17
Greseli frecvente in limba romana Aceasta este o lista de greseli frecvente in limba romana. Am inceput lista in momentul in care mi-a incep sa uit sau sa gresesc anumite cuvinte dupa perioade mai lungi petrecute in afara tarii. Cei ca deja sa vorbeasca perfect nu prea au nimic de invatat din astfel de pagini (si probabil nici din alt adun sugestii si corecturi de la cei care citesc aceasta pagina. Faptul ca fac o lista cu greselile altora nu inseamna c eu insumi stiu romana foarte bine sau ca sint specialist (de fapt, meseria mea nu are nimic de-a fac se intimpla si mie sa folosesc cuvinte sau expresii gresite mai des decit trebuie, asa ca va rog cor facut vreo greseala, nu ma supar. Scopul final este sa folosim mai bine si mai corect limba romana, considera ca nu conteaza cum vorbim atita timp cit ne intelegem nu prea au ce face aici. In nici un propus sa invat romana pe cineva, pt ca nici eu n-o stiu foarte bine... . Am inceput transcrierea notitelor intr-o baza de date (xmbase-grok din Unix). Ce se vede deocamdata e doar o mostra (am adunat peste 100 de gresel adun...). Toate greselile sint reale (le-am auzit sau vazut undeva). Multumesc celor care le-au facu am auzit cu surprindere la mine :-( Alta caracteristica este ca greselile din lista sint un pic mai care o greseala poate fi rafinata) decit eticheta "CEOLOFAN" pe care am vazut-o de curind in piata. cuprinde miile de variatii ale greselilor de ortografie posibile, ci doar greselile frecvente si cuv sugestie este bine venita (E-mail: fdonea AT yahoo DOT com) (incerc sa ma feresc de 'spam', sper ca adresa adevarata. Puneti '@' in loc de AT si '.' in loc de DOT) Stiu, trebuie sa gasesc o metoda de romanesti, si trebuie sa trec la 'i' din 'a'.... Cautare in baza de date Din pacate, inca nu am gasit o metoda de a folosi programe CGI-BIN pe pagina de la Tripod. Nu cred c Tripod ar fi de acord sa-mi dea parola de root pentru instalarea tuturor componentelor necesare unei interactive in baza de date :-) Deocamdata cautati folosind meniul din browser (Ctrl-F). Cea mai 'buna' fraza gresita: "Scopul acestei actiuni a avut ca obiectiv final ...." (ofiter al Politiei Romane, 1 iulie 1999, pos CORECT GRESIT Comentarii "Cit este ceasul?" "Cit aveti ceasul?" Da, banala si mult folosita intrebare timp este de fapt total aiurea. Cum ad "cit am ceasul?". Este o combinatie a intrebarilor "Cit este ceasul?" si "Av ceas?". Eventual si "Aveti ora?" un barem doua bareme DEX: e permis si 'baremuri' IOOP: e specificat doar pluralul 'bareme' dus'man 'dusman Accentul pe prima silaba exista ca regionalism (banuiesc ca in Ardeal). C mai interesant lucru este ca 'dusman e in hindusa! L-am auzit intr-un film in dupa care un coleg din India mi l-a confirmat. Cuvintul a calatorit vreo m ani si vreo 15 000 km (?) din India pi noi. Conform DEX-ului insa, noi l-am l de la turci. Doua hoteluri. --- DEX specifica si pluralul 'hotele'. O sofa. Doua sofale. Am vindut sofalele. --- 'Sofa' provine din turca (desi se rega si in alte limbi).

