Ghidul profesorului

GeoGrafieclasa a V-a

autori: Silviu NEGUȚ, Carmen Camelia RĂDULESCU, Ionuț POPA

3

Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1. Documente reglatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.1. Planul-cadru pentru învățământul gimnazial (extras) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.2. Programa școlară pentru disciplina Geografie, clasele a V-a – a VIII-a (extras) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

2. Suporturi pentru proiectarea și organizarea inStruirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

2.1. Planificare calendaristică orientativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

2.2. Model de proiectare a unei unități de învățare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

2.3. Model de proiectare a unei unități elementare de învățare (proiect de lecție) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

3. evaluarea rezultatelor inStruirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

3.1. Tipologia itemilor de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

3.2. Tipologia testelor scrise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

3.3. Bareme de evaluare și de notare pentru testele secvențiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

4. poSibile dificultăți de interpretare a programei școlare și Soluțiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 oferite de manualul de geografie pentru clasa a v-a al editurii art

CUPRINS

4

5

CUVÂNT ÎNAINTE

Manualul de Geografie propus de Editura ART îi oferă profesorului cele mai corecte și aplicabile răspunsuri la întrebările: Cum trebuie să fie construit un manual pentru a răspunde exigențelor educaționale impuse de rea-litatea secolului XXI? Cum trebuie să se prezinte un manual care nu suferă de viciul („păcatul“) descriptivismului și al enciclopedismului care a „acaparat“ multe dintre manualele anterioare? Cum trebuie să ofere un manual accesibilizarea dobândirii competențelor asumate de programa școlară?

Am considerat manualul ca principal instrument de lucru al elevului, ca atare, manualul de Geografie este conceput într-o manieră riguroasă, dar atractivă, care să faciliteze învățarea. Actul educațional implică însă un binom inseparabil: profesorul și elevul. Dacă pentru elev manualul este principalul instrument de lucru, pentru profesor manualul de Geografie reprezintă o resursă didactică esențială și semnificativă. Se știe foarte bine că elementul determinant al organizării instruirii este nu manualul, ci programa școlară, dar un manual poate optimiza actul de instruire. Manualul de Geografie ajută profesorul în asigurarea unei logici interne a instruirii pentru fiecare conținut asumat de programa școlară. Corectitudinea științifică a informației oferite explicit prin text/imagine/elemente multimedia reprezintă o condiție care, probabil, o îndeplinesc toate celelalte manuale. Manualul de Geografie al Editurii ART oferă, dincolo de corectitudinea și rigoarea unei informații științifice ac-tualizate, o structură interioară coerentă, care facilitează un parcurs didactic dinamic. Activitățile de învățare și sarcinile de lucru propuse în manual sunt atât oportunități de construire a unor contexte concrete de dobândire a competențelor, cât și repere de conexiune directă cu experiența cotidiană a elevului.

În afară de noul plan-cadru (și de faptul că va trebui să predea Geografia într-o singură oră pe săptămână), cele mai mai provocări pentru profesorul care predă la clasa a V-a sunt legate de faptul că trebuie să pre-dea conținuturi legate de miliarde, sferă, viteză și să le „vorbească“ despre fenomene/forțe fizice (dizolvare, condensare, gravitație, presiune) și despre substanțe/fenomene chimice (atomi, molecule, gaze care intră în compoziția atmosferei) unor elevi care încă nu au dobândit astfel de noțiuni la disciplinele matematică, fizică (încep fizica abia într-a VI-a) sau chimie (materie de studiu începând din clasa a VII-a)! Manualul de Geografie vine în sprijinul profesorului, oferind atât explicații (prin rubrica Termeni noi), cât și experimente/aplicații de natură să suplinească lipsa noțiunilor de matematică, fizică sau chimie, dar mai ales să faciliteze înțelegerea elementelor, fenomenelor și proceselor geografice. Acest aspect aplicativ-informativ reprezintă un atu al manu-alului Editurii Art, care nu se regăsește în manualele existente.

În concluzie, manualul și ghidul profesorului pot fi considerate „unelte“ care nu așteaptă decât măiestria di-dactică a profesorului pentru a șlefui și pentru a deschide mintea, spiritul și emoția unui elev către cunoașterea și mai ales către înțelegerea realității înconjurătoare.

Autorii

1. DOCUMENTE REGLATOARE

1.1. PLANUL-CADRU pentru învățământul gimnazial (extras)

1.2. PROGRAMA ȘCOLARĂ pentru

disciplina Geografie, clasele a V-a – a VIII-a (extras)

8

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

9

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

1.1. PLANUL-CADRU PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL(extras)

Aria curriculară/disciplinaClasa

V VI VII VIII

I. Limbă şi comunicare 8-10 8-10 9-11 8-10Limba și literatura română

TC

4 4 4 4Limbă modernă 1 2 2 2 2Limbă modernă 2 2 2 2 2Elemente de limbă latină și de cultură romanică - - 1 -Opţional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2II. Matematică şi ştiinţe ale naturii 5-7 8-10 10-12 9-11Matematică

TC

4 4 4 4Fizică - 2 2 2Chimie - - 2 2Biologie 1 2 2 1Opţional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2III. Om şi societate 5-7 4-6 4-6 6-8Educaţie socială

TC

1 1 1 1Istorie 2 1 1 2Geografie 1 1 1 2Religie 1 1 1 1Opţional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2IV. Arte 2-4 2-4 2-4 2-4Educaţie plastică TC 1 1 1 1Educaţie muzicală 1 1 1 1Opţional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2V. Educaţie fizică, sport şi sănătate 2-4 2-4 2-4 2-4Educaţie fizică și sport TC 2 2 2 2Opţional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2VI. Tehnologii 2-4 2-4 2-4 2-4Educaţie tehnologică și aplicaţii practice TC 1 1 1 1Informatică și TIC 1 1 1 1Opţional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2VII. Consiliere şi orientare 1-3 1-3 1-3 1-3Consiliere și dezvoltare personală TC 1 1 1 1Opţional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2Opţional(e) integrat(e) la nivelul mai multor arii curriculare CDS 1 1 1 1

Număr total de ore în TC 25 27 30 30Număr total de ore în CDS 1-3 1-3 1-3 1-4Nr. minim – maxim de ore pe săptămână 26-28 28-30 31-33 31-34

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia școlii

11

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

Anexa nr . 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28 .02 .2017 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

1.2. PROGRAMA şCOLARĂPENTRU DISCIPLINA

GEOGRAFIECLASELE a V-a – a VIII-a

(extras)

București, 2017

12

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

NOTă DE prEzENTArE

Programa școlară de Geografie reprezintă o componentă esențială a Curriculumului național pentru clasele a V-a – a VIII-a din învăţământul gimnazial, având un buget de timp de 1 oră/săptămână (clasele a V-a – a VII-a) și de 2 ore/săp-tămână (clasa a VIII-a). Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învăţământ în aria curriculară Om și societate.

Elaborată în conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale, programa școlară pentru clasele a V-a – a VIII-a reprezintă un document reglator, coerent, care are în vedere finalităţile învăţământului și profilul general de formare a elevului. Programa cuprinde sistemul de cunoștinţe, abilităţi și atitudini necesare participării active la viaţa cotidiană. Pe baza acestor repere, precum și a altor componente ale mediului educaţional, a fost stabilit un sistem de competenţe generale pentru ciclul gimnazial, din care au fost derivate competenţele specifice.

Programa școlară fundamentează activitatea profesorilor de geografie, facilitează identificarea și abordarea temelor de interes disciplinar, precum și a celor de tip pluri-, inter- și transdisciplinar, reglementând, totodată, demersurile de pro-iectare a resurselor educaţionale pentru procesul de predare – învăţare – evaluare.

Pornind de la specificul ei știinţific, Geografia este o știinţă care se raportează atât la componentele naturale, cât și la cele sociale ale Terrei, obiectul său de studiu implicând și interacţiunea dintre om și mediul său de viaţă.

Geografia, ca disciplină fundamentală de studiu, prin dimensiunea ei reflexivă este responsabilă pentru înţelegerea lumii înconjurătoare și asumarea valorilor, iar prin dimensiunea sa acţională și aplicativă oferă posibilitatea identificării de soluţii și rezolvării de probleme. Sistemul metodologic propriu de investigare a realităţii (în special metoda cartografică), precum și posibilitatea de ancorare a demersului explicativ în actualitate, în realitatea lumii contemporane, au determinat reconstruirea programei școlare din perspectiva satisfacerii nevoilor de dezvoltare ale elevilor.

Geografia abordează atât problematica specifică domeniilor „clasice“ (geografie fizică și geografie umană), cât și problematica rezultată din interacţiunea acestor două domenii, respectiv din interacţiunea geografiei cu alte știinţe. Prin-cipalele componente ale geografiei școlare sunt: elemente, procese, fenomene, structuri, sisteme și interacţiuni. Aceste componente sunt utilizate în forme și asocieri diferite în raport cu specificul disciplinei școlare, cu competenţele și conţi-nuturile propuse, precum și cu disponibilităţile educaţionale ale elevilor.

Pentru elevi, Geografia contribuie la:• construirea unui referenţial obiectiv (format din sistemul cartografic, planeta ca întreg, geosfere, continente, regiuni,

ţări, spaţiu, teritoriu etc.), la care pot fi raportate elemente, fenomene, procese, sisteme și structuri din alte discipline școlare și domenii ale cunoașterii;

• identificarea și explicarea unor constatări (și adevăruri), rezultante ale interacţiunii dintre componentele mediului terestru natural și cele ale societăţii omenești, precum și ale interacţiunii globale om-natură;

• investigarea într-o formă specifică, adaptată la niveluri diferite de înţelegere, a realităţii oferite de orizontul local, planetă ca întreg, geosfere, ţări și regiuni în contextul existenţial zilnic;

• identificarea unor răspunsuri și soluţii care au la bază exemple din viaţa cotidiană.

În concordanţă cu direcţiile de dezvoltare ale Curriculumului naţional, programa școlară pentru disciplina Geografie are în vedere:

• conceptualizarea și transpunerea competenţelor-cheie în curriculum într-o abordare unitară pe parcursul fiecărui an de studiu și pe parcursul învăţământului gimnazial;

• definirea unui set adecvat de competenţe generale și specifice, competenţe ce pot fi formate la elevi prin conţinutu-rile propuse, prin metodologia didactică folosită, care vizează accentuarea dimensiunii aplicative a cunoașterii;

• construirea demersului educaţional pornind de la nevoile de dezvoltare ale elevului;• utilizarea unor conţinuturi și activităţi de învăţare cât mai variate pentru dezvoltarea întregului potenţial de care dis-

pune fiecare elev;• abordarea interdisciplinară a conceptelor și a fenomenelor, în vederea oferirii unei perspective complexe asupra

realităţii.

13

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

Programa școlară cuprinde următoarele componente: nota de prezentare, competenţele generale, competenţele spe-cifice și exemple de activităţi de învăţare (pe clase), conţinuturi și sugestii metodologice.

competenţele generale se dezvoltată prin studierea disciplinei Geografie în învăţământul gimnazial.

competenţele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competenţele generale și reprezin-tă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor.

conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii și reprezintă informații științifice fundamentale, validate în decursul cunoașterii umane, prin care se urmărește realizarea competenţelor. S-au avut în vedere dimensionarea optimă a conţinu-turilor și selectarea riguroasă a informaţiei, astfel încât acestea să nu ducă la supraîncărcare.

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare.

