globalizare vs regionalizare

7/21/2019 globalizare vs regionalizare

http://slidepdf.com/reader/full/globalizare-vs-regionalizare-56da1bbbd3583 1/20

1

Regionalizare vs Globalizare în

comer ul interna ionalț ț

Realizatori:

1. Budescu Mădălina Ionela

2. Romila Andreea-Diana

IA I 2015Ș



2

ContentsINTRODUCERE.............................................................................................................................

Ca!itolul 1" Globalizare...................................................................................................................#

1.1. Organiza ii i tratate ce au contribuit la evolu ia globaliz$riiț ș ț ...........................................%

1.2. Caracteristici i &orme 'e mani&estare ale globaliz$riiș ......................................................(

1.. )vanta*ele si 'ezavanta*ele globaliz$rii............................................................................+

Ca!itolul 2. Regionalizarea...........................................................................................................11

2.1. Organiza ii i tratate ce au contribuit la evolu ia regionaliz$riiț ș ț ...........................................11

2.2. Caracteristici i &orme 'e mani&estare ale regionaliz$riiș .....................................................1#

2.. )vanta*ele i 'ezavanta*ele regionaliz$riiș ...........................................................................1%

Ca!itolul . )naliza ,-OT...........................................................................................................1CONC/U0II..................................................................................................................................1+

I/IOGR)IE............................................................................................................................23



INTRODUCERE

4n urm$toarele ca!itole vom abor'a !e r5n' at5t regionalizarea c5t i globalizarea 'orin'ș

s$ a&l$m im!actul celor 'ou$ asu!ra economiei mon'iale i a comer ului interna ional.ș ț ț

)t5t regionalizarea c5t si globalizarea nu sunt conce!te u oare i bine 'e&inite e6ist5n' 'iverseș ș

controverse cu !rivire la semni&ica iile celor 'oua conce!te.ț

Du!a !arerea noastr$ globalizarea este o evolu ie a regionaliz$rii întrucat regionalizareaț

!resu!une înc7eierea 'e tratate între regiuni a!ro!iate8 vecine unele 'e altele !entru &acilitarea

comer ului8 a liberului sc7imb8 sau 'in anumite interese !olitice sau economice8 !e c5n'ț

globalizarea im!lic$ un !roces asem$n$tor celui 'int5i 'oar c$ aceasta !resu!une c5teva mici

mo'i&ic$ri. 4n globalizare nu mai 'iscut$m 'oar 'e blocuri comerciale a&late în vecin$tate unele

'e altele ci 'in contra8 globalizarea vizeaz$ evenimente care au loc într9o !arte a globului av5n'

re!ercusiuni 'in ce în ce mai am!le asu!ra societ$ ilor i !roblemelor 'in alte !$r i ale globului.ț ș ț

:utem a&irma c$ at5t globalizarea c5t si regionalizarea nu sunt 'ec5t &emomene ce au &ost

'eclan ate 'in cauza nevoii noastre 'e cunoa tere8 'e mo'ernizare i 'e te7nologizare. )st&elș ș ș

ast$zi !utem s$ &acem investi ii 'e ca!ital in )merica 'e ii suntem 'in Rom5nia8 tr$im cuț ș

siguran a c$ 'ac$ m5ine ar !orni un r$zboi statele membre N)TO ne9ar s!ri*ini. :ractic acesteț

&emomene asigur$ siguran $8 uniune8 'iversitate comercial$8 i &aciliteaz$ e6isten a unor ț ș ț

microorganisme !recum UE8 N)TO8 sau ):EC.)st&el nici globalizarea nici regionalizarea nu sunt o amenin are la a'resa na iunilor cumț ț

s!eci&ic$ anumi i critici ci sunt tr$s$turi 'e&initorii ale economiei mon'iale contem!orane.ț



#

Capitolul 1: Globalizare

Globalizarea este rezultatul liberaliz$rii sc7imburilor8 a investi iilor str$ine8 a tranzac iilor ț ț

&inanciare8 contribuin' in acela i tim!8 la accelerarea liberaliz$rii mi c$rilor 'e bunuri i 'eș ș ș

&actori 'e !ro'uc ie. Globalizarea este rezultatul mai multor &actori 'intre care amintim" ten'in;eț

tot mai accentuate 'e liberalizare a sc7imburilor comerciale8 'ezvoltarea !ie;elor 'e ca!italuri8

multi!licarea <i 'iversi&icarea sc7imburilor comerciale interna;ionale 'es&$<urate 'u!$ reguli

universal convenite8 interna;ionalizarea !ro'uc;iei <i 'istribu;iei marilor societ$;i transna;ionale.

)t5ta tim! c5t lumea are8 în acela i tim!8 în elesuri te7nice i !olitice8 gru!uri 'i&erite vor aveaș ț ș

istorii 'i&erite ale globaliz$rii. De alt&el8 în termeni generali8 &olosi i în economie i economieț ș

!olitic$8 este o istorie a cre terii comer ului inter9statal bazat !e institu ii stabile ce autorizeaz$ș ț ț

&irme 'in 'i&erite state s$ sc7imbe mai u or bunuri.ș

=:rima er$ a Globaliz$rii> se cre'e c$ s9ar &i îm!$r it în eta!e o'at$ cu :rimul R$zboiț

?on'ial i8 a!oi8 c$z5n' sub criza stan'ar'ului în aur8 s!re s&5r itul anilor @23 i înce!utul anilor ș ș ș

@3. $rile ce înce!user$ s$ îmbra i eze era globaliz$rii8 incluz5n' nucleul euro!ean8 c5teva stateȚ ț ș

