Gramatica Limbii Engleze, Pentru Uz Scolar - Georgiana Galateanu

  • View
    1.846

  • Download
    104

Embed Size (px)

Text of Gramatica Limbii Engleze, Pentru Uz Scolar - Georgiana Galateanu

SUCCES IN INVATAREA LIMBII ENGLEZE ! Gramatica limbii engleze, pentru uz colar Autori:Georgiana GlteanuEcaterina ComiselEditura didactic si pedagogic Bucuresti1982

Sanda Retinschi - asistent universitarReferenti: Alexandra Vasiliu - profesoarAnca Iliescu - profesoar

Contributia autoarelor la elaborarea lucrrii a fost urmtoarea:G. Glteanu: cap. I.O.; 1-2.3; 3.1.-3.6; 7-10; II.0; 43; 18; 19; 22; 23; III.0.; 24-26.E. Comisel: cap. 2.4.-2.5; 3.7.-3.10; 4-6; 11; 12; 14-17; 20; 21.Redactor: Simona BosettiTehnoredactor: Constantina VelcoviciCoperta: Ion HacikPag. 003 CUVNT NAINTE Lucrareadefatafostconceputcaunmaterial dereferintpentru elevi,profesori si alte categorii depersoane interesate de studiul limbii engleze.ntratareaproblemelor,s-aavutnvederemodulncareacesteasuntprezentatenmajoritateamanualelorsigramaticilordelimbenglezdintaranoastr.Aufostdeasemeneanatentiaautorilorprogresele nregistrate n analiza fenomenului lingvistic n general,nunumai n Romnia,darsi n trileunde se vorbeste limba englez, precum si caracteristica limbii engleze contemporane de a aplica regulileflexibilsinuantat,nfunctiedescopulcomunicrii,deinterlocutor(limbajoficialsaufamiliar)sideaspectul limbii (scris sau oral).Lundnconsideratietoateacesteaspecte,Gramaticalimbiienglezepentruuzscolarprezintfenomenele gramaticale n mod descriptiv.ncadrulprtii I,Morfologia,suntstudiateregulileprivitoarela formacuvintelor.Aceast prim parteeste considerat ca deosebit de important pentru cel care studiaz limba englez, deoarece primul lucrucaresenvatngramaticauneilimbistrineestecumseformeazcategoriilegramaticaledebaz:timpurile verbului, pluralul substantivelor, comparatia adjectivelor etc.ParteaaII-asiparteaaIII-a,SintaxapropozitieisiSintaxafrazei,cuprindregulileprivitoarelambinareacuvintelor n propozitii si a propozitiilor n fraze. Aceast parte este considerat de. asemeneaimportant,deoareceeaaratceluicarestudiazlimbaenglezcum sfoloseascformelegramaticalepecarele-anvtat.Indescriereaformeicuvintelor(ncadrulmorfologiei)siafunctionriilorncomunicare (n cadrul sintaxei), lucrarea reia afirmatiile continute n manualele scolare n vigoare.CeeaceaducenplusGramaticalimbiiengleze,pentruuzscolaresteoimaginefunctional,deansamblu,asuprafenomenului gramatical contemporan,prin specificarea atta unorposibile abateri delareguli,ctsiasituatiilorncaresefolosescformelegramaticale:nvorbireacurentsaunlimbascris, n stilul oficial sau n literatur, n varianta britanic sau cea american a limbii engleze.nelaborarealucrrii,s-apornitdelaexplicatiilegramaticalesicompendiiledegramaticcuprinsenmanualele de limb englez actualmente n uz n scolile din tara noastr si de la experienta personal si aaltor cadre didactice n predarea limbii engleze.nprimulrnd,autoareles-aubazatpetraditiacreatdegramaticileelaboratede:LeonLevitchi,IoanPreda-Gramaticalimbiiengleze,Ed.Stiintific1967;AliceBdescu-Gramaticalimbiiengleze,Ed.Stiintific,1963;Catedradelimbsiliteraturenglez.UniversitateadinBucuresti-Gramaticalimbiiengleze, Ed. Stiintific, 1962; Ioana Stefnescu - Lectures in English Morphology, Univ. din Buc., 1978.Avndnvedere tendintele recente din limbaenglez contemporan, au fostfolosite si lucrri publicaten Marea Britanie si n alte tri (vezi cap. Bibliografie); iar pentru a oferi cititorului un cadru de referintfamiliarsiposibilitateadeafacecomparatiicustructuralimbiiromne,definitiilegenerale,structuralucrrii si terminologiaaufostelaboratepebazaunorgramatici ale,limbii romne:AcademiaR.S.R.-Gramatica limbii romne,Ed. Academiei R.S.R., 1966; C. Dimitriu - Gramatica limbii romne explicat.Morfologia, Junimea, 1979; I. Iordan, VI. Robu - Limba romna contemporan, E.D.P., 1978.Trimiterile la sursele folosite -romnesti sau strine -nu au fost de regul mentionate pe parcursul lucrriipentru a nu ngreuia lectura, materialele de referint fiind specificate la sfrsitul lucrrii.Datoritcaracteruluipracticallucrrii,fapteledeteoriegramaticalcontinutenGramaticaufostexpuse succint si nsotite de numeroase exemplificri. Exemplele prezente n lucrare sunt dintre cele maisimple,asacumsuntelefolositenvorbireacurentsauprezentaten alte gramatici ale limbii engleze,fiind. construite pe baza unui vocabular redus si accesibil, usor de nteles pentru elevi.Situatiilencaredeosebiriledintreceledoulimbiprezintdificulttipentruelevulromnaufostsubliniate n lucrare si practicate n exercitiile care urmeaz fiecrui capitol. Rezolvarea unui mare numrde exercitii a fost inclus la sfrsitul volumului.Autoareledorescs-siexprimegratitudineafatdeautoriigramaticilorlimbiienglezementionatianterior, care au pus bazele unei solide traditii de anglistic n Romnia; multumirile noastre se ndreaptde asemenea ctre asist. univ. Sanda Retinschi de la Universitatea din Bucuresti, prof. Alexandra Vasiliu,delaliceuldeartGeorgeEnescu"siprof.AncaIliescu,delascoalageneralnr.50dinBucuresti,pentrucompetentasirbdareacucareauparcurslucrarean'stadiuldeelaborare,oferindbinevenitesugestii critice.negalmsur,autoareletinsmultumeascredactieidespecialitatedelaEdituradidacticsipedagogicpentrurecomandrilepretioasedatesimuncadesfsuratnpregtireavolumuluipentrupublicare.Elaborareauneiasemeneagramaticiprezentndnumeroasedificultti'autoareleasteapteuinteressugestiisirecomandridinparteacititorilor,nvedereambunttiriilucrrii,pentruoeventualreeditare.G. G. si E. C.pag: 005Partea IMORFOLOGIA(Morphology)I.0. GENERALITAI0.1. Morfologia i sintaxaCele dou prti constitutive ale gramaticii traditionale sunt mofologia si sintaxa.Morfologiacuprinderegulileprivitoarelaformacuvintelorsilamodificrileformalealecuvintelor studiate pe prti de vorbire; s i n t a x a cuprinde regulile privitoare la mbinarea cuvintelor npropozitii si fraze*.1

