Cuvânt înainte◗ Maria Mo]a 4

Editorial

◗ Andra Coitoru - PARTICIP~ LA DECIZIE 5

Egalitatea de [anse în lume

◗ Pablo Garcia Berdoy - CADRUL INSTITU}IONAL AL EGALIT~}II DE {ANSE ÎN ROMÂNIA 6

◗ Victoria Popescu - CONVEN}IA INTERNA}IONAL~ PRIVIND ELIMINAREADISCRIMIN~RII FA}~ DE FEMEI – FUNDAMENT AL PROMOV~RII EGALIT~}II DE {ANSE ÎN LUME 7

B`rba]ii [i egalitatea de [anse

◗ Ovidiu Anem]oaicei - B~RBA}II {I EGALITATEA DE GEN 10

◗ Andra Croitoru - INTERVIU CU UN T~TIC 11

Gen [i Rela]ii Interna]ionale

◗ Anca Boagiu, Ministru al Integr`rii Europene - PARTICIPAREA FEMEILOR ÎN POLITIC~ – DE LA STATISTICI SECI LA REALIT~}I OPTIMISTE 14

Egalitatea de [anse în România

◗ Gheorghe Barbu - ADOPTAREA PROIECTULUI DE LEGE PENTRU MODIFICAREA {I COMPLETAREA LEGII NR. 202/2002 PRIVIND EGALITATEA DE {ANSE ÎNTRE FEMEI {I B~RBA}I, REPUBLICAT~ 15

◗ STUDIUL PRIVIND „PARTICIPAREA FEMEII ÎN VIA}A POLITIC~ DIN ROMÂNIA” 16

Egalitatea de [anse în societatea civil`

◗ Societatea de Analize Feministe „ ANA” 21

◗ Alina Chiriac - {ANSE EGALE PENTRU FEMEI {I B~RBA}I PE PIA}A MUNCII. 22

Opinii◗ Alexandrina Petrea - ÎNDR~ZNI}I S~ FI}I AVOCATE, PSHIHOLOAGE, ÎNV~}~TOARE,

EXPERTE SENATOARE, CANCELARE, PRE{EDINTE… 24

◗ Raluca Gliga - ÎNDATORIRILE FEMEII ÎN SOCIETATEA ACTUAL~ 25

Gen proxim [i diferen]` specific`

◗ Interviu in oglind` - MONA MUSC~ {I EMIL BOC 27

Prostitu]ia ieri [i azi

◗ Cristina Fometescu - PROSTITU}IA: ÎNTRE AUTODETERMINARE {I DOMINA}IE MASCULIN~ 30

Discriminarea

◗ Cristina Dobre – AGEN}IA NA}IONAL~ PENTRU ROMI 31

Cum v`d egalitatea de [anse copiii [i adolescen]ii

◗ Carmen Bratu - DISCRIMINAREA 33

Agenda evenimentelor

◗ Caravana „Europa este important` pentru tine” 34

Revist` editat` deAgen]ia Na]ional` pentru Egalitatea

de [anse între femei [i b`rba]i(ANES)

Directoare:Maria Mo]a

Pre[edint` Agen]ia Na]ional` pentru Egalitatea de [anse între femei [i b`rba]i (ANES)

maria.mota@anes.ro

Redactor-[ef:Andra CroitoruConsilier` ANES

andra.croitoru@anes.ro)

Secretar de redac]ie:Marian T`nase Inspector ANES

marian.tanase@anes.ro

Redactori:Ovidiu Anem]oaicei

Consilier ANESanem]oaicei.ovidiu@anes.ro

Andreea VulturInspectoare

andreea.vultur@anes.ro)

Echipa editorial`

DTP & layoutDan Gl`van

TehnoredactareVictoria Iliescu

EditareVANEMONDE

Agen]ia Na]ional` pentru Egalitateade [anse între femei [i b`rba]i

Compartimentul Informare [i Rela]ii cu Publicul

Bulevardul Gheorghe Magherunr. 6-8, Etajul 5, Sector 1, Bucure[ti

Telefon: 021/ 316 20 44, Fax: 021/ 316 20 43E-mail: presa@anes.ro

www.anes.ro

Aceast` revist` a ap`rut cu sprijinulDelega]iei Comisiei Uniunii Europene

la Bucure[ti

Colaboratori:

Gheorghe BARBU, Ministrul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei,

Anca BOAGIU, Ministru al Integr`rii Europene, Excelen]a Sa domnul Pablo Garcia

BERDOY, Ambasadorul Regatului Spania în România, Excelen]a Sa doamna

Victoria POPESCU, Ambasadoarea Suediei în România, Alexandrina PETREA,

expert` în gen, Adrian BARAC, Alina CHIRIAC, expert` C.P.E,

Cristina FOMETESCU, Cristina DOBRE, Agen]ia Na]ional` pentru Rromi,

Carmen BRATU, elev` în clasa a IX-a de la Colegiul Na]ional „ Unirea“ din Foc[ani.

s u m a r

3

◗◗◗

UNIUNEA EUROPEAN~

c u v â n t î n a i n t e

4

◗◗◗

Astfel, la rubrica EGALITATEA DE {ANSEÎN LUME am colaborat cu ambasadorulRegatului Spaniei în România, Excelen]a

Sa domnul Pablo Garcia Berdoy care ne-a vorbitdespre importan]a existen]ei în spa]iul public dinRomânia a unei institu]ii cu atribu]ii în elaborareade politici de egalitate de [anse.Domnia Sa a ream-intit de colaborarea bun` dintre Institutul Femeii [iInspec]ia Muncii din Spania pe de o parte [iMinisterul Muncii din România, pe de alt` parte încadrul Proiectului Phare de înfr`]ire institu]ional`care a avut ca principal obiectiv „Înfiin]area Agen]iei

Na]ionale pentru Egalitatea de [anse între femei [i b`rba]i“.Tot la aceast` rubric` a colaborat [i ambasadoarea României în Suedia, doamna Victoria Popescu,care ne-a vorbit despre Conven]ia interna]ionala privind Eliminarea Discrimin`rii fata de Femei cafundament al promov`rii egalit`]ii de [anse în lume.În acest num`r am ini]iat o rubric` nou` pe care am numit-o B~RBA}II {I EGALITATEA DE{ANSE [i în care am încadrat dou` articole. Primul este semnat de Ovidiu Anem]oaicei, consili-er ANES care argumenteaz` necesitatea acord`rii unei aten]ii deosebite [i b`rba]ilor, în cadrulpoliticilor din domeniul egalit`]ii de gen.Al doilea articol este un INTERVIU realizat de Andra Croitoru, consilier` ANES cu Adrian Barac,un tat` care a beneficiat de concediul de cre[tere [i îngrijire a copilului [i care a dorit s` neîmp`rt`[easc` din experien]a lui.Continu`m cu rubrica GEN {I RELA}II INTERNA}IONALE pentru care am colaborat cu doam-

na Anca Boagiu, Ministra Integr`rii Europene. Autoarea î[i construie[te discursulpornind de la întrebarea „cele 10% femei parlamentare [i cele 3 femei ministru pot s`reprezinte interesele celor 51% de femei din România“.Principalele modific`ri [i complet`ri ale Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de [anseîntre femei [i b`rba]i, publicate în Monitorul Oficial al Românie pe 25 iulie 2006 suntprezentate de domnul Gheorghe Barbu, Ministrul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familie,în rubrica EGALITATEA DE {ANSE ÎN ROMÂNIA.

Î n luna aprilie,ANES a ini]iat o campania de informare [i con[tientizare „PARTICIP~LA DECIZIE!“ . Cu ocazia acestui demers al`turi de o serie de pliante, bro[uri, afi[e[i un videoclip a fost întocmit` o analiz` statistic` a particip`ri femeilor la via]a

politic` în România, studiu realizat pe luna august, 2006. Prin urmare, am decis publi-carea acestui studiu în num`rul 2 al revistei. Continu`m rubrica EGALITATEA DE{ANSE ÎN SOCIETATEA CIVIL~ cu prezentarea Societ`]ii de Analize Feministe„ANA“.La rubrica GEN PROXIM {I DIFEREN}~ SPECIFIC~ continu`m „interviurile înoglind`“ cu Mona Musc`, deputat` [i Emil Boc, pre[edinte al Partidului Democrat.Ministerul Integr`rii Europene în parteneriat cu ANES a ini]iat Campania „Europa esteimportant` pentru tine“ privind perspectiva de gen a integr`rii, pentru c` integrareaRomâniei în Uniunea European` afecteaz` diferit femeile [i b`rba]ii datorit` statutuluidiferit în societate [i accesului limitat la resurse al femeilor. Astfel, la rubrica AGENDAEVENIMENTELOR v` prezent`m un Jurnal de Campanie, în dou` p`r]i, la care au par-ticipat exper]ii ANES.Mul]umim [i de aceast` dat` Delega]iei Comisiei Europene la Bucure[ti pentru sprijinulacordat, colaboratorilor din acest num`r, precum [i celor care cred în aceast` ini]iativ`

Cu speran]a de a da o coeren]` ini]iativei ANES în aedita o revist` româneasc` a egalit`]ii de [anse întrefemei [i b`rba]i v` prezent`m num`rul 2 al revisteiRESpublica, în care problematica particip`rii femeilor învia]a politic` în special [i la luarea deciziilor în generaleste tema predominant`.m a r i a m o ] a

p r e [ e d i n t a A N E S

Particip` la decizie!e d i t o r i a l

◗◗◗

Agen]ia Na]ional` pentru Egalitatea de [anse între femei [i b`rba]i (ANES) alansat înc` din luna mai o campanie concentrat` asupra particip`rii femeilor laprocesul decizional, ocazie cu care a tip`rit o serie de materiale promo]ionale[i a realizat un videoclip, care a rulat pentru o vreme pe posturile na]ionale deteleviziune.

a n d r a c r o i t o r uc o n s i l i e r ` A N E S

5

C onvingerea noastr` este c` atât timp câtmajoritatea b`rba]ilor de]in resursele [i eidecid, în func]ie de interesele [i nevoile lor

exclusive unde se duc banii [i ce domenii ale vie]iisociale reprezint` o prioritate, problemele [i nevoilefemeilor nu vor fi reprezentate [i concretizate în pro-grame viabile.Din moment ce scena politic` reprezint` un spa]iu dedecizie extrem de relevant pentru vie]ile femeilor, estenecesar` prezen]a acestora tocmai pentru a putea daglas propriilor trebuin]e [i aspira]ii.Spre exemplu, în 2006, în România, în ceea ce prive[teparticiparea femeilor la procesul de luare a decizieipolitice, la nivelul pre[edin]iei doar 2 femei sunt con-silieri preziden]iali (din total de 7) [i doar 3 femei suntconsilieri de stat (din total de 14). La ora actual`pre[edintele României nu are nici o femeie consilierpersonal. Este binecunoscut` slaba reprezentare afemeilor în Parlamentul României cu doar 11,18% înCamera Deputa]ilor [i 9,49% în Senat.La nivelul ministerelor, 60% din personalul angajat suntfemei, dar ele ocup` doar 40% din totalul func]iilor deconducere care [i acestea sunt preponderent de rangmediu.În ceea ce prive[te prezen]a femeilor în administra]iapublic` local`, acestea sunt subreprezentate cu doar 7%femei prefect (3 din total de 42), 18% femei subprefect(15 din total de 84),4% femei primar (142 din total de 3283)[i 16% femei consilieri jude]eni (226 din total de 1152).Este evident` a[adar slaba reprezentare a femeilor înspa]iul decizional politic. În acest context, ANES î[ipropune a) reglementarea particip`rii echilibrate afemeilor [i a b`rba]ilor la procesul decizional prin mod-ificarea legilor electorale în sensul introducerii deprevederi care s` faciliteze o mai mare prezen]` afemeilor, precum [i b) stimularea particip`rii acestoraprin organizarea de campanii de informare [i pro-movarea de ac]iuni pozitive.

Pe aceea[i linie se situeaz` [i UniuneaEuropean`. Plecând de la articolul 11 alTratatului de la Roma, s-a creat un acquis

comunitar care a dus la Tratatul de la Amsterdam,în cadrul c`ruia acest principiu a fost ridicat înmod expres la categoria de drept primar, unul dinobiectivele tratatului fiind eliminarea inegalit`]ilordintre femei [i b`rba]i, ca [i promovarea egalit`]iidintre ace[tia.Dar aceast` recunoa[tere formal` prin Lege tre-

buie s` fie înso]it`, în mod necesar, de punerea înmi[care a unor ac]iuni [i m`suri care s` fac` dinacest drept o realitate [i tocmai în acest cadru î[ig`sesc baza [i ra]iunea de a exista organismelecare promoveaz` egalitatea, de vreme ce suntvehiculul fundamental de favorizare [i punere înpractic` a politicilor publice corespunz`toare înacest sens.În Spania, organismul îns`rcinat cu promovarea [idezvoltarea condi]iilor care s` fac` posibil` egali-tatea social` a ambelor sexe, este InstitutulFemei, care a fost creat prin Legea nr. 16 din1983, din 24 octombrie.Aceasta este institu]ia care a colaborat, într-unmod foarte special, la implementarea ProiectuluiPhare RO02/IB/SO-01, al c`rui obiectiv final afost crearea [i punerea în func]iune a organismu-lui pentru egalitate din România [i care a avut carezultat tangibil construirea Agen]iei Na]ionalepentru Egalitatea de {anse între femei [i b`rba]i(ANES), care a fost prezentat` public în data de29 iunie 2005, la Casa Poporului.Institutul Femeii, prin aporturile fundamentale alepublica]iilor sale [i a activit`]ii func]ionarilor careau participat ca exper]i la dezvoltarea Proiectului,a pus la dispozi]ia ANES întreaga sa experien]` [icunoa[tere pentru ca noua institu]ie s` reu[easc`s` se situeze într-un punct de plecare din care s`poat` s` duc` la îndeplinire ac]iunile de impul-sionare [i planificare a politicilor de egalitate. Aparticipat la crearea fondului de carte a ANES,prin donarea a mai mult de 400 de publica]ii.A fost decisiv` de asemenea, colaborarea altorfunc]ionari ai Ministerului Muncii [i ProblemelorSociale din Spania, care au pus în func]iune

echipele de informatic` ale noului organism. Prineforturile tuturor, al`turi de personalul ANES, afost creat` o pagin` web, accesibil` publicului,inclusiv persoanelor cu handicap, un loc în caretoate femeile din România pot s` g`seasc` infor-ma]ie [i consiliere asupra acelor probleme care leafecteaz` în mod direct.În urma acestora, a fost stabilit` o fructuoas`colaborare între ambele institu]ii, care va cre[teîmbog`]indu-le pe ambele pentru realizareaacestui scop comun al dreptului la egalitate.Începând de acum, în panorame european` a fostcreat` o nou` institu]ie ANES, care î[i ini]iaz`ac]iunea de punere în func]ie a Strategiei comu-nitare în materie de egalitate intre femei [ib`rba]i, proiectând [i punând în practic` acelepolitici care ]in seama de preocup`rile, nevoile [iaspira]iile femeilor în aceea[i m`sur` ca [i de cele

ale b`rba]ilor.

Dreptul la egalitate întrefemei [i b`rba]i este unprincipiu juridic universalcare a avut o recunoa[tereefectiv` în textele normativede cel mai înalt nivel.Astfel s-a stipulat înConven]ia asupra elimin`riituturor formelor dediscriminare fa]` de femei,aprobat` de AdunareaGeneral` a Na]iunilor Unite,în decembrie 1979.

p a b l o g a r c i ab e r d o y

a m b a s a d o r u l S p a n i e i l a B u c u r e [ t i

Începând de acum, în panorame european` a fost creat`o nou` institu]ie ANES, care î[i ini]iaz` ac]iunea de

punere în func]ie a Strategiei comunitare în materie deegalitate intre femei [i b`rba]i, proiectând [i punând înpractic` acele politici care ]in seama de preocup`rile,

nevoile [i aspira]iile femeilor în aceea[i m`sur` ca [i decele ale b`rba]ilor.

Dar aceast` recunoa[tereformal` prin Lege trebuie

s` fie înso]it`, în modnecesar, de punerea înmi[care a unor ac]iuni

[i m`suri care s` fac` dinacest drept o realitate

e g a l i t a t e a d e [ a n s e î n l u m e

a n a l i z e

6

◗◗◗

Cadrul institu]ional al egalit`]ii de [anse în România

Experien]a mea de membru al acestuiComitet, din anul 2003, al`turi de al]i 22 deexper]i din toate continentele, m-a ajutat

s` în]eleg mai bine situa]ia complex` a femeilordin diferitele ]`ri ale lumii [i mai ales modul încare pot fi abordate [i solu]ionate inegalit`]ile [idiscrimin`rile de gen cu ajutorul acestui impor-tant instrument interna]ional. Un motiv în pluspentru care am optat pentru aceasta tema îl con-stituie prezentarea [i dezbaterea în cadrulComitetului CEDF, la 26 mai a.c., la New York, acelui de-al 6-lea raport periodic al României cuprivire la aplicarea prevederilor Conven]iei.În ultima jum`tate de secol s-au f`cut pa[i impor-tan]i spre realizarea egalit`]ii între femei [ib`rba]i. Acest principiu a fost a[ezat la baza doc-umentelor interna]ionale fundamentale, începândcu Carta ONU, [i a fost transpus în normejuridice. Sub impactul amplelor [i îndelungatelorcampanii de informare [i sensibilizare, facilitate [ide conferin]ele mondiale desf`[urate sub auspici-ile ONU, al energiei misc`rii feministe, deveniteun adev`rat fenomen global, s-a conturat treptato nou` perspectiv` asupra rolului [i pozi]ieifemeilor în societate, direc]ionat`, în principal,asupra calit`]ii lor de factori ai schimb`rii. Adevenit tot mai clar c` promovarea democra]iei[i dezvoltarea socie]ii în ansamblu sunt posibiledoar în condi]iile unei autentice egalit`]i de [anseîntre femei [i b`rba]i, a unei repartiz`ri maiechitabile a resurselor [i puterii decizionale.Totu[i, în întreaga lume femeile continu` s` fac`obiectul unor importante inegalit`]i, iar în unele

]`ri discrimin`rile sunt înca consfin]ite prin lege.Aceast` situa]ie contravine principiilor egalit`]ii îndrepturi [i împiedic` participarea neingr`dit` afemeilor la via]a politic`, social`, economic` [i cul-tural` din ]`rile lor, în detrimentul destinelor lorindividuale dar [i al societ`]ilor din care fac parte.De aceea, realizarea egalit`]ii de [anse între femei[i b`rba]i necesit`, în continuare, o puternic`voin]a politic` a statelor [i eforturi conjugate dinpartea guvernelor, societ`]ii civile [i a comunit`]iiinterna]ionale.În acest sens, Conven]ia privind eliminarea tutur-or formelor de discriminare fa]` de femei ofer`

un important reper [i ghid pentru ac]iuneastatelor p`rti. Conven]ia define[te, pentru primadat` în dreptul interna]ional, conceptul discrim-in`rii fa]` de femei [i enun]` ca principal` normacondamnarea acesteia, considerand-o contraraprincipiilor egalit`]ii în drepturi [i a respect`riidemnit`]ii umane. Statele p`r]i au obliga]ia de apreveni [i elimina discriminarea direct` [i indi-rect` împotriva femeilor, prin fundamentarea leg-isla]iei pe principiul egalit`]ii de gen, abolireapracticilor discriminatorii [i promovarea unorpolitici [i programe specifice cu impact atâtasupra vie]ii publice cât [i a domeniului privat al

a n a l i z e

7

◗◗◗

Se împlinesc în acest an 25 de ani de la crearea Comitetului care gestioneaz`aplicarea Conven]iei interna]ionale privind eliminarea tuturor formelor dediscriminare fa]` de femei. Iar acum doi ani comunitatea înternational` aaniversat un sfert de secol de la adoptarea Conven]iei, de c`tre AdunareaGenerala a ONU, în 1979. De ce este atât de important acest tratat

interna]ional în materia drepturilor omului [i care este rolul Comitetului pentruEliminarea Discrimin`rii fa]` de Femei (CEDF) care o monitorizeaz`?