Greseli Frecvente in Limba Romana

  • Upload
    talide

  • View
    84

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Greseli frecvente in limba romana Aceasta este o lista de greseli frecvente in limba romana. Am inceput lista in momentul in care mi-am dat seama ca incep sa uit sau sa gresesc anumite cuvinte dupa perioade mai lungi petrecute in afara tarii. Cei care considera ca stiu deja sa vorbeasca perfect nu prea au nimic de invatat din astfel de pagini (si probabil nici din altele...). Sper sa mai adun sugestii si corecturi de la cei care citesc aceasta pagina. Faptul ca fac o lista cu greselile altora nu inseamna ca eu insumi stiu romana foarte bine sau ca sint specialist (de fapt, meseria mea nu are nimic de-a face cu romana). Mi se intimpla si mie sa folosesc cuvinte sau expresii gresite mai des decit trebuie, asa ca va rog corectati-ma daca am facut vreo greseala, nu ma supar. Scopul final este sa folosim mai bine si mai corect limba romana, cei care considera ca nu conteaza cum vorbim atita timp cit ne intelegem nu prea au ce face aici. In nici un caz nu mi-am propus sa invat romana pe cineva, pt ca nici eu n-o stiu foarte bine... . Am inceput transcrierea notitelor intr-o baza de date (xmbase-grok din Unix). Ce se vede deocamdata e doar o mostra (am adunat peste 100 de greseli si mai adun...). Toate greselile sint reale (le-am auzit sau vazut undeva). Multumesc celor care le-au facut :-] Pe unele leam auzit cu surprindere la mine :-( Alta caracteristica este ca greselile din lista sint un pic mai 'rafinate' (in masura in care o greseala poate fi rafinata) decit eticheta "CEOLOFAN" pe care am vazut-o de curind in piata. Lista nu cuprinde miile de variatii ale greselilor de ortografie posibile, ci doar greselile frecvente si cuvintele dificile. Orice sugestie este bine venita (E-mail: fdonea AT yahoo DOT com) (incerc sa ma feresc de 'spam', sper ca se intelege adresa adevarata. Puneti '@' in loc de AT si '.' in loc de DOT) Stiu, trebuie sa gasesc o metoda de a scrie cu caractere romanesti, si trebuie sa trec la 'i' din 'a'.... Cautare in baza de date Din pacate, inca nu am gasit o metoda de a folosi programe CGI-BIN pe pagina de la Tripod. Nu cred ca cei de la Tripod ar fi de acord sa-mi dea parola de root pentru instalarea tuturor componentelor necesare unei cautari interactive in baza de date :-) Deocamdata cautati folosind meniul din browser (Ctrl-F). Cea mai 'buna' fraza gresita: "Scopul acestei actiuni a avut ca obiectiv final ...." (ofiter al Politiei Romane, 1 iulie 1999, postul TV PROTV) CORECT GRESIT Comentarii Da, banala si mult folosita intrebare despre timp este de fapt total aiurea. Cum adica "cit am ceasul?". Este o combinatie a intrebarilor "Cit este ceasul?" si "Aveti un ceas?". Eventual si "Aveti ora?" DEX: e permis si 'baremuri' IOOP: e specificat doar pluralul 'bareme' Accentul pe prima silaba exista ca regionalism (banuiesc ca in Ardeal). Cel mai interesant lucru este ca 'dusman exista in hindusa! L-am auzit intr-un film indian, dupa care un coleg din India mi l-a confirmat. Cuvintul a calatorit vreo mie de ani si vreo 15 000 km (?) din India pina la noi. Conform DEX-ului insa, noi l-am luat de la turci. DEX specifica si pluralul 'hotele'. 'Sofa' provine din turca (desi se regasesete si in alte limbi).

"Cit este ceasul?"

"Cit aveti ceasul?"

un barem doua bareme

dus'man

'dusman

Doua hoteluri.

---

O sofa. Doua sofale. Am vindut sofalele.

---

...au fost prinsi in flagrant delict...

...au fost prinsi in flagrant...

(politia si militia) 'flagrant' este adjectiv ceo fi ala adjectiv...

in functie de

...functie de...

ceva mai bine: ...noi sintem una dintre primele tari din Europa care AU.. sau, cel mai bine: ...tara noastra este una dintre primele tari care AU...

...noi sintem una dintre primele tari din Europa care avem...

DE FACUT: Exemplele de fata nu sint foarte bune pentru ca au greseli multiple si initial eu insumi am recomandat ceva gresit!!! Din greseala !! :-) De folosit exemple separate si de eliminat rubrica de fata. 13/5/3

????????????????????biscut/biscuite

a crea ( a cre-a) CONJUGARE+DESPARTIRE IN SILABE: eu creez (cre-ez) tu creezi (cre-ezi) el creeaza (cre-ea-za) noi cream (cre-am) (cu 'a' de la 'mamaliga') voi creati (cre-ati) ei creeaza (cre-ea-za) --se creeaza (cre-ea-za) --eu am creat ceva (cre-at) el a creat creind aceasta poezie...(cre-ind) (cu 'i' de la 'inot') creand aceasta poezie...(cre-and) (cu 'a' de la roman) --el va crea --va fi creata o posibilitate... Cum se poate crea un fisier?

a creea a creia noi creem el va creea Cum se poate creea/creia un fisier?

Cea mai buna metoda este analogia cu "a lucra", care este compus din radacina 'lucr-' si sufixul '-a', la fel cu 'a cre-a'. Conjugarea este usor de retinut astfel: eu lucr-ez --- eu cre-ez el lucr-eaza --- el cre-eaza s.a.m.d.

a curata curatat sa curate

a curati curatit sa curete

Aici ar fi nevoie de diacritice, insa cred ca se deduce despre ce cuvinte e vorba.

a face

a facea

a popri poprire poprit

a propri proprire proprit a propi propire

sinonim: a pune sub sechestru.

aceeasi

aceasi

acelasi

acelas

complementeaza

Aceste doua carti se complimenteaza reciproc.