14

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

COMpETENţE gENErALE

1. prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace și limbaje specifice

2. raportarea realităţii geografice spaţiale și temporale la reprezentări cartografice

3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline școlare

4. elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei permanente și pentru viaţa cotidiană

15

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

CLASA a V-a

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje specifice

clasa a v-a1.1. utilizarea termenilor geografici în contexte diferite

- pronunţarea corectă a termenilor și a denumirilor geografice- identificarea termenilor geografici din surse diferite: manual, lecturi geografice, texte literare, mass-media etc.- completarea textelor lacunare cu termeni geografici specifici- gruparea unor termeni geografici pe baza unor criterii propuse- corelarea termenilor geografici cu elemente geografice specifice observate direct/indirect (teren/suporturi grafice/

imagini)- procesarea de informaţii geografice din diferite surse de documentare

1.2. descrierea unor elemente, fenomene sau procese geografice observate direct sau indirect- prezentarea elementelor și a fenomenelor geografice percepute direct (în orizontul local) sau indirect, reprezentate

pe diferite suporturi (animaţii video, filme documentare)- caracterizarea unor aspecte ale elementelor și fenomenelor geografice reprezentate pe suporturi variate (schiţe,

imagini, animaţii video), pe baza unui algoritm dat- precizarea etapelor succesive de desfășurare a unor fenomene geografice pe baza unor scheme/seturi de imagini- exerciţii de completare a termenilor geografici în scheme simple de prezentare a unor elemente și fenomene geografice

2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice

clasa a v-a2.1. utilizarea tehnicilor de orientare pe hartă/teren

- identificarea pe suporturi cartografice a unor puncte/trasee definite de coordonate geografice date- reprezentarea pe schiţe de hartă a unor puncte/trasee definite de coordonate geografice date- descrierea unor trasee scurte parcurse în orizontul local, prin raportare la repere, puncte cardinale, pe baza unui

algoritm dat- exprimarea poziţiei elementelor identificate în teren/pe hartă, cu ajutorul punctelor cardinale/coordonatelor geo-

grafice- descrierea poziţiei relative a unor obiecte/elemente geografice dintr-un anumit spaţiu prin raportare la un suport

cartografic- utilizarea elementară a tehnologiilor moderne (Sistemul Informațional Geografic – GIS; Sistemul de navigație – GPS)

2.2. relaţionarea scării de proporţie cu realitatea geografică- exerciţii de calculare a distanţelor dintre repere/puncte reprezentate pe suporturi cartografice utilizând scara de

proporţie- recunoașterea unei imagini de la sol și aeriene- corelarea imaginilor de la sol și aeriene cu suporturi cartografice- poziţionarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice la scări de proporţie date- exerciţii de calculare a suprafeţelor/ariilor delimitate pe hărţi cu scări de proporţie diferite- exerciţii de reprezentare, pe o schiţă de hartă, a unor elemente geografice din orizontul local

2.3. citirea reprezentărilor grafice și cartografice simple- precizarea etapelor succesive de desfășurare a unor procese geografice pe baza unor scheme- identificarea succesiunii cronologice a unor procese și fenomene geografice pe baza unor imagini grafice/cartogra-

fice- descrierea repartiţiei spaţiale a unor procese și fenomene geografice pe baza observaţiilor directe/indirecte pe su-

porturi geografice- exerciţii de ierarhizare a unor procese și fenomene geografice după criterii date

16

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline şcolare

clasa a v-a3.1. descrierea unor elemente, fenomene și procese geografice folosind noţiuni din matematică, știinţe și tehnologii

- măsurarea distanţelor în orizontul apropiat/local cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas, instru-mente/dispozitive electronice/informatice etc.)

- utilizarea scării de proporţie pentru descrierea extinderii spaţiale a unor elemente geografice- prezentarea desfășurării unor procese și fenomene geografice, utilizând noţiuni din domeniul știinţelor- prelucrarea datelor geografice utilizând operaţii matematice la nivel elementar- determinarea unor caracteristici ale elementelor geografice prin calcule matematice simple- prelucrarea datelor geografice cu ajutorul diferitelor instrumente TIC- prezentarea fenomenelor și proceselor observate direct/indirect cu ajutorul diferitelor aplicaţii digitale- prezentarea, cu ajutorul unor instrumente TIC, a elementelor mediului din orizontul apropiat/local- prezentarea, cu ajutorul unor suporturi geografice/instrumente TIC, a impactului mediului natural asupra omului

3.2. precizarea legăturilor dintre realitatea geografică și fenomene din domeniul Știinţe şi tehnologii- explicarea, prin enunţuri simple, a cauzelor producerii unor fenomene geografice observate direct/indirect, prin mij-

loace informatice- menţionarea unor efecte/influenţe ale producerii unor fenomene geografice asupra activităţii personale- identificarea unor corelaţii între fenomenele naturale observate și evenimente din viaţa cotidiană- descrierea unor fenomene din realitatea geografică prin utilizarea unor aplicaţii digitale

3.3. descrierea diversităţii naturale a realităţii geografice realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipli-ne școlare

- exerciţii de relaţionare între elemente și fenomene geografice observate direct sau indirect- identificarea deosebirilor dintre spaţii geografice diferite (localitate, regiune, continent) din perspectiva diversităţii

naturale- identificarea unor particularităţi ale diferitelor regiuni ale lumii din perspectiva cunoașterii lor geografice- elaborarea unor proiecte simple pe tema conservării și protecţiei diversităţii naturale, pentru formarea unor atitudini

civice pozitive

4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană

clasa a v-a4.1. utilizarea metodelor simple de investigare

- observarea directă/indirectă a unor elemente, fenomene și procese geografice- selectarea caracteristicilor unor elemente geografice descoperite prin observare directă/indirectă- descoperirea unor legături simple pe baza unor date geografice comparabile- analizarea unor situaţii-problemă din realitatea înconjurătoare în vederea identificării de soluţii- utilizarea informaţiilor geografice referitoare la diferite fenomene/procese geografice în contexte noi (explicarea unor aspecte ale realităţii înconjurătoare)- elaborarea unei schiţe de proiect pentru soluţionarea unei probleme geografice- derularea unui demers investigativ simplu pentru verificarea unei ipoteze de lucru

4.2. ordonarea elementelor geografice după anumite criterii- ordonarea elementelor geografice după criterii cantitative- selectarea elementelor geografice după criterii calitative- organizarea elementelor geografice după modul lor de succesiune- organizarea elementelor după caracteristici spațiale- ordonarea elementelor în funcţie de criterii de timp

17

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

4.3. aplicarea cunoștinţelor și a abilităţilor dobândite în contexte noi/situaţii reale de viaţă- elaborarea de planuri simple de învăţare în realizarea unor sarcini de lucru- aplicarea metodelor de măsurare și de gestionare a timpului necesar învăţării- aplicarea metodelor/tehnicilor de orientare în spaţiu în activitatea cotidiană- elaborarea unui plan simplu de măsuri privind combaterea/diminuarea efectelor unor fenomene naturale în orizontul local- prezentarea corelaţiei dintre succesiunea unor fenomene naturale și succesiunea activităţilor cotidiene/personale- precizarea unor reguli de comportament ce trebuie respectate în diferite situaţii ipotetice de risc din orizontul local- descrierea unor situaţii de risc în care se impune respectarea anumitor reguli specifice- completarea unor fișe tematice cu reguli de comportament, pentru diferite situaţii ipotetice de risc

CONțINuTurITerra – Elemente de geografie fizică

Domenii de conținut Conținuturi

terra – o planetă a universului

• Universul și Sistemul Solar – aspecte generale• Terra - o planetă a Sistemului Solar (formă și dimensiuni)• Aplicaţie practică: Călătorie virtuală în Univers

terra – o planetă în mișcare

• Globul geografic și harta. Coordonate geografice• Mișcările Pământului și consecinţele lor• Orientarea în spaţiul terestru (elemente naturale și instrumente clasiceși moderne)• Aplicaţii practice: Măsurarea timpului (zi, săptămână, lună, anotimp, an, calendar), Orizontul lo-cal – orientare, măsurare și reprezentare, Construirea unor forme simple de reprezentare grafică și cartografică

terra – o planetă în transformare

geosferele terreilitosfera

• Caracteristici generale și importanță• Structura internă a Terrei• Relieful: continente și bazine oceanice; forme majore de relief• Vulcanii și cutremurele• Aplicaţii practice: Relieful orizontului local, Reguli de comportare și măsuri de protecţie în cazul producerii de fenomene și procese în orizontul local (prăbușiri, alunecări de teren, cutremure etc.)

atmosfera• Caracteristici generale și importanță• Elemente și fenomene meteorologice• Vremea și clima• Zonele climatice ale Terrei. Influenţa climei asupra geosferelor• Aplicaţii practice: Clima, vremea și activitatea umană în orizontul local, Modalităţi de avertizare, reguli de comportare și măsuri de protecţie în cazul producerii de fenomene extreme în orizontul local (grindină, polei, furtuni, secetă, caniculă, viscol, tornade etc.)

18

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

Hidrosfera• Caracteristici generale și importanţă• Oceanul Planetar – componente și localizare. Dinamica apelor oceanice• Apele continentale• Gheţarii• Aplicaţii practice: Apele din orizontul local, Resurse de apă potabilă, Măsuri de protecţie a apelor, Modalităţi de avertizare, reguli de comportare și măsuri de protecţie în cazul producerii de fenomene extreme în orizontul local (viitură/revărsare/inundaţie, pod de gheaţă etc.)

biosfera și solurile• Caracteristici generale și importanţă• Plantele și animalele – repartiţia lor geografică• Solul - resursă a vieţii• Aplicaţie practică: Protecţia plantelor, a animalelor și conservareasolului

zonele naturale ale terrei

• Diversitatea peisajelor terestre naturale

Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Activitățile de învățare sugerate oferă o ima-gine posibilă privind contextele de dobândire a acestor competențe.

19

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

SugESTII METODOLOgICE

Prezentul curriculum își propune să formeze competenţe, valori și atitudini prin demersuri didactice care să coreleze explicit conţinuturile învăţării cu practica instruirii eficiente, ceea ce implică revalorificarea resurselor educaţionale (meto-de, mijloace) legitimate de practică și utilizarea unor resurse moderne (TIC, GIS etc.).

Prin modul de abordare a întregului demers didactic reglementat prin programa școlară de Geografie, fiecare profesor trebuie să aibă capacitatea de construire a situaţiilor și a activităţilor de învăţare asociate competenţelor specifice și conţinuturilor, astfel încât să fie asigurată egalitatea de șanse a tuturor elevilor, dar și maximizarea posibilităţilor individu-ale de dezvoltare intelectuală și profesională. Astfel, este necesară concretizarea elementelor programei în activităţi de învăţare adecvate, în urma parcurgerii cărora să existe un progres semnificativ, evaluabil. Un rol foarte important îi revine profesorului, care poate completa lista activităţilor de învăţare din programa școlară, în funcţie de specificul clasei. Ca elemente inovative se evidenţiază aplicaţiile practice și studiile de caz.

Pentru formarea competenţelor generale și specifice, este important ca profesorul să-și orienteze demersul didactic spre realizarea unor tipuri de activităţi de învăţare care să vizeze:

• utilizarea metodelor legitimate și validate în practica școlară, a metodelor aplicative și interactive care să asigure activizarea structurilor cognitive ale elevilor și transformarea lor în coparticipanţi la propria instruire și educaţie;

• contribuţia individuală a elevului (documentarea din diferite surse de informare, observarea directă sau indirectă, exerciţiul personal, experimentul etc.);

• dezvoltarea capacităţii de comunicare în situaţii diferite și în forme diverse;

• dezvoltarea capacităţii de abordare integrată a problemelor specifice mediului natural și a celor referitoare la dimen-siunea socială, economică și culturală a realităţii spaţiale;

• exersarea lucrului individual și în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice și a cooperării în realizarea sarcinilor de lucru;

• realizarea unor proiecte rezultate din experienţa cotidiană, a unor proiecte de identificare a soluţiilor și de rezolvare a unor situaţii-problemă;

• utilizarea metodelor, a mijloacelor și a instrumentelor TIC/GIS în activitatea didactică.

În legătura dintre competenţele specifice, conţinuturi și activităţile de învăţare, atât în proiectarea unităţilor de învăţare, cât și a instruirii propriu-zise, accentul este pus pe realizarea competenţelor, prin conţinuturile propuse și activităţile de învăţare (care sunt sugerate ca exemple).

Activităţile de învăţare au un caracter orientativ, exemplele propuse prin programa școlară sunt formulate cu un anumit grad de generalitate. Pentru a permite o abordare flexibilă, acestea pot fi selectate în funcţie de conţinuturile parcurse și de competenţele specifice vizate. Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a utiliza, diversifica și particulariza activităţile de învăţare în funcţie de resursele de timp, umane și materiale.

În cadrul Conţinuturilor din prezenta programă se vor selecta Aplicaţiile practice/Studiile de caz în funcţie de resursele de timp și de particularităţile psihologice și cognitive ale colectivelor de elevi. Cadrele didactice pot realiza și alte activităţi practice decât cele indicate, evidenţiind, astfel, caracterul pragmatic al geografiei.

20

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

Principalele dimensiuni vizate prin disciplina Geografie sunt:

• dimensiunea spaţială – prin relaţionarea permanentă între elementele geografice ale planetei ca întreg și elementele corespunzătoare din orizontul local sau de la nivel regional, naţional;

• dimensiunea perceperii intuitive a proceselor și fenomenelor geografice predominant observabile (direct sau indi-rect), care să aibă un aspect relevant pentru existenţa cotidiană a elevilor;

• dimensiunea interdisciplinară – prin posibilităţile geografiei de a conecta elementele naturale și umane, precum și elemente specifice geografiei cu cele specifice altor discipline;

• dimensiunea umană – prin specificul conţinuturilor, cu finalităţi în plan social, politic și cultural;

• dimensiunea economică – prin prezentarea unor sisteme și particularităţi economice caracteristice;

• dimensiunea culturală – prin sensibilizarea la realizările majore ale umanităţii și ale poporului român;

• dimensiunea civică – prin înţelegerea și aprecierea diversităţii umane, prin toleranţă și respect pentru diferitele sis-teme de valori.

Prezenta programă pornește de la premisa că o competenţă specifică odată formată se va utiliza ulterior fără a mai fi menţionată în programa clasei/claselor superioare.

Competenţele specifice pentru clasele a V-a – a VIII-a sunt concepute gradual, evidenţiind un nivel de complexitate crescut de la an la an pentru fiecare dintre cele patru competenţe generale. Această progresie este redată în tabelul următor.

