România lui... Jules Verne PAG 8

ªTIRI LOCALE * CULTURÃ * ANUNÞURI

Cu puþin timp în urmã am par-ticipat la comemorarea a 71 de ani dela naºterea poetului Adrian Pãunescu.Foarte puþinã lume, câteva persoane!Imaginea acelui pâlc de oameni dinjurul bustului marelui poet ce sfidaarºiþa ºi nedumerirea celor ce treceau,era metafora însingurãrii, dar ºi a to -talului dezinteres ce tot mai mult seafiºeazã vizavi de evenimentele cutentã culturalã, de suflet. De-a lungulanilor ne-au onorat cu prezenþa maripersonalitãþi ai lumii culturale din þaranoastrã: Grigore Vieru, Adrian Pãu -nescu, Fãnuº Neagu, Eugen Simion,Dan Puric, Dan Piþa ºi alþii. De fiecaredatã fãceam eforturi deosebite pentru aface ca sala Centrului Cultural sã fieplinã. În cele din urmã "rezolvam"problema, aducând câteva clase deelevi de la cele douã licee ale oraºului,elevi care, nereuºind sã reziste pânã lasfârºit, pãrãseau sala, scaunele goalece rãmâneau în urma lor oferind oimagine jenantã, dezolantã. La fel ºi laspectacolele de teatru, film sau la cele-lalte manifestãri culturale. La ultimareprezentare teatralã ce a avut locdoar cu câteva zile în urmã, în salã aufost 60 de spectatori, ºi asta dupã cezile în ºir s-a mers din uºã în uºã la maitoate instituþiile. Nu mai au oameniinevoie de manifestãri de suflet?Acesta sã fie nivelul de culturã almizilenilor noºtri? Nu! Categoric, nu!ªi tocmai în asta constã durerea mea ºinu numai a mea! Dacã ar fi un gest desancþionare a ceea ce nedrept se întâm-plã în jur, ar fi, oarecum, motivat. Darnu asta mi se pare a fi!

ªtiu, înþeleg ºi mã doare tot cese întâmplã! Am scris de multe oridespre nedreptãþile la care este supuspoporul nostru, dar acest dezinteresfaþã de tot ºi toate nu-l înþeleg. Maiales în clipele grele, oamenii au nevoiede adevãr, înþelegere, mângâiere.Acest dezinteres crescând îndreptatspre scara de valori autentice apoporului nostru este, de fapt, refuzulde a primi ceva dupã care sufletul nos-tru tânjeºte. Scriitori, actori, pictori,compozitori, oameni de ºtiinþã, sa -vanþi, academicieni... oameni cu nimb

sfinþit de muncã, talent, dãruire, per-sonaje din galeria de aur a valorilorspirituale ale þãrii noatre, contempo-rani sau plecaþi în neant, devin desueþi,neinteresanþi, ignoraþi! ªi culmea estecã ºi ei sunt nedreptãþiþi, marginalizaþi,mare parte din ei fiind cei care maireacþioneazã la ce se întâmplã. Asta întimp ce televiziunile, transformate înadevãrate academii de elaborat ºiîmpãtimit anticulturã, non valori ºikitsch-uri de tot felul, jubileazã în a-ºitrece în cont cifre record de audienþã!Deci, nu se poate vorbi despre olehamite generalã!

Unde este poporul meuromân? Unde este Omul roman, cel cudragoste, bunãtate ºi înþelegere înpriviri? Unde este þãranul român, celcare mângâia cu sufletul palmelor salepãmântul, animalele ºi durerile celordin jurul sãu? Unde sunt acei oamenipe care i-am cunoscut în copilãria meaºi care mi-au dat jaloanele dreptãþii,adevãrului, cinstei?

În timp ce ascultam progra-mul copiilor, priveam figura impunã-toare a bustului lui Adrian Pãunescu ºimã gândeam la sutele de mii deoameni ce-l divinizau cândva. Cemare diferenþã în felul de a fi ºi gândial celor de atunci ºi acum! Mã gân-deam la ce mai înseamnã acum cuvân-tul român! Câþi mai sunt români, aceioameni adevãraþi cu sufletul "con-damnat" sã iubeascã adevãrat, dezin-teresat, sincer!

Îmi place sã spun cã, acum,participarea la un act de culturã, oricâtde neînsemnat ar fi, seamãnã cu unveritabil protest faþã de tot ce estestrâmb!

Am citit undeva o ºtire incre -dibilã: populaþia þãrii noastre este încontinuã descreºtere ºi conform prog-nozelor, în anul 2060 vor mai fi 15miloane de români! Incredibil! Cinepoate sã lanseze o astfel de ameninþarela adresa existenþei noastre? Cine?Asta înseamnã cã cel puþin pânã înanul 2060 românii vor fi siliþi la ace-laºi exod spre plantaþiile strãinilor,întru umilinþã ºi disperare?

Este varã pe pãmânt! Dãrnicianaturii ºi a soarelui este în egalãmãsurã pentru toþi oamenii! ªi pentrucei buni ºi pentru cei rãi! Rânduneleleîºi învaþã puii sã zboare!

Un bãtrân priveºte îndelung ungrup de copii ce-ºi vãd, în felul cel maiserios cu putinþã, de jocurile copilãriei.Tãcerea ºi zâmbetul lui mã fascineazã!Cu siguranþã, în ele sunt comorile dum-nezeieºti ale dreptului de a fi!

Emil PROªCAN

"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821

Anul X /Nr. 113 / august 2014 www.primaria-mizil.ro

OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiPublicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator

Emil

PROSCAN

Editorial

A NU ŞTIU CÂTA VARĂ IN MEMORIAM

PAG 3

ZIUA DRAPELULUINAŢIONAL AL ROMÂNIEI

LA MIZIL

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

PAG 2

PAG 4

Festivalul Naţional de Literatură

"Agatha Grigorescu Bacovia" -

Ediţia a VIII-aPAG 4

PRIN AMBIŢIE ŞI MULTĂMUNCĂ AU REUŞIT SĂ

FIE CEI MAI BUNI DINTRE CEI BUNI! PAG 5

ADRIAN PĂUNESCU

F TBAL FINAL DE CAMPIONATPAG 5

IUBESC UN ÎNGER DE FEMEIE!

DESPREDREPTUL

DE A FI

PAG 2

Pagina 2

ISSN 1548 - 6903

Nr. 113 / august 2014

Istoria Tricolorului,un simbol mai vechi decâtMarea Unire, începe în 1848.În forma pe care o are ºiastãzi, drapelul a fost adoptatîn 1867, în timpul domniei luiCarol I: albastrul apare lângãhampã, galben în mijloc, roºuîn partea exterioarã.

Tricolorul, ca simbolal naþiunii româneºti, apare laînceputul secolului al XIX-lea. Poate fi vãzut în picturilede pe pânza drapelului rãs-coalei lui Tudor Vladi mi -rescu, în cadrul cãreia li seatribuie pentru prima oarãsemnificaþia: Libertate (albas-trul cerului), Dreptate (galbe-nul ogoarelor), Frãþie (roºulsângelui).

Tricolorul românesc esimbol de libertate la 1848 ºide unitate la 1859. Îi însoþeºtepe ostaºii care aduc indepen-denþa României în 1877. Spreel vor privi cu speranþãromânii în lupta pentru uni-

tate, încununatã la 1918. Totspre el privim ºi noi astãzi cumândrie, mai ales cã nu depuþine ori, ne ajutã sã neamintim cine suntem.

Pe 26 iunie, la Cen -trul de Informare "EuropeDirect" a avut loc o activitatededicatã acestei zile de maresãrbãtoare - Ziua DrapeluluiNaþional al României. Îndeschidere, domnul EugenGrigore a prezentat douãmateriale: scurtã istorie îndate a zilei Drapelului Na -þional ºi 131 ani de la înfi-inþarea Regimentului 32 In -fanterie "Mircea", unitate care

era dislocatã în Mizil, compa-nia a II-a avându-l comandantpe cãpitanul Matei Eminescu.

Ulterior, domnul Vir -gil Coman, profesor de istoriela ªcoala Gimnazialã Nr. 1Mizil, a prezentat un intere-sant material referitor laistoricul Drapelului spunândprintre altele: "Încã din anti-chitate, popoarele, în situaþiede restriºte sau de sãrbãtoare,au strâns rândurile ºi ºi-aumanifestat solidaritatea ºibucuria în jurul simbolurilorproprii, materializate ºi îndrapele. Preluându-l ºi fo -losindu-l ca stindard în luptã,strãmoºii noºtri, cei mai vitejiºi mai drepþi din neamul celmare al tracilor, au înþeles uti -litatea ºi valoarea drapelului ºide-a lungul timpului au fãcutca acesta sã devinã unul dintresteagurile care acum are pro-pria istorie. [...] Culoriledrapelului naþional sunt fideletrecutului nostru istoric, fiind

recunoscute unanim de noitoþi. Asemenea simbolurinobile nu sunt fundamentatedoar prin legi ºi decrete. Elesunt în aceeaºi mãsurã, chinte-senþa idealurilor ºi aspiraþiilornoastre, dar, mai ales, trans-mise din generaþie în gene -raþie, reflectã pentru un stat cuveche tradiþie, cum este Ro -mânia, simbolurile legendareale începuturilor noastre is -torice".

