of 33 /33

Click here to load reader

Globalizare Economica - Final

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Globalizare

Text of Globalizare Economica - Final

Forme de manifestare, cause si perspective ale globalizarii

Coordonator: Prof. Dr Consntantin Fota Masterand: Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii

Cuprins

I. II.

Trasaturi generale ale globalizarii Formele globalizarii a. Comert international b. Investitii straine directe c. Pietele financiare III. Caracteristici ale globalizarii economice IV. Cauzele globalizarii economice a. globalizarea si productia b. globalizarea pietei financiare c. globalizarea si comertul international I.Componentele globalizarii economice d. globalizarea circulatiei bunurilor e. globalizarea circulatiei serviciilor f. globalizarea circulatiei capitalului g. globalizarea circulatiei persoanelor V. Consecinte si efecte ale globalizarii a. deficitul social b. deficitul demografic c. deficitul de securitate d. deficitul ecologic VI. Factorii globalizarii care ameninta securitatea economica VII. Globalizarea si dezavantajele ei VIII. Implicatii negative ale globalizarii IX. Impactul globalizarii asupra inegalitatilor si saraciei X. Perspective asupra globalizarii a. perspectiva pietei liberelibere b. perspectiva polulista c. perspectiva comunitariana

Pagina 2

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii

I. Trasaturi generale ale globalizarii Intensificarea globalizrii constituie trstura fundamental a economiei mondiale la nceputul secolului XXI. Ea se caracterizeaz prin accentuarea tendinei de reducere i eliminare a barierelor dintre economiile naionale, precum i amplificarea legturilor dintre aceste economii. Dei este unul dintre cei mai utilizai termeni n literatura de specialitate, nu se poate spune c exist o definiie general acceptat. Pe masura ce devine tot mai mult o realitate contemporana , globalizarea ajunge sa fie si cel mai controversat concept in literatura economica si politica internationala.Traim intr-o lume globalizata , si totusi nu exista inca un consens cu privire la ceea ce inseamna globalizare. Pentru unii, inseamna accesul la Internet; pentru altii, posibilitatea de a munci in strainatate. Pentru multi , globalizarea inseamna sa poti cumpara din Romania un tricou facut in China de o multinationala franceza cu actionari americani. Pentru investitori , inseamna sa-ti muti capitalul dintr-o tara in alta , de la o zi la alta. Pentru muncitori , poate insemna fie un salariu peste media nationala, fie somaj. Astfel, intr-o acceptiune a termenului , globalizarea presupune existenta unei singure economii globale, cu politici macroeconomice globale. II. Formele globalizrii sunt: a. Comerul internaional - o parte din ce n ce mai mare a bunurilor i serviciilor consumate provin din importuri. n domeniul relaiilor financiare externe, procesul de globalizare se oglindete aadar n creterea mai rapid a comerului internaional fa de producia mondial. n perioada 1950 1994, comerul internaional a crescut de 14 ori, n timp ce producia mondial a sporit de 5,5 ori. Dinamica rapid a comerului internaional constituie o consecin a adncirii diviziunii internaionale a muncii, a liberalizrii accesului pe pieele externe de bunuri i servicii i a progresului tehnici n domeniul transporturilor i telecomunicaiilor. b. Investiiile strine directe - factorii determinani ai creterii rapide a investiiilor strine directe sunt: liberalizarea politicilor n domeniu; implementarea programelor de privatizare, cu participarea investitorilor strini; achiziiile i fuzionrile de ntreprinderi, ca urmare a sporirii concurenei; noile tehnologii, care faciliteaz transporturile i telecomunicaiile, precum i organizarea managementului firmelor implantate la mari distane. c. Pieele financiare globalizarea activitilor financiare a fost facilitat de progresele n domeniul comunicaiilor i informaticii. Odat cu pieele financiare globale au aprut i crizele financiare globale care au relansat discuiile cu privire la avantajele i dezavantajele procesului de globalizare. John H. Dunning, care s-a preocupat ndeaproape de fenomenul globalizrii i corporaiile multinaionale, subliniaz c avem de-a face cu dou forme ale globalizrii: una superficial i alta profund. Prima, dac nu este vorba de o interpretare greit a termenului are n vedere angajarea unei ri, ca entitate economic de sine stttoare, n schimburi comerciale, cu un singur produs, cu o alt ar, privit i ea ca entitate distinct. Cea de-a doua form a globalizrii, care o distinge uor de alte forme ale internaionalizrii, vizeaz tranzaciile pe care un stat le efectueaz cu un mare numr de state, din toat lumea. Astfel, o firm global posed sau controleaz un numr mare de filiale amplasate n diferite puncte ale Terrei i este angajat n aliane sau reele de afaceri pe aproape toate continentele. Ea i procur factorii de producie de care are nevoie de oriunde este mai avantajos,

Pagina 3

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii vnzndu-i, n acelai timp, produsele i serviciile pe fiecare pia mai important a lumii. n mod similar, o ar care este deschis forelor globalizrii are relaii comerciale, financiare i investiionale foarte diversificate din punct de vedere geografic, iar valoarea asociat acestor relaii reprezint o parte semnificativ a produsului ei brut. S-a format un adevrat trend universal n cadrul cruia firmele i rile sunt mai integrate economic, drept urmare structura economiei mondiale actuale fiind foarte diferit de cea pe care au cunoscut-o generaiile anterioare. Pornind de la aceste constatri, John H. Dunning menioneaz alte trei trsturi ale procesului de globalizare economic. n primul rnd, el atrage atenia asupra semnificaiei acestui gen de tranzacii aflate n plin ascensiune. n al doilea rnd, se distinge creterea valorii firmelor obinut peste hotare, producie finanat prin intermediul investiiilor directe de capital i avantajat de diverse aliane strategice, considerate ca fiind o form de internaionalizare superioar comerului propriu-zis cu mrfuri. n sfrit, n al treilea rnd, n economia mondial au aprut semne clare c agenii economici majori i-au schimbat modul lor de a gndi i opera, adoptnd un comportament adecvat noilor exigene ale pieei. Aceste trsturi nu sunt uniforme pentru toate firmele, sectoarele i rile. Unele piee, cum este cea financiar, beneficiaz de un grad de globalizare mai nalt, altele, cum ar fi cea tehnologic, rmn la nivel naional sau regional. De aceea John H. Dunning consider c trsturile amintite sunt pe deplin aplicabile membrilor ce alctuiesc Triada economic i mai puin altor zone geografice caracterizate prin subdezvoltare. III. Caracteristici ale globalizarii economice In sens economic, globalizarea reprezinta cresterea schimburilor peste tot in lume, in special prin activitatea marilor companii care produc si schimba bunuri in diverse tari. Globalizarea este un process complex , care isi pune amprenta asupra tuturor sectoarelor de activitate umana. Astfel, sub aspect economic , globalizarea presupune: - Mondializarea cererii si a ofertei; - Aparitia si intensificarea concurentei globale; - Extinderea capitalismului si a economiei de piata la scara globala; - Dominatia sistemului financiar global, a pietelor de capital, in fata productiei si comertului; - Mobilitatea capitalului si extinderea fluxurilor internationale de capital in afara triadei SUA-Uniunea Europeana-Japonia,incepand cu anii 90; - Dereglementarea prin care s-a facilitate libera circulatie a factorilor de productie; - Specializarea productiei de bunuri si servicii la scara globala, dupa criteriul avantajului comparativ , mai ales in ceea ce priveste forta de munca si resursele; - Incidenta crescuta a delocalizarilor si externalizarilor; - Competitia globala pentru investitii straine; - Integrarea economica regionala a tarilor, in diverse structuri; - Dominatia economica a Nordului asupra Sudului si concentrarea schimburilor economice pe directiile Nord-Nord, Nord-Sud, ponderea schimburilor Sud-Sud fiind foarte scazuta;

Pagina 4

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii Adancirea diferentelor economice dintre tari si cresterea inegalitatii distributiei veniturilor si a consumului intre indivizi; Tendinta concentrarilor de capital, sub forma corporatiilor , a achizitiilor si a fuziunilor; Ascensiunea comertului intra-corporatie, in fata celui inter-firme.