'e la marginea Euro!ei i c5teva l$stare euro!ene 'in cele 'ou$ )merici i Oceania !ros!erau.ș ș

Inegalitatea 'intre acele state 'is!$rea în tim! ce bunurile8 ca!italul i &or a 'e munc$ &ormau8 înș ț

mo' e6ce! ional8 &lu6uri libere între state.ț

Globalizarea în !erioa'a 'e 'u!$ cel 'e9al Doilea R$zboi ?on'ial a &ost con'us$ !rin run'e'e negocieri în !rima &az$ sub aus!iciile )cor'ului General !entru Tari&e i Comer AG)TTB8 ce aș ț

'us la mai multe în elegeri în în'e!$rtarea restric iilor asu!ra liberului sc7imb. Run'a Urugua aț ț

'us la semnarea unui tratat !rin care se creeaz$ Organiza ia ?on'ial$ a Comer ului A-TOB8 cuț ț

rolul 'e a me'ia 'is!ute comerciale. )lte acor'uri comerciale bilaterale8 inclusiv sec iuni aleț

Tratatului 'e la ?astric7t i N)T)8 au &ost8 'e asemenea8 semnate cu sco!ul 'e a re'uceș

tari&ele vamale i barierele comerciale.ș



%

1.1. Organiza ii i tratate ce au contribuit la evolu ia globalizării ț ș ț

)nii 'e av5nt 'in 1+%391+(% au con'us la cre<terea volumului comer;ului mon'ial cu %338

în tim! ce !ro'usul global s9a m$rit cu 22.

?arele im!uls a venit 'in !artea unei

organiza;ii guvernamentale8 'in &amilia Na;iunilor

Unite8 care a !urtat numele G)TT !5n$ la

trans&ormarea sa în O?C. E&icien;a ei 'iscret$ <i

tenace m$re<te încre'erea în !osibilitatea unei

institu;ii valabile 'e guvernare global$. 4n bilan;ul

'e %3 'e ani ai G)TT a!are <i urm$toarea realizare" tari&ele me'ii sunt o zecime 'in ceea ce au

&ost la crearea sa. De la !ro'use in'ustriale s9a trecut la servicii <i !rotec;ia !ro!riet$;iiintelectuale8 care nu se a&lau înainte !e agen'$. )cum !reocu!$rile se e6tin' la sectorul

telecomunica;iilor8 &inan;elor <i te7nologiei in&orma;ionale. Comer;ul cu servicii cre<te mai

re!e'e 'ec5t cel cu bunuri. )gricultura <i comer;ul sunt teme noi8 'evenite centrul 'ezbaterilor

interna;ionale. Noua organiza;ie mon'ial$ 'e comer; s9a a&irmat 'e la înce!ut !rintr9o mai mare

ca!acitate 'e a arbitra 'is!utele 'e comer;. 4n tim! ce se contureaz$ o larg$ convergen;$ 'e o!inii

în r5n'ul anali<tilor scenei rela;iilor economice interna;ionale contem!orane8 atunci c5n' cali&ic$

muta;iile intervenite în structura comer;ului interna;ional 're!t consecin;e ale a'5ncirii !rocesului 'e globalizare a economiei contem!orane8 !$rerile se 'i&eren;iaz$ sensibil atunci c5n'

sunt a!reciate ten'in;ele 'e am!li&icare a abor'$rilor regionale <i bilaterale 'in s!a;iul rela;iilor

economice interna;ionale.,c7imb$rile care au alterat semni&icativ natura <i rolul comer;ului

interna;ional8 în s!ecial8 <i rela;iile economice globale8 în general8 au &ost alimentate 'e 'ou$

ten'in;e gemene8 a!arent 'ivergente8 'ar av5n'u9<i originea în acela<i !roces 'e

interna;ionalizare a !ro'uc;iei" a'5ncirea integr$rii regionale a sistemelor 'e !ro'uc;ie8

concomitent cu accentuarea !rocesului 'e globalizare.

O'at$ cu s&5r<itul R$zboiului Rece8 )lian;a Nor'9)tlantic$ a 'ob5n'it o nou$ semni&ica;ie8

stabilin'u9<i ca sco! esen;ial asigurarea libert$;ii <i securit$;ii tuturor membrilor s$i8 !rin

mi*loace !olitice <i militare8 invoc5n' ca baz$ *uri'ic$8 Tratatul Nor' )tlantic <i !rinci!iile Cartei

Na;iunilor Unite. )v5n' ca e&ect al &unc;ion$rii ei8 stabilirea unei or'ini *uste <i 'urabile 'e !ace



în Euro!a8 res!ect5n' 'emocra;ia <i 're!turile omului8 N)TO re!rezint$ leg$tura transatlantic$

!rin interme'iul c$reia securitatea )mericii 'e Nor' este în

!ermanent$ cone6iune cu securitatea Euro!ei <i care im!lic$

e&ortul colectiv 'e!us 'e membrii s$i !entru sus;inerea

intereselor lor comune 'e securitate.

Ten'in;a general$ la înce!utul secolului al I9lea este 'e

trans&ormare !ermanent$8 lumea sc7imb5n'u9se ca urmare a

mo'i&ic$rilor im!use 'e !rocesul 'e globalizare8 &enomen

caracterizat !rin multi'imensionalitate la nivel economic8

!olitic8 social8 militar8 cultural etc. 4ns$<i globalizarea este su!us$ unor !rocese contra'ictorii8 'e

genul 'es&iin;$rii oric$rui ti! 'e bariere !5n$ la !rotec;ionismul îngust im!us sau

&un'amentalisme8 e6ist5n' ten'in;a lu!tei !entru &ragmentare sau regionalizare8 încerc5n'u9seîm!$r;irea s&erelor 'e in&luen;$.