Adu creionul! Adu-l! Nu aduce cartea! Condu cu grija! Nu conduce masina asta! Condu-l pe domnul X!

Aduce creionul! Aduce-l! Nu adu cartea! Conduce cu grija! Nu condu masina asta!

Imperativ, persoana a 2-a, singular. Forma negativa e lunga. Valabil pentru mai multe verbe: a duce, a aduce, a conduce. a reduce etc

al douazecilea al treizecilea

al douazecelea

al zecelea

al zecilea

alcool (al-co-ol)

alcol (al-col) Regula de formare a cazului genitiv-dativ: alee-unei alei-aleii (se adauga un 'i' la forma cu 'unei' obtinindu-se forma a 3-a) Exista exceptii: v. subst. 'vie' Ambele variante ar putea fi corecte, in functie de ce anume vrea sa comunice vorbitorul.

o alee, doua alei la capatul aleii

aleie la capatul aleiei la capatul aleei

alta data: Venim alta data si-ti cumparam jucaria (adica 'venim a doua oara...')

altadata (in loc de 'alta data')

Am citit cartea PE care mi-ai dat-o.

Am citit cartea care mi-ai dat-o. Nu este o greseala de gramatica, ci una tehnica. Bateria are o anumita cantitate de sarcina electrica care asteapta cu nerabdare

Am instalat o baterie de 120 de amperi-ora in masina.

Am instalat o baterie de 120 amperi in masina.

sa fie transportata prin fire, de la un pol la altul. Sarcina de masoara in coulombi (C) sau in amperi-ora. O baterie de 120Ah poate mentine un curent de 120 de amperi timp de o ora, dupa care moare. Sau poate mentine 12 amperi timp de 10 ore, dupa care moare. Produsul dintre intensitatea in amperi si timpul in ore da sarcina electrica a bateriei in amperi inmultiti cu ore (Ah). In mod uzual, pentru aceasta marime se foloseste si 'capacitate', insa este un abuz de limbaj tolerat. Capacitatea este altceva si se masoara in farazi (F). In practica, ca si (unii) oameni, bateriile tin mai mult cind fac pauze lungi si dese :-) In afara de asta, se mai incarca si de la alternator, din mers, tot ca (unii) oameni. Am mai citit o data ca sa ma conving, adica O (1, UNA) data, nu doua sau trei. Odata, acum 14 ani, am citit o carte. Odata si odata (=cindva). Odata ajunsi acasa... A fost odata... Hai odata! Astept sa vina vara odata. A ajuns odata cu mine.

Am mai citit odata ca sa ma conving. O data, acum 14 ani, am citit o carte. A fost o data... Hai o data!!! Astept sa vina vara o data. A ajuns o data cu mine.

Sinonimul lui 'cindva' este 'odata', scris intr-un cuvint. 'Odata' scris intr-un cuvint mai inseamna si "complet", "in toata puterea cuvintului". Cind se poate pune intrebarea "De cite ori" folosim "o data" (doua cuvinte).

Nu am mincat decit un mar. Am mincat doar un mar. Nu i-au ramas decit 10 bucati. I-au ramas doar 10 bucati.

Am mincat decit un mar. I-au ramas decit 10 bucati.

Se pare ca trebuie sa traim cu problema asta: in romana exista dubla negatie sau negatie unde parca n-ar trebui. In alte limbi nu. Pina ne hotarim daca e o problema de viata si de moarte, e corect "N-am mincat decit..."

un apostrof, doua apostrofuri

apostroafe

:-)

bauturi spirtoase

bauturi spirtuoase

De pe o chitanta.

bu-'te-li-e

bu-te-'li-e

Din pacate, si eu folosesc varianta gresita. se intilneste mai putin in scris, insa foarte des in vorbire; este permisa exprimarea cu 'lui' doar la unele nume straine de femei (e.g. Ingrid)

cartea Mariei

cartea lui Maria cartea lu' Maria

un cartus, doua cartuse

cartusuri

Ce-i cu astea aici? Ce este cu astea aici? Ce sint astea?

