Ghid Reabilitare Termica Ancheta

7/29/2019 Ghid Reabilitare Termica Ancheta

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-reabilitare-termica-ancheta 1/228

GHID PRIVIND REABILITAREA TERMICĂ A CLĂDIRILOR DELOCUIT

PARTEA IPROIECTAREA ŞI EXECUTAREA LUCR ĂRILOR DE REABILITARETERMICĂ A ANVELOPEI

Elaborat de:INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCŢII, URBANISM SI DEZVOLTARETERITORIALĂ DURABILĂ „URBAN-INCERC”, SUCURSALA INCERC BUCUREŞTI

Director: Conf. dr. arh. Vasile Meiţă Şef proiect: Ing. Sergiu MelinteIntocmit : Arh. Vincenţiu Toma

Responsabil de temă MDRT: ing. Cătălina Butoianu

PARTEA a II-aSOLUŢII CADRU PENTRU REABILITAREA TERMICĂ A ANVELOPEI

Elaborat de:UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR Ă ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI - UAUIM

Preşedinte UAUIM: Prof. dr. arh. Emil Barbu PopescuŞef de proiect UAUIM: Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu

Responsabil de temă MDRT: ing. Carmen Bălan

Avizat de:DIRECŢIA TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII - M.D.R.T. Director : dr. ing. Cristian Paul STAMATIADE

Iunie 2012



1

PARTEA I

PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA LUCR ĂRILOR DE REABILITARETERMICĂ A ANVELOPEI



2

CUPRINS PARTEA I:

CAPITOLUL I: Prevederi generaleSECŢIUNEA 1: Obiect SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicareSECŢIUNEA a 3-a: Referinţe principale

SECŢIUNEA a 4-a: Terminologie CAPITOLUL II: Proiectarea lucr ărilor de reabilitareSECŢIUNEA 1: Generalităţi

CAPITOLUL III: Condiţii pentru proiectarea lucr ărilor de izolaţii termiceSECŢIUNEA 1: GeneralităţiSECŢIUNEA a 2-a: Sisteme preconizate pentru termoizolarea pereţilor exteriori (partea opacă):SECŢIUNEA a 3-a: Sisteme propuse pentru termoizolarea acoperişurilor terasă SECŢIUNEA a 4-a: Sisteme pentru termoizolarea acoperişurilor cu şarpantă SECŢIUNEA a 5-a: Sisteme pentru termoizolarea planşeelor peste spaţii neâncălzite

SECŢIUNEA a 6-a: Sisteme pentru termoizolarea plăcilor de pe solSECŢIUNEA a 7-a: Criterii şi niveluri de performanţă ale sistemelor preconizate pentru lucr ările dereabilitare termică

SECŢIUNEA a 8-a: Criterii şi niveluri de performanţă ale produselor utilizate pentru lucr ările dereabilitare termică

CAPITOLUL IV: Condiţii pentru proiectarea lucr ărilor de izolaţii hidrofugeSECŢIUNEA 1: Date de temă (informative) privind izolaţiile hidrofuge/termohidrofuge:SECŢIUNEA a 2-a: Criterii şi niveluri de performanţă ale sistemelor şi produselor propuse pentru

lucr ările de reabilitare hidrofugă

CAPITOLUL V: Condiţii pentru proiectarea lucr ărilor de reabilitare a elementelor exterioare vitrate(ferestre şi uşi)

SECŢIUNEA 1: Date de temă SECŢIUNEA a 2-a: Modalităţi de reabilitare a tâmplăriei exterioareSECŢIUNEA a 3-a: Criterii şi niveluri de performanţă ale tâmplăriei pentru cerinţele esenţialeSECŢIUNEA a 4-a: Criterii şi niveluri de performanţă ale componentelor tâmplăriei propuse pentru

lucr ările de reabilitare SECŢIUNEA a 5-a Elemente fixate pe faţadă adiacente golurilor de ferestre şi uşi

CAPITOLUL VI: Prevederi pentru proiectarea lucr ărilor de instalaţiiSECŢIUNEA 1: Generalităţi SECŢIUNEA a 2-a: Date de temă SECŢIUNEA a 3-a: Soluţii posibile de reabilitare energetica a instalaţiilor SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea lucr ărilor de reabilitare a instalaţiilor SECŢIUNEA a 5-a: Criterii de performanţă ale lucr ărilor de instalaţii:

CAPITOLUL VII: Condiţii tehnice pentru execuţieSECŢIUNEA 1: Generalităţi SECŢIUNEA a 2-a: Lucr ări pentru pregătirea suprafeţelor suportSECŢIUNEA a 3-a: Montarea tâmplăriei (ferestre şi uşi exterioare)SECŢIUNEA a 4-a: Aplicarea straturilor ansamblului termoizolant compact la pereţiSECŢIUNEA a 5-a: Aplicarea termoizolaţiei la planşeele peste spaţii neâncălziteSECŢIUNEA a 6-a: Aplicarea termoizolaţiei la acoperişuriSECŢIUNEA a 7-a: Aplicarea stratului/sistemului hidroizolant SECŢIUNEA a 8-a: Reabilitarea instalaţiilor



3

ANEXA 1 - CORELARE ÎNTRE SOLUŢIILE SAU DETALIILE DE PRINCIPIU ŞIDOMENIUL DE UTILIZARE AL PRODUSELOR

ANEXA 2 - CERINŢE MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALEPRODUSELOR TERMOIZOLANTE

Tabelul 2.1 – Cerinţe minime pentru caracteristicile tehnice ale produselor din polistirenexpandat (EPS);Tabelul 2.2 – Cerinţe minime pentru caracteristicile tehnice ale produselor din polistiren

extrudat (XPS);Tabelul 2.3 – Cerinţe minime pentru caracteristicile tehnice ale produselor din vată

minerală (MW);

ANEXA 3 - PREVEDERI LEGATE DE INSCRIPŢIONAREA PRODUSELOR

ANEXA 4 - REFERINŢE TEHNICE ŞI LEGISLATIVE



4

PARTEA IPROIECTAREA ŞI EXECUTAREA LUCR ĂRILOR DE REABILITARE

TERMICĂ A ANVELOPEI

CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE

SECŢIUNEA 1: Obiect

Art.1 Prezentul ghid se refer ă la proiectarea şi executarea lucr ărilor de reabilitare termică necesare pentrucreşterea performanţei energetice a clădirilor de locuit.

Art.2Prezentul ghid se citeşte împreună cu Partea a II-a: Soluţii cadru pentru reabilitarea termică aanvelopei.

Art.3Ghidul include în conceptul de reabilitare termică ansamblul de lucr ări de renovare/modernizaretermo-higro-energetică necesare şi posibil de aplicat pe ansamblul clădirii (elemente de construcţieşi instalaţii) şi opţional pe fiecare unitate funcţională independentă (de regulă apartament).

Art.4Ghidul prezintă alcătuiri constructive, niveluri de performanţă pentru materialele termo şihidroizolante şi sistemele utilizate, precum şi diverse moduri de realizare ale soluţiilor de

renovare/modernizare adoptate în vederea reducerii consumului de energie pentru îmbunătăţirea performanţei energetice şi anume:(1) Sporirea rezistenţelor termice ţinând seama de performanţele prevăzute în reglementările

tehnice în vigoare, sau superioare acestora acolo unde este posibil, pentru partea opacă a pereţilor exteriori, planşee la exterior sau peste subsol neîncălzit, placa pe sol (la clădiri cu sauf ăr ă subsol) şi planşeul de peste ultimul nivel, prin izolare termică, cu menţiunea că în prezentareglementare nu se specifică grosimea termoizolaţiei, determinarea prin calcule a acesteiaf ăcându-se pe baza altor reglementări tehnice în domeniu;

(2) Utilizarea tâmplăriei eficiente energetic realizată fie prin recondiţionarea tâmplăriei exterioareexistente, aferentă spaţiilor comune şi apartamentelor, fie prin înlocuirea acesteia cu tâmplărienouă, adecvată;

(3) Refacerea instalaţiilor, înlocuirea sau completarea acestora utilizându-se componente curandament îmbunătăţit şi consum redus de energie.

Art.5 Ghidul indică proiectanţilor şi executanţilor clădirilor, în principal, precum şi celorlalţi factoriinteresaţi:(1) Reglementările tehnice actuale şi standardele naţionale armonizate, care trebuie respectate la

proiectarea şi executarea lucr ărilor de reabilitare/modernizare termo-higro-energetică;(2) Clasele şi nivelurile minime de performanţă ale sistemelor în ansamblu şi ale produselor din

alcătuirea acestora (în principal termo şi hidroizolante) care stau la baza alegerii, în etapa de proiectare-ofertare, şi la departajarea sistemelor, în etapa de licitare;

(3) Condiţiile care se impun în execuţie pentru realizarea diferitelor categorii de lucr ări şicoordonarea acestora din punct de vedere tehnologic.



5

Art.6 Ghidul sintetizează şi corelează informaţiile generale diseminate în reglementările tehnice şistandardele naţionale şi europene, referitoare la reabilitarea/modernizarea clădirilor de locuit.

Art.7 Ghidul r ăspunde necesităţii de specificare/explicitare a caracteristicilor produselor utilizate ca

termosistem la pereţi, planşee sau plăci şi termohidroizolaţii la acoperişuri cuprinse în detaliile dinreglementările tehnice în vigoare sub denumirea generică de termoizolaţie sau hidroizolaţie.

Art.8 Ghidul completează lista măsurilor pentru îmbunătăţirea performanţei energetice cu intervenţiiasupra instalaţiilor existente şi relaţiile de coordonare a acestora cu lucr ările de reabilitare aanvelopei.

SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare

Art.9 Ghidul se adresează proiectanţilor, verificatorilor de proiecte şi exper ţilor tehnici atestaţi pentrucerinţele esenţiale, auditorilor energetici pentru clădiri, executanţilor, responsabililor tehnici cuexecuţia atestaţi, diriginţilor de şantier, fabricanţilor şi furnizorilor de produse din domeniu,organismelor administrative, organelor desemnate să exercite control în domeniul construcţiilor,

beneficiarilor / investitorilor, cercetătorilor, asociaţiilor profesionale de profil.

Art.10 Ghidul se utilizează în etapa de stabilire a sistemelor de reabilitare a clădirilor, asigur ă date necesare

pentru elaborarea proiectului tehnic, a detaliilor de execuţie şi în principal a caietelor de sarcini pentru executarea lucr ărilor şi pentru furnizorii principalelor produse utilizate la lucr ările de

reabilitare/modernizare energetică a clădirilor de locuit (produse pentru termoizolaţie, hidroizolaţieşi tâmplărie);

Art.11 Prevederile prezentului ghid se aplică la lucr ările de intervenţie la anvelopa şi instalaţiile clădirilor de locuit, care au ca scop scăderea consumului specific pentru încălzire sub valorile prescrise

precum şi, cu titlu informativ, la proiectarea clădirilor noi de locuinţe.

Art.12 Ghidul nu se refer ă la lucr ările de reabilitare pentru:

(1) Clădiri cuprinse în lista de patrimoniu sau situate în zonele protejate stabilite potrivit legii;(2) Clădiri de locuinţe cu strat de protecţie şi finisaj a anvelopei din: lambriuri de lemn, produse

polimerice sau compozite combustibile;(3) Locuinţe individuale cu alte structuri decât cele din zidărie şi beton;(4) Clădirile cu pereţi cortină.

SECŢIUNEA a 3-a: Referinţe principale

Art.13

Prezentul ghid va fi utilizat împreună cu reglementările tehnice şi standardele în vigoare indicate înanexă.



6

SECŢIUNEA a 4-a: Terminologie

Art.14 În prezenta lucrare se aplică termenii şi definiţiile următoare:

(1) Anvelopatotalitatea elementelor de construcţie care separ ă şi protejează volumul interior, locuit, al unei

clădiri, de mediul exterior sau de spaţii interioare cu medii higrotermice diferite;(2) Sistemstructur ă multicomponentă realizată din diferite produse compatibile reunite într-un ansambluunitar cu atestare de conformitate alcătuit în scopul îndeplinirii uneia sau mai multor funcţiuni(exemplu: sistem termohidroizolant);

(3) Termoizolaţie sau izolaţie termică, strat termoizolantstrat component al anvelopei având ca principală caracteristică valoarea mică a conductivităţiitermice de calcul şi care contribuie preponderent la asigurarea parametrilor de performanţă higrotermică a acesteia stabiliţi prin legislaţia şi reglementările tehnice în vigoare;

(4) Tasarecaracteristică mecanică privind deformabilitatea unui material, exprimată prin variaţia relativă a

grosimii acestuia, sub efectul unei încărcări statice prestabilite funcţie de tipul de material;(5) Hidroizolaţie sau izolaţie hidrofugă componentă a anvelopei clădirii cu rol de protecţie a acesteia şi a spaţiului aferent împotrivaacţiunii de infiltrare a apei provenită din diferite surse;

(6) Structur ă (alcătuire) hidroizolantă ansamblu multistrat de produse cu proprietăţi hidrofuge (în principal) care compun ohidroizolaţie;

(7) Strat d.d.c. (difuzie, decompresiune, compensare)component al anvelopei clădirilor, realizat cu produse hidroizolante şi piese prefabricate, careasigur ă egalizarea presiunii şi evacuarea în exterior a vaporilor de apă din straturile alcătuitoareale anvelopei;

(8) Etanşeitate la apă proprietate definitorie a hidroizolaţiei, caracterizată prin clase de impermeabilitate şi careconstă în stoparea acţiunii de pătrundere a apei în elementele de construcţie sau în spaţiiledelimitate de acestea;

(9) Sudare proces de îmbinare (lipire) realizat după înmuierea suprafeţelor care urmează a fi unite (fie prinîncălzire, fie cu ajutorul unui solvent) prin presarea zonei de suprapunere;

(10) Lipire cu adeziv proces de îmbinare realizat prin aplicarea unor adezivi sau a unor benzi adezive, pe suprafeţelecare vor fi unite, urmată de presarea suprapunerilor;

(11) Plasă din fibre de sticlă denumire generică a ţesăturii (plasei) din fire continui de sticlă utilizată ca armătur ă a stratuluide grund de bază al termosistemului compact;

(12) VLP (Valoare limită dată de producător)valoare limită, minimă sau maximă, declarată de producător şi care trebuie obţinută în timpulîncercărilor de verificare a caracteristicilor produsului;

(13) VDP (valoare declarată de producător)valoare declarată de producător însoţită de o toleranţă declarată;

(14) Exploatareutilizarea anvelopei în limitele prescrise cu respectarea măsurilor obligatorii de întreţinere şiverificare;

(15) Durată de exploatare perioada de timp în care o componentă a anvelopei asigur ă cerinţele stabilite privindaptitudinea sa de utilizare, condiţionată de verificare şi întreţinere periodică;



7

(16) Nivelvaloare dată care corespunde limitei superioare sau inferioare a unei cerinţe; nivelul este dat devaloarea declarată pentru caracteristica respectivă;

(17) Clasă o combinaţie de două niveluri ale aceleiaşi caracteristici, între care trebuie să se situeze

performanţa, unde nivelurile sunt date de valoarea declarată a caracteristicii respective;

(18) Fluajvariaţie continuă şi lentă a deformaţiilor materialelor supuse la solicitări continue de lungă durată;

(19) ETICS (External Thermal Insulation Composite System)sistem compus de izolare termică la exterior sau termosistem compact;

(20) Faţadă ventilată, termoizolată sistem de anvelopă multistrat în care între faţa exterioar ă a termoizolaţiei lipită de pereţii suportşi componenta de protecţie şi finisare, fixată mecanic, se crează un strat de aer aflat în legatur ă cu aerul exterior clădirii;

(21) IGU (isolating glass unit): EVI, element de vitraj izolant;(22) HPL (High Pressure Laminates)

produse sub formă de plăci (panouri) impregante cu r ăşini termosudabile, presate la temperaturişi presiuni ridicate;(23) ACP (Aluminium Composite Panels)

panouri compozite din aluminiu alcătuite dintr-un miez din material termoplastic între două foide aluminiu finisate în diferite culori;

(24) PP-R: polipropilenă reticulată;

(25) Notaţii preluate din versiunea în limba română (SR EN) a standardelor europene pentru produsele termoizolante fabricate din:EPS – polistiren expandat; XPS – spumă de polistiren extrudat; MW – vată minerală (bazaltică, de sticlă sau din fibre ceramice); GW – vată minerală de sticlă (vată minerală din

nisip sau sticlă topită); SW – vată minerală bazaltică; CG – sticlă celular ă PUR – spumă rigidă de poliuretan; PF – spumă fenolică; WW – vată de lemn; WF – fibre de lemn; EPB – perlit expandat;ICB – plută expandată; PIR – poliizocianurat.

(26) Principalele materiale sintetice utilizate ca foi flexibile hidroizolante pentru acoperişuri:

a) Materiale plastice:PE – polietilenă; PE-C – polietilenă clorurată; PP – polipropilenă; PVC – policlorur ă de

vinil;PIB – poliizobutilenă; CSM sau PE-CS – polietilenă cloro-sulfonată; EBA – etilen/butilacetat;EEA –etilen/etilacetat, Terpolimer etilen/etilacetat; ECB sau EBT – etilen, copolimer, bitum;EVAC – etilen/vinilacetat; FPO sau PO-F – poliolefină flexibilă; EPP sau PP-F –

polipropilenă;TPO – poliolefină termoplastică

b) Cauciucuri tip elastomeri:BR – cauciuc butadienic; CR – cauciuc cloroprenic; CSM – cauciuc polietilen cloro-sulfonil;EPDM –etilen-propilen-dien-terpolimer; IIR – cauciuc izopren-izobuten (butil cauciuc);NBR – cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril cauciuc);

c) Cauciucuri termoplastice:EA – amestec elastomeric; MPR – topitur ă de cauciuc procesabilă;

SEBS – stiren etilen butilen stiren; TPS sau TPS-SEBS – SEBS copolimeri;TPE – elastomeri termoplastici, nereticulaţi; TPE-X – elastomeri termoplastici, reticulaţi;TPV – cauciuc termoplastic vulcanizat;



8

(27) TABEL cuprinzând simbolurile nivelelor declarate ale caracteristicilor de performanţă ale produselor termoizolante, notate conform standardelor armonizate:

Nr.

crt.

Simbolul nivelului, valorii sau clasei declarate pentru:

Metoda de încercare

StandardulSR EN sau ENNumăr:Simbol Denumirea

0 1 2 31. R D Rezistenţă termică declarată

12667 sau 129392. λD Conductivitate termică 3. L Toleranţe lungime

8224. W Toleranţe lăţime5. T Toleranţe grosime 8236. S Toleranţe perpendicularitate 8247. P Toleranţe planeitate 8258. DS(N) Stabilitate dimensională în condiţii de laborator

normale constante1603

9. DS(TH) Stabilitate dimensională în condiţii specificate detemperatur ă şi umiditate

1604

10. BS Rezistenţa la încovoiere 1208911. DLT Stabilitatea dimensională, deformaţia, în condiţii de

sarcină la compresiune şi temperatur ă 1605

12. CS (10) Efortul de compresiune la o deformare de 10% 82613. FT Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ 12091 sau 1208714. TR Rezistenţa la tracţiune perpendicular ă pe feţe 1607

15. CC(i1/i2/y) Fluajul de compresiune 160616. SD Rigiditatea dinamică 29052-117. CP Compresibilitate

Grosimea, d L

Grosimea, d B

Reducerea de lungă durată a grosimii

12431

160618. WL(T) Absorbţia de apă de lungă durată prin imersie 1208719. WD(V) Absorbţia de apă de lungă durată prin difuziune 1208820. MU Factor de rezistenţă la difuzia vaporilor de apă, μ ,

(pentru produsele omogene);12086

21. Z Rezistenţa la vaporii de apă, (pentru produseleacoperite)

22. ρa Densitatea aparentă 160223. AF Rezistenţa la trecerea aerului 2905324. PL(P) Penetrarea sub sarcină concentrată

1243025. PL(5) Sarcina concentrată pentru 5 mm deformaţie26. FW Variaţia abaterii de la planeitate după imersia

par ţială 825

27. TP Rezistenţa la tracţiune paralelă cu feţele 1608



9

CAPITOLUL II: PROIECTAREA LUCR ĂRILOR DE REABILITARE

SECŢIUNEA 1: Generalităţi

Art.15 (1) Conform legislaţiei în vigoare proiectarea lucr ărilor de intervenţie asupra clădirilor existente

cuprinde următoarele etape:a) efectuarea Expertizei Tehnice referitoare la structura de rezistenţă a clădirii de locuit la carese solicită reabilitarea/modernizarea din punct de vedere energetic:

i. în situaţia unei concluzii favorabile a expertizei tehnice cu privire la rezistenţamecanică şi stabilitatea imobilului, cu specificarea clar ă a permisiunii de realizare alucr ărilor de reabilitare, se trece la etapa următoare de întocmire a AudituluiEnergetic;

ii. în cazul în care expertiza tehnică constată deficienţe ale structurii de rezistenţă, careimpun necesitatea efectuării unor lucr ări de reparaţii şi/sau consolidări, carecondiţionează executarea lucr ărilor de reabilitare, întocmirea Auditului Energetic şia celorlalte documentaţii tehnice se suspendă până la remedierea deficienţelor

semnalate. b) efectuarea Auditului Energetic şi elaborarea Certificatului de performanţă energetică corespunzător consumului energetic actual al clădirii

c) întocmirea documentaţiei de avizare pentru lucr ările de intervenţie (DALI);d) elaborarea documentaţiei tehnice (DTAC) pentru autorizarea executării lucr ărilor de

intervenţie şi obţinerea avizelor şi acordurilor solicitate pentru emiterea autorizaţiei deconstruire;

e) întocmirea proiectului tehnic, inclusiv a detaliilor de execuţie, verificarea tehnică a acestuiacel puţin pentru cerinţele esenţiale (A – rezistenţă mecanică şi stabilitate, B – securitate laincendiu, C – igienă, sănătate şi mediu, E – economie de energie şi izolare termică,) şielaborarea caietelor de sarcini pentru executarea lucr ărilor, pentru furnizorii sistemelor şi a

principalelor materiale, caietelor de sarcini pentru recepţii, pentru urmărirea în timp şi pentru întocmirea căr ţii tehnice;

f) asigurarea asistenţei tehnice şi participarea la inspecţia fazelor determinante;g) efectuarea (după caz) a verificării prin termografie a lucr ărilor executate şi elaborarea

referatului cu ocazia recepţiei la terminarea lucr ărilor h) întocmirea şi înmânarea proprietarului a noului Certificat de performanţă energetică

corespunzător imobilului reabilitat;i) propunerea măsurilor de monitorizare energetică a clădirilor reabilitate.

(2) Intervenţia pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuinţe constă în proiectarea şi executareaurmătoarelor lucr ări (enumerarea, nu este limitativă):a) realizarea unei componente termoizolante aplicată imobilului existent, pe pereţii exteriori,

peste planşeul ultimului nivel şi sub planşeul dintre primul nivel sau parter şi spaţiile recisau mai puţin încălzite adiacente (hol, subsol, gang);

b) realizarea componentei hidroizolante cu rol de protecţie împotriva pătrunderii apei îninterior:

i. hidroizolaţie, aplicată pe acoperişurile terasă ale imobilului sau pe elementeadiacente acestuia (copertine, logii, balcoane);

ii. învelitoare, executată pe acoperişuri cu şarpantă;iii. hidroizolaţie subterană, aferentă subsolurilor şi soclurilor clădirilor.

c) recondiţionarea sau înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare cu tâmplărie performantă

energetic şi realizarea, concomitent cu înlocuirea tâmplăriei, pe lângă ventilarea naturală,sistemelor de ventilare mecanică sau higroreglabile adecvate pentru a asigura o rată aventilării spaţiilor de minimum 0,5 l/h;



10

d) reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor aferente clădirii;e) refacerea sau executarea rampelor pietonale, copertinelor, balustradelor la scări şi la terase,

precum şi a altor elemente de construcţie sau instalaţii necesare pentru asigurarea tuturor cerinţelor esenţiale ale construcţiilor;

f) dotarea (după caz) cu echipamente/instrumente utile necesare monitorizării.

CAPITOLUL III: CONDIŢII PENTRU PROIECTAREA LUCR ĂRILOR DE IZOLAŢIITERMICE


Art.16 Datele tehnice referitoare la realizarea componentei termoizolante a clădirii se asigur ă de către

proiectantul de arhitectur ă, având cunoştinţe tehnice în domeniu, în colaborare cu expertul despecialitate atestat pentru cerinţa „economie de energie şi izolare termică”, pe baza calculelor dedimensionare a protecţiei termice cuprinse în soluţia propusă de auditorul energetic şi areglementărilor tehnice în vigoare indicate în acest ghid.

Art.17 Datele de temă se asigur ă de autoritatea contractantă prin cartea tehnică şi proiectul iniţial alclădirilor existente şi se completează de proiectantul de specialitate prin participarea directă laelaborarea lor şi/sau culegerea din următoarele documentaţii:(1) Expertiza tehnică privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiilor (cerinţa A) asigur ă

informaţii privind:a) istoria, funcţiunea, caracteristicile structurale ale clădirii, ale terenului de fundare, ale

elementelor nestructurale şi ale finisajelor; b) starea de afectare fizică a construcţiei;c) comportarea în timp la acţiuni naturale sau accidentale şi degradările produse de acestea sau

de lipsa întreţinerii clădirii;d) aspecte funcţionale (modificări, adăugiri);e) abilitatea sistemului structural de a rezista la acţiuni seismice;f) starea tehnică actuală a elementelor constructive ale imobilului (pereţi, balcoane, atice,

terase/şarpante, tâmplărie, socluri, trotuare, etc.);g) evidenţierea eventualelor lucr ări de intervenţie efectuate în trecut (care ar putea condiţiona

realizarea măsurilor de izolare termică);h) evaluarea calitativă a construcţiei şi propunerea soluţiilor de intervenţie dacă este cazul.

(2) Auditul energetic cuprinde:a) analiza termică şi energetică a clădirii, pe baza căreia se elaborează Certificatul de

performanţă energetică a clădirii; b) soluţiile în vederea creşterii performanţei energetice a clădirii însoţite de analiza eficienţei

economice care indică durata de recuperare a investiţiei, calculată pe baza materialelor şitehnologiilor de execuţie alese, costul estimat al lucr ărilor de investiţie şi economia deenergie;

c) caracteristicile izolaţiei termice (materiale, rezistenţă/conductivitate termică grosime, etc.) şiale tâmplăriei exterioare;

d) măsurile de reabilitare a instalaţiilor aferente clădirii;e) concluziile privind lucr ările de intervenţie la anvelopa imobilului şi pe ansamblu acestuia.

(3) Proiectul iniţial sau releveul clădirii (întocmit în lipsa documentaţiei) indică:a) dimensiuni în plan şi elevaţii ale construcţiei şi alcătuirea termohidroizolaţiilor;

b) dimensiunile golurilor şi caracteristicile tâmplăriei (material, modul de deschidere) cuprinseîn tabloul de tâmplărie;c) grosimea pereţilor şi alcătuirea acestora;



11

d) dispunerea şi dimensiunile elementelor structurale (stâlpi, grinzi, centuri, buiandrugi) şinestructurale (atice, parapete).

(4) Expertiza tehnică de specialitate (pentru cerinţa E - de izolare termică şi economie de energie) precizează:a) starea suprafeţelor (finisajul) elementelor care se reabilitează (pereţi, planşee) şi care devin

suport pentru termoizolaţie şi starea tâmplăriei exterioare;

b) eventualele lucr ări necesare corectării suportului;c) starea şi caracteristicile izolaţiei termice existente determinate pe baza observaţiilor vizuale,şi după caz a analizei imaginilor termografice ale pereţilor şi a rezultatelor încercărilor delaborator asupra eşantioanelor reprezentative extrase prin sondajele efectuate asupratermohidroizolaţiei acoperişului.

SECŢIUNEA a 2-a: Sisteme preconizate pentru termoizolarea pereţilor exteriori (partea opacă):

Art.18 Prevederi generale(1) Pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe se utilizează de regulă poziţionarea

termoizolaţiei pe faţa exterioar ă a pereţilor pentru a nu se reduce suprafaţa apartamentelor şi pentru a se asigura tratarea unitar ă a imobilului şi a continuităţii protecţiei în scopul eliminării punţilor termice;

(2) Termoizolaţia aplicată la exterior este integrată într-un ansamblu termoizolant compact(termosistem, ETICS) sau într-o faţadă cu strat de aer ventilat;

(3) Termoizolaţia aplicată la interior se va aplica în situaţia unor pereţi f ăr ă acces la faţa exterioar ă (pereţi la rosturi), în cazul în care se impune păstrarea faţadei iniţiale sau la locuinţeleindividuale de vacanţă (cu regim de încălzire discontinuu);

(4) Pentru realizarea componentei termoizolante a unui imobil se poate utiliza numai unul sau o

combinaţie de ansambluri termoizolante alese de proiectant în funcţie de caracteristicile zonei pe care se va aplica (orientare, acţiuni mecanice, cerinţe estetice sau funcţionale, etc.);

(5) Detalii de principiu pentru intervenţia la pereţii exteriori sunt prezentate în Partea a II-a: Soluţiicadru pentru reabilitarea termică a anvelopei.

Art.19 Ansamblurile termoizolante şi alcătuirea acestora se vor înscrie în clasele de reacţie la foc indicateîn SR EN 13501-1+A1:2010, astfel încăt să respecte cerinţele privind securitatea la incendiuenumerate în partea a II-a a acestui ghid (soluţii cadru);

Art.20

Componenta termoizolantă şi componenta de protecţie şi finisaj se vor aplica pe componentarezistentă constituită din pereţii existenţi ai imobilului numai după efectuarea operaţiunilor de

pregătire a acestora, operaţiuni care vor trebui cuprinse în documentaţia tehnico-economică şi careconstau în:(1) Localizarea şi înlăturarea por ţiunilor cu tencuială neaderentă şi a zonelor cu beton segregat sau

cu alte degradări;(2) Înlăturarea tencuielilor atacate de mucegai, alge, licheni, muşchi, etc. şi a placărilor ceramice;(3) Rectificarea tencuielii şi a suprafeţelor de beton carbonatat, utilizându-se mortar compatibil;(4) Rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre tronsoanele imobilelor

învecinate;

(5) Efectuarea str ă pungerilor necesare instalaţiilor (hote, coşuri centrale termice);(6) Încheierea lucr ărilor de reparaţii sau de înlocuire a tâmplăriei exterioare (ferestre şi uşi) precumşi a izolaţiei hidrofuge a terasei, dar înainte de fixarea copertinelor pe atice.



12

Art.21 Termosistem compact (ETICS) (figura 1 – schemă de principiu). Detaliile de racordare şiîmbinare sunt prezentate în Partea a II-a: Soluţii cadru pentru reabilitarea termică a anvelopei.

(1) Termosistemul compact constituie un ansamblu unitar realizat prin prepararea şi/sau aplicarea pe şantier a mai multor straturi, într-o succesiune definită, alcătuite din produse prefabricate sau predozate livrate ca un sistem compatibil specific fiecărui ansamblu;

(2) Componenta termoizolantă şi componenta de protecţie şi finisaj formează un ansamblu compactsolidarizat pe componenta rezistentă şi între ele prin adezivitatea produselor utilizate;

(3) În detaliu, termosistemul compact este alcătuit din următoarele straturi indicate în ordineatehnologică, de la componenta rezistentă (constituită de pereţii din beton, zidărie de B.C.A. sau

produse ceramice) spre exterior:a) adezivul specific pentru lipirea izolaţiei termice pe suport (partea opacă a pereţilor);

b) plăcile termoizolante (componenta termoizolantă);c) mijloace de fixare mecanică (ancore, dibluri expandabile, profile);

d) unul sau două straturi de protecţie (grund sau masă de ş paclu din mortar adeziv) din care cel puţin unul conţine o armătur ă (ţesătur ă din fire de sticlă, plasă metalică, etc.);e) materialul de finisare specific sistemului (tencuială decorativă, placaj ceramic, etc.).

(4) Proiectantul va indica pentru termosistemul ales, următoarele:a) particularităţile constructive şi ordinea operaţiunilor;

b) cota la care se fixează profilul de soclu sau cota bazei termoizolaţiei;c) zonele expuse acţiunilor mecanice pe care se vor executa măsuri de protecţie suplimentare:

armare cu două rânduri de plasă şi/sau placaj ceramic în loc de tencuiala decorativă sauînlocuirea plăcilor de polistiren expandat (EPS) sau vată minerală (MW) cu plăci din

polistiren expandat (EPS) cu rezistenţă mărită la compresiune (de exemplu EPS 150), sau

utilizarea la socluri a plăcilor din polistiren extrudat (XPS) cu caneluri sau striaţii;d) modul în care se lipesc plăcile termoizolante: în aderenţă totală (cu mortar adeziv) sau în

benzi continue pe contur şi puncte (cu adeziv), în funcţie de produsul ales şi indicaţiile dinfişa tehnică a acestuia;

e) modul de dispunere şi caracteristicile diblurilor adaptate fiecărui tip de strat suport;f) elementele privind respectarea unor caracteristici de culoare, materiale şi detalii, având în

vedere regulamentul de intervenţie al zonei şi faptul că pentru evitarea apariţiei cr ă păturilor şi desprinderilor în stratul de protecţie şi finisare este necesar ă scăderea tensiunilor datorateimpactului temperaturii asupra suprafeţei acestuia prin alegerea culorii în funcţie deorientarea faţadei din punct de vedere al expunerii la soare şi al coeficientul de reflexieindicat în catalogul de culori din documentaţia termosistemului;

g) etapele lucr ării pentru care se va întocmi Proces Verbal de Lucr ări Ascunse şi propunefazele determinante.



13

FIGURA 1 – TERMOSISTEM COMPACT

SCHEMA DE ALC ĂTUIRE A ANSAMBLULUI COMPOZIT

c o m p o n e n t a d e

p r o t e c ţ i e ş i f i n i s a

j

c o m p o n e n t a

t e r m o i z o l a n t ă

c o m p o n e n t a

r e z i s t e n t ă

TENCUIAL Ă DECORATIV Ă

ARM ĂTUR Ă DINPLAS Ă DIN FIREDE STICL Ă

GRUND (MAS Ă DE

ŞPACLU) DINMORTAR ADEZIV

DIBLU EXPANDABILPENTRU FIXAREMECANIC Ă

PRODUSE TERMOIZOLANTE

ATESTATE PENTRU ACESTDOMENIU DE UTILIZARE

ADEZIV SAUMORTAR ADEZIV

PERETEEXISTENT

(BETON,C ĂR ĂMID Ă sau BCA)

I N T E R I O R

NOTĂ: Această figur ă este o schemă de principiu şi nu constituie un detaliu de execuţie



14

Art.22 Sistem termoizolant cu strat de aer ventilat (Figura 2 – schemă de principiu). Detaliile deracordare şi îmbinare sunt prezentate în Partea a II-a: Soluţii cadru pentru reabilitarea termică aanvelopei.

(1) Sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat constă în realizarea unor alcătuiri multistrat din

produse fabricate industrial şi asamblate pe şantier cu toleranţe mici proprii construcţiilor metalice, la care spaţiul dintre termoizolaţie şi protecţie (placare) constituie un strat de aer ventilat natural cu rol constructiv şi de eliminare a vaporilor de apă din anvelopă;

(2) Componenta de protecţie şi finisaj (placare) se fixează pe un schelet metalic ancorat mecanic de pereţi, amplasat peste termoizolaţie pentru a nu crea punţi termice şi a nu întrerupe continuitateaacesteia; placarea poate fi executată din plăci, casete sau panouri metalice (plane sau profilatemonostrat sau multistrat termoizolante), stratificate HPL, elemente ceramice, plăci armate cufibre sau panouri compozite din aluminiu (ACP sau similare);

(3) Profilele scheletului metalic (montanţi, traverse, console) şi caracteristicile ancorelor de fixare(diametru, tip, număr) sunt indicate de furnizor şi trebuie verificate prin calcule de rezistenţă lacondiţiile impuse de amplasament (zona seismică, expunere la vânt), de tipul suportului (beton,

B.C.A., corpuri ceramice) de grosimea izolaţiei şi de tipul placajului;(4) Componenta termoizolantă se va realiza din produse hidrofobizate, ignifugate, sub formă de plăci sau saltele, suplimentate cu măsuri de limitare a transmiterii incendiilor de la un nivel laaltul pe faţadă, având clasa de reacţie la foc corelată cu înălţimea imobilului conform

precizărilor de la articolul 19 şi în principal respectând cerinţele de securitate la incendiu şiconformarea la foc cuprinse în normativele în vigoare;a) plăcile se fixează cu prinderi mecanice (în majoritatea sistemelor) sau prin lipire cu

adezivi; b) saltelele se ancorează prin fixare mecanică

(5) Planeitatea pereţilor se realizează prin reglarea profilelor scheletului metalic, dar acest lucru nuexclude rectificarea pereţilor existenţi (cu excepţia efectuării egalizării şi planeităţii tencuielilor

– art.20)(6) Ansamblul multistrat termoizolant cu strat de aer ventilat se realizează, după efectuarea

str ă pungerilor, fixarea componentelor instalaţiilor, pregătirea suportului (pereţilor) şi înlocuireatâmplăriei exterioare, în următoarea ordine tehnologică de montaj:a) ancorarea scheletului metalic pe componenta rezistentă a imobilului;

b) fixarea termoizolaţiei din plăci sau saltele având folia de protecţie antivânt, permeabilă lavaporii de apă, spre exterior. Pentru situaţiile în care din calcul reiese necesitatea prevederiiunei bariere contra vaporilor, aceasta se va aplica pe peretele existent înainte de fixareatermoizolaţiei;

c) fixarea profilelor de închidere pe contur a str ă pungerilor;d) montarea elementelor de placare (componenta de protecţie şi finisaj).