,!a iu 'e coo!erare economic$ )sia9:aci&ic8 sau ):EC8 este !rimul &orum !entruț

&acilitarea cre<terii economice8 coo!erare8 comer; <i investi;ii în regiunea )sia9:aci&ic. ):EC

este singura gru!are inter guvernamental$ 'in

lume care o!ereaz$ !e baza unor anga*amente

&$r$ caracter obligatoriu8 'ialogul 'esc7is <ires!ect egal !entru !unctele 'e ve'ere ale tuturor

!artici!an;ilor. ,!re 'eosebire 'e O?C sau alte

organisme comerciale multilaterale8 ):EC nu are

obliga;ii în tratat im!use !artici!an;ilor. Deciziile

luate în ca'rul ):EC sunt atinse !rin consens <i anga*amentele sunt asumate !e baz$ 'e

voluntariat. ):EC are 21 'e membrii care mai sunt recunoscu i i ca >Economii ?embre>8ț ș

ace tia re!rezent5n' a!ro6imativ #3 'in membrii !o!ulatiei8 %# 'in !ro'usul intern brutș

mon'ial i ## 'in tranzac iile mon'iale. Cele 21 'e Economii ?embre sunt" )ustraliaF runeiș ț

DarussalamF Cana'aF C7ileF :eo!les Re!ublic o& C7inaF Hong ong8 C7inaF In'onesiaF Ja!anF

Re!ublic o& oreaF ?alasiaF ?e6icoF NeK 0ealan'F :a!ua NeK GuineaF :eruF T7e Re!ublic o&

t7e :7ili!!inesF T7e Russian e'erationF ,inga!oreF C7inese Tai!eiF T7ailan'F Unite' ,tates o&

)mericaF Liet Nam.



(

):EC a &ost în&iin;at$ în 1+M+ !entru a s!ori cre<terea economic$ <i !ros!eritate !entru

regiune <i !entru a înt$ri comunitatea )sia9:aci&ic. 4nc$ 'e la înce!uturile sale8 ):EC a lucrat

!entru a re'uce tari&ele <i alte bariere comerciale în regiunea )sia9:aci&ic8 realiz5n' economii

e&iciente !e !ia;a intern$ <i cresc5n' 'ramatic e6!orturile. C7eia atingerii viziunilor ):EC sunt

care cele men;ionate ca Obiectivele ogor a comer;ului liber <i 'esc7is <i a investi;iilor în

)sia9:aci&ic !5n$ în 2313 !entru economiile in'ustrializate <i 2323 !entru economiile în curs 'e

'ezvoltare. )ceste obiective au &ost a'o!tate 'e li'erii lor 'in 1++#8 la reuniunea 'e la ogor8

In'onezia. Comer ul liber8 'esc7is <i investi;iile a*ut$ economiile s$ creasc$8 creeaz$ locuri 'eț

munc$ <i o&er$ mai multe o!ortunit$;i !entru comer;ul <i investi;iile interna;ionale. 4n contrast8

!rotec;ionismul !$streaz$ !re;urile ri'icate <i li!sa 'e e&icien;$ &avorizeaz$ anumite in'ustrii.

Comer;ul liber <i 'esc7is a*ut$ la sc$'erea costurilor 'e !ro'uc;ie <i re'uce8 ast&el8 !re;urile

bunurilor <i serviciilor 9 un bene&iciu 'irect !entru to;i.

1.2. Caracteristici i forme de manifestare ale globalizării ș

4n sens economic8 globalizarea re!rezint$ cre terea sc7imburilor !este tot în lume8 înș

s!ecial !rin activitatea marilor com!anii care !ro'uc i sc7imb$ bunuri în 'iverse $ri.ș ț

Globalizarea este un !roces com!le6 8 care î i !une am!renta asu!ra tuturor sectoarelor 'eș

activitate uman$. )st&el8 sub as!ect economic 8 globalizarea !resu!une"9 ?on'ializarea cererii i a o&erteiFș

9 )!ari ia i intensi&icarea concuren ei globaleFț ș ț

9 E6tin'erea ca!italismului i a economiei 'e !ia $ la scar$ global$Fș ț

9 Domina ia sistemului &inanciar global8 a !ie elor 'e ca!ital8 în &a a !ro'uc iei i comer uluiFț ț ț ț ș ț

9 ?obilitatea ca!italului i e6tin'erea &lu6urilor interna ionale 'e ca!ital în a&ara tria'ei ,U)9ș ț

Uniunea Euro!ean$9Ja!onia8 înce!5n' cu anii @+3F

9 Dereglementarea !rin care s9a &acilitat libera circula ie a &actorilor 'e !ro'uc ieFț ț

9 ,!ecializarea !ro'uc iei 'e bunuri i servicii la scar$ global$8 'u!$ criteriul avanta*uluiț ș

com!arativ8 mai ales în ceea ce !rive te &or a 'e munc$ i resurseleFș ț ș

9 Inci'en a crescut$ a 'elocaliz$rilor i e6ternaliz$rilorFț ș

9 Com!eti ia global$ !entru investi ii str$ineFț ț

9 Integrarea economic$ regional$ a $rilor8 în 'iverse structuriFț



M

9 Domina ia economic$ a Nor'ului asu!ra ,u'ului i concentrarea sc7imburilor economice !eț ș

'irec iile Nor'9Nor'8 Nor'9,u'8 !on'erea sc7imburilor ,u'9,u' &iin' &oarte sc$zut$Fț