IV. Cauzele globalizrii economice i formele de manifestare Cauzele accenturii procesului de globalizare rezid ntr-un complex de tendine convergente n cadrul crora se contureaz cu o pregnan deosebit evoluiile rapide din domeniul tehnologiilor, informaiilor i telecomunicaiilor; internaionalizarea pieelor financiare i extinderea cooperrii la nivel de corporaii; expansiunea turismului internaional; dereglementarea i liberalizarea n numeroase domenii cum ar fi comerul cu bunuri materiale, transporturi i telecomunicaii. Evoluiile spectaculoase n planul dezvoltrii tehnologice, n sfera informaiilor i telecomunicaiilor au contribuit printr-o adevrat revoluie a informaiei, la globalizarea vieii economice contemporane. Prin nsi natura lor, noile tehnici din sfera larg a comerului au o dimensiune global, ele nu respect graniele naionale. Fenomenul globalizrii se manifest la toate nivelurile societii contemporane. a. Globalizarea i producia Deosebit de importante sunt transformrile produse de globalizare n materie de producie. Corporaia clasic naional s-a transformat azi n reea, ncorpornd ntr-un produs final o suit de elemente culese din cele mai ndeprtate surse. Marca de fabricaie rmne neschimbat din motive de prestigiu al calitii, dar made in dispare, pentru c piesele se produc nainte de asamblare n zeci de locuri aparinnd reelei globale. Pieele tind s se globalizeze datorit faptului c pieele interne nu mai pot susine costurile crescnde ale cercetrii-dezvoltrii i nici ciclurile tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. ntr-o msur tot mai accentuat, marile corporaii i extind sfera de aciune n afara granielor naionale, recurgnd la managementul transnaional n domeniile inovaiei, produciei i desfacerii. O adevrat reea de aliane strategice, cum ar fi fuzionri de firme, crearea de societi mixte, acorduri de cesionare reciproc de licene, dezvoltarea n comun de noi produse, desfacerea n comun a produselor permit corporaiilor s mpart riscul inerent dezvoltrii produselor destinate pieelor internaionale i s mpart beneficiile de pe urma expansiunii investiiilor de portofoliu realizate pe seama acestor produse. O dat cu globalizarea pieelor, produsele devin tot mai globalizate. Un produs finit reprezint tot mai mult rezultatul combinrii unor input-uri materiale i servicii ale cror surse de provenien sunt tot mai diversificate, fiind localizate n cele mai diferite coluri ale lumii. nc de la mijlocul anilor 80, rezultatele unor cercetri efectuate cu privire la dimensiunea globalizrii produciei industriei prelucrtoare indicau un stadiu avansat de globalizare n industria automobilelor, a bunurilor electronice de larg consum, n industria textil i a confeciilor. b. Globalizarea pieei financiare Globalizarea pieei financiare constituie un alt indiciu clar c economiile diferitelor ri avanseaz spre un sistem global tot mai puternic integrat, Aranjamentele monetare postbelice de la Bretton Woods, constituirea Fondului Monetar Internaional i a Bncii Mondiale au constituit un sistem financiar internaional mai stabil i mai integrat, pornind de la ideea de baz c micrile de capital instabile mpiedic dezvoltarea comerului internaional i poate conduce la crize ample. Aceast idee central si-a pierdut din operaionalitate, dar nu i din importan, pe msur ce rile dezvoltate au recurs la liberalizarea capitalurilor, pe fondul liberalizrii pieei din anii 80, a creterii economice din ultimele

Pagina 5

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii decenii, a progresului tehnologic, care, la rndul lor au stimulat inovaiile financiare conducnd la apariia instrumentelor financiare derivate. Creterea competiiei pe pieele financiare internaionale foreaz marile instituii financiare s se lanseze n operaiuni de mare anvergur n jurul lumii, sfidnd graniele naionale i fusurile orare i nglobnd n ofertele lor o varietate tot mai mare de servicii financiare. c. Globalizarea i comerul internaional Anii de avnt din 1950-1975 au condus la creterea volumului comerului mondial cu 500%, n timp ce produsul global s-a mrit cu 22%. Marele impuls a venit din partea unei organizaii guvernamentale, din familia Naiunilor Unite, care a purtat numele GATT pn la transformarea sa n OMC. Eficiena ei discret i tenace mrete ncrederea n posibilitatea unei instituii valabile de guvernare global. n bilanul de 50 de ani ai GATT apare i urmtoarea realizare: tarifele medii sunt o zecime din ceea ce au fost la crearea sa. De la produse industriale s-a trecut la servicii i protecia proprietii intelectuale, care nu se aflau nainte pe agend. Acum preocuprile se extind la sectorul telecomunicaiilor, finanelor i tehnologiei informaionale. Comerul cu servicii crete mai repede dect cel cu bunuri. Agricultura i comerul sunt teme noi, devenite centrul dezbaterilor internaionale. Noua organizaie mondial de comer s-a afirmat de la nceput printr-o mai mare capacitate de a arbitra disputele de comer.n timp ce se contureaz o larg convergen de opinii n rndul analitilor scenei relaiilor economice internaionale contemporane, atunci cnd calific mutaiile intervenite n structura comerului internaional drept consecine ale adncirii procesului de globalizare a economiei contemporane, prerile se difereniaz sensibil atunci cnd sunt apreciate tendinele de amplificare a abordrilor regionale i bilaterale din spaiul relaiilor economice internaionale. Schimbrile care au alterat semnificativ natura i rolul comerului internaional, n special, i relaiile economice globale, n general, au fost alimentate de dou tendine gemene, aparent divergente, dar avndu-i originea n acelai proces de internaionalizare a produciei: adncirea integrrii regionale a sistemelor de producie, concomitent cu accentuarea procesului de globalizare. V. Componente ale globalizarii economice a. Globalizarea circulaiei bunurilor Schimburile de mrfuri reprezint temelia ntregului sistem comercial internaional, aseriune confirmat i de faptul c debutul integrrii economice europene s-a fcut n acest domeniu. Zona de comer liber este definita ca fiind un grup de dou sau mai multe teritorii vecine/vamale ntre care taxele vamale i celelalte reglemetri comerciale restrictive sunt eliminate pentru scopul esenial al liberalizrii schimburilor comerciale de produse originare din teritoriile alctuind zona de liber schimb. Aceasta implic printre altele c, din ce n ce mai mult, comerul internaional este compus din produse semifinite i componente. Totui, nu trebuie s uitm c liberalizarea schimburilor factorilor de producie ca fora de munc, capitalul, a serviciilor (n special a celor financiare care asigur fluxul de investiii), proprietii industriale i intelectuale etc. beneficiaz din plin de terenul pregtit de msurile luate n domeniul liberalizrii schimburilor de mrfuri. Progresul realizat n liberalizarea schimburilor de bunuri a pregtit, de regul, terenul pentru liberalizarea schimburilor n alte sectoare ale economiei. b. Globalizarea circulaiei serviciilor

