22 Februarie 2005

1

Ghidul A.I.S.E. pentru implementarea regulamentului referitor la detergenţi

Biodegradabilitatea surfactanţilor şi

Anexa VII (etichetarea şi datele despre ingrediente) Regulamentul (CE) Nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 Martie 2004 referitor la detergenţi. (Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 104, 8 Aprilie 2004)

22 Februarie 2005

2

CUPRINS: 1. CONTEXT ...........................................................................................................................3 2. INTRAREA ÎN VIGOARE ................................................................................................3 3. PRODUSELE ACOPERITE DE DEFINITIA DETERGENŢILOR .............................3 4. BIODEGRADABILITATEA SURFACTANŢILOR (FOLOSIŢI ÎN DETERGENŢI) 4 4.1. MODIFICĂRI FUNDAMENTALE ...............................................................................4

4.2. EXCEPTARI PENTRU SURFACTANŢII FOLOSIŢI CA SUBSTANŢE ACTIVE BIOCIDE ...............................................................................................................................5

4.3. GHID PENTRU PRODUCĂTORII CARE LANSEAZĂ DETERGENŢI PE PIAŢĂ .5 5. ETICHETAREA INGREDIENTELOR.............................................................................6

5.1. CE MODIFICĂRI SURVIN?......................................................................................... 6 5.2. CARE INGREDIENTE TREBUIE ENUMERATE PE ETICHETĂ?........................... 6 5.3. GHID PENTRU ETICHETAREA INGREDIENTELOR...............................................7

6. ETICHETAREA INFORMAŢIILOR DE DOZARE PENTRU DETERGENŢII PENTRU RUFE ...................................................................................................................9 6.1. GHID PENTRU ETICHETAREA DOZĂRII DETERGENŢILOR ............................. 9

7. ELEMENTE SUPLIMENTARE CARE TREBUIE MENTIONATE PE ETICHETĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR REFERITOARE LA DETERGENŢI ..............11

8. OBLIGAŢII REFERITOARE LA INFORMARE..........................................................11 8.1. PRACTICI ÎN UZ .........................................................................................................11 8.2. NOILE LISTE DE INGREDIENTE PENTRU PERSONALUL MEDICAL...............11 8.2.1. Ghid pentru listele de ingrediente .............................................................................12 8.3. PUBLICAREA LISTEI DE INGREDIENTE ...............................................................12 8.3.1. Ghid pentru publicarea listei de ingrediente .............................................................13

ANEXE Anexa 1. Ingrediente parfumante potenţial alergene Anexa 2. Denumirile INCI ale conservanţilor Anexa 3. Matricea de dozare - Exemple

22 Februarie 2005

3

1. Context Regulamentul referitor la detergenţi au fost publicate la data de 8 Aprilie 2004 şi urmează să între în vigoare la data de 8 Octombrie 2005. Ca regulament, devine o lege aplicabilă în toate Statele Membre şi nu permite interpretarea în cadrul acestora. Regulamentul include prevederi care se referă la:

• Cerinţele finale de biodegrabilitate (atât nivelul cât şi metodologiile folosite) în cazul fiecărui surfactant (anionic, non-ionic, cationic şi amfoteric) folosit în detergenţi.

• Prevederile referitoare la informaţiile oferite consumatorului prin intermediul etichetelor cu liste de ingrediente şi pagini de internet.

• Informaţii care trebuiesc deţinute de către producător şi furnizate la cerere profesioniştilor din domeniul medical şi autorităţilor competente,

• Revizuirea informaţiilor referitoare la fosfaţi până în Aprilie 2007 cu recomandarea de reducere a dozării.

• O evaluare a biodegradabilităţii anaerobe a surfactanţilor şi asupra biodegrabilităţilor ingredientelor non-surfactante organice ale detergenţilor până în Aprilie 2009.

Deşi au fost depuse toate eforturile pentru a se asigura că toate sfaturile şi recomandările din acest ghid sunt corecte, A.I.S.E. doreşte să sublinieze că nu îşi asumă nici un fel de răspundere în cazul în care apar erori sau omisiuni sau orice alte eventuale pagube indiferent de tipul acestora rezultate în urma respectării acestor prevederi. 2. Intrarea în vigoare Prevederile regulamentului sunt aplicabile tuturor detergenţilor plasaţi pe piaţă începând de la data de 8 Octombrie 2005. În Articolul 2 al Regulamentului, ‘Plasarea pe piaţă’ este definită ca “introducerea pe piaţa Comunităţii, şi prin urmare disponibilizarea către terţe părţi, indiferent dacă aceasta se face contra unei sume de bani sau nu. Importurile în teritoriile vamale ale Comunităţii va fi considerată tot plasare pe piaţă.” S-a decis în cadrul grupului de lucru Ad Hoc reunit pe 8 octombrie 2004 că momentul va fi interpretat ca acela în care se schimbă proprietatea asupra detergentului de la producător la client. Prin urmare, orice produs care părăseşte sfera de control (proprietatea) producătorului în ziua sau ulterior zilei de 8 Octombrie 2005 trebuie să se conformeze acestui Regulament. Recomandăm producătorilor să consulte asociaţiile locale pentru a verifica dacă această interpretare este acceptată la nivel local / naţional. 3. Produsele acoperite de definitia’ detergenţilor Termenul "detergent" poate fi explicat sumar ca fiind aplicabil tuturor produselor destinate curăţării materialelor textile sau suprafeţelor dure, sau cu alte cuvinte, tuturor ‘detergenţilor / produselor de curăţare’ care au o funcţie de curăţare. Sunt definiţi inter alia următorii termeni în cadrul articolului 2 al Regulamentului:

22 Februarie 2005

4

‘Detergent’ se referă la orice substanţă sau preparat care conţine săpunuri şi / sau orice alt surfactant care are ca scop spălarea sau curăţarea. Detergenţii pot avea orice formă (lichid, pudră, pastă, baton, calup, piesă turnată, formă, etc.) şi pot fi distribuiţi pentru sau folosiţi în gospodării sau medii industriale sau instituţionale. Alte produse care pot fi considerate detergenţi sunt:

• ‘Preparate auxiliare pentru spălare’, folosite pentru înmuierea (prespălarea), clătirea sau albirea hainelor, ţesăturilor de casă, etc.;

• ‘Agenţi pentru conditionarea ţesăturilor’, care au ca scop modificarea texturii percepute a ţesăturilor în cadrul unor procese care suplimentează spălarea acestora;

• ‘Agenţi de curăţare’, care au ca scop toate substanţele folosite la curăţare în gospodărie şi / sau la curăţarea altor suprafeţe (cum ar fi: materiale, produse, maşini, dispozitive mecanice, mijloace de transport şi echipamente conexe, instrumente, aparate, etc.);

• ‘Alţi agenţi de curăţare şi spălare’, care au ca scop orice alte procese de spălare şi curăţare.

