ŢÂŢA

MASTITA ACUTĂ

Mastitele reprezintă toate infecţiile acute ale glandei mamare, care după localizare pot fi mastite acute adevărate(ţesut glandular), şi paramastite(ţesut adipos perimamar). Această separaţie este valabilă numai pentru debut, k după ce evoluează procesul infecţios interesează toată glanda.

Etiopatogenie

K boală este 0,5 % , k boală la nivelul glandei mamare este 5-10%, şi interesează glanda mamară în activitatea de lactaţie (mastita acută de lactaţie), dar şi în alte episoade ale vieţii genitale.

Mastita cută este mai frecventă sub 20 ani şi peste 40 ani. Germeni implicaţi sunt streptococ, stafilococ, colibacil, gonococ.

Factorii favorizanţi sunt ombilicarea mamelonului, staza lactată. Mastita nou născutului apare la 14-15 zi de la naştere când parenchimul mamar poate suferi o contaminare microbiană care infectează colostrul apoi care provoacă supuraţia glandei.

Mastita pubertăţii şi menopauzei apare în perioadele evolutive ale glandei. Mastita acută poate apărea pe fondul unui hematom intraglandular posttraumatic infectat

Anatomie patologică

Evoluţia locală a mastitelor acute parcurge 2 etape: PERIOADA PRESUPURATIVĂ în care infiltratul inflamator , ale căror caractere

morfopatologice sunt în funcţie de structura morfologică a ţesutului unde se grefează infecţia mamară primară.

COLECŢIA PURULENTĂ , iniţial este lobular, apoi la lobii vecini şi ce duce cu perforarea septurilor conjunctive interlobulare astfel încât pe secţiune, cavitatea abcesului are pereţii neregulaţi. Pereţii se îngroaşă şi se transformă intr-o membrană piogenă. Cavitatea conţine puroi, lapte grunjos, celule epiteliale descuamate.

Tabloul clinic

Tabloul clinic al mastitei acute are 2 forme:1. LIMFANGITA ACUTĂ are debut brutal între a V –a şi a X-a zi post partum, şi se

caracterizează prin dureri pulsatile + febră de 40 de grade + frisoane. Local există placard limfangitic , roşu, cald, dureros, adenopatie axilară, dureroasă, voluminaosă. Evolutia sub tratament este benignă. Tratamentul este antiinflamator, antialgic, antb.

2. MASTITA ACUTĂ DE LACTAŢIE debutează la 3-4 saptămâni post partum şi are 2 faze: GALACTOFORITA ACUTĂ care are dureri spontane la nivelul sânului afectat,

progresive la supt, febră de 38-grade. Sânul este mărit în volum consistenţa fermă. Semnul Budin +. Nu prezintă adenopatie axilară.

ABCESUL MAMAR apare după o galactoforită acută netratată. Pacientul are febră de 38-40* frisoane, alterare de stare, dureri, sân mărit, budin + , nu prezintă adenopatie.

1

Forme clinice

1. ABCESUL PREMAMAR(supramastita) (se dezvoltă dintru proces limfangitic superficial, clinic apar semnele unei inflamaţii superficiale, adenopatie axilară ct.).

2. ABCESUL RETROMAMAR(inframastita) se dezvoltă la nivelul ţesutului grăsoso- retromamar , abcesul are formă de buton de cămaşă. Pacientul are febră, frisoane, alterare de stare generală. Sânul apare tumefiat.

3. FLEGMONUL DIFUZ -apare rar dar este foarte grav, apare la persoanele grav infectate.4. ABCESUL TUBEROS AL SÂNULUI o tumore mică , roşie albăstruie, moale, dureroasă.

Tratamentul mastitei

profilactic( igiena locală a suptului , tratamentul ragadelor, aspiraţia laptelui cu pompa) curativ( întreruperea alăptării, antiinflamator, antiinfecţios) chirurgical (incizie, evacuare de puroi, drenaj ).