Pagina 6

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii Libera circulaie a serviciilor presupune un program general de eliminare a restriciilor,nediscriminarea pe criterii de naionalitate sau reziden i liberalizarea lor de ctre toate rile. Ponderea serviciilor comercializate peste granie era redus n totalul comerului, iar armonizarea la nivel regional era vzut de majoritatea economitilor ca extreme de greu de realizat din cauza particularitilor naionale ale regimurilor de reglementare i supraveghere. n acea perioad comerul internaional cu servicii era mult mai puin dezvoltat comparativ cu cel cu mrfuri, iar serviciile nu erau obiectul unor negocieri i al liberalizrii comerciale pe linie GATT. Astfel, n privina serviciilor de transport, liberalizarea lor era dificil n contextul n care diversele moduri de transport erau supuse unor reglementri naionale restrictive, care includeau subvenii puternice,preuri administrate, impozite discriminatorii i concuren controlat. Totodat, nu trebuie omise aspecte legate de protecionismul pieelor naionale, de limitele infrastructurii fizice, de tipologia serviciilor publice, de chestiuni de securitate naional. Cu privire la serviciile financiare, liberalizarea lor a fost condiionat de liberalizarea progresiv a circulaiei capitalurilor. c. Globalizarea circulaiei capitalului Globalizarea circulaiei capitalului presupune eliminarea restriciilor, i a tratamentului discriminatoriu pentru micrile de capitaluri, precum i coordonarea politicilor naionale n domeniu. Circulaia bunurilor, serviciilor, persoanelor nu este posibil fr circulaia banilor ntre state, dar termenul de bani nu semnific ntotdeauna capital, pentru c n afara plii bunurilor i serviciilor exportate/importate i a plii micilor cumprturi sau a unor servicii de uz personal de ctre persoanele care circul liber se acord credite, se fac asigurri, investiii, speculaii financiare. De aici distincia care trebuie fcut ntre libera circulaie a banilor sau mijloacelor de plat i cea a capitalurilor, care pot fi pe termen scurt i mediu, asociate, de regul, unor servicii financiare i investiiilor de portofoliu, i pe termen lung, asociate unor investiii productive. Libera circulaie a capitalurilor presupune eliminarea progresiv a restriciilor din calea micrii libere a lor i a plilor, precum i obligaia rilor de a nu introduce noi restricii. Micrile de capital sunt operaiuni financiare ce vizeaz n mod esenial plasarea sau investirea de bani i nu remunerarea unei prestaii. Libera circulaie a capitalului presupune eliminarea oricrei restricii n ceea ce privete nu doar legislaia, reglementarea sau norma juridic cu caracter descurajant, dar i a oricrei practici administrative care frneaz sau mpiedic micrile transfrontaliere de capital. Liberalizarea total a micrilor de capital este neceasar pentru procesul de desvrire a unei piee globale de capital i pentru sprijinirea celorlalte trei liberti fundamentale. Acest proces implic nlturarea restriciilor la transferuri i tranzacii conexe, accesul la sistemul financiar al oricrui stat i la produsele financiare respective, eliminarea unor msuri discriminatorii de ordin fiscal sau de alt ordin dac nu sunt justificate de motive prudeniale. n aceste condiii, piaa mondial trebuie definit ca o pia fr frontiere, inclusiv n domeniul capitalului financiar. Fenomenele de globalizare a pieei de capital, de internaionalizare a instituiilor financiare i a clienilor lor, inovaiile de ordin financiar au fcut imposibil exercitarea oricrui control administrativ, cum este cel valutar, care a disprut n procesul realizrii uniunii monetare. n prezent, libera circulaie a capitalurilor este pe deplin realizat doar n UE; n aceast privin, economia comunitar puternic dependent de fluxurile financiare reprezint un exemplu de pia complet integrat pe plan financiar. d. Globalizarea circulaiei persoanelor Accesul la piaa forei de munc dintr-un alt stat reprezint esena liberei circulaii a

Pagina 7

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii persoanelor i asigur mobilitatea forei de munc pe plan internaional. n ce msur aceast mobilitate contribuie la reducerea omajului i la creterea economic, rmne de vzut. Deschiderea pieelor naionale ale forei de munc nseamn accesul muncitorilor strini pe acestea, tratament egal privind condiiile de munc, dreptul la integrare social, economic, cultural a lucrtorului strin i a familiei sale. n prezent, principalele bariere n calea liberei circulaii a lucrtorilor sunt condiiile discriminatorii de lucru, cadrul juridic i care reglementeaz, precum i aciunile administrative ce impun obligaii diferite strinilor, lipsa de coordonare ntre sistemele de securitate social. Libera circulaie implic abolirea oricrei discriminri pe motiv de naionalitate n ce privete angajarea forei de munc, remunerarea, alte condiii de munc, precum i o serie de drepturi, cum ar fi: dreptul de a accepta ofertele de munc existente; de a circula liber; de edere pe teritoriul unui stat n scopul ocuprii unui loc de munc; dreptul de ocupare a unui loc de munc conform prevederilor ce guverneaz ocuparea locurilor de munc de ctre cetenii statului respectiv; dreptul de a rmne pe teritoriul unui stat dup perioada de ocupare a unui loc de munc n statul respectiv. Aceste drepturi nu nseamn pierderea de ctre lucrtorul migrant a beneficiilor dobndite pe baza reglementrilor de securitate social din statul din care pleac, ci luarea acestora n calcul i pltite lucrtorului de statul n care este rezident. Exceptrile de la libera circulaie a lucrtorilor sunt bazate pe: motive de politic public, securitate public, sntate public i pe exclusivitatea serviciilor publice. Restriciile pentru muncitorii imigrani pot fi impuse doar dac prezena sau comportamentul lor constituie o ameninare real i grav pentru ordinea public. Libera circulaie a lucrtorilor este asociat dreptului de stabilire i dreptului de a presta servicii. Libertatea de stabilire pentru persoanele fizice trebuie s se concretizeze n dreptul de a desfura activiti profesionale, iar pentru persoanele juridice de a nfiina i administra societi comerciale i firme. Drepturile persoanelor strine sunt limitate sau reglementate n aceeai manier cu cele ale persoanelor din statul respectiv. ntre aceste drepturi intr i dreptul de a rmne pe teritoriul statului gazd i de a achiziiona i utiliza proprieti imobiliare (libera circulaie a capitalurilor pentru investiii). De exemplu, n UE pentru a se acorda studenilor dreptul de reziden ei trebuie s aib resurse financiare suficente pentru ei i familia lor, s urmeze un curs acreditat i s aib asigurare de sntate. Persoanele fizice sau juridice trebuie s posede calificrile necesare cerute n statul gazd n cazul activitilor profesionale reglementate, incluznd aici medicii, asistentele medicale generaliste, stomatologii, chirurgii veterinari, moaele, farmacitii, arhitecii, avocaii. Desigur c pentru aceasta este necesar recunoaterea reciproc a diplomelor de nvmnt superior acordate la finalizarea educaiei i formrii profesionale cu o durat de peste trei ani, precum i extinderea sistemului de recunoatere reciproc la educaia i formarea cu o durat de trei ani ntr-o instituie de nvmnt superior sau n instituii similare. In concluzie putem spune ca sistemul economic global se caracterizeaza prin concentrarea puterii si a schimburilor economice , prin inegalitate in accesul la resurse si in distributia veniturilor si a consumului, dar si prin interdependenta si, prin vulnerabilitate in fata propagarii crizelor. VI. Consecintele si efectele globalizarii Pentru a intelege si descrie globalizarea, nu este suficient sa ne concentram asupra primelor motoare si fenomene care au determinat-o. La fel de importante sunt si consecintele si efectele pe care le produce. Consecintele decurg din faptul ca indatoririle traditionale ale statului sunt indeplinite in mai mica masura. Asta, datorita, partial, faptului ca statele, actionand in concordanta cu ideologia neo-liberala si