v i c t o r i a p o p e s c ua m b a s a d o a r e a R o m â n i e i \ n S u e d i a

Conven]ia interna]ional` privind eliminarea discrimin`rii fa]` de femei – fundament al promov`rii egalit`]iide [anse în lume

VICTORIA POPESCULicen]iat` \n limbi str`ine – englez` [i francez` –, a lucrat ca interpret –traduc`tor [i cadru didactic, iar din 1990 a intrat, prin concurs, \nMinisterul Afacerilor Externe. |n cadrul serviciului diplomatic s-a ocupat\n mod deosebit de drepturile omului [i problematica ONU [i afaceriglobale, ocupând pozi]iile de director adjunct pentru Consiliul Europei [idrepturile omului, de director ONU [i director general pentru ONU [iafacerile globale. |ntre 1994-1999 a lucrat \n cadrul Misiunii Permanentea României la ONU, din New York. |ncepând din acea perioad` ade]inut o serie de pozi]ii \n structuri ONU, de exemplu: raportor [i vice-pre[edinte al Comisiei a III-a a Adun`rii Generale a ONU (1996-1999),pre[edinte al Comitetului Consultativ al UNIFEM (1998-2000), membrusupleant \n Sub-comisia din cadrul Comisiei ONU pentru drepturileomului (2000-2006), expert \n Comitetul pentru Eliminarea Discrimin`riifa]` de Femei (din 2003). Din 2004 \ndepline[te func]ia de ambasadoral României \n Suedia.

a n a l i z e

8

◗◗◗

c`s`toriei [i rela]iilor de familie. În plus, Conven]iadep`[e[te nivelul egalit`]ii formale, stabilind caobiective egalitatea de [anse [i tratament. În acestscop, prevede posibilitatea adopt`rii unor m`surispeciale cu caracter temporar, deci a unor„ac]iuni afirmative“ în favoarea grupurilor vulner-abile, pentru a se facilita instaurarea egalit`]ii defacto între femei [i b`rba]i.De la intrarea sa în vigoare, în 1981, semnifica]ia[i impactul Conven]iei au sporit în permanen]a,aspect eviden]iat [i de numarul mare de statecare au ratificat-o – 183 pân` în prezent –devenind astfel, imediat dup` Conven]ia privinddrepturile copilului, cel de-al doilea tratat inter-na]ional cu [anse reale de ratificare universal`. Înacela[i timp, trebuie semnalat faptul c` punerea înaplicare a prevederilor Conven]iei râmane încontinuare problematic` în numeroase ]`ri.Pentru ameliorarea acestei situa]ii, AdunareaGeneral` a ONU a adoptat, în 1999, Protocolulfacultativ al Conven]iei care prevede dou`importante proceduri de monitorizare acazurilor de discriminare împotriva femeilor: pro-cedura peti]iei [i cea a anchetei. În timp ce deprima procedur` pot beneficia persoane individ-uale [i grupuri de indivizi, cea de-a doua poate fiini]iat` de Comitetul CEDF în raport cu un statparte, în situa]ii de înc`lcari grave sau sistematiceale prevederilor Conven]iei.Comitetul CDEF î[i exercit` atribu]iile de moni-torizare a aplic`rii Conven]iei la nivel national înprincipal prin examinarea, în cadrul dialogului

direct cu delega]iile guvernamentale, arapoartelor periodice prezentate de statele p`r]icu privire la situa]ia femeilor [i a egalit`]ii de genîn plan na]ional. În acela[i timp, informa]iilleoferite de organiza]iile neguvernamentale, inclu-siv prin propriile lor « rapoarte alternative », [ide agen]iile [i organiza]iile din sistemul ONUsunt deosebit de utile în realizarea unor evalu`riobiective [i corecte [i în formularearecomand`rilor Comitetului.Pentru România, care a aderat la Conven]ie înc`din 1981, num`rându-se printre primele 20 destate p`r]i, [i a ratificat Protocolul facultativ în2003 [i care, de altfel, este stat parte la toateinstrumentele interna]ionale majore în domeniuldrepturilor omului, asigurarea în fapt a egalit`]iide [anse între femei [i b`rba]i dobânde[te noivalen]e în contextul actualului proces de reforma[i a apropiatei sale integr`ri în UniuneaEuropean`. Fire[te, o important` responsabilitateîn înfaptuirea acestui principiu îi revine Agen]ieiNa]ionale pentru Egalitatea de [anse între Femei[i B`rba]i (ANES).Am avut ocazia s` particip, în ipostaze diferite, ladou` momente importante ale sus]ineriirapoartelor României la Comitetul pentruEliminarea Discrimin`rii fa]` de Femei. În anul2000, în calitate de membru al delega]iei oficiale,am împ`rta[it emo]iile prezent`rii, în format con-solidat, a celui de-al 4-lea [i respectiv al 5 –learaport periodic. Iar de dat` recent`, în mai 2006,am asistat ca expert al Comitetului la sustinerea

celui de-al 6-lea raport al României, dar numai caobservator, regulamentul interzicând interven]iiledin partea exper]ilor cona]ionali ai statelor impli-cate în dezbatere. Cea de-a doua ipostaz` mi-apermis o analiz` mai deta[at` [i obiectiv` adiscu]iilor dintre Comitet [i delega]ia noastr`,dublat` în acela[i timp de cunoa[trea discu]iilor [iopiniilor « de culise » din partea colegilor meide comitet.Comitetul CDEF a apreciat în mod deosebitcomponent` [i nivelul delega]iei, condus` depre[edint` ANES, doamna Maria Mo]a, [icuprinzând reprezentan]i ai principalelor institu]iide linie cu competen]e în domeniu: de la minis-terele administra]iei [i internelor, afacerilorexterne, s`n`t`]ii publice [i educa]iei [i cercet`rii,Consiliul na]ional pentru combaterea discrim-in`rii, pân` la agen]iile na]ionale pentru pre-venirea traficului de persoane, pentru problemat-ica rromilor, [i respectiv antidrog. Au fost remar-cate seriozitatea [i franche]ea cu care partearomân` a abordat acest exerci]iu, precum [ibog`]ia [i pertinen]a informa]iilor furnizate încursul discu]iilor.Dialogul exper]ilor cu delega]ia român` a evi-den]iat progresele semnificative înregistrate deRomânia în modernizarea legisla]iei interne, fiindremarcate îndeosebi adoptarea unor legiesen]iale pentru combaterea discrimin`rii - pre-cum cele referitoare la egalitatea de [anse întrefemei [i b`rba]i, la combaterea tuturor formelorde discriminare, la violenta domestic` [i traficul

Conven]ia privindeliminarea tuturor

formelor de discriminarefa]` de femei ofer` unimportant reper [i ghidpentru ac]iunea statelor

p`rti. Conven]ia define[te,pentru prima dat` îndreptul interna]ional,

conceptul discrimin`riifa]` de femei [i enun]` ca

principal` normacondamnarea acesteia,considerand-o contraraprincipiilor egalit`]ii îndrepturi [i a respect`rii

demnit`]ii umane.

Totu[i, în întreaga lumefemeile continu` s` fac`

obiectul unor importanteinegalit`]i, iar în unele ]`ri

discrimin`rile sunt încaconsfin]ite prin lege.

Aceast` situa]iecontravine principiiloregalit`]ii în drepturi [iîmpiedic` participarea

neingr`dit` a femeilor lavia]a politic`, social`,

economic` [i cultural` din]`rile lor, în detrimentuldestinelor lor individualedar [i al societ`]ilor din

care fac parte.

a n a l i z e

9

◗◗◗

de persoane – [i crearea institu]iilor de monitorizareaferente. Înfiin]area ANES reprezint`, în opiniaexper]ilor, un important pas înainte în consolidareamecanismului na]ional de promovare a egalit`]ii degen, cu condi]ia de a beneficia de resurse financiare[i umane corespunz`toare obiectivelor saleambi]ioase.În acela[i timp, Comitetul a exprimat opinii criticeasupra unor domenii vulnerabile [i a formulat reco-mand`ri concrete pentru ac]iunile viitoare corective.Nivelul sc`zut de reprezentare al femeilor în politica[i via]a public ,̀ insuficien]a datelor statistice segre-gate pe sexe, persisten]a unor discrimin`ri multiplefa]` de femeile de etnie rroma, a femeilor din medi-ul rural, a celor în vârsta [i a altor grupuri vulnerabile,necunoa[terea prevederilor Conven]iei [iProtocolului facultativ la nivelul deciden]ilor politici [iîn cadrul sistemului judec`toresc se num`ra printreprincipalele deficien]e semnalate de Comitet.Am putut constata din nou, [i în cazul României,deosebita utilitate a procesului de elaborare [isus]inere a rapoartelor na]ionale care ocazioneaz`mobilizarea [i coordonarea eforturilor inter-institu]ionale [i ofer` vizibilitate supli-mentar` problematiciidrepturilor

omului, în spe]a egalit`]ii de [anse între femei [ib`rba]i [i solu]ionarii discrimin`rilor remanente.Este,totodat ,̀ o bun` ocazie pentru societatea civil` de ase implica, în forme specifice, în sus]inerea acestuiproces [i o oportunitate de int`rire a colabor`riidintre institu]iile guvernamentale, în primul rând amecanismului na]ional pentru egalitatea de [anse(de tip ANES), [i ONG-urile specializate în drep-turile omului, în beneficiul promov`rii unei autenticeegalit`]i de gen. Pe de alt` parte, ac]iunea statului nutrebuie s` se limiteze la efortul punctual ocazionatde prezentarea rapoartelor, a[a cum se întampl`adesea.De aceea este foarte important s` se dea cursapelului Comitetului CDEF de a se disemina [i dez-bate concluziile [i recomand`rile pe care acesta le-aformulat pe marginea raportului României, la nivelulprincipalelor institu]ii publice – în parlament [iguvern – precum [i în rândul societ`]ii civile, pentruini]ierea liniilor de ac]iune propuse de comitet pebaza unei analize riguroase. În acest mod se poatefructifica, în beneficiul realiz`rii unei egalit`]i reale de[anse între femeile [i b`rba]ii din ]ara noastr ,̀ efor-tul dens [i eficient depus de institu]iile române[ti în

elaborarea [i sus]inerea raportuluila CEDF.

Conven]ia dep`[e[tenivelul egalit`]ii formale,

stabilind ca obiectiveegalitatea de sanse [i

tratament. În acest scop,prevede posibilitateaadopt`rii unor m`surispeciale cu caracter

temporar, deci a unor„ac]iuni afirmative“ înfavoarea grupurilor

vulnerabile, pentru a sefacilita instaurarea

egalit`]ii de facto întrefemei [i b`rba]i.

Una dintre satisfac]iile pe care le am ca b`rbat feminist [i implicat în domeniulegalit`]ii de [anse între femei [i b`rba]i este s` v`d cum lumea r`mânesurprins`, intrigat` [i sceptic` la aceast` alternativ`. Reac]ii „normale“, de altfel,într-o societate „normal`“ unde femeile [i b`rba]ii î[i au locurile [i rolurile lorbine stabilite.

Ca b`rbat, tr`ind într-o lume în care put-erea este aspectul vital în vie]ile b`rba]iloriar femeile sunt inferiorizate doar pentru

c` sunt femei, m` întreb de fiecare dat` cumputem influen]a b`rba]ii în a[a fel încât s` în]eleag`c` a contribui al`turi de partenera de via]` la tre-burile casei, de a renun]a la un meci de fotbal pen-tru a-]i educa [i îngriji copilul, de a nu te uita lafemei doar ca la ni[te obiecte sexuale sau „buc`]i“de carne sau de a avea o so]ie cu o slujb` mai binepl`tit` decât a ta, nu te face mai pu]in b`rbat.Transform`rile economice [i politice din ultimii 15ani, precum [i schimbarea valorilor sociale, au dusla apari]ia unor noi modele compartamentale [imentale în vie]ile b`rba]ilor diferite de cele pe careîn mod tradi]ional societatea le a[teapt` de la ei.Ca urmare a mi[c`rilor feministe de tip activist [i acelor academice, dublate de discursul egalit`]ii degen al Uniunii Europene, s-au facut sim]iteschimb`ri profunde în rela]iile dintre femei [ib`rba]i în majoritatea domeniilor vie]ii sociale.„Ciocnirea“ mi[c`rilor feministe cu sistemul patri-arhal al rela]iilor de gen a afectat profund pozi]iileb`rba]ilor, vehiculându-se astfel ideea unei crize amasculinit`]ilor. B`rba]ii nu sunt to]i la fel [i nu sebucur` to]i de acelea[i pozi]ii sociale. ]inând contc` puterea se manifest` în forme multiple [i sereg`se[te în toate aspectele vie]ii umane, iarrela]iile dintre femei [i b`rba]i sunt [i rela]ii de pu-tere, automat b`rba]ii au pierdut din privilegiile pecare atât structurile cât [i gândirea de tip patriarhalle-au rezervat doar acestora. B`rba]ii au fostnevoi]i s` accepte [i femeile la „mesele“ sau în„arenelelor“ lor precum [i la împ`r]itul „tortului“.Desigur c` misiunea de a construi o lume în careatât femeile cât [i b`rba]ii se bucur` în mod egalde toate resursele, beneficiile [i avantajele societ`]ii(materiale, financiare, simbolice, etc.) nu este înc`îndeplinit`, de[i la nivel legislativ [i institu]ional s-auf`cut progrese notabile. Consider c` existen]a uneilegisla]ii [i a unor institu]ii menite s` promoveze [is` garanteze egalitatea de [anse între femei [ib`rba]i nu este deloc suficient` pentru a vedeaschimb`ri majore atât în vie]ile femeilor cât [i ale

b`rba]ilor. Dovad` clar` este paralelismul dintrelegisla]ia pe egalitatea de gen [i realitatearomâneasc` în care femeile sunt înc` grav discrim-inate în domeniul muncii, educa]iei, vie]ii politice,culturii, etc. Este evident c` inegalit`]ile de gen suntstructurale, sistemice [i sistematice. Acestea nu seg`sesc doar în domeniul muncii sau acas` ci ori-unde femeile [i b`rba]ii se întâlnesc. Nu se întâm-pl` accidental ci în permanen]`.Programele [i proiectele implementate în domeni-ul egalit`]ii de gen fie de c`tre guvern sau de c`treorganiza]iile non-guvernamentale au desigur cagrup ]int` preponderent femeile din diferite mediisociale [i cu probleme [i interese diferite, mergân-du-se pe ideile generale de informare, con[tienti-zare [i capacitare. Ac]iunile de tip top-down suntîns` eficiente pe o scar` foarte redus`, tocmaidatorit` faptului c` o variabil` relevant` în toat`aceast` problematic` o reprezint` gândirea sexist`ce se manifest` atât la b`rba]i cât [i la femei.A[adar este esen]ial ca toate ac]iunile ce vizeaz`modificarea mentalit`]ilor s` includ` ca grup ]int`[i b`rba]ii. Dac` majoritatea b`rba]ilor de]in pozi]iide putere cheie în mai toate domeniile vie]ii, decisunt bine „reprezenta]i“ aproape peste tot (maipu]in în domeniile feminizate [i în via]a de familie,

unde responsabilit`]ile le au tot femeile), ei lipsesctocmai din programele menite s` îi sensibilizeze laperspectiva de gen [i s`-i fac` mult mai deschi[i laa în]elege m`car faptul c` a fi „femeie“ nu implic`capacit`]i fizice [i intelectuale inferioare fa]` decele ale b`rba]ilor, [i implicit excluderea acestoradin spa]iile tradi]ional masculine. Apropiereab`rba]ilor de problematica egalit`]ii de [anse întrefemei [i b`rba]i este deci o prioritate strategic` încontextul garant`rii unei drept`]i sociale.

a n a l i z e◗◗◗

B`rba]ii [i egalitatea de gen!

o v i d i u a n e m ] o a i c e i

c o n s i l i e r A N E S

Ca urmare a mi[c`rilorfeministe de tip activist [ia celor academice, dublate

de discursul egalit`]ii de gen al Uniunii

Europene, s-au facutsim]ite schimb`ri profundeîn rela]iile dintre femei [i

b`rba]i în majoritateadomeniilor vie]ii sociale.

10

a n a l i z e

◗◗◗

Interviu cu un t`tic

Adrian Barac

Potrivit unui comunicat de pres`, MMSSF a acordatla sfâr[itul lunii iunie unui num`r de 200.069 dep`rin]i indemniza]ii pentrucre[tere [i \ngrijire acopilului, iar de stimulentullunar au beneficiat 10.583de persoane. Din totalul de189.489 beneficiari deindemniza]ie 34.178 sunt b`rba]i,aproximativ 18%, iar din totalul de10.583 beneficiari de stimulent, 3.650 suntb`rba]i, reprezentând aproximativ 35%.Legisla]ia \n vigoare prevede acordarea de indemniza]ii lunare pentru cre[terea [i \ngrijireacopilului \n vârst` de pân` la 2 ani sau, \ncazul copilului cu handicap, pân` la 3 ani, \nvaloare de 800 lei noi [i un stimulent lunar \nvaloare de 300 lei noi. De acest sprijin benefici-az` persoanele care anterior na[terii copilului aurealizat timp de 10-12 luni venituri profesionalesupuse impozitului pe venit. Un aspect impor-tant \n promovarea principiului egalit`]ii de [anse\ntre femei [i b`rba]i \l reprezint` concilierea vie]iide familie cu via]a profesional`. Stereotipic sepromoveaz` ideea c` femeia este principala„\ngrijitoare” a copilului [i fa]` de b`rbat exist`a[tept`rile culturale conform c`rora el ar fiunicul \ntre]in`tor de familie, iar implicarea lui serezum` doar la „a aduce bani \n cas`”.

I n t e r v i u r e a l i z a t d e A n d r a C r o i t o r uc o n s i l i e r ` A N E S

11

Noi vom destr`ma aceste stereotipuri [iv` vom face cuno[tin]` cu un tat` carea decis s` beneficieze de indemniza]ia

de cre[tere [i \ngrijire a copilului. Numele lui esteAdrian Barac [i v` invit s` \l cunoa[te]i.

