rcA!l

GRAMATLIMB

ENG LE ZE

cl EElITIE LITEFIA

Prefaii

Pronuntie qi ortografie

1 Articolele. Articolul a/an

. Articolul the

. Articol zerolAbsent5 a articolului

2 Substantivele

. Genul substantivelor

. Pluralul substantivelor

. Substantivelecompuse

. Substantivele numdrabilesi non-numdrabile

. Substanlivele colective

3 Pronumele personale

4 Posesivele

. Adjectivele posesive

. Pronumele posesive

5 Genitivul. Formarea genitivului

. Omisiuneasubstantivului

. Genitiv sau atribut substantivalcu of)

6 Pronumele reflexive 5i reciproce

- Pronumele reflexive

. Pronumele reciproce

7 Demonstrativele

t Adjectivele 5i pronumele nehotirite! Numeralele

l0 -\djectivele- Atributele adjectivale

- -\djectivele cu functiede nume predicativ

. Ordinea adjectivelor

- Adjectivele substantivizate

- -{djectivele compuse

I I Comparativele si superlativele

- Comparativele si superlativeleregulate

- Comparativele gi superlativeleneregulate

12 Verbele

. Lista verbelor neregulate

13 Auxiliarele be, have, do

.Be

. Have

.Dol4

vll

1

11

11

l415

20

20

22

26

112

113

t20

t20

L23

726

131

t32

134

135

136

740

151

156

1.62

163

t64168

168

771

L72

t73

774

L75

t79

181

183

185

188

189

190

191

193

195

28,,.).)

39

46

46

48

52

52

53

54

57

57

59

63

67

84

93

93

94

95

96

99

t02

t02

108

15

Modurile, timpurile gi aspectele

. Infinitivul $i baza verbalS

. Imperativul

. Subjonctivul

. Prezentul

. Exprimareatrecutului

. Exprimareaviitorului

. Exprimareacondifionalului

Substantivul verbal

9i participiul prezent

. Substantivul verbal (sau gerunziul)

. Verb + gerrnzitsau verb + infinitiv?

. Participiul prezent

. Verb + bazi verbalS

sau verb + participiu prezent?

Auxiliarele modale

. Formele verbelor modalegi funcliile lor

. Exprimarea probabilitS[ii

. Exprimarea capaciti[ii, a obligaliei,a permisiunii, a sfatului etc.

. Can

. Could

. May

. Might

. Must

. Ought to

. Shall

. Should

. will

. Would

. Dare si need

16

I

i

17 Diateza pasivd

. Constructiapasivului

. Diateza activd si diateza

. Corespondenla cu limba

. Complementul de agent

. Pasivul verbelorcu doui complemente

18 Verbele cu particule

19 Adverbele

24 Question /a.qs gi r[spunsurile eliptice

. Question tags(interogatiile confi rmative)

. Rdspunsurile si reluSrileeliptice

25 Propozi\iile subordonate

. Subordonateleatributive(= relative)

. Subordonatelecompletive

. Subordonatele infinitivale

. Subordonatele participiale

. Subordonatele circumstanliale

26 Vorbirea directS si indirecti. Vorbire directi sau indirectS?

. Ordinea cuvintelor

. Timpurile

199

199

pasiv[ 200

romdni 201

202

281

281

. Formarea adverbelor

. Funclia adverbului

. Locul adverbului gi utilizlrile sale

20 Prepozitiile

2l Conjunc(iile. Conjunctiile coordonatoare

. Conjunc[iile subordonatoare

22 Structurile verbale

. Verbele cu doui complemente

. Construc[iile verb + verb

. Make, have, get;i let:structurile cauzativ e si rezultative

23 Structurapropozitiei. Propozitiile afirmative. Propoziliilenegative. Propoziliile interogative

. Propoziliile intero-nepiative

. Propoziliile exclamative

Complementele circumstan{ialede timp gi de loc 310

Pronumele personale, posesivele

203

205

2t2272

215

215

230

248

248

250

259

259

261

263

268

268

27\

272

276

276

284

290

290

296

297

299

300

306

306

308

308

311

3r4

321

321

JLJ

JZI

343

si demonstrativele

27 Exprimarea duratei:for, since qi ago

28 Data;i ora

. Data

. Ora

Cheia exerci[iilor

Indice

vt

Chestiunile tratate in acest capitol:

. pronun[ia sunetelor limbii engleze: tabelul sunetelor consonantice'

tabelul sunetelor vocalice (vocale, diftongi gi triftongi)

. accentuarea qi intonalia

. diferentele intre enfleza britanici ;i engleza americanS: diferenfe

de pronunfie gi accentuare, de ortografie;i de vocabular

I Pronuntia sunetelor limbii engleze

Pentru a indica pronunfia englezeascd., in lucrare am folosit uneori simboluriledin AFI (alfabetul fonetic internafional).