15




16

SECŢIUNEA a 3-a: Sisteme propuse pentru termoizolarea acoperişurilor terasă (Figura 3 şi 4)

Art.23 Majoritatea blocurilor de locuinţe existente au acoperişul de tip terasă necirculabilă, cu accesocazional pentru intervenţii cu următoarea alcătuire:(1) structur ă din beton armat;

(2) termoizolaţia actuală (din diverse produse: plăci de BCA, zgur ă sau cenuşă, etc.) este acoperită cu o şapă de egalizare şi protecţie care constituie suportul pentru învelitoarea de tip hidroizolaţie bituminoasă.

Art.24 Reabilitarea acoperişurilor tip terasă se concepe pentru întreaga alcătuire termohidroizolantă conform reglementărilor în vigoare, specifice domeniului, indicate în anexa 1, cu următoarelerecomandări:(1) deoarece durata de exploatare a hidroizolaţiei este în general mai redusă decât a termoizolaţiei,

soluţiile propuse şi alese ar trebui să fie structurate astfel încât efectuarea ulterioar ă aintervenţiilor la hidroizolaţie să nu afecteze termoizolaţia;

(2) având în vedere spaţiul cu acces nerestricţionat al teraselor şi condiţiile climatice aleamplasamentului, varianta de aplicare a termoizolaţiei ranversate trebuie condiţionată de:a) măsuri de realizare a planeităţii suportului şi de protecţie contra efracţiei;

b) calcularea greutăţii stratului de lestare în funcţie de caracteristicile produselor termoizolante(grosime, densitate) pentru evitarea deplasării plăcilor termoizolante sub acţiunea apei sau avântului;

c) întocmirea instrucţiunilor pentru efectuarea verificărilor periodice privind comportareatermoizolaţiei în timp şi după fiecare fenomen meteorologic deosebit (furtună, ploaietorenţială, etc.).

(3) în vederea reducerii solicitărilor asupra construcţiilor existente alcătuirile termohidroizolante prevăzute în cadrul reabilitărilor ar trebui să cuprindă, când este posibil:

a) produse cu greutăţi specifice reduse (plăci EPS, PUR, PIR sau similare în loc de produsevrac sau din plăci de BCA care necesită şapă);

b) straturi drenante din materiale sintetice în loc de pietriş sau alte agregate;c) reducerea utilizării procedeelor „umede” (şape).

(4) pentru protejarea mediului să se înlocuiască lipirea cu bitum topit cu tehnologiile de sudare („lacald”) a membranelor cu bitum preaplicat ori a membranelor termoadezive, sau cu lipirea cuadezivi („la rece”) ori cu membrane autoadezive;

(5) pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu să se prevadă, în toate cazurile posibile, în limitarezervei de capacitate portantă a planşeului suport, ca terasele protejate cu dale sau pietriş să serefacă în sistem de terase gr ădină (verzi).

(6) să se înlocuiască membranele cu autoprotecţie din paiete de ardezie cu membrane autoprotejatecu granule din compuşi chimici absorbanţi de CO2



17


FIGURA 3 – ALCĂTUIRI DE TERMOHIDROIZOLAŢII (TH)LA ACOPERIŞURI TERASĂ

TH LIPITE

LEGENDA

1 Strat suport existent rectificat şi cur ăţ at(şapă, beton de pantă)

2 Strat suport hidroizolaţ ie existentă reparată şi cur ăţ ată

3 Amorsaj

4 Barier ă contra vaporilor cu strat de difuzie-

decompresiune - compensare

5 Strat de protecţ ie şi separare

6 Strat pentru lipirea plăcilor termoizolante petoată suprafaţ a (mastic de bitum, adezivi,membrane termoadezive)

7 Strat termoizolant din plăci lipite în benzisau nelipite

8 Strat hidroizolant aplicat flotant cu lipire doar la suprapunerile membranelor

9 Strat hidroizolant lipit pe toată suprafaţ a

10 Strat de 5 cm grosime din pietriş, pentrulestare şi protecţ ie

11 Dale prefabricate pe strat de nisip sau pesuporturi (ploturi) fixe sau reglabile

12 Strat termoizolant din plăci lipite pe toată suprafaţ a sau din produse aplicate in situ*)

13 Strat hidroizolant caşerat în fabrică pe plăciletermoizolante sau lipite in situ (cu adezivi, cumembrane termoadezive, etc.)

14 Şapă armată din mortar de ciment

15 Hidroizolaţ ie mono sau bistrat lipită, având pefaţ a superioar ă protecţ ie la UV (autoprotecţ iesau o vopsea reflectantă aplicată in situ)

*) Termoizolaţ ia din spumă rigidă de poliuretanse aplică pe suport (reper 2 sau 4) f ăr ă stratde lipire (6), şi se protejează la UV cu vopsea,iar contra acţ iunilor mecanice cu pietriş (10),

dale (11) sau şapă (14)



18


FIGURA 4 – ALCĂTUIRI DE TERMOHIDROIZOLAŢII (TH)LA ACOPERIŞURI TERASĂ GRĂDINĂ

LEGENDA:

1 Strat suport existent, şapă sau beton de pantă,rectificat şi uscat

2 Amorsaj

3 Barier ă contra vaporilor cu strat de difuzie-

decompresiune - compensare4 Strat de protecţ ie tehnologică

5 Termoizolaţ ie din produse, aplicate in situ sauprefabricate sub formă de plăci, atestate pentruacest domeniu de utilizare

6 Idem 5, din plăci greu compresibile

78

Şapă armată din mortar de cimentStrat hidroizolant cu strat de difuzie-decompresiune - compensare

9 Strat hidroizolant aplicat flotant cu lipire doar la suprapuneri

10 Strat hidroizolant cu autoprotecţ ie sauprotejat cu un strat barier ă contra r ădăcinilor

11 Strat drenant din agregate naturale saureciclate

12 Strat drenant (membrane cu ploturi, plăciprofilate drenante şi de retenţ ie, etc.)

13 Strat filtrant (geodren)

14 Substrat vegetal (sol)



19

SECŢIUNEA a 4-a: Sisteme pentru termoizolarea acoperişurilor cu şarpantă

Art.25 Proiectantul va concepe detaliile de execuţie pentru termoizolarea acoperişurilor în conformitate cudocumentaţia tehnică a producătorului, respectând principiile din soluţiile cadru cuprinse în partea aII-a şi prevederile din NP 064 Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit.

Art.26 Termoizolaţia amplasată în pod pe planşeul de peste ultimul nivel, cu grosimea determinată pe bazacalculelor termotehnice, va fi prevăzută din spumă poliuretanică rigidă aplicată prin pulverizare insitu sau din plăci din produse organice sau anorganice rezistente la compresiune, protejate cu o şapă din mortar de ciment armată cu plasă metalică dimensionată adecvat încărcărilor.

Art.27 La locuinţele individuale se acceptă ca termoizolaţia să se execute din saltele sau produse vrac f ăr ă rezistenţă la compresiune, acoperite cu folie antipraf şi de pardoseala podului realizată din duşumea

din produse de lemn (scânduri, dulapi, plăci OSB) fixată pe grinzişoare (cuşaci) din lemn.Art.28 Acoperişurile înclinate vor avea termoizolaţia amplasată:(1) Pe intradosul şi între că priorii şarpantei (la interior);

a) această alcătuire împreună cu materialul termoizolant trebuie să asigure, prin straturile deaer create, ventilarea naturală a elementelor din lemn ale şarpantei;

b) straturile termoizolante vor fi dispuse astfel încât permeabilitatea acestora să crească de lainterior spre exterior, pentru evitarea acumulării umidităţii în termoizolaţie;

c) termoizolaţia va fi protejată pe faţa superioar ă împotriva pătrunderii apei din exterior, acurenţilor de aer şi atacurilor biologice (rozătoare, insecte, etc);

d) termoizolaţiile din produse sub formă de plăci sau saltele, f ăr ă condiţii de rezistenţă lacompresiune, vor fi protejate la interior de folii cu rol de barier ă contra vaporilor de apă şicu lambriuri sau plăci de gips carton în structura indicată în detaliul de şarpantă (Figura 5);

e) în situaţia utilizării plăcilor din polistiren se vor prevedea, dacă este cazul, straturi deseparare pentru a se evita contactul acestora cu produse pe bază de solvenţi sau conservanţiai lemnului care ar putea provoca dizolvarea sau umflarea polistirenului;

(2) Peste astereala acoperişului.a) acest sistem impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune, cu

stabilitate dimensională la temperaturile extreme la care este supusă uneori o învelitoare(sub -25˚C sau peste +60˚C);

b) executarea sistemelor constructive (opritoarelor) necesare pentru împiedicarea alunecării

sau smulgerii ansamblului alcătuit din învelitoare şi suportul din şipci al acesteia;c) sistemul necesită următoarele operaţiuni: desfacerea învelitorii existente, repararea

asterelei, aplicarea barierei contra vaporilor, a termoizolaţiei şi a foliei anticondens,executarea caroiajului de şipci şi asamblarea învelitorii;



20




21

SECŢIUNEA a 5-a: Sisteme pentru termoizolarea planşeelor peste spaţii neîncălzite

Art.29 Protecţia termică a apartamentelor din blocurile de locuinţe faţă de spaţiile neîncălzite adiacente seva prevedea pe faţa exterioar ă a planşeului (respectiv intradosul planşeului de peste subsol, hol, etc.,

inclusiv grinzile şi aproximativ 50 cm zidurile sau diafragmele aferente).

Art.30 Izolaţia termică se va proiecta în una din următoarele soluţii:(1) produse termoizolante (plăci, saltele, etc.) ca strat de umplutur ă a spaţiului dintre planşeul din

beton armat şi plafonul din plăci de gips-carton rezistente la umiditate fixate pe un caroiaj din profile din tablă zincată;

(2) plăci de vată minerală (MW) caşerate pe faţa văzută şi fixate de planşeu cu dibluri;(3) spumă poliuretanică aplicată prin pulverizare şi protejată cu vopsea;(4) plăci termoizolante (EPS, MW, etc.) acoperite cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă sau

din sârmă zincată (rabiţ);

Art.31 Detaliile pentru termoizolarea planşeelor spre spaţiile neîncălzite se concep în conformitate cu

prevederile din documentaţia tehnică a producătorului şi din soluţiile cadru din partea a 2-a.

SECŢIUNEA a 6-a: Sisteme pentru termoizolarea plăcilor de pe sol

Art.32 La blocurile de locuinţe care nu au subsol, termoizolaţia se poate aplica în interiorul apartamentelor de la parter, în una din următoarele variante:

(1) nu se modifică cota actuală a pardoselii;(2) se păstrează sau se asigur ă, cel puţin, înălţimea minimă a încă perilor conform reglementărilor în vigoare şi dacă există acceptul proprietarului, în cunoştinţă de cauză, cu implicaţiilemodificării cotei actuale a pardoselii (de obicei înălţarea ei) ca urmare a aplicării termoizolaţiei,

protecţiei acesteia şi a noii pardoseli peste placa din beton existentă.

Art.33 Ridicarea cotei pardoselii nu se recomandă datorită numeroaselor dezavantaje şi necesită o analiză amănunţită, înainte de adoptarea acestei soluţii, deoarece implică:

(1) reducerea înălţimii utile a camerelor;

(2) modificarea înălţimii golurilor de trecere şi a uşilor;(3) desfacerea pardoselii actuale şi refacerea pantelor şi racordului sifonului de pardoseală dingrupurile sanitare;

(4) revizuirea sau acceptarea înălţimilor diferite ale treptelor scărilor de acces şi spre etajul 1;(5) reducerea înălţimii parapetelor ferestrelor;(6) uneori, în funcţie de grosimea termoizolaţiei, demontarea corpurilor de încălzire şi

repoziţionarea lor mai sus, dacă înălţimea parapetelor permite; în caz contrar este necesar ă înlocuirea acestora sau înălţarea parapetelor cu modificarea golurilor ferestrelor.

Art.34 În cazul adoptării acestei soluţii, produsele termoizolante aplicate sub pardoseală vor avea rezistenţă

mărită la compresiune şi absorbţie de apă redusă, iar detaliile se vor concepe în conformitate cu prevederile din documentaţia tehnică a furnizorului sau din soluţiile cadru.





23

e) referinţe privind timpii tehnologici obligatorii pe fiecare strat şi faze determinante;f) lista măsurilor necesare pentru asigurarea durabilităţii;g) durabilitatea estimată (cel puţin egală cu perioada de recuperare a investiţiei) şi garanţia

acordată după montaj termosistemului;h) descriere produse auxiliare şi detalii de montaj.

Art.38 Investitorul şi executantul lucr ării de reabilitare termică a clădirii se vor asigura că proiectul esteconform reglementărilor tehnice aplicabile la data ordinului de începere a lucr ărilor. În caz contrar,investitorul va lua măsurile legale necesare pentru conformarea proiectului cu aceste reglementăritehnice.

Art.39 Criterii şi niveluri de performanţă pentru termosistemul compact (ETICS)(1) Caracteristicile minime ale căror performanţe trebuie prevăzute în proiectul de reabilitare

termică a clădirii sunt cuprinse în SR EN 13499:2004 şi respectiv SR EN 13500:2004;(2) Termosistemul compact (ETICS) cu termoizolaţie din polistiren expandat (EPS) şi/sau vată

minerală (MW) va îndeplini cerinţele şi nivelurile determinate pentru sistem şi pentru produseledin alcătuirea acestuia conform metodelor de eşantionare, condiţionare şi încercare indicate întabelul 4 din SR EN 13499:2004 şi respectiv SR EN 13500:2004 cu următoarele precizări:

(3) Furnizorul va efectua marcarea şi etichetarea conform articolului 8 şi va indica codul deidentificare al termosistemul propus conform articolului 6 din SR EN 13499:2004 sau SR EN13500:2004 în funcţie de materialul termoizolant utilizat.

Nr.Crt.

Cerinţe conform standardelor referitoare la termosistem (ETICS)

CaracteristiciSR EN

13499:2004SR EN

13500:2004EPS MW

1. Rezistenţa termică a termosistemului Valoare minimă conform 4.2

2.

Rezistenţa mecanică şi stabilitateaa) Rezistenţa la aderenţă a grundului de protecţie

(de bază) de placa termoizolantă; b) Rezistenţa la aderenţă a adezivului la placă şi

suprafaţa minimă de lipire a plăcilor pe suport;c) Rezistenţa la smulgere a ETICS fixat cu

mijloace mecanice.

Conform 4.3

Conform 4.3.1

Conform 4.3.2

Conform 4.3.33. Reacţia la foc a termosistemului Conform 4.4

4.Toleranţe geometrice şi caracteristici fizico-mecanice ale produselor termoizolante.

Conform 4.5

5. Rezistenţa la tracţiune a plasei de armare. Conform 4.6

6.Permeabilitatea la apă a suprafeţei sistemului(grundul de protecţie).

Conform 4.7

7.Rezistenţa la impact:

I 2 – în zona de câmp a faţadei;I 10 – în zona soclului şi a intr ărilor.

Conform tabel 2

8.Rezistenţa la penetrare:

PE 200 – în zona de câmp a faţadei;PE 500 – în zona soclului şi a intr ărilor.

Conform tabel 3

9.Permeabilitatea la vaporii de apă a stratului de

protecţie şi a finisajului Conform 4.1010. Durabilitatea şi aderenţa stratului de finisaj Conform 4.11



24

Art.40 Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat(1) Acest ansamblu este livrat de o firmă care centralizează produsele compatibile necesare (profile

de aluminiu şi oţel inox, produse termoizolante, şuruburi, nituri şi dibluri metalice, adezivi, panouri de placare şi finisaj) fabricate în secţiile proprii şi/sau de către firme specializate;

(2) Firma furnizoare trebuie să respecte cerinţele precizate în art.37;(3) Furnizorul va prezenta următoarele date susţinute de documentele aferente:

a) clasificarea privind reacţia la foc a ansamblului; b) rezistenţa la smulgere a ancorajelor mecanice;c) rezistenţa scheletului de susţinere a elementelor de placare la încărcările statice, seismice şi

din vânt şi indicarea procedeului de calcul a ansamblului precum şi valorile principalelor caracteristici (săgeată maximă admisibilă, module de elasticitate, momente de iner ţie,greutate proprie, etc.);

d) caracteristicile adezivului şi în principal aderenţa în cazul fixării placărilor cu adeziv;e) rezistenţa la smulgere a placărilor fixate mecanic pe scheletul metalic (date referitoare la

niturile sau şuruburile pentru fixare, număr, distanţe interax, diametrul găurii pentru

asigurarea dilatării libere a elementului de placare), rezistenţa placajului la UV, umiditate şiîngheţ-dezgheţ;f) dimensiuni maxime şi minime ale panourilor de placare, stabilitatea dimensională şi

rezistenţă termică;g) caracteristicile produselor termoizolante.

(4) Furnizorul va asigura şi următoarea documentaţie:a) tehnologia de asamblare a sistemului termoizolant şi lista tuturor elementelor componente

precum şi detaliile de asamblare cu indicarea toleranţelor de montaj; b) date privind comportarea în timp a ansamblului sau prezentarea documentată a unor lucr ări

importante realizate în trecut cu sistemul ofertat şi durabilitatea estimată;c) lista cu activităţi de întreţinere şi condiţii de exploatare pentru asigurarea durabilităţii

sistemului pentru o perioadă cel puţin egală cu perioada de recuperare a investiţiei;(5) executantul agreat de producător şi atestat profesional va acorda o garanţie la lucr ările efectuateîn conformitate cu legislaţia în vigoare;

(6) proiectantul va verifica, va adapta sistemul la condiţiile reale de amplasament şi va indicacaracteristicile produselor termoizolante conform codului de identificare aferent acestora.

Art.41 Criterii şi niveluri de performanţă pentru lucr ările de reabilitare termică a acoperişurilor (1) La acoperişurile tip terasă lucr ările de reabilitare termică se execută împreună cu lucr ările de

refacere a izolaţiei hidrofuge. Clasele şi nivelurile caracteristicilor produselor de izolare termică utilizate sunt conform Secţiunii a 8-a, iar ale produselor hidroizolante sunt indicate în Cap.IV.;

(2) Izolaţia termică la acoperişurile cu şarpantă se execută fie păstrându-se învelitoarea existentă,funcţională, fie împreună cu lucr ările de refacere a învelitorii. Caracteristicile cerute izolaţieitermice sunt indicate în Secţiunea a 8-a, în conformitate cu cerinţele cuprinse în standardele de

produse din anexa 4.(3) Pentru izolaţia termică a şarpantelor din lemn producătorul trebuie să declare următoarele

caracteristici cerute de standardele aferente produselor utilizate:a) rezistenţa termică R D – trebuie declarată întotdeauna;

b) conductivitatea termică λD – trebuie declarată atunci când este posibil;c) lungimea, lăţimea, grosimea, stabilitatea dimensională;d) clasa de reacţia la foc (mai ales în cazul în care este diferită de A1 sau A1FL);e) absorbţia de apă şi transmisia vaporilor de apă;

f) rezistenţa la trecerea aerului;



25

SECŢIUNEA a 8-a: Criterii şi niveluri de performanţă ale produselor utilizate pentru lucr ările dereabilitare termică

Art.42 Produse termoizolante pe bază de polistiren(1) Produsele pe bază de polistiren expandat (EPS) cu specificaţie în SR EN 13163:2009 sau

polistiren extrudat (XPS) cu specificaţie în SR EN 13164:2009, se livrează sub formă de plăcicu dimensiunile de 1000×500 mm respectiv 1250×600 mm şi grosimi la comandă (uzual 50 până la 120 mm);

(2) Plăcile din polistiren se utilizează la toate tipurile de izolaţii termice cu restricţiile impuse în principal de comportarea la foc, rezistenţa la tracţiune-forfecare, rezistenţa la compresiune şirezistenţa la îngheţ-dezgheţ, pentru:a) pereţi şi planşee la exterior în cadrul termosistemului compact;

b) pereţii subsolurilor, la exterior sau interior;c) planşee peste subsoluri, la intrados;d) planşee peste ultimul nivel, în pardoseala podurilor;e) acoperişuri înclinate;

f) acoperişuri terasă în structuri termohidroizolante.(3) plăcile din polistiren extrudat (XPS), nu se prevăd ca suport pentru hidroizolaţia din membranecu autoprotecţie, la acoperişurile terasă, deoarece temperaturile pozitive (>+60˚) conduc ladeformări ireversibile ale produselor:

(4) Suplimentar faţă de cerinţele termosistemului compact (ETICS) furnizorul va completadocumentaţia pentru plăcile din polistiren EPS propuse cu următoarele caracteristici determinate

pe baza standardelor indicate în SR EN 13163:2009:a) rezistenţa termică (R D) şi conductivitatea termică (λD);

b) caracteristicile geometrice: lungimea (L), lăţimea (W), grosimea (T), perpedicularitatea (S)şi planeitatea plăcilor (P) se vor încadra în clasele de L2, W2, T2, S2 şi respectiv P4 cutoleranţele indicate în tabelul 1 din SR EN 13163:2009;

c) stabilitatea dimensională în condiţii normale de laborator. Valoarea nu trebuie să depăşească cerinţa clasei DS (N) 2 indicată în tabelul 2 din SR EN 13163:2009;

d) stabilitatea dimensională în condiţii specificate de temperatur ă şi umiditate. Modificărilerelative în lungime, lăţime şi grosime trebuie să se încadreze în cerinţele şi condiţiilecuprinse în tabelul 3 din SR EN 13163:2009 aferente cel puţin nivelului DS (70, -) 2;

e) efortul de compresiune la o deformaţie de 10% trebuie să fie mai mare decât niveluldeclarat: CS (10) 100, corespunzător cerinţei indicate în tabelul 5 din SR EN 13163:2009;

f) comportarea la foc încadrată în clasa de reacţie la foc (pentru cazul în care este diferită declasa E);

g) rezistenţa la tracţiune perpendicular ă pe feţe se consider ă ca minimum nivelul TR 100 cucerinţa indicată în tabelul 6 din SR EN 13163:2009;

h) rezistenţa la încovoiere – valorile vor fi mai mari decât nivelul declarat: BS 150 cu cerinţacorespunzătoare cuprinsă în tabelul 7 din SR EN 13163:2009;

i) rezistenţa la îngheţ-dezgheţ determinată conform prevederilor de la 4.3.10 din SR EN13163:2009;

j) factorul de rezistenţă la difuzia vaporilor de apă, µ, se va determina şi declara conform4.3.11 din SR EN 13163:2009. La proiectarea ansamblului se va avea în vedere varianta deutilizare a plăcilor de polistiren cu microcanale pentru ventilarea straturilor alcătuitoare aletermosistemului.

(5) Proiectantul va indica în proiect produsul din polistiren expandat (EPS) prevăzut pentrutermosistemul compact (ETICS) utilizând codul de identificare conform SR EN 13163:2009 cu

următoarele clase şi niveluri minime:EPS – EN 13163 – T2 – L2 – W2 – S2 – P4 – BS 150 – CS (10) 100 –– DS (N) 2 – DS (70, -) 2 – TR 100



26

(6) Pentru polistirenul expandat prevăzut în zona soclului proiectantul va modifica valoarearezistenţei la încovoiere, nivelul devenind: BS 200. Se vor introduce:a) condiţiile de deformaţie în condiţii specificate pentru sarcina de compresiune şi temperatur ă:

DLT (2) 5 cu cerinţa indicată în tabelul 4 din SR EN 13163:2009; b) absorbţia de apă de lungă durată prin imersia totală va avea nivelul WL (T) 2 cu valoarea

încadrată conform tabelului 8 din SR EN 13163:2009;

c) absorbţia de apă prin difuziune va avea nivelul WD (V) 5 cu cerinţa conform tabelului 9 dinSR EN 13163:2009.Codul de identificare pentru polistirenul prevăzut în zona de soclu-subsol va fi:

EPS – EN 13163 – T2 – L2 – W2 – S2 – P4 – BS 200 – CS (10) 150 – DS (N) 2 – DLT (2) 5 – WL (T) 2 – WD (V) 5

(7) Pentru plăcile de polistiren expandat (EPS) utilizate ca termoizolaţie la acoperişurile terasă, proiectantul va solicita producătorului şi va indica suplimentar faţă de clasele enumerate,următoarele:a) nivelurile declarate pentru fluajul de compresiune (εct) şi reducerea totală a grosimii (εt) sub

efortul de compresiune declarat (σc) determinate cel puţin corespunzător pentru 10 ani catimp de extrapolare conform 4.3.8 din SR EN 13163:2009;

b) concomitent cu nivelul declarat pentru efortul de compresiune la o deformare de 10 % propus/solicitat, plăcile din polistiren expandat trebuie să satisfacă simultan cerinţelenivelului declarat (BS) pentru rezistenţa la încovoiere (σB) şi rezistenţa la forfecare (τ)cuprinse în tabelele 5, 7, C1 şi D1 din SR EN 13163:2009 care indică şi standardele pentrudeterminarea acestor caracteristici.

c) în proiect se va indica tipul de produs din EPS, notând următorul cod de identificare:EPS – EN 13163 – T3 – L2 – W2 – S2 – P4 – BS 170 – CS (10) 120 – DS (N) 5 – CC (2/1,5/10) 5 – CP3

d) efortul de compresiune, CS (10) 120, se va nota ca nivel minim pentru termoizola ţia din plăci de polistiren acoperite cu şapă de ciment, iar pentru termoizolaţia din plăcile de polistiren care susţin direct hidroizolaţia se va alege CS (10) 150 ca nivel minim.

(8) Pentru zonele de soclu, subsol, pereţi la parter din zona intr ărilor în clădiri şi în alte zone expuseacţiunilor mecanice distructive, ca izolaţie termică a termosistemului compact se prevedeutilizarea plăcilor din polistiren extrudat cu feţe striate (XPS) pentru care furnizorul trebuie să indice următoarele caracteristici determinate prin metodele de încercare cuprinse în tabelul 9 dinSR EN 13164:2009:a) rezistenţa termică declarată (R D) şi conductivitatea termică declarată (λD) determinate în

conformitate cu standardele şi anexele A şi C indicate la 4.2.1 din SR EN 13164:2009; b) caracteristicile geometrice (lungime, lăţime, perpendicularitate şi planeitate) vor avea

toleranţele din tabelul 1, iar grosimea (d) va fi clasa T3 cu toleranţele indicate în tabelul 2din SR EN 13164:2009;

c) comportarea la foc încadrată în clasa de reacţie la foc (dacă este superioar ă clasei E);d) stabilitatea dimensională în condiţii specificate de temperatur ă şi umiditate determinată

conform 4.2.4 sau 4.3.2 cu nivelul DLT(2)5 indicat în tabelul 4 din SR EN 13164:2009;e) efort de compresiune la o deformaţie de 10% (σ10) sau rezistenţa la compresiune (σm) –

determinată conform 4.2.5 cu nivelul minim CS (10\Y)300 şi cerinţa aferentă conformtabelului 3 din SR EN 13164:2009;

f) rezistenţa la tracţiune perpendicular ă pe feţe – TR 200 cu cerinţa conform tabelului 5 dinSR EN 13164:2009.

g) fluajul de compresiune – CC (i1 / i2 / y) σc indicat pentru plăcile utilizate la pereţiisubsolurilor în contact cu pământul, se va determina şi declara conform 4.3.4 din SR EN

13164:2009;h) absor ţia de apă de lungă durată prin imersie – WL(T)1,5 cu cerinţa conform tabelului 6 dinSR EN 13164:2009;



27

i) absor ţia de apă de lungă durată prin difuzie – WD(V)3 cu cerinţa diferenţiată în funcţie degrosimea plăcilor conform tabelului 7 din SR EN 13164:2009;

j) rezistenţa la îngheţ-dezgheţ – FT2 cu cerinţa conform tabelului 8 din SR EN 13164:2009.

(9) În proiect se va indica tipul de produs din XPS, notând codul de identificare conform SR EN13164:2009, ilustrat în exemplul de mai jos:

XPS – EN 13164 – T2 – DLT(2)5 –CS (10\Y) 300 –CC (2/1,5/10) 5 – WL(T)1,5 – WD(V)3 – FT2

Art.43 Produse termoizolante pe bază de vată minerală (MW)(1) Produsele din vată minerală se livrează cu diferite dimensiuni, sub formă de:

a) plăci rigide – utilizate ca termoizolaţie pentru toate tipurile de izolaţii termice inclusivtermoizolaţia acoperişurilor terasă cu excepţia izolării pe exterior a subsolurilor şi asoclurilor;

b) plăci semirigide – utilizate la termoizolaţii sub încărcări reduse: termosistem cu strat deventilare sau la acoperişuri cu pod (nu se pun sub hidroizolaţie la terase sau pe exterior la

subsoluri);c) saltele rulate în suluri – utilizate la termoizolaţii f ăr ă încărcări (la acoperiş între că priori, la planşeele podurilor necirculabile sau ca umplutur ă între grinzişoarele pardoselii podurilor,izolare pe intrados a planşeelor de peste subsoluri).

(2) Suplimentar faţă de cerinţele termosistemului compact furnizorul trebuie să asigure pentru plăcile din vată minerală (MW) următoarele caracteristici determinate prin metodele deîncercare cuprinse în tabelul 4 din SR EN 13162:2009:a) rezistenţa termică şi conductivitatea termică cu valori determinate în conformitate cu

standardele şi anexa A indicate la 4.2.1 din SR EN 13162:2009, pentru produse groase; b) caracteristicile geometrice (lungime, lăţime, perpendicularitate şi planeitate) vor avea

toleranţele indicate în SR EN 13162:2009;c) grosimea (d) încadrată în clasa T5 determinată conform 4.2.3 va avea toleranţele indicate în

tabelul 1 din SR EN 13162:2009;d) stabilitatea dimensională se va determina şi va avea variaţiile maxime indicate la 4.2.6 în SR

EN 13162:2009 ;e) rezistenţa la tracţiune paralelă cu feţele determinată conform 4.2.7 din SR EN 13162:2009;f) comportarea la foc încadrată în clasa de reacţie la foc (dacă difer ă de A1);g) nivelul declarat pentru efortul de compresiune sau rezistenţa la compresiune corespunzător

la 10% deformaţie determinat şi declarat conform 4.3.3 din SR EN 13162:2009;h) nivelul declarat pentru rezistenţa la tracţiune perpendicular ă pe feţe ≥TR 10 conform 4.3.4

din SR EN 13162:2009;i) sarcina concentrată, F p necesar ă pentru a provoca o deformaţie de 5 mm trebuie declarată

conform 4.3.5 din SR EN 13162:2009; j) caracteristicile WL(P) şi WS, privind absorbţia de apă de lungă şi respectiv de scurtă durată,

nu vor depăşi valorile indicate la 4.3.7 din SR EN 13162:2009.(3) Proiectantul va indica în proiect produsul din plăci rigide de vată minerală (MW) prevăzut

pentru termosistemul compact (plăci fixate cu un adeziv pe toată suprafaţa), conform coduluide identificare din SR EN 13162:2009 cu următoarele clase şi niveluri minime:

MW – EN 13162 – T5 – DS (T+) – CS (10/Y) 20 – TR 10 – WS(4) Pentru sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat proiectantul va indica produsele din plăci

de vată minerală, conform codului de identificare din SR EN 13162:2009 cu următoarele clase

şi niveluri minime:a) Plăci lipite cu adeziv pe toată suprafaţa:MW – EN 13162 – T4 – DS (T+) – CS (10/Y) 10 – TR 7,5 - WS



28

b) Plăci fixate mecanic:MW – EN 13162 – T4 – DS (T+) – CS (10/Y) 15 – TR 10 - WS

(5) Datorită existenţei stratului de aer ventilat plăcile vor fi din vată minerală hidrofobizată şi/sauvor fi protejate (caşerate) cu o folie antivânt, permeabilă la vaporii de apă.

(6) Pentru plăcile rigide de vată minerală (MW) utilizate ca termoizolaţie la acoperişurile terasă, sevor indica: grosimea încadrată în clasa T6, determinată conform 4.3.10 cu toleranţele cuprinseîn tabelul 2 din SR EN 13162:2009, fluajul de compresiune (Xct) şi reducerea totală a grosimii(Xt) sub efortul de compresiune declarat (σc) determinate conform 4.3.6 din SR EN13162:2009;

a) Proiectantul va indica în proiect tipul de produs din MW, notând următorul cod deidentificare:

MW – EN 13162 – T6 – DS (T+) – CS (10/Y) 50 – CC (2,5/2/10) 50 – TR 10 – CP3 – PL(5)550 – WL(P)

b) Efortul de compresiune, CS (10) 50, se va nota ca nivel minim pentru termoizolaţia din plăcide vată minerală acoperite cu şapă de ciment, iar pentru termoizolaţia din plăci de vată minerală care susţin direct hidroizolaţia se va alege CS (10) 60 ca nivel minim.

(7) Dacă, în exploatare, sarcina pe şapă este mai mare de 5 kPa suplimentar faţă de nivelul declaratde compresibilitate CP2 (tabel 3 din SR EN 13162:2009) se va determina reducerea grosimiisub încărcare de lungă durată conform 4.3.10.4 din SR EN 13162:2009;

(8) Izolaţia termică aplicată sub învelitoare la acoperişurile în pantă se execută din vată minerală sub formă de saltele sau plăci, sau combinaţii ale acestora (un strat saltele + un strat plăci) dingama de produse prezentate de producători, cu grosimea determinată prin calcule termotehnice,

pentru care proiectantul va indica codul de identificare al produsului / produselor şi măsurileobligatorii de protecţie a termoizolaţiei acoperişului:a) la interior: strat cu rol de barier ă contra vaporilor (strat continuu impermeabil) protejat

cu lambriuri sau plăci gips carton; b) la exterior, sub învelitoare: folie antivânt permeabilă la vapori şi impermeabilă la apă.

Art.44 Produse pe bază de poliuretan (PUR)(1) Spuma rigidă de poliuretan (PUR) aplicată prin pulverizare în situ se utilizează ca termoizolaţie

peste planşeul ultimului nivel, în podurile necirculabile, ca termoizolaţie a pardoselii podurilor circulabile sau sub învelitoarea acoperişurilor mansardate, sub planşeele de peste subsolurileneîncălzite, la pereţii exteriori în sistem ventilat restricţionat la cerinţele impuse de comportareala incendiu şi cu măsuri de protecţie împotriva atacului păsărilor, rozătoarelor sau insectelor;

(2) Plăcile din spumă rigidă de poliuretan (PUR), de preferat caşerate, se utilizează latermoizolarea acoperişurilor terasă, ca suport al hidroizolaţiei în structuri de termohidroizolaţii;

(3) Proiectantul va indica codul de identificare al plăcilor PUR atribuit de producător pentrudomeniul preconizat în conformitate cu codul de notare din SR EN 13165:2009:

PUR – EN 13165 – T3 – DS(TH)9 – CS(10/Y)150 – DLT(3)5 – TR 80 – – CC (2/2/10) 5 – FW2.

cu următoarele semnificaţii:

a) T3: clasa de toleranţe pentru grosime conform tabel 2 din SR EN 13165:2009; b) DS(TH)9: stabilitate dimensională în condiţii specificate de temperatur ă şi umiditate cu

nivelul conform tabel 4 din SR EN 13165:2009;c) DLT(2)5: deformaţia în condiţii specificate pentru sarcina de compresiune şi temperatur ă

conform tabel 6 din SR EN 13165:2009;

d) TR80: nivelul rezistenţei la tracţiune perpendicular pe feţe determinat conform 4.3.3 din SR EN 13165:2009;



29

e) CC (2/2/10) 5: nivelurile declarate pentru fluajul de compresiune (εct) şi reducerea totală agrosimii (εt) sub efortul de compresiune declarat (σc) determinate cel puţin corespunzător

pentru 10 ani ca timp de extrapolare conform 4.3.5 din SR EN 13165:2009;f) FW2: nivelul pentru abaterea de la planeitate după udare pe o singur ă faţă conform tabel 8

din SR EN 13165:2009;

Art.45

Produse pe bază de sticlă celular ă (CG)(1) Plăcile din sticlă celular ă (CG) se utilizează în sistemele termohidroizolante ale acoperişurilor

terasă sau faţade, inclusiv la pereţii subsolurilor;(2) Proiectantul va indica codul de identificare al produsului propus ca material termoizolant având

caracteristicile determinate prin standardele de încercare indicate în tabelul 4 din SR EN13167:2009:

CG – EN 13167 – PL (P) 1 – CS (Y) 700 – BS400 – WS – WL (P)cu următoarele semnificaţii:

a) PL (P) 1: nivelul minim al deformaţiei sub sarcina concentrată cu cerinţa conformtabelul 1 din SR EN 13167:2009

b) CS (Y) 700: nivelul minim pentru rezistenţa la compresiune conform tabelul 2 din SR EN13167:2009

c) BS 400: nivelul pentru rezistenţa la compresiune conform tabelul 3 din SR EN13167:2009

d) WS: nivelul declarat pentru absorbţia de apă de scurtă durată şi WL (P): nivelul declarat pentru absorbţia de apă de lungă durată care nu trebuie să depăşească valorile indicate la4.3.8 din SR EN 13167:2009

Art.46 Produse pe bază de plută expandată (ICB) cu specificaţie în SR EN 13170:2009(1) Plăcile din plută expandată (ICB) se utilizează la realizarea termoizolaţiei acoperişurilor terasă

sau a izolaţiei pardoselilor;(2) În proiect se va preciza codul pentru identificarea produsului propus ca strat termoizolant în

conformitate cu codul de notare din SR EN 13170:2009 cu următoarele caracteristici:ICB – EN 13170 – L1 – W1 – T1 – CS (10) 100 – TR 50

a) L1: clasa pentru toleranţele lungimii conform tabel 1 din SR EN 13170:2009; b) W1: clasa pentru toleranţele lăţimii conform tabel 2 din SR EN 13170:2009;c) T1: clasa pentru toleranţele grosimii conform tabel 3 din SR EN 13170:2009;d) CS(10)100: nivelul efortului de compresiune pentru o deformaţie de 10% conform tabel 4

din SR EN 13170:2009;e) TR 50: nivelul pentru rezistenţa la tracţiune perpendicular ă pe feţe conform tabel 5 din SR

EN 13170:2009

Art.47 Adezivi şi mortare adezive

(1) Pentru lipirea plăcilor termoizolante pe suport se utilizează adezivi specifici pentru polistirensau mortare adezive pentru polistiren sau vată minerală, indicate de furnizorul termosistemuluicompact (ETICS) şi livrate predozate sau gata preparate;

(2) Rezistenţa la aderenţă a acestor produse va fi determinată şi va avea valorile în conformitate cu prevederile punctelor 4.3.1 şi 4.3.2 din SR EN 13499:2004 sau SR EN 13500:2004;

(3) Pentru realizarea protecţiei termoizolaţiei se utilizează un strat de grund de bază (din mortar

adeziv predozat), armat cu plasă (ţesătur ă de fire de sticlă sau metalică) pentru a împiedicafisurarea; grundul de bază trebuie să fie elastic, rezistent la şocuri, cu grad de impermeabilitateridicat şi cu absorbţia de apă la suprafaţă redusă.