Oferi]i-ne câteva informa]ii generale despredumneavoastr`S` \ncepem cu \nceputul. Cu „obiectul muncii”:Maria-Francesa. Feti]a mea (probabil [i a so]iei?).Apoi urmeaz eu. M` numesc Adrian Barac . Am34 ani. Profesia economist. \n timpul liber. |nprezent sunt de profesie t`tic „cu acte”. T`ticmândru. B`rbatul care are un b`ie]el este foartemândru, cine are o feti]` este doar mândru (Demic`, nu se \ncadreaz` \n conceptul de „egalitatea[anselor”).|ns`, cât de curând doresc s` devin [i un t`ticfoarte mândru…Sistemul de asisten]` social` \mi permite.Frumos ar fi s` vorbesc [i despre so]ie. Este ofiin]` drag` [i foarte important` de altfel cu carem` \n]eleg bine cunoscând-ne de peste 18 ani [ifiind c`s`tori]i de 6 ani. Am trecut [i prin bune [iprin rele.A[ putea spune c` nu a fost dragoste la primavedere. Dar nu despre dragostea de so]ie vorbimacum ci, despre fructul dragostei noastre. Precumse poate observa la 5 ani de la c`s`torie a venitpui[orul nostru.Dar [i când a venit, ne-a mul]umit pe deplin.Ah, era s` uit. Mai exist` \n familia mea [i so]ia. Ocheam` Mariana.

Ce v-a determinat s` intra]i în concediu decre[tere [i îngrijire a copilului?So]ia mea a reînceput serviciul când Maria, feti]anoastr` a împlinit un an. Bunicii erau pleca]i la ]ar`,\n zona Sibiului, unde str`bunica Mariei era foartebolnav`, nedeplasabil` [i \n etate (96 ani). A[a c`am hot`rât c` e mai bine pentru to]i, \n specialpentru Maria s` stea cu tati acas`. De fapt nu s`stea, ci s` o cre[tem.So]ia este \nv`]`toare de circa 16 ani la o [coal`

general` din sectorul nostru.Avea pe de o parte copiii de la [coal` [i cel deacas` de îngrijit. Am hot`rât de comun acordastfel, coroborate cu mai multe aspecte,împ`r]irea responsabilit`]ilor sociale. Eu cu unul ,Maria, so]ia cu 15 copii. De la [coal`!Totodat`, exemplu pur de egalitate \ntre b`rba]i [ifemei, nu numai la drepturi ci [i la îndatoriri, so]iaa stat cu copilul un an urmând ca [i eu s` stau cuel un an.Asta este \ns` egalitatea matematic`, 50-50. |nesen]` nu regulile matematice ne ]in \n armonie,\ns` uneori ies la iveal`.Un lucru de remarcat este [i ajutorul zi de zi acor-dat de m`tu[a Mariei, sora so]ie mele,Valentina.|n fiecare seara la baie m` ajut`, la cump`r`turi,prin parc.Bunicii au [i ei rolul lor .

Care au fost cele mai frumoase experien]e dinaceast` perioad`?Sunt lucruri simple, întâmpl`ri care pentru al]iisunt obi[nuite dar care pentru p`rin]i, mai alespentru mine care am urm`rit evolu]ia feti]ei melesunt deosebite, chiar nepre]uite.Îmi amintesc când \ntr-o diminea]`, avea aproapeun an, am g`sit-o ridicat` \n picioare \n p`tu] .Eraprima dat` când st`tea singuric` \n picioare. Râdeala mine. [i spunea tata. Nu v-am spus, dar Maria aspus prima dat` „tata“.{tia ea ce [tia…B`ile pe care le facem împreun`. Mariei \i place s`stea cu orele \n cad`, ca [i mie, de altfel.Se joac` cu toate cutiile cu [ampon, cu juc`rii cestropesc, b`l`ceala este o form` de relaxarepentru mine dar [i pentru ea. E o mic` r`]u[c`.Prin parc când plânge vreun copil, Maria vine [i se]ine de picioarele mele, vrea s-o iau \n bra]e, s` sesimt` ocrotit` [i s` \l ajut`m pe copil s` nu maiplâng`.Dar cel mai minunat lucru este când ne da pupici,vine cu guri]a ei mic` [i ne pup` pe obraz.Dac` vede c` ne-am r`nit la deget vine s` nepupe buba. Fiind obi[nuit` ca la fiecare mic`

bubi]` a ei s` doreasc` s` fie pupat` [i asigurat` c`am observat ce mare „problem`” are ea ladege]el sau la picior.

Ce efect a avut asupra dvs. ca b`rbat acest con-cediu?Am \n]eles ce greu trebuie s` fie pentru o mam`s` fac` ea singur` toate treburile casei [i s` [i îngri-jeasc` un copil mic. Am o alt` perspectiv` asupraacestor lucruri. Valorizez mai mult femeia (nu c`înainte nu conta pentru mine!).Am devenit mai ordonat [i mai priceput.{i culmea, am înv`]at s` schimb [i scutecele…?Personal, aveam o mic` problema. Nu prea aveamr`bdare. Am rezolvat aceasta „bub`“ cu ajutorulMariei.Ea nu [tie prea multe (ce înseamn` stres-ul cotidi-an, grijile vie]ii) ea vrea pap`, caca, afar`, din noupapa când vrea ea.Trebuie s` fii la dispozi]ia ei. Po]is` \i spui c` nu po]i s` stai cu ea o jum`tate de or`lâng` oli]` sau s` se zbenguie prin parc cu orele?Nu po]i. De altfel, o s` vin` [i vremea când nu os` î[i mai doreasc` s` mai stau cu ea prin parc, nuo s` mai accepte prin preajm` p`rin]ii. Ehei… Pot s` spun c` sunt mândru c` sunt \n concediupaternal. Chiar sun` bine.Este o comunitate mai mic` de ta]i „oficiali, cupatalama la mân`“.Nu trebui s` omit totu[i c` so]ia, fiind înv`]`toare,având un program mai mic de munc`, este \nmare parte al`turi de Maria.M-am „împ`unat“ un pic, pentru ca [i Mariei \iplace s` stea cu mine.

Ce dificult`]i a]i întâmpinat în aceast` expe-rien]`?Mi-a fost greu f`r` internet [i reviste, f`r` treburilecu care eram obi[nuit la serviciu, dar cu timpul amînv`]at s` tr`iesc [i f`r` ele deoarece Maria estemai important` decât orice altceva. {i nu suntvorbe de „revist`“. Este o realitate pe care numaidin postura de p`rinte po]i s` descoperi energii [isatisfac]ii nepre]uite.Mi-a fost greu s` m` obi[nuiesc cu programul de

a n a l i z e

12

◗◗◗

◗◗◗

Practic implicarea activa aambilor parinti exista

implicit. Nu poti sa spui caunul sau altul dintre parin-

ti nu se implica deloc.

a d r i a n b a r a c

a n a l i z e

13

◗◗◗

parc al feti]ei, la început, mi se p`rea c` pierd toat`ziua pe afar` stând.Când a început s` mearg` am avut dureri despate [i b`t`turi \n palme de la hamul cu care osus]ineam.In zilele ploioase când nu puteam ie[i afara abiaa[teptam sa vina cineva ca sa m` ajute cu Maria.Ea începuse s` mearg` u[or, se ducea peste tot,trebuia s` fii tot timpul cu ea.Practic, dificult`]i nu po]i s` spui cu t`rie ca existaci doar ni[te remodel`ri de stil de viata, care defapt sunt s`n`toase: plimb`ri afara in natura, activ-it`]i de relaxare împreuna, s.a.m.d.Una peste alta a[a cum se spune „viata bate fil-mul“ tot a[a [i cu copilul:Copilul „bate“ totul ! E pe primul plan.Vrei nu

vrei.

Ce consecin]e a avut asupra cuplului pe care îlforma]i al`turi de so]ia dvs.?Legaturile dintre noi s-au sudat [i mai mult. Amdescoperit noi experiente. Placute [i de ce sa nuspunem realitatea [i mai putin placute. Dar cuMaria la mijloc, orice mica neintelegere ( de altfelinerenta in orice cuplu cu [i fara copil) trebuieaplanata din stadiul primar. Copilului trebuie sa iiacorzi atentie maxima, este o fiinta fragila ce arenevoie tot timpul de un cuvant de dragoste [i saai tot timpul zambetul pe buze.

Conform statisticilor num`rul ta]ilor care î[i iauconcediu de cre[tere [i îngrijire a copilului estefoarte mic. Care crede]i c` sunt motivele?Ideile clasice sunt la ordinea zilei.-Ideile preconcepute conform carora „mama estecea care se ocupa de copii [i casa „ De fapt ea [i „clanta usii“. Barbatul trebuie samearga la serviciul acela greu, „barbatesc“ ( inter-net cat se poate, recenzii la meciurile de fotbal,pregatirea „delegatiilor“ de prospectare a pieteide bere, a teraselor, comentariile despre ultimele

apartii automobilistice) -Esti mai putin barbat daca te ocupi de casa [iingrijirea copilului. De fapt daca ar stii ei ce „bineiti prind“ mamaicile din parc …Glumesc. Suntdoar un tata cu spirit de viata.-Barbatul este cel ce aduce banii in casa iar femeiaingrijeste de casa [i copii-Totodata , lipsa de rabdare, pricepere, teama canu se vor descurca sunt niste elemente ce duc laindepartarea de ideea de a-[i lua concediu pentruingrijirea copilului.Din experienta, practic pot sa afirm cu tarie ca lamijloc este de fapt „ comoditatea“ .

Cum vede]i implicarea activ` a ambilor p`rin]i încre[terea [i educarea copiilor?Practic implicatia activa a ambilor parinti existaimplicit. Nu poti sa spui ca unul sau altul dintreparinti nu se implica deloc.Chiar daca as putea sa ii dau eu Mariei san, [i totnu ar fi suficient. Nu degeaba se spune ca „dragostea, afectiunea de mama“ sunt unice [i ire-productibile de nici o bona, bunic, bunica saumatusa.Benefica, deoarece un copil creste armonios [isanatos intr-un mediu in care se implica ambii par-inti. Copilul trebuie sa stie ca se poate baza la felpe ambii parinti, trebuie sa aiba incredere la fel inamandoi.Treburile casei trebuie impartite. Nu poti facenimic singur , nu ai cum.Plimbarile prin parc sau la locul de joaca tre-buie facute impreuna , daca nu zilnic,macar de cateva ori pe saptamana

Ce sfaturi le-a]i oferi ta]ilor, înurma experien]ei dvs.?Sa lase la o parte toate prejude-catile legate de crestereacopilului [i sa participe activin viata copiilor lor,

deoarece sunt clipe care nu se mai intorc [i eletrebuie savurate la maxim.Sa invete sa se joace cu copiii lor (multi dintre noinu stim cum sa facem acest lucru); trebuie sa-ilasam pe copii sa ne arate ceea ce vor iar apoi noi,adultii sa uitam o clipa cine suntem [i sa ne lasamprinsi in jocul lor.Sa -[i ajute sotiile foarte mult, mai ales in primii 2ani de viata ai copiluluiCa o gluma, tatii singuri cu copii prin parc suntfoarte bine vazuti de femei.Iar din experienta, nu e de gluma…[i sa nu datibuzna pe site-ul www.tatioficialisiincrestreacopilu-luinunumaiinacte.ro !O zi buna. V-as mai fi povestit dar trebuie sa o iaude pe olita [i ii pun scutecul nou.

◗◗◗Copilului trebuie

sa ii acorzi atentie maxi-ma, este o fiinta fragila ceare nevoie tot timpul deun cuvant de dragoste [isa ai tot timpul zambetul

pe buze.

a d r i a n b a r a c

Se pleac` deseori de la prezum]ia c` cifrele,statisticile în special nu reflect` pe deplinrealitatea de zi cu zi. Acela[i lucru poate fi

spus [i despre aceste cifre din întreb`rile de maisus. Nu conteaz` neap`rat câte femei sunt înRomânia, dac` ele sunt sau nu o majoritate, ciconteaz` în ce m`sur` drepturile lor sunt respec-tate. La fel, nu conteaz` câte femei sunt înParlament sau în Guvern, ci gradul lor de influen]`,modul în care reprezint` interesele celor care le-au ales [i preocuparea pentru promovarea intere-selor specifice de gen.În ceea ce prive[te acest din urm` aspect, chiar [io analiz` superficial` a activit`]ii parlamentarelordin legislatura 2000 – 2004, dar [i a celor alese în2004 demonstreaz` preocuparea lor pentrureprezentarea intereselor femeilor. În ace[ti ani aufost adoptate câteva ini]iative legislative extremde importante pentru promovarea [i respectareadrepturilor femeilor din România, în ciuda faptuluic` doar 10% din reprezentan]ii în Parlament suntfemei.Astfel, exist` acum m`suri pentru combatereaviolen]ei în familie, m`suri pentru sprijinireafemeilor cu copii [i a mamelor singure, dar [ireglement`ri speciale privind pensiile femeilor. Înacela[i timp organiza]iile de femei din cadrul par-tidelor politice dezvolt` din ce în ce mai multeprograme pentru ajutorarea femeilor [i copiilorafla]i în situa]ii dificile, precum [i proiecte internepentru capacitarea femeilor în politic`.Toate aces-tea dovedesc implicarea femeilor din politicaromâneasc` în promovarea intereselor de gen.Bineîn]eles c` mai e drum lung pân` departe, dar

important este c` pa[i importan]i sunt deja vizibili.Ce urmeaz` de acum înainte vizeaz` nu doar con-tinuarea ac]iunilor [i ini]iativelor deja întreprinse, ciconcentrarea eforturilor pe latura practic` aîmbun`t`]irii condi]iilor femeilor din România. Oimplicare din ce în ce mai mare a femeilor dinRomânia în politic` reprezint` o etap` important`a acestui demers. Chiar dac` în momentul de fa]`studiile dovedesc un interes sc`zut al femeilorpentru via]a politic (drept dovad` [i participarealor la vot este mult mai sc`zut` decât în cazulb`rba]ilor), exist` femei-politician care pot deveniadev`rate modele de urmat în ceea ce prive[teoportunit`]ile pe care le ofer` politica pentrupromovarea unei agende feminine.Bineîn]eles c` o prezen]` mai numeroas` afemeilor în Parlament, în Guvern, ar determina nudoar o mai mare influen]` a acestora în pro-movarea intereselor de gen, ci [i un imbold pen-tru implicarea [i altor femei, pe principiul „uite c`se poate“. Aici, politica româneasc` a reu[it prinadoptarea unora dintre partide a principiuluicotelor de reprezentare s` creasc` num`rulfemeilor în Parlament, dar atâta timp cât acestecote nu sunt aplicate [i pentru ocuparea altorpozi]ii de conducere nu se poate asigura oreprezentare pe deplin eficient` a femeilor dinRomânia. Avem de ales aici între dou` modelepractic, cel scandinav, în care prin asigurarea ini]ial`a unor cote de reprezentare de aproximativ 30%s-a reu[it o real` capacitare a femeilor, sau celmediteranean în care ponderea femeilor în struc-turile politice na]ionale este similar` celei dinRomânia.

În acela[i timp acest din urm` model demon-streaz` c` nu conteaz` neap`rat ponderea, pro-centul femeilor din politic`, ci realitatea vie]ii de zicu zi. Nu cred c` poate cineva afirma c` femeiledin Fran]a, unde rata de reprezentare în struc-turile politice este de 12%, o duc mai pu]in binedecât cele din Suedia, unde statisticile indic` 45%prezen]` feminin` în pozi]iile de conducere lanivel politic. De aceea sunt optimist` c` cele 10%femei din Parlamentul României le pot reprezen-ta pe cele 51% femei din România, dar [i c` laalegerile viitoare acest procent de reprezentarepoate fi mai mare, mai ales prin introducereavotului uninominal, vot care ar permite femeilor s`opteze pentru o agend` feminin`.

◗◗◗... nu conteaz` câte femei

sunt în Parlament sau în Guvern, ci gradullor de influen]`, modul

în care reprezint` intere-sele celor care le-au ales[i preocuparea pentru

promovarea intereselorspecifice de gen.

a n a l i z e

14

◗◗◗

Poate 10% s` fie echivalent cu 51%? Sau mai binezis, cele 10% femei parlamentare [i cele 3 femeiministru pot s` reprezinte interesele celor 51% de femeidin România?

g e n [ i r e l a ] i i i n t e r n a ] i o n a l e

◗◗◗

Participarea femeilor înpolitic` – de la statistici seci la realit`]i optimiste

a n c a b o a g i um i n i s t r a I n t e g r ` r i i E u r o p e n e

a n a l i z e

◗◗◗15

◗◗◗

ANES promoveaz` principiul egalit`]ii de[anse [i de tratament între b`rba]i [ifemei [i asigur` integrarea activ` a per-

spectivei de gen în toate politicile [i programelena]ionale.Având în vedere angajamentele pe care România[i le-a asumat în vederea ader`rii la UniuneaEuropean`, este necesar` acordarea unei aten]iideosebite implement`rii principiului egalit`]ii de[anse între femei [i b`rba]i în toate domeniile deactivitate.În acest sens, a fost elaborat proiectul de modifi-care a Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de[anse între femei [i b`rba]i, republicat`.Proiectul de lege urm`re[te instituirea unui cadrulegal care s` asigure îmbun`t`]irea m`surilor pen-tru promovarea egalit`]ii de [anse [i de trata-ment între femei [i b`rba]i, în vederea elimin`riituturor formelor de discriminare bazate pe cri-teriul de sex, în toate sferele vie]ii publice dinRomânia.Principalele amendamente ale Legii nr. 202/2002se refer` la :- redefinirea termenilor din domeniul egalit`]ii de

gen [i al discrimin`rii pe criteriul de sex;- aplicarea legii [i în cazul func]ionarilor publici;- transformarea ANES în Secretariat de Stat;- înt`rirea capacit`]ii institu]ionale a ANES la nivel

central [i teritorial;- sporirea gradului de independen]` al ANES prin

acordarea unei mai mari puteri administrative

pre[edintelui Agen]iei, având în plus atribu]ii depropunere a bugetului;

- garantarea pentru salariata care se afl` în con-cediu de maternitate, a dreptului de a seîntoarce la ultimul loc de munc` sau la un loc demunc` echivalent, având condi]ii de munc`echivalente [i, de asemenea, dreptul de a bene-ficia de orice îmbun`t`]ire a condi]iilor demunc` la care ar fi avut dreptul în timpulabsen]ei;

- constatarea [i sanc]ionarea tuturor formelor dediscriminare bazate pe criteriul de sex de c`treInspec]ia Muncii, precum [i Consiliul Na]ionalpentru Combaterea Discrimin`rii.

În cadrul proiectul de lege pentru modificareaLegii 202/2002 privind egalitatea de [anseîntre femei [i b`rba]i, republicat` s-auurm`rit respectarea urm`toarelorprincipii:- specializarea resurselor

umane implicate în imple-mentarea la toate nivelurile aprincipiului egalit`]ii de [anseîntre femei [i b`rba]i

- dezvoltarea rela]iilor cu organis-mele interna]ionale în domeniulegalit`]ii de [anse între femei [ib`rba]i

- dezvoltarea unor politici de lobby îndomeniul egalit`]ii de [anse, atât la nivellocal, cât [i na]ional.

- crearea [i dezvoltarea unor structuri în profil ter-itorial care s` asigure impactul local al politicilorîn domeniu.

Proiectul de Lege pentru modificarea [i com-pletarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de[anse între femei [i b`rba]i, republicat` a fostvotat în data de 5 Iulie 2006, în plenul CamereiDeputa]ilor [i de c`tre Senat în data de 28 Iunie2006.Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficialal Românie, Partea I, nr. 642 din data de 25 iulie2006.