Pentru fiecare sunet englezesc vei 85si in tabelele de mai jos exemple de cuvinte

englezegti, urmate de cuvinte romAnegti conlindnd un sunet similar. Cind nu existd

un echivalent in romAnS, se di o explicafie.

r Sunete consonantice

dinte

fragil

fat, effect, physics, euphemism fald

Chiardatd;:cuvl

hol

i I h aspirat: cu c6teva rare excepfii (vezi lista :| ! p. I 1), este totdeauna pronuntat in englezS. i.ti - Atenfie insS: nu adduga h peste tot, fiindc5 !j p.onunlia poate schimba sensul unui cuv6nt: !i ut * hat, is # his etc. !

happy, alcohol, yahoo

lkl I clean, kick I culoarerl. in pozitie inifial5, k nu se pronunti in {a{a lui n: knee, knife, knit, knock, knot, know etc.

' Reline de asemenea cd in anumite cuvinte engleze$ti ch se pronun{5 [k]: chemical,ehemist, cholera, cholesterol, psychiatric, psychic, schedule (pronun[ie american5,vezi p. 81 etc.

Sunt cazuri in care I nu

se pronuntd (vezi cuvinteie

almond. calm, half, walk etc.).&indscul

liliac

moma

ttl

lml

lnl

lip, pill

mummy, ham

nothing, pen, know

lnl ring, song aproximativ cain cuv2intul ldngd

Ipl paper, nap postu

. in Marea Britanie, r nu se pronun[5 totdeauna,

warm, r,vodt, worst etc. in pozilie linald, r nu s,

cu un alt cuvAnt care incepe cu o vocalS: houra hctfl; ear [kor] + the car is hlue lde korr lz b

.R Lrl se pronuntd insd in toate cazurile in unel

lrl I red, write Acest sunet nu are echivalent in limba romAni:

se pronunti orientAnd virful limbii spre cerulgurii. dar fara a-l atinge totu$i.

Asa se intamplS in cazul cuvintelor iron,pronun[i decdt pentru a face leglLura

aoal + 6 hour and a half [an auer ond

u; i.

r!5ri anglofone, mai ales in Statele Unite

sos

$iret

tartind

ceas

Atentie: cuvintele care tncep

cu psy- se pronuntd lsar-]rn engleza,

lsl

L[

ttI

Iql

sauce, science, psycholoEiy

ship, smash, nation

tip, bottom, boat, cute

chips, batch

tel thick, thought, arithmetic, bath

Ai grij5 sI pronunti corectaceste dou5 sunete carenu existl in limba rom6n5.Ambele se pronuntl plas6nd

vdrful limbii ?ntre dintii de susqi cei de jos, dar sunetul [0]se apropie dels/din romanS,iar sunetul [d] delzidin limbanoastrS.

Ia

Idl this, though, although, with

Ir vague, giive, of 0aq

I,Z zip, physics, criticism, dessert fa20

J pleasure, usually Jar

/' loch Acest sunet nu existd decAt in anumite cuvintesco[iene. Nu are echivalent in romAnS: se pronuntd

din fundul gAtului, ca Bach in Eiermand sau ,, jota"

in spaniola.

Pentru pronun[ia lui -s ca marcl de plural ([s], fzl,lrz],vezip.22.

r Sunete vocalice

Vocalele englezegti sunt fie lungi, fie scurte. Vocalele lungi sunt indicate foneticprin douS puncte: [ol], [st] etc.

i I Atenlie, lungimea sunetelor nu are totdeauna corespondent in ortolrafie: i| : de exemplu, look se pronunf5 cu [u] scurt, in timp ce move se pronun!5 :

: - cu [u] lung. TotuEi, e adev5rat cX [i] lung corespunde adesea unui grup :i........*.*::.1'.'-1'g::i*]l:..... ...... j

Diftongii ;i triftongii sunt grupuri de sunete frecvent folosite in limba englezd.