MASTOPATIA FIBROCHISTICĂ-BOALA RECLUS

Apare la femeia adultă , mai rar la pubertate, sau menopauză. Reprezintă o afecţiune cuprinsă între inflamaţie şi tumoraă.

ETIOPATOGENIE Apare la femeile labile nervos , în plină activitate genitală. Apare o distrofie glandulară +

determinism hormonal. Apare o hiper secreţie de foliculină. La tinere este forma hiperplazică, iar la bătrâne este forma atrofică.

ANATOMIA PATOLOGICĂ Leziunea poate fi uni sau bilaterală , localizată parţial sau total la toată glanda. Macroscopic

apar chisturi de talie diferită, solitare sau multiple , care conţin un lichid gălbui, brun, albastrui.Chisturile se formează prin proliferare la nivelul acinilor, canalelor galactofore.

TABLOUL CLINIC Apariţia unor formaţiuni la nivelul sânului, cu schimbarea permanentă a consistenţei

acestora. Mastodinia apare k un sindrom dureros al sânului cu exacerbarea premenstruală sau la mijlocul ciclului.

La palpare avem noduli diseminaţi de mărimi diferite, cu formă de ciorchini de strugure. Mamografia arată imagini opace , rotunde sau ovalare, cu contur net.

Diagnosticul este dat de examenul histiopatologic.

TRATAMENT hormoni(estrogeni, androgeni, chirurgical-secterectomie).

TUMORILE BENIGNE ALE SÂNULUI

FIBROADENOMUL MAMAR Este cea mai frecventă tumore benignă a sânului care se întâlneşte la femeile intre 20-30 de

ani. Macroscopic este o tumore de dimensiuni medii , rotunjită, dură. Tumora este netedă , este localizată pe periferia glandei, mobilă, nedureroasă.

Ca investigaţii facem mamografia, tratament, mamectomie sectorială, ex histopatologic.

2

TUMORA PHYLODES Este o tumore mamară benignă bilaterală , epitelială, care are frecvenţe recidive. Este o

variantă de adenocarcinom al cărui nume vine de la aspectul histologic particular de vegetaţii celulare.Tumora se întâlneşte la femeile de 30-60 ani. K anatomie patologică , este uni, rar bilaterală.

Este o tumore voluminoasă, boşelată, de consistenţă neuniformă , aspect foliat. Tabloul clinic este dat de anamneză –care evidenţiază tumora. , la ex obiectiv avem: formă,

nedureroasă, boşelată, neaderentă la vecini. Adenopatia lipseşte. Paraclinic mamografia, echo- tumore solidă. Tratamentul este

chirurgical.

TUMORI VEGETANTE INTRACANALICULARE Este cea mai frecventă tumoare mamară, la femei acum nu mai este k apare şi la bărbaţi.

Macroscopic leziunea este reprezentată de o tumoare de mici dimensiuni situată, RETROAREOLAR. , rotundă, mobilă, care nu aderă la planurile profunde. Pe secţiune este chistică plină de lichid cu sânge.

Boala se caracterizează prin scurgeri spontane sau provocate de sânge prin mamelon, la examenul obiectiv evidenţiem scurgeri sanghinolente.

La investigaţii avem RX- opacităţi de dimensiuni variabile. Tratament este chirurgical.

MAMELA SANGERANDĂ Este un sindrom pluripatologic caracterizat prin scurgeri sanghinolente mamelonare.

Modificările anatomo patologice se găsesc la nivelul canalelor galactofore şi sunt reprezentate de : dilataţii simple ale unui canal, dilataţie cu ulceraţie banală a epiteliului, papilom intracanalicular benign, cancer mamar.

Ca investigaţii avem galactografia. Tratament -secterectomie de cadran central.