Agen]ia Na]ional` pentru Egalitatea de [anse între Femei [i B`rba]i (ANES) s-alansat la data de 29 iunie 2005, îndeplinindu-se astfel unul din obiectivelefundamentale ale Proiectului PHARE de înfr`]ire institu]ional` RO02/IB/SO-01„Înfiin]area Agen]iei Na]ionale pentru Egalitatea de [anse între Femei [i B`rba]i“.

ega l i t a tea de [anse i n Român ia

Adoptarea Proiectului de Lege pentrumodificarea [i completarea LegiiNr.202/2002 privind egalitatea de [anseîntre femei [i b`rba]i, republicat`

g h e o r g h e b a r b um i n i s t r u l M u n c i i , S o l i d a r i t ` ] i i S o c i a l e [ i F a m i l i e i

s t u d i u◗◗◗

Plecandu-se de la ideea c` scena politic`este unul dintre locurile unde se iau celemai importante decizii care afecteaz` în

mod deosebit [i femeile [i rupându-se dis-tinc]ia public/privat prin care rolurilestereotipice de gen erau clar distribuite, adevenit evident` nevoia ca femeile sa participela via]a politic` [i la luarea deciziile în general,mai ales c` supra-reprezentarea b`rba]ilor dinpozi]iile cheie determin` o anumit` desconsid-erare a nevoilor [i aspira]iilor femeilor. În oricedemocra]ie reprezentarea tuturor nevoilor ([iimplicit [i ale femeilor) reprezint` un aspectfundamental.Printre factorii care determin` ca majoritateafemeilor s` nu se implice în via]a politic` senum`r` gandirea de tip patriarhal,stereotipurile [i discrimin`rile de gen,recurt`rile [i sistemele de promovare p`rtini-toare, etc. De asemenea un alt aspect îlreprezint` diviziunea muncii [i a respons-abilit`]ilor familiale. Femeile sunt înc` cele caretrebuie s` aib` grija de cas`, de copii [i de fam-ilie în general, ceea ce le limiteaz` posibilit`]ile[i alegerile privind cariera fie politic` fie de alt`natur`.Prin pozi]ie de decizie se poate în]elege aceapozi]ie prin care se ia sau se influen]eaz` oanumit` decizie. Procesul general de luare adeciziilor vizeaz` atât a) via]a politic`, b)administra]ia public` [i instan]ele judec`tore[ti[i c) via]a scial` [i economic`.În acest sens ANES [i-a propus s` reactual-

izeze doar datele statistice privitoare laprezen]a femeilor din via]a politic`, analizelereferitoare la celelalte medii urmând s` fierealizate în cel mai scurt timp posibil.

1. Pre[edin]ie Consilieri Preziden]iali

Consilieri de Stat

Consilieri Personali ai Pre[edintelui României:0 femei

2. Parlamentul României Camera Deputa]ilor

Senat

Femei B`rba]i

13 (9,4%) 125 (90,6%)

Femei B`rba]i

37 (11,2%) 294 (88,8%)

Femei B`rba]i

3 (21,4%) 5 (78,6%)

Femei B`rba]i

2 (28,6%) 5 (71,4%)

Din momentul în care necesitatea implic`rii femeilor în procesul de luare a deciziilor a devenitparte din discursul european al egalit`]ii de gen, politicile elaborate [i implementate pe domeniulegalit`]ii de [anse între femei [i b`rba]i au vizat [i cre[terea num`rului femeilor din via]a politic`.

16

Participarea femeilor în via]a politic` din România

3. Guvernul României22 mini[tri din care 3 femei ministre (13, 6%)

Cancelaria Primului-Ministru:a) [eful Cancelariei Primului-Ministru – 1 b`rbatb) În cadrul aparatului de lucru al [efului Cancelariei Primului-Ministru

Interesant este faptul c` de[i num`rul femeilor salariate (58,6%) din cadrul aparatului de lucru al[efului Cancelariei Primului-Ministru este cu mult mai mare decât cel al b`rba]ilor, cu toate acesteafunc]iile cheie sunt controlate preponderent de b`rba]i.

Func]ii dedeminitate

public`

Func]ii dedirector general

Func]ii dedirector

Func]ii dedirectoradjunct

Func]ii de [efserviciu

Femei 294 (58.6%)

3 (10%) 3 11 2 3

B`rba]i 208 (41,4%)

27 (90%) 3 9 2 3

Total 502 (100%)

30 (100%) 6 20 4 6

Femei 294 (58.6%)

19 (86,4%) 19 (86,4%) 19 (86,4%) 19 (86,4%) 19 (86,4%)

Femei B`rba]i

3 (13,6%) 19 (86,4%)

c) Ministrul delegat pentru controlul imple-ment`rii programelor cu finan]are interna]io-nal` [i urm`rirea aplic`rii acquis-ului comunitar– 1 b`rbat

s t u d i u

17

◗◗◗

4. Ministere

Cabinetul Primului-ministru - Corpul de con-silieri ai Primului-Ministru:Consilieri de stat

Consilieri personali

De[i peste 70% din consilierii personali ai primului-ministru sunt femei doar o femeie este consilierde stat.

Secretariatul General al Guvernului– total angaja]i

-func]ii de conducere

Aceea[i inversare procentual` se petrece [i în cazulSecretariatului General al Guvernului. Ca salariatefemeile predomin`, îns` conducerea este asigurat`tot de b`rba]i.

Femei B`rba]i

8 (42,1%) 11 (57.9%)

Femei B`rba]i

142 (56,8%%) 108 (43,2%)

Femei B`rba]i

10 (71,6%) 4 (28,4%)

Femei B`rba]i

1 (6,2%) 15 (93,8%)

Purt`torul de Cuvânt al Guvernului – 1 femeie

Din tabelul al`turat se observ` cu u[urin]` c` în10 ministere din totalul de 15, femeile pre-domin`. Ministerul de Jus]ie (75,42%), MinisterulS`n`t`]ii (cu procentul cel mai mare de78.86%), Ministerul Integr`rii Europene (69,10%)[i Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [iFamiliei (66, 37%) sunt cel mai bine reprezen-tate.

� femei� b`rba]i

Salaria]i/salariate la nivel ministerial

49%

51%

Total reprezentare la nivel ministerial

s t u d i u◗◗◗

18

În ceea ce prive[te administra]ia public` local` femeile sunt în mod evident sub-reprezentate, din moment ce, în generalpeste 80% din pozi]iile de decizie sunt controlate de b`rba]i. Femeile prefect sunt de 7%, femeile sub-prefect de sub 20%,

femeile primar doar de 4% iar femeile consiliere jude]ene de 16%.

� femei� b`rba]i

Prefec]i

5. Prefecturi

7% (3 femei)

93%(39 b`rba]i)

Subprefec]i

18% (15 femei)

82%(69 b`rba]i)

� 0 femei prefect/subprefect� 1 femeie subprefect� 1 femeie prefect

Ministerul Integr`rii Europene este singurul minister în care peste75% din pozi]iile de conducere sunt de]inute de femei, urmândMinisterul Culturii (61,02%), Ministerul S`n`t`]ii(60,24%) [i Ministerul Mediului (58,72%).În ceea ce prive[te Ministerul Ap`r`rii Na]ionaledatele vizeaz` doar posturile civile. MinisterulAfacerilor Externe are aproape 79% din posturile de conducere ocupate de b`rba]i,în timp ce în Ministerul Afacerilor Internefemeile sunt slab reprezentate în posturile de conducere (13,12%).

Femei [i b`rba]i în func]ii de conducere

� femei� b`rba]i

38%

62%

Total reprezentare în func]ii de conducere

s t u d i u

19

◗◗◗

� femei� b`rba]i

Procentul femeilor ce ocup` func]ia de primar

6. Prim`rii

Prim`rii

4% (142 femei)

96%(3141 b`rba]i)

� 0%� 0-5%� 5-10%

Procentul femeilor în cadrul consiliilor jude]ene

7. Consilii jude]ene

� 0-5%� 5-10%� 10-15%� 15-20%� 20-25%� 25-30%

Consilieri jude]eni

4% (142 femei)

96%(3141 b`rba]i)

s t u d i u◗◗◗

Concluzii1. Femeile din România, de[i sunt bine plasate ca salariate atât la nivel central cât [i local, sunt în

general slab reprezentate în func]iile de decizie.2. Se remarc` o feminizare a nivelurilor de mijloc (în special nivelul central) ale administra]ie pub-

lice. Piramida puterii politice este dominat` atât la vârf (la nivel central) cât [i la baz` (la nivellocal) de c`tre b`rba]i.

3. Este evident` feminizarea unor ramuri precum justi]ia, s`n`tatea, integrarea european` [i dome-niul muncii.

4. De asemenea, trebuie luat în calcul faptul c` datele nu sunt segregate [i pe tupurile de func]iide conducere, în sensul c`, spre exemplu, de[i la MIE (cazul cel mai fericit) avem peste 76%femei în posturile de conducere, func]iile de secretari de stat sunt ocupate doar de b`rba]i.

5. Este necesar` o cercetare calitativ` pentru a eviden]ia [i cauzele structurale ale acesteireprezent`ri sc`zute în luarea deciziilor. Pe baza acesteia se vor putea proiecta astfel [i vari-antele de solu]ii fie de natur` legislativ` (modificarea regulilor de numire politic` a persoanelorîn func]iile de conducere, amendarea legilor electorale, introducerea unei cote de participare –spre exemplu sistemul zipper) fie în termeni de campanii de informare [i con[tientizare sauprin m`suri care s` stimuleze în mod concret concilierea vie]ii de familie cu cea profesional`.

a n a l i z e

21

◗◗◗

e g a l i t a t e a d e [ a n s e î n s o c i e t a t e a c i v i l `

Cine este AnA?AnA este o organiza]ie independent ,̀ neguverna-mental̀ [i non profit care activeaz` oficial din 1993plasându-se în mod consecvent undeva la intersec]iadintre feminismul academic [i mi[carea de femei(activismul feminist) din România.

Ce face AnA?AnA a încercat în ace[ti ani s` contribuie la:Dezvoltarea unei mase critice de speciali[ti [i spe-cialiste în domeniu;Promovarea documentarii [i cercet`rii privindsitua]ia comparativ` a b`rba]ilor [i femeilor în soci-etatea româneasc` contemporan ;̀Profesionalizarea discursului, practicilor [i politicilorde gen promovate la nivelul mi[c`rii de femei dinRomânia;Dezvoltarea colabor`rii na]ionale, regionale [i inter-na]ionale între ONGurile de femei [i alte institu]ii deprofil.Mai concret programele [i proiectele desf`[urate deAnA s-au concentrat pe activit`]i de tipul:Dezvoltarea unui centru multimedia de resurse pen-tru problematica de gen;Editarea unei reviste de studii [i cercet`ri feministe(AnaLize) [i a unor publica]ii de specialitate accesible(ca de exemplu colec]ia „Gen [i...“);Conceperea [i organizarea de cursuri/module defeminism [i studii de gen, formare de formatori peprobleme de gen, dezbateri privind aspecte specificelegate de problemele de gen;Sus]inerea de ini]iative de lobby [i advocacy în ved-erea îmbun`t`]irii cadrului legislativ al domeniuluiegalit`]ii de [anse între femei [i b`rba]i în România.Sus]inut` de mul]i donatori externi (nu interni!) AnA[i-a câ[tigat un prestigiu în lumea ONGurilor de

femei. În 1998 Societatea AnA a primit „PremiulUE/SUA pentru Societatea Civil̀ [i Democra]ie“ iarîn 2002 revista AnaLize a câ[tigat „Premiul Societ`]iiCivile pentru cea mai bun` publica]ie periodic` despecialitate“.Fie c` ne-am ocupat de educa]ie (suntem printreini]iatoarele cercet`rilor în domeniu), de mass media(vezi „Mass media despre sexe“, editura Tritonic,Bucure[ti, 2005) , de sfera politicii sau de programecomunitare (proiectul „Împreun` la Foi[or“) amîncercat mereu s` promov`m un discurs genizatdespre realit`]ile tranzi]iei, s` prelu`m [i s` con-tinu`m ceea ce s-a f`cut, s` colabor`m, s` avem grij̀de calitatea produselor [i serviciilor noastre, s` nu netransform`m în ni[te birocrate p`strând aerulproasp`t, creativitatea [i lipsa de formalism specificesectorului non profit.

Cel mai recent proiect al organiza]iei, „Cartea neagr`a egalit`]ii de [anse între femei [i b`rba]i în România“[i-a propus s` dea verdicte, s` sintetizeze bilele negreale domeniului stârnind reac]ii diverse.A iritat, a f`cutvaluri, a coalizat energii pentru revendicarea unei maimari coeren]e [i colabor`ri între mi[care de femei [inoile institu]ii guvernamentale create,etc.A fost pen-tru noi un succes- un semn c` dialogul critic estenecesar [i c` lumea din domeniu nu e chiar atât deamor]it` pe cât credeam.

Anul 2006 nu ne g`se[te în cea mai bun` form`organizatoric .̀ Din p`cate centrul de resurse multi-media pe probleme de gen [i studii feministe, centrucare oferea documenta]ie [i servicii specializatediverse (sal̀ de lectur ,̀ servicii online,AnA Info, bib-liografii specializate) nu a mai putut continua din lips`

de fonduri. [tiu c` nu este doar un moment dificilpentru AnA ci pentru multe ONGuri de femei [i nunumai. Fonduri mai reduse [i îndreptate tot maipu]in c`tre sectorul neguvernamental, labilitate insti-tu]ional̀ , competi]ie (nu mereu loial̀ ) mare, mediulegislativ [i fiscal intern neprietenos, lips` de implicarea tinerilor în mi[carea neguvernamental̀ pentruproducerea unui schimb de genera]ii necesar revig-or`rii sectorului, lipsa unei culturi a colabor`rii [itransparen]ei între toate institu]iile implicate îndomeniu-iat` doar câteva cauze pentru o letargie asociet`]ii civile care începe s` se fac` sim]it .̀Sper`m îns` c` este doar un impas de moment [i c`în viitorul apropiat:■ noile structuri neguvernamentale nu vor inventa

roata ci vor continua ceea ce s-a început fructi-ficând experien]a de 15 ani deja acumulat` demulte dintre noi;

■ discursul feminist va include mai mult decât s`exclud` [i va avea priz` real̀ la „public“, mai alesla b`rba]i;

■ \n domeniu vor lucra mai ales persoane compe-tente [i dedicate cauzei [i mai pu]in carieri[ti/cari-eriste cu abilit`]i de raportare corect` c`tre dona-tori;

■ integrarea european` va fi de bun augur pentrumi[carea de femei din România care î[i va g`[iadev`rata identitate, discursul potrivit [i eficien]anecesar` pentru ca egalitatea de gen s` devin`ceea ce vrem cu to]ii-o realitate.

ONG-URILE DE FEMEI SE PREZINT~

Unde ne pute]i g`[i?E-mail: ana_saf@anasaf.roWeb: www.anasaf.ro

Societatea de Analize Feministe

a n a l i z e◗◗◗

Din ce în ce mai multe studii [i speciali[tiîn managementul resurselor umane sus-]in c` aceste diferen]e sunt benefice pen-

tru organiza]ie [i pentru performan]a echipelorde lucru [i c` pot fi transformate cu u[urin]` înavantaje [i puncte tari. Îns`, care sunt metodeleconcrete prin care putem gestiona profitabil di-feren]ele [i, în special, din paleta larg` a diferen-]elor dintre oameni, care sunt acele diferen]e„critice“ pentru organiza]ie, c`tre manageriereac`rora este indicat s` î[i concentreze eforturile? Diferen]e semnificative pentru organiza]ii sunt [idiferen]ele de gen (dintre femei [i b`rba]i). Înprimul rând, pentru c` femeile [i b`rba]ii difer` lanivel de comportamente, atitudini, interese [i nevoi[i, în al doilea rând, pentru c` atitudinile, a[tept`-rile, opiniile noastre [i ale celor din jur despre femei[i b`rba]i sunt diferite [i pot influen]a deciziile derecrutare, promovare, evaluare, salarizare [i, nu înultimul rând, performan]a la locul de munc`.Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE a

identificat aceste diferen]e [i nevoile pe care legenereaz` [i a creat, în cadrul proiectului „S` asi-gur`m [anse egale pentru femei [i b`rba]i la loculde munc`“, ghidul „Managementul diferen]elor.Despre eficien]` [i performan]` în managementulangaja]ilor, femei [i b`rba]i“, în care este creat` operspectiv` nou` asupra proceselor de resurseumane, perspectiv` menit` s` integreze diferen-

]ele dintre femei [i b`rba]i [i nevoile lor specifice,oferind instrumente practice [i informa]ii concretecare pot fi adaptate la specificul organiza]iilor [iimplementate cu succes.Utilitatea ghidului este dat` tocmai de faptul c`ofer` pa[ii necesari pentru a face ac]iunile [i proce-sele de resurse umane într-un mod mai specific,în sensul de a lua în calcul caracteristicile [i nevoile an-

e g a l i t a t e a d e [ a n s e î n s o c i e t a t e a c i v i l `

Când privim atent o organiza]ie, observ`m c` angaja]ii din cadrul ei sunt diferi]i.Vedem diferen]e în modul în care ace[tia comunic` cu managerii, în modul în careî[i îndeplinesc sarcinile [i r`spund solicit`rilor, în modul în care finalizeaz` anumiteactivit`]i [i î[i sprijin` colegii sau se integreaz` în echipe de lucru, în modul în careî[i negociaz` pozi]ia în organiza]ie sau reac]ioneaz` în momente de tensiune etc.

Diferen]e semnificative pentru organiza]ii sunt [idiferen]ele de gen (dintre femei [i b`rba]i).

În primul rând, pentru c` femeile [i b`rba]ii difer` la nivelde comportamente, atitudini, interse [i nevoi. [i, în al doilea

rând, pentru c` atitudinile, a[tept`rile, opiniile noastre [i ale celor din jur despre femei [i b`rba]i sunt diferite

[i pot influen]a deciziile de recrutare, promovare, evaluare,salarizare [i, nu în ultimul rând,performan]a la locul de munc`.

{anse egale pentru femei [i b`rba]i pe pia]a muncii

a l i n a c h i r i a c - e x p e r t ` C . P . E .

a n a l i z e

23

◗◗◗

Informa]ii suplimentare privind tematicile ghidului„Managementul diferen]elor.Despre eficien]` [i performan]` în managementul angaja]ilor, femei [ib`rba]i“ dar [i datele studiului „Femei [i b`rba]i în organiza]ii“ pute]iafla accesând site-ul HYPERLINK „http://www.cpe/managementul-diferentelor.ro“ www.cpe/managementul_diferentelor.ro, o resurs`important` pentru to]i cei care lucreaz` în domeniul resurselor umane[i care doresc s` asigure în activit`]ile pe care le desfa[oar` [anseegale pentru femei [i b`rba]i la locul de munc`.Proiectul a fost derulat în parteneriat cu Inspec]ia Muncii [i finan]at dec`tre UNIUNEA EUROPEAN` prin Programul Phare 2003 –Consolidarea Societ`]ii Civile în România, Componenta 1 –Dezvoltarea Sectorului ONG [i de c`tre CPE din fonduri primite de laFunda]ia pentru o Societate Deschis`.