9 )'ancirea 'i&eren elor economice 'intre $ri i cre terea inegalit$ ii 'istribu iei veniturilor i aț ț ș ș ț ț ș

consumului între in'iviziF

9 Ten'in a concentr$rilor 'e ca!ital8 sub &orma cor!ora iilor8 a ac7izi iilor i a &uziunilorFț ț ț ș

9 )scensiunea comer ului intra9cor!ora ie8 în &a a celui inter9&irmeț ț ț

ormele globaliz$rii sunt"

a. Comerţul iteraţioal 9 o !arte 'in ce în ce mai mare a bunurilor <i serviciilor consumate

!rovin 'in im!orturi. 4n 'omeniul rela;iilor &inanciare e6terne8 !rocesul 'e globalizare se

oglin'e<te a<a'ar în cre<terea mai ra!i'$ a comer;ului interna;ional &a;$ 'e !ro'uc;ia mon'ial$.4n !erioa'a 1+%3 1++#8 comer;ul interna;ional a crescut 'e 1# ori8 în tim! ce !ro'uc;ia

mon'ial$ a s!orit 'e %8% ori. Dinamica ra!i'$ a comer;ului interna;ional constituie o consecin;$ a

a'5ncirii 'iviziunii interna;ionale a muncii8 a liberaliz$rii accesului !e !ie;ele e6terne 'e bunuri

<i servicii <i a !rogresului te7nici în 'omeniul trans!orturilor <i telecomunica;iilor.

b. I!e"tiţiile "tr#ie $ire%te 9 &actorii 'eterminan;i ai cre<terii ra!i'e a investi;iilor str$ine

'irecte sunt" liberalizarea !oliticilor în 'omeniuF im!lementarea !rogramelor 'e !rivatizare8 cu !artici!area investitorilor str$iniF ac7izi;iile <i &uzion$rile 'e între!rin'eri8 ca urmare a s!oririi

concuren;eiF noile te7nologii8 care &aciliteaz$ trans!orturile <i telecomunica;iile8 !recum <i

organizarea managementului &irmelor im!lantate la mari 'istan;e.

%. &ieţele 'ia%iare globalizarea activit$;ilor &inanciare a &ost &acilitat$ 'e !rogresele în

'omeniul comunica;iilor <i in&ormaticii. O'at$ cu !ie;ele &inanciare globale au a!$rut <i crizele

&inanciare globale care au relansat 'iscu;iile cu !rivire la avanta*ele <i 'ezavanta*ele !rocesului

'e globalizare. Jo7n H. Dunning8 care s9a !reocu!at în'ea!roa!e 'e &enomenul globaliz$rii

<i cor!ora;iile multina;ionale8 subliniaz$ c$ avem 'e9a &ace cu 'ou$ &orme ale globaliz$rii" una

su!er&icial$ <i alta !ro&un'$. :rima8 'ac$ nu este vorba 'e o inter!retare gre<it$ a termenului are

în ve'ere anga*area unei ;$ri8 ca entitate economic$ 'e sine st$t$toare8 în sc7imburi comerciale8

cu un singur !ro'us8 cu o alt$ ;ar$8 !rivit$ <i ea ca entitate 'istinct$. Cea 'e9a 'oua &orm$ a



+

globaliz$rii8 care o 'istinge u<or 'e alte &orme ale interna;ionaliz$rii8 vizeaz$ tranzac;iile !e care

un stat le e&ectueaz$ cu un mare num$r 'e state8 'in toat$ lumea. )st&el8 o &irm$ global$ !ose'$

sau controleaz$ un num$r mare 'e &iliale.

1.3. Avantajele si dezavantajele globalizării

:rocesul 'e globalizare nu este un !roces nou8 'ar este rezultatul unor mo'i&ic$ri la nivelul

economiei mon'iale ce s9au accentuat in ultimii ani. Ri'icarea barierelor vamale8 a!ari iaț

&irmelor multina ionale8 cre terea com!eti iei !e !ie ele interne i e6terne8 cre terea im!ortan eiț ș ț ț ș ș ț

resurselor i a mo'ului în care acestea sunt consumate8 toate acestea re!rezint$ at5t cauze c5t iș ș

e&ecte ale globaliz$rii.

Globalizarea ("eam# )i multe oportuit#ţi.

9 ?obilitatea ca!italurilor con'uce la cre<terea accesului la &on'uri8 ceea ce8 !e termen lung8

!oate con'uce la o 'iminuare a 'i&eren;elor 'intre state.

9 Interna;ionalizarea !ro'uc;iei8 intro'ucerea !rogresului te7nic8 re'ucerea costurilor 'e trans!ort

contribuie la sc$'erea costurilor 'e !ro'uc;ie8 ceea ce !ermite re'ucerea !re;urilor bunurilor <iserviciilor <i cre<terea accesului !o!ula;iei la bunuri mai ie&tine.

9 Reglement$rile interna;ionale în materie 'e liber$ circula;ie a m$r&urilor &aciliteaz$ accesul 'in

ce în ce mai larg c$tre !ie;e. Ta6ele vamale au cunoscut o re'ucere continu$ în ultimii ani8 la

ma*oritatea !ro'uselor in'ustriale <i multe 'intre ;$rile în 'ezvoltare <i9au sc7imbat orientarea

'in ;$ri !re'ominant e6!ortatoare 'e !ro'use !rimare în ;$ri e6!ortatoare 'e !ro'use !relucrate.