În încheierea acti -vitãþii, domnul Tiberiu Rân -ceanu a prezentat un materialvideo reprezentând cele maiimportante date ºi comentarii

referitoare la acest simbol alþãrii numit DRAPELUL RO -MÂNIEI. Activitatea faceparte dintr-un program decolaborare între Centrul deInformare "Europe Direct"Mizil ºi filialele judeþenePrahova ale asociaþiilor "Cul -tul Eroilor" ºi "Aurel Vlaicu"Mizil."

Dar iatã ºi care estepãrerea domnului colonel (r)Petrea Cujbã, redactorul revis-tei "Prahova Eroicã", vizavide activitãþile derulate înoraºul nostru: "Drapelul Na -þional fluturã mândru ºi laMizil datoritã aceluiaºi grupde oameni inimoºi ai oraºului,din care fac parte: primarulurbei - domnul Emil Proºcan,funcþionari publici din Pri -mãria oraºului, conducereaAsociaþiei "Cultul Eroilor" dinMizil, membrii ai OrganizaþieiCadrelor Militare în Rezervãºi Retragere "Aurel Vlaicu",personalul Centrului "Europe

Direct" Mizil, personalul Bi -bliotecii orãºeneºti ºi cadredidactice ale instituþiilor de în -vãþãmânt mizilene.

Sincere felicitãri mi -zilenilor pentru eforturile lorneobosite în promovarea patri-otismului ºi a dragostei faþã deculturã.

Felicitãri se cuvin ºidomnului Ion Cristea, pre -ºedintele Asociaþiei "CultulEroilor" din Mizil ºi a Or -ganizaþiei Cadrelor Militare înRezervã ºi Retragere "AurelVlaicu", precum ºi domnuluiEugen Grigore".

Slt. (r) Erdic Eugen

ZIUA DRAPELULUINAŢIONAL AL ROMÂNIEI

LA MIZILSãrbãtoriþii acestei luni în

cadrul acþiunii demarate de domnulprimar Emil Proºcan, ºi care constãîn aniversarea cuplurilor ce sãrbã-toresc "nunta de aur", eveniment carepune accentul pe fidelitatea în cuplu,constituind în acelaºi timp un bunexemplu pentru tineri, sunt - Elena(85 de ani) ºi Aurel Subþiricã (81 deani).

Dacã în toate celelaltecazuri prezentate pânã acum,povestea iubirii ne era împãrtãºitã decãtre doamne, iatã cã acum domnulAurel, cu multã nostalgie ºi sensibil-itate, dã timpul înapoi ºi ne spune:

"Amândoi suntem nãscuþiîn Brãila, ne-am cunoscut în lunaiunie a anului 1956 ºi în momentulcând am vãzut-o m-am îndrãgostitnebuneºte. Fãrã discuþie, a fostdragoste la prima vedere! I-am iubitochii ca azurul, sufletul, ºi am vrut sãfie a mea pentru totdeauna, astfel cãun an mai târziu ne-am cãsãtorit, iarîn urmãtorul an, soþia mea, m-a fãcutcel mai fericit om de pe pãmânt,atunci când l-a adus pe lume pe fiulnostru, Petricã.

În anul 1970 am intrat încadrul Forþelor Armate (maistru mil-itar) ºi am fost detaºat la UzinaMecanicã din Mizil, de unde am ºiieºit la pensie în anul 1990, iar soþia alucrat timp de 14 ani la Relaxa, încadrul unui atelier de tâmplãrie.

Nici acum, dupã atâþia ani,nu m-am acomodat cu "viaþa la pen-sie"... Mi-am iubit locul de muncã,spiritul cazon, viaþa de armatã m-ainfluenþat ca om, ca ºi caracter, m-adisciplinat.... Îmi lipsesc colegii,socializarea. Am fost ºi sunt un omactiv ºi mi-e foarte greu acum. ªtran-dul de la Uzinã a fost fãcut la iniþiati-va mea, am zis sã facem un ºtrand ºieu sã-i învãþ pe angajaþii instituþieisau pe copiii acestora sã înoate. Laclubul de box am fost mentor cevaani, deoarece în tinereþe am practicatboxul ca amator.

Acum, de cinci ani, îmi vine

ºi mai greu, deoarece soþia mea arearteritã ºi a fãcut ºi o semiparezã careo þine tot timpul în pat... Nu se poatedeplasa decât cu cadrul...

Noroc cã ne ajutã la curãþe-nie ºi la gãtit bãiatul ºi nora noastrã,nepotul... foarte greu ne este.

Mai plec pe la garaj undeam un banc de lucru, îmi place sãlucrez fierul... mã mai duc pe la sedi-

ul Asociaþiei "Aurel Vlaicu", dar nupot sta prea mult timp, deoarece tre-buie sã stau lângã soþia mea care arenevoie de sprijin permanent.

Secretul longevitãþii cãsãto-riei noastre, în afarã de o mare iubire,este sufletul ºi caracterul soþiei mele,care a ºtiut când sã tacã, a ºtiut cândsã vorbeascã, o vorbã urâtã nu mi-aadresat în toþi aceºti ani, a ºtiut sã fieo mamã foarte bunã, care i-a oferitbãiatului nostru o educaþie exem-plarã, ne-am înþeles, ne-am respectat,am fãcut totul împreunã ºi dacã ar fisã o iau de la început tot pe ea aºalege-o, fãrã cea mai micã ezitare.Nu am cum altfel - iubesc un înger defemeie!"

Cu aceste cuvinte ºi-aîncheiat povestea domnul Aurel, întimp ce o lacrimã i se scurgea peobrazul brãzdat de tristeþea ne -putinþei, de a face o minune prin careiubita lui cu ochii ca azurul sã fie dinnou sãnãtoasã. Aerul din jur nu maimiroase a vânt ºugubeþ ºi nici a ploivesele...

În tot acest timp ea, în pat cughenunchii traºi cãtre piept, cuaceeaºi superbã privire albastrã, cupãrul alb ca neaua, nu ºi-a desprinsprivirea de la el. E de înþeles... evorba de iubire adevãratã... e vorbade ani de iubire!

Mã înclin cu admiraþie înfaþa acestor oameni, care în pofidagreutãþilor ºi a vremurilor, ºi-au þinutfamilia unitã prin iubire 57 de ani, iarnoi le urãm din tot sufletul multãsãnãtate ºi încã mulþi ani împreunã!

Gabriela NEGOIÞÃ

IUBESC UNÎNGER DEFEMEIE!

CASETA REDACŢIONALĂREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

Gabriela NEGOIÞÃ / Lucian MÃNÃILESCUAdresa: B-dul Unirii, nr. 63 Tel./fax: 0244.252. 722

e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar

Emil PROªCANViceprimar

Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova, Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro TEHNOREDACTARE Adriana POPA adyzest@yahoo.com

Pagina 3 Nr. 113 / august 2014

Pe 20 iulie, românii aucelebrat 71 de ani de la naºtereaunuia dintre cei mai prolificiautori contemporani, o coloanãimportantã ºi definitivã a liriciipãmânteºti, inventatorul sintag-melor "generaþia în adidaºi ºiblugi" ºi "muzica tânãrã" - unsingur nume - Adrian Pãunescu.ªi noi, mizilenii, am dorit sãmarcãm acest moment, astfel cãpe 22 iulie i-am adus un omagiumestrului chiar lângã bustul sãu,înãlþat în semn de mare pre þu -ire, în apropierea CentruluiCultural care îi poartã numele.

În organizarea dom -niºoarei profesor Geta Stanciuºi în colaborare cu CentrulCultural, Biblioteca Orãºe -neascã ºi Centrul de InformareEurope Direct, elevi ai LiceuluiTehnologic "Tase Dumitrescu"au prezentat un moment poeticspecial, de mare sensibilitate "Anu ºtiu câta varã - pentru AdrianPãunescu". Asfinþitul mirosea avers, iar cântecele sfâºietor defrumoase ale Tatianei Stepa seridicau cãtre cer, acutizânddorul de el, de Adrian Pãunescu.

Deschidea poteci albeprin nopþi amãgite de timp, cupalmele netezite de vreme,aºezând iluziile de-a stânga ºisperanþele de-a dreapta, cu gân-dul curat de a salva candoareaunei iubiri din tristul amurg allegilor firii...

Aºtepta, ºtiind cã-i tre-buie o mie de flori pentru opicãturã de parfum... Nimeni nuva putea cuprinde în mintedimensiunea cãutãrilor lui.

Îi suntem îndatoraþi -arzând ca o flacãrã, consumân-du-se pentru o cauzã, iubind,suferind, ne-a dãruit filonulgeniului sãu poetic despre orice,oricând ºi în toate felurile: liric,comic, ironic, parodic, dar unic.

Prezent la aceastã acti -vitate, dupã ce se întorseserecent de la Ediþia a II-a aFestivalului Internaþional - A -dri an Pãunescu, ce s-a des -fãºurat între 18-20 iulie laCraiova, domnul primar EmilProºcan a fost invitat sã neîmpãrtãºeascã gândurile ºi trãi -rile vizavi de acest eveniment, ºiiatã ce ne-a mãrturisit:

"În primul rând aºîncepe cu o constatare - esteprezentã înfiorãtor de puþinã

lume ºi din pãcate observ cãaceastã chestiune se genera -lizeazã în toate momentele încare ar trebui sã dãm dovadã deceea ce suntem, de respect faþãde un interior al nostru, care,mãcar din când în când, ar tre-bui pus în valoare prin anco-rarea lui la ceea ce este ade-vãrat. Din acest motiv aº încer-ca sã adresez o întrebare atâtmie, cât ºi dvs... Ce este acelaun român? Sau cine mai suntromânii de astãzi?