Al`turi de ghid,în cadrul proiectului a fost realizat studiul

sociologic „Femei [i b`rba]iîn organiza]ii“, primul dinRomânia care analizeaz` în detaliu aspecte de gen

în rela]iile de munc`,în care peste 800 de

angaja]i [i manageri, femei[i b`rba]i, din institu]ii,

firme [i companii din Bucure[ti au fostîntreba]i [i [i-au spus

opiniile despre: cât timppetrec angaja]ii la locul demunc`, cum petrec acest

timp, de ce [i cu ceconsecin]e; cum se

promoveaz` [i cine ajunges` fie promovat;

diferen]ele între valoriledeclarate [i cele reale ale unei organiza]ii;h`r]uirea sexual` oproblem`; stiluri de

management.

gaja]ilor, femei sau b`rba]i [i de a oferi acestorasprijinul de care au nevoie pentru a func]iona lamaximum de eficien]`. Cum? Prin formareadecvat`, prin recrutarea [i promovarea celormai potrivite persoane, prin oferirea de evaluare,suport [i feedback în mod constant, prin m`suricare s` le permit` s` î[i echilibreze via]a de familie[i via]a profesional`, prin crearea de contexte cares` le men]in` [i s` le dezvolte un stil s`n`tos devia]` profesional`.Toate acestea cu scopul ca an-gaja]ii s` î[i îmbun`t`]easc` [i s` î[i men]in` per-forman]a în munc`.În plus, ghidul ofer` [i informa]ii utile pentrurealizarea [i implementarea de proceduri pentrugestionarea eficient` a situa]iilor de maternitate,pentru analiza posturilor [i conceperea unui sistemde salarizare, pentru prevenirea [i combatereacazurilor de h`r]uire sexual`, pentru luarea deci-ziilor de promovare sau angajare astfel încâtacestea s` nu fie discriminatorii [i, mai ales, s` nusus]in` sau s` recompenseze un angajat neper-formant în dauna unuia performant.Abordarea ghidului este una foarte nou`, carecuprinde aspecte de psihologie aplicat` în re-surse umane, reglement`ri legislative na]ionale [ieuropene, date statistice, studii [i cercet`ri, sugestiiprivind m`surile cele mai potrivite pentru a fi apli-cate de organiza]ii, exemple de ac]iuni specifice

destinate angaja]ilor, exemple de bune practiciimplementate de organiza]ii din alte ]`ri.Al`turi de ghid, în cadrul proiectului a fost realizatstudiul sociologic „Femei [i b`rba]i în organiza]ii“,primul din România care analizeaz` în detaliu as-pecte de gen în rela]iile de munc`, în care peste800 de angaja]i [i manageri, femei [i b`rba]i, dininstitu]ii, firme [i companii din Bucure[ti au fostîntreba]i [i [i-au spus opiniile despre: cât timppetrec angaja]ii la locul de munc`, cum petrecacest timp, de ce [i cu ce consecin]e; cum se pro-moveaz` [i cine ajunge s` fie promovat; care suntacele opinii despre femei [i b`rba]i care devin bariereîn luarea deciziilor optime de angajare [i promo-vare la locul de munc`; diferen]ele intre valoriledeclarate [i cele reale ale unei organiza]ii; h`r]ui-rea sexual` o problem`; stiluri de management.Studiul relev` erorile din managementul resurse-lor umane [i cum afecteaz` aceste erori femeile[i b`rba]ii din organiza]ii.De asemenea, 60 de firme, companii [i institu]iiau beneficiat de activit`]i de consultan]` princare managerii de resurse umane au fost ajuta]i[i înv`]a]i cum s` implementeze procese de re-surse umane astfel încât angaja]ii [i angajatele s`aib` [anse egale de angajare, promovare, forma-re [i motivare, iar efectele discrimin`rii de gen s`fie diminuate.

a n a l i z e◗◗◗

24

◗◗◗

Lucrez într-un departament de comunicare, suntem 10 oameni: 9 fete [i un b`iat,ca s` nu folosesc mult mai maturele [i mai realistele echivalentele: 9 femei [i unb`rbat… s` p`str`m totu[i un ton optimist, tineresc, pe m`sura mediei de vârst`din colectivul nostru.

a l e x a n d r i n a p e t r e ae x p e r t a d e g e n

Îndr`zni]i s` fi]i avocate, pshiholoage, înv`]`toare, expertesenatoare, cancelare, pre[edinte…

Pe lâng` aceast` caracteristic`, departa-mentul nostru îi [ade foarte bine \n fire s`organizeze briefinguri, [edin]e, comunic`ri,

seminarii, deplas`ri, evenimente la care discut`mgeneric [i colectiv „la masculin“ despre ce vomface [i starea în care ne afl`m: suntem interesa]iobosi]i stresa]i… noi, cele nou` fete [i un b`iat!Inclusiv fetele se exprim` la masculin: suntobosit, stresat sau mult mai plastica j`lanie dedup` prânz: am mâncat ca un porc. Recunosc,sun` exagerat am mâncat ca o scroaf`, darputem lua în considerare am mâncat ca o pur-cic`.Ascultându-le, m-am întrebat de ce, la începutulsecolului XXI, acordul de gen frizeaz` ridicolul?Nu este feminitatea [i acordul feminin o parte aidentit`]ii noastre? Nu suntem noi mândre c`ne-am n`scut [i am devenit femei? Unde începegre[eala noastr` [i unde se sfâr[e[te gre[ealaaltora.Mi-am luat foarte în serios tema de cercetaream fost [i mai atent` la exprim`rile celor din jur,am navigat, polemizat, citit, m-am problemizat.Rezultatele nu [tiu s` le categorisesc a fi pe-simiste sau \mbucur`toare. Realizez c` m-amobi[nuit cu anumite expresii care reflect` nunumai ce gândim, dar [i ce ne formeaz` gândirea.Dac` cuvintele [i expresiile pe care le folosim înegal` masur`, femei [i b`rba]i, sugereaz` c`femeile nu sunt suficient de bune pentru a sepune pe ele în valoarea, acest` indirect` asumarea inferiorit`]ii va influen]a felul nostru de a privipe noi însene în lume. De aici [i nevoia de ajus-ta limbajul vremurilor în care tr`im. Limbajul esteo unealt` puternic`, iar victimele discrimin`rii [tiuasta prea bine.Am decoperit c` sunt cuvinte masculine cares-au \ncet`]enit \n limbajul nostrum ca atare.De exemplu: omul primitiv – om este sinonim cub`rbat, om nu este sinonim cu femeie iar rea-

liz`rile oamenilor, realiz`riler omenirii se pot u[orconfunda cu ale b`rba]ilor, mai avem: business-man, cameraman (man = b`rbat \n limbaenglez`), gentlemen’s agreement, ombudsman(reprezint` institu]ia mediatorului la nivel UE, unfel de Avocat al poporului la noi) [i a[a maideparte.De asemenea, sunt [i multe expresii care ne ani-

hileaz` identitatea. |nv`]atoarea spune s` scriefiecare un eseu despre Hobby-urile lui \ncondi]ia \n care sunt 5 fete [i 5 b`ie]i în clas`,exprimarea corect` ar fi… hobby-urile lui sau ei.Un alt exemplu: oamenii de [tiin]` adesea negli-jeaz` via]a de familie: so]iile [i copii – se porne[tede la ideea c` oamenii de [tiint` sunt majoritarb`rba]i [i de aici la o generalizare care jigne[tefemeile de [tiint`. S` nu mai spun c`, involuntar,în halatul de doctor vedem cel mai adesea unb`rbat, asistenta medical` fiind invariabil o ea, iarcasnica nu are nici m`car concordant la masculinea fiind doar doamna Ion Popescu, o femeiec`reia i se neag` personalitatea implicit identi-tatea.Curiozitatea m-a \mpins s` consult varianta on-line a Codului ocupa]iilor din România. Amobservat c` înregistreaz` foarte pu]ine meserii lafeminin, foarte multe la masculin într-o ordinecare sfideaz` logica sau realitatea. Ai mai multe[anse ca angajatorul s` \]i treac` în contractul demunc`, la rubrica ocupa]ie urm`toarele: dactilo-graf`, educatoare, femeie de serviciu, menajer`moa[`, secretar`, sor` medical`, stewardes`,stenograf` pentru c` acest cod îi permite s` fac`acordul de gen. Da, ai observat bine, unele dincel mai prost pl`tite meserii sunt feminizate, \nschimb te po]i foarte bine preocupa de avo-catur` sau po]i oferi mult [i bine consultan]`financiar` pentru c` tot avocat sau expert finan-ciar-bancar te vei numi, codul \ncuviin]ând exclu-siv ocupa]ii masculine.Toate la ordinul MinistruluiMuncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei [i alPre[edintelui Institutului Na]ional de Statistic`,min]i luminate poate dar, prea pu]in liberale. M`a[teptam ca acesta, care hot`re[te genul profe-siilor noastre s` statueze m`car declarativ câtevaprincipii, printe care [i cel al egalit`]ii de gen, \nschimb anun]` grav c` a fost modificat pentru ase armoniza cu standardele impuse de Uniunea

Acum este momentul s`pretindem deopotriv`

recunoa[terea feminit`]ii[i recunoa[terea

profesional` pentru c`cele doua attribute:

feminitatea [iprofesionalismul nu se

exclude reciproc.

o p i n i i

◗◗◗25

Da, doamnelor, dac` ne giandim pu]in, rea-lizam c` nu suntem libere, de[i suntemindependente – sau ne place s` ne cre-

dem astfel – trebuie s` ne \ndeplinim, cumin]i, \nda-toririle pe care societatea, \ncurajat` de multe orichiar de unele dintre noi, ni le atribuie.Mame sau fiice, iubite sau so]ii, femeilor nu le ajung,de cele mai multe ori, cele 24 de ore ale unei zilepentru a-[i face datoria: slujba (cel pu]in una),[coala uneori, cump`r`turi, treburi gospod`re[tinenum`rate, copii [i, mai ales \ngrijirea parteneru-lui – [i astea sunt doar obliga]iile generale. Pe lâng`toate acestea, femeia trebuie s` fie frumoas`, \ngri-jit`, gata s`-i fie pe plac partenerului, gata s` aduc`ceva nou \n rela]ie, c`ci, dac` lucrurile stau altfel, elare dreptul, conferit tot de societate (e adev`rat,nu [i de lege) de a g`si pe altcineva care s` \i satis-fac` variatele nevoi – [i [tim c` asta se \ntâmpl`adeseori. Oricum, dac` se \ntâmpl`, sigur femeia e

de vin`, ea nu a [tiut s` \l ]in` lâng` ea. Era datoriaei s` fac` tot ce \i st`tea \n putere, [i dac` guralumii nu o \nvinov`]e[te, sigur e vina celeilaltecare, cu siguran]`, are o moralitatea\ndoielnic`.|n nici un caz, b`rbatul nu are nici ovin`, c` doar e b`rbat – mai poatecalc` [i strâmb din când \n când.Dac` lucrurile stau invers, dac`femeia, s`tul` de atâtea \ndatoririfamiliale, lipsit` de aten]ia so]ului,\ncearc` s` se elibereze [i s`g`seasc` pl`cerea \n alt`parte, imediat societateao va blama, o va catalogadrept o „femeie u[oar`“ [iva fi bârfit` cu r`utate chiarde colegele de suferin]`.De fapt, femeile sunt \nva]ate

European`.|n schimb, la nivelul Uniunii Europene, primafemeie-cancelar a Germaniei, Angela Merkel, aacceptat pentru pu]in timp aceast` titulatur` dis-criminatorie: femeie-cancelar. A în]eles c` to]iacei b`rba]i puternici care doreau la fel de multca ea puterea politic`, vor trebui s` realizeze c`este cancelar`, [i nu femeie-cancelar, ci CANCE-LAR~! M` întrebam [i eu care este diferen]a,r`spunsul a venit singur : este important caoamenii (adic` celelalte femei [i ceilal]i b`rba]i)s` accepte c` po]i s` fi în acela[i timp [i femeie[i profesionist`.Dragele mele, îndr`zni]i s` fi]i avocate, psi-holoage, consiliere, experte, senatoare, cance-lare, pre[edinte... Este evident c` suntem maimult de jum`tate din umanitate, de[i doar decâteva sute de ani am început s` ne pretindem

binecuvenitul loc al`turi de cvasi-jum`tatea mas-culin`. Am fost destule femei- doctori, psihologi,asisten]i pentru simplu motiv c` primii care auexercitat aceste profesii au fost sau s-au n`scutmasculi, iar noi, în virtutea iner]iei, ne l`s`m dom-inate de ceea ce ei au \nceput, de[i împreun`vom des`v`r[i.Acum este momentul s` pretindem deopotriv`

recunoa[terea feminit`]ii [i recunoa[-terea profesional` pentru c` cele dou`

atribute: feminitatea [i profesionalismul nu seexclude reciproc. Nu putem continua la nesfâr[itmascarada schizofrenic`: acum suntem femei,dup`-amiaz` suntem mame, mâine diminea]`suntem [efe. Suntem tot timpul fiecare din celetrei, dar ne concentr`m pe rând asupra uneiadintre veleit`]ile noastre care, luate toate la unloc, fac din noi ceea ce suntem.

|n fiecare zi, pe strad`, \n tramvai, \n rela]iile personale sau de serviciu \ntâlnesco mul]ime de femei [i, f`r` s` vreau, le analizez. Sunt diferite - \ntâlnesc femeine\ngrijite, f`r` cultur`, unele cu o anumit` triste]e \n priviri, dar [i doamne bine\mbr`cate, femei de carier`, independente financiar. Toate au \ns` ceva \ncomun: multe, mult prea multe \ndatoriri sociale.

ÎNDATORIRILE FEMEII ÎN SOCIETATEA ACTUAL~

r a l u c a g l i g ` c o n s i l i e r ` A N E S

o p i n i i

26

◗◗◗

toat` via]a, de când sunt mici, s` a[tepte, s`accepte, s` lase de la ele, s` aib` drepturi maipu]ine sau trunchiate [i poate de aceea ajung lamaturitate s`-[i accepte soarta cu senin`tate, cuobedien]`, [i s` se conformeze \ndatoririlorimpuse.Discrimin`rile apar \nc` din copil`rie sau chiar dela na[tere (c`ci aproape to]i \[i doresc unb`ie]el) [i sunt vizibile \n adolescen]`.Tânara tre-buie s` aiba grij` ce face, cu cine iese \n ora[ [i,mai ales, are or` fix` s` ajung` acasa. Fratele ei\ns` \[i poate purta singur de grij`, are dreptul [ila câte o n`zdr`vanie, c` doar e bai`t.|n rela]iile sentimentale lucurile sunt tran[ate\nc` de la \nceput: femeia a[teapt` un telefonam`rât zile \ntregi, a[teapt` s` fie invitat` \n ora[,ea nu prea poate lua ini]iativa , nu se cade.... C`cib`rbatul este un cuceritor [i dac` nu lupt` un picnu mai este interesat. {i mai e o fraz`\ncet`]enit` \n popor: „b`rbatul e dator s`\ncerce [i femeia e datoare s` refuze“.Pe plan profesional, situa]ia nu e cu mult diferit`.Femeile sunt l`sate s` urce, dar doar pân` la unanumit nivel; mai sus, locurile sunt rezervate se-xului puternic. Totu[i [i ele se pot afirma \ndomenii mai „soft“, potrivite sexului slab. Dac`cumva p`trund \n zone „interzise“ - politic`, afa-

ceri – se spune c` sigur au „\n spate“ un b`rbat,iar dac` mai [i arat` bine, atunci clar este o pro-blem`, c`ci n-au cum s` fie [i frumoase [ide[tepte – [i asta nu o spun doar b`rba]ii, dar [imulte doamne.Dac` totu[i nu li se g`se[te nici o hib` de genulast`, [i e clar c` sunt inteligente, descurc`re]e,independente, \[i spun punctul de vedere cu per-tinen]`, f`r` a sta \n umbra vreunui b`rbat,atunci cu siguran]` sunt niste feministe nesatisf`-cute, acre [i lipsite de feminitate care nu o s` \[ig`seasc` \n veci un partener. |n orice caz, li se vaspune „s` stea \n banca lor“, s` se \ntoarc` lacrati]`, c`ci datoria lor de femeie este alta.Eu cred c` misoginismul provine din frustrare,invidie profund` [i team`, iar partea cea maidureroas` e aceea c` exista multe „femei mi-sogine“, slabe, care nu reu[esc s` \[i g`seasc`

modele potrivite [i nu reusesc s` se ridice din„banca lor“, s`-[i dea seama c` pot realiza [i altelucruri utile, nu doar \ndatoririle pe care leatribuie societatea [i pe care ele le sus]in prinatitudinea lor, [i de aceea \mproa[c` cu noroi petovar`[ele care reu[esc s` ias` din anonimat [idin obedien]`.A[adar, doamnelor, mai avem mult de luptat cusocietatea care ne pune \n cârc` \ndatoririnenum`rate pe care, e adev`rat, le-au \ndeplinitcu sfin]enie mamele [i bunicile noastre, cub`rba]ii ale c`ror concep]ii tot noi, unele, le ali-ment`m. Putem fi [i puternice [i ambi]ioase [iindependente, [i, \n acela[i timp, mame bune [iso]ii iubitoare, dar asta pentru a ne exprimaafec]iunea fa]` de cei apropia]i, [i nu pentru c`acestea ar fi \ndatoririle sociale ale unei femei.

Eu cred c` misoginismulprovine din frustrare,

invidie profund` [i team`,iar partea cea mai

dureroas` e aceea c`exist` multe „femei

misogine“, slabe, care nureu[esc s` \[i g`seasc`modele potrivite [i nureu[esc s` se ridice din„banca lor“, s`-[i dea

seama c` pot realiza [i altelucruri utile, nu doar\ndatoririle pe care le

atribuie societatea [i pecare ele le sus]in prin

atitudinea lor, [i de aceea\mproa[c` cu noroi pe

tovar`[ele care reusesc s`ias` din anonimat [i din

obedien]`.

1. Considerati c` sus]inerea egalit`]ii de[anse reprezint` o necesitate a societ`]ii

române[ti actuale? ◗ Mona Musc`: Egalitatea de [anse este una din-tre priorit`]ile Uniunii Europene, de altfel nunumai a Uniunii Europene [i în toate stateledemocratice din lume este unul dintre piloniidemocra]iei. Atâta vreme cât nu au to]i [anseegale într-un anumit domeniu [i în general însocietate înseamn` c` nu e[ti o ]ar` democra-tic`. Drept urmare este nu numai bine venit` citrebuie sus]inut` egalitatea de [anse în România[i din punct de vedere legislativ [i din punct devedere al organiza]iilor neguvernamentale [icred c` încetul cu încetul o s` înv`]`m [i noi c`indiferent de vârst`, sex, culoarea pielii sau oricealte diferen]e care nu fac decât s` îmbog`]easc`via]a democratic` în afar` de aceste diferen]eexist` un singur lucru care poate facediferen]ierea între oameni capacitatea de a facefa]` competi]iei într-un domeniu sau altul.◗ Emil Boc: Consider c` este o necesitate asociet`]ii române[ti [i, ca atare, când s-a revizuitConstitu]ia, Partidul Democrat a fost autorulamendamentului de la titlul 16, alineatul 2, careviza egalitatea de [anse [i accesul egal al femeii \nocuparea func]iilor [i demnit`]ilor publice.Consider c`, dup` pasul constitu]ional, trebuie s`urmeze [i alte legi care s` consacre principiulegalit`]ii de [anse.