Pagina 8

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii adaptandu-se globalizarii s-au transformat din "pazitori ai bunului national public" in "pazitori neoliberali ai capitalului privat international", in functie de functionarea unui sistem de piata libera mondiala. Pe de alta parte, pentru ca procesul de globalizare a capatat forta proprie, statele devin, in mod obiectiv, mai putin puternice, mai putin capabile sa indeplineasca indatoririle "sociale" traditionale, cum ar fi redistribuirea bunastarii si protejarea mediului inconjurator. Mai mult, ele devin mai putin capabile sa indeplineasca indatoriri necesare capitalului international: asigurarea drepturilor proprietatii, asigurarea ordinii sociale, lupta contra criminalitatii, asigurarea pacii etc. Autoritatea statului este legata de apartenenta la un anumit teritoriu. In cazul globalizarii, granitele devin permeabile, din ce in ce mai multe procese au, in prezent, un caracter transfrontalier, unele nici macar nu pot fi localizate (deoarece provin din "realitatea virtuala"). Statelor le este greu, daca nu imposibil sa reglementeze aceste procese care au, uneori, chiar efecte ingrijoratoare asupra economiei, societatii si/sau politicii nationale. Dupa cum se va vedea, statele isi recastiga o parte din capacitatea de guvernare prin afirmarea autoritatii la un nivel superior, in institutii politice regionale si in organizatii interguvernamentale. Totusi, putem afirma ca este in scadere capacitatea si vointa de a guverna. Acest lucru reprezinta o amenintare pentru calitatea vietii intr-o lume globalizata, deoarece duce la patru "deficite de guvernare" majore: social, democratic, ecologic si de securitate. a. Deficitul social Exista un deficit social, sub doua aspecte. Mai intai, globalizarea invita statele sa creeze "avantaje nationale comparative" cu alte state, care favorizeaza companiile transnationale si investitorii. incercand sa creeze un climat economic national competitiv, statele risca sa se trezeasca implicate "intr-o cursa spre abis". Se renunta la masurile de protectie sociala; se micsoreaza taxele pe capital, pe venituri si pe profitul usor transferabil in alta zona geografica; se micsoreaza alocatiile pentru cei nevoiasi si astfel creste discrepanta dintre saraci si bogati in tara respectiva. De asemenea, globalizarea mai ridica si problema "echitatii internationale". Exista o relatie intrinseca intre spatiul economic si spatiul social referitoare la aspectele de redistribuire. O economie de piata organizata provoaca probleme sociale in ceea ce priveste redistribuirea produsului intern brut, intelegand prin aceasta ca se cere o anumita echitate in distribuirea acestuia. Acum, cand spatiul economic se globalizeaza, chestiunea sociala se globalizeaza si ea. Astfel, globalizarea invita la largirea (teritorial vorbind) problemelor de redistribuire dar, in acelasi timp, globalizarea slabeste potentialul pentru redistribuire din cauza primatului pietei asupra statului. O alta problema sociala este dificultatea de a crea sufciente locuri de munca. Ea are doi factori determinanti. Mai intai, din cauza inovatiilor tehnologice se schimba structura pietei muncii: locurile de munca slab platite pentru forta de munca necalificata sunt tot mai putine, dar creste numarul locurilor de munca prost platite pentru cei cu o educatie mai solida. Cei fara studii de specialitate sunt exclusi. Acest lucru provoaca o neconcordanta intre forta de munca existenta si locurile de munca oferite. in acelasi timp, din cauza globalizarii, forta de munca venita din tari mai putin dezvoltate afecteaza piata muncii din tarile cu mai multe locuri de munca. Pe scurt, numai cei puternici isi pot mentine locurile de munca pentru a avea un venit asigurat. Chiar si patura de mijloc a societatii pierde teren in fata celor care obtin profituri din capital, a celor care profita de pe urma functiilor administrative sau care instruiesc in domeniul noilor tehnologii. In acelasi timp, in economiile mai putin maturizate, multi oameni sunt inca exclusi din viata economica, traind in saracie si fiind exploatati. Nu este vorba doar de venituri. O alta problema se refera la conditiile foarte grele de munca. Mai ales in asa-numitele zone de comert liber, in Sri-Lanka si Mexic, ca aprope in toate tarile fostei Lumi a Treia, conditiile de munca sunt inacceptabil de proaste

Pagina 9

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii in comparatie cu standardele occidentale. Sunt exploatati copiii, securitatea muncii este, practic, inexistenta, programul de munca este supradimensionat, libertatea de asociere in sindicate restransa, iar plata este insuficienta. Desigur, tocmai acestea sunt tarile unde companiile occidentale isi pot fabrica mai ieftin produsele si piesele de schimb. Pentru toate acestea exista cifre reale care le dovedesc. Dar deficitul social este, de fapt, mult mai adanc. Acum, in Occident, oamenii pot vedea nedreptatea care se face muncitorilor din tarile mai putin dezvoltate, ceea ce determina un sentiment general de nemultumire. In tarile mai putin dezvoltate oamenii iau cunostinta, trecator, de la TV, din filme, din reclame, de "viata bogata" din Occident. Se poate spune ca acest lucru accentueaza sentimentul de frustrare al oamenilor. Astfel, spatiul social devine "unic" din cauza comunicatiilor transfrontaliere si circulatiei informatiei. b. Deficitul democratic Pe langa deficitul social, apare si un deficit democratic, iar notiunea cuprinde doua probleme. in primul rand democratiile nationale slabesc. Statul este mai putin capabil sa mentina valorile societatii, astfel politica sa devenind mai putin credibila. Politicienii si cetatenii cred si spun adesea ca, guvernarea trebuie sa se bazeze pe "vocea pietei" in loc de "vocea poporului". Sistemul de institutii interguvernamentale adanceste deficitul democratic. Suveranitatea popoarelor, asa cum este ea garantata de parlamentele nationale este limitata la politicile nationale. Cu cat aceste politici sunt inglobate intr-un mediu politico-judiciar supra-national, cu atat parlamentele isi pierd din importanta. La nivelul national nu exista nici o reprezentare a poporului. in cazul tratatelor internationale, parlamentele au doar dreptul de veto. Mai mult chiar, organizatiile internationale nu au parlament, iar daca au (U.E), puterea parlamentara este restransa. Pe scurt, cu cat nivelul international si supranational capata mai multa importanta pentru guvernarea lumii, cu atat se restrange puterea parlamentelor nationale si creste deficitul de democratie. c. Deficitul de securitate In al treilea rand, trebuie sa discutam despre deficitul de securitate. O amenintare pentru ordinea sociala globala in lumea de astazi o reprezinta violenta izvorata din statele prabusite: Rwanda, Congo, Yugoslavia, Etiopia, Somalia, Sri-Lanka, Cecenia, Irak etc. Este dificil pentru comunitatea internationala sa se amestece, in parte din cauza naturii razboiului civil, in parte din cauza parerilor impartite ale comunitatii internationale si in parte din cauza ca interventia in razboiale civile este limitata de Carta O.N.U. numai la acele situatii care pun in pericol stabilitatea internationala. Acest deficit de securitate cauzeaza problema refugiatilor. Oamenii din statele respective cauta adapost in zone mai sigure. Numarul refugiatilor creste cu repeziuciune, iar pentru tarile de destinatie este adesea foarte greu sa determine daca solicitantul de azil este refugiat politic sau economic. Desi tocmai tarile mai bogate se plang mai puternic de dificultatile create de problema refigiatilor, de fapt sunt mai asaltate tarile inconjuratoare (mai sarace) care trebuie sa faca fata valului de refugiati. Securitatea este amenintata si de cresterea criminalitatii internationale si de "supravietuirea criminalitatii nationale". Prima este desfasurata de organizatii criminale profesioniste care folosesc cu succes tehnologia avansata si libertatea de miscare, a doua este activitatea membrilor lumii interlope din toata lumea care sunt exclusi de la uzufructul globalizarii. Ambele ameninta ordinea sociala, dar necesita masuri de contracarare diferentiate. d. Deficitul ecologic