30

Art.48 Dibluri

(1) Diblurile pentru fixarea mecanică a plăcilor termoizolante vor respecta cerinţele ETAG 014 şiETAG 020 – (Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material plastic utilizate lafixarea sistemelor compozite de izolare termică exterioare şi pentru aplicaţii nestructurale);

(2) Tipul diblurilor se va alege în funcţie de alcătuirea constructivă a stratului suport conformtabelului de mai jos:

Grosimeaizolaţiei

Tipuldiblului

Strat suport

Lungimeaminimă deancorare

mm

<10 cm1a, 1b,

2aBeton

Căr ămidă plină Căr ămidă cu

goluri

Conformraportuluitehnic al

fabricantului

>10 cm 1b, 2a

toategrosimile 2 a BCA

(3) Numărul minim de dibluri pentru ancorarea termoizolaţiei în câmp curent este de 6 buc./m2 până la înălţimea de 50 m. Peste această înălţime numărul de dibluri se va determina pe bază decalcule, asimilând aceste zone cu zonele expuse de la colţurile clădirilor;

(4) Pentru zonele de margine (colţ) numărul de dibluri se va calcula pentru for ţa de smulgere ≥ 0,8kN/diblu, iar numărul acestora va fi în funcţie de valoarea vitezei vântului, expunerea terenuluişi înălţimea clădiri conform tabelului următor:

Număr dibluri/m2 Legendă:I – Teren deschis, obiect

izolat, puterea vântuluinu este redusă de clădiriînconjur ătoare

II – Puterea vântului esteuşor redusă de obiecteledin jur (clădiri risipiteşi H<10 m)

III – Puterea vântului este puternic redusă deobiectele dimprejur (aglomer ări urbane)

Valori alevitezeivântului

Expunere,teren sauZonă

Înă

lţimea cl

ădirii

≤ 10m

10-25 m >25-50m

<85 km/h I, II, III 6 6 6

85-115 km/hI 8 8 10

II 6 6 8III 6 6 8

>115-135km/h

I 10 12 12II 8 10 10

III 6 8 10

(5) Lungimea tijei diblului se calculează prin însumarea grosimii straturilor str ă bătute(termoizolaţie, adeziv, tencuială şi par ţial perete din zidărie BCA, căr ămidă sau beton); Stratulde tencuială nu se ia în calculul adâncimii găurii de ancorare, dar influenţează lungimea totală atijei indicată orientativ în tabelul de mai jos:

Grosimeatermoizolaţiei

Lungimea găurii de ancorare +grosimea tencuielii cuprinse

între 0,5 şi 2,5 cmLungimea

tijei dibluluimmSuport

betonSuportBCA

Beton BCA

50 30

50 mm 70 mm

100

70 50 12090 70 140

110 90 160

Legendă:- diblu expandat prin batere:

1a – cui de polimeri1b – cui de metal

- diblu expandat prin înşurubare:2a – şurub metalic cu diblu



31

(6) Termoizolaţia cu grosimea mai mare de 100 mm se poate fixa cu dibluri de ancorare şi lipire.Diblurile (≥6 buc./ m2) se fixează pe pereţi la nivelul tencuielii existente, eliminându-se astfeldiblurile cu tija lungă care str ă pung termoizolaţia şi creează punţi termice. Adezivul se aplică conform instrucţiunilor producătorului sau a proiectului (de exemplu: pe capul profilat aldiblului şi pe conturul plăcii termoizolante care urmează a fi aplicată), după care se execută

punerea la poziţie a plăcii şi se reiau operaţiunile.

Art.49 ProfileTermosistemul compact (ETICS) include următoarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrateîmpreună cu celelalte componente ale ansamblului:(1) profil de soclu – profilul în formă de Z se fixează cu dibluri metalice ancorate în componenta

rezistentă (pereţi). Cota de fixare şi lungimea profilelor, tipul şi numărul diblurilor se indică îndetaliile de execuţie cuprinse în proiect;

(2) profil de colţ – profil cornier cu sau f ăr ă plasă din fire de sticlă se montează înglobat întencuiala armată de protecţie a termoizolaţiei împreună cu armătura din plasă de fire de sticlă

pentru protecţia muchiilor verticale şi asigurarea rectiliniarităţii acestora;

(3) profil cu picur ător – se fixează asemănător profilului de colţ, asigur ă protecţia muchiilor orizontale (glaf deasupra ferestrelor, placă balcoane, etc.) şi evită prelingerea apei pe intradosulelementelor de faţadă (glafuri, copertine, etc.).

Art.50 Plasă pentru armare (ţesătur ă din fire de sticlă sau metalică)(1) caracteristicile rezistenţei la tracţiune a plasei pentru armare vor fi conform punctului 4.6 din

SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004;(2) Dacă armarea stratului de protecţie a termoizolaţiei se realizează cu plasă de fibre de sticlă

aceasta trebuie să prezinte rezistenţă la substanţe alcaline şi următoarele caracteristici,suplimentar faţă de cerinţele termosistemului în ansamblu:

a. tipul de ţesere să prevină deformarea şi deplasarea firelor şi ochiurilor plasei; b. dimensiunea de livrare: lăţime >100 cm,c. dimensiunea golurilor ochiurilor: minimum 3×3 mm (maximum condiţionat de greutatea şi

rezistenţa la tracţiune a plasei şi de rezistenţa la impact şi la penetrare a termosistemului);d. greutatea >140 g/m2;

Art.51 Material de finisare specific sistemului(1) Stratul final cu rol de protecţie şi finisaj a termosistemului compact (ETICS) este precizat de

proiectant, la cererea investitorului, pe baza variantelor de sistem prezentate de producător;(2) Acest strat poate fi alcătuit din amorsă, tencuieli decorative, vopsitorii sau diferite tipuri de

placaje, componente ale ansamblului, care se vor utiliza conform indicaţiilor producătorului;(3) Produsele pot fi de natur ă minerală sau organică, specifice sistemului;(4) Tencuiala decorativă poate fi din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice şi este

livrată predozată în saci sau gata preparată sub formă de pastă;(5) Straturile de finisare vor avea caracteristicile privind durabilitatea şi aderenţa produselor pe

stratul de protecţie armat, grund de bază, (grad de băşicare, grad de fisurare, grad de exfoliere)conform punctului 4.11 din SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004.

(6) Proiectantul va avea în vedere , pentru reducerea tensiunilor în stratul de finisaj, alegerea unor culori pentru tencuieli sau vopsele cu un coeficientul de reflexie a luminii peste valorile minimerecomandate (de exemplu: >25% pentru tencuielile acrilice). Proiectantul va preciza în caietulde sarcini caracteristica stratului de finisaj referitoare la coeficientul de reflexie a luminii pe

baza valorilor indicate de producător pentru fiecare culoare;(7) Tencuielile decorative pot avea, la cerere, un conţinut suplimentar de substanţe care împiedică

formarea mucegaiului şi ciupercilor.





33

(3) Alcătuirea structurilor hidroizolante:a) cu materiale bitumate în foi cu suport din carton asfaltat (CA), pânză bitumată (PA),

ţesătur ă sau împâslitur ă din fibre de sticlă bitumată (TSA, ŢBAl, respectiv IA sau IB) lipitecu bitum fierbinte, utilizate din ce în ce mai puţin după 1990;

b) cu membrane bitumate lipite cu bitum fierbinte, cu adeziv specific la rece, sau prin sudur ă cu flacăra, utilizate după anul 1990.

(4) Structurile termoizolante la construcţiile realizate înainte de 1990 sunt alcătuite din plăci BCA-GBN-T, perlit, zgur ă expandată şi cenuşe de termocentrală şi uneori din plăci de vată minerală, protejate la partea inferioar ă de o barier ă contra vaporilor de apă din împâslitur ă din fibre desticlă bitumată (IA) aplicată peste un strat cu rol de difuzie a vaporilor lipit în puncte cu bitumfierbinte şi realizat din împâslitur ă bitumată perforată (IBP) sau din carton bitumat perforat(CBP), fie dintr-un strat cu rol de barier ă şi difuzie din împâslitur ă bitumată blindată (IB),dispus cu granulele pe faţa inferioar ă şi lipit în puncte sau benzi cu bitum topit.

Art.55 Evaluarea stării de degradare a izolaţiei hidrofuge/termohidrofuge la acoperişuri terasă: (1) Cazuri de structuri degradate – situaţii generale, tipice:

a) Hidroizolaţiile vechi realizate în structuri şi cu materiale prevăzute în Normativul C112 (învigoare la data punerii în oper ă) s-au degradat şi au suferit multiple reparaţii constând înaplicarea unor straturi hidroizolante peste structurile vechi existente. Acestea pot ficonsiderate şi datorită termoizolaţiei ineficiente şi deteriorate ca fiind total degradate şinefuncţionale necesitând înlocuirea întregii structuri termohidroizolante;

b) Hidroizolaţiile realizate în structuri şi cu materiale prevăzute în Normativul NP 040,necesită verificarea de specialitate, care pe baza expertizării va stabili starea de degradare ahidroizolaţiei/termohidroizolaţiei şi va indica soluţia de reabilitare.

(2) Soluţii posibile de reabilitare:a) aplicarea unei hidroizolaţii peste cea existentă, amorsată cu soluţii pentru regenerare;

b) executarea unei structuri termohidroizolante peste hidroizolaţia existentă;

c) aplicarea unei hidroizolaţii pe suportul din şapă/beton rectificat după îndepărtareahidroizolaţiei vechi, degradate;

d) executarea unei termohidroizolaţii după îndepărtarea hidroizolaţiei existente şi rectificareasuportului;

e) executarea unei termohidroizolaţii noi, în structur ă lestată, lipită sau terasă gr ădină, după îndepărtarea tuturor straturilor din alcătuirea terasei până la stratul suport (planşeu din

beton armat sau betonul de pantă).(3) Modalităţile de evaluare a stării de degradare şi măsurile de reabilitare a hidroizolaţiei

/termohidroizolaţiei sunt cuprinse în reglementările tehnice specifice în vigoare, privind proiectarea şi executarea lucr ărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuridin beton;

(4) Pentru stabilirea stării de degradare a termohidroizolaţiei şi prevederea soluţiei optime dereabilitare/modernizare este necesar ă culegerea şi corelerea datelor furnizate de investigaţiinedistructive sau distructive (sondaje, determinări în laborator) constând din următoareleactivităţi:a) informarea asupra perioadei de edificare a construcţiei şi corelarea cu reglementările în

vigoare la acea dată; b) informare asupra conţinutului intervenţiilor ulterioare, asupra structurii hidroizolante;c) apreciere vizuală şi tactilă a suprafeţei termohidroizolante;d) în cazul informaţiilor incomplete sau incerte se recomandă efectuarea unui sondaj la

nivelul hidroizolaţiei sau prin întreaga structur ă termohidroizolantă care să evidenţieze

componenţa structurii, nivelul de degradare şi prezenţa sau absenţa apei între straturi;





35

Art.57 Izolarea hidrofugă a logiilor şi balcoanelor (1) Situaţii generale, tipice:

a) pardoselile logiilor şi balcoanelor existente sunt executate cu dale mozaicate sau mozaicturnat, far ă straturi hidroizolante şi f ăr ă să se pună problema termoizolării acestora şi a

punţilor termice adiacente;

b) eliminarea apei din precipitaţii se face, în prezent, prin garguie, far ă racord la burlane,indiferent de înălţimea clădirii;(2) Evidenţierea stării de degradare a etanşeităţii logiilor şi balcoanelor

a) urmările inexistenţei hidroizolaţiei şi implicit a etanşeităţii sunt vizibile în zona garguielor de evacuare a apei şi se prezintă sub formă de pete de umezeală, exfolieri şi distrugerilocale ale tencuielii din jurul acestora;

b) în lungul şi la baza parapetelor din zidărie sau prefabricate;c) pe intradosul logiilor/balcoanelor sub formă de pete datorită infiltraţiilor în câmp şi

desprinderi de tencuială datorită lipsei lăcrimarelor pe contur.(3) Evaluarea stării de degradare a etanşeităţii logiilor şi balcoanelor se realizează prin observaţii

vizuale asupra suprafeţei pardoselii şi intradosului logiilor sau balcoanelor precum şi prin

observaţii în interiorul clădirii, pe zonele adiacente logiilor şi balcoanelor, predispuse laumeziri din condens (datorită existenţei punţilor termice din această zonă) sau infiltraţiilor, la partea inferioar ă a pereţilor, cauzate de absenţa izolaţiei hidrofuge în zona plintei pardoseliiexterioare;

(4) Soluţia optimă de reabilitare termică şi hidrofugă a logiilor şi balcoanelor constă în tratareaunitar ă a acestora şi cuprinde realizarea unei hidroizolaţii a pardoselii şi a unei structuritermoizolante pe intrados (inclusiv la balcoanele închise);

(5) Varianta de închidere a balcoanelor sau logiilor, cu dezavantajele datorate măririi suprafeţeivitrate, se va propune după ce se va obţine acordul proiectantului clădirii şi este o soluţierecomandată numai pentru balcoanele sau logiile aferente unei singure încă peri, iar pentrucelelalte situaţii se vor asigura cerinţele cuprinse în reglementările tehnice specifice în vigoare,

privind proiectarea clădirilor de locuinţe.

SECŢIUNEA a 2-a: Criterii şi niveluri de performanţă ale sistemelor şi produselor propuse pentrulucr ările de reabilitare hidrofugă

Art.58 Criteriile şi nivelurile de performanţă trebuie corelate cu cele ale izolaţiei termice, în structuriletermohidroizolante şi se determină pe baza prevederilor din NP 040 „Normativ privind proiectarea,executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri”.

Art.59

Criterii şi niveluri de performanţă pentru produsele hidroizolante:

(1) Proiectantul va indica caracteristicile produsului hidroizolant în funcţie de nivelul de performanţă impus de categoria şi clasa de importanţă a clădirii şi de parametri caracteristicilor esenţiale declarate de fabricantul produselor similare comparate.

(2) Proiectantul va indica tehnologia de aplicare a produselor hidroizolante în funcţie de:a) alcătuirea în ansamblu a structurii termo-hidroizolante;

b) caracteristicile stratului suport referitoare la rezistenţa la încărcările statice sau dinamice.

(3) Proiectantul va solicita producătorului fişa tehnică a produselor hidroizolante bituminoase careva cuprinde pe lângă informaţiile generale referitoare la denumirea comercială a produsului, producătorul, componentele alcătuitoare (tipul şi numărul armăturilor, tipul bitumului utilizat,



36

tipul finisajului suprafeţelor), domeniul de utilizare, metoda de aplicare, dimensiuni, masă, precum şi următoarele caracteristici ale produselor:a) etanşeitatea la apă determinată, conform procedurilor tehnice de execuţie întocmite pe baza

standardului SR EN 1928:2003, pentru membrane folosite în aplicaţii cu presiunea apei demaximum 60 kPa (izolaţii la acoperişuri terasă sau strat pentru controlul vaporilor de apă);

b) performanţă la foc exterior, clasificarea pe baza încercărilor acoperişurilor expuse la un foc

exterior (SR EN 13501-5+A1:2010);c) reacţia la foc, clasificarea folosind rezultatele încercărilor de reacţie la foc (SR EN 13501-1+A1:2010);

d) for ţa de rupere la tracţiune (N/50 mm) şi alungirea la rupere (%) longitudinal şi transversal, proprietăţi la tracţiune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardul SR EN 12311-1:2002;

e) rezistenţa la impact (SR EN 12691:2006) exprimată în „mm” reprezentând înălţimea decădere a capului de poansonare şi metoda de încercare: metoda „A” suport rigid şi metoda„B” suport moale (EPS);

f) rezistenţa la sarcină statică (SR EN 12730:2003) exprimată în „kg” ca sarcina care nu a provocat str ă pungeri în membrana aplicată pe un suport moale (ex. EPS) în metoda „A” şi

pe un suport dur (ex.dală din beton) în metoda „B”;g) stabilitatea dimensională (SR EN 1107-1:2002) exprimată în „%” reprezentând variaţiiledimensionale ale produselor bitumate ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor internedatorate efectului căldurii;

h) flexibilitatea la temperatur ă scăzută (SR EN 1109:2001) exprimată în „ºC” permitedeterminarea susceptibilităţii la fisurare a membranelor bitumate sub efectul unei îndoiri încondiţii de temperaturi negative;

i) limita rezistenţei la fluaj la temperatur ă ridicată (SR EN 1110:2011) măsurată în „ºC”exprimând temperatura la care stratul superficial al membranei fixată vertical se deplasează în raport cu stratul de armare al acesteia (limita este o valoare medie a deplasărilor pe faţasuperioar ă şi inferioar ă a membranei).

(4) Suplimentar faţă de aceste caracteristici în funcţie de condiţiile locale şi structura termo-hidroizolantă propusă se pot solicita date privind:a) rezistenţa la pătrunderea r ădăcinilor (SR EN 13948:2007);

b) rezistenţa la desprindere şi la forfecare a îmbinărilor (SR EN 12316-1:2002, respectiv SR EN 12317-1:2002);

c) rezistenţa la sfâşiere (SR EN 12310-1:2003);d) îmbătrânirea artificială (SR EN 1296:2003 şi SR EN 1297:2006);e) aderenţa granulelor care constituie stratul de autoprotecţie al membranelor (SR EN

12039:2002);f) proprietăţi de transmisie a vaporilor de apă (SR EN 1931:2003 şi SR EN

1931:2003/AC:2003);g) rezistenţa la impactul grindinei (SR EN 13583:2002) necesar ă pentru membranele aplicate

în structuri hidroizolante neprotejate cu dale sau pietriş.

(5) Pentru produsele hidroizolante din material plastic sau cauciuc documentele tehnice însoţitoaretrebuie să cuprindă în fişa de produs (întocmită aşa cum este prevăzut la punctul 7 din SR EN13956:2006) următoarele:

a) lungimea şi lăţimea cu valoarea declarată de producător (VDP) măsurate în metri (m) cutoleranţe conform metodei de încercare din SR EN 1848-2:2003;

b) pentru produsele livrate în suluri (role), valoarea limită maximă declarată de producător (VLP) pentru abaterea de la liniaritate (g) şi abaterea pentru planeitate (p);

c) grosimea efectivă a foii care asigur ă funcţia de hidroizolare incluzând orice textur ă asuprafeţei dar excluzând orice profil de suprafaţă, aşa cum prevede SR EN 1849-2:2010,grosimea cu VDP măsurată în „mm”;



37

d) masa specifică (determinată împreună cu grosimea efectivă prin metoda de încercare avândca bază SR EN 1849-2:2010) cu VDP în kg/ m2;

e) etanşeitatea la apă determinată, conform procedurilor tehnice de execuţie întocmite pe bazastandardului SR EN 1928:2003, folosind metoda B la o presiunea a apei de minimum 10 kPa(0,1 bar);

f) efecte ale diferitelor medii chimice; producătorul va indica condiţiile şi domeniul de aplicare

pentru care membranele din material plastic sau cauciuc sunt sau nu sunt adecvate,furnizând informaţii referitoare la rezistenţa la atacul chimic (SR EN 1847:2010) ;g) caracteristicile referitoare la performanţa la foc exterior, reacţia la foc, rezistenţa la impact şi

rezistenţa la sarcină statică se vor determina conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardele aferente produselor hidroizolante bituminoase;

h) for ţa de rupere la tracţiune (N/50 mm) şi alungirea la rupere (%) longitudinal şi transversal, proprietăţi la tracţiune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor dinstandardul SR EN 12311-2:2010;

i) stabilitatea dimensională (SR EN 1107-2:2001) exprimată în „%” reprezentând mediavariaţiei dimensionale a lungimii (ΔL) şi a lăţimii (ΔT), ca rezultat al producerii-induceriitensiunilor interne datorate variaţiilor de temperatur ă, trebuie să fie mai mică decât sau egală

cu valoarea limită dată de producător (VLP); j) rezistenţa la sfâşiere (SR EN 12310-2:2001) trebuie să fie mai mare decât sau egală cuvaloarea limită dată de producător (VLP) pentru direcţia longitudinală şi transversală a foii;

k) rezistenţa la desprindere şi la forfecare a îmbinărilor (SR EN 12316-2:2001), respectiv SR EN 12317-2:2002) exprimate în N/50 mm, trebuie să fie mai mare decât sau egală cuvaloarea limită dată de producător (VLP);

l) pliabilitatea la temperaturi scăzute dată în °C trebuie să aibe temperaturi negative sub VLPdeclarată (SR EN 495-5:2003);

m) compatibilitate la contact cu bitum (SR EN 1548:2008);

(6) Pentru membranele din material plastic sau cauciuc suplimentar faţă de caracteristicile

enumerate, în funcţie de condiţiile locale şi structura termo-hidroizolantă propusă se pot solicitadate privind: următoarele:

a) durabilitatea, comportarea după expunerea la radiaţii UV (SR EN 1297:2006, anexa B)considerându-se ca satisf ăcătoare numai produsele cu fisuri de suprafaţă încadrate în clasele0; 1 şi 2. (produsele încadrate în clasa 3 sunt neconforme)

b) rezistenţa la pătrunderea r ădăcinilor (SR EN 13948:2007);c) rezistenţa la ozon, pentru foile pe bază de cauciuc (SR EN 1844:2003)

Art.60 Caracteristici privind procedurile tehnologice de realizare a lucr ărilor:

(1) Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de structurahidroizolantă/termohidroizolantă în ansamblu (cu sau f ăr ă lestare), de natura suportului pe carese aplică hidroizolaţia (suport dur, constituit din beton sau şapă de ciment armată, sau suportmoale din termoizolaţie de vată minerală, polistiren, etc.), de condiţiile privind amplasamentul(expunere, zonă climatică), poziţia suprafeţelor ce se etanşează (orizontale sau verticale).Aceste elemente sunt evidenţiate în normativul NP 040 „Normativ privind proiectarea,executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri”.

(2) Hidroizolaţia (figura 3 şi 4) poate avea o alcătuire:

a) monostrat, realizată dintr-un singur strat de membrane bitumate, membrane din material plastic sau cauciuc; b) bistrat, numai atunci când se utilizează membrane bitumate.



38

(3) Proiectantul va indica procedurile tehnologice de realizare a structurilor hidroizolantereferitoare la aplicarea membranelor şi relaţia acestora cu suportul:a) aplicare flotantă: membranele hidroizolante sunt liber aşezate pe suport şi se lipesc

numai între ele pe zonele de suprapunere (lateral şi la capete); b) aplicare semiflotantă: membranele hidroizolante se lipesc la suprapuneri, iar pe

restul suprafeţei lipirea pe suport se face în puncte sau benzi;

c) aplicare în aderenţă totală: pe suprafeţe cu pantă ≤ 7% se utilizează membraneautoadezive, fie termoadezive, membrane lipite cu adezivi „la rece”, cu mastic fierbinte,sau prin sudur ă cu flacăra (procedeu care a înlocuit lipirea cu mastic fierbinte, topit);

d) aplicarea în aderenţă totală pe suprafeţe verticale: membranele se lipesc prin sudur ă cuflacăra sau prin autoaderenţă (nu se utilizează lipirea cu adezivi, la rece şi nici membraneletermoadezive);

e) aplicarea cu fixare mecanică: procedeu recomandat şi utilizat pentru fixarea membraneledin material plastic sau cauciuc pe suport din tablă profilată sau pe suprafeţele verticale alerebordurilor.

(4) Suprapunerile între membrane

În toate cazurile producătorul va indica modul de îmbinare şi materialele compatibile pentruasigurarea etanşeităţii:a) Membranele bitumate din structurile hidroizolante bistrat (multistrat) se lipesc între ele

numai în totală aderenţă; b) În general suprapunerile la capetele membranelor sunt >12 cm iar transversal acestora sunt

>8 cm; în particular, fiecare producător de membrane hidroizolante indică mărimeasuprapunerilor, iar în unele cazuri aplică marcaje longitudinale pe produse;

c) Indiferent de modul de lipire în câmp, la suprapuneri membranele bitumate se sudează cuflacăra;

d) La lipirea suprapunerilor membranelor bitumate din alcătuirea hidroizolaţiilor verticale nuse utilizează lipirea la rece cu adezivi sau lipirea prin termoaderenţă;

e) Membranele din material plastic sau cauciuc au îmbinările sudate cu aer cald ori prinacţiunea unui solvent, sau sunt lipite fie cu un adeziv, fie cu o bandă autoadezivă.

Art.61 Condiţii privind asigurarea posibilităţii intervenţiilor şi urmăririi în exploatare a hidroizolaţiilor (1) Proiectantul va avea în vedere la alegerea sistemului hidroizolant posibilitatea intervenţiilor:

a) La structurile hidroizolante/termohidroizolante la care s-au produs disfuncţionalităţi(infiltraţii de apă, umeziri ca efect al punţilor termice, etc.) se poate interveni pentrurefaceri sau reparaţii numai în cazul în care acestea sunt direct accesibile (acoperişuri) sauindirect accesibile (socluri sau pereţi ai subsolurilor accesibili numai prin decopertare-să pătur ă).

b) Sistemele izolante cuprinse între elementele masive (fundaţii, radiere, etc.) din beton armatnu sunt accesibile; intervenţiile în aceste zone pentru refacerea etanşeităţii pot fi realizate

prin alte tehnologii, de exemplu prin injectarea de produse hidrofobe, difuzante, înelementele suport sau în straturile adiacente.

(2) Urmărirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante implică:a) constatări privind funcţionalitatea (etanşeitatea);

b) constatări vizuale şi tactile asupra suprafeţelor expuse, inclusiv a elementelor conexe(tencuieli de protecţie, placări, copertine din tablă, etc.).

(3) Proiectantul va indica un plan de urmărire în exploatare a sistemului hidroizolant sautermohidroizolant ales; observaţiile, cu privire, în principal, la integritatea stratului de protecţie

al hidroizolaţiei sau la desprinderea copertinelor, se fac periodic, cel puţin trimestrial, laînceputul şi la sfâr şitul sezonului rece, în perioada de călduri excesive, după evenimenteatmosferice deosebite (ploi torenţiale, furtuni) şi în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.





40

(3) înlocuirea cu tâmplărie nouă, performantă din lemn, PVC, aluminiu sau combinaţii ale acestora, prezentate în partea a II-a.

Art.65 Indiferent de opţiune, varianta aleasă va fi însoţită de măsurile pentru asigurarea unei ventilărinaturale corespunzătoare a spaţiilor interioare;

Art.66 Alegerea uneia din aceste modalităţi de reabilitare se bazează pe nivelul de performanţă dorit de

beneficiar /proprietar şi pe plafonul disponibil al cheltuielilor din fonduri publice şi din fonduri private;

Art.67 Cerinţele opţionale, suplimentare, aferente creşterii performanţelor tâmplăriei, se consider ă a fi:mărirea numărului de camere ale profilelor din care este confecţionată tâmplăria unui apartament

peste numărul stabilit pentru restul imobilului şi modificarea caracteristicilor vitrajului referitoare ladistanţa între foile de geam, grosimea acestora, tratamentul suprafeţelor şi numărul geamurilor

vitrajului termoizolant prin majorarea de la două la trei straturi (utilizarea geamurilor triple necesită prevederea profilelor adecvate pentru preluarea încărcărilor suplimentare şi a diferenţei de grosimea vitrajului);

Art.68 Proiectantul va întocmi tabloul de tâmplărie, va indica poziţia în cadrul golului de perete,caracteristicile termotehnice şi caracteristicile tâmplăriei referitoare la permeabilitatea la aer,etanşeitatea la apă şi rezistenţa la încărcarea din vânt, având în vedere nivelurile de performanţă cuprinse în secţiunea următoare, iar pentru alte precizări se vor consulta reglementările tehnice şistandardele indicate în Anexa 4;

Art.69 Detaliile de execuţie se concep în conformitate cu documentaţia producătorului de tâmplărie şi cu

prevederile cuprinse în ghidul privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor laclădirile civile existente şi în celelalte normative în vigoare indicate în Anexa 4.

SECŢIUNEA a 3-a: Criterii şi niveluri de performanţă ale tâmplăriei pentru cerinţele esenţiale

Art.70 Rezistenţa mecanică şi stabilitate:Tâmplăria constituie un element neportant al anvelopei care nu influenţează rezistenţa mecanică şistabilitatea imobilului.

Art.71 Securitatea la incendiu(1) Furnizorul tâmplăriei va prezenta documentele privind rezultatele încercărilor la foc care vor

indica clasa de performanţă privind reacţia la foc încadrată în clasa de reacţie la foc de la A1 laE şi rezistenţa la foc pentru criteriile E (etanşeitatea la foc), EI (etanşeitatea la foc+izolaretermică la foc), EW (etanşeitatea la foc+radiaţia termică) determinate pe o fereastr ă şi uşă curentă;

(2) Clasificarea privind rezistenţa la foc se va completa cu simbolurile „(i→0)” „(0→i)” sau„(i↔0)” pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şi satisface cerinţele la o expunere la

foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele păr ţi. Proiectantul, în funcţiede cerinţele impuse de reglementările tehnice privind siguranţa la foc a construcţiilor, învigoare, va indica clasele minime acceptate pentru fiecare faţadă a imobilului.



41

Art.72 Igienă, sănătate şi mediu(1) Tâmplăria se realizează din lemn, PVC, aluminiu sau combinaţii ale acestora, materiale care nu

sunt toxice şi nu degajă noxe; producătorii vor preciza dacă materialele componente prezintă pericol pentru sănătate sau mediu şi ,dacă este cazul, măsurile de protecţie;

(2) Deoarece noile tipuri de profile utilizate la confecţionarea tâmplăriei asigur ă o etanşare

superioar ă faţă de modelele tradiţionale, în proiecte, pe lângă posibilitatea de deschideremanuală a ferestrelor, se va propune revizuirea sau realizarea, după caz, a sistemului deventilare a apartamentului sau a fiecărei încă peri;

(3) Pentru activarea ventilării încă perilor uşile interioare nu se vor etanşa şi vor fi prevăzute la partea inferioar ă cu fante de ventilare;

(4) Documentaţia furnizorului va indica clasa de performanţă privind etanşeitatea la apă aferestrelor şi uşilor pentru metoda de încercare „A” (elemente expuse neprotejate faţă de apă),determinată pe componenta cu cea mai defavorabilă performanţă a ansamblului (ochiul mobil),conform clasificării din tabelul 1 din SR EN 12208:2002. Clasa minimă 5A poate fi considerată satisf ăcătoare pentru tâmplăria amplasată în zone adă postite (neexpuse presiunii create devânt).

Art.73 Siguranţă în exploatare

Tâmplăria va fi însoţită de documentele care vor atesta următoarele:(1) Rezistenţa la încărcarea de vânt clasificată conform SR EN 12210:2002 şi SR EN

12210:2002/AC:2003 va fi calculată în funcţie de dimensiunile ochiurilor mobile, alcătuireageamurilor termoizolante şi condiţiile reale ale amplasamentului;

(2) Capacitatea de rezistenţă a dispozitivelor de siguranţă exprimată printr-o valoare prag;(3) Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile şi fixe precum şi corelarea acestora cu greutatea

vitrajului; de asemenea corespondenţa între grosimea totală a geamului termoizolant şi lăţimea profilelor utilizate la confecţionarea tâmplăriei;

(4) Numărul şi distanţa minimă între elementele de fixare ale tâmplăriei în componenta rezistentă;(5) Rezistenţa la şoc pentru uşile cu geam cu risc de r ănire;(6) Rezistenţa la deschidere şi închidere repetată a ferestrelor şi uşilor. Clasele vor fi conform

tabelul 1 din SR EN 12 400: 2002 corespunzătoare cu numărul de cicluri care trebuie să asigurefuncţionarea în condiţii de utilizare normală la cel puţin 10 000 de cicluri pentru tâmplăriaapartamentelor şi cel puţin 50 000 de cicluri pentru uşile de acces în clădire;

(7) Rezistenţa la şoc a uşilor;(8) Rezistenţa la efracţie pentru uşile exterioare.

Art.74 Protecţia împotriva zgomotului(1) Izolarea la zgomote aeriene este asigurată prin alcătuirea constructivă a tâmplăriei (simplă,

dublă, cuplată), de caracteristicile geamului utilizat (dimensiunile şi numărul foilor de geam,alcătuirea geamului termoizolant – distanţa între geamuri şi grosimea acestora) şi de tipul

profilelor din care s-a confecţionat tâmplăria (material, dimensiuni, garnituri);(2) Indicele de izolare acustică Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza testelor

efectuate şi va avea valoarea minimă 30 (-1; -5) dB.

Art.75 Economia de energie şi izolare termică Furnizorul va preciza valorile aferente următoarelor cerinţe:

a. Transmitanţa termică sau coeficientul de transfer termic Uw [W/(m2K)];

b. Proprietăţi de radiaţie: factor solar (g) şi transmitanţa luminoasă (τv);c. Permeabilitatea la aer minimum clasa 3 conform clasificărilor din tabelul 1 şi 2 din SR EN

12207:2002





43

Art.82 Tâmplărie din profile de aluminiu(1) Profilele din aluminiu utilizate la confecţionarea tâmplăriei sunt profile cu secţiunea

transversală şi accesorii de asamblare unicat, proprii firmei producătoare. Profilele şiaccesoriile sunt integrate într-o serie caracterizată de obicei după lăţimea profilelor, denumireaseriei şi numele firmei.

(2) Furnizorul va asigura documentaţia completă referitoare la profile, accesorii de montaj,feronerie şi modul lor de asamblare, de montare şi întreţinere.(3) Profilele de aluminiu se produc cu sau f ăr ă rupere a punţii termice. Pentru tâmplăria de

exterior, izolantă termic, se utilizează numai profile cu întreruperea punţii termice, care constaudin asamblarea a două profile de aluminiu cu barete din poliamide armate cu fibre de sticlă saualte produse.

(4) Caracteristicile principale ale profilelor sunt.a) proprietăţile fizico-chimice ale aliajului de aluminiu din care sunt fabricate profilele;

b) greutatea şi toleranţele dimensiunilor profilelor extrudate;c) distanţa realizată de baretele de poliamide între cele două profile ale ansamblului;d) valoarea transmitanţei termice (conform rapoartelor de încercare);

e) valorile modulului de elasticitate şi a momentului de iner ţie al tuturor profilelor utilizate laconfecţionarea cercevelelor, tocurilor, montanţilor;f) grosimea minimă şi maximă a vitrajului termoizolant care se poate fixa pe profile;g) dimensiunile maxime şi minime ale ochiurilor mobile;h) protecţia şi finisajul profilelor, conform catalogului RAL;i) grosimea protecţiei pe păr ţile vizibile: minimum 50 μm.

Art.83 Tâmplărie din profile de lemnSuplimentar faţă de cerinţele esenţiale pentru ansamblu (fereastr ă sau uşă) trebuie avute în vedere şiurmătoarele cerinţe pentru lemn şi produsele pe bază de lemn utilizate la confecţionarea ferestrelor,

foilor şi tocurilor de uşi exterioare:(1) cerinţe de aspect pentru fiecare element component (toc, ramă, cercevea, montanţi, etc.) şi

pentru fiecare faţă a acestora în funcţie de modul de finisare: opacă sau transparentă. Pentrutâmplăria acoperită cu pelicule se vor aplica standardele respective pentru pelicule;

(2) cerinţe de durabilitate biologică – elementele din lemn cu o faţă expusă la intemperii suntconsiderate ca f ăcând parte din clasa de utilizare 3. Speciile de lemn cu durabilitate scăzută trebuie să primească un tratament de protecţie;

(3) cerinţele privind proprietăţile fizice:a) conţinutul de umiditate nu trebuie să depăşească 16%;

b) calitatea suprafeţelor vizibile – acestea trebuie să poată suporta o finisare f ăr ă altă operaţieîn afar ă de o şlefuire uşoar ă;

c) densitatea minimă a esenţei lemnului.

Art.84 VitrajulPentru tâmplăria exterioar ă (ferestre sau uşi) se utilizează elemente de vitraj termoizolant (IGU)constituite din cel puţin două panouri de sticlă separate prin unul sau mai multe distanţiere etanşateermetic pe contur, stabile şi rezistente din punct de vedere mecanic;Elementele de vitraj difer ă în funcţie de:(1) caracteristicile produsele pe bază de sticlă (panourile de geam) utilizate:(2) modul de prelucrare a geamului, peliculizat, securizat, stratificat:

a) trasparent; b) translucid sau opac;c) clar sau colorat.



44

(3) distanţa dintre foile de geam – lăţimea cavităţii şi numărul acestora, uzual 1 sau 2 cavităţi;(4) umplutura cavităţii – spaţiul dintre geamuri poate fi umplut cu aer şi/sau alte gaze;(5) forma geamurilor – uzual dreptunghiular ă (B×H);(6) dimensiunile foilor de sticlă – lăţime, înălţime sau grosimea acestora – toleranţa la grosimea

elementului de vitraj este în funcţie de tipul de geam utilizat uzual ± 0,1 mm;(7) Valoarea transmitanţei termice a vitrajului termoizolant difer ă în funcţie de:

a) lăţimea cavităţii (distanţa dintre foile de geam); b) caracteristicile de rezistenţă la transfer termic ale umpluturii cavităţii;c) grosimea foilor de geam şi grosimea totală a vitrajului; existenţa sau absenţa geamurilor

peliculizate.(8) Durabilitatea caracteristicilor izolante ale vitrajului se asigur ă prin performanţele etanşării

ansamblului:a) indicele de pătrundere a umidităţii un Iav valoarea medie a indicilor de pătrundere a

umidităţii ≤ 20; b) aderenţa materialului de etanşare la geam care influenţează debitul de aer pierdut.