2.Cum aprecia]i acuza]iile referitoare lacaracterul formal al institu]iilor statului cu

atribu]ii în domeniul egalit`]ii de [anse?◗ M.M. Din p`cate este mult adev`r în substra-tul acestei întreb`ri pentru c` egalitatea de [anseîn România, de exemplu egalitatea de gen estegrav subminat` de violen]a în familie. Nu întâm-pl`tor am redactat o ini]iativ` legislativ` care aajuns lege împreun` cu organiza]ii neguverna-mentale prestigioase cum ar fi: Centru deMediere Securitate Social` din Ia[i, Asocia]iapentru Promovarea Femeilor din Timi[oara [imai mul]i parlamentari ]i-au dat mâna pentru o

lege modern`. Acum suntem între cele 40 de]`ri din lume care au o legisla]ie modern` privindprevenirea [i combaterea violen]ei în familie. Eibine, violen]a în familie submineaz` egalitatea de[anse. De aceea trebuie un context legislativcare s` concure la egalitatea de [anse. Pe de alt`parte nu este suficient s` ai contextul legislativ enevoie [i de o mentalitate, care s` sprijine egali-tatea de [anse, s` o în]eleag`, s` o accepte [i s`[i-o asume. Pe lâng` legisla]ie, mentalitate maieste nevoie [i de institu]ii ale statului [i nu numai[i aici m` refer [i la organiza]iile neguvernamen-tale, care vin cu un mare sprijin în ce prive[teegalitatea de [anse. Dar institu]iile statului suntstrict necesare [i când vorbesc de institu]iile stat-ului m` refer la Consiliul Na]ional privindCombaterea Discrimin`rii, m` refer laDepartamentul Egalit`]ii de [anse . Curios, fac omic` parantez` Departamentul Egalit`]ii de[anse în România a fost un Secretariat de Stat,pe urm` a ajuns un Departament, dinDepartament un Birou pe urm` a disp`rut total,în sfâr[it acum iar`[i a reap`rut. Spre deosebirede noi, de exemplu Ungaria, care se aliniaz` maiu[or decât noi, se pare la democra]ie Ungaria aavut întâi un Birou, pe urm` un Departament, un

Secretariat de Stat [i acum are chiar un Minister.L`sând lucrurile astea la o parte, a[ ad`uga laceea ce am spus pân` acum [i Agen]ia pentruProtec]ia Familiei, care ar trebui ea la rândul ei s`fie o ap`r`toare a egalit`]ii de [anse. Din p`cateaceast` Agen]ie nici acum nu func]ioneaz` foartebine, exist` îns` [i Agen]ia Na]ional` pentruEgalitate de {anse care se ocup` de acest dome-niu absolut specific [i mai exist` [i ComisiiParlamentare la ora actual` privind egalitatea de[anse. Sigur, s-ar putea ca unele institu]ii democ-ratice la ora actual`, institu]ii care sunt create deo legisla]ie nou`, modern` armonizat` cu legis-la]ia european`, s-ar putea ca ele în sine s` nufunc]ioneze a[a cum ar trebui. Cred îns` c` aces-te institu]ii nou create pot genera fondul împre-un` cu legisla]ia în vigoare. Am mai spus acestlucru este ca pe vremea lui Eugen Lovinescucare dorea sincronizarea cu Europa [i s-a creatun t`v`lug al opiniei publice pe tema asta, mai allumii intelectuale [i pân` la urm` au ap`rut insti-tu]ii europene în România.Atunci Titu Maiorescua venit [i a spus uite domnule avem forme darnu avem fond [i a ap`rut celebra teorie aformelor f`r` fond. Cred eu c` istoria nu i-a datdreptate lui Maiorescu pentru c` acele institu]ii,

p a r l a m e n t a r i a

◗◗◗27

◗◗◗

gen prox im [ i d i feren]` speci f ic`

INTERVIURI |N OGLIND~I n t e r v i u r i r e a l i z a t e d e A u r o r a M a r t i n • M a r i a n T ` n a s e • A n d r a C r o i t o r u

M o n a M u s c ` E m i l B o c

i n t e r v i u r i◗◗◗care p`reau o form` f`r` fond au reu[it s`genereze fondul [i s` modernizeze România, celpu]in în plan cultural [i educa]ional. Drepturmare eu cred c` toate institu]iile europene,toate institu]iile care au la baz` [i o legisla]iemodern` vor fi capabile la un moment dat s`genereze fondul.◗ E.B. Deocamdata, s-a vorbit foarte mult [i s-af`cut foarte pu]in. Este adev`rat c`, dup` revi-zuirea constitu]ional` din 2003, chiar dac` s-au\nfiin]at institu]ii, ele \nc` sunt dominate de ve-chea mentalitate.Avem nevoie ca, \n primul rând,s` schimb`m mentalitatea, pentru ca aceste insti-tu]ii s` devin` viabile.

3. Cum considera]i c` s-a concretizat cola-borarea institu]iilor statului cu societatea

civil`?◗ M.M. În primul rând c` societatea civil`,

mai ales pe egalitatea de [anse areo expertiz` mult mai bun`

decât institu]iile statului.Da, este o realitate pe

care o sus]in oricând,pornind de la faptul c` dou`

proiecte de lege privind pre-venirea [i combaterea violen]ei

în familie, care face parte dinegalitatea de [anse au fost elabo-

rate de dou` organiza]ii neguverna-mentale, pornind de la faptul c` pe

egalitatea de [anse exist` organiza]iineguvernamentale care au f`cut multmai mult decât statul pân` acum,pornind de la faptul c` exist` [i o litera-tur` bun` de specialitate elaborat` deaceste organiza]ii, pornind de la faptul

c` în general organiza]iile neguvernamentalesunt mult mai flexibile, mult mai conectate laceea ce este mai modern în anumit domeniu pots` spun c` în aceast` privin]` egalitatea de [ansea avut un vârf de lance în organiza]iile neguver-namentale. Cred c` nu exist` legisla]ie în acestdomeniu sau institu]ii create în acest domeniucare s` nu fi beneficiat de expertiza, de sprijinul[i de colaborarea organiza]iilor neguvernamen-tale din România [i din str`in`tate.◗ E.B. Aici au existat mai multe dezbateri \n teri-toriu, ocazie cu care s-au cules foarte multe ideisalutare, pozitive [i, din acest punct de vedere,ele vor sta la baza modific`rii legisla]iei existente.

4. În contextul unei societ`]i generatoarede nemul]umiri [i frustr`ri, violen]a

domestic` a crescut alarmant. Care sunt obsta-colele majore în combaterea acestui fenomen?◗ M.M. Primul obstacol este mentalitatea. Înfamiliile din România înc` se mai crede c` „b`taiae rupt` din Rai“ , c` „unde d` mama cre[te“ [i c`„trebuie s` î]i ba]i nevasta chiar dac` nu [tii tu de

ce c` [tie ea“ [i a[a mai departe.Acestea sunt înmentalitatea românilor [i din nefericireproced`m ca atare. Ne batem copiii crezând c`le facem un bine [i de fapt îi umilim [i le afect`mgrav personalitatea [i îndr`zneala [i de multe oricopiii pe care îi batem noi la rândul lor î[i vorbate copiii sau vor fi violen]i în mediul lor, con-tinu`m disputele cu pumnul [i cu bâta în interio-rul unei familii în loc de argumente [i un dialogcare s` încerce s` îndrepte lucrurile. Un altobstacol pe care îl amintesc este lucrul împre-un`, mai bine spus lipsa lucrului împreun`. Estenevoie de lucru împreun` respectiv institu]iilestatului, medicina legal`, asisten]ii familiali, biseri-ca, [coala, ministerele trebuie s` colaboreze însensul etimologic al cuvântului. Al treilea obsta-col s-ar referi la faptul c` în România, b`taia esteconsiderat` ca fiind normal`, iar odat` ce con-sideri acest lucru normal nu po]i s` îl îndrep]i.Controlul individului asupra altui individ este unlucru care lezeaz` drepturile celeilalte persoane.◗ E.B. |n primul rând mentalitatea, iar \n al doilearând - lipsa resurselor financiare pentru c`, deexemplu, legea care vizeaz` violen]a domestic`s` devin` efectiv` [i, prin asigurarea resurselorfinanciare, s` aducem vorbele la nivelul faptelor,prin \nfiin]area structurilor prev`zute de lege.

5. Într-o societate democratic` modern`,femeile [i b`rba]ii pl`tesc acelea[i

impozite pentru sus]inerea sistemelor careguverneaz`, dar nu au aceea[i reprezentare înguvern. Care sunt efectele acestei inegalit`]i lanivelul agendei politice?◗ M.M. Reprezentarea este diferit` când estevorba despre posturi de decizie, acolo unde suntfunc]ii de decizie sunt foarte pu]ine femei [ifoarte mul]i b`rba]i, acolo unde sunt func]iifoarte bine pl`tite vor fi foarte pu]ine femei [ifoarte mul]i b`rba]i. Pe de alt` parte domeniileîn care sunt mai multe femei sunt în generaldomenii slab salarizate, m` refer la înv`]`mânt,m` refer la s`n`tate [i nu numai. Cred c` aceast`diferen]` se observ` [i în agenda politic`, pentruc` în agenda politic` exist` preocup`ri extraor-dinar de mari pentru ceea ce reprezint` intere-sele b`rba]ilor [i mai pu]in preocup`ri pentruceea ce reprezint` interesele femeilor. Întotdeau-na se pun pe planul doi ceea ce ar putea s`u[ureze munca femeilor în gospod`rie, deexemplu întotdeauna este trecut pe planul doi [ieduca]ia [i s`n`tatea [i mediul trei domenii încare femeile sunt foarte interesate, în schimbtrec pe primul loc preocup`rile care sunt prior-itare pentru b`rba]i. Categoric c` agenda politic`este influen]at` de num`rul de femei din postulde decizie în guvern, în parlament în adminis-tra]ia politic` local` [i a[a mai departe.◗ E.B. {i \n acest caz este o problem` de men-

◗◗◗

◗◗◗

... agenda politic` esteinfluen]at` de num`rul defemei din postul de decizieîn guvern, în parlament în

administra]ia politic`local` [i a[a mai departe..

◗◗◗... este o problem` de

mentalitate, dar cred c`deja aceste bariere au fostdep`[ite, având [i femei-ministru – foarte perfor-

mante – [i mini[tri-b`rba]i, la fel, foarte per-forman]i.Valoarea trebuies` prevaleze, indiferent degen – b`rba]i sau femei.

m o n a m u s c `

e m i l b o c

28

i n t e r v i u r i

◗◗◗29

◗◗◗

talitate, dar cred c` deja aceste bariere au fostdep`[ite, având [i femei-ministru – foarte per-formante – [i mini[tri-b`rba]i, la fel, foarte per-forman]i, dup` cum au existat \n istorie doamneministru mai pu]in performante [i ministri-b`rba]i mai putin performan]i. Valoarea trebuies` prevaleze, indiferent de gen – b`rba]i saufemei.

6. Ce p`rere ave]i despre introducerea unuisistem de cote de reprezentare, pe locuri

eligibile, pentru femei, la toate nivelurile dedecizie politic` [i administrativ` ? ◗ M.M. Sincer` s` fiu eu ca liberal` nu iubescdeloc cotele, cred c` toat` lumea trebuie s` aib`[anse egale la pornire, iar dup` aceea s` câ[tigecei mai buni, cei mai califica]i, cei care fac fa]`competi]iei. Dup` ce am v`zut îns` cum auevoluat lucrurile în ultimi 16 ani în România înprivin]a egalit`]ii de [anse m-a f`cut s` m` gân-desc dac` nu cumva nordicii de exemplu nu auavut dreptate în momentul în care ca primimpuls au introdus procentele în reprezentareafemeilor în diferite structuri ca dup` aceea s`devin` o chestiune fireasc` normal`. Nu suntînc` de partea procentelor, dar trebuie s`recunosc c` în 16 ani mi s-a cam cl`tinat convin-gerea c` femeile pot izbândi doar printr-o com-peti]ie corect`. Spun asta pentru c` v`d ce seîntâmpl`, nu evolu`m din punctul acesta devedere, nu progres`m [i atunci stai [i te gânde[ti,dac` nu cumva cei care au reu[it s` introduc`acest procent, cum sunt în primul rând cei din]`rile nordice nu cumva au dreptate.◗ E.B. Da, \ntr-adev`r, Articolul 16 dinConstitu]ie, alineatul 3, presupune elaborareaunei asemenea legi care s` asigure egalitatea de[anse prin stabilirea unui procent, cum este, deexemplu, \n Fran]a, pentru reprezentareafemeilor la diverse niveluri. {tiu c` \n Fran]a esteobligatoriu ca, pe orice list`, s` fie cel pu]in 25sau 30 la sut` femei. La fel avem [i noi, \n sistemulelectoral. O asemenea prevedere este un\nceput bun, mai exact, pe orice list` trebuie s`existe cel pu]in 25 la sut` femei. Evident, nu estespecificat dac` este vorba de pozi]ia \ntâi pe list`sau a zecea, e vorba de lista \n integralitatea ei.Consider c` o asemenea m`sur` poate fi spri-jinit` \n continuare. Dar asta nu \nseamn` c` val-oarea trebuie s` fie \nlocuit` de cota dereprezentare. Valoarea plus egalitatea de [ansetrebuie s` fie solu]ia!

7. Care considera]i c` ar fi avantajele [idezavantajele unei coali]ii a organiza]iilor

de femei din PD, PNL, PSD ? ◗ M.M. Doamne fere[te [i facem [i un partidunic…Nu, nu este cazul s` se întâmple a[a ceva,cred c` odat` ce te afli într-un partid e[ti acolopentru c` ai anumite convingeri, anumite prin-

cipii [i respec]i anumite valori pe care vrei s` lesus]ii, eu ca liberar` cel pu]in a[a în]eleg lucrurile.Nu e nevoie de nici o coali]ie pentru c` asta arînsemna c` vom face dou` partide unul alfemeilor unul al b`rba]ilor [i pân` la urm`, pen-tru c` unii se iubesc cu al]ii avem partidul unic alfamiliei. Nu cred c` e cazul s` se întâmple a[aceva este vorba de cu totul altceva, atunci cândexist` proiecte care sus]in egalitatea de [anseeste necesar ca toat` lumea [i m` refer aici nunumai la femei, nu [tiu de ce nu ar sus]ine egali-tatea de [anse [i b`rba]i, deci ar trebui ca toat`lumea s` sus]in` acest lucru. Atunci când suntproiecte legislative sau decizii pe care femeile leîn]eleg mai bine, le în]eleg rostul mai bine atuncisigur c` trebuie s` sus]in` acele decizii [i s` îiconving` [i pe colegii lor s` le sus]in` spre binelecopiilor lor, al familiilor lor sau a ora[ului în caretr`iesc, al comunit`]ilor [i al României. Drepturmare cred c` femeile pot s` în]eleag` mult maibine anumite necesit`]i care se pot reflecta înlegisla]ie sau în decizii, dar nu cred c` trebuie s`se fac` o coali]ie pentru c` m-a[ opune vehe-ment unei asemenea „solu]ii“.◗ E.B. (zâmbe[te) Mi-e fric` de situa]ia \n carefemeile se vor uni \n România transpartinic.

8. În ce m`sur` femeile implicate în politic`pot propune un model alterna-

tiv la etica politicianului român? ◗ M.M. Este o întrebare bun`,chiar foarte bun`. Dup` cumvede]i sunt mult mai pu]inefemei corupte în adminis-tra]ie decât b`rba]i, cred c`femeile sunt un pic maimuncitoare decât b`rba]ii,mai responsabile motivpentru care sunt [i maipu]in corupte. Suntata[ate de proiecte,duc proiectele pân` lacap`t, sunt dedicate unordomenii, unor proiecte [iasta cred c` vine dintr-oresponsabilitate pe carefemeile [i-au câ[tigat-o de-alungul sutelor [i miilor de aniavând proiecte greu de dus pân`la cap`t, dar le-au dus [i m`refer la proiectul familie,so], copil, cas`. Dar credc` este o diferen]`în favoareaf e m e i l o ra t u n c ic â n d

◗◗◗

Nu e nevoie de nici ocoali]ie pentru c` asta ar

însemna c` vom face dou`partide unul al femeilorunul al b`rba]ilor [i pân`la urm`, pentru c` unii se iubesc cu al]ii avempartidul unic al familiei.

m o n a m u s c `

◗◗◗

Mi-e fric` de situa]ia \ncare femeile se vor uni \n

România transpartinic.e m i l b o c

este vorba de corup]ie sau de responsabilitatea.◗ E.B. Prezen]a femeilor \n politic` este bin-evenit` [i sunt convins c` ar atenua foarte multdin violen]a actual`, existent` \n politic`.

9.Pân` în 2004 nici o femeie nu a candidat lapre[edin]ie. Este societatea româneasc`

preg`tit` pentru o astfel de provocare? ◗ M.M. Cred c` lucrurile s-au schimbat foartemult, s` spunem din 1989 pân` acum, dar nucred c` suficient de mult mai ales în mediul ruralunde femeile înc` mai stau în urma b`rbatuluisunt înv`]ate sa aib` grij` de so], de copii iar oasemenea mentalitate nu este în favoareafemeilor [i ca atare pu]ine au îndr`znit s` intre înpolitic`, s` candideze într-o func]ie sau alta. Îns`încetul cu încetul lucrurile se schimb` [i într-unsondaj Gallup de acum câ]iva ani se vorbeadespre faptul c` femeile sus]in candidatura uneifemei, pe de alt` parte destul de multe femei auintrat în administra]ia public` local`, mai ales, darîncetul cu încetul vor fi prezente [i în Parlament[i în Guvern. Din p`cate se înainteaz` cu pa[ifoarte mici.◗ E.B. Evident, din punct de vedere democratic,orice femeie are bastonul de pre[edinte \nrani]`. Urmeaz` s` g`seasc` bastonul [i rani]apotrivite.

10. În avalan[a globaliz`rii, prin cetr`s`turi specifice se va distinge

tipologia femeii din România? ◗ M.M. Cred c` femeile din România au dou`caracteristici complementare, pe de o parte suntdestul de conservatoare ca s` se dedice familiei,pe de alt` parte sunt destul de moderne ca s`doreasc` [i s` reu[easc` în afaceri sau în altedomenii. [i întâlnim ambele tipuri în societatearomâneasc`. Ce înseamn` asta ? Asta înseamn`c` femeile au ni[te r`d`cini foarte puternice, darîn acela[i au ni[te aspira]ii [i ni[te posibilit`]iremarcabile. Cred c` a[a cum au reu[it s` se des-curce foarte bine în perioadele foarte dificilecând au fost nevoite s` î[i hr`neasc` familia neavând alimente, s` între]in` casa ne având nicim`car curent [i ap` cald`, tot a[a vor fi capabiles` adapteze la via]a modern`◗ E.B. M` \ntreb, dac` \n Statele Unite ar candi-da o femeie la pre[edin]ia Statelor Unite, arcâ[tiga pre[edin]ia? Eu zic c` acest lucru esteposibil s` se \ntâmple [i \n Statele Unite, [i \nRomânia. Când, vom vedea!.

