24
Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale A ASISTENȚĂ FISCALĂ Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din România Ediția 2013

Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale A

ASISTENȚĂ FISCALĂ

Ghidul impozitării  în industria  petrolului și  gazelor naturale  din România Ediția 2013

Page 2: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

Această broșură este un ghid general al impozitelor și taxelor aplicabile în industria petrolului și gazelor naturale din România, care afectează activitatea societăților implicate în explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze naturale. Ghidul este bazat pe legislația în vigoare la 15 noiembrie 2013.

Broșura a fost concepută pentru a pune în evidență principalele aspecte legislative, a furniza sfaturi practice generale și a identifica problemele fiscale care pot apărea. Nu trebuie privită ca o sursă de informații exhaustivă și nu constituie un substitut pentru consultanța fiscală necesară în cazul unor tranzacții complexe.

Pentru a obține informații suplimentare și consultanță de specialitate pentru problemele specifice cu care se confruntă societatea dumneavoastră, aveți opțiunea de a contacta oricând unul din consultanții KPMG.

Despre această broșură

Page 3: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale E

Vă prezentăm prima ediție a Ghidului impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din România. Anul 2013 a adus modificări majore în impozitarea societăților din acest domeniu, prin introducerea unor noi reglementări privind suprataxarea companiilor din sectorul energetic. Mai mult, anul viitor se anunță alte modificări importante, printre care şi cea privind reglementările aplicabile asocierilor dintre două sau mai multe societăți.

Sper să găsiți util acest ghid, indiferent dacă intenția dumneavoastră este de a investi în România și aveți nevoie de un ghid care să includă principalele aspecte fiscale, sau sunteți deja implicat în activități de explorare și exploatare în România, iar intenția dumneavoastră este de a vă pune la curent cu modificările din domeniu.

Cuvânt înainte

Ramona Jurubiţă Partner, Deputy Head of Taxation Services

Page 4: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

CONȚINUTPARTEA I – Aspecte generaleIstoria industriei petrolului și  gazelor naturale din România          4

Rezerve de petrol din România          4

Producția și consumul de petrol din România        5

Rezerve de gaze naturale din România          5

Producția și consumul de gaze naturale din România    5

PARTEA II –  Sinteză a legislației fiscale din RomâniaScurt sumar al impozitelor și taxelor aplicabile        6

Impozit pe profit          7

Impozit cu reținere la sursă            10

Dividende            11

Dobânzi și redevențe            11

Prețuri de transfer            11

TVA            12

Accize            12

Taxe vamale            13

Impozite și taxe locale            13

Page 5: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

PARTEA III –   Taxe specifice aplicabile industrieiImpozit pe țiței          14

Redevențe aplicabile petrolului si gazelor naturale      14

Suprataxarea companiilor din sectorul energetic       15

PARTEA IV –  Alte aspecteAchiziție de drepturi de exploatare sau vânzare  (farm-ins și farm-outs)          16

Moneda            16

Autorizarea operațiunilor petroliere          16

Fond de mediu          16

Anexa  18

Abrevieri 19

Page 6: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

4  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale

Partea I

Aspecte generale 

România are o istorie impresionantă în dezvoltarea sectorului de petrol și gaze naturale, care se întinde pe o perioadă îndelungată. În continuare, vă prezentăm câteva detalii importante:

1935 – România a devenit al 6-lea producător de petrol la nivel mondial – 8,4 milioane de tone.

1976 – Producția de petrol din România a înregistrat un nivel maxim – 14,6 milioane de tone.

1986 – Producția de gaze naturale din România a înregistrat un nivel maxim – 36 miliarde de metri cubi.

2012 – Au fost descoperite noi rezerve de gaze naturale în sectorul românesc din Marea Neagră.

Rezerve de petrol din România 

La nivel mondial, industria petrolului și gazelor naturale se confruntă cu noi provocări și schimbări majore. Societățile din acest sector au nevoie de asistență care să țină cont de strategia pe termen lung, precum și de sfaturi practice de la profesioniștii care înțeleg acest domeniu și problemele cu care se confruntă această industrie.