(9) Performanţele de etanşare pentru vitrajul izolant (IGU) umplut cu gaz sunt evaluate în func ţiede:

a) concentraţia gazului; b) debitul de gaz pierdut (Li <1,0%/an) iar în cazul utilizării unui geam peliculizat se ia încalcul şi;

c) aderenţa materialului de etanşare/peliculă şi interstraturi.(10) Calitatea optică şi vizuală a vitrajului:

a) imagine f ăr ă distorsiuni; b) deflexii reduse ale foilor de geam (deflexiile produse urmare variaţiilor de temperatur ă şi

de presiune barometrică care contractă sau dilată aerul şi sau gazul din cavitatea vitrajului).

Art.85 Furnizorul va asigura documentaţia necesar ă, constând din:

(1) descrierea componentelor;(2) desen cu secţiunea transversală a marginii etanşate a elementului de vitraj izolant (IGU) cu

fiecare componentă numerotată şi însoţită de informaţii detaliate despre denumire, descriere,furnizor sau furnizori;

(3) o listă cu umpluturi de cavitate, distanţieri şi desicant utilizat.

SECŢIUNEA a 5-a Elemente fixate pe faţadă adiacente golurilor de ferestre şi uşi

Art.86 Aceste elemente, cu un rol bine definit, sunt prevăzute:

a) obligatoriu; b) opţional.

Art.87 Elementele care sunt prevăzute obligatoriu:(1) Elementele de racord perimetrale golurilor:

a) glafuri (şor ţuri); b) profile cornier (colţare) pentru rectiliniaritatea muchiilor;c) profile lăcrimar.

(2) Glafurile (şor ţurile) din tablă existente se vor înlocui (indiferent de soluţia aleasă pentrutâmplărie) pentru a acoperi creşterea grosimii pereţilor exteriori că urmare a aplicării

termoizolaţiei;(3) Documentaţia tehnică va cuprinde:a) desfacerea glafurilor actuale;



45

b) termoizolarea glafurilor de pe întreg conturul fiecărui gol;c) înglobarea în tencuială a profilelor de întărire a muchiilor verticale şi orizontale (la

racordul termoizolaţiei pereţilor cu termoizolaţia glafurilor); profilul orizontal de la parteasuperioar ă a golului va fi de tip „lăcrimar”, iar pe celelalte trei laturi ale golului profilelevor fi de tip cornier; cu plasă pentru armarea tencuielii;

d) executarea glafurilor cu lăcrimar racordate la ferestre şi etanşate pe contur cu chit de

exterior, pentru protecţia glafurilor orizontale şi împotriva infiltraţiilor apei pluviale între peretele existent şi anvelopa termoizolantă;

Art.88 Elementele opţionale(1) Elementele care se fixează pe faţadă sunt:

a) grilaje de protecţie antiefracţie (amplasate de regulă la parter, la etajul 1, la ultimul etaj şila ieşirile pe terasă din casa scării);

b) radiatoare ale instalaţiei de aer condiţionat;c) hote exterioare (amplasate sub ferestre) pentru devierea diverselor noxe degajate din

apartamentele vecine de la etajele inferioare;

d) jaluzele, persiane, storuri, obloane cu deschidere pe ax vertical, obloane culisante cu sauf ăr ă sistem de înclinare în afar ă, copertine, acţionate manual, cu sau f ăr ă resort decompensare, sau acţionate mecanic cu ajutorul motoarelor electrice, pentru protecţiaferestrelor/uşilor de însorirea directă;

e) r ăcitoare (la fereastra de la bucătărie);f) jardiniere;g) coşuri aferente centralelor termice de apartament sau necesare refacerii sistemului de

ventilare generală a bucătăriilor, în situaţia în care acesta a fost obturat total sau par ţial înurma modificărilor aduse recompartimentării interioare a locuinţelor.

(2) Având în vedere că aceste elemente se pot monta la distanţă în timp, după încheierea lucr ărilor de anvelopare, pentru realizarea unitar ă a faţadei unui imobil este necesar ca proiectul să

prevadă condiţiile pentru fixarea acestora f ăr ă să fie necesar ă desfacerea locală saustr ă pungerea componentei termoizolante după finisarea acesteia şi pe cât este posibil să sefixeze amplasamentul şi accesoriile de montaj ale acestora.

CAPITOLUL VI: PREVEDERI PENTRU PROIECTAREA LUCR ĂRILOR DE INSTALAŢIISECŢIUNEA 1: Generalităţi

Art.89 Proiectarea lucr ărilor de reabilitare şi modernizare energetică a instalaţiilor trebuie să se realizezenumai de către societăţi (agenţi economici) care au primit certificarea profesională din partea

MDRT;

Art.90 Proiectele se elaborează de către proiectanţi cu competenţe în domeniu şi se verifică de cătreverificatori atestaţi MDRT. Proiectele de reabilitare a instalaţiilor se vor întocmi pe specialităţi şifaze de proiectare (Documentaţia de avizare a lucr ărilor de intervenţie – DALI, Proiect Tehnic – PT, Detalii de Execuţie –DE);

Art.91 În cazul modificării traseului conductelor de gaze naturale datorită modernizării elementelor deanvelopă, sau modificării diametrelor acestora datorită apariţiei unor noi consumatori (de exemplu o

centrală termică nouă) este necesar şi un proiect pentru această specialitate. Acesta se va elabora decătre un proiectant autorizat ANRE avand gradul I D, ce activează în cadrul unei societăţi (agenteconomic) autorizate ANRE;



46

Art.92 În cadrul procesului de proiectare a lucr ărilor de instalaţii aferente lucr ărilor de reabilitare trebuie să se ţină seama de soluţiile date de auditorul energetic, prezentate în cadrul raportului de auditenergetic al clădirii;

Art.93 Lucr ările de reabilitare a instalaţiilor unui imobil cuprind:(1) lucr ări de verificare, reparare şi modernizare a instalaţiilor existente, lucr ări obligatoriu de

efectuat înainte de realizarea anvelopei termohidroizolante. În categoria acestor lucr ări seinclud:a) modificări ale traseului instalaţiei de gaze naturale, datorită condiţionărilor care apar

urmare aplicării termosistemului la exterior, pe faţade, sau la interior, sub planşee. Pentruefectuarea modificărilor este necesar ă obţinerea unei autorizaţii de execuţie care se acodă

pe baza unui proiect întocmit de către o persoană juridică, autorizată ANRE; b) verificarea, repararea sau înlocuirea coloanelor de apă pluvială. Aceste lucr ări sunt în

legătur ă cu intervenţia asupra hidroizolaţiei terasei;

c) modificarea traseelor aparente ale instalaţiilor (altele decât cele de gaze naturale) care ar împiedica executarea termosistemului.(2) lucr ări de înlocuire a instalaţiilor existente, lucr ări opţionale, care se pot executa înainte, în

timpul sau după realizarea intervenţiilor asupra anvelopei f ăr ă s-o afecteze;(3) lucr ări de integrare în cadrul instalaţiilor existente a unor noi surse de energie, de preferinţă

surse regenerabile, care se pot executa independent de reabilitarea anvelopei.

SECŢIUNEA a 2-a: Date de temă Datele necesare se asigur ă de beneficiar şi se completează de proiectanţii de specialitate prin

participarea directă la elaborarea lor şi/sau culegerea acestora din următoarele documentaţii:

Art.94 Auditul energetic, precizează:(1) starea actuală a tuturor instalaţiilor;(2) concluziile privind lucr ările necesare pentru reabilitarea instalaţiilor.

Art.95 Proiectul iniţial al instalaţiilor clădirii sau releveul (întocmit în lipsa documentaţiei) cuprinde datetehnice ale instalaţiei termice, electrice şi sanitare.

Art.96 Expertiza tehnică de specialitate evaluează starea actuală a componentelor şi a ansambluluiinstalaţiilor termice, sanitare, electrice şi de ventilaţie, conform documentelor de referinţă din anexa4 şi procesul de diagnosticare evidenţiază următoarele:(1) Instalaţii de încălzire a spaţiilor:

a) funcţionarea corpurilor de încălzire; b) corespondenţa dintre temperatura de tur a agentului termic şi temperatura exterioar ă (curba

de reglaj termic);c) regimul de livrare a căldurii;d) deterioarea instalaţiilor termice şi a protecţiei acestora din spaţiile neâncălzite;e) respectarea proiectului şi calitatea execuţiei;f) regimul hidraulic al reţelei de distribuţie şi/sau al instalaţiei interioare;

g) vechimea instalaţiilor aferente clădirii;h) eventuale defecţiuni la reţeaua de conducte interioare;i) eventuale defecţiuni ale instalaţiilor de încălzire din subsolurile tehnice;



47

j) probleme de disconfort termic, acustic şi vizual;k) dotarea cu repartitoare de cost şi robinete de reglaj cu cap termostatic,l) existenţa robinetelor de separare a corpurilor de încălzire;m) verificarea câmpului de temperaturi pe suprafaţa corpurilor de încălzire, după caz;n) tipul robinetelor de reglaj şi manevrabilitatea acestora;o) anul ultimei spălari a corpurilor de încălzire;

p) dotarea cu contor de căldur ă pe scar ă/clădire/unitate locuită (ocupată).(2) Instalaţii centrale de preparare a apei calde de consuma) starea armăturilor obiectelor sanitare, defecţiuni, pierderi de apă;

b) starea conductelor de apă caldă de consum şi a izolaţiei termice a acestora (tasată şi uscată,tasată şi umedă, par ţial deteriorată (peste 30%), f ăr ă izolaţie termică);

c) existenţa/inexistenţa conductei de recirculare;d) existenţa şi tipul debitmetrelor de scar ă/clădire/consumatori independenţi (societăţi

comerciale etc.) – şi verificarea metrologică a acestora;e) existenţa/inexistenţa debitmetrelor la racordurile individuale de consum;f) evaluarea pierderilor de apă caldă de consum din instalaţie.

(3) Instalaţii de iluminat artificial:

a) evaluarea stării corpurilor de iluminat; b) evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial;c) starea conductoarelor de energie electrică;d) existenţa dispozitivelor de control şi reglare automată a fluxului luminos (impactul asupra

consumului de energie electrică);e) existenţa dispozitivelor de alimentare controlată cu energie electrică (impactul asupra

consumului de energie electrică).(4) Instalaţii de ventilare si climatizare

Locuinţele colective executate înainte de 1990 nu sunt prevăzute cu instalaţii centralizate deventilare şi climatizare. În cazul în care există sisteme locale de încălzire/r ăcire cu aer şisisteme de ventilare mecanică (refulare, refulare/aspiratie), se evidenţiază:

a) starea filtrelor de praf; b) consumul de energie electrică faţă de valoarea de catalog;c) tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic);d) pierderi de agent frigorific;e) viteze medii ale aerului în gurile de refulare;f) viteze medii ale aerului în gurile de aspiraţie;g) dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate);h) gradul de etanşare a îmbinărilor canalelor de aer.

(5) Instalaţii de gaze naturalea) necesitatea redimensionării instalaţiei în cazul apariţiei altor consumatori (montarea unor

noi centrale termice); b) necesitatea schimbării traseului instalaţiei datorită condiţionărilor care apar urmare

operaţiunilor de modernizare a anvelopei;c) existenţa sau necesitatea detectoarelor automate a scurgerilor de gaze naturale, acolo unde

se impune legal.

SECŢIUNEA a 3-a: Soluţii posibile de reabilitare energetică a instalaţiilor

Art.97 Schimbarea/modernizarea instalaţiilor de încălzire, ventilare-climatizare, apă caldă de consum şiiluminat prin prevederea următoarelor măsuri:

(1) schimbarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribuţie a agentului termic aferente păr ţilor comune ale blocurilor de locuinţe, montarea dispozitivelor de reglare automată a



48

cantităţii de energie consumată (robinete cu cap termostatic programabil, robinete de reglaredebit/presiune), izolarea conductelor şi nu numai, în instalaţiile de încălzire;

(2) implementarea, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico-economic, a surselor der ăcire cu agent care nu afectează stratul de ozon, de preferat în sistem centralizat;

(3) schimbarea şi termoizolarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribuţie a apei calde deconsum aferente păr ţilor comune ale blocurilor de locuinţe;

(4) efectuarea de reglaje periodice şi depistarea pierderilor de căldur ă şi de apă ale reţelelor dedistribuţie aferente păr ţilor comune ale blocurilor de locuinţe pentru alimentarea cu căldur ă şiapă caldă de consum şi efectuarea cu precădere a remedierilor necesare, aşa cum prevede Legea325/2002;

(5) montarea recuperatoarelor de căldur ă (în cadrul instalaţiilor de climatizare centralizate) pentru preâncălzirea/prer ăcirea aerului introdus din exterior;

(6) implementarea, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic şi economic a unor surse noide energie, regenerabile, pentru producerea energiei termice şi/sau electrice (captatoare solaretermice sau fotovoltaice, pompe de căldur ă, turbine eoliene, etc.);

(7) utilizarea surselor de iluminat cu consum redus de energie electrică.

Art.98 Contorizarea consumurilor de agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum, atât laconsumatorul individual, cât şi la nivelul clădirii. Intervenţiile asupra instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum aferente clădirii vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacereanecesarului determinat (încălzire, apă caldă de consum). Se poate interveni la mai multe niveluri(producere, distribuţie, utilizare), atât pentru încălzire, cât şi pentru apa caldă de consum:

(1) la nivelul producerii căldurii (în cazul clădirilor dotate cu sursă proprie de căldur ă):a. înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzătoare mai vechi de 9-10 ani şi cazane

mai vechi de 12-15 ani); b. adaptarea puterilor surselor de căldur ă în centrala termică;

c. substituirea par ţială sau totală a formei de energie;d. utilizarea de tehnici specifice (pompe de căldur ă cu compresie mecanică, cu absorbţie,

cazane cu condensaţie, instalaţie solar ă).

(2) la nivelul distribuţiei căldurii:a. izolarea termică a conductelor de distribuţie din spaţiile neîncălzite;

b. inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte pe conductele de distributie care prezinta pierderi de agent termic;

c. montarea robinetelor de golire la baza coloanelor;d. reducerea temperaturilor de reglaj a instalaţiei de încălzire în scopul satisfacerii necesarului

de căldur ă;e. separarea circuitelor ai căror parametri funcţionali sunt net diferiţi;f. contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara);g. reechilibrarea circuitelor care alimentează corpurile de încălzire funcţionând cu apa caldă

(din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locală a izolaţiei,iar din punct de vedere hidraulic - prin ameliorarea distribuţiei debitelor).

(3) la nivelul utilizatorului (spaţiile încălzite şi punctele de consum a.c.m.):a. instalarea de robinete termostatice la corpurile de încălzire şi, în cazul încălzirii colective,

combinarea acestei măsuri cu montarea sistemelor de repartizare individuală a costurilor deîncălzire;

b. spălarea tuturor corpurilor statice de încălzire (prin demontarea de pe pozitie) cu jet de apă sub presiune, eliminarea depunerilor de nisip si nămol de la partea inferioara a corpurilor statice şi repunerea pe poziţie;



49

c. cur ăţarea chimică şi protecţia anticorozivă a instalaţiei;d. înlocuirea tuturor ventilelor nefuncţionale.

Art.99 Solutii complexe de modernizare energetică a instalaţiilor de încălzire, constând în înlocuirea

par ţială sau totală a următoarelor componente:

(1) corpurile de încălzire;(2) conductele de distribuţie din subsolul blocurilor şi izolarea lor;(3) coloanele de încălzire.

Art.100 Soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice, cu referire la instalaţiile de ventilaremecanică şi de iluminat artificial, sunt în principiu următoarele:(1) reglarea debitelor refulate/aspirate în funcţie de necesarul de ventilare normal;(2) reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în funcţie de necesarul de căldur ă/frig şi

de ventilare;(3) prevederea de filtre de aer eficiente;

(4) înlocuirea ventilatoarelor cu eficienţă energetică redusă;(5) reglarea vitezelor aerului în spaţiile ocupate;(6) prevederea de lămpi cu eficienţă energetică ridicată;(7) automatizarea funcţionării instalaţiei de iluminat în funcţie de ocuparea spaţiilor;(8) protecţia împotriva perturbaţiilor electromagnetice prin limitarea influenţei liniilor şi

echipamentelor electrice.

SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea lucr ărilor de reabilitare a instalaţiilor

Art.101 Pentru alegerea şi aplicarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor la clădirile de

locuit vor fi respectate următoarele principii:(1) soluţia de reabilitare termică, să asigure condiţiile de confort necesare şi să conducă laobţinerea de economii de energie pe ansamblul clădirii;

(2) tratarea în ansamblu a clădirii: construcţii şi instalaţii;(3) mărirea gradului de gestionare individuală a consumurilor;(4) implementarea măsurilor de reabilitare să se realizeze, pe cât posibil, f ăr ă afectarea spaţiului

locuit;(5) propunerea de reabilitare/modernizare să indice toată gama de soluţii (de la cele complexe până

la măsurile minime, obligatorii) urmând ca soluţiile finale să fie alese în funcţie dedisponibilităţile financiare.

Art.102 Elementele exterioare de instalaţii nu trebuie să fie ingropate in stratul termoizolant; intervenţiileasupra acestora trebuie să fie efectuate inainte de izolarea termică a clădirii, urmărindu-se pozareaconductelor şi a echipamentelor ţinând seama de grosimea suplimentar ă totală a termosistemului.

Art.103 Ca urmare a diminuării necesarului de căldur ă al clădirii, consecinţă a reabilitării termice /modernizării energetice a acesteia, este necesar ca soluţia tehnică proiectată să asigure reducereacorespunzatoare a debitului de căldur ă furnizat de sursa de încălzire (centrala termică de cartier sau

punct termic), simultan cu asigurarea stabilităţii hidraulice a instalaţiei de încălzire interioar ă (fie prin reducerea debitului volumic de agent termic la racordul instalaţiei de încălzire interioar ă, fie

prin reducerea temperaturii de ducere a agentului termic, prin injecţie de agent termic din conductade întoarcere şi redirijarea excedentului de debit către sursa de căldur ă, împreună cu menţinereaconstantă a diferenţei de presiune la baza coloanelor de distribuţie a agentului termic în instalaţia de



50

încălzire interioar ă, reglată în raport cu debitul volumic de agent termic vehiculat în regim normalde funcţionare).

Art.104 In toate cazurile trebuie să se prevadă montarea robinetelor cu cap termostatic şi repartitoare de costla fiecare corp de încălzire;

Art.105 In cazul înlocuirii ferestrelor existente cu ferestre noi, care produc o creştere a etanşeităţii anvelopeiclădirii, trebuie să se indice măsurile necesare pentru asigurarea necesarului minim de aer proaspăt

pentru confortul fiziologic conform prevederilor din normativul I 5 – 2010 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare;

Art.106 Coloanele de ventilare existente se vor verifica, repara sau înlocui în vederea asigur ăriifuncţionalităţii, iar în cazul clădirilor care au coşuri de fum dezafectate se va studia posibilitateautilizării acestora cu rol de coloane de ventilare pentru evacuarea aerului de la interior;

Art.107 În cazul introducerii sistemelor de instalaţii în variante hibride, pentru utilizarea/valorificareaenergiilor neconvenţionale, se va analiza relaţia acestora cu celelalte obiective din cadrul planuluiurbanistic zonal sau de detaliu;

Art.108 Proiectarea lucr ărilor de instalaţii aferente lucr ărilor de modernizare energetică a clădirilor se va facecu respectarea reglementărilor tehnice specifice, în vigoare privind :

a) proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală;

b) reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit;c) instalaţii interioare de încălzire utilizînd noi sisteme de producere a agentuluitermic.

d) proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;e) proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor.f) proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.g) proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

SECŢIUNEA a 5-a: Criterii de performanţă ale lucr ărilor de instalaţii:

Art.109

Proiectele lucr ărilor de reabilitare a instalaţiilor vor cuprinde materiale şi echipamente pentru careexistă atestarea conformităţii cu specificaţiile tehnice armonizate, recunoscute sau prin agrementaretehnică;

Art.110 La proiectarea lucr ărilor de instalaţii se vor respecta criteriile şi cerinţele de calitate cuprinse înghidurile aferente următoarelor specialităţi:

(1) instalaţii termice:GT-060-2003 - Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitateconform legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile de încălzire

centrală.



51

(2) instalaţii sanitare:GT-063-2004 - Ghidul criteriilor de performanţă a cerinţelor de calitate conform Legiinr. 10/1995 privind calitatea în construcţii pentru instalaţii sanitare din clădiri.

(3) instalaţii electrice:GT-059-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitateconform legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile electrice

din cladiri;(4) instalaţii de ventilare-climatizare:

GT-058-2003 - Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitateconform legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, pentru instalaţii de ventilare-climatizare;

(5) instalaţii de gaze naturale:Codul tehnic al sectorului gazelor naturale.

CAPITOLUL VII: CONDIŢII TEHNICE PENTRU EXECUŢIESECŢIUNEA 1: Generalităţi

Art.111 Executantul trebuie să-şi organizeze activitatea conform sistemului de management al calităţii

pentru care este certificat şi să asigure personal calificat pentru executarea, urmărirea, verificarea şi predarea lucr ărilor, conform legislaţiei în vigoare.

Art.112 În baza proiectului tehnic şi a documentaţiei furnizate de producător, se realizează planificarea

etapelor şi a graficului lucr ărilor precum şi programarea resurselor materiale şi umane necesarerealizării acestora. Executantul va trebui să poată prezenta la începerea lucr ărilor, în principal, piesele scrise şi desenate cu următoarele date referitoare la tehnologia de execuţie:(1) datele de recunoaştere a categoriei de lucr ări;(2) condiţii pentru depozitarea şi transportul materialelor;(3) organizarea de şantier, inclusiv schela;(4) graficul de realizare a lucr ărilor;(5) ordinea operaţiunilor, necesar de scule, dispozitive, utilaje, calificarea personalului;(6) modul de preparare al materialelor, consumuri, condiţiile de mediu pentru preparare şi aplicare,

timpi de lucrabilitate şi aşteptare;(7) faze de control;

(8) măsuri pentru realizarea calităţii lucr ărilor;(9) măsuri de protecţia muncii şi PSI specifice;(10) detalii de execuţie pentru toate racordurile anvelopei cu indicarea etapelor tehnologice de

aplicare.

Art.113 Pentru asigurarea calităţii şi în principal a durabilităţii lucr ărilor de anvelopare este necesar ca după încheierea fiecărei etape de montaj şi înainte de aplicarea straturilor acoperitoare să se încheie

procesele verbale de verificare a lucr ărilor ascunse;(1) Pentru termosistemul compact, deoarece fiecare strat depinde de calitatea stratului aplicat

anterior, iar deficienţele oricărui strat pot afecta stabilitatea întregului ansamblu, se consider ă necesar ă încheierea Procesului Verbal de lucr ări ascunse pentru fiecare din următoarele lucr ări:a) pregătirea suportului;

b) aplicarea adezivului şi plăcilor termoizolante;



52

c) fixarea diblurilor;d) aplicarea grundului de bază şi înglobarea plasei de armare;e) executarea amorsajului şi aplicarea materialului de finisare specific sistemului.

(2) Pentru termosistemul cu strat de ventilare, etapele de execuţie pentru care se încheie ProcesulVerbal al lucr ărilor ascunse, sunt:a) pregătirea suportului;

b) fixarea scheletului metalic şi reglarea planeităţii acestuia;c) executarea termoizolaţiei şi a continuităţii ei;d) fixarea placajului de protecţie şi finisare.

(3) Pentru termohidroizolaţia acoperişurilor terasă se vor întocmi procesele verbale de lucr ăriascunse după încheierea executării fiecărui strat care devine suport şi condiţionează aplicareastratului următor:a) pregătirea suportului, inclusiv amorsarea;

b) lipirea stratului de barier ă contra vaporilor (cu sau f ăr ă strat de difuzie);c) aplicarea termoizolaţiei (cu sau f ăr ă şapă de protecţie);d) lipirea straturilor hidroizolante.

SECŢIUNEA a 2-a: Lucr ări pentru pregătirea suprafeţelor suport

Art.114 Pregătirea pereţilor exteriori pentru aplicarea termosistemului compact(1) Suprafaţa suport pentru aplicarea termosistemului compact o constituie partea opacă a pereţilor

exteriori ai clădirilor existente executaţi din panouri prefabricate din beton armat, zidărie din blocuri BCA sau căr ămizi ceramice; aceşti pereţi fac parte din categoria „suporturi tencuite”care impun pentru termosistem executarea fixării cu dibluri suplimentar faţă de operaţiunea delipire;

(2) Executantul va efectua lucr ările indicate în documentaţia tehnică şi va lua acordurile care se

impun în cazul în care pe parcursul lucr ărilor constată necesitatea executării şi a altor lucr ări deremediere a suportului atât cantitativ cât şi calitativ;

(3) Operaţiunile pentru remedierea suportului se efectuează manual sau mecanizat după verificareastării acestuia şi constau în:a) desfacerea tencuielilor neaderente şi raşchetarea rosturilor de mortar;

b) înlăturarea placajelor din produse ceramice sau alte materiale până la stratul portant,rezistent;

c) îndepărtarea tencuielilor degradate urmare atacurilor biologice (mucegai, muşchi, etc.);d) spălarea cu jet de apă şi detergenţi adecvaţi a petelor de gr ăsimi sau a altor substanţe care

ar împiedica aderenţa termoizolaţiei pe perete;e) despr ăfuirea suprafeţelor – constă în înlăturarea prin periere manuală sau mecanică a

prafului, a eflorescenţelor, a exfolierilor şi a zonelor friabile;f) rectificarea suprafeţelor prin aplicarea unui strat de tencuială din mortar compatibil pentru

nivelarea cu următoarele toleranţe:

Distanţe, cm 100 250 400Abaterea suprafeţei, mm 2 3 5

(4) Modul de pregătire al suprafeţelor va fi consemnat în Procesul Verbal de lucr ări ascunse înaintede începerea aplicării termosistemului şi comportă următoarele verificări f ăcute pe toată suprafaţa prin sondaje:a) aderenţa tencuielii pe stratul suport: – să nu prezinte tendinţa de desprindere de suport

(valoarea for ţei de smulgere să fie mai mare de 0,08 N/mm2 ); b) gradul de umiditate şi de absorbţie a apei: conform cerinţelor adezivului sau mortarului

adeziv utilizat;



53

c) duritatea suprafeţei: la lovire să nu sune „a gol”;d) coeziunea şi lipsa prafului şi a eflorescenţelor: verificare vizuală şi tactilă.

Art.115 Pregătirea pereţilor exteriori pentru aplicarea sistemului termoizolant cu strat de aer ventilat

Pregătirea suprafeţelor suport şi verificarea acesteia se efectuează conform Art.112, excepţie

f ăcând rectificarea tencuielii pentru care nu se impun condiţiile de planeitate.Art.116 Pregătirea straturilor suport ale acoperişurilor tip terasă

(1) În funcţie de varianta de soluţie adoptată pentru refacerea termohidroizolaţiei acoperişurilor stratul suport poate fi:a) planşeul de beton armat de peste ultimul nivel al imobilului, în varianta în care se desface

întreaga structur ă termohidroizolantă existentă; b) şapa de protecţie a termoizolaţiei în varianta în care se desfac numai straturile

hidroizolaţiei;

c) hidroizolaţia existentă (în varianta în care aceasta se consider ă că poate deveni suport pentru noua hidroizolaţie).(2) Operaţiunile de pregătire proprii fiecărui tip de suport sunt indicate în reglementările tehnice

specifice privind proiectarea şi execuţia lucr ărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase laacoperişuri de beton.

Art.117 Pregătirea stratului suport la acoperişurile cu şarpantă

(1) La acoperişurile cu pod nelocuibil suportul termoizolaţiei îl constituie planşeul din beton armatde peste ultimul nivel, planşeu care se va cur ăţa în vederea aplicării stratului termoizolant, aşa

cum este prevăzut în GP 110-04 sau în reglementările tehnice specifice privind proiectarea şiexecuţia lucr ărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton;

(2) În cazul amplasării termoizolaţiei pe intradosul şarpantei se vor încheia lucr ările de reabilitare astructurii şarpantei, a asterelei, a etanşeităţii învelitorii şi a protecţiei fungicide a elementelor din lemn aşa cum este prevăzut în GP 110-04.

Art.118 Pregătirea planşeelor de peste spaţii neâncălzite(1) Suprafaţa acestor planşee se va cur ăţa de straturile neaderente (tencuială, zugr ăveală, vopsitorii

sau praf);(2) Suprafeţele se vor rectifica şi pregăti conform Art.112 şi Art.115 în vederea lipirii şi/sau fixării

mecanice a plăcilor termoizolante, a pulverizării spumei de poliuretan sau a aplicării caroiajuluide ancorare a plăcilor de ghips carton şi de susţinere a produselor termoizolante (saltele, plăci,etc.)

SECŢIUNEA a 3-a: Montarea tâmplăriei (ferestre şi uşi exterioare)

Art.119 Operaţiunile de recondiţionare a tâmplăriei existente sau la înlocuirea a acesteia cu modele mai

performante, din punct de vedere a protecţiei termice şi a funcţionalităţii, se efectuează înainte deaplicarea termosistemului după operaţiunile de rectificare a suprafeţei suport (partea opacă a

pereţilor);



54

Art.120 La montarea ferestrelor şi uşilor se vor respecta poziţia, numărul şi distanţele între şuruburile deancorare indicate de producător;

Art.121 După fixarea tâmplăriei în golul zidăriei şi a glafului interior se va executa umplerea rostului dintre

toc şi zidărie cu material termoizolant (bandă izolantă comprimată, chituri siliconice, spumă poliuretanică, etc.) şi protecţia acestuia pe faţa de la interior şi de la exterior;

Art.122 Glaful exterior al ferestrelor se va monta după aplicarea pe faţadă a termoizolaţiei şi a stratului detencuială armată, inclusiv racordul acestora cu tocul tâmplăriei;

Art.123 După fixarea glafului exterior, pe conturul acestuia se va aplica produsul etanşant (chit) indicat în

proiect pentru evitarea infiltraţiei apei din precipitaţii între perete şi izolaţia termică;

Art.124 Montarea şi efectuarea probelor de funcţionare a tâmplăriei constituie fază determinantă şi seconsemnează într-un proces verbal încheiat înainte de începerea lucr ărilor de termoizolare a

pereţilor.

SECŢIUNEA a 4-a: Aplicarea straturilor ansamblului termoizolant compact la pereţi

Art.125 Aplicarea alcătuirii termoizolante se va face în conformitate cu proiectul de execuţie şi ghidul deaplicare utilizând produsele indicate de ofertantul sistemului;

Art.126 Garanţia deţinătorului (ofertantului) de sistem se aplică numai în situaţia în care proiectarea şiexecutarea este conformă cu ghidul de aplicare al termosistemului (inclusiv finisajul) şi cu

produsele indicate de acesta, iar în caz contrar, constând în modificări ale tehnologiei sau înlocuiriide materiale, etc., atunci responsabilitatea revine proiectantului, executantului sau beneficiarului,după caz.

Art.127 Executantul va respecta indicaţiile din documentaţia tehnică (proiect tehnic şi detalii de execuţie)

precum şi ale producătorului referitoare la:

(1) temperaturile minime şi maxime de lucru; (este interzisă aplicarea la temperaturi sub +5oC asuportului, materialelor şi temperatura în aer, iar la tencuiala silicatică sub +8 oC)

(2) măsurile de protecţie a lucr ărilor în curs de executare pe timpul perioadelor de întreruperedatorate condiţiilor atmosferice nefavorabile (ploaie, ceaţă, vânt, etc.);

(3) plasa de protecţie împotriva acţiunii directe a razelor solare;(4) depozitarea şi prepararea produselor componente ale termosistemului;(5) distanţa de montare a schelei faţă de pereţi şi lungimea ancorelor (corelată cu grosimea

termoizolaţiei).(6) operaţiunea de aplicare a alcătuirii termoizolante se efectuează după:

a) încheierea şi verificarea montajului elementelor vitrate; b) pregătirea suprafeţelor suport şi efectuarea probei de lipire pentru a stabili dacă suportul

este uscat;c) protejarea cu folii a suprafeţelor de sticlă, lemn, PVC sau aluminiu;d) încheierea fixării tuturor elementelor care penetrează ansamblul (suporturi, conducte);



55

e) asigurarea măsurilor de protecţie a aticelor, coronamentelor zidurilor sau ale altor suprafeţeorizontale astfel încât să fie împiedicată infiltrarea apei între termoizolaţie şi suport;

f) încheierea lucr ărilor de eliminare a umidităţii ascensionale şi a depunerilor de săruri dinzona soclului.

Art.128 Montajul termosistemului începe prin trasarea orizontalităţii şi fixarea cu ajutorul diblurilor metalice, la fiecare 30 cm, a profilului de soclu la cota indicată în proiect; abaterile de planeitate ale

peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanţieri între profil şi perete, îmbinările dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legătur ă, iar suplimentar, profilul de soclu poate fi lipitcu adeziv pentru profile;

Art.129 Se recomandă ca de la data fabricării blocurilor de polistiren şi până la tăierea în plăci să treacă minimum 2 să ptămâni, cu asigurarea condiţiilor de depozitare, iar la o ultimă verificare, la rupereaunei plăci să nu cadă perle şi ruptura să se producă şi în masa perlelor de polistiren;

Art.130 Aplicarea plăcilor termoizolante se execută în rânduri paralele începând de jos (din profilul de

soclu) în sus:(1) poziţia plăcilor este orizontală cu lungimea paralelă cu profilul de soclu;(2) plăcile se aşează în şiruri orizontale, cu rosturile ţesute (inclusiv la colţurile clădirii);(3) rândurile sunt decalate la ½ placă;(4) tipul adezivului şi modul de aplicare pe placă (pe toată suprafaţa, sau în benzi pe contur) vor fi

conform prevederilor din proiect şi ale producătorului, orice modificare a tehnologiei deaplicare se va face numai cu acceptul producătorului (furnizorului) ansamblului;

Exemplu de fixare a profilului de socluVederi şi secţiune





57

Art.131 Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documentaţia tehnică referitoare la tipul şinumărul acestora, poziţia şi adâncimea găurii în stratul suport:(1) executarea găurilor se va efectua numai după uscarea şi întărirea adezivului în timpul prescris

de producător;(2) găurirea prin percuţie nu se va utiliza în cazul pereţilor din căr ămizi cu goluri sau BCA;

(3) se va verifica prin sondaj rezistenţa la smulgere a diblurilor (un diblu la zece dibluri montate),iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndepărta şi vor fi înlocuite cu alt diblu fixat la odistanţă de minimum 6 cm faţă de poziţia iniţială (sau conform prevederilor din proiect) şi se varelua sondajul; golurile abandonate în stratul suport se vor umple cu mortar adeziv, iar goluriledin termoizolaţie se vor umple cu material termoizolant identic;

(4) diblurile se vor fixa numai în zona în care placa termoizolantă stă pe stratul adeziv;(5) capetele talerelor (rozetelor) diblurilor se vor îngropa până la faţa exterioar ă a plăcilor, nu vor

depăşi după fixare suprafaţa izolaţiei, iar adânciturile rezultate se vor netezi cu grund de bază,cu minimum 24 ore înainte de armarea generală;

(6) în cazul utilizării termoizolaţiei din plăci de vată minerală diblurile se fixează după aplicareaunei pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a suprafeţelor plăcilor;

(7) pe zona de aplicare a placajelor ceramice găurirea pentru introducerea diblurilor se efectuează prin plasa şi stratul de armare cât acesta este încă proaspăt, iar diblurile şi plasa de armare sevor acoperi cu un strat de grund de bază „ud-pe-ud” care, la rândul lui se va arma cu plasă, dacă se prevede în documentaţie armarea dublă.

(8) Tija diblurilor se va ancora în zid respectând adâncimea şi lungimea de ancorare prevăzute îndocumentaţia tehnică specifică (pentru a obţine rezistenţă la smulgere) iar adâncimea în zid agăurii pentru diblu va depăşi cu cca 10 mm lungimea de ancorare.

(9) La lipirea plăcilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme defixare sau alte elemente ajutătoare.

(10) Pentru fixarea în câmp a plăcilor din polistiren se va respecta documentaţia tehnică de execuţiecare poate prevedea una din următoarele variante:

a) Dibluirea tuturor punctelor de intersecţie dintre rosturile verticale şi cele orizontale (undiblu comun la trei plăci) şi câte un diblu în mijlocul fiecărei plăci (model T) sau

b) Câte 3 dibluri pe placă. Distanţa diblurilor faţă de marginea plăcilor se va alege astfel încâtsub fiecare diblu să se găsească mortar adeziv (model W).