Ce-s cu astea aici? Ce sint cu astea aici ?

dezacord facut din dorinta de a nu face dezacord s, = sh de la sarpe. Verdictul 'gresit' e poate un pic nedrept. IOOP nu mentioneaza cearceaf. DEX-ul recomanda 'cearsaf', cearceaf' este mentionat doar ca varianta. Singura solutie in astfel de cazuri e supunerea la vot :-) cuvintul provine de la muscheta si nu de la mus,chi :-) :-) 's,' inseamna sh de la sarpe

cears,af, cears,afuri

cearceaf cearceafe

Cei trei muschetari

Cei trei mus,chetari

un chibrit doua chibrituri

chibrite

Din pacate, vinzatorii din piata se uita lung cind ii intreb de chibrituri...

Citeodata se intimpla sa ninga primavara.

Cite o data se intimpla sa ninga primavara. citeodata=uneori Cite odata se intimpla sa ninga primavara.

clasa a douasprezecea

clasa a doisprezecea

substantivul 'clasa' este feminin

intii

clasa intia

Clauza natiunii celei mai favorizate.

Clauza natiunii cele mai favorizate.

Inca mai credem in favoruri?

un colonel, doi colonei

coloneli

confort confortabil

comfort comfortabil

(intilnita la vorbitorii de engleza)

Conform listei de cheltuieli anexate...

Conform listei de cheltuieli anexata...

creare (cre-a-re) crearea (cre-a-rea) crearii (cu 'a' de la 'mamaliga')

creere creerea creerii

'm'-ul provine probabil de la ideea ca

un crenvurs,t doi crenvurs,ti

cremvurs,ti cremvus,ti crenvus,ti

continutul e ca o crema. O fi, insa nu de aici vine cuvintul ci de la cuvintul german Krenwurstchen (cu u cu trema). In germana 'austriaca' 'Kren' inseamna hrean, insa n-as vrea sa ma lansez in studii etimologice...

culoarea verzei doua verze

culoarea varzei doua varze

De gustibus non disputandum est.

De gustibus non discutandum

de asemenea

deasemeni deasemenea

2 cuvinte. Este 'de asemeni' corect? Sau numai 'de asemenea'?

De cit timp esti aici?

Decit timp esti aici?

delincvent

delicvent

De mult timp n-am mai fost acolo... Mai demult erau mai multi copaci...

Demult timp n-am mai fost acolo... Mai de mult erau mai multi copaci...

dividend

divident

Stiu, e mai greu de pronuntat cu d, insa asa este corect :-)

doi barbati treji doua femei treze

doi barbati trezi

un rad doi razi

doi rad

unitate de masura a iradierii

Un zmeu de hirtie. Doua zmeie de hirtie. Un zmeu din povesti. Doi zmei din povesti.

Doi zmei de hirtie. Doua zmee de hirtie.

Doua bare.

Doua bari. [cu a de la mamaliga]

o barza, doua berze

doua barze doua berzi

Doua bande de hoti. Doua benzi de casetofon. Benzile de unde scurte.

Doua benzi de hoti. Doua bande de casetofon.

In romana avem doua cuvinte separate, in limbile de origine exista doar unul, se pare (fr.bande/ germ Bande).

doua burghie

doua burghiuri

doua cabluri

doua cable

O chitara. Doua chitare.

Doua chitari.

Doua niveluri de tensiune. O nivela, doua nivele (instrument). Un nivel, doua nivele (instrument).

Doua nivele de tensiune.

Cuvintul folosit pentru instrumentul de masurat orizontalitatea este fie neutrul nivel (un nivel, doua nivele), fie femininul nivela (o nivela, doua nivele). In rest pluralul este 'niveluri'. a~ = a de la mamaliga

o palm~a, doua palme

doua pa~lmi

o plapuma~ doua pla~pumi

doua plapume

un rucsac doua rucsacuri

doua rucsace doi rucsaci

un vaccin doua vaccinuri

doua vaccine

doua verze

doua varze doua verzi

douazeci

doua zeci

o zeama, doua zemuri Culoarea zemii.

Doua zeme. Culoarea zemei.

douazeci si unu douazeci si doi

douazecisiunu douazecisidoi Asa zic cei care au auzit ceva despre acordul partilor de vorbire, insa n-au auzit bine!!!

Draga Constantin

Drag Constantin

Draga Marius si Ovidiu Draga Marius, draga Ovidiu Dragii mei Marius si Ovidiu

Dragi Marius si Ovidiu

cauza: dorinta de a face acordul!!!

Echipa de criminalisti care a analizat probele...

Echipa de criminalisti care au analizat probele...

subiectul propozitiei este cuvintul 'echipa'

El adopta. Ei vor sa adopte. Ei adopta.

El adopteaza. Ei vor sa adopteze. Ei adopteaza.

englezi francezi

engleji franceji

Era mai bine inainte.

Erea mai bine inainte.