11.Care sunt femeile care v-au influen]atde-a lungul vie]ii?

◗ M.M. Pot s` spun c` dou` femei au fost nuneap`rat model, dar mi-ar fi pl`cut s` fiu ca ele.

Este vorba despre bunica mea dinspre tat`, careera cea mai mare doamn` pe care am cunoscut-o, de[i se îmbr`ca în haine tradi]ionale române[tiera de un rafinament extraordinar, de o profun-zime [i de un caracter greu de g`sit în alt` partecu umor [i cu discre]ie [i cu o hot`râre care înciuda fragilit`]ii ei, pentru c` era o femei înalt` [isub]ire reu[ea s` înving` toate greut`]ile. Era unsuflet mare [i generos [i cu mare grij` pentru ceidin jur. Cealalt` persoan`, o s` v` mira]i este fiicamea, care este un personaj mai reu[it decâtmine. Este o fire foarte frumos construit` ca om,extraordinar de competent` [i foarte, foartesensibil` ceea ce m` face s` m` gândesc c` amfost un om foarte norocos, având în familia meape de o parte în trecutul meu un personaj cabunica mea, iar în prezentul [i viitorul meu unpersonaj ca fiica mea. Altfel din lumea politic`trebuie s` recunosc c` Margaret Thatcher estepersonajul politic pe care îl în]eleg [i îl apreciez.◗ E.B. So]ia mea!

30

◗◗◗◗◗◗ i n t e r v i u r i

◗◗◗

M` \ntreb, dac` \n StateleUnite ar candida o femeie

la pre[edin]ia StatelorUnite, ar câ[tiga?

Eu zic c` acest lucru este posibil

s` se \ntâmple [i \n Statele Unite,

[i \n România.

e m i l b o c

◗◗◗

Asta înseamn` c` femeileau ni[te r`d`cini foarte

puternice, dar în acela[i auni[te aspira]ii [i ni[te

posibilit`]i remarcabile.

m o n a m u s c `

i n t e r v i u r i

◗◗◗31

◗◗◗

Cartierul atât de r`u famat, al c`ruinume, Crucea de Piatr`, l-a dat stradacu aceea[i denumire, cuprindea, în pe-

rioada dintre cele dou` r`zboaie mondiale, celemai multe bordeluri din tot ora[ul, unele cu pre-ten]ii de lux, dar cele mai multe destul de mizere[i r`u între]inute. Cartierul, aflat chiar în „inimacapitalei“, cum scria un ziar al vremii, reprezentacitadela celei mai vechi meserii din lume, aceast`întreprindere fiind l`sat` mo[tenire din tat` în fiude c`tre binecunoscu]ii proxene]i ai locului, prin-cipalii profitori ai acestei afaceri. Acolo î[i înce-peau via]a sexual` serii de adolescen]i, [i totacolo mergeau b`rba]ii maturi: hamali, servitori,ori chiar domni mai spilcui]i, to]i în c`utare depl`ceri pe care nu le g`seau în alt` parte.Este prostitu]ia simbolul unei emancip`ri femi-nine, a[a cum sus]in o parte din teoriile feministeamericane sau, dimpotriv`, expresia cea mai vio-lent` a domina]iei masculine?Mobilizate de c`tre idealul unei egalit`]i întrefemei [i b`rbati, teoriile feministe r`mân divizateîn ceea ce prive[te r`spunsul potrivit. Iar acestediferen]e de pozi]ie se explic` în func]ie de per-spectiva abordat` (etic`, juridic` sau chiar psiho-logic`), sau în func]ie de categoria pe care expo-nentele feminismului se decid s` o reprezinte:femeile, în calitate de corp omogen, care cunoscdiverse forme de discriminare transistorice [itransculturale, sau persoanele care practic`prostitu]ia, [i care revendic` recunoa[terea

social` a muncii lor în numele libert`]ii de a dis-pune de propriul corp. Pentru a în]elege îns`modul cum se construiesc diversele teorii axatepe analiza fenomenului prostitu]iei, trebuie s`lu`m în considerare contextul supus analizei, [icare ofer` fie imaginea unei activit`]ii alese [iexercitate în mod liber, fie imaginea violen]ei [iabuzurilor la care sunt supuse multe femei obli-gate s` se prostitueze. Totodat`, aceast` dinam-ic` a raporturilor între reprezentantele feminis-mului [i tematica prostitu]iei, se explic` prinevolu]ia istoric`, prin schimb`rile care au afectatfenomenul prostitu]iei, dar [i câmpul feminist,care cunoa[te mereu noi provoc`ri.Cercetarea istoric` contribuie la demitizareaimaginii unei prostitu]ii anistorice, dezv`luinddiferen]ele care separau prostitu]ia sacra dinAntichitate de prostitu]ia medieval`, imaginat`

La nivelul multiplelor teorii încadrate în câmpul studiilor feministe, subiectulprostitu]iei genereaz` o serie de controverse, mobilizeaz` pasiuni [i d`na[tere la noi întreb`ri legate de statutul [i imaginea femeii în societate, defunc]ia sexualit`]ii în promovarea unui raport asimetric între femei [i b`rba]i sau dereconfigurarea grani]ei între public [i privat. Toate aceste întreb`ri conduc la discu]ii privindlimitele libert`]ii individuale într-un stat de drept sau la dezbateri legate de modul în care statul,angajat în promovarea unui regim aboli]ionist, prohibi]ionist sau reglementarist în]elege s` pun`în aplicare principiul egalit`]ii de [anse.

p r o s t i t u ] i a i e r i [ i a z i

CRISTINAFOMETESCUAbsolvent` a Masterului deCercetare Sociologie [i FilosofiePolitic` la Universitatea Paris VII-Denis Diderot; licen]iat` în [tiin]epolitice la Facultatea de Stiin]ePolitice, Universitatea dinBucure[ti.

PROSTITU}IA:între autodeterminare [i domina]ie masculin`

c r i s t i n a f o m e t e s c u

i n t e r v i u r i

32

◗◗◗◗◗◗sub forma unui ministerium, unei activit`]i ceimplic` o « responsabilitate social` [i moral` »(1). Angoasele legate de transmiterea maladiilorsexuale, noile tehnici de disciplinare social` inau-gurate începand cu secolul XVIII transform` uni-versul prostitu]iei, noile discursuri evocând «impresia de invazie pe care o traduce teroareaeliber`rii sexuale » (2). Societatea actual`, soci-etatea spectacolului, dup` cum este descris` deGuy Debord, ar cunoa[te desacralizarea corpu-lui feminin [i redefinirea sexualit`]ii, care devineo experien]` social` central`, considerat` dinprisma cunoa[terii de sine [i a celuilalt (3). Înaceste noi scenarii [i noi interac]iuni sociale, cumtrebuie imaginat` prostitu]ia? Care sunt termeniiîn care trebuie dezb`tut acest subiect, [i cinesunt actorii care trebuie implica]i într-o dez-batere de acest tip?R`spunsul la aceste întreb`ri poate oferi indiciiprivind modul în care o societate în]elege s`construiasc` democra]ia [i s` dezbat` liber, într-un spa]iu al toleran]ei, care presupune ideea dia-logului [i a lipsei de prejudec`]i.Diferen]ele care separ` câmpul feminist înaceast` problem` nu trebuie v`zute îns` ca unhandicap care ar mâna influen]a curentului femi-nist, a[a cum se prezint` în multiplele sale for-mule. În fa]a unui universalism care r`mâne maidegraba fictiv, trebuie s` recunoa[tem diferen]elede ordin economic [i cultural care separ`femeile din diferitele col]uri ale lumii [i care facca violen]a pe care o suport` marea majoritatea femeilor din India sau statele care practic` unislamism radical s` difere de formele de discrim-inare pe care le cunosc femeile din ]`rileComunit`]ii Europene. Astfel, chiar în interiorulaceluia[i spa]iu [i la un scurt interval de timp,problema prostitu]iei a fost tratat` diferit. Vomlua drept exemplu modul în care reprezentan-tele feminismului francez au tratat acest subiect.În iunie 1975, raporturile conflictuale între pros-tituate [i for]ele de poli]ie au condus la ocupareabisericii Saint-Nizier de c`tre un colectiv deprostituate din Lyon, exemplul lor fiind la scurttimp urmat [i în alte ora[e din Fran]a.Mobilizarea prostituatelor a ob]inut sprijin dinpartea mi[c`rii catolicismului social (caredenun]a alienarea inerent` prostitu]iei, avânddrept scop inserarea social` a prostituatelor), dar[i din partea celor care se revendic` de la curen-tul feminist. Luate prin surprindere, acestea î[iofer` sprijinul acestei mi[c`ri, recunoscând toto-dat` faptul c` solicit`rile prostituatelor se loveaude propria lor concep]ie privind sexualitatea (4).În 2002, proiectul de lege privind penalizarearacolajului pasiv, propus de ministrul de interneNicolas Sarkozy antreneaz` noi manifesta]ii, atâtdin partea prostituatelor, cât [i din partea unor

feminste reunite sub deviza „Nu sistemului pros-titu]ional, nu proiectului de lege Sarkozy, da pen-tru o lume f`r` prostitu]ie“. Conflictul de interesecare opune o parte a reprezentantelor feminis-mului francez prostituatelor care denun]` ipocriziasistemului [i care î[i revendic` dreptul la a dispunede propriul corp este explicat de c`tre LilianMathieu din prisma evenimentelor care au marcatanii optzeci: diminuarea proxenetismului, exacer-barea concuren]ei între prostituate, sosirea pros-tituatelor din Europa de Est sau asocierea întreprostitu]ie [i toxicomanie.La patru ani de la adoptarea acestui proiect normativ,mai multe prostituate reunite pe 8 aprilie în Pia]a

Bastille din Paris sublinieaz` efectele perverse aleacestei legi, care ar fi creat un climat de insecuri-tate [i ar fi condus la dezvoltarea re]elelor deproxenetism. În plus, acestea denun]` confiscareaexpertizei [i monopolizarea discursului despreprostitu]ie de c`tre câmpul feminist ceurm`re[te abolirea prostitu]iei. Perspectivaapari]iei „megabordelurilor în centrul Europei“(5) cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbalcare se desf`[oara în Germania a generat oreevaluare a mizelor asociate prostitu]iei.Lansând o peti]ie interna]ional` cu titlul „Acump`ra sexul nu este un sport“, Coali]ia împo-triva Traficului de Femei a reiterat nevoia de alupta împotriva unei practici contrare ideii dedemnitate [i egalitate.Imaginea prostitu]iei se contureaz` la intersec]iaunor discursuri multiple. Pentru teoreticieni pre-cum Carole Pateman sau Gail Pheterson, prosti-tu]ia echivaleaz` cu exploatarea violent` a femeii,care, sub presiunea economic` a unei societ`]iinegalitare, este for]at` s` î[i vând` trupul sau „s`se vând` pe sine“. Ea poate ap`rea totodat` cao transgresiune prin care femeile devin partenere[i nu doar simple obiecte de schimb, amenin]ândsistemul de domina]ie prin faptul c` s-ar sustrageunei exploat`ri directe a muncii lor în cadrulfamiliei (6). Dup` cum am ar`tat mai sus, feno-menul prostitu]iei invit` la reconsiderarea unoraspecte esen]iale ale democra]iei. Dezbaterilepostmoderne legate de limitele consensualismuluinu trebuie îns` s` se faca ignorând experien]a celorcare practic` prostitu]ia [i care suport` efecteledeciziilor majoritare. Iar aceste decizii trebuie s`ia în considerare faptul c` egalitatea de gen pre-supune atât redistribuirea de ordin material careregleaz` problema domina]iei economice, cât [irecunoa[terea social` a femeii în plan cultural [ivalorizarea atributelor feminine la acela[i nivel cuaprecierea tr`s`turilor asociate tradi]ionalspa]iului masculin.

Este prostitu]ia simbolulunei emancip`ri feminine,a[a cum sus]in o parte din

teoriile feministeamericane sau, dimpotriv`,expresia cea mai violent` a domina]iei masculine?

1) ROSSIAUD, Jacques, La prosti-tution médiévale, Flammarion,Paris, 1988

(2)CORBIN, Alain, Les filles denoces: misère sexuelle et prosti-tution au XIXe siècle, Paris,Flammarion, 1982

(3)BOZON, Michel, «Les significa-tions sociales des actes sexu-els», in: Actes de recherches ensciences sociales, no.128,1999

(4)MATHIEU, Lilian «Prostituées et

féminisme en 1975-2002: l’im-possible reconduction d’unealliance», in: Travail, genre etsociété, no.10, 2003

(5)Dossier «Coupe du Monde etprostitution. La nouvelle industriedu sexe», in: Le NouvelObservateur, no.2165, mai2006

(6)TABET, Paola, La GrandeArnaque. Sexualités desfemmes et échange économico-sexuel, Paris, Hartmann, 2004

BIBLIOGRAFIE

m i n i m a m o r a l i a

33

◗◗◗

Agen]ia Na]ional` pentru Romi este o institu]ie guvernamental` sub coordonarea secretariatuluiGeneral al Guvernului, înfiin]at` prin Hot`rârea de Guvern nr. 1703/2004 [i care elaboreaz`politica [i strategia Guvernului în domeniul protec]iei drepturilor minorit`]ii romilor.

d i s c r i m i n a r e

AGEN}IA NA}IONAL~PENTRU ROMI

c r i s t i n a d o b r ec o n s i l i e r ` A N R

Prin programele sale, ANR urm`re[terealizarea unui cadru cât mai deschis pen-tru to]i actorii implica]i în domeniul s`u

de activitate promovând, împreun` cu institu]iileadministra]iei centrale [i locale, precum [i cu

organiza]iile neguvernamentale special-izate, ac]iuni, proiecte [i programe sec-

toriale, în scopul îmbun`t`]irii situa]ieiromilor.Conceptele care sintetizeaz` viz-iunea ANR sunt: parteneriat,deschidere [i transparen]`.

Înfiin]area ANR, ca urmare anegocierilor politice, reprezint` oimportant` realizare în ceea ceprive[te cresterea vizibilit`]ii [iîndeplinirea angajamentelor

Guvernului României de a seimplica în îmbun`t`]ireasitua]iei romilor [i con-tinuarea politicilor de

reducere a decalajelor din-tre popula]ia rom` [i societateîn ansamblu.

Atribu]iile ANRPrintre atribu]iile ANRamintim:

- particip`, împreun` cu alteorgane ale administra]iei pub-lice, cu organiza]iile neguverna-

mentale ale romilor [i cu repre-zentan]i ai minorit`]ii romilor [i co-

ordoneaz` evaluarea principalelor nevoi alecomunit`]ilor de romi [i aplicarea programelorde sprijinire a acestora;- ini]iaz` [i desf`[oar` ac]iuni de formare privind

combaterea discrimin`rii la nivelul func]ionarilor

publici din cadrul administra]iei publice cen-trale [i locale;

- promoveaz` dezvoltarea colabor`rii dintrestructurile administra]iei publice [i organiza]iileneguvernamentale ale romilor, pe baz` de par-teneriat; includerea liderilor comunit`]ilor deromi în procesul de luare a deciziilor adminis-trative locale care afecteaz` comunitatea deromi;

- particip` la elaborarea de programe pentru re-ducerea ratei [omajului în rândul cet`]enilorromâni de etnie rom`, prin crearea de facilita]iîntreprinz`torilor care angajeaz` romi [i com-baterea oric`ror forme de discriminare privindangajarea romilor ;

- ini]iaz` programe de prevenire [i combatere adiscrimin`rii pentru copiii romi institu]ionaliza]iprecum [i pentru celelalte categorii de copiiafla]i în dificultate;

- ac]ioneaz` pentru asigurarea particip`rii nedis-criminatorii a femeilor de etnie rom` la pro-gramele de protec]ie [i educa]ie a copiilor ;

- particip` la elaborarea unor programe de for-mare a mediatorilor sociali [i a formatorilor dinrândul tinerilor romi, pentru comunit`]ile deromi;

- particip` la elaborarea unor programe de for-mare sanitar` consultan]` medical` [i planningfamilial pentru femeile din comunit`]ile deromi, cu accent pe protec]ia mamei [i a copilului.

Strategia de îmbun`t`]ire a situa]iei romilor

Documentul de referin]` în domeniul politicilorpublice pentru romi este Strategia GuvernuluiRomâniei de îmbun`t`]ire a situa]iei romilor,prima ini]iativ` guvernamental` care abordeaz`problemele minorit`]ii roma.

m i n i m a m o r a l i a

34

◗◗◗

Realizarea acestei Strategii este rezultatul cola-bor`rii dintre structurile guvernamentale [i celeneguvernamentale ale romilor, cu o important`asisten]` din partea institu]iilor interna]ionale [i,în special a Uniunii Europene.Inclus` la capitolul criterii politice de aderare,Strategia constituie unul dintre angajamenteleasumate de România în procesul de negocierepentru aderarea la Uniunea European`.Strategia a fost adoptat` prin Hot`rârea deGuvern nr. 430/ 2001, are o perioad` de 10 ani,un Plan general de m`suri pe termen mediu de4 ani [i cuprinde 10 mari domenii sectoriale.Scopul Strategiei este stimularea particip`riietniei roma la via]a economic`, social`,educa]ional`, cultural` [i politic` a societ`]ii, prinatragerea în programe sectoriale de asisten]` [idezvoltare comunitar`.Din anul 2005, accentul privind implementarestrategiei s-a concentrat pe 5 domenii sectoriale:educa]ie, s`n`tate, locuri de munc`, locuire,administra]ie [i dezvoltare comunitar`.Combaterea discrimin`rii [i a s`r`ciei sunt, deasemenea, incluse printre obiectivele comuneale strategiei.Agen]ia de implementare a Strategiei esteGuvernul României. Agen]ia Na]ional` pentruRomi are calitatea de organ executiv alComitetului Mixt de Implementare [iMonitorizare a strategiei.Din punct de vedere al integr`rii dimensiunii degen la nivel tematic, strategia ANR presupune cala nivelul serviciului de politici publice, proble-matica de gen s` se reg`seasc` în toate dome-niile abordate. Atât Strategia modificat` prinH.G. 522-2006 cât [i Planul na]ional de ac]iunepentru perioada 2006-2008, cuprind capitolereferitoare la promovarea, elaborarea [i imple-mentarea de programe privind participareafemeii rome la via]a public` [i în sistemuleduca]ional, m`suri ce urm`resc con[tientizarea

p`rin]ilor [i impulsionarea tinerelor fete rome învederea prevenirii abandonului [colar [i acre[terii particip`rii în înv`]`mântul gimnazial,m`suri ce vizeaz` s`n`tatea reproducerii,precum [i înfiin]area de centre de educa]ie [iinformare pentru s`n`tatea familiei, principaliibeneficiari fiind femeile. În prezent, s-au f`cutprogrese \n ceea ce prive[te implicarea femeilorîn sistemul de s`n`tate, în România existând 400de mediatorii sanitari femei.Considerând c` este necesar ca problema diver-sit`]ii, diferen]ei [i inegalit`]ii trebuie tratat` [idintr-o perspectiv` de gen, m`surile luate dec`tre Agen]ia Na]ional` pentru Romi în vedereaprevenirii discrimin`rii femeii rome, au constat înîncheierea, la sfâr[itul anului 2005, parteneri-atelor atât cu Agen]ia Na]ional` pentru Egalitatede {anse \ntre b`rba]i [i femei, institu]ie ce abor-deaz` inclusiv problematica rom`, cât [i cuConsiliul Na]ional pentru CombatereaDiscrimin`rii, institu]ie care, printre altele, abor-deaz` problematica discrimin`rii sub dubluaspect: discriminare de gen [i discriminare etnic`.Referitor la m`surile de protec]ie a femeii romeîmpotriva violen]ei, problematica este abordat`într-o manier` inclusiv` de c`tre institu]iile

responsabile, printre care [i Agen]ia Na]ional`pentru Protec]ia Familiei, ANR având unparteneriat încheiat cu aceasta institu]ie, consi-derându-se ca femeia rom` nu este supus`violen]ei \n mai mare m`sur` decât femeilemajoritare. Dezvoltarea unui sistem de prevenire[i combatere a violen]ei în familie prin asigurareasuportului economic, social [i juridic victimelorviolentei în familie (centre pentru ad`postireavictimelor violen]ei în familie, centre de recupe-rare pentru victimele violen]ei [i centre de asis-ten]` destinate agresorilor, etc.).Promovarea principiului egalit`]ii de [anse întrefemei [i b`rba]i, în accep]iunea actual` a no]iunii,constituie o preocupare a Agen]iei Na]ionalepentru Romi în condi]iile elabor`rii unei noi vizi-uni ce a adus cu sine, o considerabil` sporire anum`rului de angaja]i, o propor]ie consistent`fiind reprezentat` de persoanele de sex feminin(aproximativ 65%), pre[edintele institu]iei fiindfemeie.Un prim pas în evolu]ia spre modernitate îlreprezint` considerarea problemei diversit`]ii,diferen]ei [i a inegalit`]ii dintr-o perspectiv` degen, necesar` \n definirea modelului cultural pecare societatea româneasc` ar trebui s`-l adopte

◗◗◗

Prin programele sale,ANR urm`re[te realizareaunui cadru cât mai deschis

pentru to]i actoriiimplica]i în domeniul s`ude activitate promovând

ac]iuni, proiecte [iprograme sectoriale, în

scopul îmbun`t`]iriisitua]iei romilor.