Art.132 Pentru ancorarea plăcilor din vată bazaltică trebuie să se foloseasca un diblu cu rozeta suplimentar ă cu diametrul de minimum 140 mm

Dispunerea diblurilor în “T” Dispunerea diblurilor în “W”



58

Art.133 Aplicarea grundului de bază şi înglobarea plasei pentru armare se execută după încheierea şiverificarea ancor ării plăcilor termoizolante şi după şlefuirea acestora pentru planeizarea suprafeţei,

iar dacă după şlefuire plăcile au stat mai mult de 2 să ptămâni neacoperite cu grundul de bază, se vaface o nouă şlefuire. (1) Grundul de bază se aplică cu gletiera după un timp de aşteptare indicat de producătorul

adezivului utilizat;(2) Plasa din ţesătur ă de sticlă, rezistentă în mediul alcalin, se întinde şi se va îngloba, f ăr ă cute, în

stratul de grund de bază proaspăt aplicat, prin derulare în fâşii verticale, de sus în jos;(3) Fâşiile de plasă, cu lăţimea uzuală de 1,0 m se vor suprapune lateral şi la capete minimum 10

cm şi se vor îngloba astfel încât plasa să fie poziţionată la mijloc sau în treimea exterioar ă astratului de grund de bază şi să fie acoperită minimum 0,5 mm în zonele de suprapunere;(pentru o acoperire optimă plasa se va acoperi cu un strat de grund de bază aplicat „ud-pe-ud”;

(4) Grosimea grundului de bază armat va fi cuprinsă între 2 mm şi 4 mm, sau conform indicaţiilor

producătorului;(5) Acoperirea plasei de armare cu grund de bază va fi de minimum 1,0 mm şi de maximum 3 mm,

iar în zonele de suprapunere între fâşii de minimum 0,5 mm;(6) Colţurile golurilor de fereastr ă se vor arma suplimentar cu ştraifuri din acelaşi tip de plasă

(20/40 cm), aplicate, la 45o pe faţadă şi pe lăţimea glafurilor, înainte de armarea generală;

(7) Pe înălţimea soclului şi a parterului se vor aplica două straturi de armare;(8) La muchiile clădirii şi adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de colţ din aluminiu, cu

plasă de armare integrată;

Armarea suplimentar ă acolţurilor

Dispunerea diblurilor pentru fixarea plăcilor din vată minerală bazaltică (MW) în zona soclului, la colţ şi în câmp curent.



59

(9) În situaţia în care se folosesc profile de colţ f ăr ă plasă integrată (numai pentru muchiileverticale), acestea se înglobează la poziţie în grundul de bază şi se acoper ă cu plasa de armare,care se continuă pe cealaltă latur ă a muchiei pe o lăţime de cel puţin 20 cm;

(10) Muchiile intrânde se execută similar celor ieşinde f ăr ă profil, cu minimum 10 cm suprapunere.(11) Armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful superior al ferestrelor sau uşilor)se realizează folosind profile lăcrimar (picur ător) cu plasă care se montează înainte de armareagenerală.

(12) După uscare (timp indicat de firma producătoare) grundul de bază se va şlefui f ăr ă deteriorarea plasei de armare, pentru nivelarea suprafeţei.

Art.134 Aplicarea finisajului(1) Aplicarea amorsei şi a materialului de finisare se va executa numai după încheierea timpilor de

aşteptare recomandaţi de producător pentru uscarea suportului; de exemplu: minimum 3 zile la

20ºC şi 65% umiditate maximă, în cazul tencuielii decorative;(2) Placările ceramice se vor executa numai după trecerea timpului de aşteptare indicat de producător sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maximă;

(3) Grunduirea se execută, peste masa de ş paclu uscată, cu trafaletul sau cu bidineaua, într-un strat,iar pe vreme foarte călduroasă în două straturi, al doilea strat fiind aplicat după minimum 24ore faţă de primul;

(4) După grunduire suprafeţele trebuie să aibă o culoare uniformă;(5) Tencuielile decorative se aplică cu fierul de glet inoxidabil şi se nivelează la grosimea granulei.

Grosimea stratului ≈ 2-3 mm, minimum 1,5 mm la tencuieli periate şi minimum 2 mm latencuieli striate;

(6) După aplicare tencuiala se drişcuieşte cu drişca de plastic (liniar sau circular).

(7) Uniformitatea de culoare se asigur ă prin utilizarea aceleiaşi şarje de producţie, iar pentruevitarea apariţiei înnădirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continuă pe fâşii orizontale, înscar ă, de sus în jos.



60

(8) Până la uscare (conform normei dată de firmă sau aproximativ 24 de ore) se va evita atingerea,zgârierea sau umezirea suprafeţei, iar toată faţada va fi protejată de acţiunea directă a razelor solare, de acţiunea ploii şi vântului puternic, cu plasă de protecţie.

(9) Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu conţinut suplimentar de substanţe careîmpiedică formarea mucegaiului şi ciupercilor. Peste tencuiala decorativă se poate aplica ovopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25%.

SECŢIUNEA a 5-a: Aplicarea termoizolaţiei la planşeele peste spaţii neîncălzite

Art.135 Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul planşeului, pe grinzile aferente şi pe pereţii adiacenţiconform uneia din următoarele soluţii şi tehnologii de executare indicate în proiect:(1) Termosistem compact prin lipirea cu adeziv, fixarea plăcilor termoizolante cu dibluri şi

protejarea cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă conform structurii ETICS executate lafaţade;

(2) Spumă poliuretanică aplicată in situ cu instalaţie pneumatică de amestecare a componentelor şi pulverizare;

(3) Fixarea mecanică, pe un schelet de susţinere, a termoizolaţiei şi a unui strat de protecţie şifinisaj din plăci de gips carton;(4) Plăci din vată minerală, caşerate cu un strat de finisaj, montate cu dibluri.

Art.136 La executarea găurilor în planşeele din beton armat, pentru fixările mecanice, se vor localizatraseele instalaţiei electrice pentru evitarea secţionării acestora

Art.137 Operaţiunile de aplicare a alcătuirilor stabilite în documentaţia de execuţie se vor începe după încheierea lucr ărilor de instalaţii, a eventualelor lucr ări de eliminare a infiltraţiilor şi a urmărilor

acestora şi a pregătirii suprafeţei suport (cur ăţare, rectificare, verificare coeziune);

Art.138 La aplicarea termosistemului compact se vor respecta condiţiile enunţate la Secţiunea anterioar ă (a4-a) cu privire la fixarea plăcilor şi a diblurilor, aplicarea masei de ş paclu, a armăturii şi a tencuielii;

Art.139 La executarea sistemului termoizolant protejat cu plăci de gips carton scheletul de susţinere se varealiza din profilele indicate de producător fixate la distanţa de 60 cm modulată la lăţimea plăcilor de gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toată suprafaţa suportului stratul cu rolde barier ă contra vaporilor; în spaţiul dintre plafon şi plăcile de gips-carton se va introducetermoizolaţia din diverse produse (saltele sau plăci de vată minerală MW sau GW, etc.) realizându-se un strat continuu, f ăr ă întreruperi;

SECŢIUNEA a 6-a: Aplicarea termoizolaţiei la acoperişuri

Art.140 Aplicarea termoizolaţiei se diferenţiază în funcţie de tipul acoperişurilor şi poziţia în cadrulacestora, astfel:(1) la acoperişurile tip terasă (figura 3 şi 4), termoizolaţia se execută într-o structur ă complexă

termohidroizolantă, cu personal calificat în specialitatea hidroizolaţii şi termoizolaţii, care

utilizează tehnologii curente şi mijloacele tehnice proprii realizării acestor lucr ări, înconformitate cu prevederile din proiectul de execuţie, din documentaţia producătorului şi dinreglementările tehnice în vigoare;



61

(2) la acoperişurile cu şarpantă termoizolaţia se aplică:a) sub pardoseala podului realizată dintr-o şapă armată;

b) sub astereala şi învelitoarea acoperişului mansardei (figura 5) şi va fi protejată de panouride gips carton sau conform detaliilor din proiectul de execuţie şi recomandărilor

producătorului.

SECŢIUNEA a 7-a: Aplicarea stratului/sistemului hidroizolant Art.141 Condiţiile tehnice privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant şi verificarea etanşeităţiiacestuia, prin inundarea acoperişului, sunt prevăzute în NP 040 „Normativ privind proiectarea,executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri”.

Art.142 Executarea acestor lucr ări se va realiza de către firme cu personal avînd calificarea de hidroizolator.

Art.143

Acoperişuri terasă sau cu pantă, hidroizolate/termohidroizolateLa construcţiile existente aplicarea structurilor izolante se face după îndepărtarea hidroizolaţiei sautermohidroizolaţiei sau după regenerarea hidroizolaţiei existente, în conformitate cu prevederilereglementărilor tehnice specifice privind proiectarea şi execuţia lucr ărilor de remediere ahidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton şi a reglementărilor cuprinse în anexa 1.

Art.144 La realizarea hidroizolaţiilor din membrane bitumate se vor respecta următoarele:(1) Aplicarea membranelor se va executa începând de la cota joasă spre coama acoperişului cu

lungimea membranelor perpendicular ă pe linia de cea mai mare pantă;(2) aplicarea membranelor la hidroizolaţiile monostrat va respecta decalarea longitudinală indicată

în următoarele exemple:a) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinală la ½ din lungime (L)

b) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinală la ⅓ din lungime (L)



62

(3) se vor respecta suprapunerile între membrane indicate (uzual 12-15 cm la capete şi 8-10 cmtransversal) sau limitele marcate din fabrică de producător pe suprafaţa membranelor;

(4) suprapunerile se vor lipi la cald cu arzătoare cu flacăr ă reglabilă şi se vor presa cu role;(5) la suprapunerile capetelor se va executa decuparea colţurilor:

(6) Pentru evitarea suprapunerii a patru membrane se va executa un decalaj între suprapunereacapetelor membranelor de minimum 0,50 m ;

(7) O variantă de etanşare, f ăr ă suprapunerea capetelor, se poate realiza utilizând o membrană ori benzi de 1/3 sau 1/2 din lăţimea acesteia lipite peste zona de întrerupere pentru asigurareacontinuităţii hidroizolaţiei:

(8) la executarea hidroizolaţiilor bistrat al doilea strat se va aplica decalat cu ½ din lăţimeamembranelor:

Bandă de 1/3 din lăţimea membranei bitumate,derulată pe linia de pantă

Mod de dispunere a membranelor bitumate pentru etanşarea zonei de capăt





64

SECŢIUNEA a 8-a: Reabilitarea instalaţiilor:

Art.147 La executarea lucr ărilor de instalaţii de gaze naturale se vor avea în vedere următoarele:

(1) Permisiunea de a construi în sectorul gazelor naturale se acordă pe bază de autorizaţie emisă deANRE numai persoanelor juridice autorizate sau persoanelor fizice, angajate ale acestora,

autorizate la gradul corespunzător lucr ărilor ce le efectuează. Începerea construcţiei din sectorulgazelor naturale este condiţionată de obţinerea autorizaţiei de modificare pentruobiective/sisteme existente în cazul lucr ărilor de modificare, modernizare, reabilitare saureparaţie capitală, după caz.

(2) Agenţii economici autorizaţi trebuie să facă dovada atât la începerea lucr ărilor cât şi pe parcursul derulării acestora că dispun de dotarea tehnică corespunzătoare categoriilor de lucr ărişi că au personal calificat pentru a asigura calitatea execuţiei şi respectarea termenelor

prevăzute în contracte. Controlul calităţii lucr ărilor în timpul execuţiei este obligaţie aoperatorului licenţiat.

(3) Terminarea lucr ărilor de execuţie a obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale estecondiţionată de efectuarea verificărilor, a probelor de presiune şi de etanşeitate aşa cum

prevede proiectul, normele tehnice sau standardele aplicabile în vigoare.

Art.148 La executarea celorlalte lucr ări de instalaţii, aferente procesului de modernizare energetică aclădirii, se vor avea în vedere următoarele:(1) Inceperea lucr ărilor de reabilitare a instalaţiilor este permisă numai după ce executantul a

primit:a) proiectul instalaţiei, la fazele Detalii de execuţie şi Proiect Tehnic;

b) avizele şi acordurile necesare;c) autorizaţia de construire.

(2) Executarea lucr ărilor de reabilitare a instalaţiilor poate fi realizată numai de către societăţi

(agenţi economici) care au primit certificarea profesională din partea organismelor abilitate deMDRT şi agreerea tehnică din partea distribuitorului de energie sau beneficiarului, după caz.

(3) Se va asigura controlul execuţiei lucr ărilor de reabilitare a instalaţiilor pe şantier de către beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) şi executant prin persoane specializateşi atestate: diriginţi de şantier atestaţi MDRT, responsabili cu execuţia lucr ărilor atestaţi MDRTşi după caz, consultanţi tehnici – exper ţi, în scopul asigur ării cel puţin a nivelurilor minime de

performanţă, în conformitate cu cerinţelor esenţiale definite conform legislaţiei în vigoare privind calitatea în construcţii.

Art.149 Firmele furnizoare vor livra materialele şi echipamentele la caracteristicile corespunzătoare

prevederilor din proiect însoţite de certificate de conformitate.

Art.150 La executarea lucr ărilor de instalaţii se vor respecta reglementările tehnice specifice, în vigoare

privind :h) proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală;i) reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit;

j) instalaţii interioare de încălzire utilizînd noi sisteme de producere aagentului termic.

k) proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;l) proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor.

m) proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.n) proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gazenaturale.



ANEXA 1CORELARE ÎNTRE SOLUŢIILE SAU DETALIILE DE PR

DOMENIUL DE UTILIZARE AL PRODUSELORTABELUL 1.1 – CORELARE ÎNTRE SOLUŢIILE SAU DETALIILE DE PRINCIPIU ŞI DPRODUSELOR DIN POLISTIREN EXPANDAT (EPS) - utilizate pentru reabilitarea termică

Domeniul deutilizare Cod Soluţii/alcătuiri principale

IndicativSOLUŢIE / DET

1 2 3 4

Pereţi exteriori

E1aStrat aplicat la exterior ca sistem compozit compact deizolare termică (ETICS), pe pereţi din zidărie sau din

betonCap.E, detalii: E1.1

E1bIdem pe partea inferioar ă a planşeelor balcoanelor,logiilor sau bowindourilor

Cap.E, detalii: E1.9

E2Strat aplicat la exterior ca sistem de izolare termică custrat de aer ventilat, cu restricţiile impuse de clasa dereacţie la foc şi aplicarea stratului POAB

Cap.E, detalii: E2.2

E3Strat termoizolant aplicat pe faţa de la interior a

pereţilor protejat cu tencuială armată. (sau panouri degips carton pe schelet, soluţie nerecomandată, veziobservaţii)

Cap.E, detaliu: E3.1

Acoperiş

terasă T

Strat termoizolant protejat la partea superioar ă de ohidroizolaţie, iar la partea inferioar ă de o barier ă contravaporilor de apă, utilizat în cadrul acoperişurilor cucirculaţie ocazională sau la terasele gr ădină.

Cap.T,Detalii: T0.1, T0.2T0.3a, T0.3b, T0.5T1.4, T1.5, T1.6, TT3.1, T3.2,

mansardă

A1Strat aplicat ca izolaţie termică a planşeelor de pod şia podurilor neîncălzite.

Cap.A,Detalii: A0.1, A0.3A1.1 – A1.8,

A2

Strat termoizolant amplasat între capriori şi/sau subcă priori, cu strat de ventilare sub astereală, cu strat de

protecţie şi finisaj la partea inferioar ă, cu restricţiileimpuse de clasa de reacţie la foc şi strat POAB la faţasuperioar ă.

Cap.A,Detalii: A2.1, A2.2



Planşee pestesubsol

S1Strat orizontal de termoizolare suplimentar ă aplicat pe

planşeul de peste subsolCap.S,Detalii S0.1,S1.1, S1.2

S2Strat termoizolant amplasat sub planşeul de pestesubsol

Cap.S,Detalii, S0.2,

S2.1, S2.2

Placa pe sol PStrat aplicat peste placa de beton, pe un strat deetanşare, sub pardoseala cu încărcare distribuită,

Cap.P,Detalii P1.1, P1.2,



TABELUL 1.2 – CORELARE ÎNTRE SOLUŢIILE SAU DETALIILE DE PRINCIPIU ŞI DPRODUSELOR DIN POLISTIREN EXTRUDAT (XPS) - utilizate pentru reabilitarea termic

Domeniul deutilizare

Cod Soluţii/alcătuiri principaleIndicativ

SOLUŢIE / DET

1 2 3 4

Pereţi exteriori

E1bStrat termoizolant aplicat pe partea superioar ă a

planşeelor balcoanelor sau logiilor Cap.E, detalii: E1.9

E1E2

Strat la exterior ca sistem compozit compact deizolare termică (ETICS), pe pereţi în zona soclurilor sau subsolurilor

Cap.E, detalii: E1.4E2.10, E2.11

Acoperiş

terasă T

Strat termoizolant utilizat la terase ranversate sau la

terasele gr ădină.

Cap.T,

Detalii: T0.4a, T0.4T0.4c, T0.5c, T0.5T1.2, T1.7, T1.9,

mansardă A1Posibil de utilizat ca izolaţie termică la planşeele demansardă sau a podurilor neîncălzite circulate (cu stratPOAB).

Cap.A,Detalii: A0.1, A0.2A1.1 – A1.8,





Cap.P,Detalii P1.1, P1.2








S2Strat termoizolant amplasat sub planşeul de pestesubsol

Cap.S,Detalii, S0.2,

S2.1, S2.2


Cap.P,Detalii P1.1, P1.2,P1.3, P1.4



ANEXA 2CERINŢE MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODU

TABELUL 2.1

D O M E N I U

D E U T I L I Z A

R E

I n d i c a t i v s o l u ţ i i ( v e z i P . I I )

ALCĂTUIRI

TERMO-

IZOLANTE

CERINŢE MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODUSELOR D

T o l e r a n ţ a l u n g i m i i

T o l e r a n ţ a l ă ţ i m i i

T o l e r a n ţ a g r o s i m i i

T o l e r a n ţ a p e r p e n d i c u l a r i t ă

ţ i i

T o l e r a n ţ a p l a n e i t ă ţ i i

S t a b i l i t a t e a d i m e n s i o n a l ă î

n

c o n d i ţ i i n o r m a l e d e l a b o r a t o r

S t a b i l i t a t e a d i m e n s i o n a l ă î

n

c o n d i ţ i i s p e c i f i c a t e d e

t e m p e r a t u r ă ş

i u m i d i t a t e

D e f o r m a r e a î n c o n d i ţ i i d e

s a r c i n ă l a

c o m p r e s i u n e ş i

t e m p e r a t u r ă

E f o r t u l d e c o m p r e s i u n e l a o

d e f o r m a r e ( t a s a r e ) d e 1 0 %

R e z i s t e n ţ a l a t r a c ţ i u n e

p e r p e n d i c u l a r ă p

e f e ţ e

R e z i s t e n ţ a l a î n c o v o i e r e

Li Wi Ti Si Pi DS(N)i DS(TH)i DLT(i)5 CS(10)i TRi BSi

P e r e ţ i e x t e r i o r i

E1

Termosistem compact(ETICS) (vezi nota*)

L2 W2 T2 S2 P4 DS(N)2 DS(70,-)2 - CS(10)100* TR100 BS150

Idem zona parter L1 W2 T2 S2 P4 DS(N)2 DS(70,-)1 - CS(10)120 TR150 BS170

E2 Sistem termoizolantcu strat de aer ventilat

L1 W1 T1 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)3 DLT(1)5 CS(10)70 - BS115

E3 Termoizolaţ ie aplicată la interior

L1 W1 T2 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)3 - CS(10)100 TR100 BS150

A c o p e

r i ş T e r a s ă

T

Termoizolaţ ie protejată cu şapă suport alhidroizolaţ iei

L1 W1 T1 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)2 - CS(10)120 - BS170 C

Hidroizolaţ ie aplicată direct pe termoizolaţ ie

L1 W1 T2 S2 P4 DS(N)5 DS(70,-)1 DLT(1)5 CS(10)150 - BS200 C

m a n s a r d ă

A1Termoizolaţ ie, protejată cu şapă, amplasată peplanşeele de pod


A2Termoizolaţ ie între şisub căpriori aplicată condiţ ionat (vezi nota**)

L1 W1 T1 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)1 DLT(1)5 CS(10)60 - BS100



P l a n ş e u

p e s t e

s u b s o l

S1Termoizolaţ ie aplicată pe planşeu


S2Termoizolaţ ie aplicată sub planşeu

L1 W1 T2 S1 P4 DS(N)5 DS(70,-)3 - CS(10)70 TR100 -

Planşeupe sol P

Termoizolaţ ie subşapă


Nota*: Plăcile din EPS utilizate în sistem ETICS, la faţ ade, pe zone care nu sunt expuse acţ iunii distructive a grindinei pot

Nota**: Termoizolaţ ia se amplasează în structurile din lemn cu restricţ ii impuse de clasa de reacţ ie la foc, cu obligativitaatacurilor biologice şi care să prevină contactul dintre EPS şi conservanţ ii lemnului care ar putea provoca dizolvaunei protecţ ii împotriva temperaturilor ridicate ale învelitorii.



TABELUL 2.2

D O M E N I U

D E U

T I L I Z A R E

I n d i c a t i v s o l u ţ i i ( v e z i P . I I )

ALCĂTUIRI

TERMO-

IZOLANTE

CERINŢE MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODUSELOR DIN

T o l e r a n ţ a l u n g i m i i

T o l e r a n ţ a l ă ţ i m i i

T o l e r a n ţ a p e r p e n d i c u l a r i t ă ţ i i

T o l e r a n ţ a p l a n e i t ă ţ i i

T o l e r a n ţ a g r o s i m i i

S t a b i l i t a t e a d i m e n

s i o n a l ă

î n

c o n d i ţ i i s p e c i f i c a t e d e

t e m p e r a t u r ă ş

i u m

i d i t a t e

D e f o r m a r e a î n c o n d i ţ i i d e

s a r c i n ă l a

c o m p r e

s i u n e ş i


E f o r t u l d e c o m p r e s i u n e l a o

d e f o r m a r e ( t a s a r

e ) d e 1 0 %

R e z i s t e n ţ a l a t r a c

ţ i u n e

p e r p e n d i c u l a r ă p e

f e ţ e

F l u a j u l d e c o m p r e

s i u n e

L W Sb Smax T DS(TH)i DLT(i)5 CS(10\y)i TRi CC(i1/i2/y)σc

P e r e ţ i

e x t e r i o r i E1

Termosistemcompact (ETICS) pezona parter

A c e s t e c a r a c t e r i s t i c i s e d e t e r m i n ă p

e n t r u p l ă c i l e t e r m o i z o l a n t e

î n c o n

f o r m i t a t e c u 4 . 2 . 2 ,

t a b e l u l 1 d i n S R E N 1

3 1 6 4 : 2 0 0 9 T3 DS(70,-)5 - CS(10\y)200 TR200 -

Termoizolaţ ie la soclu

şi pereţ ii subsolurilor

T2 DS(70,90)5 DLT(2)5 CS(10\y)300 TR200 CC(2/1,5/10)1

A c o p e r i ş

T e r a s ă

T

Termoizolaţ ie protejată cu hidroizolaţ iei pe şapă

T2 - DLT(2)5 CS(10\y)200 - CC(2/1,5/25)15

Termoizolaţ ie laterase ranversate

T2 DS(70,90)5 DLT(2)5 CS(10\y)300 CC(2/1,5/10)15

m a n s a r d ă


T2 DS(70,-)5 - CS(10\y)200 - CC(2/1,5/25)1

A2Termoizolaţ ie pestecăpriori aplicată condiţ ionat (vezi nota)

T2 DS(70,-)5 DLT(1)5 CS(10\y)500 TR200 CC(2/1,5/25)2

Planşeupeste

subsol

S1Termoizolaţ ie aplicată

pe planşeu

T2 DS(70,-)5 - CS(10\y)300 - CC(2/1,5/25)1

Planşeupe sol P

Termoizolaţ ie subşapă

T2 DS(70,90)5 - CS(10\y)300 - CC(2/1,5/25)1

Nota: Termoizolaţ ia se amplasează în structurile din lemn cu restricţ ii impuse de clasa de reacţ ie la foc, cu obligativitatea aplicării unui strat de proprevină contactul dintre XPS şi conservanţ ii lemnului care ar putea provoca dizolvarea sau umflarea polistirenului, precum şi cu asigurarea unei prote



TABELUL 2.3

D O M E N I U D E U T I L I Z A R E

I n d i c a t i v s o l u

ţ i i ( v e z i P . I I )

ALCĂTUIRI

TERMO-

IZOLANTE

CERINŢE MINIME PENTRU CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODUSELOR

T o l e r a n ţ a g r o

s i m i i

S t a b i l i t a t e a d

i m e n s i o n a l ă

î n c o n d i ţ i i s p e c i f i c a t e d e


E f o r t u l d e c o m p r e s i u n e l a

o d e f o r m a r e ( t a s a r e ) d e

1 0 %

R e z i s t e n ţ a l a

t r a c ţ i u n e

p e r p e n d i c u l a

r ă p

e f e ţ e

S a r c i n a c o n c

e n t r a t ă

F l u a j u l d e c o m p r e s i u n e

A b s o r ţ i a d e a

p ă ,

d e s c u r t ă

d u r a t ă ,

p r i n i m e r s i e

C o m p r e s i b i l i t a t e

Ti DS(T+) CS(10\y)i TRi PL(5)i CC(i1/i2/y)σc WSi CPi

P

e r e ţ i e x t e r i o r i

E1Termosistemcompact (ETICS)

T5

S e d e t e r m i n ă p e

n t r u p l ă c i l e u t i l i z a t e c a t e r m o s i s t e m E

T I C

S î n c o n f o r m i t a t e

c u 4 . 3 . 2

d i n S R E N 1 3 1 6 2 : 2 0 0 9

CS(10\y)20 TR10 PL(5)250 -

S e d e

t e r m i n ă p

e n t r u p l ă c i l e t e r m o i z o l a n t e î n c o n f o r m i t a t e

c u 4 . 3 . 7

d i n S R E N 1 3 1 6 2 : 2 0 0 9

-

Idem zona parter T5 CS(10\y)30 TR10 PL(5)300 - -

E2 Sistem termoizolant *) custrat de aer ventilat **)

T3 CS(10\y)10 TR7,5 - - -

E3 Termoizolaţ ie la interior sub plăci de gipscarton

T3 CS(10\y)5 TR1 - - -

A c o p e r i ş

t e r a s ă

T

Termoizolaţ ie protejată cu hidroizolaţ iei pe şapă

T6 CS(10\y)50 - PL(5)550 CC(2/1,5/10)4 CP4

Hidroizolaţ ie lestată aplicată pe termoizolaţ ie

T6 CS(10\y)50 TR10 PL(5)600 CC(2/1,5/10)3 CP3

m a n s a r d ă


T6 CS(10\y)50 - PL(5)550 CC(2/1,5/10)4 CP5

A2Termoizolaţ ie între şisub căpriori aplicată condiţ ionat **)

T2 - - - - -

P e p l a n ş e e

s u b p a r d o -

s e a l ă

S1

Termoizolaţ ie aplicată pe planşeu sub şapă

T6 CS(10\y)50 - PL(5)600 CC(2/1,5/10)4 CP4

Termoizolaţ ie întregrinzişoare

T2 CS(10\y)0,5 TR1 - - -

Subplanşee

S2Termoizolaţ ie lipită sub planşeu

T4 CS(10\y)20 TR10 - - -



74

ANEXA 3(informativă)

PREVEDERI LEGATE DE INSCRIPŢIONAREA PRODUSELOR DINPOLISTIREN EPS sau XPS

1. Marcarea CE şi etichetarea produselor vor respecta prevederile anexei ZA din specificaţiiletehnice europene armonizate aferente acestor produse;

2. Suplimentar faţă de informaţiile care însoţesc simbolul marcajului de conformitate CEcuprinse în anexa ZA, din specificaţiile tehnice, pentru produsele din polistiren expandat(EPS) se recomandă următoarele:

a. Pentru verificarea şi recunoaşterea/identificarea ulterioar ă a produselor puse înoper ă să se efectueze inscripţionarea pe partea laterală a plăcilor de polistiren aşacum se prevede şi în anexa ZA.3 din SR EN 13163:2009 respectiv SR EN13164:2009;

b. Pentru identificarea vizuală, rapidă, a produselor la achiziţionare, manipulare,transport, depozitare şi control se recomandă la inscripţionarea produselor utilizarea codurilor de culoare prezentate în tabelul 1:

Tabelul 1

Clasa de pro Cod de culoare Observaţii

EPS 50 1 x MARO

EPS 60 1 x ALBASTRUEPS 70 2 x ALBASTRU

EPS 80 1 x ROSU

EPS 100 1 x GALBEN

EPS 120 2 x GALBEN

EPS 150 1 x NEGRU

EPS 200 2 x NEGRU

EPS T 2 1 x VERDE

EPS T 4 2 x VERDE

EPS T 5 3 x VERDE

3. Modul de dispunere al benzilor, locul şi dimensiunile acestora se vor stabili de asociaţiile profesionale de profil.



75

ANEXA 4

REFERINŢE TEHNICE

Reglementări tehnice:

1. NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şiexploatarea hidroizolaţiilor la clădiri.

Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.nr. 607/21.04.2003 publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr.776 bis/05.11.2003

2. NP 064-2002 Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit.

Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.nr. 1991/12.12.2002 publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 944 / 23.12.2002

3. NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şiexploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă laclădiri.

Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.nr. 606/21.04.2003 publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 776 bis / 05.11.2003

4. NP 121-2006 Normativ privind reabilitareahidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 1732/21.09.2006 publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 910/08.11.2006

5. NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execuţia şiexploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cumateriale bituminoase şi polimerice.

Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.nr. 605/21.04.2003 publicat înMonitorul Oficial al României

Partea I nr. 576 bis /12.08.20036. GP 110-2004 Ghid privind reabilitarea termică a

blocurilor de locuinţe cu regim de înălţime până laP+9E, realizate după proiecte tip, prin transformareaacoperişurilor tip terasă în acoperişuri înclinate, cuamenajarea de poduri neîncălzite sau mansarde.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 364/08.03.2005 publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 1177bis / 27.12.2005

7. GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execuţia şiexploatarea învelitorilor din membrane polimericerealizate ,,in situ”.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 219/2005 publicat în MonitorulOficial al României Partea I nr.435 bis / 23.05.2005

8. GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execuţia şiexploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoaseaditivate cu APP şi SBS.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 1734/21.09.2006 publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 928/15.11.2006

9. C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic alelementelor de construcţie ale clădirilor.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 2055/29.11.2005 publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 1.124 bis/ 13.12.2005

10. Ordinul M.D.R.T. nr. 2513 din 22/11/2010 demodificare a reglementării tehnice C 107-2005

Normativ privind calculul termotehnic al elementelor

de construcţie ale clădirilor.

publicat în Monitorul Oficial alRomâniei Partea I nr. 820/ 8.12.2010



76

11. GT 058-2003 Ghid privind criteriile de performanţă alecerinţelor de calitate conform legii nr.10/1995 privindcalitatea în construcţii, pentru instalaţii de ventilare-climatizare.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 902/25.11.2003; publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 877/10.12.2003

12. GT 059-2003 Ghid privind criteriile de performanţă ale

cerinţelor de calitate conform legii nr.10/1995 privindcalitatea în construcţii, pentru instalaţiile electrice dinclădiri.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.

nr. 903/25.11.2003; publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 867/5.12.2003

13. GT 060-2003 Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform legii nr.10/1995

privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile deîncălzire centrală.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 901 /25.11.2003; publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 877/10/12/2003

14. GT 063-2004 Ghidul criteriilor de performanţă acerinţelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privindcalitatea în construcţii pentru instalaţii sanitare din

clădiri .

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 173 /15.02.2005; publicat în

Monitorul Oficial al României

Partea I nr. 375 bis/04.05.200515. Mc 001/1- 2006 Metodologie de calcul al performanţeienergetice a clădirilor. Partea I-Anvelopa clădirii.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 157/01.02.2007; publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 126 bis/21.02.2007

16. Mc 001/2- 2006 Metodologie de calcul al performanţeienergetice a clădirilor. Partea II – Performanţaenergetică a instalaţiilor din clădiri.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 157/01.02.2007; publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 126 bis/21.02.2007

17. Mc 001/3- 2006 Metodologie de calcul al performanţeienergetice a clădirilor. Partea III – Auditul şi

certificatul de performanţă al clădirii.

Aprobat prin Ordinul M.T.C.T.nr. 157/01.02.2007; publicat în

Monitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 126 bis/21.02.200718. C107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate

termica a elementelor de inchidere ale cladirilor Aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.nr. 1574/15.10.2002; publicat înMonitorul Oficial al RomânieiPartea I nr. 126 bis/21.02.2007

19. I 5 – 2010 Normativ pentru proiectarea, executarea siexploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare.

Aprobat prin Ordinul M.D.R.T.nr.1659 / 22.06.2011 publicat inMonitorul Oficial al RomanieiPartea I, nr. 504 / 15.07.2011

Standarde:

1. SR EN 13707+A2:2009 Foi flexibile pentru hidroizolaţii. Foi bituminoase armate pentru hidroizolarea acoperişurilor. Definiţii şi caracteristici;

2. SR EN 13956:2006 şiSR EN 13956:2006/AC:2006

Foi flexibile pentru hidroizolaţii. Foi hidroizolante de material plastic şi cauciuc pentru acoperiş. Definiţii şi caracteristici

3. ETAG 004:2000 Ghidului European pentru Agrementarea Tehnică a Sistemelor de Izolare Termică Exterioar ă;

4. ETAG 014:2011 şi ETAG

020:2006

Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material

plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolaretermică exterioare;



77

5. SR EN 13496:2003 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea rezistenţei la smulgere a sistemelor compozite deizolare termică la exterior (ETICS) (încercare cu bloc de spumă);

6. SR EN 13497:2004 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea rezistenţei la impact a sistemelor compozite de

izolare termică la exterior (ETICS);7. SR EN 13498:2004 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.

Determinarea rezistenţei la penetrare a sistemelor compozite deizolare termică la exterior (ETICS);

8. SR EN 13499:2004 Produse termoizolante pentru clădiri. Sisteme compozite deizolare termică la exterior (ETICS) pe bază de polistirenexpandat. Specifica ie;

9. SR EN 13500:2004 Produse termoizolante pentru clădiri. Sisteme compozite deizolare termică la exterior (ETICS) pe bază de vată minerală.Specificaţie;

10. SR EN 13162:2009 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din vată

minerală (MW). Specificaţie;11. SR EN 13163:2009 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat (EPS). Specificaţie;

12. SR EN 13164:2009 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate dinspumă de polistiren extrudat (XPS) Specificaţie;

13. SR EN 13165:2009 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate dinspumă rigidă de poliuretan (PUR). Specificaţie;

14. SR EN 13167:2009 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate dinsticlă celular ă (CG). Specificaţie;

15. SR EN 13170:2009 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din plută expandată (ICB). Specificaţie;

16. SR EN 822:1997 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea lungimii şi lăţimii;

17. SR EN 823:1997 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea grosimii;

18. SR EN 824:1997 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea perpendicularităţii;

19. SR EN 825:1997 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea planităţii;

20. SR EN 826:1997 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea comportării la compresiune;

21. SR EN 1602+AC:1998 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea densităţii aparente;22. SR EN 1603+AC:1998/

A1:2007Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea stabilităţii dimensionale în condiţii normale şiconstante de laborator (23 grade C / 50% umiditate relativă);

23. SR EN 1604+AC:1998SR EN 1604+AC:1998/A1:2007

Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea stabilităţii dimensionale în condiţii specificate detemperatur ă şi umiditate;

24. SR EN 1607+AC:1999 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea rezistenţei la tracţiune perpendicular pe feţe;

25. SR EN 1935:2003

şiSR EN 1935:2003 /AC:2004

Accesorii pentru construcţii. Balama cu ax simplu. Cerinţe şimetode de încercare;



78

26. SR EN 12051:2001 Accesorii pentru construcţii. Închizători pentru uşi şi ferestre.Condiţii şi metode de încercare;

27. SR EN 12087:1999SR EN 12087:1999/A1:2007

Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.Determinarea absorbţiei apei de lungă durată prin imersie.

28. SR EN 12086:1999 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.

Determinarea proprietăţilor de transmisie a vaporilor de apă;29. SR EN 12091:1999 Produse termoizolante destinate utilizării la clădiri.

Determinarea rezistenţei la efectul de îngheţ-dezgheţ;30. SR EN 12207:2002 Ferestre şi uşi. Permeabilitate la aer. Clasificare;31. SR EN 12208:2002 Ferestre şi uşi. Etanşeitate la apă. Clasificare;32. SR EN 12210:2002

SR EN 12210:2002/AC:2003Ferestre şi uşi. Rezistenţă la încărcarea din vânt. Clasificare;

33. SR EN 12365-1:2004 Feronerie pentru clădiri. Profile de etanşare pentru vitraj şigarnituri de etanşare pentru uşi, ferestre, obloane şi pereţicortină. Partea 1: Cerinţe de performanţă şi clasificare.

34. SR EN 12608:2004 Profile din policlorur ă

de vinil neplastifiată

(PVC-U) pentrufabricarea ferestrelor şi uşilor. Clasificare, cerinţe şi metode deîncercare;

35. SR EN 14351-1+A1:2010 Ferestre şi uşi. Standard de produs, caracteristici de performanţă. Partea 1: Ferestre şi uşi exterioare pentru pietoni,f ăr ă caracteristici de rezistenţă la foc şi / sau etanşeitate la fum;

36. SR EN 13501-1+A1:2010 Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie.Partea 1:Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacţiela foc

37. SR EN 13501-2+A1:2010 Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie.Partea 2: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de

rezistenţă la foc, cu excepţia produselor utilizate în instalaţiilede ventilare38. SR EN 13501-5+A1:2010 Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie.