‘Spălare’ se referă la curăţarea lenjeriei, ţesăturilor, vaselor şi a oricăror alte suprafeţe dure. ‘Curăţare’ are sensul definit în standardul EN ISO 862. ‘Surfactant’ se referă la orice altă substanţă şi / sau preparat organic folosit în detergenţi care modifică proprietăţile tensioactive şi care conţine una sau mai multe grupări hidrofile şi una sau mai multe grupări hidrofobe cu o dimensiune şi natură care îi permit să reducă tensiunea superficială a apei, şi care să permită formarea de mono-straturi de împrăştiere sau răspândire la interfaţa aer – apă, şi care să permită formarea de emulsii şi / sau micro-emulsii şi / sau micelii şi procese de adsorbţie la interfaţa apă – solid. 4. Biodegradabilitatea surfactanţilor (folosiţi în detergenţi) 4.1. Modificări fundamentale Regulamentul referitor la detergenţi introduce două noi modificări fundamentale privitoare la biodegradabilitatea surfactanţilor folosiţi în detergenţi:

• În viitor se vor cere dovezi care să ateste biodegradabilitatea aerobă finală a surfactanţilor folosiţi pentru detergenţi.

• Criteriile de biodegradabilitate sunt aplicabile şi surfactanţilor cationici şi amfoterici. (Cerinţele anterioare se refereau numai la biodegradabilitatea primară a detergenţilor pe bază de surfactanţi anionici şi non-ionici). Se vor folosi preferabil numai metodele de testare din Anexa III A. Criteriile de biodegradabilitate finală presupun o mineralizare în proporţie de 60% ("biodegradabilitate finală" până la dioxid de carbon, apă şi săruri minerale) în termen de 28 de zile. "În cazurile justificate " se poate recurge la una dintre metodele enumerate în Anexa III B la aplicare. În conformitate cu Articolul 4 (2) se poate solicita o derogare în cazul unor detergenţi sau surfactanţi folosiţi în sectoare speciale industriale sau instituţionale şi care nu pot respecta criteriile de biodegradare finală în perioada stipulată.

22 Februarie 2005

5

• În acest scop trebuie demonstrat de exemplu că nivelul de biodegradabilitate primară al surfactantului în perioada de timp dată este de cel puţin 80%. Metodele folosite pentru testarea biodegradabilităţii primare a surfactanţilor din detergenţi sunt listate în Anexa II. În ce priveşte biodegradabilitatea surfactanţilor anionici şi non-ionici aceasta corespunde standardelor aplicabile anterior Regulamentului privitor la detergenţi.

• În cazul derogării, se vor efectua testele conform cu Anexa IV, respectând o "abordare personalizată". Ghidurile tehnice asupra abordării personalizate se vor dezvolta la o dată ulterioară, nu mai târziu de data intrării în vigoare a Regulamentului.

4.2. Exceptări pentru surfactanţii folosiţi ca substanţe active biocide Prevederile următoare sunt aplicabile conform Articolului 3 (1) al Regulamentului privitor la Detergenţi: "Surfactanţii care sunt de asemenea şi substanţe active în conformitate cu definiţia din Directiva CE 98/8 (Directiva referitoare la produse biocide) şi care sunt folosite ca dezinfectanţi sunt exceptati de la prevederile Anexelor II, III, IV şi VIII din prezentul Regulament." Totuşi, respectivii surfactanţi trebuie: • Să fie listaţi ca substanţe biologic active conform anexei I & IA a Directivei pentru produse Biocide, • Constituente ale unui produs biocid autorizat conform Directivei pentru produse Biocide sau componentă a unui produs biocid autorizat conform măsurii de tranziţie valabilă 10 ani conform Directivei pentru produse Biocide. În cazul în care produsul biocidă este în acelaşi timp şi un detergent în accepţia Regulamentului referitor la detergenţi, se vor aplica prevederile Regulamentului referitor la detergenţi pentru ceilalţi surfactanţi şi pentru etichetare. 4.3. Ghid pentru producătorii care plasează detergenţi pe piaţă Producătorii care plaseaza pe piaţă produse de tip detergent, pentru a se conforma cerinţelor de biodegrabilitate a surfactanţilor folosiţi în produsele lor, vor trebui:

• Să obţină de la furnizorii de surfactant, atât din interiorul UE cât şi din afara UE, confirmare scrisă (în cadrul fisei tehnice de securitate sau în cadrul oricărui alt document specific) cum că surfactanţii folosiţi pot fi plasaţi pe piaţă fără nici o limitare ulterioară legată de biodegrabilitatea finală, în conformitate cu prevederile Articolului 4(1).

• În cazul în care nu sunt respectate criteriile referitoare la biodegradabilitatea finală, se vor putea acorda derogări numai în cazul anumitor surfactanţi din formula detergenţilor, folosiţi în mediul industrial sau instituţional în cazurile prevăzute în Articolul 6 (1). În acest scop:

o Trebuie obţinută confirmarea scrisă că surfactantul respectiv respectă criteriul de biodegrabilitate primară minimă de 80% conform Anexei II;

o Trebuie să fie disponibilă o derogare emisă de o autoritate publică competentă pentru surfactantul respectiv.

Formatted: Spanish (Spain-ModernSort)

22 Februarie 2005

6

5. Etichetarea ingredientelor 5.1. Ce modificări survin? Etichetarea ingredientelor folosite în detergenţi şi produse de curăţire în conformitate cu Recomandarea CEE/89/542 este larg acceptată şi recomandată explicit în Regulamentul privitor la detergenţi. În plus sunt impuse următoarele cerinţe:

• "Înălbitorii optici" şi "parfumurile" sunt incluse ca clase de substanţe suplimentare care trebuie obligatoriu inscripţionate pe etichetă indiferent de concentraţia lor în produs.

• Agenţii de conservare trebuie şi ei enumeraţi indiferent de concentraţie, folosind acolo unde este posibil denumirea INCI (INCI: International Nomenclature of Cosmetic Ingredients – Nomenclatorul Internaţional de Ingrediente Cosmetice)

• Anumite ingrediente de parfumare în concentraţii mai mari de 0,01 % din greutate vor fi enumeraţi pe ambalajele detergenţilor, folosind denumirea INCI.

5.2. CARE INGREDIENTE TREBUIE ENUMERATE PE ETICHETĂ? Prevederile legate de etichetarea detergenţilor sunt enumerate în Articolul 11 corelat cu Anexa VII A, care arată că: “Următoarele prevederi legate de etichetarea produsului sunt aplicabile ambalajelor pentru detergenţii disponibili la vânzare publicului general. Se vor folosi următoarele intervale de procente de concentraţie (greutate): — mai puţin de 5 %, — peste 5 %, dar nu mai mult de 15 %, — peste 15 % dar nu mai mult de 30 %, — peste 30 %, Vor fi folosite pentru a indica conţinutul în următorii constituenţi, în cazul în care aceştia sunt prezenţi în procent de greutate mai mare de 0,2 %: — fosfaţi, — fosfonaţi, — surfactanţi anionici, — surfactanţi cationici, — surfactanţi amfoterici, — surfactanţi non-ionici, — agenţi de înălbire pe bază de oxigen, — agenţi de înălbire pe bază de clor, — EDTA şi sărurile acestuia, — NTA (acid nitrilotriacetic) şi sărurile acestuia, — fenoli şi fenoli halogenaţi, — para-di-cloro-benzen, — hidrocarburi aromatice, — hidrocarburi alifatice, — hidrocarburi halogenate, — săpunuri, — zeoliţi, — poli-carboxilaţi. Următoarele clase de compuşi vor fi etichetate indiferent de concentraţie în cazul în care sunt prezente:

Formatted: Romanian (Romania)

22 Februarie 2005

7

— enzime, — dezinfectanţi, — înălbitori optici, — parfumuri. În cazul în care sunt incluşi, agenţii de conservare vor fi enumeraţi, indiferent de concentraţie, folosind acolo unde este posibil denumirea comună stabilită în Articolul 8 al Directivei Consiliului CEE 76/768 din 27 Iulie 1976 pentru armonizarea legislaţiei Statelor Membre referitoare la produsele cosmetice. În cazul în care se adaugă, ca atare, în concentraţii mai mari de 0,01 % (greutate), substanţele parfumate potenţial alergene care sunt trecute în lista de substanţe din Anexa III, Partea 1 a Directivei CEE 76/768, amendată prin Directiva CE 2003/15 a Parlamentului European şi a Consiliului pentru includerea substanţelor parfumate potenţial alergene de pe lista iniţial elaborată de Comitetul Ştiinţific pentru Cosmetice şi Produse Non Alimentare (Scientific Committee on Cosmetics and Non Food Products - SCCNFP) în Recomandarea SCCNFP/0017/98, ele vor fi enumerate folosind denumirile folosite în acea Directivă; vor fi enumerate şi toate celelalte substanţe parfumate adăugate ulterior Anexei III, Partea 1 a Directivei CEE 76/768 prin adaptarea respectivei Anexe la progresul tehnologic. În cazul în care concentraţiile de risc ale substanţelor parfumate potenţial alergene sunt stabilite ulterior de SCCNFP, Comisia va propune adoptarea, în conformitate cu prevederile Articolului 12(2), a respectivelor limite care să înlocuiască limita propusă de 0,01 %, menţionată anterior. În cazul detergenţilor utilizaţi în sectorul industrial, care nu sunt disponibili pentru publicul general, nu este necesară respectarea condiţiilor anterior enunţate în cazul în care informaţiile enunţate anterior sunt furnizate în cadrul dosarelor tehnice, a fişelor tehnice de securitate sau în orice alt mod echivalent.” 5.3. Ghid pentru etichetarea ingredientelor În accepţia prezentului Regulament, ‘ambalaj’ se referă la modul de ambalare individual al produsului la cumpărarea şi manevrarea de către utilizator. Nu implică nici noţiunea de ambalaj exterior la livrarea către distribuitor – şi nu implică nici ambalarea unităţii individuale (decât în cazul în care este vorba de exemplu de mostre gratuite) şi nu este vorba nici de ambalarea subunităţilor de produs, cum ar fi de exemplu ambalarea tabletelor sau blisterelor în cazul în care produsul este furnizat în această formă de dozare. Etichetarea ambalajului este cerută încă de la nivelul de producţie, cum ar fi de exemplu încă din fabrică. Este recomandat ca etichetarea componentelor în cadrul ambalajului să se facă într-o manieră în care eticheta să fie uşor de identificat şi citit, deci într-o manieră standardizată. Pentru respectarea acestor obiective se recomandă respectarea următoarelor convenţii:

• Se vor folosi întotdeauna componentele sau denumirile claselor chimice de substanţe cu respectarea prevederilor enunţate anterior.

• Lista convenită are ca scop furnizarea de informaţii despre prezenţa ingredientelor şi nu despre absenţa acestora.

• Informaţiile cu rol explicativ cu privire la scopul / funcţia componentelor nu se va include în lista de ingrediente, însă poate fi oferită într-o altă zonă distinctă a ambalajului.

• În cazul în care nu sunt componente în unul dintre cele patru intervale de concentraţie specificate anterior, respectivul / respectivele interval / intervale se pot omite pentru evitarea ocupării inutile a spaţiului pe ambalaj.

• Dimensiunea de tipărire trebuie să permită citirea uşoară, ca şi în cazul celorlalte recomandări de pe etichetă.

• În cazul în care un anumit component este furnizat de exemplu cu o activitate de 60%, atunci se va preciza concentraţia ingredientului activ prezent în produs. În mod similar, concentraţia va fi precizată pentru ingredientul anhidru şi nu pentru hidraţii acestuia.

Formatted

22 Februarie 2005

8

• Fosfaţii se vor exprima în % P înmulţit cu 4, unde P este fosfatul derivat din fosfaţii anorganici prezenţi în produs. Practic convenţia este echivalentă cu exprimarea conţinutului în fosfat ca şi cum ar fi în totalitate prezent ca polifosfat trisodic.

• Sărurile EDTA şi NTA se vor exprima ca acizi ai EDTA sau NTA, după caz. • “Policarboxilaţi” se va interpreta ca homo- şi co-polimerii acidului acrilic şi exprimaţi ca

săruri de sodiu. • Pentru a respecta cerinţele prezentului Regulament, producătorii vor trebui să verifice

dacă vreunul dintre ingredientele de parfumare potenţial alergene care sunt enumerate în lista de substanţe din Anexa III, Partea 1 a Directivei CEE 76/768 este prezent în oricare dintre parfumuri, inclusiv uleiurile esenţiale, adăugate produsului detergent. Lista este reprodusă în Anexa 1 la prezentul document. În cazul în care este listat, trebuie etichetată concentraţia fiecărui ingredient de parfumare potenţial alergen cu concentraţie mai mare de 0,01% (greutate) folosind denumirile INCI. Listele de componente uzuale ale uleiurilor esenţiale sunt disponibile la furnizorii de uleiuri sau la EFFA.

• Prezentul Regulament prevede că agenţii de conservare, în cazul în care sunt prezenţi, vor fi enumeraţi indiferent de concentraţie. Astfel, producătorii, prin intermediul Fişei Tehnice de Securitate şi / sau al specificaţiilor furnizate, vor trebui să indice dacă a fost adăugat orice fel de conservant unei componente cum ar fi un surfactant, sau unui preparat, , de către producătorul / furnizorul de ingrediente, fiind astfel inclus în produsul detergent indiferent de concentraţie. Agenţii de conservare care se pot identifica doar ca urme vor fi etichetaţi ca ingrediente ale produsului, cu excepţia cazului în care producătorul poate demonstra că aceste urme de conservant sunt inevitabile tehnic, că sunt ineficiente tehnologic, şi că nu pot cauza reacţii adverse asupra sănătăţii umane nici măcar în cazul persoanelor cu sensibilităţi. Se va folosi denumirea INCI pentru enumerarea agenţilor de conservare. Lista denumirilor INCI pentru agenţii de conservare clasificaţi în Clasa de Produs 6 conform Regulamentului (CE) Nr. 2032/2003 este furnizată în Anexa 2 la prezentul document. În cazul în care nu există (încă) o denumire INCI pentru un anumit conservant, producătorul va întreprinde demersurile pentru înregistrarea acestuia. Ca soluţie temporară, se poate folosi denumirea produsului conform Anexei I a Directivei referitoare la Substanţe Periculoase CEE 67/548.

• Concentraţia ‘nominală’ a componentului, enunţată în specificaţiile de fabricare a produsului, se va folosi pentru a identifica intervalul de procente în care acesta se încadrează .

• Toate substanţele biologic active (în accepţia dată de Directiva CE 98/8) care sunt incluse în formula produsului şi care au ca scop producerea de efecte dezinfectante vor fi etichetate ca dezinfectanţi.