1. Gramatica limbii romne, vol. I, Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1966, p.11.

0.2. Criterii de utilizare n definirea pilor de vorbireUnitatea de analiz n gramatica traditional este cuvntul.Gramaticatraditionalgrupeazcuvintelenzececlasemari,numiteprtidevorbire:substantivul,articolul,adjectivul,pronumele,numeralul,verbul,adverbul,prepozitia,conjunctiasiinterjectia.mprtirea cuvintelor n zece prti de vorbire se bazeaz de folosirea concomitent a trei criterii:a) criteriul semantic = sensul lexical cel mai general al claselor de cuvinte;b) criteriul morfologic= schimbrile ce au loc n forma cuvintelor pentru exprimarea categoriilorgramaticale de gen, numr, caz, persoan, comparatie, mod, timp, aspect si diatez;c) criteriul sintactic = posibilitatea cuvintelor de a ndeplini functii sintactice n cadrul propozitiei.Definireaprtilordevorbiresebazeazpetoateceletreicriterii,unsingurcriteriufiindinsuficient.0.2.1.Dinpunctdevederesemantic,prtiledevorbiresedistingdupceeaceexprimele:numele unui obiect (substantivul, indirect si pronumele, care tine locul unui substantiv), o nsusire a unuiobiect(adjectivul),un numrsau odeterminare numeric (numeralul),oactiune sauo stare(verbul),ocaracteristic a unei actiuni, stri sau insusiri (adverbul),exteriorizarea unui sentiment, a unei stri fizice,a unui act de voint sau imitarea unui sunet (interjectia)*2