Diftongul este o combinalie de doul sunete: un sunet vocalic gi unul semivocalic(sv + v sau v + sv), iar triftongul este o combina[ie intre un sunet vocalic ;i doulsunete semivocalice (sv + v + sv).

in tabelul de mai jos sunt prezentate mai intii vocalele simple, urmate de diftongi,enumerarea incheindu-se cu lista triftongilor. Tabelul prezint\. sunetele vocalice

aga cum sunt ele rostite ?n pronunlia standard a limbii engleze. Unele vocale,

de exemplu, se pronunti diferit in Statele Unite sau in Scofia.

Sunet flrd corespondent in romAnd

Este vorba

despre

un sunet

intermediar

intre ial ti/ei deschise.

Ia

A$a cum aratS exemplele

alSturate, sunetul [A]nu corespunde neapSratgrafiei u. Reline cI literao se pronuntl la fel de

des [,r] (sau [sl] dacl este

vorba de un sunet lung).

latrl out, loud, around, south, how, cow,

now, brown, ploughCa,,sau",,,au€ust", grupul respectiv

pronunfAndu-se ca un sinpur sunet

leel share, hair, bear, where Diftong firl corespondent in limba romin5

lerl eight, able, late, make, main, day, say,

bathe

urel

Io<r.I only, home, phone, alone, also, go, no,

know, low, show, slow, coat, road, toe,

soul

Combinatie intre un /o/ inchis si un /u/

Ia

Ai grijl sI faci clar diferenlaintre toate sunetele redateprin /ol. De exemplu:not hl I nought [q:] * note.

lrel ear, beer, beard, hear, here, idea, theatre Combinatie intre un /i/ lung urmat

de un /e/ deschis scurt

lcrl boy, soil rot

loel sure, tour, poor Combina[ie intre /u/ urmat de /e/ deschis scurt

larel fire, higher

Triftongii sunt forma(i dintr-un diftong urmat

de [e]. Avem deci trei sunete vocalice rostite

unul dupi altul.

laoel hour, shou,er, flour

lerel player

Ieoe] lower

lrrel lawyer

+ Toate aceste exemple aratd clar cd aceea;i literi (sau acelaEi grup de litere)

se poate pronunta in diverse feluri, Ia fel cum unul gi acelaqi sunet se poate

scrie diferit in diverse cuvinte.

a I Aten[ie Ia omografele cu pronunlii diferite. De exempiu: ia a a row [reo] (un rdnd, un;ir) I a row lraa) (o dkputd) :i a tear [tle] (o locrimd) I to tear lteel b rupe, o sfi;ia) :! the wind [wrnd] bdntul) # to wind [warnd] (a tnfd;ura, a rdsuci) i

+ Terminalia -ed se pronuntS [d] dupd o vocal5, [d] sau [t] dupl o consoanS $i hdldupS literele d 5i t: named [nermd], rolled [reold], popped [popt], asked [orskt],nodded ['nndrd], adopted [e'doptrd].

Retine cd se dubleazd .orrounu cdnd cuvAntul se termind intr-o ionsoanl precedatd de o vocald

accentuati (vezi Accentuareap: 6i,:,in erremplelerde,maijoi:este,subliniat5,silaba accentuatd:

to stqo + stoppcd;rto egui!:--r''equjpped.ete., ;' ': ', , : ':.': ' ;

# to develop - developed

2 Accentuare si intonatie

r Accentuarea

Engleza este o limbS cu accent tonic; silabele se pronunfd cu intensitate diferit5,creAndu-se deosebiri insemnate fa[5 de romdn5, unde locul accentului nu este fixgi nu se pot da reguli precise de accentuare.inenglezd.se disting, pe de o parte,

accentele propoziliei, pe de alta, accentele cuvintelor.