Pagina 10

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii In ultimul rand, exista si un deficit al mediului inconjurator. Mediul natural al planetei se deterioreaza rapid. Cauzele principale sunt efectele externe negative ale productiei economice si consumului. Aceste efecte cresc direct proportional cu cresterea economica globala. Situatie este cu atat mai greu de stapanit, cu cat statele au standarde ecologice diferite. in economia globala este mai atractiva din punct de vedere economic posibilitatea de a aplica standarde cat mai scazute (si nu numai cu privire la mediu, ci si la sanatate, si conditii de munca), deci se manifesta o presiune de sus in jos. Statele se concentreaza asupra "guvernarii economice" si tind sa neglijeze problemele ecologice. in plus, multe probleme de mediu nu sunt numai pe plan national, ele avand un caracter global. Statele nationale nu se simt raspunzatoare pentru ele, dar nici nu exista un organism international suficient de puternic care sa poata proteja eficient Pamantul impotriva "consumului autodistructiv" al speciei umane. Evolutiile si reactiile fata de aceste deficite fac si ele parte din globalizarea lumii. Pe langa consecintele globalizarii, putem observa si efectele tip reactie la aceasta globalizare: oamenii reactioneaza impotriva globalizarii imaginilor si valorilor americane prin sublinierea propriilor radacini si a identitatii locale; oamenii reactioneaza impotriva primatului tehnologiei si economiei prin revitalizarea valorilor spirituale si emotionale; oamenii reactioneaza impotriva materialismului universal prin sublinierea valorilor nemateriale; oamenii reactioneaza la deplasarea capacitatii de guvernare spre zona supra-nationala cerand descentralizarea si luarea deciziilor la nivel local; oamenii isi manifesta temerile fata de alienarea crescanda provocata de abstractizarea continuta de viata globalizata; oamenii reactioneaza impotriva nesigurantei cautand "un tap ispasitor" si cerand "protectie fata de strainul infricosator" care poate fi un refugiat strain, o cultura straina, un produs strain sau un investitor strain. Aceste reactii dau procesului de globalizare caracterul sau dialectic. Unele dintre aceste reactii au capatat o structura institutionala. Nevoia de evolutie spirituala si de raportare la supranatural a miscarilor religioase; vocile impotriva materialismului care se aud din unele O.N.G.; miscarile religioase si noile miscari sociale. Teama de instrainare se regaseste in gruparile de extrema nationalista si in partidele politice conservatoare. Este interesant de vazut ca unele dintre aceste institutii, intarite de globalizare, capata capacitate de guvernare suprastatala in cadrul societatii globalizate VII. Factorii globalizarii care ameninta securitatea economica Factorii care ameninta securitatea economica a unui stat si a populatiei lui sunt ,atat de origine externa ,cat si de origine interna. Printre cei mai importanti, sunt: I. Saracia si somajul; II. Crizele financiare; III. Protectia sociala deficitara; IV. Lipsa competitivitatii economice; V. Delocalizarile si externalizarile. La un nivel mai profund de analiza, se observa ca scaderea securitatii economice a populatiei este legata si de degradarea mediului, de aceea ni se pare absolute necesar sa vorbim in aceasta lucrare si

Pagina 11

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii despre dezvoltare durabila, sustenabila din punct de vedere economic si social, si despre responsabilitatea sociala a companiilor multinationale si nu numai a lor. Saracia este un fenomen complex, o problema cu cauza nationale si internationale, pentru care nu exista solutii unitare. Saracia este legata de mai multi factori ,printre care: venitul, educatia, sanatatea, accesul la resurse, pozitia geografica, originea etnica, etc., si se caracterizeaza prin absenta controlului asupra resurselor, a cunostintelor, a capitalului, a relatiilor sociale, prin lipsa participarii politice si chiar prin pierderea demnitatii. Strategiile de lupta impotriva saraciei sunt axate pe accesul indivizilor la bunurile de care au nevoie pentru a participa la progres, pentru a-si valoriza capitalul uman. Saracii nu constituie un grup omogen. Din documentele organizatiilor internationale, se disting trei mari categorii de saraci: - femeile sunt considerate cei mai saraci dintre saraci, constituind un grup exclus.Se vorbeste despre o feminizare a saraciei , contestata de unii specialisti , din cauza inexistentei statisticilor detaliate pe sexe si a datelor privind distributia veniturilor in cadrul menajului.Avand in vedere ca femeile au , in zonele cele mai sarace , perspective de dezvoltare mai scazute decat barbatii si de obicei sunt platite mai prost , se poate valida aceasta conceptie a feminizarii saraciei; - copiii, persoanele in varsta , bolnavii si persoanele cu handicap; - populatiile autohtone si saracii zonelor rurale. Aceste trei categorii se gasesc in exteriorul comunitatii care contribuie si beneficiaza de dezvoltare , de progress. Saracia este legata si de demografie, statisticile aratand ca tarile cu o rata de fecunditate ridicata, adica acele tari fara programe de planning familial cunosc o incidenta mai mare a saraciei. Rata de fecunditate a tarilor dezvoltate a scazut considerabil in ultimele decenii, in timp ce tarile sarace au cele mai ridicate rate, iar menajele cele mai sarace au cel mai mare numar de copii. De asemenea , cresterea populatiei este considerata un obstacol pentru realizarea obiectivelor sociale, economice si ecologice, ea exercitand presiuni asupra serviciilor sociale ale puterilor publice si fiind la originea cresterii ecartului intre tarile bogate si cele sarace. Saracia este o problema globala. In prezent, in lume, traiesc in saracie absoluta 1,3 miliarde de oameni,2 miliarde de persoane traiesc cu mai putin de 2 dolari pe zi. Mai mult de 750 de milioane de oameni sunt subnutriti si 121 din 1000 de copii nascuti in tarile cu venit mic mor inainte de a atinge varsta de 5 ani, majoritatea de malnutritie sau de boli eradicate in tarile bogate. Crizele financiare Conform Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare, in tarile dezvoltate, instabilitatea financiara ia forma crizelor bancare si monetare, iar in tarile subdezvoltate, ea este un melanj al celor doua insotit de cresterea dificultatilor legate de seviciul datoriei externe. Crizele financiare arata ca miscarea libera a capitalului poate destabiliza economiile nationale.Solutia intrevazuta de o parte a economistilor este controlul fluxurilor financiare.Astfel, se vorbeste tot mai mult despre instaurarea unei taxe(de aproximativ 0.1%) asupra capitalurilor, numita taxa Tobin, insa implementarea acestei solutii pare utopica precumsi crearea unor organisme care sa se ocupe de acest control. De asemenea , pentru a combate crizele, FMI recomanda pe de o parte, cresterea ratelor dobanzilor, pentru apararea monedelor nationale si pentru a impiedica plecarea precipitate a capitalurilor straine, iar pe de alta parte, scaderea masiva a cheltuielilor publice.In depasirea crizelor, tarile asiatice au urmat cu precadere 3 strategii de iesire din impas si anume: - restrangerea politicii monetare, prin cresterea ratei dobanzii;

Pagina 12

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii mentinerea unui volum important al rezervelor de schimb si de linii de credit, pentru a face fata iesirilor masive de capital; recurgerea la FMI, creditorul international de ultima instanta.