• Produse de uz Instituţional & Industrial:

În cazul detergenţilor utilizaţi în sectorul industrial, care nu sunt disponibili pentru publicul general, nu este necesară respectarea condiţiilor anterior enunţate în cazul în care informaţiile enunţate anterior sunt furnizate în cadrul dosarelor tehnice şi fişe tehnice de securitate sau în orice alt mod echivalent. Produsele de uz industrial / profesional care pot trece prin depozite de vânzări angro (magazine de tip Cash & Carry), vor fi considerate ca produse de uz Instituţional/Industrial fapt care va fi certificat de inscripţionarea pe etichetă a avertismentului “Numai pentru uz profesional". Producătorii trebuie să fie atenţi în cazurile în care este posibil ca produsele să ajungă la dispoziţia publicului general (de exemplu în ţări în care este permis accesul neprofesioniştilor în magazine de tip Cash & Carry). În aceste cazuri, producătorii vor include informaţii suplimentare pe etichetă pentru a asigura un nivel corespunzător de protecţie a consumatorului.

22 Februarie 2005

9

Dacă produsul Instituţional/Industrial este destinat şi publicului larg, ambalajele destinate consumatorilor vor fi etichetate integral conform prevederilor pentru uz "domestic"aşa cum sunt reglementate de prezentul Regulament. 6. Etichetarea informaţiilor de dozare pentru detergenţii pentru rufe Anexa VII B a Regulamentului referitor la Detergenţi stabileşte regulile pentru etichetarea ambalajelor detergenţilor pentru rufe destinaţi publicului general: “Conform prevederilor Articolului 11(4), următoarele prevederi legate de etichetare sunt aplicabile la ambalarea detergenţilor destinaţi publicului general. Ambalajele detergenţilor care sunt comercializaţi pentru publicul general ca detergenţi pentru rufe vor furniza următoarele informaţii: — Cantităţile recomandate şi / sau instrucţiuni de dozare exprimate în mililitri sau grame raportat la sarcina standard suportată de maşinile de spălat, corespunzător claselor de duritate a apei (duritate mică / medie / mare) şi cu referire la unul sau două cicluri de spălare; — Se vor preciza numărul de sarcini standard pentru maşina de spălat care se pot spăla folosind conţinutul ambalajului, în cazul detergenţilor pentru pete dificile în condiţiile în care rufele sunt ‘normal murdare’, iar în cazul detergenţilor pentru ţesături delicate – numărul de sarcini de rufe ‚uşor murdare’, în ambele situaţii folosind apă cu o duritate medie, corespunzătoare la 2,5 milimoli CaCO3/l; — Capacitatea unităţii de dozare, în cazul în care este furnizată, va fi indicată în mililitri sau în grame, şi se vor inscripţiona pe aceasta marcaje care să indice dozele de detergent adecvate pentru o încărcătură standard a maşinii de spălat, în condiţiile claselor de duritate a apei normală, scăzută şi crescută. Sarcina standard a maşinii de spălat este de 4,5 kg ţesătură uscată pentru detergenţii pentru pete dificile, şi de 2,5 kg ţesătură uscată pentru detergenţii pentru ţesături delicate, în conformitate cu definiţiile Deciziile Comisiei CE 1999/476 din 10 Iunie 1999 prin care se stabilesc criteriile ecologice pentru acordarea Etichetei ecologicepentru detergenţi de rufe1. Detergenţii sunt consideraţi ca fiind pentru pete dificile cu excepţia cazului în care producătorul afirmă că detergentul este destinat în mod predominant protejării ţesăturilor, de exemplu spălare la temperaturi scăzute, fibre colorate şi delicate.” 6.1. Ghid pentru imprimarea pe etichetă a dozării detergenţilor

• Este obligatorie imprimarea cantităţilor recomandate şi / sau a instrucţiunilor de dozare pentru o sarcină standard în cazul folosirii de apă cu duritate redusă, medie sau crescută. Pentru a se asigura consecvenţa în interpretare, se vor folosi următoarele definiţii: Apă cu duritate mică: <150 ppm CaCO3 (1,5 milimoli - 150 mg per litru) Apă cu duritate medie: 150 ppm ≤ CaCO3 ≤250 ppm Apă cu duritate mare: >250 ppm CaCO3 Pe etichetă se pot imprima numai clasele de duritate a apei fără a se menţiona şi intervalele de definiţie pentru concentraţiile CaCO3 anterior menţionate.

• Se vor include informaţii suplimentare pentru dozare în cazul spălării de rufe extrem de murdare sau cu un grad redus de murdărie, precum şi pentru sarcini mai mari sau mai reduse decât cele standard. Pentru exemple de matrici de dozare consultaţi Anexa 3.

1 OJ L 187,20.7.1999, p. 52. Decizia conform ultimei amendări prin Decizia CE 2003/200 (OJ L 76, 22.3.2003, p. 25)

22 Februarie 2005

10

• “Precizarea dozării pentru unul sau două cicluri de spălare …” se va interpreta ca făcând referire la “spălarea principală” şi “prespălare + spălare”.

• Numărul de sarcini standard de maşină de spălat care se poate spăla folosind conţinutul ambalajului folosind apă de duritate medie (2,5 milimoli CaCO3/l) face distincţia între detergenţi pentru pete dificile (la spălarea de ţesături ‘normal murdare’) şi detergenţi pentru ţesături sensibile (la spălarea de ţesături ‘uşor murdare’). De obicei este precizat pe etichetă dacă produsul este destinat petelor dificile sau nu şi dacă acesta se poate folosi pentru orice tip de ţesături, sau doar ca detergent pentru ‚ţesături delicate’. Descrierea şi modul de prezentare a produsului vor fi suficiente pentru identificarea clasei din care acesta face parte: ‚pete dificile’ sau ‚ţesături delicate’.

În primul caz, enunţurile de pe etichetă pot include şi afirmaţii care atestă oportunitatea folosirii produsului pentru orice tip de ţesături (cu excepţia lânii şi mătăsii), potenţialul de îndepărtare a petelor extrem de dificile, toate temperaturile de funcţionare, în timp ce în ultimul caz se vor enunţa în primul rând destinaţia, de exemplu pentru fibre delicate, lână şi mătase, necesitatea folosirii de programe şi cicluri de spălare delicate sau la temperaturi reduse. În cazul în care există dubii cu privire la intenţia primară sau scopul produsului, în speţă dacă acesta se adresează ‘petelor dificile’ sau ‘ţesăturilor delicate’ sau ambelor categorii, atunci produsul va fi considerat implicit ca produs destinat îndepărtării petelor dificile şi se vor indica corespunzător numărul de sarcini standard pentru maşinile de spălat care se pot spăla efectiv folosind conţinutul ambalajului. Numărul de sarcini standard pentru maşinile de spălat care se pot spăla efectiv folosind conţinutul ambalajului folosind apă de o duritate medie (2,5 milimoli CaCO3/l) trebuie declarat. O duritate a apei de 2,5 milimoli CaCO3/l este o valoare stabilită în cadrul Regulamentului referitor la Detergenţi pentru utilizarea în UE în conformitate cu cerinţele enunţate în Directiva CE 1999/476 din 10 Iunie 1999 care stabileşte criteriile ecologice pentru acordarea statutului de detergent ecologic detergenţilor pentru rufe. Este de asemenea recunoscut că în unele state membre nu este întâlnită cu precădere o apă cu duritatea de 2,5 milimoli CaCO3/l de către consumatorii din respectivele state membre. Cu toate acestea, folosirea aceleiaşi valori de referinţă în toate statele membre şi pe toate ambalajele va ajuta la promovarea transparenţei între diferitele mărci şi gramaje pe piaţa UE. Numărul de sarcini standard care pot fi spălate trebuie clar identificat, preferabil pe faţa ambalajului, şi poate fi asociat unui logo/simbol adecvat, cum ar fi un coş de rufe (vezi Anexa 3).