Istoria industriei petrolului și gazelor naturale din România

Sursa – www.namr.ro, BP Energy Statistical Review 2013

La sfârșitul anului 1992

(miliarde barili)

La sfârșitul anului 2002

(miliarde barili)

La sfârșitul anului 2011

(miliarde barili)

La sfârșitul anului 2012

(miliarde barili)

Rezerve rămase în ani  (rezerve/cota de producție la sfărşitul anului 2012)  

1,2 0,5 0,6 0,6 19,1

Page 7: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale  5

Producția și consumul de petrol din România

Rezerve de gaze naturale din România

Producția și consumul de gaze naturale din România

Sursa – BP Energy Statistical Review 2013

Sursa – BP Energy Statistical Review 2013

An/mii de barili pe zi

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2012 (proporție din total la nivel mondial)

Producție 128 124 120 114 105 100 99 94 90 89 86 0,1%Consum 220 194 224 218 214 218 216 195 184 191 182 0,2%

La sfârșitul anului 1992

(mii miliarde metri cubi)

La sfârșitul anului 2002

(mii miliarde metri cubi)

La sfârșitul anului 2011

(mii miliarde metri cubi)

La sfârșitul anului 2012

(mii miliarde metri cubi)

Rezerve rămas e în ani  (rezerve/cota de producție la sfărșitul anului 2012)  

0,5 0,3 0,1 0,1 9,3

An / Miliarde metri cubi

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2012 proporție din total la nivel mondial)

Producție 13,2 13 12,8 12,4 11,9 11,5 11,4 11,3 10,9 10,9 10,9 0,3%Consum 17,2 18,3 17,5 17,6 18,1 16,1 15,9 13,3 13,6 13,9 13,5 0,4%

Sursa – BP Energy Statistical Review 2013

Page 8: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

6  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale

Partea II

Sinteză a legislației fiscale din România 

Scurt sumar al impozitelor și taxelor aplicabile

Tip de taxă RatăImpozit pe profit 16%

Redevențe

Redevență care variază între 3,5% și 13,5%, în funcție de producția brută.

3% din venitul brut realizat din operațiuni de inmagazinare subterană a gazelor naturale.

10% din venitul brut realizat din transportul și tranzitarea petrolului prin sistemul național de transport al petrolului, precum și din operațiuni petroliere efectuate prin terminale petroliere aflate în proprietatea publică a statului

Impozit pe veniturile nerezidenților

16%

TVA 24%

Societățile din industria de petrol și gaze naturale sunt în mod normal subiect de impozit pe profit redevențe, TVA și posibil impozit cu reținere la sursă.

Page 9: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale  7

Impozit pe profitSocietățile din industria de petrol și gaze naturale sunt în general contribuabili din punctul de vedere al impozitului pe profit, cota standard fiind de 16 %. Cu toate acestea, urmare a limitelor privind deducerea anumitor categorii de costuri, cota de impozitare efectivă este în general mai mare.

Modalitatea de calcul de mai sus se aplică atât persoanelor juridice române, cât și sucursalelor sau sediilor permanente înființate de nerezidenți în România. Principala diferență constă în baza impozabilă: profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate, în cazul persoanelor juridice române, respectiv profitul impozabil atribuibil sediului permanent, în cazul persoanelor juridice nerezidente care își desfășoară activitatea în România prin intermediul unei sucursale sau al unui sediu permanent. Găsiți mai multe detalii privind diferențele tratamentului fiscal aferent acestor două tipuri de contribuabili în anexa acestui ghid.Venituri neimpozabileCa regulă generală, orice venit este impozabil, cu excepția celor prevăzute în mod specific ca fiind neimpozabile. Enumerăm mai jos câteva categorii de venituri neimpozabile, relevante pentru societățile din industria de petrol și gaze:

-- Dividende primite de la persoane juridice române până la 31 decembrie 2013; -- Dividende primite de la filiale dintr-un stat membru, dacă sunt îndeplinite condițiile

Directivei societate mamă – filială (ex. deținere de minim 10%, pentru o perioadă neîntreruptă de puțin doi ani) până la 31 decembrie 2013. Începând cu 1 ianuarie 2014, această prevedere a fost modificată. Astfel, dividendele pornite de la filiale reprezintă venituri neimpozabile, dacă filiala este plătitoare de impozit pe profit sau de un impozit similar acestuia, este rezidentă fiscal într-un stat cu care Romănia are încheiată o convenție de evitare a impuneri și dacă beneficiarul plății deține minim 10% din capitalul social al filialei, pe o perioadă neîntreruptă de un an.

Cât Mod de calcul al profitului impozabil 16%-din-profitul-impozabil

Profit-impozabil--=-Total-venituri---Total-cheltuieli-+-Cheltuieli-nedeductibile-–-Venituri-neimpozabile

Societățile din industria de petrol și gaze naturale sunt în general contribuabili din punctul de vedere al impozitului pe profit cu o cotă de 16 %.

Page 10: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

8  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale

-- Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

-- Anumite venituri obţinute de contribuabilii (societăţi listate) care trec la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară.

-- Începând cu 2014, veniturile din vânzarea / cesionarea titlurilor de participare și a venituri-lor din lichidare, dacă persoanele juridice la care sunt deținute titlurile de participare sunt persoane juridice române sau străine, din țări cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri. În plus, trebuie îndeplinită o condiție minimă de deținere de 10% pentru o perioadă de minim un an.