21

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

com

pete

nţe

gene

rale

com

pete

nţe

spec

ifice

a v-

aa

vi-a

a vi

i-aa

viii-

a

1. p

reze

ntar

ea re

alită

ţii

geog

rafic

e ut

ilizâ

nd m

ijloa

ce

și li

mba

je s

peci

fice

1.1.

Util

izare

a te

rmen

ilor

geog

rafic

i în c

onte

xte

dife

rite

1.1.

Pre

ciza

rea,

în c

uvin

te p

ropr

ii, a

sens

ului

term

enilo

r geo

graf

ici

1.1.

Pre

ciza

rea,

în c

uvin

te p

ropr

ii, a

sens

ului

term

enilo

r geo

graf

ici

iden

tific

aţi în

con

text

e di

ferit

e

1.1.

Util

izare

a lim

baju

lui s

peci

fic

în e

xplic

area

uno

r ele

men

te,

feno

men

e și

stru

ctur

i geo

graf

ice

1.2.

Des

crie

rea

unor

ele

men

te,

feno

men

e sa

u pr

oces

e ge

ogra

fice

obse

rvat

e di

rect

sau

indi

rect

1.2.

Des

crie

rea

rela

ţiilo

r din

tre

elem

ente

le ș

i fen

omen

ele

geog

rafic

e ut

ilizân

d te

rmen

i sp

ecifi

ci

1.2.

Ela

bora

rea

unui

text

pe

o te

mă

geog

rafic

ă da

tă, u

tilizâ

nd

term

eni o

ferta

ţi

1.2.

Pre

zent

area

stru

ctur

ată

a in

form

aţie

i geo

graf

ice

2. r

apor

tare

a re

alită

ţii

geog

rafic

e sp

aţia

le ș

i te

mpo

rale

la re

prez

entă

ri ca

rtogr

afic

e

2.1.

Util

izare

a te

hnic

ilor d

e or

ient

are

pe h

artă

/tere

n

2.1.

Poz

iţion

area

ele

men

telo

r ge

ogra

fice

pe re

prez

entă

ri ca

rtogr

afic

e

2.1.

Loc

aliza

rea

elem

ente

lor

geog

rafic

e pe

repr

ezen

tări

carto

graf

ice

2.1.

Rep

reze

ntar

ea u

nor

elem

ente

geo

graf

ice

pe u

n su

port

carto

graf

ic d

at

2.2.

Rel

aţio

nare

a sc

ării d

e pr

opor

ţie c

u re

alita

tea

geog

rafic

ă

2.2.

Ord

onar

ea s

paţia

lă ș

i/sa

u cr

onol

ogic

ă a

elem

ente

lor,

feno

men

elor

și p

roce

selo

r ge

ogra

fice

după

crit

erii d

ate

2.2.

Inte

rpre

tare

a fe

nom

enel

or

și pr

oces

elor

geo

graf

ice

pe

baza

repr

ezen

tăril

or g

rafic

e și

carto

graf

ice

2.2.

Exp

licar

ea fe

nom

enel

or ș

i pr

oces

elor

geo

graf

ice

utiliz

ând

repr

ezen

tări

graf

ice

și ca

rtogr

afic

e

2.3.

Citi

rea

repr

ezen

tăril

or g

rafic

e și

carto

graf

ice

simpl

e

2.3.

Util

izare

a in

form

aţiilo

r ofe

rite

de s

upor

turil

e ca

rtogr

afic

e,gr

afic

e și

alte

mat

eria

le vi

zual

e în

co

ntex

te/s

ituaţ

ii dife

rite

2.3.

Cor

elar

ea e

lem

ente

lor ș

i fe

nom

enel

or g

eogr

afic

e da

te p

rin

rapo

rtare

la s

upor

turi

graf

ice

și ca

rtogr

afic

e

2.3.

Con

stru

irea

de re

prez

entă

ri gr

afic

e și

carto

graf

ice

pe b

aza

date

lor ș

i/sau

sup

ortu

rilor

ofe

rite

3. S

tudi

erea

spa

ţiulu

i ge

ogra

fic re

aliz

ând

cone

xiun

i cu

info

rmaţ

ii do

bând

ite la

al

te d

isci

plin

e șc

olar

e

3.1.

Des

crie

rea

unor

ele

men

te,

feno

men

e și

proc

ese

geog

rafic

e fo

losin

d no

ţiuni

din

mat

emat

ică,

Știin

ţe și

tehn

olog

ii

3.1.

Utiliz

area

info

rmaţ

iilor c

u ca

ract

er g

eogr

afic

cu

ajut

orul

in

stru

men

telo

r TIC

/GIS

și a

el

emen

telo

r din

mat

emat

ică

și șt

iinţe

3.1.

Iera

rhiza

rea

elem

ente

lor c

u ca

ract

er g

eogr

afic

cu

ajut

orul

in

stru

men

telo

r TIC

/GIS

și a

l el

emen

telo

r din

mat

emat

ică

și șt

iinţe

3.1.

Exp

licar

ea u

nor e

lem

ente

, fe

nom

ene

și pr

oces

e ge

ogra

fice

folo

sind

noţiu

ni d

in m

atem

atic

ă, șt

iinţe

și t

ehno

logi

i (TI

C/GI

S)

3.2.

Pre

ciza

rea

legă

turil

or d

intre

re

alita

tea

geog

rafic

ă și

feno

men

e di

n do

men

iul

știin

ţe ș

i teh

nolo

gii

3.2.

Pre

zent

area

car

acte

ristic

ilor

elem

ente

lor, f

enom

enel

or ș

i pr

oces

elor

geo

graf

ice

prin

ut

ilizar

ea in

stru

men

telo

r TIC

/GIS

3.2.

Rea

lizar

ea p

roie

ctel

or/

stud

iilor d

e ca

z util

izând

in

stru

men

te T

IC/G

IS

3.2.

For

mul

area

de

solu

ţii la

pr

oble

me

date

din

real

itate

a în

conj

urăt

oare

util

izând

ele

men

te

din

mat

emat

ică,

știin

ţe ș

i te

hnol

ogii (

TIC/

GIS)

22

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

3.3.

Des

crie

rea

dive

rsită

ţii

natu

rale

a re

alită

ţii g

eogr

afic

e re

alizâ

nd c

orel

aţii c

u in

form

aţiile

do

bând

ite la

alte

disc

iplin

e șc

olar

e

3.3.

Pre

zent

area

dive

rsită

ţii

natu

rale

, um

ane

și cu

ltura

le

real

izând

cor

elaţ

ii cu

info

rmaţ

ii do

bând

ite la

alte

disc

iplin

eșc

olar

e

3.3.

Exp

licar

ea d

ivers

ităţii

na

tura

le, u

man

e și

cultu

rale

a

real

ităţii

geo

graf

ice

real

izând

co

rela

ţii in

terd

iscip

linar

e

3.3.

Arg

umen

tare

a di

vers

ităţii

na

tura

le, u

man

e și

cultu

rale

a

real

ităţii

geo

graf

ice

real

izând

co

rela

ţii c

u in

form

aţiile

dob

ândi

te

la a

lte d

iscip

line

școl

are

3.4.

Des

crie

rea

patri

mon

iulu

i lo

cal, n

aţio

nal, e

urop

ean

și m

ondi

al u

tilizâ

nd d

ivers

e su

rse

3.4.

Pre

zent

area

pat

rimon

iulu

i m

ondi

al u

tilizâ

nd d

ivers

e su

rse

3.4.

Arg

umen

tare

a im

porta

nţei

pa

trim

oniu

lui lo

cal ș

i naţ

iona

l în

cont

ext e

urop

ean

și m

ondi

al

4. e

labo

rare

a un

ui d

emer

s in

vest

igat

iv di

n pe

rspe

ctiva

ed

ucaţ

iei p

erm

anen

te ș

i pe

ntru

viaţ

a co

tidia

nă

4.1.

Util

izare

a m

etod

elor

sim

ple

de in

vest

igar

e (o

bser

vare

dire

ctă/

indi

rect

ă, co

lect

are

de d

ate)

4.1.

Con

stru

irea

unui

dem

ers

inve

stig

ativ

suge

rat/d

irija

t4.

1. U

tiliza

rea

unor

met

ode

de

inve

stig

are

(ana

liză,

inte

rpre

tare

)4.

1. R

ealiz

area

unu

i dem

ers

inve

stig

ativ

4.2.

Ord

onar

ea e

lem

ente

lor

geog

rafic

e du

pă a

num

ite c

riter

ii

4.2.

Car

acte

rizar

ea e

lem

ente

lor,

feno

men

elor

și p

roce

selo

r dup

ă un

alg

oritm

dat

4.2.

Iera

rhiza

rea

elem

ente

lor,

feno

men

elor

și p

roce

selo

r dup

ă ca

ract

erist

icile

geo

graf

ice

4.2.

Ana

lizar

ea e

lem

ente

lor,

feno

men

elor

și p

roce

selo

r din

re

alita

tea

obse

rvat

ă di

rect

sau

in

dire

ct

4.3.

Apl

icar

ea c

unoș

tinţe

lor ș

i a

abilit

ăţilo

r dob

ândi

te în

con

text

e no

i/situ

aţii r

eale

de

viaţă

4.3.

Com

para

rea

elem

ente

lor,

feno

men

elor

și p

roce

selo

r dup

ă ca

ract

erist

icile

geo

graf

ice

4.3.

Exp

licar

ea re

laţii

lor î

ntre

grup

uri d

e el

emen

te, f

enom

ene

și pr

oces

e al

e m

ediu

lui g

eogr

afic

4.3.

Com

para

rea

unor

sist

eme

și st

ruct

uri s

paţia

le d

upă

un a

lgor

itm

dat

4.4.

Iden

tific

area

sol

uţiilo

r de

prot

ecţie

a m

ediu

lui g

eogr

afic

4.4.

Iden

tific

area

sol

uţiilo

r de

prot

ecţie

a m

ediu

lui g

eogr

afic

din

or

izont

ul lo

cal s

au în

depă

rtat î

n co

ntex

tul d

ezvo

ltării

sus

tena

bile

tota

l 4

1112

1313

23

1. D

OCUM

ENTE

REG

LATO

ARE

CLASA a V-aTerra – Elemente de geografie fizică

Programa pentru clasa a V-a, Terra – Elemente de geografie fizică, continuă și dezvoltă elementele introductive de științe parcurse la clasele a III-a și a IV-a și de geografie parcurse în clasa a IV-a. O poziţie educaţională centrală o au com-petenţele de comunicare, de utilizare a suporturilor cartografice, precum și de utilizare a unor elemente din alte discipline școlare în studierea realităţii spaţiale (geografice).

În abordarea învăţării geografiei la acest nivel se acordă o atenţie deosebită formării unei terminologii și a unor cu-noștinţe elementare, bazate preponderent pe observarea directă sau indirectă a realităţii înconjurătoare, a proceselor și fenomenelor din orizontul apropiat sau mai îndepărtat. Formarea competenţei de comunicare se dezvoltă în clasa a V-a și continuă pe parcursul claselor a VI-a și a VII-a prin diversificarea elementelor terminologice concrete la nivelul continen-telor, al regiunilor și al ţărilor.

Observarea realităţii înconjurătoare sub aspectele ei sesizabile direct sau într-o formă indirectă, prin imagini ale aces-teia, reprezintă sursa principală de învăţare oferită elevilor. În acest context, rolul profesorului este determinant în selecta-rea activităţilor de învăţare care să conducă la realizarea competenţelor asumate prin programă. Localizarea elementelor, fenomenelor și proceselor pe suporturi cartografice constituie elemente ale unei competenţe generale a geografiei care pot fi aplicate în oricare situaţie de învăţare, printr-o succesiune de activităţi ce presupun: înţelegerea semnelor convenţi-onale, identificarea localizării, compararea localizării pe hartă cu cea din realitate, transformarea informaţiei cartografice într-un mesaj oral sau scris. Pe baza acestora pot fi puse în evidenţă anumite caracteristici ale elementelor analizate. Este un demers preponderent exploratoriu, care își propune: observarea atentă a componentelor ce formează realitatea înconjurătoare (elemente, procese, fenomene, sisteme, structuri), înţelegerea și explicarea acestora, interpretarea unor hărţi diferite și a unor grafice, aplicarea unor tehnici simple de investigare.

2. SUPORTURI PENTRU PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA INSTRUIRII

2.1. Planificare calendaristică orientativă

2.2. Model de proiectare a unei unități de învățare

2.3. Model de proiectare a unei unități

elementare de învățare (proiect de lecție)

26

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

NR.

CRT.

uNIT

ATEA

DE

îNVă

ţArE

COM

pETE

NţE

SpEC

IfIC

ECO

NţIN

uTur

INR

. DE

ORE

SăpT

ăMâN

AOb

SErV

AţII/

EVAL

UARE

1.Te

rra –

o p

lane

tă

a un

iver

sulu

i 1.

1. u

tiliz

area

term

enilo

r geo

graf

ici î

n co

ntex

te d

iferit

e 1.