• Cupele de dozare (când este cazul) vor prezenta scale de dozare (în ml) cu subdiviziuni suficient de mici (de exemplu la fiecare 20 ml) care să permită utilizatorilor să dozeze cu precizie cantitatea de detergent pentru diferitele clase de duritate a apei (redusă, medie sau crescută). În cazul pulberilor, se va furniza pe ambalaj echivalenţa între ml şi g.

• Produse de uz instituţional & industrial:

În cazul detergenţilor care se folosesc predominant în sectorul industrial, şi care nu sunt disponibile publicului consumator general, nu sunt obligatorii cerinţele anterior menţionate pentru etichetarea modului de dozare.

22 Februarie 2005

11

7. Informaţii suplimentare care trebuie etichetate conform Reglementului privind detergenţii Articolul 11 (2) al Regulamentului referitor la Detergenţi impune ca următoarele informaţii să fie imprimate lizibil, la vedere şi cu cerneluri care nu se pot îndepărta pe ambalajele în care detergenţii sunt distribuiţi / vânduţi către consumatori:

• denumirea şi denumirea comercială a produsului

• denumirea, denumirea comercială sau marca înregistrată (a companiei) şi adresa completă şi numărul de telefon al părţii responsabile pentru plasarea pe piaţă a produsului

• adresa poştală, adresa de e-mail când este cazul, şi numărul de telefon de la care se poate

obţine dosarul specificat în Articolul 9(3). Aceleaşi informaţii trebuie imprimate şi pe toate documentele care însoţesc detergenţii transportaţi în vrac. Deşi nu este impus în mod specific prin textul curent al Regulamentului în forma actuală, şi luând în considerare un amendament actualmente în dezbateri şi care se prevede că va fi efectuat în viitor, se recomandă să se eticheteze de asemenea şi adresa paginii de internet la care (Anexa VIID, a se vedea secţiunea 8.3 a prezentului document) fabricantul va afişa o versiune simplificată a listei de ingrediente. Producătorii responsabili pentru efectuarea testelor de referinţă vor păstra evidenţele cantităţilor şi perioadelor de timp implicate şi vor fi pregătiţi să furnizeze la cerere toate aceste informaţii către Autorităţile competente. 8. Obligaţii referitoare la informare 8.1. Practici în uz De mai multă vreme companiile care plasează pe piaţa din Europa detergenţi şi produse de curăţenie au notificat în mod voluntar centrele naţionale de informare şi toxicologie asupra diferitelor detalii în raport cu produsele lor. Centrele de informare şi toxicologie furnizează recomandările de tratament în caz de accidente sau folosire inadecvată. Din moment ce sistemul este bine întreţinut, se recomandă ca practicile în uz să fie continuate, indiferent de obligaţiile suplimentare specificate în continuare în Regulamentul privitor la detergenţi. 8.2. Noile liste de ingrediente pentru personalul medical Articolul 9(3) impune ca toţi producătorii care plasează pe piaţă detergenţi sau produse similare să ofere la cerere fără nici o întârziere şi fără nici o taxă, către oricare reprezentat al personalului medical, o listă de ingrediente conform prevederilor din Anexa VII C, cu obligaţia folosirii ulterioare a acesteia numai în scopuri medicale.

22 Februarie 2005

12

Anexa VII(C) stipulează că : “Următoarele prevederi sunt aplicabile listelor de ingrediente din dosarul la care se face referire în Articolul 9(3). Dosarul va include numele detergentului folosit şi al producătorului. Se vor lista toate ingredientele, în ordinea descrescătoare a concentraţiilor procentuale (greutate), lista fiind subîmpărţită în următoarele subgrupe de procente: — 10 % sau mai mult, — 1 % sau mai mult, dar nu mai mult de 10 %, — 0,1 % sau mai mult, dar nu mai mult de 1 %, — mai puţin de 0,1 %. Impurităţile nu sunt considerate ca ingrediente. Se vor furniza pentru fiecare ingredient în parte denumirea chimică uzuală, sau IUPAC2), numărul CAS, şi, în cazurile în care este disponibilă, denumirea INCI3, precum şi denumirea din Farmacopeea Europeană.” Suplimentar, Articolul 11.2 prevede că informaţiile necesare pentru identificarea sursei de procurare a listei de ingrediente sunt imprimate “pe ambalajul în care detergentul este comercializat către consumator”. 8.2.1. Ghid pentru listele de ingrediente

• ‘Consumator’ are sensul de ‘Utilizator’ şi prin urmare informaţiile specificate sunt cerute atât pentru ambalajele produselor disponibile publicului general, cât şi produselor de uz instituţional & industrial.

• Lista de ingrediente va conţine toate ingredientele, cu excepţia impurităţilor, care sunt prezente în produsul lansat pe piaţă. În mod normal, ingredientele sunt cele adăugate de producător în vederea obţinerii produsului final. Cu toate acestea în cazurile în care se produc interacţiuni chimice între ingrediente în timpul fabricării produsului, atunci substanţele chimice rezultante vor fi luate în considerare şi incluse în lista de ingrediente.

• La includerea de ingrediente cum ar fi parfumurile şi coloranţii acestea se vor lista la categoria corespunzătoare, adică prezenţa lor va fi indicată prin termenii “parfum” şi /sau “colorant (coloranţi)”. Oricare dintre aromele potenţial alergene care sunt în compoziţia produsului şi care sunt sub incidenţa prevederilor referitoare la etichetare conform Anexei VII.A (de exemplu, în cazul în care concentraţiile acestora depăşesc 0,01% în procente de greutate) se vor trece pe lista de ingrediente.

• Trebuie subliniat că obligativitatea furnizării listei de ingrediente către personalul medical are ca scop informarea acestuia în scopuri strict medicale. ‘Personal Medical’ este definit ca ‘un medic cu drept de liberă practică sau orice persoană coordonată de un medic, care furnizează asistenţă medicală pacientului, elaborează un diagnostic sau administrează tratamente, şi care este obligat la confidenţialitate profesională’.

• Producătorul are dreptul să verifice acreditarea personalului medical care emite solicitarea. Până la efectuarea verificării producătorul va pune la dispoziţie informaţiile publice (Vezi 8.3.1).

• Punerea la dispoziţie ‘fără întârziere’ se va interpreta ca punerea la dispoziţie în cel mai scurt timp practic posibil.

2 International Union of Pure and Applied Chemistry – Uniunea Internaţională pentru Chimie Pură şi Aplicată 3 International Nomenclature Cosmetic Ingredient – Nomenclatorul Internaţional pentru Ingrediente Cosmetice.