Deductibilitatea cheltuielilor Ca regulă generală, cheltuielile sunt deductibile dacă au fost efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. Sunt necesare documente justificative pentru a susține deductibilitatea acestora.De asemenea, există reguli speciale privind deductibilitatea cheltuielilor. Astfel, acestea sunt grupate în trei categorii: cheltuieli deductibile, cheltuieli cu deductibilitate limitată și cheltuieli nedeductibile.Cheltuieli cu deductibilitate limitatăAcestea includ:-- Dobânzi și diferențe de curs valutar (găsiţi mai jos condițiile în care aceste cheltuieli pot fi

deduse).-- Amortizarea fiscală (găsiţi mai jos condițiile în care aceste cheltuieli pot fi deduse). -- Cheltuieli de protocol (deductibile în limita a 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre

totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit).

-- Cheltuieli sociale (deductibile în limita a 2% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului).

-- Cheltuieli aferente vehiculelor rutiere, altele decât amortizarea (50% nedeductibile dacă nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu anumite excepții). În general, amortizarea fiscală a acestora poate fi dedusă în limita a 1.500 RON pe lună

Cheltuieli nedeductibileAcestea cuprind:-- Impozitul pe profit plătit în România sau în străinătate.-- Impozitul cu reţinere la sursă suportat pentru persoanele fizice și juridice nerezidente,

aferent veniturilor realizate din România. -- Dobânzi, amenzi și penalități datorate către autorităţile române/străine. -- Cheltuieli cu servicii de management, consultanță, asistență sau alte prestări de ser-

vicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte.

-- Cheltuieli de sponsorizare. Contribuabilii beneficiază de un credit fiscal, în limita minimu-lui dintre 0,3% din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit datorat. Începând cu 1 ianuarie 2014 a fost introdusă o nouă facilitate conform căreia cheltuielile cu spon-sorizarea care nu au fost scăzute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani consecutivi.

-- Alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia celor scutite în mod expres de impozit pe venit.

Societățile din industria de petrol și gaze naturale ar trebui să exercite o atenție sporită în vederea colectării documentelor justificative.

Page 11: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale  9

Costuri aferente finanțăriiFinanțarea se poate face prin contractarea de împrumuturi, creșterea capitalurilor proprii sau printr-o combinație dintre acestea. Deductibilitatea costurilor cu finanțarea este limitată după cum urmeazăȘ

Amortizarea fiscală Există reglementări specifice privind amortizarea fiscală, care diferă de cele privind amortizarea contabilă. Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recuperează în rate egale pe o perioadă de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziţionării oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se recuperează pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperată raportată la valoarea totală estimată a resurselor. Pentru titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor petroliere se calculează pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă, pe durata acordului petrolier.

Cheltuieli cu dobânzile și diferențe de curs valutar aferente împrumuturilor contractate de la instituții financiare

Cheltuieli cu dobânzile și diferențe de curs valutar aferente împrumuturilor contractate de la alte societăți  

Integral deductibile Nivelul ratei dobânzii – 6% pentru împrumuturi în valută/ rata dobânzii de referință publicată de Banca Națională a României pentru împrumuturile în RON. Cheltuielile ce depășesc aceste limite sunt nedeductibile.

Gradul de îndatorare – dacă acesta este negativ sau mai mare decât 3 – cheltuielile cu dobânzile și diferențele de curs valutar sunt nedeductibile, dar pot fi reportate nelimitat și deduse atunci când condiţiile sunt îndeplinite.

Cheltuielile aferente achiziţionării oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se recuperează pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate.

Page 12: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

10  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale

Rezerve și provizioane Ca și regulă generală, cheltuielile cu provizioanele constituite nu sunt deductibile, cu excepția celor menționate în mod specific ca fiind deductibile.Titularii acordurilor de exploatare petrolieră trebuie să înregistreze un provizion pentru refacerea zonei afectate de poluare, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea şi vânzarea zăcămintelor naturale şi cheltuielile efectuate cu extracţia, prelucrarea şi livrarea acestora, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale. Acest provizion este deductibil la calculul impozitului pe profit. Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicată asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate, pe toată perioada exploatării petroliere. Și acest provizion este deductibil la calculul impozitului pe profit.Impozit cu reținere la sursă