Partea 5: Clasificare pe baza rezultatelor încercărilor acoperişurilor expuse la un foc exterior



79

PARTEA a II-aSOLUŢII CADRU PENTRU REABILITAREA TERMICĂ A ANVELOPEI



80

CUPRINS :

CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALESECŢIUNEA 1: Obiect şi domeniu de aplicare

SECŢIUNEA a 2-a: Terminologie şi abrevieri

CAPITOLUL II: PRINCIPII GENERALE ŞI MODUL DE UTILIZARE AL SOLUŢIILOR CADRUSECŢIUNEA 1: Generalităţi

CAPITOLUL III: SOLUŢII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUŢII PENTRU PEREŢI EXTERIOR - PARTE OPACĂ (E)SECŢIUNEA 1: GeneralităţiSECŢIUNEA a 2-a: Soluţii cu suplimentare a termoizolaţiei pereţilor exteriori – parte opacă, prinintervenţie la exterior SECŢIUNEA a 3-a: Soluţii cu suplimentare a termoizolaţiei pereţilor exteriori – parte opacă, prinintervenţie la interior

CAPITOLUL IV: SOLUŢII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUŢII PENTRU PLANŞEE DE TERASĂ (T)SECŢIUNEA 1: GeneralităţiSECŢIUNEA a 2-a: Recomandări pentru terasa ranversată SECŢIUNEA a 3-a: Recomandări pentru terasa gr ădină

SECŢIUNEA a 3-a: Recomandări pentru terasa gr ădină SECŢIUNEA a 4-a: Recomandări generale pentru terase

CAPITOLUL V: SOLUŢII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREAPROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE. SOLUŢII PENTRUPLANŞEE DE POD (A)SECŢIUNEA 1: GeneralităţiSECŢIUNEA a 2-a: Recomandări de principiu şi detalii de racordare

CAPITOLUL VI: SOLUŢII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.

SOLUŢII PENTRU PLANŞEE PESTE SUBSOLURI NEÎNCĂLZITE (S)SECŢIUNEA 1: GeneralităţiSECŢIUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

CAPITOLUL VII: SOLUŢII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUŢII PENTRU PLANŞEE PE SOL (P) SECŢIUNEA 1: GeneralităţiSECŢIUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

CAPITOLUL VIII: SOLUŢII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU

ÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUŢII PENTRU FERESTRE ŞI UŞI EXTERIOARE (F)



81

SECŢIUNEA 1: GeneralităţiSECŢIUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi de principiu pentru elemente auxiliare

CAPITOLUL IX: SOLUŢII PENTRU ALTE ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE

PERIMETRALE SECŢIUNEA 1: Generalităţi

CAPITOLUL X: SCHEME ŞI DETALII DE PRINCIPIU PENTRU SOLUŢII DEREABILITARE ŞI MODERNIZARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR

ANEXA 1 (informativă) – Ferestre şi uşi exterioareANEXA 2 (informativă) – Geamuri termoizolanteANEXA 3 (informativă) – Sisteme de protecţie la acţiunea radiaţiei solareANEXA 4 (informativă) – Grile de admisie şi evacuare la tâmplării

ANEXA 5 (informativă) – Benzi de etanşare la montarea ferestrelor noiANEXA 6 - Referinţe tehnice şi legislative



82

PARTEA a II-a

SOLUŢII CADRU PENTRU REABILITAREA TERMICĂ A ANVELOPEI Înlocuieşte: SC 007- 02

CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE

SECŢIUNEA 1: Obiect şi domeniu de aplicare

Art.1 Prezenta reglementare tehnică cuprinde prevederi şi soluţii de principiu referitoare la concepţia şi

proiectarea sub aspectul realizării cerinţei esenţiale de izolare termică şi de economie a energiei, lanivelul zonelor opace şi a celor vitrate ale elementelor de închidere ale clădirilor de locuit care se

reabilitează şi se modernizează din punct de vedere higrotermic, în conformitate cu prevederilelegislaţiei în vigoare.

Art.2Reglementarea se refer ă, în principal, la următoarele elemente de construcţie perimetrale:(1) pereţi exteriori - parte opacă;(2) pereţi exteriori - parte vitrată - tâmplăria exterioar ă.(3) planşee de terasă;(4) planşee care delimitează volumul încălzit al clădirii de spaţii neîncălzite adiacente (planşee de

pod, planşee peste subsoluri neîncălzite, ş.a.);(5) plăci pe sol, peste cota terenului sistematizat (CTS);

Art.3Lucr ările de îmbunătăţire a protecţiei termice se recomandă ca să se realizeze:(1) concomitent cu alte lucr ări de intervenţie la clădirile existente cum sunt cele de consolidare

structurală antiseismică şi cele de reparaţii capitale.(2) însoţite şi de modernizarea funcţională şi arhitecturală a clădirii şi eventual de ridicarea nivelului

de protecţie acustică, în funcţie de opţiunea utilizatorilor, respectând, de câte ori este posibil, şicerinţele de siguranţă în exploatare, igienă, sanatate şi mediu, precum şi cea de securitate laincendiu.

Art.4

Prevederile se adresează proiectanţilor, exper ţilor tehnici, auditorilor energetici, verificatorilor de proiecte atestaţi MDRT, executanţilor, responsabililor tehnici cu execuţia, autorităţilor publice,asociaţiilor profesionale şi organismelor de verificare şi control.

Art.5(1) Reglementarea ofer ă soluţii generale, de principiu, pe baza cărora vor putea fi proiectate în mod

corect detaliile de execuţie în cadrul proiectelor de reabilitare/modernizare termică şi energetică.(2) Aplicarea prezentei reglementari se face în corelare cu prevederile din alte documente: acte

normative, reglementari tehnice şi standarde. Referirile la alte documente sunt date în continuareîn text în cazurile în care este necesar şi sunt enumerate în Anexa nr.6 – Referinţe tehnice şilegislative.



83

SECŢIUNEA a 2-a: Terminologie şi abrevieri

Art. 6În prezenta lucrare se aplică termenii şi definiţiile următoare:

(1) reabilitare termică/energetică ansamblu de măsuri care conduc la atingerea parametrilor de izolare termică/consumuri energetice

prevăzuţi la proiectarea iniţială a clădirii.

(2) modernizare termică ansamblu de măsuri care conduc la îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei unei clădiri existenteşi a etanşeităţii la aer, reducând fluxul termic disipat prin conducţie, în scopul realizării condiţiilor minime de confort şi igienico-sanitare (inclusiv evitarea riscului de condens superficial şi interstiţial)dar şi a reducerii consumurilor de energie şi implicit a emisiilor poluante la nivelul stabilit delegislaţia în vigoare, în condiţiile unei investiţii optime pe întreg ciclul de viaţă al clădirii, minime înraport cu performanţa obţinută şi a unei durate de recuperare a investiţiei cât mai scurte.

(3) modernizare energetică ansamblu de măsuri care conduc la creşterea performanţei energetice a unei clădiri, analizateindependent de comportamentul instalaţiilor şi al utilizatorilor, prin intervenţii atât asupra anvelopeiunei clădiri cât şi asupra instalaţiilor aferente clădirii, în scopul realizării atât a condiţiilor minime deconfort şi igienico-sanitare (inclusiv evitarea riscului de condens superficial şi interstiţial) cât şi areducerii consumurilor de energie şi implicit a emisiilor poluante la nivelul stabilit de legislaţia învigoare, în condiţiile unei investiţii optime pe întreg ciclul de viaţă al clădirii, minime în raport cu

performanţa obţinută şi a unei durate de recuperare a investiţiei cât mai scurte.

(4) modernizare termică/energetică complexă, integrată, a unui ansamblu de clădiriansamblu de măsuri care conduc la îmbunătăţirea performanţei unui ansamblu de clădiri – evaluată

prin analiză multicriterială, ţinînd cont de resursele locale, de condiţiile climatice, economice,sociale, etc. ale amplasamentului şi de toate cerinţele esenţiale în domeniul clădirilor pe întreagadurată de viaţă a clădirii, în condiţiile unei investiţii optime pe întreg ciclul de viaţă al clădirii,minime în raport cu performanţa obţinută şi a unei durate de recuperare a investiţiei cât mai scurte.

(5) sistem compozit compact de izolare termică la exterior (ETICS = External Thermal InsulationComposite System) / termosistem

sistem aplicat pe şantier, format din produse fabricate industrial, livrat ca sistem complet de către producătorul de sistem şi conţinând, ca un minimum, următoarele componente alese în mod specific

de producătorul de sistem pentru sistem şi substrat: adeziv şi mijloace de fixare mecanică, materialtermoizolant, straturi de grund de bază din care cel puţin unul conţine armătur ă, armătur ă, materialde finisare care poate include o acoperire decorativă; toate componentele unui sistem ETICS sunt

proiectate în mod specific pentru sistem şi substrat de către producătorul de sistem.



84

CAPITOLUL II: PRINCIPII GENERALE ŞI MODUL DE UTILIZARE AL SOLUŢIILOR CADRU


Art. 7Lucrarea conţine soluţii şi detalii curente de izolare termică suplimentar ă a elementelor deconstrucţie perimetrale ale clădirilor de locuit existente (pereţi exteriori, planşee de terasă, planşee de

pod, planşee peste subsol, planşee pe sol, tâmplărie exterioar ă, ş.a.) care se realizează la reabilitarea/modernizarea termică şi energetică a acestora.

Art. 8Soluţiile şi detaliile prezentate în figurile anexate au caracter general, de principiu, exemplificativ,neavând pretenţia să epuizeze gama de soluţii posibile, dar reprezintă o bază de date pentru

proiectarea corectă a izolaţiei termice suplimentare şi evitarea unor greşeli de concepţie şi dealcătuire. Preluarea detaliilor de principiu din prezenta lucrare, în cadrul proiectelor de execuţie, va fi

însoţită în mod obligatoriu de adaptarea acestora la situaţiile concrete, de dezvoltarea lor ca detalii deexecuţie, precum şi de completarea lor cu elemente tehnologice.

Art. 9La elaborarea detaliilor de execuţie, concomitent cu respectarea condiţiilor termotehnice, esteobligatoriu a se verifica şi respectarea exigenţelor de rezistenţă şi stabilitate, durabilitate, izolarehidrofugă şi fonică, siguranţă în exploatare etc., conform reglementărilor tehnice în vigoare.

Art. 10Detaliile cuprinse în documentaţiile tehnice ale firmelor vor fi utilizate numai în condiţiile verificăriilor obligatorii din punct de vedere termotehnic de către proiectanţi, verificatori şi exper ţi atestaţi saude către instituţii abilitate în acest sens.

Art. 11La suplimentarea izolaţiei termice a elementelor de construcţie care compun anvelopa clădirilor delocuit existente şi la îmbunătăţirea detaliilor de noduri caracteristice ale acestora, se va urmări:

(1) prevederea unor izolaţii termice suplimentare adecvate (cu caracteristici higrotermicecorespunzătoare : λ, ρ, µ, sd etc.), cu o grosime suficientă, evitând materialele care ar necesitadimensiuni excesive; se recomandă termoizolaţii eficiente (λ< 0,06 W/mK): polistiren expandat,

polistiren extrudat, plăci rigide din vată minerală sau din sticlă, spumă poliuretanică ş.a.;

(2) izolarea termică suplimentar ă în dreptul punţilor termice, urmărind diminuarea efectului negatival acestora atât asupra fluxului termic disipat cât şi asupra câmpului de temperatur ă de pesuprafeţele interioare ale elementelor care compun anvelopa clădirii, evitând în acest fel

posibilitatea apariţiei condensului superficial; se recomandă: cor ectarea în cât mai mare măsur ă a punţilor termice ţinând seama de zona de influenţă a acestora, realizarea unei continuităţi aizolaţiei termice, atât fizic cât şi ca valoare a rezistenţei termice (aceleaşi rezistenţe termice

pentru zone cu alcătuiri diferite).

(3) amplasarea judicioasă a izolaţiei termice suplimentare, evitând poziţionarea defectuoasă din punct de vedere al difuziei vaporilor de apă şi al stabilităţii termice; poziţionarea izolaţiei termice

suplimentare se va face, de preferinţă, spre exteriorul elementelor de construcţie iar în cazurile încare poziţionarea spre interior a stratului termoizolant este temeinic justificată, se va analiza cu



85

deosebită atenţie comportarea la difuzia vaporilor de apă, în vederea limitării condensului interior în sezonul de iarnă şi asigur ării evapor ării acestuia în sezonul cald, prevăzându-se în modadecvat, bariere contra vaporilor; se vor prevedea tencuieli adecvate la interior, care să asigureimpermeabilitate la vapori de apă şi la exterior, care să asigure impermeabilitate la apă şi

permeabilitate la vaporii de apă.

(4) adoptarea unor soluţii eficiente din punct de vedere economic, evitând consumurile de materialeşi costurile excesive.

(5) asigurarea unei stabilităţi termice corespunzătoare, atât pentru condiţiile de iarnă, cât şi pentrucele de var ă. In cazul elementelor de construcţie uşoare, prin suplimentarea corespunzătoare aizolaţiei termice se va urmări realizarea unor soluţii de elemente de construcţie cu rezistenţetermice sporite.

Art. 12Alegerea soluţiei de termoizolare suplimentar ă a unui element de construcţie care face parte din

anvelopa unei clădiri de locuit, se va face respectând metodele de analiză şi de calcul stabilite înreglementările tehnice C107/2005 cu păr ţile sale şi MC 001/2006, respectând şi prevederile privindoptimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit pe întreg ciclul de viaţă.

Art. 13Alegerea soluţiilor de reabilitare se va face de comun acord şi în colaborare cu proprietarii clădirilor,având în vedere alcătuirea şi starea elementelor de construcţie existente, determinate conformreglementărilor tehnice în vigoare, cu ocazia întocmirii analizei termice şi energetice a clădiriiexistente, precum şi criteriile prioritare specifice fiecărei situaţii în parte.

Art. 14Principalele criterii, exigenţe şi niveluri de performanţă din punct de vedere termo-higro-energetic,care trebuie avute în vedere la alegerea soluţiilor de îmbunătăţire a protecţiei termice, cu ocaziaelabor ării proiectelor de modernizare a clădirilor de locuit, sunt, în principal:(1) asigurarea unui confort termic superior în sezonul rece, inclusiv în ceea ce priveşte indicii PMV

şi PPD, conform standardului privind ambianţe termice moderate, determinarea indicilor PMV şiPPD şi specificarea condiţiilor de confort termic;

(2) îmbunătăţirea microclimatului interior în sezonul cald, în principal prin mărirea stabilităţiitermice, dar şi prin luarea unor măsuri de reducere a efectelor însoririi excesive;

(3) reducerea, în cât mai mare măsur ă, a necesarului anual de energie pentru încălzirea/r ăcireaclădirilor;

(4) reducerea emisiei de substanţe poluante şi în primul rând a emisiei de CO2, prin micşorareaconsumului de combustibili şi deci de energie primar ă (criteriul ecologic);(5) micşorarea substanţială a cheltuielilor de exploatare pentru încălzirea locuinţelor şi recuperarea

cât mai rapidă a cheltuielilor efectuate pentru modernizare.

Art. 15La întocmirea proiectelor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor de locuit existente esterecomandabil să se folosească, în cât mai mare măsur ă, facilităţile oferite în acestă privinţă de:materialele termoizolante noi, cu performanţe superioare, soluţiile şi tehnologiile noi de aplicare,fixare şi protejare a straturilor termoizolante suplimentare, cu un grad ridicat de calitate, siguran ţă,comportare în exploatare şi durabilitate, în conformitate cu prevederile din Partea I.



86

Art. 16Utilizarea produselor şi tehnologiilor noi se va face cu deosebită atenţie şi responsabilitate, încondiţii de atestare, omologare, certificare, asistenţă tehnică şi control, corespunzătoare.

Art. 17

Elaborarea proiectelor de reabilitare şi în special alegerea soluţiilor de principiu şi definitivareadetaliilor se va face de către proiectanţi cu cunoştinţe temeinice şi cu experienţă în domeniul

proiectării constructive şi termotehnice.

Art. 18Lucr ările de reabilitare şi modernizare termotehnică au numeroase conexiuni şi condiţionărireciproce cu structura de rezistenţă a clădirii, care trebuie analizate cu deosebită atenţie. Semenţionează astfel:

(1) Greutatea suplimentar ă rezultată din lucr ările de reabilitare nu trebuie să conducă la depăşireacapacităţii de rezistenţă a elementelor de construcţie structurale, atât la acţiunea încărcărilor

gravitaţionale, cât şi la acţiunea seismică.

(2) Lucr ările de reabilitare şi modernizare termotehnică trebuie să fie executate în strictă corelare culucr ările de consolidare structurală, antiseismică.

(3) Prevederea straturilor termoizolante suplimentare la faţa exterioar ă a anvelopei, creează condiţiifavorabile în ceea ce priveşte comportarea structurii la efectul variaţiei de temperatur ă.

(4) Prevederea unor straturi termoizolante suplimentare pe ambele feţe ale elementelor deconstrucţie (structurale şi nestructurale) împiedică vizualizarea unor eventuale defecte care pot

să apar ă în timp sub acţiunea seismică, a tasărilor inegale sau a altor acţiuni sau accidente.

Art. 19La alegerea materialelor termoizolante se vor avea în vedere, în principal, următoarele criterii:(1) caracteristicile termotehnice, mecanice, de rigiditate, de reacţie la foc, comportarea la umiditate,

ş.a;(2) caracteristicile cerute de poziţia materialului termoizolant în construcţie şi de solicitările la care

este supus;(3) criteriul economic, de optimizare;(4) caracteristici privind manipularea şi punerea în oper ă.

Nota: Se recomandă utilizarea materialelor ecologice, reciclabile cu consumuri de energie înglobată cât mai reduse.

Art. 20Grosimile straturilor termoizolante nu sunt precizate în figurile conţinute în prezenta reglementaretehnică, ele urmând a fi stabilite în funcţie de condiţiile specifice concrete, pe baza unor calculetermotehnice şi de optimizare termo-energetică în conformitate cu reglementările tehnice C107/2005cu păr ţile sale şi MC 001/2006.

Art. 21Trebuie acordată atenţie respectării tuturor prevederilor referitoare la comportarea la foc a tuturor materialelor prevăzute în proiectele de modernizare, dar în primul rând, a materialelor termoizolante

precum şi a sistemelor obţinute cu acestea.





88

c. noul parament al clădirii este - de regulă - mai sensibil la acţiuni mecanice, în specialla şocuri, etc.

(4) Izolarea termică la interior prezintă următoarele avantaje:a. necesită cheltuieli mai reduse, deci o valoare mai mică a investiţiei, ceea ce conduce,

în unele cazuri, la o durată de recuperare mai mică; b. execuţia este mai uşoar ă, cu risc de accidente foarte redus, nefiind necesar lucrul la

înălţime;c. nu afectează aspectul arhitectural existent al clădirilor, considerent important la

clădirile cu valoare istorică sau arhitecturală;d. permite reabilitarea termotehnică, independentă, a pereţilor exteriori aferenţi unui

număr limitat de apartamente din cadrul clădirilor.

(5) Principalele dezavantaje ale soluţiei cu izolare termică la interior de la (4) sunt aspectelemenţionate ca avantaje ale soluţiilor de la (2) cu stratul termoizolant dispus la exterior; semenţionează şi comportarea termotehnică defavorabilă în anumite cazuri precum şi dificultatea

de rezolvare constructivă în unele puncte particulare, de exemplu la racordarea cu tâmplăriaexterioar ă.

Art. 24Este recomandabil ori de câte ori este posibil ca amplasarea stratului termoizolant suplimentar săsefacă la exterior.

Art. 25Soluţia amplasării stratului termoizolant suplimentar la interior este o soluţie posibilă, dar domeniulei de aplicare r ămâne restrâns - de exemplu la clădiriile cu faţade deosebite din punct de vederearhitectural, de regulă clădiri unicat. Soluţia izolării la interior poate fi, de asemenea, avută în vederela clădirile de locuit individuale cu parter sau parter şi etaj, în combinaţie cu amplasarea straturilor termoizolante suplimentare orizontale sub planşeul de pod sau de terasă şi respectiv peste placa pesol sau la partea superioar ă a planşeului peste subsol, situaţie în care se realizează o bună continuitatea termoizolaţiei şi o corectare corespunzătoare a majorităţii punţilor termice.

Art. 26Soluţii de principiu pentru alcătuirea în câmp curent a pereţilor exteriori reabilitaţi din punct devedere termic, cu stratul termoizolant suplimentar dispus la exterior (E0.1, E0.2) şi cu stratultermoizolant nou dispus la interior (E0.3) se dau în fig. E0.

Art. 27Alcătuirea finală a pereţilor exteriori reabilitaţi, cu stratul termoizolant dispus la exterior poate fi:(1) cu structura compactă (schema de principiu E0.1), incluzând eventual un strat de aer neventilat;(2) cu structura ventilată (schema de principiu E0.2).

Art. 28Alcătuirea finală a pereţilor exteriori reabilitaţi, cu stratul termoizolant dispus la interior, este:(1) cu structura compactă, f ăr ă straturi de aer neventilat;(2) cu un strat de aer neventilat.

Art. 29

În schemele de principiu din fig. E0:(1) alcătuirea peretelui exterior iniţial este cu structur ă compactă şi f ăr ă straturi de aer neventilat;



89

(2) în grosimea desenată a pereţilor exteriori existenţi sunt incluse şi straturile de tencuială interioar ă şi exterioar ă, presupuse a fi în stare corespunzătoare; dacă suprafaţa suport a stratuluitermoizolant nou nu este în stare corespunzătoare (rezistenţă scăzută, fisuri, dislocări ş.a), se va

prevedea fie repararea tencuielii, fie înlăturarea şi refacerea ei;(3) nu s-a figurat stratul de lipire pe suprafeţele suport ale straturilor termoizolante, care se execută,

de regulă, din mortar adeziv, cu lianţi organici (r ăşini).

SECŢIUNEA a 2-a: Soluţii cu suplimentare a termoizolaţiei pereţilor exteriori – parte opacă, prinintervenţie la exterior

Art. 30Sistemul compozit compact de izolare termică - termosistem (ETICS = External ThermalInsulation Composite Systems – Sisteme compozite pentru termoizolarea pereţilor exteriori) are caelementele componente: adeziv, material termoizolant, dibluri, masa de ş paclu pentru armare, plasadin fibre de sticlă, accesorii (profile de colţ, profile de soclu, profile pentru rosturi etc.), tencuială decorativă (acrilică, siliconică, silicatică), şi trebuie să respecte prevederile din Partea I, Capitolul III,

Sectiunea a 2-a, art. 18, 19 şi 20, inclusiv cele referitoare la respectarea cerinţei de securitate laincendiu, respectând pentru materiale şi sisteme tehnologice prevederile privind clasa de reacţie lafoc. Se vor mai avea în vedere şi următoarele aspecte:

(1) Sistemele ETICS trebuie să fie stabile la efortul combinat generat de sarcini ca: masa, sucţiuneadin vânt, temperatura, umiditatea şi contracţia precum şi sarcinile de utilizare normală şi trebuie

proiectate şi aplicate astfel încât să satisfacă atât cerinţele de izolare termică dar şi cele pentrurezistenţă mecanică şi stabilitate, precum şi cele pentru securitate la incendiu.

(2) Punerea în oper ă corectă a sistemului compozit compact de izolare termică la exterior (ETICS)se face conform standardelor europene în vigoare: (SR EN 13499 – Produse termoizolante

pentru clădiri. Sisteme compozite de izolare termică la exterior (ETICS) pe bază de polistirenexpandat. Specificaţie; SR EN 13500 – Produse termoizolante pentru clădiri. Sisteme compozitede izolare termică la exterior (ETICS) pe bază de vată minerală. Specificaţie.); Ghid deAgrementare european pentru ETICS – ETAG 004. Este deosebit de important sa se utilizezeexclusiv componentele unui singur sistem, pentru a avea garanţia că acestea sunt compatibile.

(3) Stratul suport trebuie verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea, avândîn vedere că în această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimiistratului de protecţie. Verificările uzuale ale suportului, f ăcute în zone diferite pe toată suprafaţa

prin sondaj, înainte de aplicarea sistemului de termoizolaţie, sunt testul de cur ăţenie, testul de

zgâriere, testul de umezire, testul de smulgere. Pregătirea suportului se face diferenţiat, înfuncţie de starea şi natura acestuia prin periere, raşchetare, spălare etc. Nivelarea cu mortar adecvat într-un strat se face pentru respectarea valorilor limită pentru abaterile de planeitate alestratului suport şi ale stratului final. La clădirile existente, înainte de aplicarea plăcilor termoizolante trebuie, obligatoriu, f ăcută verificarea eliminării umidităţii ascensionale.

(4) Din considerente de securitate la incendiu, se recomandă:− La clădirile cu închideri perimetrale rezistente la foc şi înălţimea totală până la 28 m (la

coamă sau atic) faţă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenţieale pompierilor, sistemele compozite de izolare termica exterioar ă a pereţilor perimetralitrebuie sa fie clasa de reacţie la foc A1, A2-s1,do sau B-s2,d0.

− Atunci când se utilizează termoizolaţii din clasa de reacţie la foc cel puţin C-s2,d0, cugrosimea mai mare de 10 cm montate în exteriorul închiderilor perimetrale ale clădirilor



90

şi protejate cu tencuieli multistrat, ferestrele şi uşile închiderilor se bordează pe pe toatelaturile exterioare cu termoizolaţii clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1,d0, cu lăţimea deminimum 0,30 m şi aceeaşi grosime cu a materialului termoizolant al faţadei (det. E1.5).Aceste bordări ale golurilor din pereţii exteriori, pot fi înlocuite:

a) cu fâşii orizontale continui de termoizolaţie clasa de reacţie la foc A1 sau A2-

s1,d0, dispuse în dreptul tuturor planşeelor clădirii (cu lăţimea de minimum 0,30m şi aceeaşi grosime cu a materialului C-s2,d0 utilizat la termoizolarea exterioar ă a închiderii perimetrale) sau ;

b) cu balcoane sau copertine continui exterioare, clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1,d0, cu lăţimea de minimum 0,80 m (măsurată pe orizontală).

− La clădirile cu înălţimi de maximum 20 m (măsurate conform primului alineat), sistemelede izolare termică exterioar ă a închiderilor perimetrale pot fi cel puţin clasa de reacţie lafoc C-s2,d0, f ăr ă a mai fi obligatorie bordarea golurilor.

− Produsele utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv de izolare termică sau de placare aînchiderilor perimetrale (faţade duble ventilate, pereţi exteriori, pereţi cortină) ai clădirilor înalte şi foarte înalte, trebuie să fie clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1,d0.



91

(5) Execuţia trebuie f ăcută cu personal specializat în aplicarea sistemului termoizolant ETICS.

(6) Detalii de racordare şi de îmbinare, caracteristice soluţiei cu stratul de protecţie realizat dintencuială subţire se prezintă în fig. E1.1...E1.10. În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau/şi

folosirea unor profile subţiri din aluminiu sau din PVC.

(7) Soluţia prezintă avantajul unei greutăţi reduse şi a unei comportări bune la difuzia vaporilor deapă şi faţă de pericolul de fisurare.

(8) Soluţia prezintă şi unele dezavantaje, astfel:a. o rezistenţă mecanică mai redusă, în special la acţiuni dinamice, ceea ce presupune

luarea unor măsuri speciale de consolidare, prin armare dublă, în zonele mai expuse,de exemplu pe o înălţime de cca 2,00 m de la cota trotuarului;

b. o durată de viaţă garantată la cel mult 25 ani;c. limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.

(9) Aplicarea soluţiei trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsur ă,continuitatea stratului termoizolant, inclusiv şi în special, la racordarea cu soclurile, cu aticele şicornişele de la terase, cu streşinile acoperişurilor cu pod, precum şi în zona balcoanelor şilogiilor. În acelaşi scop, este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze ocă ptuşire termoizolantă a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor, conform detaliilor dinfig. E1.2 (d1, d2, d3.) şi E1.7 m.

(10) Pentru plăcile de balcon (fig. E1.8...E1.10) se recomandă, prevederea cu straturi termoizolante pe ambele feţe, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere constructiv.

Art. 31Soluţia de îmbunătăţire a protecţiei termice a pereţilor exteriori pe baza unei structuriventilate (fig. E2.1...E2.12) prezintă avantaje din punct de vedere al comportării termotehnice, dar devine fezabila numai in conditiile in care este avuta in vedere durata de viaţă a acestui sistemconsiderabil mai mare si analiza se face pe întreag ciclul de viaţă al clădirii, cu toate ca costul initialeste mai ridicat. În această soluţie, între stratul termoizolant şi stratul de protecţie se realizează unstrat de aer ventilat, având o grosime de cel puţin 4 cm, care are rolul de a elimina vaporii de apă.Trebuie să se respecte prevederile menţionate în Partea I, Capitolul III, Secţiunea a 2-a, art 21,

precum şi următoarele:

(1) Stratul termoizolant, trebuie realizat numai din produse din clasa de reacţie la foc A1 sau A2, s1,d0 şi se montează pe pereţii exteriori existenţi, prin intermediul unor elemente care formează uncaroiaj (montanţi şi traverse). Acesta este alcătuit din şipci de lemn sau din profile metaliceinoxidabile, ancorate mecanic cu piese din oţel inoxidabil.

(2) Stratul termoizolant se protejează pe suprafaţa adiacentă stratului de aer, cu un strat de protecţieantivânt, permeabil la vaporii de apă, eventual caşerat în procesul de confecţionare a plăcilor termoizolante. Dacă din calcule rezultă necesar, pe faţa caldă a termoizolaţiei se prevede o

barier ă contra vaporilor de apă.(3) Stratul de protecţie şi finisaj poate fi realizat din piese independente de forma unor plăci subţiri

aşezate în caplama sau prevăzute cu falţuri, alcătuite din beton armat cu fibre de sticlă, din foi(plane, ondulate sau cutate) realizate din tablă inoxidabilă, aluminiu – ranforsate cu poliuretan,

plăci stratificate HPL, elemente ceramice sau mase plastice rezistente la acţiunea radiaţiilor



92

ultraviolete, ş.a. Stratul de protecţie este menţinut în poziţie şi fixat de stratul suport sau decaroiaj, prin intermediul unor piese metalice speciale, inoxidabile.

(4) Trebuie să se realizeze în mod corespunzător – ca număr, dimensiuni şi poziţii – orificiile şifantele de acces (la nivelul soclului) şi de evacuare a aerului (la nivelul aticului, cornişei saustreaşinii), pentru asigurarea unei bune circulaţii a aerului în spaţiul dintre stratul termoizolant şi

stratul de protecţie.(5) Trebuie să se ia măsuri de deviere a circulaţiei aerului la partea inferioar ă a golurilor de ferestre,

precum şi în zona plăcilor de balcon.

SECŢIUNEA a 3-a: Soluţii cu suplimentare a termoizolaţiei pereţilor exteriori – parte opacă, prinintervenţie la interior

Art. 32Soluţii cu suplimentare a termoizolaţiei pereţilor exteriori – parte opacă, prin intervenţie lainterior poate fi adoptată în anumite situaţii, bine justificate, cum ar fi:(1) faţadele clădirilor protejate sau în sit protejat, faţade cu finisaje deosebite (placaje din piatr ă

naturală sau de altă natur ă) a căror aspect trebuie conservat;(2) faţade incompatibile cu sistemele de izolare prin exterior datorită unor probleme de ordin

tehnologic sau a favorizării apariţiei condensului;(3) la clădiri care nu necesită o majorare substanţială a protecţiei termice, datorită unui nivel de

protecţie iniţial relativ ridicat şi o izolare prin exterior care ar conduce la o creştere nejustificată acosturilor;

(4) situaţii în care, din anumite considerente, reabilitarea nu se poate face la nivelul întregii clădiri.

Art. 33La executarea termoizolaţiei suplimentare prin interior, pentru o mai bună tratare a punţilor termiceşi pentru evitarea migr ării umezelii pe suprafeţele adiacente (în cazul în care apar fenomene pasagerede condens în structur ă) izolaţia termică se prelungeşte pe suprafeţele adiacente (tavane şi pereţiinteriori) cu cca 30-50 cm. Grosimea termoizolaţiei pe zona de prelungire poate fi constantă sauvariabilă.

Art. 34Propunerea unei soluţii de dispunere a termoizolaţiei prin interior implică efectuarea unei verificări ariscului de apariţie a condensului interstiţial în conformitate cu reglementarile tehnice aplicabile indomeniu.

Art. 35Un exemplu de dispunere a stratului de izolare suplimentar ă prin interior, realizat dintr-un materializolant eficient, protejat cu tencuială uscată din gips carton este prezentat în fig E3.1.

CAPITOLUL IV: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUŢII PENTRU PLANŞEE DE TERASĂ (T)


Art. 36La planşeul peste ultimul nivel, sub terasă, soluţia de reabilitare şi modernizare termică se alege –

printre altele – în funcţie de starea straturilor termoizolante existente, care trebuie obligatoriu



93

verificate “in situ”. În funcţie de starea straturilor existente (gradul de deteriorare), se poate alege unadin următoarele soluţii de principiu:

(1) Îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a planşeului de betonarmat şi refacerea lor completă (fig. T0.1).

a. Soluţia se recomandă atunci când starea tuturor straturilor, inclusiv a materialului din care serealizează pantele, nu este corespunzătoare (umpluturi termoizolante cu conţinut mare de apă care nu poate fi îndepărtată prin uscare, praf hidrofob, ş.a.).

b. Soluţia se aplică, de asemenea, în situaţia în care, cu ocazia reabilitării terasei, se doreşteschimbarea sistemului de pante sau în situaţia în care grosimea şi/sau greutatea stratului carecrează pantele constituie un impediment în adoptarea unor soluţii corespunzătoare dereabilitare.

După îndepărtarea tuturor straturilor, pentru refacere, poate fi adoptată soluţia de terasă compactă, terasă ventilată sau terasă gr ădină.

(2) Îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şirefacerea acestora în condiţiile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strattermoizolant, de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe. Soluţia se recomandă cândstarea stratului termoizolant nu este corespunzătoare (termoizolaţie puternic umezită, executată din materiale tasabile, ş.a.) sau când grosimea, greutatea şi/sau lipsa de eficienţă a materialuluitermoizolant existent constituie un impediment în adoptarea unor soluţii corespunzătoare, saucând nu poate fi îndepărtat betonul de pantă (fig. T0.2a, T0.2.b)

(3) Îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă, în condiţiile menţinerii eicu funcţie de barier ă contra vaporilor şi a menţinerii stratului termoizolant existent; montareaunui strat termoizolant suplimentar, de calitate şi grosime corespunzătoare, precum şi a tuturor

celorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante; soluţia se recomandă când stareatermoizolaţiei existente este bună, dar hidroizolaţia este deteriorată şi se impune refacerea ei;(fig. T0.4a, T0.4.b şi T0.4c). Dacă stratul termoizolant existent este dispus într-o alcătuireventilată, este necesar a se analiza oportunitatea păstr ării dispozitivelor care asigur ă accesul şievacuarea aerului. (fig. T0.3a, T0.3b). În unele situaţii, de exemplu dacă menţinerea stratuluihidroizolant existent nu este convenabilă sub aspectul comportării la difuzia vaporilor de apă,acest strat poate fi îndepărtat.

(4) Realizarea unei terase “ranversate”, prin menţinerea tuturor straturilor existente, inclusiv astraturilor hidroizolante dacă se constată că acestea sunt corespunzătoare; soluţia presupuneîndepărtarea doar a straturilor de protecţie a hidroizolaţiei, executarea unor eventuale reparaţiilocale ale hidroizolaţiei cu dispunerea eventuală a unui strat hidroizolant suplimentar şimontarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat protejat corespunzător, pestehidroizolaţie; soluţia se recomandă când starea tuturor straturilor, inclusiv a stratului hidroizolanteste corespunzătoare. (fig. T0.4a, T0.4b, T0.4c). Se pot utiliza plăci din polistiren expandat cu orezistenţă la compresiune minimă de 150 kPa, prevăzute cu caneluri de ventilare, lipite dehidroizolaţia existentă şi caşerate cu o membrană termoaderentă.

(5) Realizarea unui acoperiş verde (terasă gradină) recomandabil în sistem extensiv, care presupune un substrat vegetal pe care cresc plante extrem de tolerante ce nu implică o ingrijirespecială sau nu necesită aproape deloc îngrijire. Soluţia presupune îndepartarea doar a straturilor de protec

ţie a hidroizola

ţiei, men

ţinerea hidroizola

ţiei cu efectuarea unor remedieri locale, dac

ă

sunt necesare, dispunerea unui strat de protecţie termică suplimentar ă din polistiren extrudat şi a



94

straturilor care intr ă în alcătuirea terasei gr ădină. (fig. T0.5a, T0.5b, T0.5c, T0.5d). Pentru detaliispecifice se va consulta reglementarile tehnice privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi.

Art. 37

La alegerea soluţiei de reabilitare a teraselor se va avea obligatoriu în vedere şi necesitatea verificăriiîncadr ării în capacitatea de rezistenţă a planşeului existent care se va realiza de către un expert atestatMDRT in urma unei expertize tehnice.

Art. 38 Nu se recomandă mărirea gradului de protecţie termică a planşeului de terasă, prin amplasarea unuistrat termoizolant la nivelul ultimului tavan încălzit, din considerente de comportare higrotermică defavorabilă (difuzia vaporilor de apă, ş.a.). Această soluţie ar putea fi luată în consideraţie însă încazuri excepţionale, de exemplu în situaţia în care ea se cuplează cu soluţia de îmbunătăţire a

pereţilor exteriori la faţa interioar ă, obţinându-se, prin continuitatea stratului termoizolant, o reduceresubstanţială a efectelor negative ale punţilor termice din această zonă. În cazul adoptării acestei

soluţii este necesar ă o verificare atentă la difuzia vaporilor de apă şi este obligatorie prevederea unei bariere contra vaporilor pe faţa dinspre interior a stratului termoizolant.

Art. 39Modernizarea termică a teraselor se va realiza, de regulă, cu o structur ă compactă.

Art. 40

(1) Se pot folosi şi terase cu structura ventilată, având canale de difuzie în termoizolaţie în anumitecondiţii şi anume în situaţia în care straturile existente care se păstrează au umiditate ridicată sauatunci când stratul termoizolant este sensibil la umezire (ex: vată minerală), (fig. T0.1-2, fig.T0.3a şi T0.3b).

(2) În această alcătuire, stratul termoizolant nou se realizează din 2 straturi, primul strat avândgrosimea de 4…6 cm realizat din plăci rigide (de regulă polistiren expandat) dispuse astfel în

plan (distanţat) încât să formeze canale de ventilare pe ambele direcţii, care trebuie puse încomunicare cu exteriorul. Canalele de ventilare se recomandă a avea o lăţime de 4…6 cm şi vor fi dispuse la 50…70 cm unul de altul. Legătura canalelor de ventilare cu exteriorul se realizează

prin orificii de ventilare dispuse pe conturul terasei, precum şi prin tuburi deflectoare amplasateîn zonele de câmp ale terasei. Suprafaţa aferentă a unui tub deflector este de 80…120 m2.Detaliile de alcătuire a acestei soluţii sunt date în Normativul pentru proiectarea şi execuţialucr ărilor de izolaţii termice la clădiri.