9 ,!orirea concuren;ei con'uce la s!orirea e&icien;ei8 ceea ce are e&ecte bene&ice asu!ra

!ro'uc;iei8 'iversit$;ii 'e bunuri <i servicii8 la 'i&uziunea cuno<tin;elor8 a !rogresului <i8 în &inal8

la cre<terea !ro'uctivit$;ii <i satis&acerea c5t mai bun$ a cerin;elor consumatorilor.

Deza!ata*ele +lobalizarii.



13

,tatul î i va !ier'e încet !uterea 'e control asu!ra economiei si autoritatea asu!raș

teritoriului na ional. irmele multina ionale vor !utea oric5n' restr5nge activitatea 'in anumiteț ț

$ri8 &$r$ ca guvernele res!ective s$ !oat$ contracara. or a 'e munca va &i mai !u in !rote*at$ț ț ț

'in !unct 'e ve'ere al siguran ei locului 'e munc$8 îns$ in'ivizii &oarte bine !reg$ti i vor &i netț ț

avanta*a i 'atorit$ mobilit$ ii. ,e observa înc$ 'e !e acum o !olarizare a $rilor în $ri cu societ$ iț ț ț ț ț

bogate i $ri cu societ$ i s$race. 4n viitor8 aceasta !olarizare se va !utea accentua !e m$sur$ ceș ț ț

avanta*ele 'e inute 'e $rile bogate vor &i 'in ce în ce mai mari8 iar 'i&eren ele 'e te7nologie vor ț ț ț

cre te.ș

$rile s$race vor 'eveni neatractive 'in !unct 'e ve'ere al investi iilor str$ine8 'ec5t înȚ ț

m$sura în care ele vor &urniza avanta*e consi'erabile în ceea ce !rive te &or a 'e munc$ sauș ț

resursele naturale.



11

Capitolul 2. Re+ioalizarea

Regionalizarea !resu!une 'ezvoltarea comer;ului 'intre ;$ri vecine8 &olosin' avanta*ele

!ro6imit$;ii geogra&ice8 cum sunt cunoa<terea !ie;ei8 culturii8 limbii8 costurilor mici 'e trans!ort8

un'e între!rin'erile sunt !rinci!alii *uc$tori.

Euro!a re!rezint$ e6em!lul cel mai semni&icativ al acestui !roces 'e regionalizare a

economiilor na;ionale8 res!ectiv Uniunea Euro!ean$ este cea mai avansat$ !e calea !unerii în

!ractic$ a unui aran*ament 'e integrare regional$. ,uccesul 'ob5n'it aici a o&erit motivele

imit$rii <i co!ierii acestui &enomen <i în alte !$r;i ale lumii.

:rimul val 'e regionalizare a comer;ului interna;ional a 'ebutat la înce!utul anilor %3 în‟

Euro!a8 !rin crearea Comunit$;ii Euro!ene8 a continuat în )&rica8 'in consi'erente 'e realizare a

unor 'ezi'erate economice stringente sau8 !ur <i sim!lu8 'in ra;iuni 'e imitare a marilor

metro!ole8 <i s9a e6tins în )merica Central$ <i 'e ,u'8 )sia 'e ,u'9Est <i Orientul ?i*lociu.

,!eci&ic$ acestei !erioa'e a &ost 'orin;a 'e a 'inamiza sc7imburile intraregionale. )cest val 'e

regionalism re!rezint$ înce!utul unui !roces 'e mare com!le6itate.

)l 'oilea val 'e regionalizare a comer;ului interna;ional a 'ebutat la mi*locul anilor M38‟

!erioa'$ în care ,U) a 'evenit !rinci!alul actor. 4n aceast$ !erioa'$ CEE a !us bazele !ie;ei

interne unice. 4n acela<i tim!8 'u!$ semnarea <i înc7eierea unor acor'uri 'e liber sc7imb

bilaterale cu Israel <i Cana'a8 ,U) a lansat !ro!unerea 'e creare a unei zone 'e liber sc7imb lanivel nor'9american8 concretizat$ în crearea N)T).

2.1. Organiza ii i tratate ce au contribuit la evolu ia regionalizării ț ș ț

Denumire Nivel de

integrare

Tari membre

Pactul Andin Zona de comert

liber

Bolivia, Columbia, Peru, Ecuador, Venezuela

Consiliul Arab deCooperare

Egipt, Irak, Iordania, Yemen

Asociatia Natiunilor din

Asia de Sud - Est (ASEAN)

Zona de comert

preferential

Brunei, Indonezia, Malayeia, !ilipine, "ingapore, #$ailanda

Benelux %niune vamala Belgia, &landa, 'u(emburg

Piata Comuna Central -

Americana

Piata Comuna Cota )ica, "alvador, *uatemala, +ondura, icaragua,

Panama



12

Comunitatea Est -

Aricana

%niune vamala

-enya, #anzania, %ganda

!niunea Europeana %niune

economica i

monetara

Belgia, &landa, 'u(emburg, !ranta, *ermania, "uedia, Marea

Britanie, Irlanda, Italia, .anemarca, *recia, "pania,

Portugalia, /utria, !inlanda"ona Economica

Europeana

Zona de comert

liber

01 tari membre %E 2 3 tari membre /E'"

Asociatia Europeana a

#iberului Sc$imb (AE#S)