În general, veniturile obținute din România de persoane juridice nerezidente sunt impozitate prin reținere la sursă, la o cotă standard de 16%.Veniturile impozitate la sursă includ cele din serviciile prestate (dacă serviciile sunt prestate pe teritoriul României), redevențe, dobânzi, comisioane și dividende. Plățile efectuate pentru anumite categorii de servicii sunt impozitate la sursă, deși locul prestării este în afara României. Aceste servicii includ: servicii de management, consultanță în orice domeniu, servicii de marketing, servicii de asistență tehnică, cercetare și design în orice domeniu de activitate, servicii de promovare indiferent de forma acestora și servicii prestate de către avocați, ingineri, arhitecți, notari, contabili sau auditori.Un impozit de 50% se aplică la momentul plăţii veniturilor obținute de nerezidenți, dintr-o țară cu care România nu are încheiat un instrument privind schimbul de informații, pentru tranzacții clasificate drept artificiale.Cota de impozit cu reținere la sursă poate fi redusă pe baza Convențiilor de Evitare a Dublei Impuneri încheiate de România. România are încheiate convenții cu peste 80 de țări și acestea permit nerezidenților să fie impozitați la o cotă mai redusă, sau să fie scutiți, atât timp cât anumite condiții sunt îndeplinite (e.g. prezentarea unui certificat de rezidență fiscală). Diminuarea impozitului poate fi refuzată pentru tranzacții considerate artificiale.

Un impozit de 50% se aplică la momentul plăţii veniturilor obținute de nerezidenți, dintr-o țară cu care România nu are încheiat un instrument privind schimbul de informații, pentru tranzacții clasificate drept artificiale.

Page 13: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

A Guide to XX Oil and Gas Taxation  11

Dividende

Se aplică impozit cu reținere la sursă de 16%, dar poate fi redus pe baza Tratatului. Conform Directivei societate mamă – sucursală, care a fost implementată în legislația românească, distribuirea de dividende de la o societate românească către un acționar nerezident (din UE sau Asociația Europeană a Liberului Schimb) este o operațiune scutită, în condițiile în care societatea beneficiară deține minim 10% din acțiunile societății pe o perioadă neîntreruptă de 2 ani la data distribuirii dividendelor. Începând cu 2014, condiția minimă de deținere va fi redusă la un an, iar scutirea se va aplica plăților de dividende realizate către acționari rezidenți, într-un stat membru UE .Dobânzi și redevențe

Se aplică impozit cu reținere la sursă de 16%, dar poate fi redus pe baza Tratatului.Conform Directivei Europene a Dobânzilor și Redevențelor, plățile de dobânzi și redevențe sunt scutite de plata impozitului cu reținere la sursă în România dacă societatea beneficiară este rezidentă într-un stat european sau al Asociației Europene a Liberului Schimb, în condițiile în care acționarul deține minim 25% din acțiunile societății / o societate deține minim 24% din ambele societăți pe o perioadă neîntreruptă de 2 ani la data plăţii dobânzilor și redevențelor.Începând cu 2014, scutirea se va aplica doar plăților realizate către beneficiari rezidenți în UE.Prețuri de transfer   

Legislația domestică are anumite reglementări privind prețurile de transfer. Toate tranzacțiile între părți afiliate ar trebui realizate respectând principiul prețului pieței, iar societatea ar trebui să aibă un dosar al prețurilor de transfer pentru a demonstra că tranzacțiile intra-grup sunt realizate la prețul pieței. Prețurile stabilite pentru tranzacțiile de bunuri (cum ar fi petrolul sau gazele naturale) respectă in general cotațiile publicate la bursă. Cu toate acestea, metoda de ajustare a cotației publice în funcție de particularitățile fiecărei tranzacții și de circumstanțele economice aplicabile este relativ dificil și complex de documentat. Contribuabilii pot obține acorduri de preț în avans pentru orice tranzacție pe care intenționează să o efectueze.Ghidul prețurilor de transfer al OCDE este în general recunoscut de către legislația prețurilor de transfer din România. Cu toate acestea, există anumite cerințe specifice pentru România.

Tranzacțiile în industria de petrol și gaze naturale sunt complexe metodele standard de prețuri de transfer sunt în general dificil de aplicat.