Eu continuu [con-ti-nu-u]. Tu continui [con-ti-nui].

Eu continui.

Eu copiez propozitia in caiet. Tu copiezi El copiaza Ei copiaza

Eu copii propozitia in caiet. Tu copii. El copie. Ei copie.

Eu enumer. Tu enumeri. El enumera. Noi enumeram. Voi enumerati. Ei enumera. I-am cerut sa enumere speciile de broasca.

Eu enumerez. Eu enumar. El enumara. El enumereaza. I-am cerut sa enumereze speciile de broasca.

Nu provine (direct) de la 'numar'. Provine din verbul fr. enumerer, lat. enumerare.

Eu sint cel care am nota cea mai mica la Eu sint cel care ARE nota cea mai mica la chimie. chimie. Eu sint printre cei care AU note mici la chimie.

Acordul se face cu 'cel', respectiv 'cei' si nu cu 'eu'.

eu sughitz el sughitza

eu sughit el sughite

Verbul de baza este 'a sughitza'.

Eu vomit. El vomita.

Eu vomez. El vomeaza.

Evolutia evenimentelor avea sa duca la ...

Evolutia evenimentelor aveau sa duca la ...

escroc

excroc ecscroc (...sau cine mai stie cum!!) A aparut relativ recent. Am auzit-o prima data in Ardeal, sau de la ardeleni. Daca 'ca' simplu provoaca o cacofonie, si daca vrem sa o evitam (v.nota despre cacofonii --- in curind), putem foarte bine folosi 'in calitate de'. (d.trenuri, mijloace de transport)

'ca': Ca sistem de operare, Linux este superior sistemului Windows :-)

expresia 'ca si' folosita in loc de 'in calitate de': Ca si sistem de operare, Linux este superior sistemului Windows.

un expres, doua exprese

expresuri

fainuri

faine faini (ca plural al lui 'faina')

cu 'a' de la 'mamaliga' (substantiv). Cine nu crede sa deschida DEX-ul :-)

'Faceti liniste. Sa 'facem liniste.

Fa~'ceti liniste! Sa fa~'cem liniste!

Apostroful indica accentul pe silaba care urmeaza. Tilda dupa a indica 'a' de la mamaliga.

Iti place cum arata cladirea? Da, imi place. Iti trimit un pachet.

I-ti place cum arata cladirea? Da, i-mi place. I-ti trimit un pachet.

ideea e buna o idee, doua idei autorul ideii

idea e buna autorul ideei

regula: idee-unei idei-ideii

erbicid

ierbicid

^intreprindere a ^intreprinde ^intreprinzator

intreprindere a intreprinde intreprinzator

i=i, ^i=^i din i (stiu, trebuie sa afisez caracterele..)

Iti place cum arata cladirea?

Iti place cladirea cum arata? Energia electrica se masoara in KWh, nu in KW. Energia se consuma in mai multe sau mai putine ore, cu o viteza determinata de PUTERE. Puterea se "disipa", nu se consuma, si se masoara in KW sau in W. Puterea electrica nu costa bani. Energia costa bani, pentru ca pentru transmiterea ei Kilowattul costa 4000 de lei. se consuma resurse. O putere mare face ca Luna trecuta am consumat 300 de kilowati. energia sa se consume mai repede in timp. Comparatie mecanica: un boxer de categorie grea are putere mare. Astfel, daca este pus sa alerge, va obosi relativ repede. In contrast, o aschiuta de alergator, are putere mica si va rezista mai mult timp. Presupunind ca amindoi au mincat aceeasi cantitate de mamaliga.

Un kilowatt, doi kilowat,i (kilowatzi). (pronuntat cu 'v') Kilowattul-ora costa 4000 de lei. Luna trecuta am consumat 300 de kilowati-ora.

Ma mir de el, ... sau El ma mira (e corect chiar daca suna ciudat/nefolosit)

Ma mira de el, cum a putut face asa ceva?

'ma-fi-a

mafia pronuntat ma-'fi-a

Accentul e pe prima silaba. Daca-mi aduc bine aminte si in italiana e tot asa, 'La mafia' !!!?? (astept o confirmare de la un coleg italian)

superior, cel mai bun/mare/performant

mai superior, cel mai superior DEX 96 contine 'maieu' insa face trimitere la 'maiou'. Cred ca 'maieu' este o forma mai veche. Provine din latina (maiestas). Cu 'j' e in engleza si franceza. In romana e cu 'i' (parca si in germana e pronuntat cu 'i'). Stiu, suna rau pentru multa lume. Insa logica e foarte clara: Cine a decis? Majoritatea a decis. Care majoritate? Cea a lucratorilor. 'Mentenanta' nu exista in DEX-ul din 1996, ceea ce nu inseamna ca va ramine gresit in

maiou

maieu (cititi comentariul)

maiestate

majestate

Majoritatea lucratorilor A decis sa intre in greva.