Zona de comert

liber

Ilanda, orvegia, Elvetia, 'iec$tentein

Asociatia de %ntegrare

#atino - Americana

Zona de comert

liber

/rgentina, Bolivia, Brazilia, C$ile, Columbia, Ecuador, Me(ic,

Paraguay, %ruguay, Venezuela

!niunea &ag$reb Piata comuna Maroc, /lgeria, Mauritania, #uniia, 'ibia

&ercosur %niune vamala /rgentina, Brazilia, Paraguay, %ruguay

Acordul Nord - American

de Comert #iber (NA'TA)

Zona de comert

liber

Canada, Me(ic, "%/

)cor'ul !rivin' &ormarea organiza ieiț

interna ionale )cor'ul Nor'9)merican 'e Comer ț ț

/iber a &ost semnat la 1( 'ecembrie 1++2 între ,U)8

Cana'a i ?e6ic. N)T) aco!er$ o !ia $ 'e (%ș ț

milioane 'e consumatori8 cu !ers!ectiva e6tin'erii iș

mai s!re su'ul continentului american8 i o su!ra&a $ș ț

'e 218 milioane PmQ. ,co!ul acestui acor' este

liberalizarea în 13 ani a comer ului cu !ro'use iț ș

servicii8 !rin eliminare 'e bariere tari&are i netari&are între !$r i i !rin liberalizare a investi iilor ș ț ș ț

intra9zonale.

O incursiune în istoria relativ recent$ a rela iilor intra9nor'9americane evi'en iaz$ c$ț ț

N)T) este8 într9un &el8 o urmare &ireasc$ a cre'in ei nestr$mutate în &or a comer ului iț ț ț ș

investi iilor libere. N)T) a!are ca o abor'are mo'ern$ i o continuitate a 'rumului 'esc7is înț ș

!erioa'a !ostbelic$ a 'oi !recursori celebri" )uto!act i T). E6!er ii au consi'erat )uto!actș ț

're!t un mo'el !entru un acor' sectorial 'e comer liber. )uto!act8 semnat în 1+% între Cana'aț

i ,U)8 a eliminat ta6ele vamale !entru autoturismele &abricate în una 'in cele 'ou$ $ri iș ț ș

e6!e'iate în cealalt$ ar$. )ceasta a !ermis !ro'uc$torilor 'e autoturisme 'in ambele $ri s$9 iț ț ș



1

!rogrameze mai bine !ro'uc ia. Grani a 'intre ,U) i Cana'a a înregistrat în 1++% un &lu6ț ț ș

reci!roc 'e sc7imburi cu autove7icule i com!onente auto 'e circa (3 ml'. U,D. :ractic8 unș

s&ert 'in sc7imburile intra9nor'9americane Ae6clusiv ?e6icB sunt re!rezentate în !rezent 'e

sc7imburile 'e autove7icule i com!onente auto.ș

Uzinele cana'iene au avut !osibilitatea 'e a se s!ecializa în c5teva mo'ele 'e

autoturisme8 cea mai mare !arte a !ro'uc iei lor &iin' trimis$ în ,U) în sc7imbul unor mo'eleț

care nu se !ro'uceau în Cana'a. 4n !erioa'a 1+% 1+M% a avut loc o revolu ie în atitu'ineaț

oamenilor 'e a&aceri 'in Cana'a &a $ 'e comer ul liber cu ,U)F aceasta a &ost consi'erat$ într9oț ț

m$sura cresc5n'$ 're!t cea mai bun$ s!eran $ !entru a 'eveni com!etitiv în economia mon'ial$.ț

)nul 1+M% marc7eaz$ ini ierea in&ormal$ a negocierilor Cana'a ,U) !entru un acor' generalț

'e comer liber. )cesta intra în vigoare înce!5n' cu 1 ianuarie 1++1.ț

N)T) reglementeaz$ barierele tari&are8 netari&are i investi iile. ,e s!eci&ic$ &a!tul c$ș ț

m$r&urile 'e im!ort !rovenite 'in celelalte 'ou$ na iuni vor avea acela i regim ca i bunurileț ș ș

na ionale. iecare membru N)T) va e6ce!ta unele activit$ i 'e la a!licarea acestui acor'.ț ț

Cana'ienii8 a a cum a &ost sti!ulat i în vec7iul )cor' 'e Comer /iber între Cana'a i ,U)8 vor ș ș ț ș

e6ce!ta 'e la a!licarea N)T) 'omeniul !ublica iilor. 4n Cana'a e6ist$ sentimentul c$ &$r$ unț

control s!ecial asu!ra !ro!riet$ ii i acor'5n' mass9me'iei cana'iene bene&icii !rin ta6e8 acestaț ș

va &i aca!arat 'e me'ia 'in ,U). Cererea ,U) a &ost ca mi carea liber$ a !ersoanelor8 cuș

e6ce! ia !ro&esioni tilor i managerilor8 s$ nu &ie !ermis$. )cest lucru este rezultatul temeriiț ș ș

,U) c$ va &i co!le it$ 'e milioane 'e s$raci 'in ?e6ic. Guvernul me6ican î i rezerv$ 're!tul 'eș ș

a controla sistemul 'e c$i &erate8 electricitatea8 !etroc7imia 'e baz$ i in'ustria !etrolier$.ș

iecare !arte 'in acor'ul N)T) bene&iciaz$ 'e anumite avanta*e. ,U) i Cana'a c5 tig$ ast&elș ș

accesul la !ia a me6ican$8 o !ia $ cu !este M3 'e milioane 'e oameni. :ot &i s!eci&icate iț ț ș

bene&iciile neeconomice !entru ,U)8 &iin' vorba 'e îmbun$t$ irea rela iilor e6terne aleț ț

?e6icului i 'e o !osibil$ stabilitate intern$8 urm$rin'u9se o mai bun$ coo!erare în 'omeniulș

'rogurilor8 emigr$rii i !olu$rii. Im!actul cre$rii N)T) va &i mult mai im!ortant !entru ?e6icș

'ec5t !entru ,U). Deoarece ?e6icul este mult mai mic 'ec5t ,U)8 iar crearea 'e locuri 'e

munc$ i 'omeniul s$n$t$ ii este acela i i în ,U) i în ?e6ic8 e&ectul cre$rii N)T) va &i multș ț ș ș ș

mai mare !entru ?e6ic.