2. d

escr

iere

a un

or e

lem

ente

, fen

omen

e sa

u pr

oces

e ge

ogra

fice

obse

rvat

e di

rect

sau

indi

rect

3.

1. d

escr

iere

a un

or e

lem

ente

, fen

omen

e și

pro

cese

ge

ogra

fice

folo

sind

noţ

iuni

din

mat

emat

ică,

știi

nţe

și

tehn

olog

ii 3.

2. p

reci

zare

a le

gătu

rilor

din

tre re

alita

tea

geog

rafic

ă și

fe

nom

ene

din

dom

eniu

l știi

nţe

și te

hnol

ogii

4.1.

util

izar

ea m

etod

elor

sim

ple

de in

vest

igar

e 4.

2. o

rdon

area

ele

men

telo

r geo

graf

ice

după

anu

mite

crit

erii

reca

pitu

lare

a no

țiuni

lor d

obân

dite

în

clas

a a

iv-a

1I

t 0 (tes

t in

ițial

)

eval

uare

or

ală

• uni

vers

ul ș

i Sis

tem

ul S

olar

–

aspe

cte

gene

rale

2II

– III

• ter

ra –

o p

lane

tă a

Sis

tem

ului

So

lar

• apl

icaţ

ie p

ract

ică:

căl

ător

ie

virtu

ală

în u

nive

rsRe

capi

tula

re ş

i eva

luar

e

1IV

2.Te

rra –

o p

lane

tă

în m

işca

re

1.1.

util

izar

ea te

rmen

ilor g

eogr

afic

i în

cont

exte

dife

rite

1.2.

des

crie

rea

unor

ele

men

te, f

enom

ene

sau

proc

ese

geo-

graf

ice

obse

rvat

e di

rect

sau

indi

rect

2.

1. u

tiliz

area

tehn

icilo

r de

orie

ntar

e pe

har

tă/t

eren

• glo

bul g

eogr

afic

și h

arta

. co

ordo

nate

le g

eogr

afic

e2

V –

VI

• Miș

căril

e pă

mân

tulu

i și c

onse

cin-

ţele

lor

1VI

I

• orie

ntar

ea în

spa

ţiul t

eres

tru (e

le-

men

te n

atur

ale

și in

stru

men

te c

lasi

-ce

și m

oder

ne)

1VI

II

pLAN

IfIC

ArE

CALE

NDAr

ISTI

Că O

rIEN

TATI

VăTe

rra –

Ele

men

te d

e ge

ogra

fie fi

zică

Sem

estru

l i

An şc

olar

: 201

7 –

2018

Unita

tea d

e înv

ățăm

ânt:

…………

…………

…………

…………

Prof

esor

: ……

…………

…………

…………

…………

…………

…Ar

ia cu

rricu

lară:

Om

şi so

ciet

ate

Disc

iplin

a de î

nvăț

ămân

t: ge

ogra

fieCl

asa:

a v

-aNu

măr

de o

re p

e săp

tăm

ână:

1 o

ră

Sem

estru

l I: 1

8 să

ptăm

âni (

11.0

9.20

17 –

02.

02.2

018)

Sem

estru

l al I

I-lea

: 17

săpt

ămân

i (12

.02.

2018

– 1

5.06

.201

8)pr

ogra

mul

„șco

ala

altfe

l“: …

…………

…………

…………

…………

…………

……

Aviz

at:

dire

ctor

/ re

spon

sabi

l com

isie m

etod

ică:

27

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

NR.

CRT.

uNIT

ATEA

DE

îNVă

ţArE

COM

pETE

NţE

SpEC

IfIC

ECO

NţIN

uTur

INR

. DE

ORE

SăpT

ăMâN

AOb

SErV

AţII/

EVAL

UARE

2.2.

rel

aţio

nare

a sc

ării

de p

ropo

rţie

cu re

alita

tea

geog

rafic

ă 2.

3. c

itire

a re

prez

entă

rilor

gra

fice

și c

arto

graf

ice

sim

ple

3.1.

des

crie

rea

unor

ele

men

te, f

enom

ene

și p

roce

se

geog

rafic

e fo

losi

nd n

oţiu

ni d

in m

atem

atic

ă, ș

tiinţ

e și

te

hnol

ogii

4.

2. o

rdon

area

ele

men

telo

r geo

graf

ice

după

anu

mite

crit

erii

• apl

icaţ

ii pr

actic

e:

- Măs

urar

ea ti

mpu

lui

- oriz

ontu

l loc

al –

orie

ntar

e,

măs

urar

e și

repr

ezen

tare

. co

nstru

irea

unor

form

e si

mpl

e de

re

prez

enta

re g

rafic

ă și

car

togr

afic

ă

Reca

pitu

lare

şi e

valu

are

2IX

– X

t 1 (tes

t se

cven

țial)

3.Te

rra –

o p

lane

tă

în tr

ansf

orm

are

A. L

itosf

era

1.1.

util

izar

ea te

rmen

ilor g

eogr

afic

i în

cont

exte

dife

rite

1.2.

des

crie

rea

unor

ele

men

te, f

enom

ene

sau

proc

ese

geog

rafic

e ob

serv

ate

dire

ct s

au in

dire

ct

2.3.

citi

rea

repr

ezen

tăril

or g

rafic

e și

car

togr

afic

e si

mpl

e 3.

2. p

reci

zare

a le

gătu

rilor

din

tre re

alita

tea

geog

rafic

ă și

fe

nom

ene

din

dom

eniu

l Știi

nţe

şi te

hnol

ogii

4.1.

util

izar

ea m

etod

elor

sim

ple

de in

vest

igar

e 4.

2. o

rdon

area

ele

men

telo

r geo

graf

ice

după

anu

mite

crit

erii

4.3.

apl

icar

ea c

unoș

tinţe

lor ș

i a a

bilit

ăţilo

r dob

ândi

te în

co

ntex

te n

oi/s

ituaţ

ii re

ale

de vi

aţă

geos

fere

le t

erre

i • l

itosf

era

– ca

ract

eris

tici g

ener

ale

și im

porta

nță

• Stru

ctur

a in

tern

ă a

terre

i

2XI

– X

II

t 2 (tes

t se

cven

țial)

• rel

iefu

l: co

ntin

ente

și b

azin

e oc

eani

ce; f

orm

e m

ajor

e de

relie

f 2

XIII

– XI

V

• vul

cani

i și c

utre

mur

ele

1XV

• apl

icaţ

ii pr

actic

e:

- reg

uli ș

i măs

uri î

n ca

z de

cut

rem

ur- r

egul

i și m

ăsur

i în

caz

de p

răbu

șiri

și a

lune

cări

de te

ren

- rel

iefu

l oriz

ontu

lui l

ocal

Reca

pitu

lare

şi e

valu

are

3XV

I – X

VIII

notă

:• P

lani

ficar

ea c

alen

daris

tică

are

la b

ază

plan

ul-c

adru

de

învă

țăm

ânt p

entru

învă

țăm

ântu

l gim

nazia

l apr

obat

prin

OM

ENCT

nr.

3590

/05.

04.2

016,

pro

gram

a şc

olar

ă pe

ntru

dis

cipl

ina

Geog

rafie

, cla

sele

a V

-a –

a V

III-a

, apr

o-ba

tă p

rin O

MEN

nr.

3393

/28.

02.2

017

şi s

truct

ura

anul

ui ş

cola

r 201

7 –

2018

apr

obat

ă pr

in O

MEN

nr.

3382

/24.

02.2

017.

• Der

ular

ea a

ctivi

tății

did

actic

e se

va m

odifi

ca/a

just

a în

con

form

itate

cu

inte

rval

ul d

e de

sfăş

urar

e a

prog

ram

ului

„Șco

ala

altfe

l“ st

abili

t la

nive

lul f

iecă

rei u

nită

ți de

învă

țăm

ânt.

• Rub

rica

de C

ompe

tenţ

e sp

ecifi

ce c

uprin

de c

ompe

tenţ

ele

spec

ifice

din

pro

gram

a şc

olar

ă ca

re p

ot fi

real

izate

prin

con

ţinut

urile

ofe

rtate

.• C

ompe

tenţ

ele

spec

ifice

pro

puse

au

cara

cter

orie

ntat

iv; c

adru

l did

actic

sta

bile

şte

com

pete

nţel

e m

inim

ale

pe c

are

oric

e el

ev tr

ebui

e să

le d

obân

deas

că ş

i poa

te e

xtin

de s

fera

ace

stor

a, în

func

ţie d

e sp

ecifi

cul c

lase

i şi d

e pe

rform

anţe

le e

levil

or.

• Mod

alită

ţile

de e

valu

are

trebu

ie d

ivers

ifica

te p

rin u

tiliza

rea

inst

rum

ente

lor c

ompl

emen

tare

sug

erat

e de

pro

gram

a şc

olar

ă, s

usțin

ute,

prop

use

şi p

rom

ovat

e de

geo

graf

ie. M

anua

l pen

tru c

lasa

a v

-a, a

utor

i: Si

lviu

negu

ț, ca

rmen

cam

elia

răd

ules

cu, i

onuț

pop

a, e

ditu

ra a

rt, b

ucur

ești,

201

7.

28

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

NR.

CRT.

uNIT

ATEA

DE

îNVă

ţArE

COM

pETE

NţE

SpEC

IfIC

ECO

NţIN

uTur

INR

. DE

ORE

SăpT

ăMâN

AOb

SErV

AţII/

EVAL

UARE

1.b.

Atm

osfe

ra1.

2. d

escr

iere

a un

or e

lem

ente

, fen

omen

e sa

u pr

oces

e ge

ogra

fice

obse

rvat

e di

rect

sau

indi

rect

2.

3. c

itire

a re

prez

entă

rilor

gra

fice

și c

arto

graf

ice

sim

ple

3.1.

des

crie

rea

unor

ele

men

te, f

enom

ene

și p

roce

se

geog

rafic

e fo

losi

nd n

oţiu

ni d

in m

atem

atic

ă, ș

tiinţ

e și

te

hnol

ogii

3.2.

pre

ciza

rea

legă

turil

or d

intre

real

itate

a ge

ogra

fică

și

feno

men

e di

n do

men

iul Ș

tiinţ

e şi

tehn

olog

ii 3.

3. d

escr

iere

a di

vers

ităţii

nat

ural

e a

real

ităţii

geo

graf

ice

real

izân

d co

rela

ţii c

u in

form

aţiil

e do

bând

ite la

alte

di

scip

line

școl

are

4.1.

util

izar

ea m

etod

elor

sim

ple

de in

vest

igar

e 4.

3. a

plic

area

cun

oștin

ţelo

r și a

abi

lităţ

ilor d

obân

dite

în

cont

exte

noi

/situ

aţii

real

e de

viaţ

ă

• atm

osfe

ra –

car

acte

ristic

i gen

eral

e și

impo

rtanț

ă • e

lem

ente

și f

enom

ene

met

eoro

logi

ce

2I –

II

t 1 (tes

t se

cven

țial)

• vre

mea

și c

lima

• zon

ele

clim

atic

e al

e te

rrei.

influ

enţa

cl

imei

asu

pra

geos

fere

lor

2III

– IV

• apl

icaţ

ii pr

actic

e:

- clim

a, vr

emea

și a

ctivi

tate

a um

ană

în o

rizon

tul l

ocal

- fen

omen

e cl

imat

ice

extre

me

- reg

uli ș

i măs

uri î

n tim

pul s

ezon

ului

ca

ld- r

egul

i și m

ăsur

i în

timpu

l sez

onul

ui

rece

Reca

pitu

lare

şi e

valu

are

2V

– VI

2.C.

Hid

rosf

era

1.1.

util

izar

ea te

rmen

ilor g

eogr

afic

i în

cont

exte

dife

rite

1.2.

des

crie

rea

unor

ele

men

te, f

enom

ene

sau

proc

ese

geo-

graf

ice

obse

rvat

e di

rect

sau

indi

rect

2.

3. c

itire

a re

prez

entă

rilor

gra

fice

și c

arto

graf

ice

sim

ple

3.2.

pre

ciza

rea

legă

turil

or d

intre

real

itate

a ge

ogra

fică

și fe

-no

men

e di

n do

men

iul Ș

tiinţ

e şi

tehn

olog

ii 3.

3. d

escr

iere

a di

vers

ităţii

nat

ural

e a

real

ităţii

geo

graf

ice

real

izân

d co

rela

ţii c

u in

form

aţiil

e do

bând

ite la

alte

dis

cipl

i-ne

șco

lare

4.

1. u

tiliz

area

met

odel

or s

impl

e de

inve

stig

are

4.3.

apl

icar

ea c

unoș

tinţe

lor ș

i a a

bilit

ăţilo

r dob

ândi

te în

co

ntex

te n

oi/s

ituaţ

ii re

ale

de vi

aţă

• Hid

rosf

era

– ca

ract

eris

tici g

ener

ale

şi im

porta

nţă

• oce

anul

pla

neta

r

2VI

I – V

III

t 2 (tes

t se

cven

țial)

• ape

le c

ontin

enta

le2

IX –

X• g

heţa

rii1

XI• a

plic

aţii

prac

tice:

- r

esur

sele

de

apă

pota

bilă

- ape

le d

in o

rizon

tul l

ocal

- Măs

uri d

e pr

otec

ţie a

ape

lor

- viit

uri.

revă

rsăr

i. in

unda

ții.

regu

li de

com

porta

re ș

i măs

uri d

e pr

otec

țieRe

capi

tula

re ş

i eva

luar

e

1XI

I

Sem

estru

l al i

i-lea

29

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

NR.