CANCERUL DE SÂN

ETIOPATOGENIE Este cea mai frecventă formă de cancer la femei, cu următorii factori de risc:

factorul familial factorul endocrin stările precanceroase prezenta cancerului anticoncepţionalele

Cancerul de sân îşi are originea în tulburările secretorii ale sferei ovariene, fiind un cancer hormono dependent. Persoana predispusă la cancer este :

femeia care nu are copii naşteri tardive femei cu risc familiar şi cea cu patologii ale glandei mamare

ANATOMIE PATOLOGICĂ Prin cancer de sân se înţelege cancerul care îşi are originea , în epiteliul secretor al glandei

mamare. Macroscopic , carcinomul mamar este o tumoră dură neregulată, aderentă la ţesuturile vecine.Alte forme de cancer mamar mai sunt: carcinomul neinfiltrativ, dulctal tipic, medular,

coloid. Tumorile neinvazive sunt o categorie de tumori care au capacitatea de a metastaza şi sunt

vindecabile după o excizie completă. Cele invazive sunt cu pronostic favorabil.

3

EVOLUŢIA NATURALĂ

Evoluţia naturală (amatomică) a cancerul mamar, se caracterizează prin tendinţa la invazie locală şi metastazare.

1. invazie locală- ruperea membranei bazale şi întinderea procesului din aproape în aproape2. invazie limfatică regională 3. metastazerea –se face pe cale sangvină

DIAGNOSTICUL POZITIV CANCER DE SÂN

Majoritatea cancerelor mamare sunt asimtomatice. Primul semn este reprezentat de tumora din regiunea mamară care este descoperită prin autopalpare.

De obicei este descoperită în urma unui traumatism şi pacientul declară k este de cauza acestui traumatism. Alte semne care însoţesc cancerul sunt: adenopatia axilară, retracţia mamelonară.

LA ANAMANEZĂ vom ţine cont de: existenţa de cancer în familia pacientului femei care au avut o vârstă scăzută la prima menstruaţie sarcină peste 30 de ani folosirea anticoncepţionalelor scurgerile mamelonare

LA INSPECŢIE vom ţine cont de: vom cerceta vizual cei 2 sâni comparativ şi vom urmări: contur, formă, dimensiuni eventuale edeme , culoarea sânului, modificări mamelon dak prezintă tumoare , vom preciza caracteristicile şi localizarea

LA PALAPARE vom ţine cont de: dak există tumore vom preciza următoarele: număr, formă, dimensiuni, suprafaţă, contur,

consistenţă, mobilitate relaţiile cu planurile vecine

LA EXAMENUL PARACLINIC vom face mamografia –care dă informaţii despre volumul şi consistenţa sânului, areolei, mamelonului.

Dak prezintă opacităţi nodulare, rotunde => SINDROM RADIOLOGIC BENIGN, iar dak opacităţile sunt de intensitate crescută , => SINDROM RADIOLOGIC MALIGN.

Alte explorări : termografia- rec variaţiile de temperatură ale sânului, puncţia mamară, CT, biopsia.

BOALA PAGET este o varietate clinică de cancer mamar , care apare la femei de vârstă cuprinsă între 40-60 ani.

Procesul proliferativ poate apărea : zona externă a canalelor galactofore în partea unui carcinom dulctal /intradulctal

Microscopic avem celule paget la nivelul mamelonului. Tabloul clinic este reprezentat de prurit, senzaţie de arsură la nivelul mamelonului, şi prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului.

TRATAMENTUL secterectomie largă şi evitarea ganglionilor axilari amputaţie de sân

CLASIFICAREA T.N.M.

4

T-tumoare primară Tx- nu poate fi apreciată T0- nu se evidenţiază Tis- carcinom in situ T1-4d- tumoare de la 2-5 cm- extensie perete toracic

N-adenopatie regională Nx- adenopatie neapreciată N0- nu există adenopatie N1-3- adenopatie

M-metastaze la distanţă Mx- metastaze neapreciate M0- nu se evidenţiază M1- există metastaze

5