Dupã pãrerea mea, înafara faptului cã prima condiþiear fi aceea sã fie nãscuþi în acestareal, fiind un lucru demonstratcã românii adevãraþi au casanumai aici, începând de laDunãre pânã dincolo de munþi,numai aici românii pot sã sim-biozeze cu tot ce existã în acestspaþiu. Românii adevãraþi ºtiusã mângâie pãmântul, sã înþe-leagã copacii, animalele, pã -sãrile ºi tot ce se aflã în jurul lor.Probabil cã acest fapt este ca -racteristic unui român: sã nu fieindiferent de ceea ce este înjurul lui. Nu aº vrea sã intru înesenþa acestei filosofii, însã aºdori ca împreunã sã tragem unsemnal de alarmã, chiar ºi prin ada o definiþie a ceea ce înseam-nã român sau, de ce nu altfelspus, ce înseamnã om.

O perspectivã sumbrã...astãzi sunt tot mai puþiniromâni, dovadã fiind ºi acestmoment.

Am spus toate acesteaºi datoritã faptului cã AdrianPãunescu a fost un român ade-vãrat prin ceea ce a fãcut pe par-cursul întregii sale vieþi. AdrianPãunescu a fost ºi este un omcontroversat ºi poate cã ºi astapoate fi o definiþie a valorii au -tentice. Dacã privim în istorie,de la cea mai îndepãrtatã pânã lacea contemporanã, o sã ob -servãm foarte multe exemple deacest fel. Valorile sunt contro-versate pentru cã neoamenii îºipun în funcþiune invidia, stareade laºitate ºi celelalte însuºiri pecare oamenii normali nu le au.Adrian Pãunescu a avut parte,cu vârf ºi îndesat, de aºa ceva,chiar ºi în zilele când era însicriu... Am auzit, la niºte emi -siuni în direct, pãreri de acestgen.

Este jenant cã aceºti

indivizi fac parte din poporulromân ºi se numesc români. Pelângã faptul cã dau dovadã deun cras exemplu de inculturã,aceºti indivizi refuzã sã vadã caa fãcut Omul Adrian Pãunescu.Omul Adrian Pãunescu, pelângã faptul cã a fost un poetextraordinar, a fost un om cares-a aplecat asupra a tot ce aveanevoie de ajutor ºi aplecãciune:a ajutat bolnavi, oameni ne -voiaºi, oameni anonimi.

Adrian Pãunescu s-aopus cu vehemenþã nedreptãþii,ºi sunt nenumãrate exemple deluãri de poziþie deranjante pen-tru foarte mulþi. Încercam sãspun mai înainte cã oamenii devaloare sunt controversaþi ºiboicotaþi ºi aº vrea sã continui ºisã spun cã istoria pune maresemne de întrebare în faþa morþiiunora dintre aceºtia, ceea ce estegroaznic. Putem sã conclu -zionãm cã oamenii de valoare ºidreptatea nu este suportatã...Mai mult, este pedepsitã cumoartea.

Trebuie sã fim corecþiºi drepþi pentru cã altfel ne li -mitãm de a trãi într-un labirintal mediocritãþii ºi a lipsei deaspiraþii, ne limitãm în a aveacoloana vertebralã mereu încli-natã, în a primi ordine, în a afir-ma ceea ce nu este de afirmat, ºiastfel voi, tinerii, riscaþi sãajungeþi altceva decât ceea ce ar

trebui sã ajungeþi.Adrian Pãunescu a fost

de nenumãrate ori la Mizil ºi defiecare datã a fost o onoare pen-tru noi. A fost în primul rând cuCenaclul Flacãra cu care seplimba în toatã þara pentru a-iface pe oameni sã fie liberi. Înacele nopþi albe, care semãnaucu niºte nopþi de înviere, pentrucã erau multe fãclii - oameniideveneau liberi, cântând desprelibertate ºi dragoste ºi în felulacesta dãdeau o altã definiþievieþii.

Îmi amintesc cã la ulti-ma vizitã a spus cam aºa:"Trebuinþi foarte importante arfi fãcut sã fiu în altã parte, darcând am auzit cã la Mizil e o zide culturã, am venit aici, întremizileni". Dovadã cã oraºulnostru este preþuit, este faptul cãel, dar ºi alte mari personalitãþiculturale, au rãspuns pozitivinvitaþiilor noastre.

Zilele trecute am fostinvitat la Festivalul de laCraiova dedicat lui Adrian Pã -unescu, totul fiind organizat defamilia care i-a mai rãmas. S-aurealizat niºte momente extraor-dinare, luãri de cuvãnt ale unorpersonalitãþi de marcã - fiecareîn felul lui încercând sã spunãadevãrul despre Adrian Pãu -nescu. A fost un spectacol extra-ordinar care m-a impresionatfoarte tare ºi am început demer-

surile necesare pentru a-l aduceºi aici, o lansare de carte - AnaMaria, care respirã AdrianPãunescu ºi care se ocupã încontinuare de revista "Flacãra",a adunat toate poeziile care audevenit cântece ºi a scos primulvolum de acest gen.

Mã bucur cã aici, cine-va a luat aceastã iniþiativã ºi sãºtiþi cã pe timpul melodiei"Copaci fãrã pãdure", am sunat-o pe Ana Maria ºi i-am spus cese întâmplã acum la Mizil ºi amsimþit lacrimile din ochii ei.Rãmâne regretabil cã oameniiîºi pierd aceastã sensibilitate înfaþa tuturor lucrurilor la care artrebui sã vibrãm, pentru cãnumai prin sensibilitate putemsã ajutãm... fãrã sensibilitate nuvãd cum ar rezista o prietenie, oiubire... Fãrã sensibilitate putemsã mimãm, dar nu putem sãcreãm nimic adevãrat în jurulnostru!

În fiecare dimineaþãcând vin la seviciu, mã închin îndreptul bisericii, dar o fac ºipentru cã Adrian Pãunescu esteaici!"

Aºa este, despre uniioamenii nu poþi sã vorbeºti latimpul trecut, iar Adrian Pã -unescu face parte dintre aceºtia,tocmai de aceea o sã spun doar:MULÞUMIM, MAESTRE, CÃEªTI!

Gabriela NEGOIÞÃ

A NU ŞTIU CÂTA VARĂ

Suntem aici împreună la Mizil din 2000. 14 ani. Continuăm mai puter-nic şi planificăm împreună cu clienţii noştri din Germania şi Marea Britaniepe următorii 14.

Ne bazăm pe 35 de ani experienţă în domeniul de confecţii textile,oameni tineri care vor să evolueze şi utilajele de ultimă tehnologie, ca să neatingem scopul de a deveni una din cele mai puternice unităţi de producţiedin judeţ.

Am schimbat utilajele noastre vechi cu utilaje automate de ultimătehnologie care oferă angajatului uşurinţă şi spor la lucru.

Am creat 40 de noi locuri de muncă la Mizil şi am deschis o nouă uni-tate de producţie la Fulga cu încă 40 de locuri de muncă, unde am începutproducţia din 02 Iunie 2014.

Vrem şi putem să ajutăm dezvoltarea financiară locală având salariimai mari decât cele prevăzute de stat sau salarizarea standard a domeniului.

Salariile noastre deja ajung la 1.150 de Lei. În afara salariului angajaţiinoştri beneficiază şi de 20 de tichete de masă şi pentru cei care nu locuiescîn Mizil, avem asigurat transportul din localitatea lor spre serviciu şi înapoi.

Scopul nostru este: cu ajutorul autorităţilor locale, să creăm noi locuride muncă şi în ale localităţi din zonă şi sperăm că o să reuşim. Dacă estecineva interesat să ocupe un loc de muncă la Mizil sau pentru orice altăinformaţie, este rugat să vină la sediul nostru din Mizil, de luni până vineri.

IN MEMORIAM ADRIAN PĂUNESCU

Pagina 4Nr. 113 / august 2014

Pe data de 26 iunie, înprezenþa conducerii Primãriei, toþicei 17 membri ai ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþaordinarã, sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilier Cio -banu Marian, având înscrise peordinea de zi urmãtoarele:

Aprobarea procesuluiverbal din data de 28.05.2014;

Proiect de hotãrâre pri -vind completarea numãrului demembrii ai Comisiei de speciali-tate pentru administraþie publicãlocalã, juridicã, pãstrarea ordiniipublice, respectarea drepturiloromului a Consiliul Local al oraºu-lui Mizil;

Proiect de hotãrâre pri -

vind aprobarea decontãriisumelor reprezentând drep-turile de deplasare ale perso -nalului didactic din instituþiilede învãþãmânt preuniversitarde stat din oraºul Mizil pentruluna mai 2014;

Proiect de hotãrâreprivind scoaterea la licitaþiepublicã prin strigare, în ve -derea închirierii spaþiului, însuprafaþã de 7,30 mp, situat înoraºul Mizil, str. Blajului f.n,construcþie proprietate pu -blicã a oraºului Mizil, în ve -derea desfãºurãrii de activitãþicomerciale nealimentare;

Proiect de hotãrâre pri -vind transferul fãrã platã a unor

mijloacelor fixe care se aflã în pro-prietatea privatã a oraºului Mizil,în proprietatea privatã a Asociaþieide Dezvoltare Intercomunitarã

"ECO SISTEM"Mizil;

Diverse.La propunerea

executivului, d-lCiobanu propunecompletarea or di -nii de zi cu urmã-toarele proiecte dehotãrâre: Proiect de hotã -râre privind platasumei de 1056 leide la bugetul localal oraºului Mizilpentru cheltuielile

cu transferul aparatului de radiolo-gie prin CNCAN, dat în adminis-trarea Spitalului Orãºenesc "Sfânta

Filofteia" Mizil, conform procesu-lui verbal de transmitere fãrã platãnr. 4069/05.06.2014; Proiect dehotãrâre privind achiziþionarea deservicii juridice de consultanþã,asistenþã ºi reprezentare juridicã decãtre Spitalul Orãºenesc "SfântaFilofteia" Mizil;

Supusã la vot, cu modi-ficãrile propuse, ordinea de zi esteaprobatã cu unanimitate de voturi.