CRT.

uNIT

ATEA

DE

îNVă

ţArE

COM

pETE

NţE

SpEC

IfIC

ECO

NţIN

uTur

INR

. DE

ORE

SăpT

ăMâN

AOb

SErV

AţII/

EVAL

UARE

3.D.

bio

sfer

a şi

sol

urile

1.

1. u

tiliz

area

term

enilo

r geo

graf

ici î

n co

ntex

te d

iferit

e 2.

1. u

tiliz

area

tehn

icilo

r de

orie

ntar

e pe

har

tă/t

eren

2.

2. r

elaţ

iona

rea

scăr

ii de

pro

porţi

e cu

real

itate

a ge

ogra

fică

3.2.

pre

ciza

rea

legă

turil

or d

intre

real

itate

a ge

ogra

fică

și

feno

men

e di

n do

men

iul Ș

tiinţ

e şi

tehn

olog

ii 3.

3. d

escr

iere

a di

vers

ităţii

nat

ural

e a

real

ităţii

geo

graf

ice

real

izân

d co

rela

ţii c

u in

form

aţiil

e do

bând

ite la

alte

di

scip

line

școl

are

4.1.

util

izar

ea m

etod

elor

sim

ple

de in

vest

igar

e 4.

3. a

plic

area

cun

oștin

ţelo

r și a

abi

lităţ

ilor d

obân

dite

în

cont

exte

noi

/situ

aţii

real

e de

viaţ

ă

• bio

sfer

a –

cara

cter

istic

i gen

eral

e și

im

porta

nţă

• rep

artiţ

ia g

eogr

afic

ă a

viețu

itoar

elor

1XI

II

t 3 (tes

t se

cven

țial)

• Sol

ul –

resu

rsă

a vie

ţii

1XI

V

• apl

icaţ

ie p

ract

ică:

pro

tecţ

ia

plan

telo

r, a

anim

alel

or ș

i a s

olur

ilor

Reca

pitu

lare

şi e

valu

are

1XV

4.zo

nele

nat

ural

e

ale

Terre

i 1.

2. d

escr

iere

a un

or e

lem

ente

, fen

omen

e sa

u pr

oces

e ge

o-gr

afic

e ob

serv

ate

dire

ct s

au in

dire

ct

3.2.

pre

ciza

rea

legă

turil

or d

intre

real

itate

a ge

ogra

fică

și fe

-no

men

e di

n do

men

iul Ș

tiinţ

e şi

tehn

olog

ii 3.

3. d

escr

iere

a di

vers

ităţii

nat

ural

e a

real

ităţii

geo

graf

ice

real

izân

d co

rela

ţii c

u in

form

aţiil

e do

bând

ite la

alte

dis

cipl

i-ne

șco

lare

4.

2. o

rdon

area

ele

men

telo

r geo

graf

ice

după

anu

mite

crit

erii

• dive

rsita

tea

peis

ajel

or te

rest

re n

a-tu

rale

1XV

Iev

alua

re

oral

ă

5.Si

ntez

ă şi

eva

luar

e1.

1. ..

. 4.3

• ter

ra –

ele

men

te d

e ge

ogra

fie fi

zică

1XV

IIt f (t

est f

inal

)

notă

:• P

lani

ficar

ea c

alen

daris

tică

are

la b

ază

plan

ul-c

adru

de

învă

țăm

ânt p

entru

învă

țăm

ântu

l gim

nazia

l apr

obat

prin

OM

ENCT

nr.

3590

/05.

04.2

016,

pro

gram

a şc

olar

ă pe

ntru

dis

cipl

ina

Geog

rafie

, cla

sele

a V

-a –

a V

III-a

, apr

o-ba

tă p

rin O

MEN

nr.

3393

/28.

02.2

017

şi s

truct

ura

anul

ui ş

cola

r 201

7 –

2018

apr

obat

ă pr

in O

MEN

nr.

3382

/24.

02.2

017.

• Der

ular

ea a

ctivi

tății

did

actic

e se

va m

odifi

ca/a

just

a în

con

form

itate

cu

inte

rval

ul d

e de

sfăş

urar

e a

prog

ram

ului

„Șco

ala

altfe

l“ st

abili

t la

nive

lul f

iecă

rei u

nită

ți de

învă

țăm

ânt.

• Rub

rica

de C

ompe

tenţ

e sp

ecifi

ce c

uprin

de c

ompe

tenţ

ele

spec

ifice

din

pro

gram

a şc

olar

ă ca

re p

ot fi

real

izate

prin

con

ţinut

urile

ofe

rtate

.• C

ompe

tenţ

ele

spec

ifice

pro

puse

au

cara

cter

orie

ntat

iv; c

adru

l did

actic

sta

bile

şte

com

pete

nţel

e m

inim

ale

pe c

are

oric

e el

ev tr

ebui

e să

le d

obân

deas

că ş

i poa

te e

xtin

de s

fera

ace

stor

a, în

func

ţie d

e sp

ecifi

cul c

lase

i şi d

e pe

rform

anţe

le e

levil

or.

• Mod

alită

ţile

de e

valu

are

trebu

ie d

ivers

ifica

te p

rin u

tiliza

rea

inst

rum

ente

lor c

ompl

emen

tare

sug

erat

e de

pro

gram

a şc

olar

ă, s

usțin

ute,

prop

use

şi p

rom

ovat

e de

geo

graf

ie. M

anua

l pen

tru c

lasa

a v

-a, a

utor

i: Si

lviu

negu

ț, ca

rmen

cam

elia

răd

ules

cu, i

onuț

pop

a, e

ditu

ra a

rt, b

ucur

ești,

201

7.

30

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

NR.

CRT.

CONț

INuT

urI

(DET

ALIE

rI)

COM

pETE

NțE

SpEC

IfIC

EAC

TIVI

TățI

DE

îNVă

țArE

NR.

DE

ORE

rESu

rSE

(MAT

ErIA

LE/

prOC

EDur

ALE)

EVAL

UARE

1.• g

lobu

l geo

grafi

c şi

har

ta.

coor

dona

te g

eogr

afice

- Glo

bul g

eogr

afic

și ha

rta

2 .1 .

2 .2 .

2 .3 .

3 .1 .

4 .2 .

- des

crie

rea

poziţ

iei r

elat

ive a

uno

r obi

ecte

/ele

men

te g

eogr

afice

din

-tr-

un a

num

it sp

aţiu

prin

rapo

rtare

la u

n su

port

carto

grafi

c - e

xprim

area

poz

iţiei

ele

men

telo

r ide

ntifi

cate

pe

hartă

, cu

ajut

orul

pu

ncte

lor c

ardi

nale

- des

crie

rea

unor

tras

ee p

rin ra

porta

re la

repe

re ș

i la p

unct

e ca

rdin

ale

- cal

cula

rea

dist

anţe

lor d

intre

repe

re/p

unct

e re

prez

enta

te p

e su

portu

ri ca

rtogr

afice

util

izând

sca

ra d

e pr

opor

ţie

- poz

iţion

area

ele

men

telo

r geo

grafi

ce p

e re

prez

entă

ri ca

rtogr

afice

la

scăr

i de

prop

orţie

dat

e - d

escr

iere

a re

parti

ţiei s

paţia

le a

uno

r pro

cese

şi f

enom

ene

geog

ra-

fice

pe b

aza

obse

rvăr

ii sup

ortu

rilor

geo

grafi

ce

- red

area

în c

uvin

te p

ropr

ii a e

lem

ente

lor s

emni

ficat

ive re

prez

enta

te

pe s

upor

turi

carto

grafi

ce d

iferit

e- u

tiliza

rea

scăr

ii de

prop

orţie

pen

tru d

escr

iere

a ex

tinde

rii s

paţia

le a

un

or e

lem

ente

geo

grafi

ce

- sel

ecta

rea

elem

ente

lor g

eogr

afice

dup

ă cr

iterii

cal

itativ

e - o

rgan

izare

a el

emen

telo

r dup

ă ca

ract

erist

ici s

pația

le o

ferta

te

1m

ater

iale:

gl

ob g

eogr

afic

hărți

– d

iferit

e du

pă

conț

inut

, sca

ră, le

gend

ăm

anua

lpr

oced

ural

e:ob

serv

ația

conv

ersa

ția e

urist

ică

expl

icaț

iam

odel

area

lucr

ul c

u gl

obul

și h

arta

lucr

ul c

u m

anua

lul

Eval

uare

or

ală

UNIT

ATEA

2

Terra

– o

pla

netă

în m

işca

re

(Mod

el)

prOI

ECTA

rE

pE u

NITă

țI D

E îN

VățA

rESe

mes

trul I

An şc

olar

: 201

7 –

2018

Unita

tea d

e înv

ățăm

ânt:

…………

…………

…………

…………

…………

…………

…………

………

Prof

esor

: ………

…………

…………

…………

…………

…………

…………

…………

…………

…………

……Ar

ia cu

rricu

lară:

Om

şi so

ciet

ate

Disc

iplin

a de î

nvăț

ămân

t: ge

ogra

fie (T

erra

– e

lem

ente

de

geog

rafie

fizic

ă)Cl

asa:

a v

-aNu

măr

de o

re p

e săp

tăm

ână:

1 o

ră

num

ăr d

e or

e al

ocat

e: 6

31

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

NR.

CRT.

CONț

INuT

urI

(DET

ALIE

rI)

COM

pETE

NțE

SpEC

IfIC

EAC

TIVI

TățI

DE

îNVă

țArE

NR.

DE

ORE

rESu

rSE

(MAT

ErIA

LE/

prOC

EDur

ALE)

EVAL

UARE

2.- C

oord

onat

ele g

eogr

afice

1 .1 .

2 .1 .

2 .2 .

2 .3 .

3 .1 .

- pro

nunţ

area

cor

ectă

a te

rmen

ilor ş

i a d

enum

irilo

r geo

grafi

ce

- com

plet

area

text

elor

lacu

nare

cu

term

eni g

eogr

afici

spe

cific

i - c

orel

area

term

enilo

r geo

grafi

ci c

u el

emen

te g

eogr

afice

spe

cific

e ob

serv

ate

pe s

upor

turi

grafi

ce ș

i imag

ini

- ide

ntifi

care

a pe

sup

ortu

ri ca

rtogr

afice

a u

nor p

unct

e de

finite

de

co-

ordo

nate

geo

grafi

ce d

ate

- rep

reze

ntar

ea p

e sc

hiţe

de

hartă

a u

nor p

unct

e/tra

see

defin

ite d

e co

ordo

nate

geo

grafi

ce d

ate

- exp

rimar

ea p

oziţi

ei e

lem

ente

lor i

dent

ifica

te p

e ha

rtă, c

u aj

utor

ul

coor

dona

telo

r geo

grafi

ce

- exe

rciţi

i de

repr

ezen

tare

, pe

o sc

hiţă

de

hartă

, a u

nor p

unct

e, pe

ba

ză d

e co

ordo

nate

geo

grafi

ce d

ate

- des

crie

rea

repa

rtiţie

i spa

ţiale

a u

nor p

unct

e pe

baz

a co

ordo

nate

lor

lor g

eogr

afice

- pre

lucr

area

dat

elor

geo

grafi

ce u

tilizâ

nd o

pera

ţii m

atem

atic

e la

nive

l el

emen

tar

1m

ater

iale:

gl

ob g

eogr

afic

harta

fizic

ă a

lum

ii at

las

man

ual

proc

edur

ale:

obse

rvaț

iaex

plic

ația

prob

lem

atiza

rea

lucr

ul c

u gl

obul

și h

arta

lucr

ul c

u m

anua

lul

Eval

uare

or

ală

3.• M

işcă

rile

păm

ântu

lui

şi c

onse

cinţ

ele

lor

1 .2 .

3 .1 .

4 .2 .

- pre

zent

area

ele

men

telo

r şi a

feno

men

elor

geo

grafi

ce p

erce

pute

di-

rect

, în o

rizon

tul lo

cal s

au in

dire

ct, r

epre

zent

ate

pe d

iferit

e su

portu

ri di

gita

le- p

reci

zare

a et

apel

or s

ucce

sive

de d

esfă

şura

re a

uno

r fen

omen

e ge

ogra

fice

pe b

aza

unor

sch

eme/

setu

ri de

imag

ini

- pre

zent

area

feno

men

elor

şi p

roce

selo

r obs

erva

te, c

u aj

utor

ul

dife

ritel

or a

plic

aţii d

igita

le

- pre

zent

area

des

făşu

rării

uno

r pro

cese

şi f

enom

ene

geog

rafic

e, ut

i-liz

ând

noţiu

ni d

in d

omen

iul ş

tiinţ

elor

- o

rgan

izare

a el

emen

telo

r geo

grafi

ce d

upă

mod

ul lo

r de

succ

esiu

ne

- ord

onar

ea e

lem

ente

lor î

n fu

ncţie

de

crite

riile

de

timp

gene

rate

de

mișc

ările

Păm

ântu

lui

1m

ater

iale:

im

agin

i, fot

ogra

fii

sche

me

man

ual

proc

edur

ale:

obse

rvaț

iaco

nver

sația

eur

istic

ăbr

ains

torm

ingu

lex

perim

entu

lex

plic

ația

dem

onst

rația

prob

lem

atiza

rea

lucr

ul c

u m

anua

lul

Eval

uare

or

ală

32

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

NR.