(3) Dezavantajele soluţiei realizate cu suprapunerea a două straturi, in care intervine problemafixării acestora (o fixare mecanică deteriorând hidroizolaţia sau o lipire necesitând manoper ă suplimentar ă şi cost adiţional pentru materialul de lipire) sunt evitate prin folosirea variantei incare stratul termoizolant nou se realizeaza dintr-un singur strat de placi cu îmbinare nut şi feder,iar canalele de difuzie sunt realizate prin crestare în suprafaţa plăcilor de polistiren.



95

SECŢIUNEA a 2-a: Recomandări pentru terasa ranversată

Art. 41

(1) Soluţia de terasă ranversată la care stratul termoizolant este supus acţiunii umidităţii, se

realizează utilizând plăci din polistiren extrudat care pot fi, fie cu conturul drept, montatedecalat, fie plăci prevăzute cu falţuri.

(2) Între stratul de termoizolaţie şi stratul de protecţie se va dispune un strat de separaţie geotextil(având o greutate de cca 140 g/m2), permeabil la difuzia vaporilor de apă, dar f ăr ă a reţine apa.Acest strat are şi rolul de a solidariza între ele plăcile termoizolante.

(3) La avantajele terasei ranversate, se adaugă avantajele specifice polistirenului extrudat: lipsacapilarităţii, rezistenţa ridicată la umiditate şi la ciclurile de îngheţ-dezgheţ, absorbţia neglijabilă de apă, rezistenţa mecanică excelentă.

(4) La acest tip de terasă se poate folosi, de asemenea, ca material termoizolant, spuma rigidă de poliuretan cu proprietăţi hidrofobe cu condiţia respectării stricte a reţetei şi prevederii unui stratde protecţie la razele UV corespunzător. Această soluţie are sensibilitate la acţiuni mecanice(lovituri, acţiuni ale păsărilor).

(5) La elaborarea detaliilor de execuţie, pentru a preveni eventuale dezagremente în exploatareateraselor “ranversate”, se vor lua următoarele măsuri: masa stratului de protecţie-lestare trebuiesă fie suficient de mare pentru a face faţă sucţiunii din vânt şi tendinţei de plutire a stratuluitermoizolant; sub stratul termoizolant este indicat să se prevadă un strat drenant de grosimeredusă, cu pante spre punctele de scurgere.

(6) La întocmirea calculelor termotehnice se va avea în vedere starea de umezire de lungă durată amaterialului termoizolant, prin majorarea corespunzătoare a conductivităţii termice de calcul.

(7) Avantajele soluţiei de terasă ranversată în comparaţie cu soluţia clasică sunt:a. nu mai este necesar ă prevederea unui nou strat hidroizolant ci numai eventuala

suplimentare a hidroizolaţiei existente; b. se realizează o bună protecţie mecanică şi la acţiunea calorică a razelor solare, a stratului

hidroizolant;c. hidroizolaţia este protejată de variaţia termică şi de acţiunea radiaţiilor ultraviolete,

durata de viaţă fiind astfel mărită;

d. se obţine o bună comportare la difuzia vaporilor de apă.SECŢIUNEA a 3-a: Recomandări pentru terasa gr ădină

Art. 42

(1) Soluţia de terasă grădină, inclusă în categoria mai largă a acoperişurilor verzi sau “eco”, prezintă următoarele avantaje faţă de terasa clasică:

a. datorită masivităţii termice sporite contribuie semnificativ la imbunătăţirea confortului petimp de var ă şi a regimului termic in anotimpul cald, în spaţiile situate la ultimul nivel;

b. se realizează o bună protecţie la acţiunea variaţiilor de temperatur ă şi a radiaţiilor ultraviolete pentru straturile de hidroizolaţie, asigurând creşterea duratei de viaţă a







98

(2) În variantele de modernizare, la care se păstrează bariera contra vaporilor din varianteleexistente, având produsul “µd” de valoare foarte mică şi la care hidroizolaţia se realizează cusoluţii moderne, cu membrane bituminoase sau polimerice având produsul “µd” de valoare foartemare (cu comportare, sub aspectul difuziei la vaporii de apă, ca o barier ă puternică aşezată într-o

poziţie proastă, spre faţa exterioar ă a elementului de anvelopă), se recomandă dispunerea

stratului de difuzie şi sub hidroizolaţie, asociată şi cu un control riguros al execuţiei acestuia, pentru a se asigura detenta vaporilor de apă şi, în felul acesta, “respiraţia“ acoperişului.

(3) Între stratul termoizolant nou, eficient şi şapa de protecţie a acestuia, realizată din mortar deciment marca M10 se va dispune un strat de protec ţ ie tehnologică, care are funcţia de aîmpiedica pătrunderea apei tehnologice din mortar în stratul termoizolant. Acest strat se poaterealiza de regulă dintr-o folie subţire de polietilenă liber aşezată, cu marginile suprapuse.

(4) Stratul de protec ţ ie a hidroizola ţ iei fa ţă de ac ţ iunile mecanice şi radia ţ iile ultraviolete (precumşi stratul de protecţie a termoizolaţiei în cazul teraselor ranversate), care îndeplineşte şi funcţia delestare, se poate realiza fie dintr-un strat de pietriş ciuruit şi spălat, cu granulaţie de 7…16 mm,

de cca 4…5 cm grosime, fie din dale de beton de 2…3 cm grosime, montate pe un pat de nisip cugranulaţie de 3…7 mm, de minimum 3 cm grosime. Aceste straturi pot fi recuperate de la terasaexistentă, recondiţionate şi refolosite, cu depozitarea temporar ă chiar pe terasă. Pentruhidroizolaţiile lipite în totală aderenţă stratul superior se va prevedea din membrane bitumate cuautoprotecţie (granule minerale sau compound aditivat rezistent la UV) cu grosimea adecvată tehnologiei de aplicare si caracteristici mecanice conform prevederilor din Normativul privind

proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri.

(5) Straturile termoizolante noi, de mare eficienţă energetică, se vor realiza de regulă din materialetermoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi la umiditate, sub forma unor plăci rigide.

(6) La terasele ranversate se vor utiliza exclusiv plăci rigide din produse cu absorbţie neglijabilă deapă.

(7) Se poate, de asemenea, folosi soluţia realizării stratului termoizolant din spumă rigidă de poliuretan, expandată “in situ” cu condiţia respectării stricte a reţetei şi prevederii unui strat de protecţie la razele UV corespunzător.

(8) Toate straturile hidroizolante care se păstrează şi au în noua alcătuire fie funcţia de hidroizolaţie,fie cea de barier ă contra vaporilor, vor fi regenerate (amorsate), reparate, completate şiconsolidate, prevăzându-se dacă este cazul straturile suplimentare necesare, din produse

compatibile cu cele existente.(9) Şapa de protecţie a stratului termoizolant care îndeplineşte şi funcţia de suport pentru

hidroizolaţie, se va realiza din mortar de ciment M10, de cca 3 cm grosime, armată, respectând prevederile Normativului NP 040.

(10) Dacă hidroizolaţia existentă se menţine, trebuie în mod obligatoriu să se verifice că toatestraturile amplasate sub aceasta sunt în stare uscată.

(11) În cazul în care stratul termoizolant se execută din două sau mai multe straturi suprapuse,acestea se vor monta cu rosturile verticale decalate.



99

(12) Straturile hidroizolante, bariera contra vaporilor şi eventualul strat de difuzie se vor realiza înconformitate cu Normativul NP 040 – Normativ privind proiectare, executarea şi exploatareahidroizolaţiilor la clădiri.

(13) Pentru a nu reduce local rezistenţa termică a terasei, se va urmări ca, prin modul de rezolvare al

detaliilor, să nu se reducă grosimea termoizolaţiei în zona scurgerilor.

Art. 44Este foarte important a se lua măsuri de “îmbr ăcare” cu un strat termoizolant, a aticelor, în funcţie deînălţimea lor, conform schemelor de izolare termică din fig. T1.1, T1.2, T.1.4, T1.5, în scopulreducerii substanţiale a efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de pesteultimul nivel.

Art. 45Se recomandă ca cel puţin pe înălţimea aticului şi pe 30…40 cm sub planşeu, să se prevadă un stratexterior de termoizolaţie, în situaţia în care nu se prevede ca pereţii exteriori să fie îmbunătăţiţi din

punct de vedere termic cu un strat termoizolant amplasat la exterior – în scopul eliminării punţiitermice de la racordarea dintre planşeul de terasă şi peretele exterior. Se recomandă ca acest strat să fie dus pâna la partea superioar ă a golurilor de ferestre de la ultimul nivel al clădirii. (fig. T1.3 g).

Art. 46Zona gurilor de scurgere a apelor de pe terasă (Fig.T1.9) necesită o atenţie deosebită, întrucât pot să apar ă infiltraţii şi deterior ări ale termoizolaţiei şi chiar ale finisajelor interioare. Modul de rezolvare agurilor de scurgere depinde de tipul de terasă. Se vor remonta/inlocui gurile de scurgere astfel încâtsă nu se micşoreze grosimea termoizolaţiei în această zonă.

Art. 47La racordarea stratului termoizolant cu chepengul de acces pe terasă (fig. T1.8.a) şi la racordarea cu

pereţii exteriori retraşi faţă de planul faţadei (fig. T1.8.b) este necesar ă o tratare atentă - în acestezone trebuie să se realizeze o continuitate cât mai mare a stratului termoizolant, prevăzând şitermoizolarea corespunzătoare a capacului de acces pe terasă.

Art. 48Racordarea la luminatoare necesită măsuri de etanşare la racordarea cu parapetul sau cu suprafeţeleverticale.

Art. 49Detaliile de acoperire a aticelor la faţa superioar ă, cu şor ţuri din tablă zincată trebuie realizate astfelîncât să se elimine pericolul de dislocare sau de smulgere a acestora datorită acţiunii vântului; înacest scop se vor prevedea măsuri de asigurare necesare, agrafe dese, grosime corespunzătoare,fixare solidă; în variantă se poate folosi soluţia de acoperire a aticelor cu piese din beton mozaicat, cu

pante spre interior, dar care sunt mai scumpe.



100

CAPITOLUL V: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREAPROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE. SOLUŢII PENTRUPLANŞEE DE POD (A)


Art. 50

(1) Îmbunătăţirea protecţiei termice la planşeele de sub podurile neîncălzite constituie cea maieficientă măsur ă care poate fi aplicată la clădirile existente, în vederea reabilitării şi modernizăriilor termo-energetice. Prevederea unui strat termoizolant suplimentar la acest element deconstrucţie nu necesită investiţii mari, este relativ simplu de executat, iar durata de recuperare ainvestiţiei este redusă. Mărirea substanţială a rezistenţei termice corectate la planşeele de podeste cu atât mai eficientă cu cât – aşa cum de întâmplă de regulă – nivelul de protecţie termică existent este mai redus, şi cu atât mai indicată cu cât numărul de niveluri este mai mic.

(2) Stratul termoizolant suplimentar se prevede peste ultimul planşeu, în una din următoarele două soluţii de principiu:

a. menţinerea stratului termoizolant existent, inclusiv a şapei de protecţie, repararea şieventuala ei consolidare, urmată de montarea unui strat termoizolant eficientsuplimentar, protejat corespunzător; această soluţie este indicată când stratultermoizolant existent este în bună stare şi când înălţimea liber ă a spaţiului podului

poate fi micşorată (fig. A0.1. II); dacă stratul termoizolant existent este o umplutur ă termoizolantă, este necesar să se verifice dacă aceasta nu este umezită şi dacă estesuficient de consolidată; soluţia menţinerii stratului termoizolant existent nu serecomandă în situaţiile în care caracteristicile de durabilitate şi de rigiditate suntnecorespunzătoare şi pot influenţa negativ – în timp – comportarea noului strattermoizolant;

b. îndepărtarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant existent,executarea unei bariere contra vaporilor de apa de calitate corespunzătoare, pe faţasuperioar ă a planşeului existent şi montarea unui nou strat termoizolant, de calitate şigrosime corespunzătoare noilor cerinţe (fig. A0.1. I).

SECŢIUNEA A 2-A: Recomandări de principiu şi detalii de racordare

Art. 51Cele două soluţii de principiu menţionate la art. 50 alin (2), se prezintă în fig. A0.1, în următoarelevariante în ceea ce priveşte alcătuirea stratului de protecţie:

(1) Cu o şapă de protecţie din mortar de ciment, de 2-4 cm grosime, nearmată în cazul folosirii unor plăci termoizolante rigide sau foarte rigide şi armată (cu plase sudate din bare STNB φ 3-4/100x100) în cazul utilizării unor plăci semirigide. (fig. A0.1. I.1, A0.1. II.1).

(2) Făr ă şapă, eventual cu o folie de protecţie având caracteristici corespunzătoare de rezistenţă mecanică şi de permeabilitate la vapori, în condiţiile în care stratul termoizolant este rigid saufoarte rigid iar circulaţia în pod este accidentală; se pot prevedea podine din lemn (fig. A0.1. I.2,

A0.1. II.2).



101

(3) Cu un strat de umplutur ă în vrac (granulit, zgur ă, nisip, etc) în grosime de 4...8 cm, în special însituaţiile în care acest material este recuperat din stratul de umplutur ă existent, fie prinîndepărtarea totală a acestui strat, fie prin micşorarea corespunzătoare a grosimii acestuia.

(4) Cu o duşumea din scânduri din lemn, de 2,5 cm grosime, montate decalat sau distanţat şi

rezemate pe cusaci din lemn; această variantă se poate adopta în cazul utilizării unor materialetermoizolante elastice sau foarte elastice, de tipul saltelelor (din vată minerală de sticlă sau

bazaltică, ş.a), care se îndeasă între cusacii din grinzişoare sau dulapi din lemn ecarisat.

Art. 52Pe lângă straturile termoizolante şi de protecţie menţionate la art. 51, în alcătuirea noilor variante mai

pot intra:

(1) un strat de egalizare din mortar de ciment în grosime de cca 2 cm, dispus sub bariera contravaporilor, dacă suprafaţa suport nu este corespunzătoare;

(2) o barier ă contra vaporilor , dacă aceasta este necesar ă din calcul sau din alte considerente; îndetaliile din fig. A0.1 s-a prevăzut o barier ă contra vaporilor la toate detaliile din grupa I, dar acest strat poate lipsi în unele cazuri, sau, dimpotrivă, poate fi prevăzut şi în cazul unor detalii dingrupa II;

(3) un strat de protec ţ ie tehnologică, cu rolul de a împiedica pătrunderea apei din mortar în stratultermoizolant, cu efecte negative asupra caracteristicilor termotehnice ale stratului termoizolant,cât şi asupra rezistenţei mecanice a stratului de protecţie din mortar de ciment (armat saunearmat); stratul de protecţie tehnologică se realizează dintr-o folie cu caracteristicihidroizolante, dar permeabilă la vapori, astfel încât să permită migrarea vaporilor de apă înspaţiul ventilat al podului;

(4) un strat de protec ţ ie antipraf (barier ă antivânt), de tip “geotextil” sau similar, care are menireasă împiedice pătrunderea prafului din saltelele termoizolante în spaţiul podului, sub acţiuneacurenţilor de aer; acest strat se prevede în situaţia în care scândurile care formează duşumeauadin pod nu sunt decalate şi nu constituie, ele însele, un strat de protecţie.

Art. 53Se vor lua masuri de protecţie termică a parapetelor pe care reazemă cosoroabele precum şi afrontoanelor/timpanelor, în scopul reducerii substanţiale a efectelor defavorabile ale punţilor termicede pe conturul planşeului de peste ultimul nivel,.

Art. 54Se prezintă câteva scheme de principiu referitoare la posibilităţile de izolare termică a parapetelor (lastreaşină), în funcţie de înălţimea acestora, în fig. A1.1, A1.2, astfel:

a,b în situaţia când nu există un parapet şi când se poate realiza o continuitate a stratuluitermoizolant orizontal din pod cu stratul vertical exterior;

c în cazul parapetelor scunde, de înălţimea redusă (30-40 cm), când se recomandă o“îmbr ăcare” pe toate cele 3 laturi ale parapetului; în situaţia unor parapete de înălţimemedie (50-80 cm), se prevede montarea straturilor termoizolante pe toată înălţimeasuprafeţei verticale a parapetului;



102

d în cazul unor parapete înalte (peste 90 cm), situaţie în care înălţimea straturilor termoizolante poate fi de numai 40...50 cm (lungimea zonei de influenţă) la interior, şi

până sub streaşină (dar cel puţin 50 cm) la exterior.

Art. 55

Se prezintă schema de principiu aferentă frontoanelor în fig. A1.2e.

Art. 56Detalii de principiu pentru izolarea termică, la exterior, a colţului orizontal din zona streaşinii, lanivelul cosoroabei se dau în fig. A1.3f, A1.3g şi A1.4h.

Art. 57Se vor lua măsuri de termoizolare suplimentar ă a punţilor termice şi a zonelor mai puţintermoizolate, situate în interiorul ariei orizontale a podului, pentru a elimina efectele negative ale

punţilor termice. Această măsur ă este ilustrată în fig. A0.3.5 prin îmbr ăcarea grinzilor “întoarse” din beton armat monolit, iar acoperirea tălpilor existente sub popii şarpantelor din lemn este ilustrată în

fig. A0.3-5.

Art. 58Soluţiile şi variantele descrise şi desenate la nivel de scheme (fig. A0.1….A0.4) şi detaliile de

principiu din fig. A1.1...A1.9 se refer ă la situaţia amplasării stratului termoizolant orizontal peste planşeul de pod, soluţie folosită în marea majoritate a cazurilor podurilor neîncălzite.

Art. 59Soluţia amplasării stratului termoizolant orizontal la tavanul planşeului de pod este posibilă, dar esteîn general mai puţin eficientă, cu excepţia cazului în care stratul termoizolant vertical este prevăzut ase aplica - din diferite considerente - pe faţa dinspre interior a pereţilor exteriori. În această situaţie seobţine continuitatea stratului termoizolant în zona de intersecţie a planşeului de pod cu pereţiiexteriori şi deci o foarte bună corectare a punţii termice din această zonă. Alcătuirea stratuluitermoizolant în această situaţie, ca şi modul de fixare şi de protecţie a acestuia, sunt similare cu cele

prezentate pentru cazul când stratul termoizolant este aplicat la tavanul subsolului neîncălzit.

Art. 60Acoperişurile cu pod prezintă, în comparaţie cu acoperişurile plane tip terasă, o serie de avantaje din

punct de vedere higrotermic, atât în condiţiile perioadei reci cât şi - îndeosebi - pe timp de var ă.Această comportare superioar ă este condiţionată însă de o bună ventilare a întregului spaţiu cuprinsîntre elementele de construcţie perimetrale ale podului neîncălzit. Esenţială, în această privinţă, este

prevederea unui număr corespunzător de orificii de acces şi de evacuare a aerului. Numărul,dimensiunile şi poziţia acestor orificii, precum şi detaliile de principiu de realizare a lor - în zonastreaşinii pentru accesul aerului şi în zona coamei pentru evacuarea lui - vor fi stabilite pe baza

prevederilor din NP 064 Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădirile de locuit. În cazul încare, cu ocazia modernizării, se prevede înlocuirea învelitorii, se recomandă adoptarea unei soluţiicare permite realizarea, sub învelitoare, a unui strat suplimentar de aer ventilat.

Art. 61(1) Executarea unui acoperiş cu pante reduse (sub 20%) în locul acoperişului de tip terasă

elimină inconvenientele legate de frecventele deterior ări ale straturilor hidroizolante aleacoperişului terasă.



103

(2) Simpla amenajare a unui pod la nivelul terasei nu conduce la creşterea performanţei energetice aclădirii. Este necesar ă o izolare termică suplimentar ă la nivelul terasei sau, în situaţii speciale, lanivelul învelitorii. Stratul de izolaţie suplimentar ă la nivelul terasei existente poate fi dispus

peste hidroizolaţia existentă, după îndepărtarea stratului de protecţie, dacă planşeul poate suporta

încărcarea suplimentar ă. In caz contrar, stratul de izolaţie suplimentar ă se va dispune pe planşeu,după îndepărtarea tuturor celorlalte straturi. În ambele situaţii, se va acorda o atenţie specială corectării punţii termice de la nivelul aticului.

(3) La proiectarea acestui tip de acoperiş trebuie acordată o atenţie specială problemei ventilăriispaţiului nou creat şi scurgerii apelor pluviale, prin amplasarea corectă a jgheaburilor şi

burlanelor conform NP 069 – Normativ privind proiectarea execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri.

(4) Detalii referitoare la posibilitatea realizării deasupra terasei a unui acoperiş cu pante reduse sunt

prezentate în fig. A1.8, A1.9.

Art. 62

(1) În cazul în care la nivelul podului se amenajează spaţii utile, încălzite (mansardă) este absolutnecesar ă o izolaţie termică a acoperişului (sub învelitoare) executată peste, între şi/sau subcă priori.

(2) Izolaţia termică de la (1) trebuie protejată pe faţa inferioar ă, spre interior, cu o folie cu rol de

bariera împotriva vaporilor de apă, iar spre exterior cu o membrană permeabilă la vapori, dar impermeabilă la apă. (Fig. A.2.1, A2.2).

(3) La amenajarea mansardelor se vor respecta prevederile şi detaliile din Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit, indicative NP 064.

(4) Eficienţa termo-energetică a planşeului de pod depinde, într-o oarecare măsur ă, şi detemperatura aerului din podul neîncălzit, în perioada rece a anului; în calcul, această influenţă

este materializată prin succesiunea parametrilor: θu [0C] ⇒ τ [-] ⇒ G [W/(m3K)] ⇒

Q[kWh/(m

3

K)]. În condiţiile sporirii substanţiale a rezistenţei termice corectate a planşeului de pod şi a absenţei oricăror straturi termoizolante în alcătuirea învelitorii, calculele de bilanţ termicconduc la o temperatur ă în pod (θu), foarte apropiată de temperatura convenţională de calcul aaerului exterior (θe) şi deci la o valoare ridicată a factorului de corecţie a temperaturilor

exterioare (τ ≥ 0,90). O oarecare majorare a temperaturii θu şi deci o reducere a valorilor τ, G şiQ, pot fi obţinute prin următoarele măsuri:

a. prevederea unor straturi termoizolante pe întreaga înălţime a parapetelor şifrontoanelor;

b. evitarea ventilării în exces a spaţiului podului, deci limitarea superioar ă a rateischimburilor de aer;







106

turnarea şapei. Stratul de separare tehnologică se poate realiza din diverse materiale, începând dela un strat de hârtie Kraft sau de carton bitumat, până la folii bitumate sau folii de polietilenă. Înunele situaţii, stratul de separare tehnologică poate îndeplini şi funcţia de barier ă contravaporilor.

Art. 69(1) La solu ţ ia cu strat termoizolant suplimentar dispus sub plan şeu (fig. S0.2), acesta se dispune

direct pe suprafaţa (de regulă netencuită) a planşeului de beton armat.

(2) În funcţie de starea şi natura tencuielii, precum şi de încărcarea capabilă a planşeului, stratul detencuială se păstrează sau se îndepărtează.

(3) În unele rare cazuri, există la tavanul subsolului un strat termoizolant, prevăzut prin proiectuliniţial al clădirii, din:

a. plăci termoizolante BCA - GBNT sau BCA - GBN35, de 7.5 … 10 cm, montate pecofrajul planşeului din beton armat monolit, înainte de turnarea betonului;

b. plăci termoizolante din talaş (tip STABILIT), din fibre de lemn (tip PFL), din aşchii delemn (tip PAL) sau similare, protejate cu un strat de mortar armat, suspendat cu ancoredin oţel beton de placa din beton armat.

(4) Având în vedere eficienţa termotehnică redusă a acestor materiale, durabilitatea mai redusă a plăcilor din produse din lemn, greutatea relativ mare a straturilor de protecţie existente, precumşi dificultatea de a fixa noul strat termoizolant de planşeu în condiţiile menţinerii straturilor termoizolante existente, de regulă, dar evident în funcţie de condiţiile concrete specifice, serecomandă îndepărtarea lor.

(5) Pentru a realiza o protecţie termică corespunzătoare, se recomandă micşorarea efectelor punţilor termice prin:

a. prelungirea stratului termoizolant orizontal, pe verticală, pe o înălţime de min. 30-40 cm,la racordarea cu pereţii din beton armat, interiori, dar în special la racordarea cu pereţiiexteriori (fig. S2.1a);

b. îmbr ăcarea grinzilor din beton armat (fig. S2.1c);

c. realizarea, în cât mai mare măsur ă, a continuităţii stratului termoizolant, la racordarea cu pereţii interiori nestructurali din subsol; în unele cazuri, în funcţie de condiţiile specifice

locale, la aceşti pereţi se poate renunţa - total sau par ţial - la împănarea în planşeul de beton armat (fig. S2.1b).

(6) Stratul de protecţie a noului strat termoizolant, indiferent dacă acesta este dispus peste sau sub planşeu, este în funcţie, în principal, de natura şi rigiditatea materialului termoizolant.

Art. 70(1) Pentru realizarea unor lucr ări de calitate, la amplasarea stratului termoizolant peste plan şeu

trebuie respectate următoarele soluţii:

a. în cazul unor termoizolaţii rigide sau foarte rigide (de ex. plăci de polistiren expandat)stratul de protecţie se realizează dintr-o şapă din mortar de cca. 3 cm grosime, nearmată;



107

în unele cazuri, dacă stratul termoizolant este foarte rigid şi este montat corespunzător (plan şi orizontal), şapa poate avea o grosime mai mică sau poate fi chiar eliminată;

b. în cazul unor materiale semirigide (de ex. plăci din vată minerală de sticlă sau bazaltică,în funcţie de densitate), şapa de protecţie trebuie să aibă o grosime sporită (4-5 cm), să

fie realizată din mortar de ciment şi să fie armată, de regulă cu plase sudate STNB φ 3…4/100 x 100 mm, astfel încât să poată prelua în bune condiţiuni, încărcările statice şidinamice care acţionează asupra pardoselii;

c. dacă se folosesc materiale termoizolante uşor tasabile sau foarte tasabile (de ex. salteledin vată minerală de sticlă sau bazaltică), acestea se dispun, îndesat, între grinzişoare(cuşaci) din lemn, iar pardoseala se realizează din parchet pe duşumea oarbă, sau într-osoluţie similar ă; stratul termoizolant se protejează cu un strat de separare;

d. în situaţia când stratul termoizolant se realizează din spumă de poliuretan aplicată “insitu”, suprafaţa suport a pardoselii se nivelează cu un strat subţire de egalizare.

(2) În situaţia amplasării stratului termoizolant sub plan şeu se vor adopta următoarele soluţii:

a. în cazul unor materiale termoizolante rigide, plăcile sunt fixate prin lipire iar stratul de protecţie poate fi realizat dintr-o tencuială subţire (3…7 mm) din mortar aditivat,armată cu o plasă deasă (ţesătur ă) din fibre de sticlă; în variantă, poate fi avută învedere, în anumite condiţii, şi folosirea unor plăci termoizolante caşerate la faţainferioar ă, f ăr ă alt strat de protecţie;

b. dacă se folosesc materiale termoizolante semirigide, stratul de protecţie trebuie să aibe ogrosime de 3…4 cm, să fie realizat din mortar de ciment şi să fie armat cu plase sudateSTNB φ 4…5/100 x 100 mm şi, eventual, cu plase de rabiţ; atât stratul termoizolant câtşi stratul de protecţie sunt fixate mecanic de planşeul din beton armat, prin intermediulunor ancore şi a unor bolţuri din oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri foratecu dispozitive rotopercutante;

c. în cazul când stratul termoizolant se realizează din saltele din vată minerală de sticlă sau bazaltică, acestea se îndeasă într-un caroiaj de grinzişoare din lemn, fixate de planşeu cu bolţuri cu expandare, din oţel inoxidabil; stratul de protecţie se realizează din plăcisubţiri de tencuială uscată de tipul plăcilor din gips-carton sau similare;

d. în situaţia când stratul termoizolant se realizează din spumă de poliuretan aplicată “insitu”, faţa inferioar ă a acestui strat se nivelează cu un strat subţire de tencuială.

(3) Pentru a obţine o comportare favorabilă din punct de vedere termotehnic a planşeului peste unsubsol neîncălzit, este deosebit de importantă izolarea termică a soclului, cel puţin în zona punţiitermice de la intersecţia planşeului cu pereţii exteriori.

(4) Ca efect secundar, izolarea termică a soclului pe întreaga înălţime peste CTS, determină temperaturi ceva mai ridicate în subsolul neîncălzit şi, în consecinţă, o reducere a coeficientuluiglobal de izolare termică şi a necesarului anual de căldur ă pentru încălzirea clădirii.



108

Art. 71(1) La termoizolarea verticală a soclurilor, sunt de preferat materialele termoizolante rigide şi foarte

rigide, cu o bună comportare la umiditate (de ex. plăcile din polistiren extrudat).

(2) Stratul suport al termoizolaţiei este, de regulă, peretele exterior din beton armat; în funcţie de

natura şi starea tencuielii existente a soclului, dar şi de cerinţele rezolvării constructive adetaliilor, aceasta poate fi, sau nu, menţinută.

(3) Stratul de protecţie a termoizolaţiei poate fi:a. un strat de protecţie subţire, de max.10 mm grosime, realizat, de regulă, din două straturi:

un grund executat din mortar aditivat şi armat cu o plasă deasă din fibre de sticlă, şi un stratde finisaj dintr-un mortar impermeabilizant cu caracteristici hidrofobe; ca urmare asensibilităţii la acţiuni mecanice, şi în special la şocuri, se recomandă ca această soluţie să fie utilizată cu prudenţă, exclusiv în situaţii când astfel de acţiuni sunt mai puţin probabile;se recomandă ca stratul termoizolant să fie realizat din polistiren extrudat, ca urmare acaracteristicilor favorabile de rigiditate şi de rezistenţă la umiditate a acestui material, iar

stratul de protecţie să fie armat cu două straturi de ţesătura din fibre de sticlă; b. plăci prefabricate din beton armat, de regulă prefinisate, rezemate pe console metalice

încastrate în pereţii din beton armat de pe conturul subsolului;c. zidărie din căr ămizi pline dispuse pe muchie, cu mortar de marcă min. M 5 şi cu armături

în rosturile orizontale; zidăria reazemă pe fundaţia peretelui exterior al subsolului; odată cureabilitarea termică este necesar să se realizeze şi o îmbunătăţire a hidroizolaţiei verticale asubsolului.

(4) Înălţimea pe care se prevede stratul termoizolant vertical la socluri difer ă, în funcţie de situaţiaexistentă şi de cerinţele de reabilitare şi modernizare.

(5) La partea superioar ă a soclului, dacă nu se prevede termoizolaţie pe întreaga înălţime a pereţilor exteriori, stratul termoizolant al soclului trebuie, fie să depăşească faţa superioar ă a planşeuluicu cel puţin 30-40 cm, fie să ajungă până la glaful orizontal inferior al ferestrelor.

(6) La partea inferioar ă a soclului, stratul termoizolant trebuie să depăşească cu cel puţin 30…40 cmfaţa inferioar ă a planşeului, soluţia fiind caracteristică soclurilor de înălţime mare (cca 100 cm);de regulă însă, în cazul soclurilor de înălţime medie (60-80 cm) stratul termoizolant este

prevăzut pe întreaga înălţime a soclului, până la CTS. În cazul soclurilor scunde (sub 30-40 cm),stratul termoizolant trebuie coborât încă 30-40 cm sub cota terenului sistematizat - CTS.

(7) În alte cazuri, stratul termoizolant de la soclu poate fi prelungit pe întreaga înălţime a subsolului,situaţie care poate să apar ă de exemplu, la clădirile cu socluri înalte şi cu înălţimi reduse alesubsolului, sau când se urmăreşte creşterea temperaturii în subsol.

Art. 72(1) Din analizarea comparativă din punct de vedere termotehnic şi economic, a diverselor soluţii şi

variante posibile, elaboratorul proiectului de reabilitare termică le alege pe cele mai convenabile.De regulă, având în vedere avantajele şi dezavantajele menţionate la articolele 65, 66 şi 67, se

prefer ă soluţia amplasării stratului termoizolant suplimentar la partea inferioar ă a planşeului peste subsol.

(2) Pierderile termice prin planşeul de peste subsol nu sunt în funcţie numai de rezistenţa termică corectată a acestui element de construcţie perimetral, ci şi de temperatura din acest spaţiu



109

neîncălzit (dacă temperatura θu este mai mică, coeficientul de corecţie τ este mai mare şi deciatât G cât şi Q sunt mai mari). De aceea, la reabilitarea termică a clădirii trebuie să se ia o seriede măsuri pentru ca această temperatur ă să fie cât mai ridicată, în condiţiile în care majorareagradului de izolare termică a planşeului conduce la o scădere substanţială a temperaturii însubsol.

(3) La elaborarea proiectului de reamenajare şi modernizarea termotehnică trebuie să se urmărescă şi obiectivul îmbunătăţirii condiţiilor de funcţionare a subsolului, în primul rând prin creareaunor condiţii igienico-sanitare corespunzătoare. Asanarea subsolurilor neîncălzite – subsoluritehnice, cu boxe sau cu adă posturi de protecţie civilă – presupune măsuri pentru crearea şimenţinerea unui mediu uscat, curat, bine ventilat şi f ăr ă mirosuri neplăcute.

(4) Pentru obţinerea unui mediu uscat în subsol şi pentru eliminarea umidităţii din elementele deconstrucţie în contact cu pământul, se va analiza necesitatea şi oportunitatea următoarelor măsuri:

a. înlocuirea umpluturilor permeabile şi insuficient compactate din jurul clădirii, cuumpluturi din pământuri coezive, bine compactate;

b. revizuirea sau prevederea unor hidroizolaţii verticale pe suprafeţele exterioare ale pereţilor de pe conturul subsolului, atât sub CTS, cât şi – eventual – peste CTS;

c. prevederea, la partea inferioar ă a subsolului, a unei plăci din beton simplu sau slab armatde 8-10 cm grosime, eventual pe un strat de pietriş filtrant (dacă aceste straturi nu există);

d. realizarea unor şape din mortar de ciment, cu un sistem de pante, care să conducă eventualele infiltraţii de apă la başe de colectare, de unde apa să poată fi evacuată, fie prinracordarea la conductele de canalizare, fie cu ajutorul unor pompe;

e. repararea şi întreţinerea corespunzătoare a conductelor de instalaţii sanitare şi termiceamplasate în subsol;

f. luarea unor măsuri care să elimine posibilitatea refulării apei din conductele de canalizareexterioar ă;

g. repararea, revizuirea şi eventual, refacerea trotuarelor de protecţie în jurul clădirii;

h. prevederea, la socluri, a unor straturi de protecţie şi de finisaj impermeabile şi cu proprietăţi hidrofobe.

i. prevederea unor drenuri perimetrale în exteriorul clădirii, sub trotuar.

Art. 73(1) Creşterea temperaturii din subsolul neîncălzit prin îmbunătăţirea protecţiei termice a elementelor

de construcţie în contact cu solul este, în general, costisitoare şi deci, mai puţin eficientă. Semenţionează totuşi următoarele măsuri posibile:

a. prevederea unui strat termoizolant vertical la exteriorul pereţilor de pe conturul

subsolului, în continuarea stratului termoizolant de la soclu; această măsur ă poatefi eficientă în unele situaţii, de exemplu în cazul în care, din alte considerente, se



110

îndepărtează umplutura şi se repar ă sau se înlocuieşte hidroizolaţia verticală; camaterial termoizolant se poate avea în vedere – printre altele – şi polistirenulextrudat care, prin caracteristicile sale de rezistenţă mecanică şi prin bunacomportare la acţiunea apei, nu necesită straturi de protecţie;

b. prelungirea stratului termoizolant care se prevede la socluri până la 30-40 cm subCTS, şi chiar mai mult;

c. prevederea unui strat termoizolant vertical la interiorul pereţilor de pe conturulsubsolului, în continuarea stratului care – eventual – se montează la racordarea cutavanul;

d. izolarea termică a planşeului peste subsol, în zonele adiacente mediului exterior,de exemplu sub logiile de la parter, etc.

(2) Ventilarea corespunzătoare a subsolurilor neîncălzite este un factor determinant atât pentru

asanarea spaţiului, cât şi pentru reducerea pierderilor de căldur ă (prin realizarea unei temperaturicât mai ridicate). Deoarece aceste obiective necesită cerinţe antagoniste – ventilare puternică pentru obţinerea unor condiţii igienico-sanitare superioare şi ventilare cât mai redusă pentrulimitarea pierderilor de căldur ă – la elaborarea proiectului de reabilitare trebuie adoptată osoluţie echilibrată, satisf ăcătoare din ambele puncte de vedere. Se recomandă, printre altele,următoarele măsuri:

a. revizuirea numărului, poziţiilor (recomandabil pe întregul perimetru al clădirii) şidimensiunilor golurilor de ventilare, care trebuie să conducă la o rată convenabilă aschimburilor de aer;

b. prevederea unor goluri de ventilare naturală şi în cazul unor socluri scunde sau când pardoseala de la parter este la nivelul CTS, prin amenajarea unor prize de aer şicanate;

c. realizarea, cu mijloace adecvate, a unor goluri poziţionate la partea superioar ă a pereţilor interiori structurali şi nestructurali, pentru a asigura o bună circulaţie a aerului îninteriorul subsolului;

d. amenajarea, eventual, a unor ventilaţii verticale având prizele la tavanul subsolului şi gurade evacuare peste acoperiş;

e. repararea sau montarea unor plase de protecţie sau grile de calitate corespunzătoare lagolurile de ventilare naturală de pe conturul subsolului (dar f ăr ă clapete de închidere,

deoarece trebuie asigurată ventilarea permanentă a spaţiului);

f. repararea şi etanşarea ferestrelor exterioare precum şi a uşilor şi/sau a chepengurilor deacces în subsol.