1#

2.2. Caracteristici i forme de manifestare ale regionalizării ș

Regionalismul actual este e6!resia or'inii economice mon'iale a&lat$ la ora re'e&inirilor.

Tot mai multe state 'in 'i&erite regiuni ale lumii <i cu niveluri 'e 'ezvoltare economic$ 'i&erite

î<i reunesc e&orturile !entru realizarea unei 'ezvolt$ri economice 'urabile. Dezvoltarea rela;iilor

comerciale <i coo!erarea interna;ional$8 ca <i intensi&icarea !rocesului 'e integrare la scar$

regional$ constituie o necesitate obiectiv$8 lu5n' în consi'erare urm$toarele elemente 'e&initorii"

• !oten;ialul material8 &inanciar <i uman care !oate &i antrenat !rin coo!erare în circuitul

na;ional8 regional <i mon'ial 'e valoriF• !ro6imitatea geogra&ic$8 cu e&ecte &avorabile asu!ra ra!orturilor 'e com!lementaritate

între 'imensiunile economice8 !olitico9'i!lomatice <i cultural9umane8 am!li&icate 'e

a&init$;ile s!iritualeF• gru!$rile regionale !re&eren;iale8 !recum <i uniunile vamale <i zonele 'e liber sc7imb

cresc acumularea na;ional$ <i regional$8 av5n' e&ecte !ozitive asu!ra sc7imburilor

comerciale în ca'rul gru!$rilor8 !recum <i asu!ra locului ;$rilor membre în comer;ul

interna;ional.

Regionalizarea !oate lua 'iverse &orme institu;ionale care merg 'e la un sim!lu acor'

comercial !re&eren;ial sau zon$ 'e liber sc7imb Aîn ca'rul c$reia !artici!an;ii nu 'e&inesc o

!olitic$ comercial$ comun$B sau o uniune vamal$ Aun'e se 'e&ine<te o !olitic$ comercial$

comun$B !5n$ la &orme mai avansate 'e integrare cum ar &i a!ro!ierea mone'elor8 armonizarea

anumitor !olitici na;ionale sau recunoa<terea reci!roc$ a normelor <i a reglement$rilor Aîn ca'rul

unei !ie;e comuneBF în cazuri e6treme8 ea !oate lua &orma unei uniuni economice8 monetare <i

c7iar !olitice. )cestea sunt cele cinci sta'ii ale integr$rii economice regionale.



1%

2.3. Avantajele i dezavantajele regionalizării ș

Avantajele regionalizării Con&er$ o !osibilitate mai sigura 'e conciliere a intereselor 'ivergente aciliteaza stimularea com!eti iei interne !rin cre terea e&icien ei &irmelor i re'ucereaț ș ț ș

!uterii anumitor gru!uri na ionaleț

Re'ucerea barierelor comerciale între ;$rile membre

Dezavantajele regionalizării

:osibilitatea ca anumite $ri ter e s$ &ie a&ectate 'e acor'urile semnate 'e alte $riț ț ț

)cor'urile 'e integrare regional$ creaz$ tensiuni în !rocesele 'e negociere )cor'urile regionale &ac s$ e6iste o rela ie inversa între comer ul intra9regional si celț ț

e6tra9regional



1

Capitolul ,. Aaliza -OT

GLOAL!"A#$

%uncte &A#!

Determin$ ra&inarea a&acerilor Revolu;ie economic$ ,c7imburi comerciale8 investi;ionale <i te7nologice /iberalizarea comer;ului8 a ca!italurilor8 a &or;ei 'e munc$ Crearea &irmelor multina;ionale S re'ucerea <oma*ului Re'ucerea costurilor 'e !ro'uc;ie E6tin'erea !ie;elor

%uncte 'LA$

Deciziile 'e or'in !olitic a&ecteaz$ strategiile economice8 care a&ecteaz$ actorii sociali <i

invers ?$rirea 'ecala*ului 'intre ;$rile bogate <i cele s$race :ericol !entru economiile na;ionale ale unor state. Cor!ora;iile sunt libere s$ ac;ioneze urm$rin' !ro&itul8 în !rimul r5n'8 omul &iin' c7iar

'is!re;uit.

O(ortunită)i

Dezvoltarea economic$ mon'ial$ Oamenii 'e a&aceri !ot ob;ine avanta* concuren;ial !rin investirea în in'ustriile im!licate

în controlul !olu$rii8 recicl$rii resurselor8 e&icien;a energetic$8 serviciile ambientale8

biote7nologie8 etc Utilizarea noilor te7nologii 'etermin$ o creare a con'i;iilor 'e 'ezvoltare.