Promovarea principiului egalit`]ii de [anse între femei [ib`rba]i, în accep]iunea actual` a no]iunii, constituie o

preocupare a Agen]iei Na]ionale pentru Romi încondi]iile elabor`rii unei noi viziuni ce a adus cu sine o

considerabil` sporire a num`rului de angaja]i, o propor]ieconsistent` fiind reprezentat` de persoanele de sexfeminin (aproximativ 65%), pre[edintele institu]iei

fiind femeie.

o p r i v i r e c ` t r e m â i n e

◗◗◗35

c u m v ` d e g a l i t a t e a d e[ a n s e c o p i i i [ i a d o l e s c e n ] i i

DISCRIMINAREAC a r m e n B r a t u

elev` \n clasa a IX-a D la Colegiul Na]ional“Unirea“, Foc[ani Vrancea

Discriminarea este ac]iunea de a clasificarestul persoanelor \n categorii care nudepind de alegerea lor [i poate fi pe

baza diferen]elor sociale, rasiale, religioase, sexu-ale, diferen]e de vârst`, convingeri sau st`rimateriale. Discriminarea const` \n evitare, izo-lare, defavorizare, adresare de injurii celui dis-criminat. Ea nu are vârst`, începem s` discri-min`m de la vârste fragede, uneori împin[i chiarde p`rin]i: “Dac` min]i sau mai e[ti obraznic, vorveni ]iganii s` te ia“. Însu[i cuvântul ]igan este oform` de discriminare.O form` de discriminare care exist` dinainte deHristos [i exist` [i azi este, din p`cate, discri-minarea de gen. S` privim aceast` problem` dinpunct de vedere social: “asear` am fost cu X,

mâine m` duc cu Y, ele chiar cred c` le iubesc“,unii b`ie]i au o tendin]` s` se dea mari cucuceririle lor. La urma urmei de ce n-ar face-o?B`rba]i care umbl` cu mai multe femei sunt con-sidera]i „cuceritori“ \n schimb dac` o fat` aremai mul]i b`rba]i e considerat` imoral` [i i sepune eticheta de femeie cu moravuri u[oare.Trebuie s` stea la crati]`, s` aib` grij` de copii.Discriminarea femeilor intervine [i la locul demunc`. Ele se pensionez` mai devremedeoarece se crede c` sunt mai sensibile [i c` nupot rezista cât rezist` un b`rbat. Nu pot ocupaslujba de preot, \n politic` sunt considerateinutile [i \n momentul de fa]` sunt pu]ine ]`ri dinlume care sunt conduse de femei. Dac` o femeiereu[e[te \n afaceri, lumea începe s` r`spândeasc`

bârfe c` ea a ob]inut banii profitând de pe urmaunui b`rbat, nu vor s` recunoasc` c` o femeia ecapabil` s` reu[easc` singur`.Nici religia nu e de mare ajutor. Biblia spune c`b`rbatul munce[te p`mântul, iar rolul femeii eacela de a fi supus` so]ului ei, s`-i stea al`turi [is` fac` copii. Femeile nu pot sim]i bucuriar`spândirii credin]ei, sunt unele locuri unde elenu au voie s` mearg`.Dac` deschidem acum o carte de istorie [i or`sfoim vom g`[i preponderent, sau \n unelecazuri \n totalitate, numai figuri masculine.Societatea a fost construit` pe un sistem patri-arhal. Unele pliante pentru slujbe con]in figuripreponderent masculine (armata).

a g e n d a

36

◗◗◗

a g e n d a e v e n i m e n t e l o r î nd o m e n i u l e g a l i t ` ] i i d e [ a n s e

EUROPA ESTE IMPORTANT~

PENTRU TINE!Ministerul Integr`rii Europene a ini]iat [idesf`[urat în 2005 o campanie privindperspectiva de gen a integr`rii, Europa esteimportant` pentru tine! pentru c` integrareaRomâniei în Uniunea European` afecteaz`diferit femeile [i b`rba]ii datorit` statutuluidiferit în societate [i accesului limitat laresurse al femeilor. Mai mult, analizândsondajele de opinie referitoare la percep]iaromânilor asupra procesului de aderare, s-aobservat o diferen]` între atitudinile femeilor [icele ale b`rba]ilor din România ceea ce punepune sub semnul întreb`rii accesul egal labeneficiile ader`rii.Femeile sunt pesimiste, neîncrez`toare îninstitu]ii [i func]ionalitatea democra]iei, atât înspa]iul românesc, cât [i în cel european.Cercet`rile calitative ne-au ajutat s` în]elegemoriginile acestei atitudini [i au rezultat faptul c`lipsa de informa]ii cu privire la drepturile pecare le au, institu]iile responsabile cu aplicarealegisla]iei referitoare la egalitatea de [anse,organiza]iile non-guvernamentale care ofer`consultan]`, consiliere [i reprezentare îninstan]` genereaz` o atitudine de neîncrederegeneralizat` fa]` de obiectivele ader`rii: un traimai bun, mai confortabil pentru to]i cet`]eniiRomâniei, b`rba]i sau femei.Astfel, în parteneriat cu institu]iile responsabilecu armonizarea acquisului de gen [iimplementara lui, am organizat 17 seminarii în

re[edin]e de jude] din ]ar`. Participan]ii laaceste seminarii au solicitat organizarea unorevenimente similare în satele [i comunele dincare provin. Chestionarele transmise la începutul lunii mai2006 c`tre comunele din jude]ele decampanie ne-au ajutat s` definim exactcanalele prin care trebuie s` transmiteminforma]ia european`, perioada [i modalitatea.Evaluarea acestor chestionare a relevat faptulc` majoritatea prim`riilor î[i doresc întâlniri cuspeciali[tii pe politici de ocupare a for]ei demunc`, politici sociale [i de egalitate de [an-se, sub forma unor mese rotunde dinamice,axate pe dezbateri, în perioada iulie – septem-brie. De ce prim`rii? Pentru c` aici vin s`teniis` rezolve problemele, de la primari, vice-primari, consilieri locali afl` care sunt institu]iilecare îi pot ajuta [i cum anume, ace[tiaconstituie multiplicatorii de informa]ieeuropean` în sate [i comune, ei sunt grupul]int` al campaniei privind dimensiunea social`a integr`rii, Europa este important` pentrutine!“Europa este important` pentru tine!” î[ipropune s` prezinte reprezentan]ilor prim`riilor[i tuturor celor interesa]i obiectivelecomunitare în domeniul ocup`rii for]ei demunc` [i al politicilor sociale, care au fosttranspuse în legisla]ia româneasc` [i augenerat deja drepturi [i obliga]ii sociale.

a g e n d a

37

◗◗◗

În perioada 24-28 iulie 2006, MinisterulIntegr`rii Europene a derulat, în mediul urban,campania de informare „Europa este impor-

tant` pentru tine!“. Agen]ia Na]ional` pentruEgalitate de [anse între femei [i b`rba]i, repre-zentat` de Marian Tanase, inspector, [i V`rg`luiRaluca, consilier`, a colaborat cu MinisterulIntegr`rii Europene în cadrul acestei campanii.Scopul campaniei a fost asigurarea dreptului lainformare prin diseminarea în mediul rural a in-forma]iilor pe teme ca: egalitate de [anse, im-plicarea femeilor în func]ii de decizie, violen]a înfamilie, discriminare, servicii sociale [i comunitareprecum [i a informa]iilor asupra modului în careintegrarea României în Uniunea European` vaafecta statul românesc.Ac]iunile de informare, din anul 2006, care auavut ca obiectiv prezentarea în mediul rural a di-mensiunii sociale a procesului de integrare euro-pean`, cu accent pe egalitatea de [anse între femei[i b`rba]i, în rândul comunit`]ilor locale, sunt des-f`[urate în continuarea celor întreprinse în 2005.Pentru ca femeile [i b`rba]ii din România nu sebucur` totu[i de drepturi egale de[i legile acord`în mod egal aceste drepturi pentru ambele sexe[i pentru c` au fost sesizate diferen]e majore(spre exemplu, în cazul dreptului la un salariuegal pentru o munca de valoare egal` sau aldreptului la [anse egale de promovare [i depreg`tire profesional`), campania de informare areprezentat o forma foarte accesibil` de prezen-tare a drepturilor [i a institu]iilor care garanteaz`aceste drepturi.Egalitatea de [anse [i de tratament înseamn`condi]ii de trai echitabile între femei [i b`rba]i lup-tând continuu împotriva inegalit`]ii [i discrimin`rii iareficien]a institu]iilor este probat` doar dac` acesteasunt folosite pentru a ap`ra drepturile fiecaruia.

În cadrul seminarilor s-a eviden]iat rolul ANES [is-a accentuat strategia de promovare a egalit`]iide [anse aceasta fiind privit` ca o prioritate înmediul rural dat fiind inegalit`]ile înregistrate înacest sector.Tipul întâlnirilor a fost cel al meselor rotunde cuprezentari [i dezbateri. În jude]ul Buz`u s-audesf`[urat întâlniri în localit`]ile Râmnicu S`rat [iPogoanele, în Prahova întâlnirile au avut loc laV`lenii de Munte, Berceni [i Cornu iar în Arge[în localitatea Vulturesti.Seminarile au avut ca tematic` oportunit`]ile pepia]a for]ei de munca, crearea locurilor demunca în mediul rural [i egalitatea de [anse întrefemei [i b`rba]i, dimensiunea social` a integr`rii.Grupurile ]inta au fost alc`tuite din întreprinz`-tori din mediul rural, administra]ia public` local`,cadre didactice, agen]i de dezvoltare local`, asisten]isociali din mediul rural. În localit`]ile RâmnicuS`rat [i Pogoanele s-au organizat, de c`tre Agen-]ia Jude]ean` pentru Ocuparea For]ei de muncaBuz`u, Burse speciale ale locurilor de munc`.Mediatizarea evenimentului a fost f`cut`, în

jude]ul Buz`u, de c`tre ATN Trust iar în jude]elePrahova [i Arge[ de c`tre Rompres [i RadioRomânia Actualit`]i.În cadrul discu]iilor purtate, s-au ridicat dou`probleme importante privind m`surile pentrupromovarea egalit`]ii de [anse [i de tratamentîntre femei [i b`rba]i [i anume:- necesitatea instituirii prin Legea nr.202/2002

privind egalitatea de [anse între femei [ib`rba]i, cu modific`rile [i complet`rile ulte-rioare, a unei derog`ri de la temenul de 30 dezile, reglementat prin Ordonan]a Guvernuluinr. 27/2002 privind reglementarea activit`]ii desolu]ionare a peti]iilor, cu modific`rile [i com-plet`rile ulterioare, întrucât cercetarea f`cut`de inspectorii din cadrul ITM necesit` operioada mai mare de timp;

- necesitatea specializarii completelor de judecat`pentru judecarea cauzelor de discriminare.

Campania va fi continuat` [i în luna septembriepe treseele Hunedoara - Bihor – Arad, Gorj –Mehedin]i – Dolj respectiv Bra[ov – Harghita -Alba.

Direc]ia de Munc`, SolidaritateSocial` [i Familie Buz`u,Inspectoratul Teritorial de Munc`Buz`u, Agen]ia Jude]ean` pentruOcuparea For]ei de Munc`Buz`u, Oficiul Jude]ean deConsultan]` agricol`, Biroul deConsiliere pentru cet`]eni,Direc]ia de Munc`, SolidaritateSocial` [i Familie Prahova,Inspectoratul Teritorial de MuncaPrahova, Agen]ia Jude]ean` pen-

tru Ocuparea For]ei de MuncaPrahova, Inspectoratul [colarPrahova, Comisia Jude]ean`pentru Egalitate de [ansePrahova.Direc]ia de Munc`, SolidaritateSocial` [i Familie Arge[,Inspectoratul Teritorial de Munc`Arge[, Agen]ia Jude]ean` pentruOcuparea For]ei de MuncaArge[, Comisia Jude]ean` pentruEgalitate de [anse Arge[.

PARTENERI LA EVENIMENT AU FOST:

JURNAL DE CAMPANIEPARTEA I

„EUROPA ESTE IMPORTANT~ PENTRU TINE!“PERIOADA 23-28 IULIE 2006

PE TRASEUL BUZ~U - PRAHOVA - ARGE{

a g e n d a

38

◗◗◗

În perioada 24-28 iulie 2006, MinisterulIntegr`rii Europene a derulat, în mediul urban,campania de informare „Europa este impor-

tant` pentru tine!“. Agen]ia Na]ional` pentruEgalitatea de {anse între Femei [i B`rba]i, a fostreprezentat` de doi exper]i, Marian T`nase [iVultur Andreea.Scopul campaniei a fost asigurarea dreptului lainformare prin diseminarea în mediul rural ainforma]iilor pe teme ca: egalitate de [anse, im-plicarea femeilor în func]ii de decizie, violen]a înfamilie, discriminarea, servicii sociale [i comuni-tare precum [i a informa]iilor asupra modului încare integrarea României în Uniunea European`va afecta statul românesc.În cadrul seminariilor s-a eviden]iat rolul ANES [is-a accentuat strategia de promovare a egalit`]iide [anse, aceasta fiind privit` ca o prioritate înmediul rural date fiind inegalit`]ile înregistrate în

acest sector.Tipul întâlnirilor a fost cel al meselorrotunde cu prezent`ri [i dezbateri.În jude]ul Gorj prima sesiune s-a desf`[urat înlocalitatea Bustuchin. Au participat un num`r de42 de persoane din diferite domenii de activitate(primari, consilieri locali, secretari, profesori, doc-tori, asisten]i sociali, preoti). Discu]iile au avut catematic` oportunit`]ile pe pia]a for]ei de munc`,crearea locurilor de munc` în mediul rural [iegalitatea de [anse între femei [i b`rba]i.Domnul Ciocea Ion, primarul localit`]ii Bustuchin,a solicitat Agen]iei transmiterea de materialeinformative [i a videoclipului „Particip` la decizie“pentru a fi difuzat pe postul local de televiziune.Alexandrina Petrea, coordonatoarea acesteicampanii a participat la o emisiune televizat` lapostul local „Acces TV“.Cel de-al doilea seminar din jude]ul Gorj a avutloc în orasul Rovinari cu prezen]a a 28 pe per-soane din diferite domenii de activitate (primari,consilieri locali, secretari, profesori, doctori, asis-tenti sociali, preoti).|n jude]ul Mehedin]i seminarul s-a desf`[urat înora[ul Or[ova în prezen]a a 60 de persoane dindiferite domenii de activitate (primari, consilierilocali, secretari, profesori, doctori, asisten]i sociali,preo]i, jurnali[ti, elevi, reprezentan]i ai institu]ieiprefectului [i a ONG-urilor).S-a dezb`tut problema ridicat` de reprezentan]iiANES, respectiv faptul c` nu exist` nici o femeieprimar [i de asemenea în cadrul institu]iei pre-fectului nu exist` femei în func]ii de decizie (pre-fect, subprefect).O alt` problem` ridicat` de o participant`, repre-zentan]ilor ANES a fost un caz de discriminarelegat de concediul de maternitate. Dup` con-cediul maternal nu a beneficiat de prevederilelegii 202/2002 cu modific`rile ulterioare, fiind

obligat` s` sus]in` un concurs de ocupare afunc]iei pe care o de]inea înaintea concediuluimaternal.Elevii Liceului „GH. }i]eica“ din Drobeta Tr.-Se-verin au sus]inut o prezentare interesant` avândca tematic` „Egalitatea de [anse v`zut` din per-spectiva adolescen]ilor“.Aceste seminarii au ajutat exper]ii ANES sa cu-noasc` realit`]ile din teritoriu, interesul manifes-tat pentru domeniul egalita]ii de [anse [i creareade noi leg`turi interinstitu]ionale cu reprezen-tan]ii MIE de la nivel central [i teritorial, [i de ase-menea cu reprezentan]i la nivel teritorial ai insti-tu]iilor subordonate MMSSF (ITM, AJOFM,DJMSSF etc).De asemenea, aceste întâlniri au sus]inut pro-movare principiului egalit`]ii de [anse în rân-durile celor ce nu au avut acces la sursele de in-formare folosite de Agen]ie (televiziune, internetetc.) [i al reprezentan]ilor cu func]ii de decizieale administra]iilor publice locale.

– Introducerea ANES, contextul\nfiin]`rii [i func]iile agen]iei

– Strategia Na]ional` pentruEgalitatea de {anse întreFemei [i B`rba]i cu accent pemediul rural

– Prezentarea activit`]ii ANES:(Campanii / Website /Videoclip / Revista / Expozi]ie)

– Modificarea legii 202/2002

PREZENTAREA ANESA CUPRINS:

JURNAL DE CAMPANIEPARTEA II

„EUROPA ESTE IMPORTANT~ PENTRU TINE!“PERIOADA 21-25 AUGUST

PE TRASEUL GORJ-MEHEDIN}I

Europa este important`pentru tine î[i propune s`prezinte reprezentan]ilor

prim`riilor [i tuturorcelor interesa]i obiectivelecomunitare în domeniulocup`rii for]ei de munc`[i al politicilor sociale,

care au fost transpuse înlegisla]ia româneasc` [i augenerat deja drepturi [i

obliga]ii sociale.