Majoritatea lucratorilor au decis sa intre in greva.

intretinere, intretinere si reparatii etc

mentenanta

viitor. Personal, il incadrez la categoria de neologisme inutile, pentru care exista deja echivalente romanesti. mersi merci Cuvintul nu este neaparat gresit, cit strain. DEX'96 are rubrica pentru "mersi", cu s, pe care-l considera totusi frantuzism. Se face trimitere la cuvintul francez 'merci'. placea, cu 'a' de la 'mamaliga'; greseala seamana cu cea de la 'aparea' Verbul la infinitiv: (a) placea

mi-ar placea

mi-ar place

mic-dejunuri. Dar: "la micul dejun", "Micul dejun a fost bun"

mici-dejunuri ?? Nu e o greseala insa se foloseste asa de des si suna asa de aiurea incit parca te intrebi cine o fi fost geniul literar care a folosit-o prima data. O data era de ajuns!! O fi o traducere? De unde vine?!!! Din mitologie? Parca seamana cu "...the battle for the hearts and minds..." :-) un membru, doi membri.

orice altceva!!!!!!!!!

monstru sacru

Multi membri au acceptat. Membrii au acceptat.

Multi membrii au acceptat.

nemaiexistind, nemaiexistand

ne mai existind Apostroful (') indica accentul pe silaba imediat urmatoare. 'A' urmat de ~ este 'a' de la 'mamaliga'.

Ni s-a cerut sa ta~'cem.

Ni s-a cerut sa 'tacem.

Nici unul din trenurile de noapte nu merge.

Nici unul din trenurile de noapte nu merg.

nici un, nici una, nici o

niciun, niciuna, nicio

nou-nascuti

noi-nascuti Intr-adevar este greu de pronuntat varianta intreaga: Nu imi mai place. De ce insa sa inventam o constructie gresita cind exista pur si simplu: Nu-mi mai place , care este chiar MAI SCURT !!!

Nu ma mai joc! Nu mai joc (jocul asta)! Nu imi mai place. Nu-mi mai place.

Nu mai ma joc! Nu mai imi place.

Scrie mai frumos! Nu scrie urit! Sa scrii frumos. Sa nu scrii urit.

Nu scri urit! (!!??). Sa scri frumos.

Nu-ti face probleme! Nu face asa ceva!

Nu-ti fa probleme! Nu fa asa ceva!

Nu-ti face probleme.

Nu-ti fa probleme.

Nu mai vreau. Vreau numai doua.

Numai vreau. Vreau nu mai doua.

Numarul creditelor acordate de banci de la inceputul lunii februarie A scazut dramatic. A!

Numarul creditelor acordate de banci de la inceputul lunii februarie au scazut dramatic.

Unii uita ca au inceput propozitia cu 'numarul'. _Numarul_ a scazut, nu creditele!!

O minge, doua mingi. Aruncati mingile! A cazut din cauza unei mingi.

O minge, doua mingii.

Da, am auzit asta de prea multe ori. Pluralul 'mingi' se pronunta intr-o silaba.

o tava, doua tavi (cu a de la mamaliga) marimea tavii (cu a de la mamaliga)

o tava, doua tave marimea tavei inca se mai gasesc astfel de cuvinte pe prospecte ale unor produse. In ultima vreme greseala e mai rara pentru ca nu mai exista produse romanesti :-)

o tija, o bucsa

o tije, o bucse

optzeci si noua al saptezeci si doilea

optzecisinoua al saptezecisidoilea Am auzit pentru prima data 'doi' in loc de 'doua' inainte de 1989, in Ardeal sau la persoane venite de acolo. Pe atunci era inca neobisnuit. Regula: substantivele 'ora' si 'zi' sint feminine, asa ca trebuie facut acordul, chiar daca ele pot lipsi din expresii. Greseala pare sa fi 'prins' dupa revolutie... 'ostatec' nu este de fapt gresit, insa DEX-ul recomanda 'ostatic', care vine din italianul 'ostatico'. N-avem nici un interes in a ne indeparta de varianta mai latina (?), mai ales cind e cea mai corecta.

ora douasprezece doua mai douazeci si doua decembrie

ora doisprezece (ora 12) doi mai (2 mai) douazeci si doi decembrie

ostatic

ostatec

ouale

oualele

pancarta

pancarda

particula

particola

gindeste-te etc

pazes-te-te gindes-te-te pazes-te-te

pe banii contribuabililor.