Un alt factor care ameninta securitatea economica sunt deficientele in sistemele de protectie sociala. Perceptia conform careia fortele globalizarii pun in pericol sistemele de securitate sociala ale tarilor bogate este foarte raspandita.Aceasta perceptie se bazeaza pe o ide intuitiva: securitatea sociala este scumpa, ea mareste costul muncii, iar companiile, din dorinta lor de a-si maximiza profiturile, vor avea tendinta sa-si transfere activitatile din tarile in care costul mainii de lucru este ridicat, catre tarile in care sistemele de securitate sociala sunt mai putin dezvoltate. Aceste transferuri creeaza presiuni asupra tarilor cu o securitate sociala crescuta, de a scadea protectia sociala. Prin propagarea acestei tendinte, incepe o competitie a scaderilor protectiei, in timpul careia, presiunea competitiva derivata din globalizare erodeaza treptat securitatea sociala. Astfel, pentru a face fata concurentei din partea tarilor in care forta de munca este ieftina, tarile bogate ar trebui sa reduca protectia social ape care o acorda cetatenilor lor.In viziunea Bancii Mondiale, politicile sociale trebuie sa-i ajute pe indivizi sa participe la jocul economiei de piata si nu sa-i protejeze impotriva riscurilor acesteia. Redistribuirea veniturilor in favoarea celor extreme de saraci este o consecinta si nu un obiectiv primordial al protectiei sociale. Considerata a fi mai ales in beneficiul non-saracilor, protectia sociala nu coincide insa cu lupta impotriva saraciei. Mai exact, lupta impotriva saraciei constituie un recul in raport cu protectia sociala, ea nu este un complement, ci o alternativa la securitatea sociala. Ea nu ofera protectie contra pietei, ci doar sansa si obligatia de a participa la ea. Delocalizari si externalizari Prin delocalizare se intelege transferal activitatilor, al capitalurilor si al locurilor de munca in acele regiuni ale tarii sau ale lumii care beneficiaza de un avantaj competitiv de pe urma unuia sau mai multor factori si anume: costuri de productie mai scazute, fiscalitate si reglementari mai atractive, accesul la tehnologii superioare, competenta sporita a personalului, piata locala care asigura debusee mai vaste sau mai interesante si infrastructura mai bine adaptata sau mediu de afaceri mai atragator. Delocalizarile s-au intensificat odata cu globalizarea. Tarile intra intr-o competitie globala, incercand sa ofere conditii cat mai atractive investitorilor. Delocalizarile pot sa umple vidul economic dintr-o anumita regiune, prin atragerea unor investitori care vor deschide obiective economice noi. Trebuie precizat insa ca nu toate investitiile reprezinta delocalizari. Cand avem de-a face cu o delocalizare, deschiderea unei fabrici inseamna inchiderea alteia si avem un joc cu suma nula intre regiunile respective si intre tari. Delocalizarile incita la forme de management foarte descentralizate. Ele antreneaza concedieri si disponibilizari, fiind nepopulare in randul salariatilor. Pe de alta parte, produsele obtinute in noua locatie sunt mai ieftine si se pot intoarce in regiunea sau in tara de origine la un prt mai mic, ceea ce este in beneficiul consumatorilor. Studiile arata ca in randul economiilor emergente exista perdanti din cauza delocalizarilor si externalizarilor. Mereu va exista cate o tara care are o forta de munca mai ieftina sau reglementari fiscale mai favorabile, iar companiile se vor indrepta in acea directie. In plus, tarile in curs de dezvoltare pierd in competitia cu tarile mai dezvoltate si trebuie sa-si externalizeze serviciile pe care nu le pot procura pe plan intern. Astfel, chiar daca cele mai atinse de efectul externalizarilor sunt tarile dezvoltate, intensive in forta de munca inalt calificata, statele in curs de dezvoltare sunt mai afectate de acest fenomen. De exemplu, SUA este cel mai mare importator de servicii sub aspect valoric, insa ca pondere din PIB, aceste servicii transferate sunt nesemnificative in raport cu alte tari.

Pagina 13

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii

In concluzie, intr-un domeniu in crestere cum este externalizarea serviciilor, globalizarea inteteste concurenta globala, creand invingatori si perdanti partiali, atat in tarile dezvoltate, cat si in tarile in curs de dezvoltare, care desi castiga din oferirea unor servicii, sunt concomitent perdante ale procesului, intrucat nu reusesc sa ofere servicii sofisticate , cu valoare adaugata mare, fiind nevoite sa si le procure pentru propriile afaceri din alte tari. VIII. Globalizarea si dezavantajele ei Globalizarea economiei mondiale a afectat si va continua sa afecteze aproape orice aspect al afacerilor interne si internationale. Cresterea comertului international, fluxurile financiare internationale masive, precum si activitatile corporatiilor multinationale leaga tot mai strans una de cealalta economiile mondiale, facand astfel din globalizare o trasatura extreme de controversata a economiei mondiale. Desi o serie de economisti reputati considera ca un sistem financiar international lipsit de reglementari reprezinta o amenintare serioasa la adresa economiei mondiale, aproape toti specialistii si toti sustinatorii pietei libere cred ca globalizarea promite o lume mai prospera si o mai buna cooperare internationala. Ei sustin ca nici un obstacol nu trebuie sa blocheze libera circulatie a bunurilor, serviciilor si capitalurilor. Criticii globalizarii se tem ca amplificarea comertului, a investitiilor externe si a fluxurilor financiare produce serioase consecinte negative asupra societatii lor. Sondajele de opinie arata ca macar jumatate dintre americani cred ca globalizarea duce la scaderea salariilor, la somaj si la alte efecte daunatoare. Europenii sunt si mai sceptici decat americanii fata de integrarea economica mondiala, iar in multe tari industrializate opinia populara este la fel de ostila. IX. Implicatii negative ale globalizarii Cei mai pesimisti definesc globalizarea ca fiind versiunea secolului XXI a colonialismului. Intr-un articol aparut in The Daily Monitor se arata cum Revolutia Industriala a fost infaptuita dintr-un ritm mult mai alert de catre statele care aveau posesiuni coloniale, exploatau resurse naturale la preturi scazute si folosind forta ca instrument de plata. Autorul, Addis Ababa, spune ca cel mai folosit exemplu pentru sustinerea aceste teorii a fost exploatarea resurselor Africii de Sud folosind munca fortata. Industrializarea a fost accelerate atat de varietatea resurselor naturale, cat si de forta de munca ieftina disponibila. Costul pentru folosirea acestor resurse era doar cel legat de mentinerea ordinii si respectarea legii. Versiune colonialismului in secolul XXI nu se bazeaza pe forta militara, pentru ca aceasta costa vieti si resurse financiare la un nivel mult prea ridicat. In schimb, globalizarea se foloseste de un sistem bine dezvoltat care concentreaza puterea si influenta economica cu presiunile diplomatice. Descentralizarea capitalist ape baza particularitatilor de dezvoltare a fiecarei natiuni nu se potriveste cu globalizarea. Globalizarea urmareste concentrarea capitalului in mainile a catorva corporatii internationale apartinand catorva tari foarte dezvoltate. Descentralizarea capitalului intre natiuni inseamna descentralizarea deciziilor si a puterii economice care sunt elemente esentiale ale democratiei internationale. Exista multe tari care beneficiaza de consultanta si sprijinul organizatiilor internationale pentru a accelera dezvoltarea. In ciuda bunelor intentii, rezultatele nu sunt deloc satisfacatoare, tarile sustinute nu reusesc sa iasa din spirala inflationista, nici sa imprime economiei un ritm cat de cat constant al