CRT.

CONț

INuT

urI

(DET

ALIE

rI)

COM

pETE

NțE

SpEC

IfIC

EAC

TIVI

TățI

DE

îNVă

țArE

NR.

DE

ORE

rESu

rSE

(MAT

ErIA

LE /

prOC

EDur

ALE)

EVAL

UARE

4.• o

rient

area

în s

paţiu

l ter

estru

(e

lem

ente

nat

ural

e şi

inst

ru-

men

te c

lasi

ce ş

i mod

erne

)

1 .1 .

1 .2 .

2 .1 .

3 .1 .

4 .2 .

- gru

pare

a un

or te

rmen

i geo

grafi

ci p

e ba

za u

nor c

riter

ii pro

puse

- p

reze

ntar

ea d

irect

ă a

elem

ente

lor ș

i inst

rum

ente

lor d

e or

ient

are

sau

indi

rect

ă cu

aju

toru

l dife

ritel

or s

upor

turi

(ani

maţ

ii vid

eo, fi

lme

docu

-m

enta

re)

- e

xprim

area

poz

iţiei

ele

men

telo

r ide

ntifi

cate

în te

ren/

pe h

artă

, cu

ajut

orul

uno

r rep

ere

natu

rale

de

orie

ntar

e- d

escr

iere

a un

or tr

asee

scu

rte p

arcu

rse

în o

rizon

tul lo

cal, p

rin ra

por-

tare

la re

pere

nat

ural

e de

orie

ntar

e, la

pun

cte

card

inal

e sa

u pe

baz

a un

ui a

lgor

itm d

at

- util

izare

a el

emen

tară

a te

hnol

ogiilo

r mod

erne

(Sist

emul

de

na

vigaț

ie –

GPS

- o

rient

area

în o

rizon

tul a

prop

iat/l

ocal

cu

mijlo

ace

natu

rale

și in

stru

-m

ente

cla

sice

și m

oder

ne- e

xprim

area

poz

iției

ele

men

telo

r ide

ntifi

cate

în te

ren

cu a

juto

rul

dife

ritel

or a

plic

aţii d

igita

le

- ord

onar

ea m

ijloac

elor

de

orie

ntar

e du

pă c

riter

ii cal

itativ

e (n

atur

ale

și cr

eate

de

om)

- sel

ecta

rea

elem

ente

lor n

atur

ale

și a

inst

rum

ente

lor d

e or

ient

are

după

crit

erii c

alita

tive

1m

ater

iale:

im

agin

i, fot

ogra

fii

sche

me

man

ual

hartă

buso

laap

licaț

ii dig

itale

, GPS

proc

edur

ale:

conv

ersa

ția e

urist

ică

obse

rvaț

iaex

plic

ația

dem

onst

rația

prob

lem

atiza

rea

lucr

ul c

u bu

sola

, cu

aplic

ațiile

dig

itale

, GPS

lucr

ul c

u ha

rtalu

crul

cu

man

ualu

l

Eval

uare

or

ală

5.• a

plic

aţii

prac

tice:

-

Măs

urar

ea ti

mpu

lui

- Or

izont

ul lo

cal –

orie

ntar

e, m

ăsur

are

şi re

prez

enta

re.

Cons

truire

a un

or fo

rme

simpl

e de

repr

ezen

tare

gra

fică

şi ca

rtogr

afică

Reca

pitu

lare

și e

valu

are

1 .2 .

2 .1 .

2 .2 .

2 .

3 .4 .

2 .

- pre

ciza

rea

etap

elor

cro

nolo

gice

de

desf

ăşur

are

a un

or fe

nom

ene

geog

rafic

e pe

baz

a un

or s

chem

e/se

turi

de im

agin

i - i

dent

ifica

rea

succ

esiu

nii c

rono

logi

ce a

uno

r pro

cese

şi f

enom

ene

geog

rafic

e pe

baz

a un

or im

agin

i gra

fice/

carto

grafi

ce- o

rdon

area

ele

men

telo

r în

func

ţie d

e cr

iterii

de

timp

- des

crie

rea

repa

rtiţie

i tem

pora

le a

uno

r pro

cese

şi f

enom

ene

geog

ra-

fice

pe b

aza

obse

rvaţ

iilor d

irect

e/in

dire

cte

pe s

upor

turi

geog

rafic

e - e

xprim

area

poz

iţiei

ele

men

telo

r ide

ntifi

cate

în o

rizon

tul lo

cal c

u aj

u-to

rul p

unct

elor

car

dina

le/c

oord

onat

elor

geo

grafi

ce

2m

ater

iale:

harta

topo

grafi

căpl

anul

loca

lităț

iisc

hem

efo

togr

afii

fișe

de lu

cru

man

ual

proc

edur

ale:

obse

rvaț

ia

Eval

uare

or

ală

33

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

NR.

CRT.

CONț

INuT

urI

(DET

ALIE

rI)

COM

pETE

NțE

SpEC

IfIC

EAC

TIVI

TățI

DE

îNVă

țArE

NR.

DE

ORE

rESu

rSE

(MAT

ErIA

LE /

prOC

EDur

ALE)

EVAL

UARE

- cal

cula

rea

dist

anţe

lor d

intre

repe

re/p

unct

e re

prez

enta

te p

e su

portu

-ri

carto

grafi

ce u

tilizâ

nd s

cara

de

prop

orţie

- r

ecun

oaşt

erea

une

i imag

ini d

e la

sol

şi a

erie

ne

- cor

elar

ea im

agin

ilor d

e la

sol

și a

erie

ne c

u su

portu

ri ca

rtogr

afice

- p

oziţi

onar

ea e

lem

ente

lor d

in o

rizon

tul lo

cal p

e re

prez

entă

ri ca

rtogr

a-fic

e la

scă

ri de

pro

porţi

e da

te

- cal

cula

rea

supr

afeţ

elor

/arii

lor d

elim

itate

pe

hărţi

cu

scăr

i de

pro-

porţi

e di

ferit

e - r

epre

zent

area

, pe

o sc

hiţă

de

hartă

, a u

nor e

lem

ente

geo

grafi

ce d

in

orizo

ntul

loca

l

conv

ersa

ţia e

urist

ică

obse

rvaț

iaex

plic

aţia

prob

lem

atiza

rea

lucr

ul c

u ha

rtalu

crul

cu

man

ualu

lTe

st

secv

enția

l

notă

:• M

odelu

l de

proi

ecta

re a

uni

tății

de

învă

țare

„Ter

ra –

o p

lane

tă în

miş

care

“ are

la b

ază

prog

ram

a de

geo

graf

ie pe

ntru

cla

sa a

V-a

și c

ores

pund

e cu

pla

nific

area

cal

enda

ristic

ă.

• Pro

iecta

rea u

nită

ții d

e înv

ățar

e est

e rea

lizat

ă în c

onfo

rmita

te cu

met

odol

ogia

de p

roiec

tare

şi d

e org

aniza

re a

inst

ruiri

i pro

mov

ată d

e ghi

duril

e met

odol

ogice

de c

urric

ulum

şi d

idac

tică.

• Rub

rica

de e

valu

are

cons

emne

ază

un te

st s

ecve

nția

l (T 1 c

onfo

rm p

lani

ficăr

ii ca

lenda

ristic

e), t

est s

uger

at d

e Ge

ogra

fie. M

anua

l pen

tru c

lasa

a V

-a, a

utor

i: Si

lviu

Negu

ț, Ca

rmen

Ca

mel

ia R

ădul

escu

, Ionu

ț Pop

a, Ed

itura

Art,

Buc

ureș

ti, 2

017.

34

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

35

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

MODEL DE prOIECTArEA uNEI uNITățI ELEMENTArE DE îNVățArE

(prOIECT DE LECțIE)

Unitatea de învățământ: …………………………………………………………………………………………………Profesor: ……………………………………………………………………………………………………………………………Aria curriculară: Om şi societateDisciplina de învățământ: geografieClasa: a V-aUnitatea de învăţare: Terra – o planetă în mişcareTitlul lecției: Mişcările pământului şi consecinţele lor Tipul de lecție: dobândire de cunoştințe, formare a priceperilor şi deprinderilorCompetențe specifice vizate: 1.2., 3.1., 4.2.

A. Elemente de proiectare a instruirii

1. Elemente ale competențelor (reformulări minimale):Ø definirea mișcării de rotație a pământului și respectiv a mișcării sale de revoluție;Ø descrierea fiecărei mișcări a pământului prin prisma caracteristicilor sale specifice (durată, direcție, viteză);Ø identificarea unor consecințe geografice ale mișcării de rotație a pământului și respectiv ale mișcării sale de

revoluție pe baza informațiilor din experiențialul cotidian;Ø aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline în descrierea și explicarea mișcărilor pământului;Ø raportarea consecințelor mișcărilor pământului la modificări observabile în realitatea înconjurătoare;Ø identificarea de legături cauzale între organizarea și succesiunea unor elemente/fenomene/procese din realitatea

înconjurătoare și mișcările pământului.

2. resurse ale instruirii:a. Metode: observația, conversația euristică, brainstormingul, experimentul, explicația, demonstrația, problematizarea, lucrul cu manualul: explorarea și analiza critică a informațiilor;b. Mijloace: imagini, fotografii, scheme, manualul, realitatea observabilă;c. Surse informaționale: manual, internet, texte;d. Suporturi cartografice: harta fusurilor orare;e. forme de organizare: activităţi de învăţare și sarcini de lucru individuale și în grup.

3. Strategia didactică: conversativă și explicativă, bazată pe exploatarea manualului și a experiențialului cotidian.

4. Designul instruirii (succesiunea activităților de predare-învățare):• definirea mișcării de rotație și perceperea mișcării aparente a Soarelui pe bolta cerească;• perceperea duratei și vitezei mișcării de rotație;• descrierea dirijată a unor modificări observabile în realitatea înconjurătoare, ca efecte ale mișcării de rotație a

pământului;• prezentarea consecințelor mișcării de rotație a pământului;

36

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

• prezentarea modului de calculare a orei pe glob;• definirea mișcării de revoluție a pământului;• perceperea duratei și a celor patru momente principale ale mișcării de revoluție;• notarea pe un suport dat (caiet) și completarea unei informații lacunare;• descrierea dirijată a unor modificări observabile în realitatea înconjurătoare, ca efecte ale mișcării de revoluție

a pământului;• prezentarea consecințelor mișcării de revoluție a pământului;• discutarea formării și duratei zilei polare și respectiv a nopții polare.

5. Evaluare:- Evaluare continuă pe tot parcursul lecției, pentru asigurarea permanentă a feedbackului: se au în vedere răspunsurile, opiniile și argumentele elevilor, în urma activităților de explorare, analiză critică, aplicare, ofertate de manual.- Sinteză şi evaluare: prezentarea sintetică a mișcărilor pământului și a consecințelor lor.

B. Conținutul şi sistemul de idei principale

1. Elemente introductive: - toate planetele, sateliții, Soarele au o mișcare de rotație în jurul propriilor axe.- pământul, la fel ca și celelalte planete din Sistemul Solar, realizează o mișcare în jurul Soarelui pe o orbită proprie. - Mișcarea pământului în jurul axei sale se numește mișcarea de rotație.- Mișcarea pământului în jurul Soarelui se numește mișcarea de revoluție.

2. Idei principale:• o rotație completă a pământului în jurul axei sale se realizează în aproximativ 24 de ore; direcția de mișcare

este de la vest la est, adică invers deplasării aparente a Soarelui pe bolta cerească; viteza de rotație scade de la ecuator spre poli.

• consecințele mișcării de rotație sunt: succesiunea zilelor și a nopților, modificarea temperaturii aerului de la zi la noapte, variația orei pe glob, turtirea pământului la poli și bombarea la ecuator.

• Mișcarea pământului în jurul Soarelui durează 365 de zile și 6 ore; direcția mișcării este de la vest la est; în drumul său pe orbită, pământul își schimbă poziția față de Soare, fiind luminat și încălzit diferit; se individualizează patru momente principale ale mișcării: două echinocții și două solstiții.

• consecințele mișcării de revoluție sunt: formarea anotimpurilor și succesiunea lor, durata inegală a zilelor și a nopților.

3. Legături disciplinare: - geografie, clasa a iv-a.

4. relații interdisciplinare: - Matematică și explorarea mediului, clasele i-ii; - științe ale naturii, clasa a iv-a.