22 Februarie 2005

13

8.3. Publicarea listei de ingrediente Anexa VII (D) stipulează că: “Producătorul va publica pe o pagina de internet lista de ingrediente menţionată anterior, cu excepţia următoarelor informaţii: — intervalele de procente ale concentraţiilor de greutate — componentele parfumurilor şi uleiurilor esenţiale, — componentele agenţilor de colorare. Această obligaţie nu este aplicabilă detergenţilor de uz industrial sau instituţional care conţin surfactanţi, sau surfactanţilor pentru detergenţi de uz industrial sau instituţional, pentru care există un dosar tehnic sau o fişă tehnică de securitate.” 8.3.1. Ghid pentru publicarea listei de ingrediente:

• Producătorul este obligat să facă disponibile prin publicarea pe o pagină internet a unei versiuni simplificate a listei de ingrediente conform celor enunţate anterior. În acest caz se recomandă ca ingredientele să fie prezentate în ordinea descrescătoare a concentraţiilor din produs, de la cea mai mare concentraţie la cea mai scăzută. Toate substanţele parfumante cu potenţial alergen care sunt supuse cerinţelor de etichetare conform prevederilor Anexei VII.A (adică de exemplu în cazul în care concentraţia acestora depăşeşte 0,01% procente de greutate) vor fi de asemenea incluse în lista de pe pagina de internet, în cazul în care sunt incluse în produs.

• Pentru fiecare ingredient se va oferi, când este disponibilă, şi denumirea INCI. Când aceasta nu este disponibilă, se va oferi denumirea din Farmacopeea Europeană. Dacă nici aceasta nu este disponibilă, se va oferi atunci fie denumirea chimică uzuală fie denumirea IUPAC. (Ghidul presupune amendarea ulterioară a formulării actuale a Anexei VII D).

• Producătorul este obligat să publice pe o pagina de internet lista publică de ingrediente. Adresa paginii de internet nu este obligatorie, producătorul putând alege liber. Se recomandă ca alegerea să fie în funcţie de accesul logic, de exemplu prin intermediul unei pagini dedicate produsului sau producătorului. Producătorii pot de asemenea opta pentru aranjamente în comun cu alţi producători sau cu organizaţii profesionale de profil, pentru a crea de exemplu o bază de date a detergenţilor de uz general.

• Pagina de internet este o cerinţă, şi nu este opţională. Adresa acesteia trebuie publicată şi pe etichetă. Această ultimă cerinţă nu este obligatorie în acest stadiu, însă este de aşteptat un viitor amendament care să impună intrarea în vigoare şi a acestor prevederi. Informaţiile de pe pagina de internet vor fi actualizate. Mai mult, pe perioadele când pagina este actualizată sau în curs de dezvoltare consumatorii pot obţine detalii prin folosirea numărului de telefon precizat pe eticheta produsului.

• Faptul că producătorul va ‘pune la dispoziţie’ pe pagina de internet va fi interpretat ca ‘afişarea’ pe pagina de internet (fără taxe) a listei publice de ingrediente.

• În vederea unui viitor amendament la formularea curentă a Anexei VII D şi care va fi discutat după intrarea în vigoare a prezentului Regulament, şi care va confirma posibilitatea de folosire a denumirii INCI pentru fiecare dintre ingrediente, trebuie furnizată adresa paginii de internet a Comisiei dedicate cosmeticelor, şi care face corespondenţa între denumirile INCI şi numerele CAS. Adresa respectivă este: http://pharmacos.eudra.org/F3/inci/index.htm.

• Informaţiile legate de un produs se vor stoca pe pagina de internet pentru o perioadă de doi ani de la data fabricării ultimei serii din acel produs. Producătorul va lua în considerare şi modalităţi prin care produsele şi variantele să fie legate la informaţiile de pe pagina de internet.

22 Februarie 2005

14

Anexa 1. Ingrediente parfumate potenţial alergene Aceste ingrediente apar pe lista de substanţe din Anexa III, Partea 1 a Directivei CEE 76/768 (denumirile INCI sunt trecute între paranteze). o Amyl cinnamal (AMYL CINNAMAL) o Benzil alcool (BENZYL ALCOHOL) o Cinnamil alcoool (CINNAMYL ALCOHOL) o Citral (CITRAL) o Eugenol (EUGENOL) o Hidroxicitronellal (HYDROXYCITRONELLAL) o Izoeugenol (ISOEUGENOL) o Amilcinnamil alcool (AMYLCINNAMYL ALCOHOL) o Benzil salicilat (BENZYL SALICYLATE) o Cinnamal (CINNAMAL) o Cumarină (COUMARIN) o Geraniol (GERANIOL) o 4-(4-Hidroxi-4-metil-pentil)-3-ciclo-hexen-carboxi-aldehidă (HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE) o Anisyl alcool (ANISE ALCOHOL) o Benzil cinnamat (BENZYL CINNAMATE) o Farnesol (FARNESOL) o 2-(4-terţ-Butil-benzil)-propionaldehidă (BUTYLPHENYL METHYLPROPIONAL) o Linalool (LINALOOL) o Benzil benzoat (BENZYL BENZOATE) o Citronellol (CITRONELLOL) o Hexil cinnam-aldehidă (HEXYL CINNAMAL) o D-Limonen (LIMONENE) o Metil heptin carbonat (METHYL 2-OCTYNOATE) o 3-Metil-4-(2,6,6-trimetil-2-ciclohexen-1-il)-3-buten-2-onă (ALPHA-ISOMETHYL IONONE) o extract de muşchi de stejar (EVERNIA PRUNASTRI EXTRACT) o extract de muşchi de copac (EVERNIA FURFURACEA EXTRACT)

22 Februarie 2005

15

Anexa 2. Denumirile INCI ale conservanţilor folosiţi curent la produsele de curăţare. Partea A: Notificat ca produs de tip 6 conform Regulamentului (CE) Nr. 2032/2003: Substanţa notificată şi numărul corespunzător CAS poate fi găsit în Anexa II a CE 2032/2003 (http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2003/l_307/l_30720031124en00010096.pdf) Denumire chimică (în germană) conform Anexei II, Regulament (CE) Nr. 2032/2003

Număr CAS

Denumire INCI

Ameisensäure 64-18-6 FORMIC ACID N-(3- Aminopropyl)-N-dodecyl-propan-1,3-diamin

2372-82-9

LAURYLAMINE DIPROPYLENEDIAMINE

1,2- Benzisothiazol-3(2H)-on 2634-33-5

BENZISOTHIAZOLINONE

Benzoesäure 65-85-0 BENZOIC ACID 2- Benzyl-4-chlorphenol 120-32-1 CHLOROPHENE Benzyloxymethanol 14548-