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectelor de hotãrâre,Consiliul Local a hotãrât adop -tarea cu unanimitate de voturi aproiectelor de hotãrâri de peordinea de zi.

Victoria PANAIT

MARTOR LA SFATUL ALEŞILORŞedinţele Consiliului Local

GRUPAJ INFORMAŢIONALFacultatea de Litere ºi ªti-inþe din cadrul Univer -

sitãþii Petrol-Gaze din Ploieºti, organizeazã în luna septembrie 2014concurs de admitere la studii universitare de masterat în domeniulªtiinþe Administrative, programul de masterat: Administraþie Publicãºi Integrare Europeanã. Candidatul va realiza un eseu de 6-8 paginidin temele propuse de facultate care se va depune odatã cu dosarul deadmitere.

Printre disciplinele care se studiazã la acest program de mas-terat de numãrã Contenciosul administrativ în România ºi UniuneaEuropeanã, Administraþia Publicã Localã în România ºi UniuneaEuropeanã, Eticã aplicatã în administraþia publicã europeanã, Teoriiºi perspective în administraþia publicã, Drepturile cetãþeanului euro-pean, Managementul proiectelor europene etc.

Programul de masterat dureazã doi ani ºi se finalizeazã cususþinerea lucrãrii de disertaþie. Masteranzii pot activa ºi în cadrulCentrului de Studii ºi Cercetãri Juridice ºi Socio-Administrative ºipot participa la diverse activitãþi ºtiinþifice organizate de universitate.Pentru detalii suplimentare vã rugãm sã vizitaþi pagina de internet afacultãþii http://ls.upg-ploiesti.ro/.

8 E BINE DE ªTIUT!

De nenumãrate ori am tras semnale de alarmã vizavi decomportamentul lipsit de respect al unora care-ºi bat joc de muncaºi eforturilor celor care doresc sã trãim într-un oraº civilizat,cochet... dar în zadar... Dupã vandalizarea foiºoarelor, bãncilor, fur-tul florilor ºi al pomilor plantaþi prin parcuri sau alte locaþii, le-avenit rândul jardinierelor (cele cu flori în cascadã) din centrul oraºu-lui sã fie rupte... Cum sã avem ºi noi o patã de culoare, de bucuriede sãnãtate pânã la urmã?

Facem apel pe aceastã cale la simþul civic al cetãþenilor,pentru a lua atitudine împotriva acestor grobieni care-ºi permit sã-ºibatã joc de orice, oricând.

Asociaþia Culturalã"Agatha Grigorescu Bacovia" ºiPrimãria Oraºului Mizil orga-nizeazã ediþia a VIII-a aFestivalului Naþional de Li -teraturã "Agatha GrigorescuBacovia". Festivalul se des -fãºoarã pe douã secþiuni: poezieºi prozã. Pot participa creatoride literaturã din þarã ºi strãinã-tate, indiferent de vârstã sauafiliere la U.S.R. ºi alte asociaþii

scriitoriceºti. Nu pot participaautorii care au obþinut unul dinprimele trei premii la ultimeletrei ediþii ale festivalului, (potparticipa în schimb cei cãrora lis-a retras premiul în bani, pentrunepre zentare la festivitatea depremiere).

Lucrãrile vor fi expedi-ate în format electronic laadresa de e-mail: manailescu.lucian@ yahoo.com (adresã derezervã revista.fereastra@gmail.com), sau prin poºtã - peCD - la adresa: Asociaþia

Culturalã "Agatha GrigorescuBacovia", str. Agatha Bacovia,nr. 13 A, Mizil, judeþul Prahova,pânã la 15 septembrie 2014.

Textele vor fi culese înTimes New Roman, corp 14, cudiacritice (cel mult 10 pagini A4pentru secþiunea prozã sau 15poezii). Pentru ambele secþiuni,textele se semneazã cu numelereal (dacã autorul doreºte sã fiepublicat sub pseudonim va

specifica acest lucru).Se anexeazã un CV,

care va cuprinde ºi adresele decorespondenþã (poºtã, e-mail,nr. de telefon) ºi o fotografie înJPEG sau TIF, cu latura mare deminimum 20 cm. Vom confirmaprimirea textelor imediat ceacestea ne parvin, lipsa confir-mãrii fiind echivalentã cu neîn-scrierea textelor la jurizare.

Textele care nu respec-tã prevederile acestui regula-ment vor fi eliminate din con-curs!

Juriul (preºedintelejuriului - scriitorul Adrian AluiGheorghe, membrii juriului -Emil Proºcan, primarul oraºuluiMizil, Valeria Manta Tãicuþu,Loredana Dalian, Emil Ni -culescu, Nicolae Tãicuþu, Lu -cian Mãnãilescu - scriitori) vaacorda urmãtoarele premii:Marele Premiu "Agatha Gri -gorescu Bacovia", pentru poe -zie - Premiul "George Ranetti",

Premiul "Spirea V. Anas -tasiu", Premiul revistei"Fereastra", iar pentru pro -zã Premiul "GheorgheEminescu", Premiul "Leo -nida Condeescu" ºi Pre -miul revistei "Fereastra".De asemenea vor fi acor-date premii speciale ºimenþiuni ale unor revisteliterare, instituþii de culturãsau sponsori.

Jurizarea se va face ast-fel: fiecare membru al juri-ului va nota primele 15texte, în ordine valoricã, lafiecare secþiune, cel maivaloros text primind 15puncte, iar cel de al cinci -sprezecilea un punct. Înfinal, punctele se vor cu -

mula ºi vor fi stabilite premiile,a cãror valoare totalã însumeazãminimum 5.000 lei. Premiileacordate de reviste ºi sponsorivor fi jurizate de cãtre reprezen-tanþii acestora.

Câºtigãtorii vor fi a -nunþaþi din timp pentru a parti -cipa la festivitatea de premieredin luna octombrie 2014, ur -mând sã confirme prezenþa. Încazul neprezentãrii la festivitatepremiile se redistribuie.

Lucian MÃNÃILESCU

8 CÂND NU AVEM, COMENTÃM...CÂND AVEM, DISTRUGEM!

Asociaþiile "Aurel Vlaicu" ºiCultul Eroilor "Regina Maria"

(filialele Mizil) au organizat pe data de 15 iulie o excursie gra-tuitã pentru 50 de persoane. Obiectivele turistice vizitate aufost: mausoleele de la Mãrãºeºti ºi Soveja, Mãnãstirea de laCiolanu ºi vulcanii noroioºi de lângã Berca.

8 DE APRECIAT

Pe data de18 iulie,

Centrul Cultural "Adrian Pãunescu" a gãzduit piesa de teatru"Visul unei nopþi de iarnã" - adaptare dupã Tudor Muºatescu,piesã care asmuls ropotede aplauze, astaºi datoritã tine -rilor studenþi laactorie, pregã -tiþi de unul din-tre marii actoriai generaþiei deaur - FlorinZamfirescu.

8 RÃMÂNEM PE MÂINI BUNE

Grupaj realizat de Gabriela NEGOIÞÃ

Festivalul Naţional deLiteratură

"Agatha GrigorescuBacovia" - Ediţia a VIII-a

Pagina 5 Nr. 113 / august 2014

"Cine vrea sã miºtelumea, sã se miºte mai întâi pe elînsuºi", spunea marele Socrate!Aceºti copii, prin rezultatele anu-lui ºcolar 2013-2014, au reuºit sãfacã primul pas în acest sens, toc-mai de aceea doresc sã-i felicit ºisã vi-i prezint:

ªCOALA GIMNAZIALÃ"SF. MARIA"

Marian Comârdici - cls. a V-a A,media 10

Roxana Simion - cls. a V-a B,media 8,71

Andreea Sora - cls. a VI-a A,media 10

Daniela Mãnãilã - cls. a VI-a B,media 9,56

Florina Ene - cls. a VII-a A,media 9,85

Irina Nãstase - cls. a VII-a B,media 9, 78

Ioana Vasilescu - cls. a VIII-a A,media 9,77

Mihaela Lupu - cls. a VIII-a B,media 9, 69.

ªCOALA GIMNAZIALÃNR. 1

Sebastian Tudor - cls. a V-a A,media 9,96

Diana Cãpãtoiu - cls. a V-a B,media 9,92

Ionuþ Dimache - cls. a VI-a A,media 9,93

Bianca Bococea - cls. a VI-a B,media 9,86

Alexandra Tudose - cls. a VI-a B,media 9,86

ªtefan Gleveºanu - cls. a VII-aA, media 9,91

Emilia Gheorghe - cls. a VII-a B,media 9,84

Elena Gheorghe - cls. a VIII-a A,media 9,83

Alexandru Grigore - cls. a VIII-aB, media 9,75.