5. Conexiuni interdisciplinare: noțiuni de fizică (forță, viteză).

6. Extinderi: importanța mișcărilor pământului în viața și activitatea omului.

7. Dimensiunea digitală (TSI – Tehnologia Societăţii Informaţionale): lărgirea componentelor cognitiv-formativ-aplicative ale instruirii prin exploatarea activităților multimedia interactive de învățare (aMii) din manualul digital.

37

2. S

upOr

TurI

pEN

Tru

prOI

ECTA

rEA

șI O

rgAN

IzAr

EA IN

STru

IrII

C. Elemente de reglare a instruirii

- cronometrarea momentelor principale ale lecției;- stabilirea unui standard minimal de termeni pentru definirea mișcărilor pământului și a consecințelor lor geografice.

Notă:• Modelul de proiectare a lecției, considerată ca unitate elementară de învățare, are la bază metodologia de

proiectare şi de organizare a instruirii promovată de ghidurile metodologice de curriculum şi didactică.• Bibliografie selectivă:

- Geografie. Manual pentru clasa a V-a, autori: Silviu Neguț, Carmen Camelia Rădulescu, Ionuț Popa, Editura Art, Bucureşti, 2017;- Didactica geografiei, autori: Octavian Mândruț, Steluța Dan, Editura Corint Educațional, Bucureşti, 2014;- Geografie – curriculum şcolar. Ghid metodologic pentru învăţământul preuniversitar, autori Octavian Mândruţ, Steluţa Dan, Editura Corint Educațional, Bucureşti, 2015.

3. EVALUAREA REZULTATELOR INSTRUIRII

3.1. Tipologia itemilor de evaluare

3.2. Tipologia testelor scrise

3.3. Bareme de evaluare și de notare pentru testele secvențiale

și suporturi de interpretare a rezultatelor

40

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

3.1. TIpOLOgIA ITEMILOr DE EVALuArE

După criteriul asigurării obiectivităţii în notarea sau aprecierea elevilor se identifică:

1. itemi obiectivi – solicită selectarea răspunsului corect dintr-o serie de variante oferite. Tipuri: 1.1. itemi cu alegere multiplă: solicită alegerea răspunsului corect dintr-un număr de variante date; cuprind o parte

introductivă, în care se formulează sarcina (numită premisă) și un număr de trei/patru răspunsuri posibile, dintre care un singur răspuns este corect, celelalte fiind numite distractori;

1.2. itemi cu alegere duală: solicită selectarea unui răspuns corect din două răspunsuri posibile oferite. Prezintă mai multe forme de abordare: adevărat/fals; corect/greșit; da/nu;

1.3. itemi de tip pereche/de asociere: solicită stabilirea unor corespondenţe între două mulţimi distincte de elemente aranjate pe două coloane paralele.

2. itemi semiobiectivi sau itemi cu răspuns construit scurt: solicită formularea unui răspuns, de regulă scurt. Tipuri:2.1. itemi cu răspuns scurt: solicită răspunsuri scurte, limitate ca spaţiu și conţinut;2.2. itemi de completare: solicită un răspuns care să completeze un enunț/o afirmaţie incompletă sau un text lacunar/

text „perforat“;2.3. întrebări structurate: cuprind mai multe subîntrebări, de tip obiectiv sau semiobiectiv, legate între ele printr-un

element comun care ghidează producerea răspunsului.

3. itemi subiectivi: solicită răspunsuri elaborate, extinse ca spațiu și conținut. Tipuri:3.1. rezolvare de probleme (de situaţii-problemă): la acest tip de sarcină elevul este confruntat, de obicei, cu o situaţie

nouă, care nu prezintă o soluţie predeterminată; oferirea unui răspuns final corect necesită parcurgerea unui număr variabil de etape.

3.2 eseul: solicită formularea unui răspuns liber, de dimensiuni variabile, în conformitate cu anumite cerinţe sau criterii date. Eseul poate fi structurat, când răspunsul așteptat este orientat prin anumite cerințe date, sau liber (nestructurat), când elementele răspunsului și modul lor de organizare rămân la alegerea elevului.

3.3. enunţarea unei definiţii: are în vedere prezentarea elementelor definiției.

41

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

TIpOLOgIA TESTELOr SCrISE

Din perspectiva momentului administrării testului și a obiectivelor urmărite se identifică:

1. testul inițial sau testul diagnostic/predictiv – se administrează, de regulă, la începutul unui an școlar și reprezintă un indicator pentru adaptarea procesului de învățare la particularitățile elevului; are rolul de a orienta și optimiza învățarea.2. testul secvențial – se administrează, de regulă, la finalul unei unități de învățare și reprezintă un instrument de identificare a modului de realizare a finalităților asumate pentru respectiva secvență de instruire.3. testul semestrial – se aplică, de regulă, la final de semestru și reflectă modul de dobândire a competențelor asumate într-un semestru de instruire.4. testul final – se aplică, de regulă, la finalul unui an școlar pentru identificarea modului de realizare a competențelor urmărite prin parcurgerea unui an de studiu.

Din perspectiva obiectivelor vizate se identifică:1. teste de progres – au finalități comune și urmăresc identificarea nivelului de dobândire a competențelor, respectiv de realizare a finalităților asumate pentru un anumit parcurs al instruirii. Evoluția („progresul“) se stabilește prin compararea rezultatelor unor teste succesive.2. testul formativ – este orice test administrat pe parcursul instruirii, prin care se urmărește atât evaluarea nivelului de dobândire a competențelor, cât mai ales formarea și întărirea unor deprinderi de învățare.

Bibliografie selectivă:

Ghid general de evaluare şi examinare, coord. Adrian Stoica, CNEE, București, 1996.Ghid de evaluare la geografie, SNEE, Editura Trithenus, București, 1999.Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, coord. Adrian Stoica, SNEE, Editura ProGnosis, București, 2001.Ghid de evaluare. Disciplina geografie, coord. Gabriela Guțu, Proiectul INSAM, 2011.Didactica geografiei, autori: Octavian Mândruț, Steluța Dan, Editura Corint Educațional, București, 2014.Geografie – curriculum şcolar. Ghid metodologic pentru învăţământul preuniversitar, autori Octavian Mândruţ, Steluţa Dan,

Editura Corint Educațional, București, 2015.

42

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

3.3. bArEME DE EVALuArE șI DE NOTArE pENTru TESTELE SECVENțIALE

șI SupOrTurI DE INTErprETArE A rEzuLTATELOr

SemeStrul I

TEST SECVENțIAL 1 (u1 + u2)

• Se punctează orice alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

Subiectul i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 puncteSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:

1. b; 2. c; 3. a; 4. b.total Subiectul i (1 + 2 + 3 + 4) = 12 puncte

Subiectul ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 de puncte1. Se acordă 12 puncte, câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:

a – meteoriți; b – asteroizi; c – comete.total 1 (a + b + c) = 12 puncte

2. Se acordă 10 puncte astfel:a. se acordă 6 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:

- imaginea a: eclipsă de Soare;- imaginea b: eclipsă de Lună.

b. se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect: b.total 2 (a + b) = 10 puncte

total Subiectul ii (1 + 2) = 22 de puncte

Subiectul iii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 puncte1. Se acordă 8 puncte, câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:

a. Scara 1 : 20 000; b. Scara 1 : 20 000 000.2. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect: 30 km.

total Subiectul iii (1 + 2) = 12 puncte

Subiectul iv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 de puncteSe acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect:1. 18:00; 2. 4:00; 3. A și C; 4. A.

total Subiectul iv (1 + 2 + 3 + 4) = 20 puncte

Subiectul v . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 de puncte1. Se acordă 12 puncte, câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:

a – 40° lat. N și 30° long. V; D – 20° lat. S și 90° long. E;e – 60° lat. N și 120° long. E;

2. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect: 90°;3. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect: C și E;4. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect: A și E.

total Subiectul v (1 + 2 + 3 + 4) = 24 de puncte

total (Si + Sii + Siii + Siv + Sv) = 90 de puncte

oficiu = 10 puncte

43

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

T1 : INTErprETArEA rEzuLTATELOr – ANALIză STATISTICă

nr. crt. numele și prenumele elevului

Subiectultotal

punctajI II III IV V12 p 22 p 12 p 20 p 24 p

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

44

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

TEST SECVENțIAL 2 (u3 – Litosfera)

• Se punctează orice alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

Subiectul i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 puncteSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:

1. d; 2. d; 3. b; 4. a .total Subiectul i (1 + 2 + 3 + 4) = 12 puncte

Subiectul ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 puncteSe acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:1. Pacificului; 2. depresiuni; 3. bombe/bombe vulcanice; 4. oceanic .

total Subiectul ii (1 + 2 + 3 + 4) = 16 puncte

Subiectul iii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 de punctea. Se acordă 12 puncte, câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:

1. c; 2. b; 3. a .B. Se acordă 12 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:a. vulcani: crater, vatră (total 6 p);b. cutremure: epicentru, magnitudine (total 6 p).

total Subiectul iii (a + b) = 24 de puncte

Subiectul iv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 puncteSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:1 – Africa; 2 – Europa; 3 – Asia;4 – Australia; 5 – America de Sud; 6 – America de Nord.

total Subiectul iv (1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6) = 18 puncte

Subiectul v . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 de puncteSe acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:a – peninsulă; b – strâmtoare; c – golf; d – insulă; e – arhipelag.

total Subiectul v (a + b + c + d + e) = 20 de puncte

total (Si + Sii + Siii + Siv + Sv) = 90 de puncte

oficiu = 10 puncte

45

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

T2 : INTErprETArEA rEzuLTATELOr – ANALIză STATISTICă

nr. crt. numele și prenumele elevului

Subiectultotal

punctajI II III IV V12 p 16 p 24 p 18 p 20 p

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

46

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

SeMeStrul al ii-lea

TEST SECVENțIAL 1 (u3 – Atmosfera)

• Se punctează orice alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

Subiectul i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 puncteSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:

1. d; 2. c; 3. c; 4. d .total Subiectul i (1 + 2 + 3 + 4) = 12 puncte

Subiectul ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 puncteSe acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:1. termosfera/ionosfera; 2. nori; 3. iarnă; 4. presiune.

total Subiectul ii (1 + 2 + 3 + 4) = 16 puncte

Subiectul iii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 de punctea. Se acordă 16 puncte, câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:

a – 24 °C; B – 21 °C; D – 15 °C; e – 12 °C .B. Se acordă 10 puncte, astfel:1. se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:

a. 4 °C; b. 7 °C .2. se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect: 24 °C.

total Subiectul iii (a + b) = 26 de puncte

Subiectul iv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 punctea. Se acordă 8 puncte, câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:1. brizele/brizele marine;2. imaginea a.B. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect: ploioasă.

total Subiectul iv (a + b) = 12 puncte

Subiectul v . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 de puncte1. Se acordă 16 puncte, câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:

a. B; b. A; c. tropical uscat/arid; d. vara .2. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect: C.3. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect: G.

total Subiectul v (1 + 2 + 3) = 24 de puncte

total (Si + Sii + Siii + Siv + Sv) = 90 de puncte

oficiu = 10 puncte

47

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

T1 : INTErprETArEA rEzuLTATELOr – ANALIză STATISTICă

nr. crt. numele și prenumele elevului

Subiectultotal

punctajI II III IV V12 p 16 p 26 p 12 p 24 p

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

48

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

TEST SECVENțIAL 2 (u3 – Hidrosfera)

• Se punctează orice alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

Subiectul i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 puncteSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:

1. b; 2. a; 3. a; 4. d .total Subiectul i (1 + 2 + 3 + 4) = 12 puncte

Subiectul ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 puncteSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:1 – Oceanul Indian; 2 – Oceanul Arctic; 3 – Oceanul Pacific; 4 – Oceanul Atlantic.

total Subiectul ii (1 + 2 + 3 + 4) = 12 puncte

Subiectul iii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 puncteSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect. Se acceptă pentru fiecare continent orice denumire de fluviu sau de lac corect menționată.

total Subiectul iii (1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6) = 18 puncte

Subiectul iv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 de puncteSe acordă câte 4 puncte pentru fiecare asociere corectă:

A – 2 – b (total 8 p);B – 3 – a (total 8 p);C – 1 – c (total 8 p).

total Subiectul iv = 24 de puncte

Subiectul v . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 de puncteSe acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:1 – f; 2 – d; 3 – b; 4 – a; 5 – c; 6 – e.

total Subiectul v (1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6) = 24 de puncte

total (Si + Sii + Siii + Siv + Sv) = 90 de puncte

oficiu = 10 puncte

49

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

T2 : INTErprETArEA rEzuLTATELOr – ANALIză STATISTICă

nr. crt. numele și prenumele elevului

Subiectultotal

punctajI II III IV V12 p 12 p 18 p 24 p 24 p

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

50

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

TEST SECVENțIAL 3 (u3 – biosfera şi solurile)