Amenin)ări

Com!etitivitatea !re;ului !e !ia;a 'igital$



1(

,can'aluri 'e coru!;ie8 &urturi cauzate 'e noile te7nologii AInternetB8 în<el$ciuni8 s!$lare

'e bani8 in&orma;ii8 servicii C$'erea în 'izgra;ie a oamenilor 'e a&aceri

Co%luzie:

To;i oamenii 'e a&aceri <i toate ;$rile8 in'i&erent 'e 'ezvoltarea lor economic$8 tin' <i vor

tin'e c$tre !ia;a globala 'eoarece globalizarea !oart$ marca !rogresului8 a sc7imbului 'e

in&orma;ii8 res!ectiv a evolu;iei8 construin' o lume &$r$ &rontiere 'in !unct 'e ve'ere economic8

ceea ce con'uce în mo' 'irect la un !roces 'e e6!ansiune al comer;ului.

#$G!O*AL!"A#$

%uncte &A#!

Dezvoltarea comer ului 'intre arile vecineț ț

/iber sc7imb Uniune vamal$ Creaz$ i'eea 'e unitate i soli'aritateș

%uncte 'LA$

E6clu'erea anumitor $ri 'in comer ț ț

Caracterul !re&eren ial al regionaliz$riiț

O(ortunită i ț

Dezvoltarea comer uluiț

Regionalizarea !oate &i consi'erat$ ca un !rim !as c$tre globalizare Dezvoltarea !ie elor 'e ca!italț

Amenin ări ț



1M

Regionalizarea !oate s$ con'uc$ la &ragmentarea sistemului economic global în blocuri

rigi'e8 inc7ise. Unele $ri !ot avea 'e !ier'ut !e baza acestor tratate regionaleț



1+

CONC/UII

Integrarea global$ <i regional$ a &ost 'e asemenea caracterizat$ 'e sc7imb$ri im!ortante

în !rocesele 'e !ro'uc;ie8 care au 'evenit interna;ionalizate într9o mare m$sur$. E6ternalizarea

!ro'uc;iei8 !rin re;ele regionale 'e !ro'uc;ie8 'e &a!t a &avorizat 'ezvoltarea &ragment$rii

!ro'uc;iei interna;ionale în ca'rul regiunilor. :rin cre<terea !ro'uctivit$;ii8 e6ternalizarea în

cre<tere nu 'oar a consoli'at activitatea 'e comer;8 'ar a avut 'e asemenea un im!act !ozitiv

asu!ra !er&orman;ei &irmelor8 care se 'ove'esc a &i mai !ro&itabile <i mai !ro'uctive atunci c5n'

î<i 'esc7i' &iliale !este grani;e.

:rin mo'i&icarea ti!arelor comerciale <i a !roceselor 'e !ro'uc;ie8 tren'ul îns!re

globalizare <i regionalizare a mo'i&icat mo'ul în care tulbur$rile sunt transmise într9o economie

<i în întregile regiuni <i în economia mon'ial$. 4n tim! ce integrarea în cre<tere8 în economiile

mon'iale a &$cut economiile mai sensibile la me'iul lor interna;ional8 integrarea regional$ a

tem!erat 'e asemenea sensibilitatea economiilor interne la 'ezvolt$rile globale. 4n acela<i tim!

asemenea sc7imb$ri au im!licat numeroase a*ust$ri în &unc;ionarea economiilor8 ca r$s!uns la

cre<terea im!ortan;ei &actorilor regionali <i globali. Totu<i8 este im!ortant8 s$ 'istingem între

a*ust$ri 'irect legate 'e regionalizare sau globalizare <i cele a&late în leg$tur$ cu al;i &actori. ,!re

e6em!lu8 o!ozan;ii globaliz$rii8 asociaz$ 'es sc$'erea ocu!$rii &or;ei 'e munc$ <i cre<terea

inegalit$;ilor în materie 'e !ro'uc;ie în economiile in'ustrializate8 cu cre<terea 'elocaliz$rilor.Este totu<i 'emonstrat c$ sc7imb$rile te7nologice !etrecute în acela<i tim!8 e !osibil s$ &i

generat un mai mare im!act asu!ra !ie;ei muncii <i 'istribu;iei veniturilor8 în tim! ce e&ectele

integr$rii regionale <i globale8 r$m5n8 !er total8 relativ limitate. ?ai mult 'ec5t at5t8 globalizarea

<i regionalizarea au avut o ten'in;$ 'e a cre<te !uterea 'e cum!$rare a consumatorilor 'in ;$rile

in'ustrializate8 în tim! ce &or;ele globaliz$rii au e6ercitat o !resiune substan;ial$ asu!ra !re;urilor

'e consum8 !rin cre<terea brusc$ a im!orturilor loK9cost.



I/IOGRAIE

• ?anualul N)TO8 23318 ?inisterul In&orma;iilor :ublice ATra'ucere 'in

O&&ice O& In&ormation an' :ress8 nato8 ru6elles8 elgiumBF Tratatul Nor' )tlantic8 art8 8 %F• Rom5nia N)TO8 E'8 )ca'emiei 'e 4nalte ,tu'ii ?ilitare8 ucure<ti8 2332F )'rian

N$stase8 Organizarea Interna;ional$>8 E'. Universit$;ii Lala7ia>8 T5rgovi<te8 2331

• Ciurcanu R =Economia mon'ial$ între globalizare i regionalizare>ș

• Im!act ,trategic Nr. 22311> Universitatea Na;ional$ De )!$rare Carol I> Centrul De• ,tu'ii ,trategice De )!$rare Vi ,ecuritate• :ro&.univ.'r. Ro'ica 0a7aria8 ?o'ul Uniunea Euro!eana in economia mon'iala

• Con&. univ. 'r. George Lelicu >Nato i'entitatea euro!ean$ 'e securitate <i a!$rare

AE,DIB>• 7tt!s"ro.KiPi!e'ia.org

Documents

globalizare vs regionalizare