ªCOALA GIMNAZIALÃ"SF. NICOLAE"

Daniel Ursaru - cls. a V-a A,media 9.67

Maria Vasile - cls. a V-a B,media 9.53

Andreea Rotaru - cls. a VI-a A,

media 9,56David Ilie - cls. a VI-a B, media

8,90Iosua Stoican - cls. a VII-a A,

media 9.08Izabela Lincan - cls. a VII-a B,

media 8,64ªtefania Matache - cls. a VIII-a

A, media 9,91Marius Marin - cls. a VII-a B,

media 8,11.

LICEUL TEORETIC"GRIGORE TOCILESCU"

Cosmina Jercãlãi - cls. a

XII-a C, media 9.98 - ºefã de pro-moþie. Procentul de promovabili-tate al examenului de bacalaureateste de 86,08% - seria curentã ºi79,78 % - per total.

LICEUL TEHNOLOGIC"TASE DUMITRESCU"

Andreea Jarnea - cls. aXII-a A, media 9.69 ºi AndreeaCujbã - cls. a XII-a B, media 9.77- ºefe de promoþie. Procentul depromovabilitate al examenului debacalaureat este de 67% - seriacurentã ºi 50% - per total.

CENTRUL CULTURAL"ADRIAN PÃUNESCU"

Unul din punctele forteale Centrului Cultural este micuþaMaria Trandafir (8 ani), elevã înclasa a III-a a ªcolii Gimna ziale

Nr.1, posesoare a unui zâmbet cao razã de soare ºi a unei vociimpresionante. Este foarte hotã -râtã sã devinã o vedetã a muziciipopulare, avându-le ca modele peMaria Tãnase ºi Irina Loghin. ªi ocredem pe cuvânt cã o sã reu -ºeascã! Cu toate cã activeazã doarde doi ani în cadrul cercului decanto sub îndrumarea doamneiMileta Popa, a participat la emisi-uni de gen pe posturile de televi -ziune ETNO, Favorit, TVSat,ColumnaTV, bucurându-se deaprecierile publicului, dar ºi laconcursuri de unde niciodatã nu

s-a întors fãrã un premiu. Astfel cã dupã numai doi

ani de zile, palmaresul ei esteurmãtorul: 2013 - Premiul I laConcursul Euro Music Bucureºti;Premiul de originalitate laConcursul de tinere talenteAllegria - Bucureºti; 2014 -Premiul III la Concursul EuroMusic Bucureºti;- Trofeul laConcursul "Flori de cântec pra-hovean" de la Poiana Câmpina;-Premiul III la Concursul "Sã fimnoi pãstrãtorii tradiþiilor" Câm -pina; - Premiul II la Concursul"Plai românesc" Bucureºti.

O micuþã privighetoare,un nume predestinat, de care cusiguranþã vom mai auzi...

Sã þi se îndeplineascãvisul, Maria!

Gabriela NEGOIÞÃ

PRIN AMBIŢIE ŞI MULTĂMUNCĂ AU REUŞIT SĂ FIE CEIMAI BUNI DINTRE CEI BUNI!

Orice copil a auzit deHansel ºi Gretel, de Cenuºãreasasau de Albã ca zãpada pentru cãPoveºtile Fraþilor Grimm au fostlecturile fiecãrei generaþii. Mainou, transpuse în desene animateDisney sau în filme, basmelecontinuã sã ne atragã prinfarmecul lor, specific vârsteicopilãriei. Cum ar fi însã dacã amputea citi aceste texte în limba încare au fost scrise?

Existã douã prejudecãþicare pânã nu de mult aureprezentat motivul pentru careun vorbitor de englezã nu încercasã descopere limba germanã: pede-o parte faptul cã germana afost întotdeauna consideratã a fio limbã grea, pe de altã parte cãîn spaþiul de limbã germanã(Germania, Austria, Elveþia,Lichtenstein º.a) oricine se poate"descurca" cu limba englezã.Însã, tot de aici, decurg douã con-traargumente care ne atrag cãtreînvãþarea limbii germane: olimbã grea este o limbã frumoasãcare, în mod similar matematicii,antreneazã ºi dezvoltã gândirea,memoria, imaginaþia. Da, toatãlumea vorbeºte englezã, de aceeaa cunoaºte limba germanã seconstituie într-un avantaj în con-textul în care Germania reprezin-tã prin economia sa puternicã ºistabilã un vârf de lance înEuropa.

Printre alte limbieuropene, limba germanã seremarcã prin aºa-numitelecuvinte lungi. De fapt, este unmijloc inepuizabil de compunerea cuvintelor care, prin intervenþiaoriginalã a vorbitorilor ei, duce lanaºterea de noi cuvinte ºi sensuri.Aceastã calitate creativã esteprovocarea limbii germane carel-a determinat pe Mark Twain sãafirme cã "timpul este aºa deetern ca sã învãþãm germana"("Warum ist die Zeit so ewig?

Um Deutsch zu lernen!"). Sã nu uitãm, de aseme-

nea, cã în educaþia oricãrui om, olimbã strãinã aduce un plus cul-tural specific ºi transferabil. Înparticular, germana ne poateîmbogãþi cu aspecte legate decultura sa care se traduc înrigoare, dinamicã, punctualitate,muncã, organizare. Germana estelimba unei întregi pleiade decompozitori, dar ºi a filosofieimoderne, este limba unui mediude afaceri modern ºi atractiv, aunui stat civilizat de la care avemde învãþat.

Personal, simt cã întrenoi ºi spaþiul de limbã germanãsunt mai multe legãturi: în primulrând Dunãrea, simbol al perma-nentei comunicãri ºi al aparte-nenþei la acelaºi spaþiu european,în al doilea rând, monarhiaromânã care a însemnat naºtereaºi consolidarea României mo -derne, un progres ireversibil carea fost posibil prin impunereaprincipiilor germane în politicanoastrã. În prezent, Germaniaeste una dintre þãrile care acordãun numãr semnificativ de burseelevilor ºi studenþilor români, darºi piaþa de muncã pentru zeci demii de români.

Prin urmare, cunoaº te -rea limbii germane poate fimotivul pentru care o persoanãeste selectatã pentru un anumitloc de muncã sau avansatã pe unpost mai bine plãtit. Ideea de aînvãþa aceastã limbã poate sãatragã noi oportunitãþi. DeºiRomânia are nevoie de tineriicare se pregãtesc sã emigrezepentru salarii mai bune, nu estemai puþin adevãrat cã aceiromâni care aleg sã se întoarcã înþarã dupã o astfel de experienþãimportã anumite valori care con-tribuie la progresul tuturor.

Profesor Carmen MINCULESCU

De ce limba germană?

Warum Deutsch?

Maria Trandafir

Ultimele patru etape alecampionatului au adus bucurie îninimile suporterilor mizileni,deoarece echipa noastrã a termi-nat competiþia neînvinsã, rezul-tatele fiind: Rapid Mizil - SportulValea Cãlugãreascã 6-0 - marca-

tori: Ene Florin (2), StanMãdãlin (2) ºi Stoica Georginel(2);

Rapid Mizil - AS Pleaºa6-1 - marcatori: Lambã Con -stantin, Iacob Cristian, Ene Florin(2) ºi Ene Marius (2).

La fi -na lul campi-onatului, e -chi pa mi zi -lea zã, evo -luând fãrãconstantã, aocupat lo cul6, deºi sepu tea situa

lejer în primele trei locuri. Un altfactor care a contribuit la ocu-parea acestui loc au fost decizileeronate ale unor arbitrii, care aufavorizat adesea echipele adverse.

Ne dorim ca în viitorulcampionat obiectivul echipeimizilene sã fie promovarea înLiga A, obiectiv care poate fiatins de jucãtori, bineînþeles aju-taþi de cei care sprijinã aceastãechipã, dar ºi de prezenþa supor-terilor, care, din pãcate, au fost dince în ce mai puþini la meciuriledisputate pe Stadionul "Tine -retului".

Eugen GRIGORE

F TBAL FINAL DE CAMPIONAT

STAŢIA DEPROGNOZĂ ŞI

AVERTIZARE VĂINFORMEAZĂ:Condiþiile climatice din ultimele zile au favorizat apariþia

ºi dezvoltarea dãunãtorului/bolii - viermele merelor (carpocapsap.), alþi dãunãtori + rapan, fãinare - generaþia a II-a care pot/poatecauza pierderi importante la culturile mãr+pãr.

Pentru prevenire ºi combatere folosiþi unul din produselesau din amestecurile de mai jos, dupã caz:

Tratamentul chimic se repetã dupã 10 zile. Nu se trateazãla temperaturi de peste 25 grade C.

1.CALYPSO 480 SC - 0,02% + FOLPAN 50 WP - 0,2% +THIOVIT JET 80 WG - 0,3%

2.KARATE ZEON - 0,015% + MERPAN 50 WP - 0,2% +MICROTHIL SPECIAL - 0,3%

3.VANTEX 60 CS - 0,008% + TOPSIN 500 SC - 0,14%.