Page 14: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

12  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale

TVA  

Prevederile legislației domestice, în domeniul TVA, sunt bazate pe prevederile Directivei Europene în materie de TVA. Cota standard de TVA în România este de 24%. Aceasta se aplică tuturor livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii, inclusiv importurilor, pentru care nu poate fi aplicată o scutire de TVA (cu drept de deducere sau fără drept de deducere) sau o cotă redusă de TVA.Dacă societatea pe care o reprezentați este implicată în activități în domeniul petrolului sau gazelor naturale în România, cel mai probabil, societatea va avea obligația să se înregistreze în scopuri de TVA. Ca și regulă generală, persoanele fizice sau juridice înregistrate în scopuri de TVA în România sunt îndreptățite să își exercite dreptul de deducere aferent achizițiilor realizate. TVA deductibil aferent achizițiilor efectuate poate fi compensat cu TVA colectată aferentă livrărilor/prestărilor efectuate. De asemenea, în perioada de explorare, datorită lipsei de venituri, este posibil ca societățile din industria petrolului și gazelor naturale stabilite în România să aplice sistemul TVA la încasare până depășesc o cifră de afaceri de 2.250.000 RON (aproximativ 500.000 euro).Faza de explorare Până la începerea extracției – în faza de explorare și dezvoltare – se vor acumula sume negative semnificative de TVA. Datorită lipsei veniturilor care ar genera TVA colectată, va rezulta o poziție de TVA de rambursat. Două opțiuni sunt valabile: solicitarea rambursării TVA sau reportarea sumei negative a TVA în perioadele următoare. O recuperare de TVA este în general condiționată de un control fiscal efectuat de către autorități. Autoritățile sunt obligate să proceseze cererile de rambursare în maximum 45 de zile, deși în practică tot procesul poate dura mai mult. Faza de exploatareToate livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în România sau în apele sale teritoriale (care se extind la 12 mile nautice de țărm) sunt subiect de TVA românesc. Importurile de bunuri în România sunt de obicei subiect de TVA și TVA este aplicată de asemenea livrărilor de bunuri în interiorul țării.Exporturile de bunuri, inclusiv cele de petrol, din România către o țară non-UE sunt operațiuni scutite de TVA cu drept de deducere. Nu se datorează TVA în România pentru transportul de produse petroliere către un stat membru UE în condițiile în care beneficiarul este înregistrat în scopuri de TVA într-o țară, alta decât cea de plecare a bunurilor. De asemenea, ca regulă generală, nu se datorează TVA în România pentru livrearea de gaz prin intermediul unui sistem de gaze natuale situat pe teritoriul Comunității sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem. Cu toate acestea, societățile care livrează bunuri, inclusiv petrol, din România către alte state membre UE vor fi nevoite să declare aceste operațiuni în decontul de TVA, Declarația Recapitulativă și ar putea fi obligate să depună inclusiv declarația Intrastat privind expedierile. Livrarea de gaz în afara teritoriului României, în condițiile menționate anterior, nu ar trebui să fie declarată în decontul de TVA și în Declarația Recapitulativă, decât posibil în declarația Intrastat privind expedierile. Societățile care achiziționează produse petroliere din alte state membre trebuie să declare achizițiile efectuate în România în Declarația Recapitulativă și în decontul de TVA și ar putea fi obligate să depună inclusiv declarații Intrastat privind introducerile.Achiziția din afara României de gaz trebuie declarată numai în decontul de TVA și declarația Intrastat privind introducerile. Accize

Reglementările naționale privind accizele armonizate sunt bazate pe legislația europeană privind accizele.Accizele se datorează pentru produse energetice (cum ar fi uleiurile minerale) folosite ca și combustibil de motor sau combustibil pentru încălzire în România. Rata percepută pentru accize depinde de tipul de produs și scopul pentru care va fi folosit. În general, plata accizelor poate fi suspendată (și prin urmare amânată) prin plasarea produselor într-un regim suspensiv de accize –de exemplu prin depozitarea produselor într-un antrepozit fiscal de depozitare (autorizat de către autorități). Accizele vor trebui plătite în momentul eliberării produselor accizabile pentru consum sau atunci când sunt constatate pierderi sau lipsuri (e.g. la ieșirea produselor din regimul suspensiv de accize, la import sau când se constată produse pierdute)..

În perioada de explorare, datorită lipsei de venituri, este posibil ca societățile din industria petrolului și gazelor naturale stabilite în România să aplice sistemul TVA la încasare până depășesc o cifră de afaceri de 2.250.000 RON (aproximativ 500.000 euro).

Page 15: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

A Guide to XX Oil and Gas Taxation  13

Taxe vamale

Taxele de import se aplică pentru mărfurile provenind din afara UE şi care sunt puse în liberă circulație în România. Nivelul taxelor vamale sunt cele aplicabile la nivelul UE, în conformitate cu Tariful vamal comun al UE.Mai mult decât atât, accizele și TVA-ul la import devin exigibile și trebuie să fie plătite în vamă, cu excepția cazului în care produsele accizabile (de exemplu produse energetice, inclusiv benzina, motorină etc.) circulă în regim suspensiv de accize (de exemplu, în cazul în care produsele sunt expediate de un expeditor înregistrat de la biroul vamal de frontieră la un antrepozit fiscal).În cazul în care produsele accizabile introduse in teritoriul comunitar sunt imediat plasate sub un regim vamal suspensiv, plata taxelor vamale se suspendă (de exemplu, produsele sunt plasate în regimul vamal de perfecționare activă-sistemul cu suspendarea plății taxelor vamale, în regimul vamal de tranzit extern sau sunt introduse și depozitate într-un antrepozit vamal). În astfel de cazuri, plata accizelor și a TVA-ului la import este de asemenea suspendată, dar ca regulă generală, plata tuturor acestor impozite și taxe de import trebuie să fie asigurată prin instituirea unei garanții (de exemplu, o scrisoare de garanție bancară) în contul autorităților vamale.Impozite și taxe locale