Pagina 14

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii cresterii economice si cu toate acestea, nu asistam la schimburi spectaculoase in cadrul organizatiilor internationale pentru nerealizarea de rezultate satisfacatoare la programele desfasurate. X. Impactul globalizarii asupra inegalitatilor si saraciei Globalizarea a starnit si starneste dezbateri aprinse, polemici intre optimisti si pesimisti. Primii vad sosirea unei noi ordini mondiale ca o parusia a Omului Tehnologic. Cei de pe urma vad in globalizare o forma de Armaghedon Rece, in care corporatiile multinationale isi dau arama pe fata pregatind confruntarea finala cu nevoiasii lumii. Daca dorim sa studiem impactul globalizarii asupra inegalitatii si saraciei trebuie sa distingem intre cele doua dimensiuni separate ale acestora: inegalitati si saracie in interiorul tarilor si inegalitati si saracie intre tari. Aceste delimitari conceptuale sunt foarte importante. Analizand impactul globalizarii asupra inegalitatilor si a saraciei, este necesar sa privim de-a lungul istoriei, pentru a descoperi eventuale corelatii intre dinamica fenomenului de globalizare si trendul inegalitatilor si a saraciei. Se poate vorbi de existenta a trei etape importante ale acestui fenomen. Primul val al globalizarii (1870-1914) a avut drept punct declansator scaderea cheltuielilor de transport si reducerea barierelor tarifare, primul pas fiind facut prin acordul anglo-francez. Globalizarea nu este totusi un proces inevitabil, din calea caruia nu te poti feri cu nici un chip. Astfel ca acest prim val al globalizarii a fost urmat de o retragere in nationalism (1914-1945). Dupa 1945, fortati si de efectele devastatoare ale razboiului, guvernele au cooperat intre ele pentru a mentine barierele vamale generate prin protectionism. Protectionismul accentuat a insemnat un mare pas inapoi pentru comertul international, exporturile coborand la nivelul inregistrat in 1870, aceasta retragere din calea globalizarii nemodificand insa deloc trendul crescator al inegalitatilor. Intre 1913 si 1950 economia mondiala a cunoscut o scadere fata de 1870-1913, iar gradul de inegalitate dintre diferitele regiuni geografice a crescut substantial. Numarul absolut al persoanelor sarace a crescut cu 25%. In ciuda accentuarii generale a saraciei, aceasta perioada a fost una a cresterii sperantei de viata, generata de descoperirile din medicina pe de o parte si de politicile de sanatate publica ce au inceput sa prinda contur pe de alta parte. XI. Perspective asupra globalizarii In economiile industrializate, dezbaterile tot mai numeroase asupra globalizarii si a consecintelor ei au conturat trei perspective. Multi economisti, lideri politici si de afaceri, precum si alti sustinatori ai globalizarii impartasesc perspectiva pietei libere, opunandu-se reglementarilor stricte asupra economiei globale. Unii indivizi si grupuri de interese (precum sindicatele), cercurile de afaceri confruntate cu competitia importurilor si nationalistii economici sustin o perspectiva populista, respingand hotarat globalizarea si imbratisand restrictiile asupra liberului schimb, a activitatii investitorilor si a firmelor multinationale. a. Perspectiva pietei libere Multi economisti si oameni de afaceri considera ca globalizarea si adoptarea in intreaga lume a valorilor americane (sociale, politice si economice) elibereaza energiile economice latente si conduce la o folosire mult mai eficienta a resurselor mondiale in scadere, la maximizarea avutiei mondiale si la beneficii economice pentru toate popoarele. Credinta in avantajele enorme ale globalizarii a fost expusa cu entuziasm de Lowell Bryan si Diana Farrell in cartea lor Market Unbound: Unleashing

Pagina 15

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii Global Capitalism (1996). Cei doi analisti proclama ca globalizarea va conduce la o prosperitate fara precedent, pe masura ce tot mai multe natiuni vor participa la economia globala, iar fluxurile tehnologice si financiare dinspre tarile dezvoltate inspre cele mai putin dezvoltate vor determina o egalizare a bogatiei si o dezvoltare a intregii lumi.

b. Perspectiva populista (nationalista) Membrii acestui grup acuza globalizarea pentru toate relele politice, economice si sociale care tulbura Statele Unite si alte societati indutrializate. Globalizarii ii sunt atribuite fenomene precum: cresterea inegalitatii economice si a somajului in cadrul economiilor industrializate, reducerea sau chiar prabusirea programelor sociale si a statului bunastarii in numele competitivitatii internationale, distrugerea culturilor nationale si a autonomiei politie nationale, migratia ilegala, criminalitatea in crestere. In Europa, neofascistii si socialistii si-au exprimat antipatia fata de deschiderea economiei si teama pentru pierderea autodeterminarii nationale. Chiar si un capitalist de calibru, precum defunctul James Goldsmith, a avertizat asupra pericolelor pe care le aduce liberul schimb cu tarile cu forta de munca ieftina din Asia de Est si a pledat in favoarea unor bariere ridicate pentru restrictionarea importurilor din tarile mai putin dezvoltate. Aceste critici au sprijinit protectionismul comercial, blocurile economice regionale si restrictiile asupra activitatii CMN. c. Perspectiva comunitariana A treia perspectiva este un melanj de teoria dependentei, gandire economica gandhiana si tezele privind limitele cresterii. Termenul comunitarism este preluat din cartea lui Dani Rodrik Has Globalization Gone Too Far? (1997) si sugereaza ca scopul principal al acestui grup dupa reintoarcerea la comunitatile locale independente si coezive. Membrii acestui grup difuz, care include gherilele zapatiste din statul mexican Chiapas, pe cruciatul anticorporatist Ralph Nader si pe magnatul George Soros, denunta globalizarea pentru instaurarea unei tiranii capitaliste brutale, pentru exploatarea imperialista si pentru degradarea mediului din intreaga lume. Acesti critici sustin ca programele de bunastare sociala din tarile industrializate vor fi eliminate in numele competitivitatii internationale si al maximizarii profitului, iar oamenii de pretutideni vor fi uniformizati in consumatori pasivi. Ca si populistii, ei cred ca marile corporatii multinationale, pietele de capital nereglementate si birocratii internationali anonimi din organizatii precum Organizatia Mondiala a Comertului sau Fondul Monetar International sunt cei care fac jocul capitalistilor si conduc lumea prin modalitati ce distrug independenta internationala si autoguvernarea democratica. Comunitarienii, ca si multi dintre populisti, considera ca globalizarea este responsabila pentru aproape toate problemele politice si economice din lume, inclusiv inegalitatea veniturilor si somajul cronic; dupa cum s-a exprimat un critic, saracii tarilor bogate subventioneaza bogatii tarilor sarace.

Pagina 16

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii INTREBARI: I. Care sunt formele globalizrii? a. Comerul internaional - procesul de globalizare se oglindete n creterea mai rapid a comerului internaional fa de producia mondial. b. Investiiile strine directe - factorii determinani sunt: liberalizarea politicilor n domeniu; implementarea programelor de privatizare, cu participarea investitorilor strini; achiziiile i fuzionrile de ntreprinderi, ca urmare a sporirii concurenei; noile tehnologii, organizarea managementului firmelor implantate la mari distane. Pieele financiare Prima are n vedere angajarea unei ri n schimburi comerciale, cu un singur produs, cu o alt ar, privit i ea ca entitate distinct. - Cea de-a doua form a globalizrii vizeaz tranzaciile pe care un stat le efectueaz cu un mare numr de state, din toat lumea. II. Care sunt caracteristicile globalizarii economice? Mondializarea cererii si a ofertei; Aparitia si intensificarea concurentei globale; Dominatia sistemului financiar global, a pietelor de capital, in fata productiei si comertului; Specializarea productiei de bunuri si servicii la scara globala, dupa criteriul avantajului comparativ , mai ales in ceea ce priveste forta de munca si resursele; Incidenta crescuta a delocalizarilor si externalizarilor; Integrarea economica regionala a tarilor, in diverse structuri; Dominatia economica a Nordului asupra Sudului si concentrarea schimburilor economice pe directiile Nord-Nord, Nord-Sud, ponderea schimburilor Sud-Sud fiind foarte scazuta; Adancirea diferentelor economice dintre tari si cresterea inegalitatii distributiei veniturilor si a consumului intre indivizi; Tendinta concentrarilor de capital, sub forma corporatiilor , a achizitiilor si a fuziunilor; Ascensiunea comertului intra-corporatie, in fata celui inter-firme.

c.