--+ in interiorul unei propozifii: cuvintele ,,care au semnificafie" sunt accentuate,in comunicarea oral5, pe cdnd cuvintele mai pulin importante sub aspectulsemnificatiei nu sunt accentuate:

Acestea sunt ni;te reguli generale. in realitate, poate fi accentuat orice cuvintdin propozifielfrazd, asupra cdruia dorim sI insistlm. Unele,,cuvinte gramaticale"(prepozifii, pronume, verbe auxiliare etc) au deci doui pronunfii posibile duplcum sunt sau nu accentuate (vocalS tare sau schwa). De exemplu, pronumele

monosilabic them este de regulS neaccentuat; in acest caz, them se pronun!5

ldeml (schwa). DacS dorim insl sd insistdm asupra acestui cuv6nt, il pronunf5m

[dem] (vocalS tare). La fel se int6mpld cu and = [end] sau [end]; are = [e]sau [o:]; does = [dez] sau [d,rz]; of = [ev] sau [ov] etc.

--+ in interiorul unui cuvAnt (accent tonic): cuvintele accentuate inpropozi\ielfrazd,care au mai mult de o silabd, prezintd. doud tipuri de accente tonice, qi anume un accentprimar (silaba mai puternic accentuati in exprimarea orald) qi un accent secundar(silaba mai slab accentuati). Cuvintele de mai mult de doud silabe (polisilabice)

au totdeauna un accent primar, un accent secundar Ei una sau mai multe silabe

neaccentuate. Tocmai aceastd alternanfd di limbii engleze un caracter ritmat (ritmuleste binar, fiind vorba despre alternanla regulati a silabelor accentuate 9i neaccentuate).

Accentul primar este marcat in foneticd printr-un apostrof plasat in fafa silabeipurtdtoare a acestui accent, pe c6nd accentul secundar apare ca un indice:information [,rnfe'merJen].

substantive

verbe

adjective

comparative

superlative

adverbe

pronume posesive, demonstrative, interogativeforme negative contrase ale auxiliarelorprepozifii aflate in pozitie final5 in propozi\ie/

frazd (vezi p.208)

articolepronume personale

pronume reflexive

verbe auxiliareprepozitii

conjunctiiadjective posesive, demonstrative, interogative

rerbe terminate in doui consoane(reguli care nu se aplici in cazul substantivelor)

to infoga [rn'fcrm]to present [prlzent] I a plesent f'prezent]to recomlQcnd [,reke'mend]to reeerl [n'kc:dl I a record l'rekcrdl

cuvinte terminate in -ee sau -eer to agree le'qrirl. volunteer l.vnlon'tra]

cwinte terminate in -elle sau -ette aouarelle I akwa'rell. cioarette I sroe'ret]

cwinte terminate in -esque nicturesoue I nrkt[:'resk]

cuvinte terminate in -oo sau -oon tattoq Ite'tur], balloon [be'lurn]

cuvinte terminate in -ian, -ion sau -iousItalian Eteljenl, inforsation [,rnfe'merJen],oblivious Ie'blwres]

cuvinte terminate in -ic sau -icseconomic [,i:ke'nomrk],mathe44tics [.meOe'mretrks]

cuvinte terminate in -graphy sau -gnpher biqgraphy lbar'ogrefi], pholqEirapher Ife'togrsfe]

adjective in -ible(-ible = doud silabe in exprimarea oral[: lebel])

resoonsible Irlsponsebal]

cuvinte terminate in -ity sau -itive responsibility In,sponse'brlrtr], sensitive ['sensrtw]

cuvinte terminate in Jogy aoology Ie'poledgr]

adjective terminate in -ous Eienerous ['dgeneres]

Iati cSteva reguli de accentuare (este vorba despre reguli generale; desigur,

existl excep{ii):

AdSugarea anumitor sufixe, numite ,,sufixe slabe", nu modificd locul accentuluiprimar: econqmic + economical; glgnerous + gignerously etc. Principalele

sufixe slabe sunt -able, -acy, -al, -ally, -ar, -dom, -ed, -er, -es, -est, -ful, -ing,

-less, -ly, -ment, -ness, -or, -s, -ship, -y.

+ Substantivele compuse (vezi p.26) sunt in general accentuate pe primul cuvint:blackbird ['blrek,bsld], basketball game ['borskrtbcrl,germl, searchlight

['ssrtl,lart] etc. Insi adjectivele compuse (vezi p.99) sunt adesea accentuatepe al doilea cuvant, cu exceptia cazalui cind sunt urmate de o silabS accentuati:second-hand [,sekend'hrend] - a second-hand car ['sekend,hrend'ko:].