Principalele taxe locale în România includ:Impozitul pe clădiriAcesta variază între 0,25% și 1,5% din valoarea clădirii în cazul în care clădirea este deținută de persoane juridice. Aceste rate sunt mărite pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani și pot atinge un maxim de 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani.Impozitul pe clădiri nu se aplică pentru anumite construcții speciale ce constau în puțuri de gaz și de petrol, rețele precum și conducte de țevi pentru transportarea și distribuția de produse petroliere și de gaze.Impozitul pe terenAcesta se datorează pentru toate terenurile deținute de contribuabili (cotă fixă de impozitare pe metru pătrat - se stabileşte luând în calcul unde este poziționat terenul).Impozitul pe construcțiiAplicabil începând cu 2014 și calculat ca 1,5% din valoarea construcțiilor deținute de contribuabili. Impozitul nu se aplică acelor construcții pentru care se datorează impozit pe clădiri sau construcțiilor deținute de stat sau care urmează să fie trecute în proprietatea acestuia. Astfel, acest impozit se va datora pentru puțuri de gaz și petrol, rețele și conducte de țevi.

Impozitul pe clădiri nu se aplică pentru anumite construcții speciale ce constau în puțuri de gaz și de petrol, rețele precum și conducte de țevi pentru transportarea și distribuția de produse petroliere și de gaze. Totuși, începând cu 1 ianuarie 2014 se va aplica un impozit de 1,5% pe valoarea acestor construcții.

Page 16: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

14  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale

Partea III

Taxe  specifice aplicabile industriei 

Impozit pe țiței 

Companiile datorează impozit pe țiței din petrolul extras obținut din producția internă, la o rată de 4 EURO/tonă aplicabilă la cantitatea totală furnizată.Cu toate acestea, țițeiul din producția internă este scutit dacă este exportat direct de către producătorRedevențe aplicabile petrolului si gazelor naturale

Redevențele aplicabile industriei petrolului si gazelor naturale sunt:Țițeiul condensat – producție

Gaze naturale – producție

Petrol – transportO redevență de 10% se aplică asupra venitului brut obținut din transportul și tranzitul petrolului prin sistemele naționale de transport de petrol, precum și asupra venitului brut obținut din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea statului.

Rata redevenței – petrol

Producția brută  / trimestru

3,5-% sub-10.000-tone-

5% între-10.000-tone-și-20.000-tone

7% între-20.000-tone-și-100.000-tone

13,5% peste-100.000-tone-

Rata redevenței – gaz natural

Producția brută  / trimestru

3,5-% sub-10-milioane-mc

7,5% între-10-milioane-și-50-milioane-mc

9% între-50-milioane-și-200-milioane-mc

13% peste-200-milioane-mc-inclusiv

Page 17: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale  15

Gaze naturale – depozitareO redevență de 3% se aplică asupra venitului brut obținut din înmagazinarea subterană a gazelor naturale.Suprataxarea companiilor din sectorul energetic

Ca regulă generală, toate taxele menționate mai jos vor fi în vigoare până la 31 decembrie 2014, când se așteaptă o schimbare în sistemul redevențelor. Suprataxarea activităților cu caracter de monopol din sectorul energiei electrice şi gazului naturalImpozitul pe monopol este datorat de operatorii de transport și distribuție de energie electrică şi gaze naturale, autorizați de ANRE. Acest impozit se aplică pe fiecare MW/h pentru care se facturează serviciile de transport și distribuție de energie electrică și gaze naturale și variază între 0,1 și 0,85 RON/MWh.Suprataxarea Suprataxarea se aplică veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Acest impozit este aplicabil companiilor care desfășoară efectiv atât activități de extracție cât și activități de vânzare a gazelor extrase din România (incluzând teritoriul național și apele asupra cărora România își exercită drepturi suverane). Impozitul reprezintă 60% din veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, din care se deduc redevențele aferente acestor venituri, precum și investițiile în segmentul upsteam. Deducerea investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din veniturile suplimentare

Impozit suplimentar datorat = 0,60 * (venitul suplimentar – redevența * venitul suplimentar – valoarea investițiilor în segmentul upstream în perioada pentru care impozitul suplimentar este datorat))

Impozitarea exploatării resurselor naturale Acest impozit este de 0,5% aplicat veniturilor obținute de companiile care obţin venituri din exploatarea petrolului brut.Baza impozabilă este determinată în funcție de anumite formule.