2. Ibid., p. 12.

pag: 006Din punct de vedre al criteriului semantic, prtile de vorbire se mpart n:a)prti de vorbirecusens lexical de sine stttor,si care potfi prti depropozitie:substantivul,adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul si interjectia;b) prti de vorbire care nu au ntotdeauna sens lexical de sine stttor, exprimnd raporturi ntrenotiuni, si care nu pot fi prti de propozitie: prepozitia, conjunctia si articolul.1 Gramatica limbii romne, vol. I, Ed. Acad. R.S.R., Bucureti, 1966, p. 11.2 ibid., p. 120.2.2.nfunctiedecriteriulmorfologic,cuvinteledinlimbaenglezsimodificformapentruexprimareacategoriilorgramaticaledegen,numr,caz,persoan,comparatie,timp,mod,aspectsidiatez.Schimbrile m forma cuvintelor care exprim categoriile gramaticale alctuiesc flexiunea.n functie de prezenta sau absenta flexiunii, cuvintele se mpart n:a)cuvinteflexibile,careaucelputinocategoriegramatical,pentruexprimareacreiasimodific forma;b) cuvinte neflexibile, care nu sunt marcate pentru categorii gramaticale.0.2.3. n functie de criteriul sintactic, cuvintele se mpart n:a) cuvinte care ndeplinesc o functie sintactic n propozitie, putnd fi o parte principal (subiect,predicat) sau secundar (atribut, complement, element predicativ suplimentar) de propozitie;b) cuvinte care nu au o functie sintactic, dar care marcheaz functii sintactice:Ive bought this book for Mary.She receiverd the parcel afeter paying for it.1. VERBUL (The Verb)1.1. DefiniieVerbul este partea de vorbire care:a) exprim actiuni, procese sau stri;b)arecategorii gramaticaledepersoansi numrcomunecualteprti devorbiresi categoriilespecifice de timp, mod, aspect si diatez;c) ndeplineste functia sintactic de predicat.pag: 0071.2. ClasificareVerbele potfi clasificate din punct de vedere al structurii morfologice sau din punct de vedere alsensului lexical si al functiei.1.2.1. Din punct de vedere al structurii morfologice, verbele pot fi clasificate n:a) verbe simple: go;b) verbe compuse: spotlight;c) verbe cu particul adverbial: put on, put off, put away;d) verbe cu prepozitie obligatorie: look at, listen to, wait, for, succees in;e) locutiuni verbale: take care of, make use of.Grupelea),b)si e)nu prezintparticularitti deosebite.Pentruc)vezi &8.7,iarpentrud)vezi&8.2.5.1.2.2. Sensul lexical al verbelor. Verbele n limba englez se mpart n:a) verbe cu sens lexical plin, numite de obicei verbe notionale;b) verbe cu sens lexical redus, care sunt folosite mai mult cu functii gramaticale. n clasa verbelorcu sens lexical redus intr verbele copulative, verbele auxiliare si verbele modale.1.2.3. Funciasintacticaverbelor.Peplansintacticverbelecusenslexicalplinsuntpredicative, adic pot forma singure predicatul unei propozitii, pe cnd verbele cu sens lexical redus suntnepredicative, au nevoie de o complinire (verb notional, nume predicativ) pentru a deveni predicate: Thechild is clever. n schimb ele marcheaz anumite categorii gramaticale.n: The film was seen by millions of people