pe banii contribuabilor. Toate cuvintele derivate de la radacina 'domn' se scriu cu litera mica!!! (cind nu sint la inceput de propozitie, bineinteles). NU ESTE O FORMULA DE POLITETE, CI O GRESEALA. Explicatia erorii sta in dorinta celui care scrie de a maguli o persoana mai mult sau mai putin importanta. Conform normelor general acceptate, singurul Domn care se scrie cu litera mare peste tot in propozitie este Dumnezeu si atit, mai are cineva vreo pretentie?!! Un efect neplacut al propagarii acestei greseli este ca cei care scriu corect pot avea nesansa ca cel caruia i se adreseaza sa nu stie de aceasta greseala si sa fie dezamagit ca n-a primit D mare...!!!

pentru dumneavoastra va rog sa-i transmiteti domnului X... o rog pe doamna Y... ...am discutat cu domnul Z... Stimate domnule,

pentru Dumneavoastra ...sa-i transmiteti Domnului X... o rog pe Doamna Y... ...am discutat cu Domnul Z Stimate Domnule,

Pentru rezolvarea oricaror altor probleme, luati legatura cu Costica.

Pentru rezolvarea oricaror alte probleme, luati legatura cu Costica. apostroful inaintea unei silabe indica accent pe silaba respectiva. Accentul corect este pe a 3-a silaba, pt TOATE sensurile cuvintului. Ce-o fi un 'presedente', domnilor reporteri ??? A scumpi inseamna a mari pretul unui produs. Asa ca "preturile se scumpesc" este pleonasm. A ieftini inseamna a micsora pretul. In plus, propozitia a doua este falsa din punct de vedere economic :-) :-) Se zice "primul" doar cind e vorba de _primul_ si nu de al doilea. In plus, functiile de stat NU se scriu cu majuscula (IOOP). Si nici alte functii politice sau administrative! Se foloseste cratima, ca la nou-nascut.

preve-'dere preve-'deri

pre-'vedere pre-'vederi

presedintie

presedentie

_Produsele_ se scumpesc. Pretul nu se poate scumpi pentru ca pretul nu este de vinzare!! Pretul se _mareste_ (din pacate!).

Preturile se scumpesc. Preturile se ieftinesc.

Prim-ministrul bulgar a vizitat Romania. Presa a comentat vizita prim-ministrului britanic. Doi prim-ministri. Prim-ministrii. Primul ministru care a demisionat a fost cel de externe.

Primul Ministru bulgar a vizitat Romania. Presa a comentat vizita Primului Ministru britanic. Primii ministri ai celor 7 tari.

o pro-'cu-ra, doua pro-'curi

procura (substantiv) pronuntat 'pro-cu-ra

(imputernicire) accentul pe a doua silaba. A nu se confunda cu verbul 'a procura', care are accentul pe ultima silaba. Pronuntia corecta a substantivului coincide cu pers II sing a verbului. Si ce daca!! Asta nu e motiv suficient ca sa schimbam accentele unde vrem. regula: 'i' de 3 ori interzis exceptie de la regula: alee-unei alei-aleii (v.subst.'alee')

productia de vin a viei

productia de vin a viii

proprietar proprietate

propietar propietate poprietar

Rrrrrrr...

propriu proprie

propiu propie provine de la un pseudosistem de operare al calculatoarelor care va disparea in citiva ani :-)

un registru, doua registre

registri

repaus

repaos

reziduu

rezidu

Sa aiba.

Sa aibe.

Mai mult in sud.

sa 'fa-cem sa 'fa-ceti

sa fa~-'cem sa fa~-'ceti

tilda = caciulita de la a - = despartire in silabe

Sa fii cuminte! Sa nu fii obraznic! Nu fi obraznic! Fii cuminte! Sa stii ca asa e. Poate ai fi mai multumit asa.

Sa fi cuminte! Sa nu fi obraznic. Nu fii obraznic! Fi cuminte! Sa sti ca asa e. Poate ai fii mai multumit asa.

Doar strainii care vorbesc romana pot fi scuzati (al doilea i e scurt si e greu de auzit).

Sa inveti sa scrii corect!

Sa inveti sa scri corect!

Sa stii ca asa e.

Sa sti ca asa e.

'i'-ul scurt este uitat de multe ori.

(Saddam) ESTE ACUZAT

Saddam Hussein, impreuna cu alte sapte persoane, sint acuzati de crime impotriva umanitatii.... (radio SBS in romana).