Suprataxarea se aplică veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Page 18: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

16  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale

Partea IV

Alte aspecte

Achiziție de drepturi de exploatare sau vânzare (farm-ins și farm-outs)

“Farm-in” este termenul frecventat în industrie folosit pentru a descrie procesul de investiție prin care o societate (“farmee”) achiziționează drepturi de exploatare. Sumele plătite pentru investiția farm-in iau adesea forma unui angajament pe care farmee le ia in considerare pentru a acoperi costurile pentru viitoare exploatări sau costurile de dezvoltare, și care în alte condiții ar fi trebui să fie acoperite de către proprietar (“farmor”), și poate, de asemenea, implică rambursarea către farmor a unei părţi din cheltuielile de capital efectuate până în prezent.Companiile din industria petrolului si gazelor naturale care sunt parte într-un acord de tip farm-in, de obicei înființează o asociere in participațiune cu reglementările fiscale specifice.Din punct de vedere al IP, veniturile și cheltuielile asocierii in participațiune sunt atribuite fiecărui membru în funcție de cota de participare la asociația nou creată.Din perspectiva TVA, o asociere in participațiune nu reprezintă o persoană impozabilă. Din punct de vedere al TVA, drepturile și obligațiile ale asocierii ar trebui să fie suportate de către unul din membrii. Totuşi, un tratament TVA diferit se poate aplica dacă alocarea veniturilor şi cheltuielilor ia în considerare sau nu cota de participare în asociere. Moneda 

Impozitele trebuie să fie declarate și plătite în moneda națională românească (LEI). Ca regulă generală, înregistrările contabile trebuie să fie, de asemenea, înregistrate în lei. Pentru operațiunile efectuate într-o monedă străină, înregistrările contabile ar trebui să fie atât în lei cât și în valută.Autorizarea operațiunilor petroliere 

Legislația românească prevede reguli specifice pentru acordarea concesiunilor petroliere și dezvoltarea activităților petroliere.Companiilor nerezidente cărora li se acordă dreptul de a efectua operațiuni petroliere este probabil să li se ceară să înființeze o prezență în România (filială sau sucursală). Chiar și în cazul în care acest lucru nu este necesar, operațiunile propriu-zise ar putea declanșa necesitatea înregistrării unei prezențe impozabile în România. Mai multe opțiuni sunt disponibile, cum ar fi înființarea unei filiale, unei sucursale sau a unui sediu permanent.Fond de mediu

Companiile care produc emisii poluante sunt supuse unei taxe specifice datorate Fondului de mediu, care depinde de tipul de substanță poluantă produsă.

Companiile din industria petrolului si gazelor naturale care sunt parte într-un acord de tip farm-in, de obicei înființează o asociere in participațiune cu reglementările fiscale specifice.

Page 19: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale  17

Page 20: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

18  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale

Filială SP / Sucursală

Înregistrarea

Trebuie depuse o serie de documente la Registrul Comerțului

SP – Trebuie să prezinte doar formularele de înregistrare fiscală către autoritățile fiscale

Sucursală – De asemenea este necesară înregistrarea la Registrul Comerțului

Calculul profitului impozabil

Obligațiile privind impozitul pe profit trebuie declarate trimestrial și trebuie completată o declarație anuală privind impozitul pe profit. După primul an, poate fi aplicat un sistem bazat pe plăți trimestriale anticipate.

Pierderile fiscale pot fi reportate și pot compensa profiturile fiscale viitoare pentru următorii șapte ani consecutivi.

Un fond de rezervă legală trebuie să fie constituit, reprezentând cel puțin 5% din profitul impozabil al companiei până când această rezervă ajunge la un maxim de 20% din capitalul social.

Profitul unui SP ar trebui să fie calculat folosind principiul prețurilor de transfer în ceea ce privesc relațiile sale cu societatea-mamă. După primul an, un sistem bazat pe plăți trimestriale anticipate poate fi aplicat.

Similar.

Necesitatea creării unei rezerve legale nu se aplică pentru sucursale / SP

Distribuția de dividende de către sucursală/filială/SP către acționari

Un impozit de 16% se aplică în general la dividendele plătite de către o filială românească către o altă societate. Acesta poate fi redus la 0% conform directivelor europene.