• Se punctează orice alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

Subiectul i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 puncteSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:

1. a; 2. b; 3. b; 4. a .total Subiectul i (1 + 2 + 3 + 4) = 12 puncte

Subiectul ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 puncteSe acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:1. discontinuu; 2. de conifere; 3. tundră; 4. savană.

total Subiectul ii (1 + 2 + 3 + 4) = 16 puncte

Subiectul iii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 de puncte1. Se acordă 18 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:a. ecosistem: biocenoză, biotop (total 6 p);b. componentele solului: aer, apă, fragmente de roci sfărâmate, materie organică (total 12 p).

total 1 (a + b) = 18 puncte

2. Se acordă 8 puncte, câte 4 puncte pentru fiecare argument corect menționat.Exemple de răspuns:- Solul reprezintă un suport de susținere pentru plante, cărora le oferă apă și substanțe hrănitoare.- Solul constituie un mediu de viață pentru unele animale.

total Subiectul iii (1 + 2) = 26 de puncte

Subiectul iv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 de puncteSe acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:1. pădure ecuatorială (4 p); D (4 p);2. taiga/păduri de conifere (4 p); A (4 p);3. deșert (4 p); C (4 p).

total Subiectul iv (1 + 2 + 3) = 24 de puncte

Subiectul v . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 puncteSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare asociere corectă:B – 2; c – 3; D – 5; e – 1.

total Subiectul v = 12 puncte

total (Si + Sii + Siii + Siv + Sv) = 90 de puncte

oficiu = 10 puncte

51

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

T3 : INTErprETArEA rEzuLTATELOr – ANALIză STATISTICă

nr. crt. numele și prenumele elevului

Subiectultotal

punctajI II III IV V12 p 16 p 26 p 24 p 12 p

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

52

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

TEST fINAL

• Se punctează orice alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

Subiectul i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 de puncte1. Se acordă 27 de puncte, câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:a. imaginea a (3 p);b. Mercur, Venus, Terra/Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun (total 24 p).

total 1 (a + b) = 27 de puncte2. Se acordă 6 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:a. imaginea b;b. termosfera.

total 2 (a + b) = 6 puncte3. Se acordă 6 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:a. imaginea a;b. subducție.

total 3 (a + b) = 6 puncte

total Subiectul i (1 + 2 + 3) = 39 de puncte

Subiectul ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 de puncte1. Se acordă 3 puncte pentru răspunsul corect.Exemplu de răspuns: Bogdan are dreptate, deoarece punctul F este localizat în emisfera sudică, nu în emisfera nordică.2. Se acordă 3 puncte pentru răspunsul corect.Exemplu de răspuns: Mihai are dreptate, deoarece 125° V (longitudinea punctului B) + 135° E (longitudinea punctului F) = 260° longitudine.3. Se acordă 15 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:a. C – America de Sud; E – Africa; F – Australia (total 9 p);b. între A și B – Oceanul Atlantic (3 p); între E și F – Oceanul Indian (3 p).

total Subiectul ii (1 + 2 + 3) = 21 de puncte

Subiectul iii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 de puncte1. Se acordă 15 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:a. G; b. B; c. C; d. E; e. B .

total 1 (a + b + c + d + e) = 15 puncte2. Se acordă 15 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:a. B; b. C; c. C; d. D; e. F .

total 2 (a + b + c + d + e) = 15 puncte

total Subiectul iii (1 + 2) = 30 de puncte

total (Si + Sii + Siii) = 90 de puncte

oficiu = 10 puncte

53

3. E

VALu

ArEA

rEz

uLTA

TELO

r IN

STru

IrII

Tfinal : INTErprETArEA rEzuLTATELOr – ANALIză STATISTICă

nr. crt. numele și prenumele elevului

Subiectultotal

punctajI II III39 p 21 p 30 p

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

54

4. p

OSIb

ILE

DIfI

CuLT

ățI

1. Posibilă dificultate:Profesorul de geografie de gimnaziu nu cunoaște ce conținuturi aferente geografiei fac obiectul programe-

lor școlare pentru Matematică și explorarea mediului (clasele I-II), Științe ale naturii (clasele III-IV) și Geografie (clasa a IV-a).

Soluție:La fiecare lecție, profesorul primește indicii despre cunoștințele dobândite anterior de către elevi și disciplina

aferentă.

2. Posibilă dificultate:În programa școlară se precizează: „conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice“.

Întrebări legitime ale profesorului: Cum abordez conținuturile din perspectiva competențelor specifice, astfel încât demersul didactic să fie centrat pe elev? Cum creez contexte corecte de dobândire a acestor competențe, astfel încât să asigur atât înțelegerea/asimilarea corectă și conștientizată a conținuturilor, cât și aplicarea lor la viața cotidiană?

Soluție:Fiecare lecție are secvențe/rubrici bine definite care dirijează demersul didactic și îi conferă coerență și foca-

lizare pe elev. Activitățile de învățare sugerate de programa școlară sunt ofertate direct de manual și profesorul poate construi contexte concrete de dobândire a competențelor urmărind „scurgerea“ lecțiilor.

3. Posibilă dificultate:Programa cuprinde „sistemul de cunoștinţe, abilităţi și atitudini necesare participării active la viaţa cotidiană“.

Întrebări legitime ale profesorului: Ce informații îi ofer elevului și prin ce mijloace îl atrag și îl determin să învețe, să-și formeze/dezvolte „sistemul de cunoștinţe, abilităţi și atitudini necesare participării active la viaţa cotidiană“?

Soluție:Manualul fundamentează demersul didactic și nu doar îi oferă linii directoare! Informația științifică este ofer-

tată și explicitată prin activități/sarcini de învățare concrete, rolul profesorului fiind de a urmări desfășurarea lecției. Latura aplicativ-formativă a fiecărei lecții sprijină procesul didactic și îi asigură consistența necesară formării/dezvoltării de abilități și atitudini necesare participării active la viaţa cotidiană .

4. Posibilă dificultate:Referitor la conținuturile învățării, în programa școlară se precizează faptul că acestea „reprezintă informații

științifice fundamentale, validate în decursul cunoașterii umane, prin care se urmărește realizarea competenţe-lor“. Întrebări legitime ale profesorului: Ce informație științifică fundamentală, validă îi ofer elevului? Până la ce nivel de detaliere?

Soluție:Manualul îi oferă profesorului întreaga informație științifică pe care să o „instrumenteze“ în demersul său di-

dactic și nu doar o indică sugestiv, sub formă de idei pe care profesorul trebuie să le dezvolte, pentru a fi corect percepută și înțeleasă de către elevi. Nivelul de detaliere la care este prezentată informația științifică este cel optim pentru realizarea competențelor prevăzute prin programa școlară.

5. Posibilă dificultate:În programa școlară se precizează: „s-au avut în vedere dimensionarea optimă a conţinuturilor și selectarea ri-

guroasă a informaţiei, astfel încât acestea să nu ducă la supraîncărcare“. Întrebări legitime ale profesorului: Cum

4. POSIBILE DIfICULTĂȚI DE INTERPRETARE a Programei școlare ȘI SOLUȚIILE oferite de manualul

de Geografie pentru clasa a V-a al Editurii ART

55

4. p

OSIb

ILE

DIfI

CuLT

ățI

selectez informația astfel încât să asigur o dimensionare optimă a conținuturilor? Cum evit supraîncărcarea, dar în același timp să ofer toate premisele unui demers didactic eficient, care să informeze, dar mai ales să formeze elevii (să asigure dobândirea de cunoștințe, abilități, atitudini)?

Soluție:Informațiile ofertate în manual au fost atent selectate și riguros dimensionate. Conținutul științific este pre-

zentat într-o manieră atractivă, atât ca design și expunere vizuală, cât mai ales ca limbaj și mod de transmitere a ideilor. Fără a-și pierde din valoare, informația științifică este „tradusă“ într-un limbaj „cotidian“, astfel încât elevul să înțeleagă „din mers“, fără a fi necesar un plus de explicații din partea profesorului. Manualul prezintă nu numai o ofertă informațională de înaltă ținută științifică, ci și o informație științifică actualizată (de exemplu, situația reală a lacului Aral, statutul „fostei“ planete Pluto, situația aisbergurilor, statisticile legate de cutremure-le sau fenomenele meteorologice și hidrologice extreme din România etc.).

6. Posibilă dificultate:Conform programei școlare, sursa principală de învățare pe care profesorul trebuie să o ofere elevilor este

posibilitatea de „observare a realității înconjurătoare sub aspectele ei sesizabile direct sau într-o formă indirectă, prin imagini ale acesteia“. Întrebare legitimă a profesorului: Cum îi asigur elevului această observare a realității înconjurătoare?

Soluție:După o analiză a „greșelilor“ pe care le-au perpetuat manualele existente, așa cum sunt ele percepute de

către profesori și mai ales de către elevi, manualul Editurii Art vine cu o imagistică vizibilă și mai ales lizibilă, ex-presivă și integrată textului. Textul și imaginea/reprezentarea cartografică sau grafică sunt atât corelate, cât și complementare. Informația vizuală completează și explicitează informația scrisă și oferă premisele observării realității. Manualul digital întregește oferta în mod inovativ, contribuind la creșterea eficienței predării-învățării-evaluării și a valorii formativ-aplicative a întregului demers didactic.

7. Posibilă dificultate:Conform conținuturilor învățării ofertate de programa școlară, elevii din clasa a V-a trebuie să dobândească

competențele specifice derivate din competența generală 3 („Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline școlare“). Cele mai mari provocări pentru profesor: trebuie să vorbească despre miliarde/sferă, despre fenomene/forțe fizice, despre substanțe/fenomene chimice unor elevi care încă nu au dobândit astfel de noțiuni la disciplinele matematică, fizică (încep fizica abia într-a VI-a) și chimie (materie de studiu începând din clasa a VII-a)?

Soluție:Conștientizând lipsa unor informații elementare de matematică, de fizică sau de chimie, atât de necesare

în contextul predării noțiunilor de geografie fizică, autorii manualului de geografie vin în sprijinul profesorului oferind în manual atât explicații (la rubrica Termeni noi) cât și experimente/aplicații de natură să suplinească lipsa noțiunilor de matematică/fizică/chimie, dar mai ales să faciliteze înțelegerea elementelor, fenomenelor, proceselor geografice. Acest aspect aplicativ-informativ reprezintă un atu al manualului Editurii Art, care nu se regăsește în manualele existente.

8. Posibilă dificultate:Dobândirea de către elevi a competențelor specifice asumate prin programa școlară reprezintă „ținta“ pro-

fesorului care predă la clasa a V-a. Întrebări legitime ale profesorului: Cum îi explic elevului în mod punctual ce înseamnă o hartă, cum să o citească și la ce îi folosește? Cum îl ajut pe elev să înțeleagă informațiile oferite de mass-media?

Soluție:Manualul Editurii Art vine în sprijinul profesorului cu secvența numită „Atelier“. Aceasta îi oferă elevului o

conexiune directă cu partea aplicativ-formativă a geografiei. Prin intermediul acestei secvențe moderne, ino-vative și creative, elevii învață efectiv, pas cu pas, cum să „citească“ informațiile geografice „ascunse“ în hărți, grafice, tabele, știri, texte științifice sau informații accesate prin diferite canale media. Profesorul trebuie doar să instrumenteze parcurgerea „Atelierului“, explicațiile fiind oferite pas cu pas în această secvență din manual.

56

4. p

OSIb

ILE

DIfI

CuLT

ățI

9. Posibilă dificultate:Elementul inovativ al actualei programe școlare îl reprezintă aplicațiile practice. În mod generos, programa

ofertează o gamă largă de aplicații. Întrebări legitime ale profesorului: Cum realizez aceste aplicații practice? Cum explic respectivele fenomene de risc, reguli de comportare și măsuri de protecție?

Soluție:Spre deosebire de alte manuale similare, manualul Editurii Art a construit aceste aplicații nu doar din ne-

cesitatea respectării programei școlare, ci mai ales pentru a veni în mod real în sprijinul profesorului. Fiecare aplicație este prezentată cu maximă seriozitate și responsabilitate, reprezintă o bază de instruire practică ce poate fi valorificată de către profesor și extinsă în funcție de interesele elevilor.

10. Posibilă dificultate:Programa școlară oferă cu generozitate „repere ale evaluării“, dar evaluarea rămâne permanent o problemă

pentru profesor. Întrebări legitime ale profesorului: Cum evaluez la nivel de metodă, instrument, itemi, timp?Soluție:Autorii manualului vin în sprijinul profesorului facilitându-i demersul evaluativ. Manualul oferă activități re-

capitulative și de autoevaluare la finalul fiecărei unități de învățare, dublate de teste secvențiale. Cerințele și formele de evaluare sunt corelate competențelor specifice din programa școlară. Manualul are în vedere o mani-eră de abordare a evaluării atractivă pentru elevi și ușor de instrumentat de către profesor. Evaluarea acoperă o paletă largă de tehnici (autoevaluare, test scris, portofoliu, investigație, proiect), profesorului revenindu-i sarcina de a organiza acest demers.