Pagina 6

Piaþa forþei de muncãdin UE se redreseazã treptat ºi,pentru prima datã din 2011, PIB-ul, gradul de ocupare a forþei demuncã ºi veniturile gospodãriilorsunt în creºtere. Cu toate acestea,ºomajul pe termen lung continuãsã creascã, iar situaþia gospodãri-ilor cu venituri scãzute nu s-aîmbunãtãþit. Acestea sunt câtevadintre principalele concluzii alecelui mai recent Buletin trimestri-al privind ocuparea forþei demuncã ºi situaþia socialã alComisiei Europene. Buletinulevidenþiazã, de asemenea, pro -blemele persistente cu care seconfruntã femeile în ceea cepriveºte ºomajul ºi ocuparea unuiloc de muncã necorespunzãtor ºiprezintã o actualizare a ultimelortendinþe în privinþa mobilitãþiilucrãtorilor, confirmând creºterearatelor de ocupare a forþei demuncã în cazul lucrãtorilormobili ºi nivelul de educaþie dince în ce mai mare al acestora.

Printre semnalele pozi-tive recente, buletinul trimestrialevidenþiazã faptul cã se creeazãlocuri de muncã în sectorul pri-vat, în special în sectorul servici-ilor, ºi cã ºomajul continuã sãscadã, chiar dacã într-un ritmmoderat. Cu toate acestea, ni -velurile actuale de ocupare aforþei de muncã (aproximativ 224de milioane de angajaþi) sunt încontinuare sub nivelul de dinain-tea crizei (aproximativ 230 demilioane de angajaþi la jumãtateaanului 2008), iar rata ºomajuluirãmâne aproape de nivelurilerecord (10,4% în aprilie 2014,dupã o ratã maximã de 10,9%înregistratã în prima jumãtate aanului 2013).

Existã diferenþe semni-ficative între statele membre înceea ce priveºte rata ºomajului,

iar calitatea locurilor de muncãrãmâne o problemã, deoarececreºterea gradului de ocupare aforþei de muncã este determinatãîn principal de locurile de muncãtemporare ºi cu fracþiune denormã. Cel mai îngrijorãtor,ºomajul pe termen lung continuãsã creascã în þãrile cu cele maimari rate ale ºomajului.

Situaþia pieþei forþei demuncã rãmâne foarte dificilã pen-tru tinerii sub 25 de ani, cu o ratãa ºomajului de 22,5% în lunaaprilie 2014, de creºterea gradu-lui de ocupare a forþei de muncãbeneficiind pânã acum în princi-pal lucrãtorii mai în vârstã (55-64ani). De asemenea, tinerii sunt ceimai afectaþi de fenomenulocupãrii unui loc de muncãnecorespunzãtor ºi se simt descu-rajaþi sã îºi caute un loc demuncã. Pentru a sprijini tranziþiade la ºcoalã la activitatea profe-sionalã, Comisia a propus statelormembre recomandãri specificefiecãrei þãri privind îmbunãtãþireaserviciilor publice de ocupare aforþei de muncã, educaþia ºi for-marea profesionalã, stimulareastagiilor de ucenicie ºi imple-mentarea urgentã a garanþiei pen-tru tineret.CETÃÞENII MOBILI: ORATà MAI MARE DE

ANGAJARE ªI UNNIVEL DE EDUCAÞIE

SUPERIORTendinþele recente în

privinþa mobilitãþii lucrãtorilor înUE confirmã faptul cã cetãþeniimobili ai UE prezintã rate mairidicate de ocupare a forþei demuncã decât localnicii ºi nu uti-lizeazã prestaþiile de asigurãrisociale mai mult decât localnicii.Analiza aratã de asemenea cã,deºi mobilitatea în UE a scãzut în

perioada 2010-2011, ea a începutsã se redreseze în 2012-2013,deºi cu diferenþe semnificativeîntre þãri. În special þãrile cele maiafectate de criza economicã aucunoscut creºteri mari ale fluxu-lui de lucrãtori plecaþi în alte statemembre, precum ºi în þãri dinafara UE.

În comparaþie cu aniianteriori crizei (2004-2008),numãrul lucrãtorilor din þãrile dinsud care se deplaseazã în cadrulUE a crescut (+38%), scãzând înschimb fluxurile din Polonia (-41%) ºi din România (-33%),principalele douã þãri de origine alucrãtorilor mobili. Lucrãtoriimobili din þãrile din sud reprezin-tã în prezent 18% din fluxuriletotale ale lucrãtorilor care sedeplaseazã în cadrul UE, com-parativ cu 11% înainte, în timp cemajoritatea migranþilor dincadrul UE în perioada 2009-2013provine în continuare din statelemembre centrale ºi estice (58%),în pofida unei scãderi (de la 65%în perioada 2004-2008).

Lucrãtorii mobili dinUE se îndreaptã mai mult decâtînainte cãtre Germania, Austria,Belgia ºi þãrile nordice, ºi maipuþin cãtre Spania ºi Irlanda, întimp ce, per ansamblu, Germaniaºi Marea Britanie sunt princi-palele douã þãri de destinaþie.

În ceea ce priveºte com-ponenþa pe vârste, migranþii dincadrul UE sunt în continuare cuprecãdere tineri, dar pondereapersoanelor cu vârste între 15 ºi29 de ani a scãzut (de la 48% la41%). În fine, probabilitatea calucrãtorii mobili din UE sã fiemai bine educaþi (în perioada2009-2013, 41% erau absolvenþide învãþãmânt terþiar) este multmai mare decât înainte (27% înperioada 2004-2008).

Nr. 113 / august 2014

Vând casã în Tohani(7km de Mizil), situatã peºoseaua principalã, preþ 60 000euro. Casa este P+M (izolatã)compusã din 2 dormitoare,livind, baie, bucãtãrie ºi diningroom la parter, iar mansarda are2 camere, balcon ºi pod.(mansarda neterminatã). Beciulare o suprafaþã de 6/8mp iarîncãzirea se face cu centralã pelemne. Suprafaþa totalã aterenului este de 1000mp dincare amprentã casã 72mp ºi vie300 mp. Relaþii la telefonul:0761 869 455.

*Vând apartament pe str.

I.L. Caragiale, nr. 46, et. I, 3camere decomndate,îmbunãtãþiri. Relaþii la tele-fonul: 0724 947 133.Vând foarte ieftin apartamentcu 3 camere. Relaþii lanumãeul: 0732 367 549.

*Vând casã (paiantã)la

ºosea, în satul Vispeºti, comunaBreaza (jud. Buzãu), însuprafaþã de 2500 metri pãtraþi.Informaþii suplimentare la tele-fonul: 0741 573 698.

*Vând urgent aparta-

ment cu 2 camere, et. III, preþnegociabil. Relaþii la numãrul:0722 634 924.

*Vând apartament (cu

îmbunãtãþiri, deasupra restau-rantului Central), douã camere,preþ 40 000 euro. Informaþiisuplimentare la numãrul: 0732731 194.

*Vând casã în comuna Fîntînele,suprafaþã construitã 120 metripãtraþi, teren 1600 metri pãtraþi,preþ negociabil. Relaþii lanumãrul: 0721 331 238.

*Vând loc de casã la

Gura-Vadului (lângã ºcoalã) -1000 metri pãtraþi. Preþ nego-ciabil, informaþii suplimentare

la numãrul: 0764 643 235.*

Vând urgent teren cupãdure - 1600m, în Perºunari ºimaºinã nemþeascã de ºlefuitparchet ºi uºi. Preþ negociabil,telefon: 0730 469 472.

*Vând casã cu etaj pe

str. Spiru Haret(4 camere+baiela etaj ºi living+bucãtãrie laparter). Informaþii la telefonul0736 730 782.

*Vând casã pe str.

M.Basarab. Informaþii supli-mentare la numãrul: 0724 030116.

*Vând apartament

(bl.45, sc.A) decomandat, cutrei camere, suprafaþã 56 metripãtraþi + garaj. Apartamentulare urmãtoarele îmbunãtãþiri:reabilitat termic, gaze, gresie,faianþã, parchet, termopane,centralã termicã. Preþul este de32 000 euro - negociabil iarrelaþii suplimentare puteþiobþine la numãrul: 0761 691814.

*Vând 1 ha pãmânt

extravilan cu deschidere 18 mla D.N., la ieºirea din Mizil sprePloieºti, motor Daelim an 2007cap. 125 cm pãtraþi, preþ 800euro. Informaþii suplimentare lanumãrul: 0764 396 964.

*SC ERYN

MODAMAX SRL cu sediul înMizil, str. Tohani, nr. 36 - anga-jeazã maºiniºti cu experienþã.Relaþii la telefonul: 0244/253411.

*Doamnã serioasã, în

vârstã de 53 de ani doresc sãîngrijesc copil cu vârsta depeste 3 ani. Relaþii suplimenta-re la numerele de telefon: 0760706 333 sau 0244 250 818.

Primãria este ºi loculunde se oficiazã cãsãtoriile, adicãse desã vârºesc poveºtile dedragoste. Dorin þele de a fi pentrutotdeauna împreunã, prind aiciconturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit dintoa tã fiinþa ºi se unesc aici destine,se nasc familii! Mo mente emoþio-nante, unice în viaþa noastrã, atuturor!

Le urãm o viaþã cât mailungã împreunã, sã trãiascã în res -pect, liniºte, adevãr, sãnãtate ºi sãconstate cât mai des cã au fãcutcea mai bunã alegere ºi cã viaþa edeosebit de frumoasã!