Alte cote mai favorabile pot fi aplicate în funcție de anumite prevederi ale Tratatelor de evitare a dublei impuneri.

Pentru plățile efectuate de către sucursale/SP către societatea-mamă este puţin probabil să se datoreze impozit cu reținere la sursă în România.

Pentru a determina tratamentul impozitului cu reținere la sursă aplicat plăților făcute de un SP din România către o societate rezidentă într-o țară terță, se aplică prevederile TEDI încheiat între societatea-mamă și țara terță respectivă.

Plăți legate de împrumuturi făcute de către filială/SP către societatea-mamă

Pentru plățile făcute de o filială către societatea-mamă, se aplică limitele deductibilității dobânzilor și diferențelor de curs.

Similar

Prețuri de transfer

Testele prețurilor de transfer sunt în general bazate pe 25% proprietate comună.

Contribuabilii care fac tranzacții cu persoane afiliate trebuie sa pregătească un dosar al prețurilor de transfer, care trebuie prezentat autorităților fiscale la cerere.

Nu există diferențe între reglementările prețurilor de transfer aplicabile unei filiale și unei sucursale/SP. Sucursala/SP și societatea-mamă sunt considerate entități diferite și trebuie aplicate regulile prețurilor de transfer. La calcularea profitului aferent SP, principiul OCDE al prețurilor de piață trebuie aplicat.

Similar.

TVA și alte taxe indirecte

Tratament similar – pentru mai multe detalii vă rugăm să consultați Partea a II a.

Tratament similar – pentru mai multe detalii vă rugăm să consultați Partea a II a.

ANEXA Comparație între încorporarea unei sucursale și a unei filiale

Page 21: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

  Ghidul Impozitării în Industria Petrolului și Gazelor Naturale  19

ABREVIERI

IP – Impozit pe profit UE – Uniunea EuropeanaTEDI – Tratat de evitare a dublei impuneri OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul EnergieiTVA – Taxa pe Valoare Adăugată IRS – Impozit cu reținere la sursăSP – Sediu Permanent

Page 22: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din
Page 23: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din
Page 24: Ghidul impozitării în industria petrolului și gazelor naturale din

Scan the code using your QR reader and Cut Through Complexity

Experience KPMG onlinewww.kpmg.ro

KPMG in Romania 2013 Disclaimer and Copyright – ROMANIAN VERSION:Toate informaţiile prezentate au un caracter general şi nu sunt destinate a se adresa condiţiilor specifice unei anumite persoane fizice sau juridice. Deşi încercăm să furnizăm informaţii corecte şi de actualitate, nu există nici o garanţie că aceste informaţii vor fi corecte la data la care sunt primite sau că vor continua să rămână corecte în viitor. Nu trebuie sa se acţioneze pe baza acestor informaţii fără o asistenţă profesională competentă în urma unei analize atente a circumstanţelor specifice unei anumite situaţii de fapt.KPMG, logoul KPMG si “cutting through complexity” sunt mărci înregistrate ale KPMG International Cooperative (“KPMG International”), o entitate elveţiană.

© 2013 KPMG România S.R.L., o societate cu răspundere limitată de drept român, membră a reţelei de firme independente KPMG afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Toate drepturile rezervate. Tipărit în România.

Serban ToaderSenior Partner, KPMG in Romania & Moldova

Ramona JurubitaPartener, Deputy Head of Taxation ServicesKPMG in Romania

KPMG in RomaniaBucharestVictoria Business ParkDN1, Sos Bucuresti Ploiesti, nr. 69 - 71Sector 1, Bucuresti 013685 Tel: Fax:  Email: [email protected] Web: www.kpmg.ro

ClujPower Business CentreCalea Dorobantilor nr. 18-20Cluj, 400117, RomaniaTel: +40 740 333 344Fax: +40 753 333 800

ConstantaB-dul Mamaia nr. 208, etaj 2Constanta, 900540, RomaniaTel: +40 (0) 756 070 044Fax: +40 (0) 752 710 044

IasiIdeo Business Center, Sos. Pacurari nr. 138, etaj 2, Birou A209 Iasi 700521, Romania Tel: +40 756 070 048Fax: +40 752 710 048

TimisoaraB-dul. Mihai Viteazu nr. 30Timis, 300222, RomaniaTel:  +40 (256) 22 13 65Fax: +40 (256) 49 93 61

KPMG in MoldovaChisinauStr. Stefan cel Mare nr. 202, etaj 9, MD-2004, ChisinauRepublica MoldovaTel: + 373 (22) 580 580Fax: + 373 (22) 540 499E-mail: [email protected]: www.kpmg.md

+40 (741) 800 800 +40 (372) 377 800 +40 (741) 800 700 +40 (372) 377 700