Aceasta este o greseala gresita! :-) Daca autorul crede ca acordul trebuie facut cu "persoane", de ce nu zice "acuzatE"? Nici macar nu stie sa greseasca cum trebuie :-)

salariu

salar (atit pentru forma de substantiv cit si pentru cea de adjectiv) greseala intilnita mai ales in pronuntie. Intr-adevar, 'optsprezece' e relativ greu de pronuntat, insa 'saptesprezece' ce are???!!

salbatic

salbatec

saptesprezece optsprezece

saptisprezece optisprezece

sapunuri

sapune

scena

scena pronuntat shcena

Se datoreaza

Se datoreste

merita (sa...) nu merita (sa...)

se merita nu se merita

Se uita la ce facem noi. Se uita la noi ca sa vada ce facem.

Se uita la noi ce facem.

serviciu serviciu militar a fi de serviciu serviciu bine platit a face un serviciu serviciu financiar serviciu de cafea serviciu cu efect

servici servici bine platit servici de cafea servici cu efect

'servici' nu exista!!! Originea latina a cuvintului ('servitium') arata clar cum trebuie sa zicem.

un simptom, doua simptome

simptomuri simptoame :-) Acordul. Greseala provine de la 'Stimate domn' (de asemenea gresit).

Stimate domnule

Stimat prieten,

Stimat domn,

Stringe gunoaiele de pe jos!

Stringe gunoaiele dupa jos!

Am auzit-o in Ardeal.

su-biect (despartire in silabe corecta)

su-bi-ect (despartire in silabe gresita)

superfluu

superflu

suporturi

suporti

Temperatura a scazut pina la un minimum de 15 grade, dupa care a crescut pina la un maximum de 44 de grade.

Temperatura a scazut pina la un minim de 15 grade, dupa care a crescut pina la un maxim de 44 de grade. (corect e cu a~ de la mamaliga si a la sfirsit, accent pe a doua silaba)

Temperatura va scadea.

Temperatura va scade.

tigara

tigare

un furtun, doua furtunuri

un furtun, doua furtune

un tarif - doua tarife

un tarif - doua tarifuri

o usa, doua usi

use va aparea, cu 'a' de la 'mamaliga'; greseala seamana cu cea de la place/placea Verbul la infinitiv: a aparea conjugarea verbului: ... noi trimitem voi trimiteti ei trimit

va aparea

va apare

va rog sa-mi trimiteti...

va rog sa-mi trimite-ti...

Vad ca nu stii sa conjugi verbele.

Vad ca nu sti sa conjugi verbele.

:-)

vino la mine

vin-o la mine

virusuri

virusi

'virusi' nu este gresit, insa DEX recomanda 'virusuri'. Este necesara adaugarea unei coloane 'nerecomandat'. pluralul 'volumuri' este invechit

volume

volumuri

o vopsea, doua vopsele

vopseluri

vreo vreun vreuna vreunul

vre-un vre-o vre-unui etc

In afara de 'vreo', care are o singura silaba, restul se pot _pronunta_ cu pauza (silaba noua) dupa 'vre-' sau fara pauza, cu vocala scurta.

Iugoslavia, iugoslav

Yugoslavia

'Y' e in engleza, in romana e cu 'I'

Dupa cum s-a observat, inca nu m-am decis sa folosesc 'i din a' pentru ca nu mi se pare esential. Din cite stiu, simplificarea ortografiei NU a fost in nici un caz impusa de rusi sau comunisti, ci s-a facut la sugestia lui M.Sadoveanu, cu scopul de a usura scrierea in limba romana. Prin revenirea la ortografia precedenta, NU se face nici un fel de reparatie morala etc, si NU se elibereaza limba romana de vreo influenta straina etc etc. Efectul pe termen lung va fi probabil ca vor exista mai multe greseli in scriere (romana era oricum dificila). Faptul ca limba cea mai vorbita in prezent pe glob este o limba cu mai putine reguli (de exemplu la conjugarea verbelor) este probabil una din explicatiile extinderii ei, alaturi, bineinteles de existenta imperiului britanic si victoria anglo-americana in razboiul al doilea. De citiva ani, germanii au introdus o simplificare (sigur, controversata) a ortografiei. In Romania pragului de mileniu, Academia Romana considera oportun sa faca exact invers. Asa o fi bine...daca si altii gindesc asa nu pot decit sa ma conformez :-( Se intimpla foarte des ca tocmai cei care pretind ca tin foarte mult la regula lui i din a sa vorbeasca foarte incorect. O problema mult mai importanta si URGENTA a limbii romane contemporane ar fi fost recunoasterea presiunii enorme de a introduce neologisme si gasirea unor solutii inteligente (in special in domeniul calculatoarelor) care sa sune bine si sa prinda.