60-8 BENZYLHEMIFORMAL

1,3- Bis-(hydroxymethyl)-5,5-dimethyl-2,4-imidazolidin-2,4-dion

6440-58-0

DMDM HYDANTOIN

2- Brom-(2-brommethyl)pentandinitril; {1,2-Dibrom-2,4-dicyanobutan}

35691-65-7

METHYLDIBROMO GLUTARONITRILE

2- Brom-2-nitropropan-1,3-diol 52-51-7 2-BROMO-2-NITROPROPANE-1,3 -DIOL

Calcium sorb at 7492-55-9

CALCIUM SORBATE

Captan 133-06-2 CAPTAN Cetylpyridiniumchlorid 123-03-5 CETYLPYRIDINIUM

CHLORIDE 5- Chlor-2-(4-chlorphenoxy)-phenol HYDROXYDICHLORODIP

HENYL ETHER 5- Chlor-2-methyl-3(2H)-isothiazolinon 26172-

55-4 METHYLCHLOROISOTHIA ZOLINONE

4- Chlor-3,5-dimethylphenol 88-04-0 CHLOROXYLENOL 4- Chlor-m-kresol 59-50-7 p-CHLORO-m-CRESOL 2- Chloracetamid 79-07-2 CHLOROACETAMIDE 2,4- Dichlorbenzylalkohol 1777-82-

8 DICHLOROBENZYL ALCOHOL

Dichlorophen 97-23-4 DICHLOROPHENE Didecyldimethylammoniumchlorid 7173-51-

5 DIDECYLDIMONIUM CHLORIDE

Dikaliumdisulfit 16731-55-8

POTASSIUM METABISULFITE

4,4- Dimethyloxazolidin; {4,4-Dimethyl-1,3-oxazolidin}

51200-87-4

DIMETHYL OXAZOLIDINE

Dinatriumdisulfit 7681-57-4

SODIUM METABISULFITE

2,2'- Dithiobis[N-methylbenzamid] 2527-58-4

DITHIOMETHYLBENZAMI DE

Ethanol 64-17-5 ALCOHOL Ethyldihydro-1H,3H,5H-oxazolo-[3,4-c]oxazol; 7a- {5-Ethyl-3,7-dioxa-1-

7747-35-5

7-ETHYLBICYCLOOXAZOLI DINE

22 Februarie 2005

16

azabicyclo[3.3.0]octan} Formaldehyd 50-00-0 FORMALDEHYDE Denumire chimică (în germană) conform Anexei II, Regulament (CE) Nr. 2032/2003

Număr CAS

Denumire INCI

{Methanal} Gemisch aus 5-Chlor-2-methyl-2H-isothiazol-3-on und 2-methyl-2H-isothiazol-3-on

26172-55-4

METHYLCHLOROISOTHIA ZOLINONE, METHYLISOTHIAZOLINO

NE D- Gluconsäure Verbindung mit N,N’’-Bis(4-chlorphenyl)-3,12-diimino-2,4,11,13-tetraazatetradecandiamidin; {1, 1’-Hexamethylenbis[5-(4-chlorphenyl)-biguanidium]digluconat}

18472-51-0

CHLORHEXIDINE DIGLUCONATE

Glyoxal 107-22-2 GLYOXAL 2,4- Hexadiensäure 110-44-1 SORBIC ACID Hydroxyl-2-pyridon 822-89-9 HYDROXYPYRIDINONE 3- Iod-3-propinylbutylcarbamat 55406-53-

6 IODOPROPYNYL BUTYLCARBAMATE

Kalium-o-phenylphenolat 13707-65-8

POTASSIUM o-PHENYLPHENATE

Kalium-(E,E)-hexa-2,4-dienoat; {Kaliumsorbat}

24634-61-5

POTASSIUM SORB ATE

Kaliumsulfit 10117-38-1

POTASSIUM SULFITE

Methanamin-3-chlorallylchlorid; {1-(3-Chlorallyl-3,5,7-triaza-1-azonia-adamantanchlorid}

4080-31-3 QUATERNIUM-15

2- Methyl-3(2H)-isothiazolinon 2682-20-4 METHYLISOTHIAZOLINONE L- (+)- Milchsäure

50-21-5 LACTIC ACID

Natriumbenzoat 532-32-1 SODIUM BENZOATE Natrium-p-chlor-m-kresolat 59-50-7 SODIUM p-CHLORO-m-CRESOL Natriumhydrogensulfit 7631-90-5 SODIUM BISULFITE Natrium-N-hydroxymethyl-aminoacetat 70161-44-

3 SODIUM HYDROXYMETHYLGLYCI NATE

Natrium-o-phenylphenolat 132-27-4 SODIUM o-PHENYLPHENATE Natriumsulfit 7757-83-7 SODIUM SULFITE Nitromethylidintrimethanol 126-11-4 TRISHYDROXYMETHYL

NITROMETHANE 2- Octyl-2H-isothiazol-3-on 26530-20-

1 OCTYLISOTHIAZOLINONE

1,5- Pentandial 111-30-8 GLUT ARAL 2- Phenoxyethanol 122-99-6 PHENOXYETHANOL o- Phenylphenol 90-43-7 o-PHENYLPHENOL Pyridin-2-thiol-1 -oxid, Natriumsalz 3811-73-2 SODIUM PYRITHIONE Pyrithionzink 13463-41-

7 ZINC PYRITHIONE

22 Februarie 2005

17

Quaternäre Ammoniumverbindungen, Benzyl-C12-14-alkyldimethyl-, Chloride

8001-54-5 BENZALKONIUM CHLORIDE

Quaternäre Ammoniumverbindungen, 8001-54-5 BENZALKONIUM

22 Februarie 2005

18

Denumire chimică (în germană) conform Anexei II, Regulament (CE) Nr. 2032/2003

Număr CAS

Denumire INCI

Benzyl-C 12-16-alkyldimethyl-, Chloride CHLORIDE Quaternäre Ammoniumverbindungen, Benzyl-C12-18-alkyldimethyl-, Chloride

8001-54-5 BENZALKONIUM CHLORIDE

Quaternäre Ammoniumverbindungen, [2-[[2-[(2-Carboxyethyl)(2-hydroxyethyl)amino]ethyl]amino]-2-oxoethyl]kokosalkyl-dimethyl, Hydroxide, Innere Salze

100085-64-1

COCOBETAINAMIDO AMPHOPROPIONATE

Quaternäre Ammoniumverbindungen, Di-C8-10-alkyldimethyl-, Chloride

68424-95-3

DICAPRYL/DICAPRYLYLD IMONIUM CHLORIDE

Salicylsäure 69-72-7 SALICYLIC ACID Silberchlorid 7783-90-6 SILVER CHLORIDE Thiabendazol 148-79-8 THIABENDAZOLE Tosylchloramidnatrium 127-65-1 CHLORAMINE T Wasserstoffperoxid 7722-84-1 HYDROGEN PEROXIDE Partea B. Listă de exemple de denumiri INCI pentru substanţe biocide, identificate conform Regulamentului (CE) Nr. 2032/2003. Acestea pot fi folosite ca agenţi de conservare pentru detergenţi până la 31 August 2006: Denumire chimică (în germană) Număr

CAS Denumire INCI

Benzotriazol 95-14-7 BENZOTRIAZOL Benzylalkohol 100-51-6 BENZYL ALCOHOL 5- Brom-5-nitro-1,3-dioxan 30007-47-

7 5-BROMO-5-NITRO-1,3-DIOXANE

3-(p- Chlorphenoxy)1,2-propandiol 104-29-0 CHLORPHENESIN Ethanol, 2,2'-Iminobis-, N-Kokosalkylderivate 61791-31-