Dacã-i întâlniþi pe:Paºol Bogdan - Cãtãlin cu

Grecu RalucaCrãciun Georgian - Viorel cu

Popescu Roxana - ToanaEnache Ionuþ cu Iacob Elena -

Raluca

Toma Daniel - Petruþ cuAncuþa Mariana

Vilan Marian cu Ioan Florina- Elena

Filip Viorel - Bogdan cuGhidia Alexandra - MihaelaVoiculescu Andrei - Claudiucu Damian Cristina - Alina

Apostol Marian - Nicu cu ªte-fan Georgiana - Doiniþa

Plãcintã Nicolae - Adrian cuIorgoiu Diana

ªtefan Liviu - Costin cu IonDaniela

Ionescu Marius - Valentin cuAnton Monica - Georgiana

Niþã Adrian - Marian cuMatache Ancuþa - AlexandraAnghel Alexandru - Marian

cu Toma IonelaTurcu Daniel - Constantin cuCostache Pompilia - DanielaManolache Georgian - Emilcu Manea Alina - Mihaela

Lupu Nicolae - Mãdãlin cuAlbeanu Iulia

Gogan Mihãiþã - Bogdan cuMãrcoceanu Loredana -

Valentina...sã ºtiþi cã de acum

încolo sunt soþ ºi soþie! Bine ar fisã le ziceþi ceva despre fericire,dragoste, în þelegere!

Cu siguranþã se vorbucura ºi vor cãpãta ºi mai mareîncredere în lungul drum ce-iaºteaptã!

CASĂ DE PIATRĂ

MICA PUBLICITATEOcuparea forţei demuncă şi situaţia socialăîn Uniunea Europeană

ANUNÞ

Pagina 7 Nr. 113 / august 2014

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897B-dul Gãrii, Spicului,

RecolteiIonel Dumitru 0244 250 008

int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008

int 401 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020

Mr. Ivanovici, G-ralPraporgescu

Elena Mãrãcine 0244 250 008int 29

M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader 0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020

Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCANVã anunþãm cã pentru cei care locu iesc la bloc, publicaþia

"POªTALIONUL" va fi distribuitã asociaþiilor de proprietari.Administratorii asociaþiilor se vor ocupa ca acesta sã fie dis-

tribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00

Viceprimar etajul II interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00

Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în carea simþit ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie ºi tristeþe, dintre zâmbetºi lacrimã. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri, sãr-bãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã se despartã definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi când rã mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul ºi sufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri mitem spre ei un gând derecunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuþi, prie te ni sau rude care vor sã tri mitã gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieþii celor dispãruþi ºi înde pli nesc condiþiile de pu bli care, o fa cem cu plã ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Chivu Maria (1935)Ene Constantin (1943)

Antoine Andriana (1933)Mãrãcine Filofteia (1928)

Achim Elena (1964)Apostolescu Aneta (1924)Constantin Rodica (1958)

Gicã Aurica (1936)Axinte Steliana (1933)

Vasile Rada (1935)Potec Acsinefta (1934)Goriuc Elena (1927)Ionescu Anica (1928)

Croitoru Ecaterina (1941)

Ciocan Uoan (1934)Groparu Ioana (1919)

Toate unitãþile agricole,asociaþiile juridice, consiliile locale- prin centrele agricole care coor-doneazã, executã sau beneficiazã detratamente fitosanitare cu pesticideîn perioada de "înflo rire" - trebuiesã aibã aprobarea prealabilã, datãpentru fiecare culturã, plantaþiepomicolã sau trup de pãdure decãtre Unitatea Fitosanitarã Prahovaºi Agenþia de Protecþia MediuluiPrahova, respectând urmãtoarele:

- Tratamentele fitosa ni tareefectuate în perioada înfloritului, sevor desfãºura în perioade de timpcât mai scurte, care nu vor depãºiºapte zile consecutive, pentrufiecare trup de livadã, pãdure sauculturã, perioadã care va fi comuni-catã în scris primãriilor în raza cãro-ra se aflã livada unde se executãtratamentele chimice de combatere,pentru a anunþa crescãtorii de albinecu cel puþin ºapte zile înainte de în -ce perea tratamentelor. Dacã perioa-da în care se executã tratamentelechimice în perioada de înflorire seprelungeºte din cauza ploilor, trata-mentele se reprogrameazã ºi dinnou se anunþã primãriile prin adresãscrisã, unde se precizeazã perioadade executare.

- Tratamentele fitosani tarecu pesticide la culturile agricole,

plantaþiile pomicole sau silvice sevor executa numai pe baza a -vertizãrilor emise de Staþia de Prog -nozã - Avertizare din te ritoriu.

- Este interzisã aplicareapesticidelor, cu excepþia celor ates-tate prin menþiunea cã nu sunt toxi-ce pentru albine, asupra culturilorentomofile, pomilor fructiferi sauprincipalelor specii forestiere melif-ere, aflate în faza de înflorire, apli-carea acestora fãcându-se numaidupã o aprobare prealabilã datãpentru fiecare culturã, plantaþiepomicolã sau trup de pãdure, decãtre organele judeþene de ProtecþiaPlantelor ºi Mediului - organe auto -rizate. A pli carea pesticidelor pesupra feþele de teren agricol aflate lamai puþin de 1 Km - când trata-mentele se executã cu mijloace te -restre ºi manuale -, ºi la mai puþin detrei km - în cazul avio-tratamentelorde trupurile de pã duri formate dinspecii meli fere, de livezi ºi de cul-turile agricole entomofile aflate înfaza de în florire, se face doar larecomandarea organelor autorizate.

- Unitãþile agricole, silvice,precum ºi celelalte unitãþi, care exe-cutã sau beneficiazã de tratamentefitosanitare cu pesticide, au obli -gaþia sã înºtiinþeze în scris, cu celpuþin ºapte zile înainte de începerea

tratamentului, consiliile locale,comunale, orãºeneºti sau munici-pale ºi pri mã riile, dupã caz, pe teri-toriul cã rora se gãsesc suprafeþelece ur meazã a fi tratate, precum ºicele ale cãror limite teritoriale seaflã la mai puþin de cinci km deaceste suprafeþe, comunicând urmã-toarele date: locul unde se aplicãtratamentul, data începerii ºi duratatratamentului, denumirea produsu-lui folosit ºi remanenþa acestuia,metoda de aplicare ºi mij locul cucare se executã.

Nerespectarea celor maisus menþionate atrage, dupã caz,rãspundere penalã, contravenþio -nalã, disciplinarã, materialã saucivilã, potrivit legii, a persoanelorvinovate.

Tratamentele fitosanitarese executã numai pe baza aver-tizãrilor scrise, emise de Staþiile dePrognozã - Avertizare teritoriale.

Cele menþionate se re ferãla toate tratamentele chimice decombatere în perioada de "ÎN -FLORIRE" a tuturor cultu ri lor(floarea soarelui, plante meli fere,rapiþã etc.), plantaþii pomicole sautrupuri de pãdure, în cursul anului2014, fãrã altã anunþare prealabilã.

Consiliile locale vor luamãsuri pentru anunþarea deþinãto-rilor de stupi ºi stupine în ve dereaprevenirii intoxicaþiilor.

ATENŢIE SPORITĂ!

Pe 8 iulie ne-am luat rãmasbun de la tânãrul procuror mizileanConstantin Gherþea (43 de ani), carefusese numit recent procuror ºef alBraºovului, un român adevãrat, opildã vie, un exemplu de seriozitate,profesionalism ºi curaj.

Întristaþi de moartea pre-maturã a tânãrului, conducerea Pri -mãriei Mizil ºi redacþia publicaþiei"Poºtalionul" transmite familiei celemai sincere ºi profunde condoleanþe.Totodatã, familiei îndurerate i-au fosttransmise regrete ºi de cãtre fostulprocuror ºef al României, Joiþa Tã -nase.

Vã prezint câteva gânduriale unor personalitãþi ºi totodatã pri-eteni care au fost prezenþi la ceremo-nia de înmormântare, pentru a-ºi luarãmas bun de la Constantin:

General (r) Bartolomeu

Constantin Sãvoiu - Suveran MareComandor Mare Maestru: "A fost înprimul rând un om de suflet, într-olume diferitã ºi adesea rãuvoitoare.A prezentat de-a lungul vieþii o verti-calitate spiritualã ºi moralã caredevine din ce în ce mai rarã în soci-etatea contemporanã. Un om decis,organizat, animat de simþul rãspun-derii, ca un om de lege ce era. Calmºi liniºtit, dar cu mult zbucium îninteriorul sufletului, cauzat de luptape care o ducea pentru triumful legii.κi gãsise de curând adevãrata iubireºi era fericit... a fost luat fulgerãtordintre noi, dar sunt convins cãurmãreºte, de acolo de sus, toate gân-durile ºi acþiunile noastre!"

Marian Pirciu - Al 2 MareSupraveghetor: "Un om de bunã ca -litate, un om pe care te puteai bazaatât în viaþa civilã, cât ºi în meseria

pe care o avea. Un om care iubeaviaþa, cãruia îi plãcea sã cunoascã ºisã priveascã tot ceea ce este frumosîn jurul nostru. Toþi cei care l-aucunoscut au un gol în suflet, însã ebine cã tot ce aºternem acum pe hâr-tie va rãmâne pentru viitor. Suntmulte de spus... momentul este multprea dureros!"

Nicolae Racasan - Pro MareMaestru: "A fost un om care s-a lup-tat pentru dreptate, pentru a apãralegea, a instrumentat dosare foartegrele la nivel naþional... Personal, mise pare o moarte suspectã, caresurvine dupã alte douã evenimenteasemãnãtoare. Îmi pare rãu pentrutot ce s-a întâmplat, este nefiresc caun pãrinte sã-ºi îngroape copilul".

Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-laºeze în loc luminat!

Gabriela NEGOIÞÃ

AM PIERDUT NU NUMAI UN OM DE SUCCES, DAR ŞI UNUL DE VALOARE!

Pagina 8Nr. 113 / august 2014

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºte comenzi ºilivreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale (instituþiilor) sau la domicilii,

închiriazã sala pentru diverse evenimente (agape,nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife: 25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane =

400 lei; 50-70 persoane = 500 lei ºi preparã masa pentru aceste evenimente!

Pentrurezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008

int. 35 - Cantina.

Vi s-a făcut foame? Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă"?

Nimic mai simplu! VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

vã oferã aceastã oportunitate, zilnic, la sediul societãþii aflat la subsolul

Primãriei

Pre

turi

pen

tru

toat

e bu

zuna

rele

!

Despre romanul "Cas -telul din Carpaþi" al mareluiscriitor francez Jules Verne s-aspus cã ar fi fost inspirat de opoveste de dragoste pe care atrãit-o ro mancierul cu o contesãdin Tran silvania. Iar castelul încare se desfãºoarã acþiunearomanului ar fi, de fapt, CetateaColþ din judeþul Hunedoara.Echipa emisiunii Di gicult a fostîn Franþa, la Amiens, ºi a filmatcasa în care romancierulfrancez a scris, în anul 1889,romanul "Castelul din Carpaþi".

Jules Verne este unuldintre cei mai citiþi scriitori dinîntreaga lume, profet al ºtiinþeiºi vizionar.

Cãrþile sale s-au vândutîn sute de milioane de exem-plare în decurs de un secol. Ascris 65 de romane, traduse înpeste 90 de limbi strãine.

"Popularitatea lui JulesVerne, latura lui internaþionalã,faptul cã este cetãþean al lumii,toate astea sunt lucruri extraor-dinare", afirmã Jean Yves Pau -mier, secretar-adjunct al So -cietãþii Jules Verne Franþa."Celebritatea lui Jules Verne afost o celebritate generalã, citi-torul român a participat laaceastã pasiune generalã pentruJules Verne", considerã LucianBoia, istoric ºi scriitor. "Mi-adeschis apetitul pentru des -coperiri ºtiinþifice, pentru cã li -teratura lui Jules Verne esteprecursoarea literaturii SF",spune Cezar Paul Bãdescu, pu -blicist ºi scriitor.

Cinci din cele 65 deromane ale scriitorului francezfac referire ºi la þara noastrã.Sunt personaje, locuri ºi întâm-plãri inedite care au pusRomânia pe harta ex plorãrilorlui Jules Verne. Scri itorul fran -cez cãlãtoreºte, prin intermediulcãrþilor sale, de pe malurileDunãrii ºi ale Mãrii Negre,pânã în Deltã ºi, mai departe, înCarpaþi.

ROMÂNIA ÎNROMANELE LUIJULES VERNE

Keraban încãpãþânatul- Dobrogea, Marea Neagrã

Mathias Sandorf - cas-

tel în TransilvaniaClaudius Bombarnac-

personaje de origine românãCastelul din Carpaþi -

Cetatea Colþ, Þara HaþeguluiPilotul de pe Dunãre -

Porþile de Fier, Delta DunãriiÎn spaþiul românesc,

Jules Verne a fost tradus încãdin anul 1897, mai întâi înreviste. În acelaºi an, la Sibiu,editura Cu getarea a publicatprima traducere în limbaromânã a romanului "Casteluldin Carpaþi". Cartea a stârnit,încã de la început, numeroasecontroverse: Cât din conþinutulsãu este realitate ºi cât este ficþi-une?

În volumul "Pe urmelelui Jules Verne în România",apãrut în anul 1980, autorulSimion Sãveanu a lansat oipotezã ineditã: între anii 1882ºi 1884, Jules Verne ar fi trãit opoveste de dragoste cu LuizaTeutsch, o contesã din locali-tatea Homorod, judeþul Braºov."Nu s-a confirmat, este doar oipotezã, o legendã. Totuºi, s-avehiculat ipoteza unei aventuri,ba chiar a unui copil. Dar nuavem nicio certitudine ºi niciodovadã în acest sens. Pe de altãparte, câteva dintre obiectelecare i-au aparþinut lui JulesVerne au fost gãsite în România.

Deci o legãturãexistã de vremece tânãra a venitla Amiens cupãrinþii sãi, l-acunoscut pe Ju -les Verne, s-auîntâlnit, asta es -te sigur. Dar, deaici ºi pânã la opoveste de dra -goste, nu ºtimnimic sigur. Dar, în oricecaz, în romanelea cã ror acþiunese întâmplã înRo mânia, existãme reu ºi o po -veste de iubire,fie realã, fiedoar fictivã",po vesteºte JeanYves Paumier,

secretar-adjunct al SocietãþiiJules Verne Franþa.

Jean Yves Paumier estescriitor ºi specialist în operavernianã, iar în anul 2005, la unsecol de la moartea mareluiscriitor, a publicat un volumdespre cãlãtoriile sale în întrea-ga lume. Ne-a acordat un inter-viu, la Paris, în care ne-a vorbitdespre legãturile lui Jules Vernecu România. Pau mier susþine cãpresupusa poveste de dragostedintre romancierul francez ºicontesa din Ardeal nu este

realã. Crede, însã, cã LuizaTeutsch l-ar fi inspirat pe JulesVerne într-un alt roman de-alsãu, Claudius Bombarnac.

"Se mai vorbeºte de ofemeie, Luiza, de origine ro -mânã, Luiza Teutsch pe numelesãu de fatã, care a venit laAmiens împreunã cu pãrinþii.Avea atunci 18 ani ºi era o cân-tãreaþã foarte bunã. Despre ea s-a spus cã ar semãna cu eroinaromanului "Claudius Bom -barnac", domniºoara Klork",afirmã Jean Yves Paumier.

Istoricul Lucian Boia apublicat în anul 2005, în limbafrancezã, o carte despre imagi-narul din opera lui Jules Verneîn care vorbeºte ºi despre legã-turile romancierului francez cuRo mânia.

"Vã dau un rãspuns ca -tegoric aici: Jules Verne nu a

fost niciodatã în Ro -mânia! Nu, e o poveste.A citit o relatare decãlãtorie în Tran -silvania. De asemenea,probabil cã a folosit-odeoa rece foloseºte pen-tru toate cãlãtoriile luiimaginare acea geo -grafie universalã a luiÉlisée Reclus, o ge o -grafie imensã, care pre -zintã în detaliu toatepãrþile lumii, aºa încâts-a documentat din cãrþipentru Castelul dinCarpaþi", susþine LucianBoia.

Ce a scris, de fapt,Jules Verne în romanulCastelul din Carpaþi?

"E vorba de un castelde undeva din Tran -silvania ºi e de faptobsesia pe care o are

proprietarul castelului pentru ocântãreaþã de operã. Prima oarãcrezi cã e vorba de o fantomã,dar de fapt omul folosea o holo-gramã. Fusese o fostã iubire, oiubire din tinereþe, pe careîncerca sã o recompunã dinhologramã", afirmã Cezar PaulBãdescu.

Povestea misteriosuluicastel din Transilvania ar fireprezentat o sursã de inspiraþieºi pentru alþi scriitori strãini.Dar cum aratã misteriosul cas-tel? Echipa Digicult a fost în

Þara Haþegului ºi a filmatcetatea Colþ, presupusa sursã deinspiraþie a lui Jules Verne.Edificiul a fost construit în se -colul al XIV-lea ºi se aflã pevalea Râuºorului, la 3 km desatul Râu de Mori. Locuitoriidin zonã nu ºtiu, însã, marelucru despre Castelul dinCarpaþi al lui Jules Verne, deºila faþa locului existã un panouinformativ.

Pentru mulþi români,romanele lui Jules Verneînseamnã cãrþile copilãriei, celecare i-au format ca oameni, darºi cele care le-au cultivatdragostea pentru lecturã. "Mi-aplãcut foarte mult Insula miste-rioasã, un alt roman al lui JulesVerne, mai ales cã acolo apareºi cãpitanul Nemo ºi de fapteste sfârºitul cãpitanului Nemo.Acolo s-a fãcut la un momentdat ºi un film ºi-l dãdeau la noipe vremuri, pe vremea luiCeauºescu, îl dãdeau în serial,dimineaþa", îºi aminteºte CezarPaul Bãdescu.

"Una dintre explicaþiiar putea fi faptul cã în Româniaa existat un autor care a fostfoarte interesat de opera luiJules Verne, Hobana(n.r. - Ion Hobana),care a scris cãrþi foartebine documentate des -pre Jul es Verne; credcã, în felul acesta,Hobana a dat maimultã greutate opereilui Jules Verne ºi acreat o punte întreopera acestuia ºi Ro -mânia", spune JeanYves Paumier.

Nu ºtim dacãJules Verne a fost saunu îndrãgostit de ocontesã din Carpaþi.Legendele merg maideparte.

Cert este cã,cel puþin în romanelesale, Jules Verne a fostîndrãgostit de Româ -nia, cea pe care adescris-o atât de pi -toresc în ro manul„Cas telul din Car -paþi“, din Þara Ha -þegului.

E.P.

Cite

ºte

ºi:

publi

caþie

luna

rã de

info

rmaþi

e, ati

tudine

ºi e

duca

þieM

IZIL

UL

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

România lui... Jules Verne