III. Care sunt cauzele globalizrii economice i formele de manifestare? a. Globalizarea i producia Pieele tind s se globalizeze datorit faptului c pieele interne nu mai pot susine costurile crescnde ale cercetrii-dezvoltrii i nici ciclurile tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. b. Globalizarea pieei financiare Creterea competiiei pe pieele financiare internaionale foreaz marile instituii financiare s se lanseze n operaiuni de mare anvergur n jurul lumii, sfidnd graniele naionale i fusurile orare i nglobnd n ofertele lor o varietate tot mai mare de servicii financiare. c. Globalizarea i comerul internaional

Pagina 17

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii Schimbrile care au alterat semnificativ natura i rolul comerului internaional, n special, i relaiile economice globale, n general, au fost alimentate de dou tendine gemene, aparent divergente, dar avndu-i originea n acelai proces de internaionalizare a produciei: adncirea integrrii regionale a sistemelor de producie, concomitent cu accentuarea procesului de globalizare. IV. Care sunt componentele globalizarii economice? a. Globalizarea circulaiei bunurilor Schimburile de mrfuri reprezint temelia ntregului sistem comercial internaional. b. Globalizarea circulaiei serviciilor Libera circulaie a serviciilor presupune un program general de eliminare a restriciilor, nediscriminarea pe criterii de naionalitate sau reziden i liberalizarea lor de ctre toate rile. c. Globalizarea circulaiei capitalului Globalizarea circulaiei capitalului presupune eliminarea restriciilor, i a tratamentului discriminatoriu pentru micrile de capitaluri, precum i coordonarea politicilor naionale n domeniu. d. Globalizarea circulaiei persoanelor Accesul la piaa forei de munc dintr-un alt stat reprezint esena liberei circulaii a persoanelor i asigur mobilitatea forei de munc pe plan internaional. V. Care sunt consecintele si efectele globalizarii? a. Deficitul social Globalizarea invita statele sa creeze "avantaje nationale comparative" cu alte state, care favorizeaza companiile transnationale si investitorii. Incercand sa creeze un climat economic national competitiv, statele risca sa se trezeasca implicate "intr-o cursa spre abis". De asemenea, globalizarea mai ridica si problema "echitatii internationale". Exista o relatie intrinseca intre spatiul economic si spatiul social referitoare la aspectele de redistribuire. O alta problema sociala este dificultatea de a crea suficiente locuri de munca. Astfel, spatiul social devine "unic" din cauza comunicatiilor transfrontaliere si circulatiei informatiei. b. Deficitul democratic Pe scurt, cu cat nivelul international si supranational capata mai multa importanta pentru guvernarea lumii, cu atat se restrange puterea parlamentelor nationale si creste deficitul de democratie. c. Deficitul de securitate O amenintare pentru ordinea sociala globala in lumea de astazi o reprezinta violenta izvorata din statele prabusite: Rwanda, Congo, Yugoslavia, Etiopia, Somalia, Sri-Lanka, Cecenia, Irak etc. Acest deficit de securitate cauzeaza problema refugiatilor. d. Deficitul ecologic Mediul natural al planetei se deterioreaza rapid. Cauzele principale sunt efectele externe negative ale productiei economice si consumului. Aceste efecte cresc direct proportional cu cresterea economica globala.

Pagina 18

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii

VI. Care sunt factorii globalizarii care ameninta securitatea economica? VI. VII. VIII. Saracia si somajul - Saracia este legata de mai multi factori ,printre care: venitul, educatia, sanatatea, accesul la resurse, pozitia geografica, originea etnica, etc., si se caracterizeaza prin absenta controlului asupra resurselor, a cunostintelor, a capitalului, a relatiilor sociale Crizele financiare - in tarile dezvoltate, instabilitatea financiara ia forma crizelor bancare si monetare, iar in tarile subdezvoltate, ea este un melanj al celor doua insotit de cresterea dificultatilor legate de seviciul datoriei externe Protectia sociala deficitara - securitatea sociala este scumpa, ea mareste costul muncii, iar companiile, din dorinta lor de a-si maximiza profiturile, vor avea tendinta sa-si transfere activitatile din tarile in care costul mainii de lucru este ridicat, catre tarile in care sistemele de securitate sociala sunt mai putin dezvoltate Lipsa competitivitatii economice; Delocalizarile si externalizarile - transferal activitatilor, al capitalurilor si al locurilor de munca in acele regiuni ale tarii sau ale lumii care beneficiaza de un avantaj competitiv de pe urma unuia sau mai multor factori si anume: costuri de productie mai scazute, fiscalitate si reglementari mai atractive, accesul la tehnologii superioare, competenta sporita a personalului, piata locala care asigura debusee mai vaste sau mai interesante si infrastructura mai bine adaptata sau mediu de afaceri mai atragator.

IX. X.

VII. Care sunt dezavantajele globalizarii? Sondajele de opinie arata ca macar jumatate dintre americani cred ca globalizarea duce la scaderea salariilor, la somaj si la alte efecte daunatoare. Europenii sunt si mai sceptici decat americanii fata de integrarea economica mondiala, iar in multe tari industrializate opinia populara este la fel de ostila. VIII. Care sunt implicatiile negative ale globalizarii? Cei mai pesimisti definesc globalizarea ca fiind versiunea secolului XXI a colonialismului. Industrializarea a fost accelerata atat de varietatea resurselor naturale, cat si de forta de munca ieftina disponibila. Versiune colonialismului in secolul XXI nu se bazeaza pe forta militara, pentru ca aceasta costa vieti si resurse financiare la un nivel mult prea ridicat. In schimb, globalizarea se foloseste de un sistem bine dezvoltat care concentreaza puterea si influenta economica cu presiunile diplomatice. Globalizarea urmareste concentrarea capitalului in mainile a catorva corporatii internationale apartinand catorva tari foarte dezvoltate. Descentralizarea capitalului intre natiuni inseamna descentralizarea deciziilor si a puterii economice care sunt elemente esentiale ale democratiei internationale. IX. Care este impactul globalizarii asupra inegalitatilor si saraciei? Analizand impactul globalizarii asupra inegalitatilor si a saraciei, este necesar sa privim de-a lungul istoriei, pentru a descoperi eventuale corelatii intre dinamica fenomenului de globalizare si trendul inegalitatilor si a saraciei.

Pagina 19

Isa B. (Dinu) Aida

Forme de manifestare, cauze si perspective ale globalizarii

X. Care sunt perspectivele globalizarii? a. Perspectiva pietei libere Se considera ca globalizarea si adoptarea in intreaga lume a valorilor americane (sociale, politice si economice) elibereaza energiile economice latente si conduce la o folosire mult mai eficienta a resurselor mondiale in scadere, la maximizarea avutiei mondiale si la beneficii economice pentru toate popoarele. b. Perspectiva populista (nationalista) Globalizarii ii sunt atribuite fenomene precum: cresterea inegalitatii economice si a somajului in cadrul economiilor industrializate, reducerea sau chiar prabusirea programelor sociale si a statului bunastarii in numele competitivitatii internationale, distrugerea culturilor nationale si a autonomiei politie nationale, migratia ilegala, criminalitatea in crestere. c. Perspectiva comunitariana Acesti critici sustin ca programele de bunastare sociala din tarile industrializate vor fi eliminate in numele competitivitatii internationale si al maximizarii profitului, iar oamenii de pretutideni vor fi uniformizati in consumatori pasivi. Comunitarienii, ca si multi dintre populisti, considera ca globalizarea este responsabila pentru aproape toate problemele politice si economice din lume, inclusiv inegalitatea veniturilor si somajul cronic; dupa cum s-a exprimat un critic, saracii tarilor bogate subventioneaza bogatii tarilor sarace.

Pagina 20

Isa B. (Dinu) Aida