9 COC AMIDE DEA

Farnesol 4602-84-0 FARNESOL Hexadecyltrimethylaminiumbromid 57-09-0 CETRIMONIUM BROMIDE Hexadecyltrimethylaminiumchlorid 112-02-7 CETRIMONIUM CHLORIDE 1,1'- Hexamethylenbis[5-(4-chlorphenyl)-biguanidium]diacetat

56-95-1 CHLORHEXIDINE DIACETATE

1,1'- Hexamethylenbis[5-(4-chlorphenyl)-biguanidium]dihydrochlorid

003697-42-5

CHLORHEXIDINE DIHYDROCHLORIDE

p- Hydroxybenzoesäure-ethylester 120-47-8 ETHYLPARABEN p- Hydroxybenzoesäure-isobutylester 4247-02-3 ISOBUTYLPARABEN p- Hydroxybenzoesäure-methylester 99-76-3 METHYLPARABEN Kaliumbenzoat 582-25-2 POTASSIUM BENZOATE Natriumformiat 141-53-7 SODIUM FORMATE Natriumpropi onat 137-40-6 SODIUM PROPIONATE Natrium salicyl at 54-21-7 SODIUM SALICYLATE Quaternäre Ammoniumverbindungen, (hydriertes Talg-alkyl)trimethyl-, Chloride

61788-78-1

HYDROGENATED TALLOWTRIMONIUM CHLORIDE

22 Februarie 2005

19

Quaternäre Ammoniumverbindungen, 61789-18-2

COCOTRIMONIUM

22 Februarie 2005

20

Denumire chimică (în germană) Număr

CAS Denumire INCI

Kokosalkyltrimethyl-, Chloride CHLORIDE Quaternäre Ammoniumverbindungen, Di-kokosalkyldimethyl-, Chloride

61789-77-3

DICOCODIMONIUM CHLORIDE

Quaternäre Ammoniumverbindungen, Bis(hydrierte Talg-alkyl)dimethyl-, Chloride

61789-80-8

QUATERNIUM-18

Quaternäre Ammoniumverbindungen, Trimethylsojaalkyl-, Chloride

61790-41-8

SOYTRIMONIUM CHLORIDE

Propionsäure 79-09-4 PROPIONIC ACID O versiune a tabelului de corespondenţă între numerele CAS şi denumirile INCI se poate consulta şi la adresa http://pharmacos.eudra.org/F3/home.html

22 Februarie 2005

21

Anexa 3. Matricea de dozare – Exemple 1. Duritatea apei: Este obligatorie menţionarea cantităţilor recomandate şi / sau a instrucţiunilor de dozare pentru o sarcină standard în cazul folosirii de apă cu duritate redusă, medie sau crescută. Pentru a se asigura consecvenţa în interpretare, se vor folosi următoarele definiţii:

Apă cu duritate mică: <150 ppm CaCO3 (1,5 milimoli - 150 mg per litru, 15°F4) Apă cu duritate medie: 150 ppm (15°F) ≤ CaCO3 ≤250 ppm (25°F) Apă cu duritate mare: >250 ppm CaCO3 (25°F)

Pe etichetă se pot menţiona numai clasele de duritate a apei fără a se menţiona şi intervalele de definiţie pentru concentraţiile CaCO3 anterior menţionate. Aceste intervale sunt folosite ca termen de referinţă pentru calcularea dozării însă pe matricea de dozare se vor menţiona numai termenii “mică”, “medie” şi “mare” în mod normal (vezi mai jos). 2. Exemple de matrici de dozare: Detergenţi pentru pete dificile – sarcină de spălare: 4,5 kg • Trei nivele de murdărie Duritate: Tricou

O pată Tricou Două pete

Tricou Trei pete

Mică Medie xx ml (1 lingură) Mare • Două nivele de murdărie: Duritate: Tricou

Două pete Tricou Trei pete

Mică Medie xx ml (1 lingură) Mare Detergenţi pentru ţesături delicate – sarcina de spălare 2,5 Kg • Două nivele de murdărie: Duritate: Ţesătură delicată

O pată Ţesătură delicată Două pete

Mică Medie xx ml (1 lingură) Mare • Un singur nivel de murdărie Duritate: Ţesătură delicată

O pată Mică Medie xx ml (1 lingură) Mare

4 Equivalence between French and German degrees of water hardness: 1°F = 0.56 DH

22 Februarie 2005

22

Conţinutul celulei: cantitatea de produs exprimată în ml. Pentru pulberi se va indica undeva pe ambalaj şi echivalenţa ml/gr. NB: Folosirea cupei / unităţii de dozare pentru exprimarea volumului în ml este opţională. Dacă se recurge la aceasta, se poate înlocui cu un dispozitiv de dozare pentru lichid, sau simboluri pre-definite pentru dozare (pulberi sau lichide) 3. Reprezentarea ţesăturilor şi nivelelor de murdărie: Nivelul de murdărie va fi reprezentat prin una, două sau trei pete. Reprezentarea ţesăturii în cazul detergenţilor pentru pete dificile şi pentru cele destinate ţesăturilor sensibile se va face diferenţiat ca formă. Modul de executare a acestora este la latitudinea companiilor producătoare. Exemple de diferenţiere a tipului de ţesătură:

22 Februarie 2005

23

4. Reprezentarea numărului de sarcini care pot fi spălate pe ambalajul frontal Numărul de sarcini standard pentru maşinile de spălat care se pot spăla efectiv folosind conţinutul ambalajului folosind apă de o duritate medie (2,5 milimoli CaCO3/l) trebuie declarat. O duritate a apei de 2,5 milimoli CaCO3/l este o valoare stabilită în cadrul Regulamentului referitor la Detergenţi pentru utilizarea în UE în conformitate cu cerinţele enunţate în Directiva CE 1999/476 din 10 Iunie 1999 care stabileşte criteriile ecologice pentru acordarea statutului de detergent ecologic detergenţilor pentru rufe. Este de asemenea recunoscut că în unele state membre nu este întâlnită cu precădere o apă cu duritatea de 2,5 milimoli CaCO3/l de către consumatorii din respectivele state membre. Cu toate acestea, folosirea aceleiaşi valori de referinţă în toate statele membre şi pe toate ambalajele va ajuta la promovarea transparenţei între diferitele mărci şi gramaje pe piaţa UE. Numărul de sarcini standard care pot fi spălate trebuie clar identificat, preferabil pe faţa ambalajului, şi poate fi asociat unui logo/simbol adecvat, cum ar fi un coş de rufe. Variante de desenare a coşului de rufe: (în care 00 reprezintă numărul maxim de sarcini care se poate spăla folosind conţinutul acelui ambalaj)

Decizia asupra setului de simboluri care va fi folosit este la latitudinea companiei producătoare. Luând în considerare apa cu duritate extrem de mică din unele state nordice şi practicile deja în uz de acolo, referitoare la indicarea numărului de sarcini care se pot spăla în apă cu duritate mică, în loc de duritate medie, s-a solicitat precizarea pe ambalajul frontal al numărului de sarcini care se pot spăla atât în apă cu duritate mică, cât şi – conform standardelor europene – numărul de sarcini care se pot spăla în apă cu duritate medie folosind conţinutul acelui ambalaj.