111

CAPITOLUL VII: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUŢII PENTRU PLANŞEE PE SOL (P)


Art. 74(1) La plăcile pe sol, amplasate peste cota terenului sistematizat (CTS), fluxul termic disipat este

mare pe conturul clădirii, în zona soclului şi în zona adiacentă, pe o lăţime de 1,00...1,50 m. Caurmare, cea mai importantă măsur ă de îmbunătăţire a protecţiei termice la plăcile pe sol constă în prevederea unor straturi termoizolante suplimentare în aceste zone, şi în primul rând, pe faţaexterioar ă a soclului, care, de regulă este realizat din beton armat monolit.

(2) Termoizolarea orizontală generală, suplimentar ă, a plăcii pe sol este mai puţin necesar ă şieficientă, dar această măsur ă devine necesar ă şi eficientă pentru efectele favorabile pe care le are

pe zona de 1,00…1,50 m lăţime de pe conturul parterului, în special în situaţiile în care izolarea

termică suplimentar ă a soclului nu este suficientă. În consecinţă, la reabilitarea termică a plăcilor pe sol se vor avea în vedere în primul rând măsurile de termoizolare suplimentar ă a soclurilor, laexterior şi numai în al doilea rând termoizolarea orizontală generală.

(3) Termoizolarea verticală a soclurilor se realizează, de regulă, la exterior, în următoarele condiţii:

a. stratul termoizolant trebuie să fie continuu în dreptul punţii termice care există de regulă la racordarea soclului cu placa pe sol;

b. la partea superioar ă a soclului, stratul termoizolant trebuie să depăşească cu cel puţin 30-40 cm faţa superioar ă a plăcii (dacă nu se prevede şi termoizolarea suplimentar ă exterioar ă a pereţilor exteriori);

c. la partea inferioar ăa soclului, stratul termoizolant trebuie să ajungă cel puţin până la CTS,dar se recomandă ca el să coboare 30-40 cm sub această cotă (în special la soclurile puţinînalte).

Art. 75(1) Pentru a obţine o bună rezistenţă mecanică la acţiuni statice şi - în special - dinamice, foarte

probabile în zona soclului, stratul de protecţie a termoizolaţiei se armează cu plasă dublă dinfibre de sticlă (una dintre plase poate fi de tip panzer), sau se folosesc sisteme de protecţie din

materiale rezistente la şocuri, cum sunt panourile din tablă, plăci ceramice etc; în cazuladoptării acestei soluţii se recomandă ca stratul termoizolant să fie realizat din polistirenextrudat, care are caracteristici superioare de rigiditate, de rezistenţă mecanică şi la acţiuneaumidităţii.

(2) Rezemarea stratului de protecţie se poate face în diverse moduri, fie direct pe fundaţiileexistente, fie pe console din beton armat sau metalice, fie prin intermediul unor plăcuţe din oţelinoxidabil. În unele situaţii, stratul de protecţie se poate realiza din zidărie din căr ămizi plineaşezate pe muchie, cu mortar M 5 şi cu rosturile orizontale armate.

(3) Alcătuirea şi poziţionarea stratului termoizolant orizontal care se prevede peste placa pe sol

este în funcţie de natura şi starea pardoselilor existente, de înălţimea liber ă de la parter, de felul pardoselilor noi, precum şi de alte condiţii specifice, locale.



112

SECŢIUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

Art. 76(1) Detalii de principiu referitoare la termoizolarea exterioar ă a soclurilor, ca parte componentă a

pereţilor exteriori sunt prezentate în planşele:a. E1.4 - pentru pereţi la care protecţia termică suplimentar ă se execută în sistem compact

(ETICS); b. E2.10-o, E2.11-p – pentru pereţi la care protecţia termică suplimentar ă se execută în sistem

faţadă ventilată;c. E3.1 – pentru pereţi la care protecţia termică suplimentar ă se aplică prin interior.

(2) Detaliile difer ă în funcţie de înălţimea soclurilor, de poziţia suprafeţei exterioare a soclurilor înraport cu suprafaţa exterioar ă a pereţilor exteriori, precum şi de alcătuirea şi rezemarea straturilor de

protecţie a straturilor termoizolante.

Art. 77Detalii de alcătuire şi poziţionare a stratului termoizolant nou, se prezintă în fig. P1.1…P1.4 astfel:

a. cu îndepărtarea pardoselii deteriorate şi păstrarea şapei existente cu/f ăr ă rectificare şi custrat hidroizolant nou (fig. P1.1a);

b. cu stratul termoizolant amplasat peste pardoseala sau şapa existentă, atât în cazul absenţeioricărui strat termoizolant (fig. P1.1b) cât şi în cazul prezenţei unui astfel de strat (fig. P1-2e).

c. după îndepărtarea stratului existent inclusiv a şapei de egalizare deteriorate (fig. P1-1 c)d. cu saltele termoizolante tasabile sau foarte tasabile, montate între grinzişoare din lemn şi

având pardoseala realizată din parchet pe duşumea orabă; grinzişoarele (cusacii) semontează fie direct pe suprafaţa suport (fig. P1-3), fie pe pardoseala existentă, cu sau f ăr ă termoizolaţie (fig. P1-4);

e. cu stratul termoizolant amplasat direct pe placa de beton slab armată, eventual nivelată prin intermediul unui strat subţire din mortar de egalizare, după îndepărtarea tuturor straturilor existente;

Art. 78(1) În detaliile de principiu referitoare la termoizolarea plăcii pe sol sunt prevăzute, peste straturile

termoizolante, straturi intermediare, astfel:

a. peste straturile termoizolante foarte rigide, rigide sau semirigide, sub şapa de protecţie

(armată sau nearmată) - un strat de separare tehnologică, care are menirea să împiedice pătrunderea apei din mortar în stratul termoizolant şi care se realizează, de regulă dintr-ofolie de polietilenă de 0,1 mm grosime, simplu aşezată, cu marginile petrecute;

b. peste straturile termoizolante foarte tasabile sau uşor tasabile (de exemplu saltele din vată minerală sau din vată de sticlă), sub duşumeaua oarbă - un strat de separare antipraf (geotextil) care împiedică pătrunderea particulelor foarte mici din termoizolaţie, prinduşumea şi parchet, în mediul interior.

(2) În cazul când din diferite considerente (placa pe sol în stare necorespunzătoare, deteriorată sau puternic umezită, absenţa stratului de pietriş sau chiar a plăcii pe sol, modificarea poziţiei

pereţilor despăr ţitori nestructurali ş.a.) este raţională turnarea unei noi plăci pe sol, se poateadopta soluţia amplasării stratului termoizolant orizontal, pe întreaga suprafaţă sau numai pe o



113

lăţime de 1,50 m pe conturul clădirii, sub placa de beton armat; în această situaţie, stratultermoizolant, montat pe un strat de pietriş, va fi realizat din polistiren extrudat. Pentru a obţine o

bună comportare termotehnică este indicat ca noua placă din beton slab armat să nu fie legată desoclu, iar stratul termoizolant vertical exterior să ajungă până la CTS.

Art. 79(1) Cu ocazia elabor ării proiectului de reabilitare termică a plăcii pe sol trebuie să se acorde o atenţie

specială examinării protecţiei hidrofuge a tuturor elementelor de construcţie în contract cu solulşi prevederea unor măsuri în vederea amelior ării situaţiei din acest punct de vedere, prin:

a. luarea unor măsuri de eliminare a eventualelor manifestări ale fenomenului de igrasie şide uscare a zonelor umezite ale pereţilor;

b. prevederea - prin subzidire sau cu alte metode - a unor hidroizolaţii orizontale (dinmateriale bituminoase sau mortar hidrofob) sub pereţii structurali şi nestructuralirealizaţi din zidării, dacă se constată absenţa şi necesitatea lor;

c. prevederea unor eventuale straturi hidroizolante pe suprafeţele verticale exterioare alesoclurilor existente din beton armat, în funcţie de situaţia concretă locală, prevederea

unui eventual strat hidroizolant pe suprafaţa orizontală superioar ă a plăcii pe sol,nivelată sau nu în prealabil prin intermediul unui strat de egalizare;

d. revizuirea, refacerea sau chiar amenajarea unui nou strat de pietriş sub placa pe sol, stratcare împiedică ascensiunea capilar ă a apei, dacă această măsur ă se consider ă strictnecesar ă pentru o comportare corespunzătoare din punct de vedere hidrofug; în această situaţie poate fi avută în vedere şi soluţia de aerare a stratului de pietriş în conformitatecu prevederile din Normativul pentru proiectarea şi execuţia lucr ărilor de izolaţii termicela clădiri, prin intermediul unor orificii practicate în socluri (pentru accesul aerului uscatdin exterior) şi a unor canale verticale de ventilare (pentru evacuarea aerului umed);

e. prevederea unor straturi de protecţie şi a unor tencuieli la socluri cu caracteristici şiadaosuri hidrofobe.

(2) Alcătuirea straturilor hidroizolante şi condiţiile de aplicare vor fi realizate în conformitate cu prevederile din Normativul NP 040 – Normativ privind proiectare, executarea şi exploatareahidroizolaţiilor la clădiri.

(3) Îndepărtarea şi refacerea plăcii pe sol existente, precum şi a stratului de pietriş filtrant de sub placă, sunt măsuri extreme, care pot fi justificate numai de necesităţi tehnice şi funcţionaleimperative (de ex. tasări excesive, placa de beton în stare necorespunzătoare atât în ceea ce

priveşte marca betonului, grosimea, cât şi ca armare, etc.).



114

CAPITOLUL VIII: SOLUTII CONSTRUCTIVE DE PRINCIPIU PENTRUÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT EXISTENTE.SOLUŢII PENTRU FERESTRE ŞI UŞI EXTERIOARE (F)


Art. 80(1) Ferestrele şi uşile exterioare fac parte integrantă din anvelopa clădirii, astfel încât într-un proces

de modernizare (reabilitare) din punct de vedere higrotermic, sunt importante caracteristicileferestrei/uşilor, dar şi modul de implementare în clădirea existentă, relaţia lor cu zona adiacentă de faţadă. În aceeaşi categorie intr ă ferestrele de mansardă şi alte tipuri de vitraje ale anvelopeisituate la nivelul terasei (luminatoare), elemente care folosesc aceleaşi tehnologii de tâmplărie şivitraje, dar care se racordează la soluţii de închidere cu şarpantă sau de tip terasă.

(2) În anvelopa clădirii trebuie integrate soluţiile de detaliu optime pentru fiecare caz în parte,asigurând continuitatea termoizolaţiei în relaţia plin – gol (ferestre, uşi exterioare), etanşeitatea

şi protecţia legăturii dintre tâmplărie şi perete.

(3) Pentru clădirile de locuit existente, f ăr ă un regim special care să excludă intervenţiile radicale(clădiri de patrimoniu), în funcţie de starea ferestrelor şi uşilor exterioare existente, se poate opta

pentru modernizare din punct de vedere termic pe două căi :- repararea, recondiţionarea şi completarea ferestrelor şi uşilor exterioare existente;- înlocuirea cu ferestre şi uşi noi performante .

Not ă: Cl ădirile monument de arhitectur ă , în care inclusiv tâmpl ăria veche şi vitrajele trebuie

conservate, nu fac subiectul acestei lucr ări.

(4) Adoptarea uneia din cele 2 soluţii este în funcţie – în principal – de starea ferestrelor şi uşilor existente, de nivelul de performanţă dorit de proprietar şi de suma disponibilă pentru acestelucr ări.

(5) Modernizarea din punct de vedere termic a ferestrelor şi uşilor exterioare este o problemă complexă, cu multe implicaţii şi de aceea ea trebuie abordată şi tratată cu multă atenţie de către

proiectantul lucr ărilor de reabilitare; cea mai importantă problemă colaterală care trebuie avută în vedere este asigurarea unei ventilării naturale a încă perilor, în condiţiile de după modernizare.

(6) Măsurile de reabilitare termică a ferestrelor şi uşilor exterioare se pot grupa, după amploare, înordine crescătoare, astfel:

a. lucr ări de reparaţii şi de recondiţionare a ferestrelor şi uşilor existente; b. măsuri de îmbunătăţire a etanşeităţii elementelor mobile ale ferestrelor, prin prevedereaunor garnituri de etanşare;

c. mărirea rezistenţei termice prin modificarea tâmplăriei existente, astfel încât să se creezeîncă un spaţiu de aer termoizolant;

d. înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare existente cu tipuri noi, mai performante.

(7) Măsurile de reparaţii şi de recondiţionare a tâmplăriei existente pot conduce – în multe situaţii – la o îmbunătăţire substanţială a comportării termotehnice a ferestrelor şi uşilor de balconexterioare, în condiţiile unor cheltuieli relativ reduse.

(8) Măsurile de reparare şi de recondiţionare a tâmplăriei exterioare se refer ă în principal la:



115

a. revizuirea şi îmbunătăţirea modului în care este realizată etanşarea termică şi la infiltraţiide aer rece, a rosturilor de pe conturul tâmplăriei, dintre toc şi glafurile golului din perete;completarea spaţiilor neumplute corespunzător, cu vată minerală îndesată şi închiderea, lainterior, a rosturilor cu pervazuri din lemn sau cu tencuială;

b. revizuirea şi îmbunătăţirea etanşării hidrofuge a rosturilor de pe conturul exterior al

tocului; realizarea, eventual, a unei etanşări suplimentare cu materiale speciale (benzi deetanşare, chituri siliconice, mortare hidrofobe, ş.a.) precum şi acoperirea rosturilor cu

baghete din lemn sau din PVC;c. repararea lăcrimarelor de la glaful orizontal exterior de la partea superioar ă a golului din

perete, revizuirea detaliului dacă lăcrimarul nu este corect conceput şi – eventual – crearea unui lăcrimar dacă acesta nu există;

d. revizuirea, repararea sau înlocuirea solbancurilor din tablă zincată sau din alte materiale,existente pe glaful orizontal exterior de la partea inferioar ă a golului din perete; se vor verifica şi eventual remedia panta, existenţa şi forma lăcrimarului, etanşarea faţă de toc(cuie cu cap lat la distanţe mici), etanşarea faţă de perete (marginea tablei ridicată şiacoperită la partea superioar ă de tencuială), etc;

e. revizuirea tuturor falţurilor de pe conturul tocului, a cercevelelor şi a foilor de uşă, astfelîncât să se realizeze o corectă “bătaie” între elementele mobile şi cele fixe ale tâmplăriei;la corectarea falţurilor necorespunzătoare se poate avea în vedere şi soluţia prevederiiunor adaosuri din material lemnos, de grosime constantă sau variabilă, fixate prin lipiresau/şi cu şuruburi;

f. repararea şi eventual înlocuirea lăcrimarelor (din lemn sau din tablă) de la parteainferioar ă a cercevelelor şi a foilor de uşă;

g. desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioar ă a tocurilor,destinate îndepărtării apei condesate între cercevele;

h. înlocuirea geamurilor sparte şi cr ă pate;i. revizuirea, completarea şi eventual înlocuirea completă a chiturilor de pe conturul

geamurilor; j. revizuirea feroneriei existente, cu efectuarea eventualelor reparaţii şi înlocuiri, astfel încât

să se asigure o funcţionare corespunzătoare a tuturor dispozitivelor metalice de închidere-deschidere, precum şi a celor anti-vânt; la cercevelele şi uşile de balcon vinciuite se poatelua în considerare şi montarea unor dispozitive de închidere suplimentare;

k. revizuirea funcţionării dispozitivelor de prindere între ele a cercevelelor la ferestrelecuplate din lemn, precum şi a tuturor dispozitivelor aferente ochiurilor de ventilaţie;

l. vopsirea tâmplăriei, după efectuarea tuturor reparaţiilor şi completărilor menţionate maisus;

m. repararea obloanelor rulante exterioare şi prevederea unor straturi termoizolante

suplimentare la cutiile rulourilor.(9) Dotarea ferestrelor de lemn, existente, cu garnituri de etanşare este o măsur ă foarte eficientă,

deoarece, cu cheltuieli relativ reduse, permite micşorarea semnificativă a necesarului decăldur ă pentru încălzirea locuinţelor. Se pot utiliza atât garnituri de etanşare din cauciuc, cât şidin alte materiale (burleţi din mase plastice, ş.a). Garniturile de etanşare se prevăd atât întreelementele mobile şi cele fixe ale ferestrelor, cât şi între cercevele, precum şi pe conturulochiurilor de ventilaţie. La ferestrele duble, este indicat ca garniturile să se prevadă atât lacercevelele interioare, cât şi la cele exterioare.

(10) Fixarea garniturilor se realizează de regulă, prin lipire. În funcţie de tipul şi starea tâmplăriei,

precum şi de calitatea lemnului, se pot eventual amenaja în cercevele sau/şi în tocuri, mici



116

decupări care să permită o mai bună funcţionare a ferestrelor, o mai bună etanşare şi o durată de viaţă mai mare pentru garnituri.

(11) Prevederea unor garnituri de etanşare la tâmplăria existentă nu conduce la mărirea rezistenţeitermice a ferestrelor şi uşilor de balcon, efectul favorabil al acestei măsuri manifestându-se

însă substanţial atât în ceea ce priveşte condiţiile de confort (prin eliminarea curenţilor reci deaer), cât şi sub aspectul necesarului anual de căldur ă (prin micşorarea volumului de aer care

pătrunde în exces în încă peri şi care trebuie încălzit).

SECŢIUNEA a 2-a: Prevederi de principiu şi detalii de racordare

Art. 81(1) Pentru mărirea sensibilă a rezistenţei termice a ferestrelor existente este necesar a se mări

numărul de spaţii de aer dintre geamuri. Această idee este ilustrată în fig. F1 şi F2 în care se prezintă câteva exemple de îmbunătăţire a caracteristicilor termotehnice ale ferestrelor cuplatedin lemn, (fig. F1) şi a celor duble (fig. F2):

a. prin montarea, pe cerceveaua interioar ă, a unui geam termoizolant dublu în loculgeamului simplu; pentru fixarea geamului termoizolant pe cerceveaua existentă estenecesar a se prevedea o ramă fixă, uşoar ă, alcătuită dintr-un profil-cornier din tablă subţire şi o baghetă din lemn, prinse de cerceveaua existentă cu şuruburi de lemn; dincauza spaţiului limitat, se prevăd geamuri 4+9+4 mm, sau cel mult 4+12+4 mm; se potfolosi atât geamuri cu suprafeţele interioare netratate, cât şi geamuri având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii, cu un coeficient de emisie redus “low-e” (e ≤ 0,10) în condiţiile în care spaţiul dintre geamuri este umplut cu aer sau cu un gazinert (argon, kripton, ş.a.);

b. prin montarea pe cerceveaua interioar ă, a unei cercevele suplimentare mobile (prevăzută cu balamale şi cu un dispozitiv de închidere-deschidere) realizate din profile din tablă subţire; pe cerceveaua suplimentar ă, care poate fi deschisă pentru cur ăţire şi dezaburire,se montează un geam simplu de 3 mm grosime;

c. idem ca la “b”, dar cu cerceveaua suplimentar ă realizată dintr-o ramă din lemn, alcătuită din piese de o formă specială, de calitate superioar ă.

(3) În toate variantele se vor prevedea garnituri de etanşare (care nu sunt figurate în fig. F1 şi F2).

(4) Variantele de principiu prezentate la articolul 81 alin.(1) conduc la o majorare semnificativă agreutăţii cercevelelor interioare; ca urmare, aceste cercevele trebuie să fie consolidate, în principal prin prevederea la colţuri a unor gusee metalice din tablă, fixate cu şuruburi.

Art. 82(1) O soluţie eficientă de îmbunătăţire a caracteristicilor termotehnice ale ferestrelor existente, din

lemn, o constituie prevederea, la cercevelele exterioare, a unor geamuri termoizolante dublesau chiar triple, în locul geamului simplu existent, în condiţiile în care aceste cercevele setransformă din cercevele mobile în cercevele fixe. Se obţine astfel, pe lângă rezistenţe termicesporite şi avantajul reducerii la minimum a infiltraţiilor de aer rece, evident în condiţiilerealizării unor detalii corespunzătoare de etanşare pe conturul geamurilor termoizolante noi.

(2) Soluţia de la alin.(1) poate fi aplicată, însă, numai la o parte din cercevele şi anume la cele carese consider ă că nu sunt necesare pentru ventilarea încă perilor şi numai când ferestrele



117

respective sunt accesibile din exterior pentru întreţinerea curentă (în balcoane şi logii precum şila parter).

(3) Ca variantă, se poate lua în considerare şi montarea geamurilor termoizolante direct pe toc, cuîndepărtarea cercevelelor exterioare.

Art. 83(1) La uşile de balcon, dacă condiţiile de iluminare naturală permit acest lucru, poate fi aplicată o

soluţie de îmbunătăţire a caracteristicilor termotehnice, care constă din înlocuirea geamurilor existente pe înălţimea parapetului ferestrelor adiacente, cu panouri opace, cu caracteristicisuperioare de termoizolare, realizate dintr-un strat de material termoizolant eficient, montat întredouă foi din PFL, PAL sau din alte produse similare.

Art. 84(1) Aplicarea soluţiilor de îmbunătăţire a caracteristicilor termotehnice ale ferestrelor existente din

lemn, trebuie completată cu măsurile de reparare şi recondiţionare prezentate.

(2) În situaţia în care starea cercevelelor interioare existente nu este corespunzătoare sau cândgreutatea suplimentar ă rezultată din aplicarea soluţiilor prezentate la articolul 81 alin.(1) depăşeşte capacitatea de rezistenţă a cercevelelor interioare, chiar în condiţiile consolidării lor,

poate fi avută în vedere şi soluţia înlocuirii lor cu cercevele interioare complet noi,confecţionate la comandă, dimensionate corespunzător şi prevăzute de la confecţionare cugeamuri termoizolante eficiente şi cu garnituri de etanşare.

(3) La ferestrele duble din lemn, o majorare suplimentar ă a rezistenţei termice se poate obţine prinmontarea unor geamuri termoizolante duble atât la cercevelele interioare, cât şi la celeexterioare, dacă alcătuirea şi calitatea tâmplăriei existente permite, din punct de vedereconstructiv, acestă soluţie.

Art. 85(1) În prezent, calităţile, posibilităţile variate de design şi preţul accesibil al ferestrelor noi, face ca

soluţia schimbării ferestrelor vechi să fie prima recomandare a specialiştilor.

(2) Standardul european “SR EN 14351-1 + A1: Ferestre şi uşi. Standard de produs, caracteristici de performanţă” se refer ă la ferestre şi uşi exterioare pentru persoane, uşi exterioare situate pe căide evacuare, ferestre în acoperişuri - inclusiv rezistente la foc din exterior, ferestre cuplate şiferestre duble şi prevede obligativitatea marcajului CE pe produsul finit.

(3) Pe lângă calităţile termoizolante superioare, ferestrele noi au o durabilitate mai mare şi aduc un plus şi din punct de vedere al protecţiei împotriva zgomotului: ferestrele şi uşile cu profile şigeamuri termoizolante trebuie să aibă un indice de izolare acustică între 25 – 40 dB (pentruîmbunătăţirea izolaţiei fonice se utilizează sticlă de grosimi diferite pentru cele două foi dinalcătuirea geamului termoizolant).

(4) Ferestrele şi uşile exterioare noi pot prelua structurarea celor vechi din punct de vedere alochiurilor (fixe sau mobile) sau pot avea o altă configurare: unul sau mai multe canate,cercevele, foi mobile şi/sau fixe. Avantajul înlocuirii ferestrelor constă şi în faptul că permitemontarea simultană a numeroase accesorii cu aport important în comportamentul higrotermic al

clădirii: glafuri, sisteme de protecţie solar ă (jaluzele şi/sau rulouri), sisteme încorporate deventilare.



118

(5) Performanţa energetică a ferestrelor noi depinde de calitatea componentelor, de relaţiile directe

dintre acestea, precum şi de amplasarea ferestrei şi de rezolvarea legăturii cu restul anvelopei(etanşeitate, continuitatea termoizolării, protecţia racordării).

(6) Amplasarea ferestrelor noi în goluri, pe adâncimea peretelui, se poate face pornind de laalinierea ferestrei cu faţa exterioar ă până la cea interioar ă, fiecare opţiune având avantajele şidezavantajele sale. De modul de amplasare în raport cu grosimea peretelui, depinde variaţiatemperaturii suprafeţelor interioare ale zonelor adiacente golului.

(7) La lucr ările de reabilitare termică prin înlocuirea ferestrelor, se recomandă ca tâmplăria nouă să se amplaseze pe locul celei vechi, dar dacă este posibil se pot lua în considerare şi celelaltevariante:

a). la faţa exterioar ă a pereţilor - avantaje: glaf interior mare- dezavantaje: suprafaţa exterioar ă a ferestrei va fi expusă total convecţiei din

exterior; în interior, curenţii calzi proveniţi de la radiatoare nu vor influenţa uniform

temperaturile pe suprafaţa parapetului, partea inferioar ă r ămânând rece (riscul deapariţie a condensului va fi cu atat mai mare cu cât ferestrele sunt mai depărtate defaţa interioar ă a peretelui); apar probleme de fixare a ferestrei la exterior în cazulalcătuirilor faţadelor termoizolate.

b). la faţa interioar ă a pereţilor - avantaje: întreaga suprafaţă a ferestrei va beneficia de curenţii calzi interiori, iar

suprafaţa exterioar ă va fi mai protejată de curenţii reci exteriori; riscul de condenseste mai mic faţă de cazul anterior;

- dezavantaje: planul ferestrei nu are continuitate cu anvelopa termică a peretelui, ceeace duce la un risc mare de aparitie a condensului în zona perimetrală ferestrei;

probleme de finisare interioar ă în jurul tâmplăriei.

c). în planul termoizolaţiei peretelui- avantaje: cu cât suprafaţa de contact între tâmplărie şi termoizolaţia peretelui este

mai mare, cu atât se diminuiază efectul punţilor termice de joncţiune;- dezavantaje: fixarea ferestrei în gol necesită elemente speciale de montaj.

d). „pe mijlocul“ peretelui (în treimea de mijloc a grosimii peretelui)- avantaje: montaj uşor în perete;- dezavantaje: necesitatea întoarcerii termoizolaţiei pe grosimea peretelui, de la

exterior până în planul ferestrei.

Art. 86(1) Comportamentul ferestrelor, în timp,depinde de materialele folosite la montajul acestora, care

asigur ă rigidizarea prinderilor, termoizolarea îmbinării, hidroizolarea exterioar ă, bariera contravaporilor, cât şi elasticitatea acestei îmbinări, care trebuie să fie capabilă să urmărească deformaţiile ferestrei sau ale golului suport determinate de solicitări termice.

(2) Punerea în oper ă a ferestrelor (în conformitate cu indicaţiile producătorului) cuprinde:a. măsurarea şi verificarea dimensiunilor golurilor, astfel încât între rama

tâmplăriei şi construcţie să r ămână un rost perimetral de cel mult 10-15 mm;

b. pregătirea golului în vederea instalării tâmplăriei, proces care cuprinde cur ăţareagolului;



119

c. poziţionarea provizorie a tocului cu pene din lemn sau PVC;d. verificarea verticalităţii şi orizontalităţii;e. fixarea definitivă a tocului cu şuruburi protejate anticoroziv, cu sau f ăr ă diblu, în

funcţie de elementul de construcţie în care se fixează tâmplăria;f. montarea garniturilor de etanşare pe contur;

g. racordarea tâmplăriei la partea inferioar ă cu glaful care se face cu chit special, pentru a asigura etanşeitatea;

h. îndepărtarea foliei de protecţie a tâmplăriei în maxim 3 luni de la instalare.Art. 87(1) În cazul înlocuirii ferestrei vechi cu una nouă performantă, se recomandă corelarea cu

reabilitarea şi modernizarea zonelor opace ale pereţilor exteriori şi finisarea faţadelor. O corelareşi din punct de vedere cromatic a tâmplăriei cu culorile alese pentru finisarea faţadei ar trebui să fie subiectul unor studii de faţadă, realizate de arhitecţi şi urbanişti.

(2) Soluţia înlocuirii ferestrelor şi uşilor exterioare vechi cu sisteme noi, performante, se adoptă atunci când cheltuielile necesitate de repararea, recondiţionarea şi îmbunătăţirea termotehnică a

tâmplariei existente sunt prea mari, sau la dorinţa proprietarului de a moderniza radical clădirea.

(3) Cea mai accesibilă posibilitate de înlocuire a tâmplăriei existente o ofer ă tâmplăria din PVC.Aceasta este alcătuită din profile de PVC extrudate multicamerale, realizate cu tehnologii careau dezvoltat până la 8 compartimente de aer. Performanţele din punct de vedere termic s-auobţinut atât prin creşterea numărului de compartimente, cât şi prin introducerea unor miezuritermoizolante în profilele de rigidizare din oţel. Tipurile mai noi de tâmplărie din PVCînlocuiesc profilele de rigidizare din oţel galvanizat cu profile din aluminiu.

(4) Soluţiile uzuale de înlocuire a tâmplăriei existente, posibil de aplicat se prezintă schematic în fig.F3:

a. fereastr ă din lemn, simplă, conform detaliilor de principiu din STAS 465 –1991, prevăzută cu geamuri termoizolante şi cu garnituri de etanşare;

b. idem, cuplată, prevăzută cu un geam simplu la exterior şi cu un geam termoizolant lainterior;

c. fereastr ă din lemn dublă, cu detalii similare cu cele date în STAS 465 –1991, prevăzută de asemenea cu un geam simplu la exterior şi cu un geam termoizolant la interior;

d. ferestre şi uşi exterioare din PVC;Detalierea acestor soluţii este f ăcută în Ghidul privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare aleferestrelor la clădirile civile existente, indicativ GT 043-2003.

Art. 88(1) In afara tâmplăriei din profile din PVC, pentru înlocuirea tâmplăriei existente se mai poate optaşi pentru:

a. ferestre şi uşi exterioare din lemn stratificat (lemn lamelar încleiat); b. ferestre şi uşi exterioare din aluminiu cu rupere de punte termică;c. ferestre şi uşi exterioare din oţel cu rupere de punte termică ;d. ferestre şi uşi exterioare din fibr ă de sticlă;e. tâmplării mixte.

(2) În anexa 1 (informativă) sunt prezentate soluţii de principiu pentru ferestre şi uşi menţionate laart.88, alin(1).



120

(3) Elementele de lemn stratificat, folosite în procesul de producţie al ferestrelor şi uşilor cu geamtermoizolant, au în componenţa lor în general 3 straturi de material lemnos, lipite cu adeziv pe

bază de apă, rezistent la umiditate. Aceste straturi, lucrând independent, anulează tensiunileinterne din cadrul lemnului, asigurând stabilitatea profilului de tâmplărie. Deasemenea, prinmodul de dispunere a fibrelor în straturile componente, scade substanţial sensibilitatea la

umiditate a lemnului. Menţinerea caracteristicilor iniţiale, pe o durată teoretic nelimitată, seobţine prin recondiţionare anuală prin ceruire.

(4) Tâmplăria de aluminiu cu rupere de punte termică pentru ferestre ofer ă calităţi termoizolanteşi o greutate proprie redusă. În plus, rezistenţa superioar ă la acţiuni mecanice permite utilizareaunor profile de secţiuni mai reduse, crescând astfel aria suprafeţei vitrate şi randamentuliluminatului natural.

(5) Rezistenţa mare la acţiunea factorilor de mediu şi timp confer ă profilelor din aluminiu o durată de viaţă mare, respectiv menţinerea calităţilor iniţiale o perioadă îndelungată.

(6) Ferestrele şi uşile din profile de oţel cu rupere de punte termică se caracterizează prinrezistenţe mecanice mari, recomandându–se pentru închiderea golurilor de dimensiuni mari culăţimi reduse de profil. Prezintă dezavantajul greutăţii proprii mari şi rezistenţei reduse lacoroziune. Ferestrele şi uşile din oţel inoxidabil au avantajul de a rezista la acizi în condiţiiextreme, fiind o soluţie de luat în calcul pentru construcţiile din zonele de litoral.

(7) Tâmplăria din profile de poliester armat cu fibră de sticlă prezintă cea mai buna performanţă din punct de vedere energetic.

(8) Tâmplăriile mixte din lemn stratificat cu profile de aluminiu sau din lemn stratificat cuprofile de PVC sau din aluminiu ( profilele din lemn stratificat - material ecologic - se dispunla interior, iar în contact cu exteriorul se dispun profilele din PVC sau aluminiu, rezistente laacţiunea factorilor de mediu) combină avantajele celor două materiale componente, eliminând înmare măsur ă dezavantajele fiecăreia dintre ele si ofer ă:

a. calitatea superioar ă controlată a lemnului stratificat asigur ă absenţa deformărilor şicr ă păturilor în timp;

b. posibilitatea alegerii din numeroase esenţe de lemn;c. nu necesită tratare (vopsire) ulterioar ă;d. paletă foarte bogată de culori.

Art. 89

(1) Performanţa energetică a ferestrei depinde esenţial de alegerea corectă a tipului de geamtermoizolant, caracterizat prin numărul foilor de sticlă, spaţiul dintre foi (distanţa dintre foi,natura gazului de umplere) şi modul de tratare al sticlei. Factorii determinanţi în alegerea tipuluide vitraj sunt:

a. valoarea coeficientului de transfer termic; b. valoarea factorului solar;c. coeficientul de transmisie a luminii;d. coeficientul de reflexie a luminii;e. capacitatea de izolare acustică;f. rezistenţa la şocuri.

(2) Pentru adoptarea unui anumit tip de geam termoizolant, în concordanţă cu obiectivele lucr ărilor de eficientizare energetică pot fi utilizate datele din anexa 2 informativă.



121

SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi de principiu pentru elemente auxiliare

Art. 90(1) Buna funcţionare a ferestrelor şi uşilor cu care se înlocuieşte tâmplăria existentă este asigurată

într-o mare măsur ă de alegerea şi execuţia corectă a elementelor auxiliare (rulouri, plase contra

insectelor, feronerie, glafuri etc.). În acest context trebuie să se ţină seama de următoarelerecomandări de ordin general:

a. folosirea rulourilor exterioare (cele cu suprafaţa mai mare de 3 m2 sau montate laexteriorul tâmplăriei) să fie prevăzute cu sisteme de acţionare electrică;

b. cutiile de rulou suprapuse tâmplăriei vor fi izolate termic;c. completarea tâmplăriei cu plase împotriva insectelor (rame, rulouri şi uşi);d. pentru ferestrele amplasate pe faţadele expuse spre sud-est sau sud-vest se recomandă

măsuri de protecţie solar ă: sticla colorată în masă, reflexivă, jaluzele, copertine;e. garajele incluse în clădiri încălzite vor avea uşi izolate termic pentru accesul auto.

(2) Feroneria care echipează tâmplăria termoizolantă va respecta următoarele prevederi:

a. distanţa dintre două puncte de închidere va fi de maximum 70 cm; b. balamalele vor fi reglabile pe trei direcţii;c. feroneria se va utiliza cu respectarea strictă a categoriilor de greutate pentru care a

fost concepută;d. componentele feroneriei vor fi protejate împotriva coroziunii (prin zincare, cromare,

cadmiere, nichelare, vopsire etc.) şi în special împotriva electrocoroziunii.e. uşile pentru accesul public vor fi prevăzute cu amortizoare;f. la uşile din PVC se interzice întreruperea armăturii de oţel in zona de montare a

broaştei;g. la uşile de exterior, cu excepţia celor de balcon, nu se admite utilizarea balamalelor de

fereastr ă;h. feroneria va fi silenţioasă, reglabilă, cu închidere în minimum 3 puncte, uşor

manevrabilă, for ţa de apăsare la mânerul uşilor fiind de 10 N; de asemenea, trebuie să existe şi posibilitatea deschiderii uşii din cheie, f ăr ă apăsarea mânerului;

(3) Ferestrele noi vor fi prevăzute cu glafuri la exterior în zona de legătur ă dintre tâmplărie şi peretele de faţadă, în scopul asigur ării protecţiei în special la acţiunea apei. Glafurile vor fi prevăzute cu lăcrimar.

(4) Glafurile vor fi realizate din materiale moderne, eficiente, durabile şi cu design atractiv; pot fi

realizate din PVC, aluminiu şi din materiale precum tabla zincată (soluţia tradiţională la blocurile de locuinţe), piatra naturală (marmur ă), piatr ă artificială - ceramică por ţelanată (cucaracteristici specifice materialelor folosite la exterior: rezistenţă la apă, la ciclul îngheţ-dezgheţ,la radiaţia UV si rezistenţă mecanică mare).

(5) Lipsa glafurilor provoacă infiltraţii, o degradare a clădirii atât la exterior, cât şi la interior, ceeace va conduce în timp la investiţii suplimentare pentru reparaţii.

(6) Elementele opace de închidere sunt componente ale uşilor de acces şi ale uşilor de balcon.



122

(7) Pentru uşile exterioare total sau par ţial opace, panourile de închidere opace se realizează îngeneral din elemente triplustrat (“sandwich”), cu miezul din poliuretan rigid şi feţele din diferitemateriale (sticlă mată, aluminiu, PVC dur, lemn).

(8) Feţele aparente ale panourilor opace sunt realizate din materiale rezistente la factorii climatici(aluminiu) sau din materiale care au suprafeţele tratate cu lacuri special concepute pentruexploatarea uşii spre exterior care asigur ă protecţie împotriva apei, a razelor UVşi a fenomenuluide îngheţ – dezgheţ. Alte cerinţe importante pentru panourile de închidere sunt legate derezistenţa la şocuri, vânt, şi efracţie. Dotarea se face în funcţie de necesarul de siguranţă, printehnici de blocare, armături de siguranţă şi glazurare antiefracţie, sisteme electronice de blocarecu microcip etc.

(9) La uşile exterioare ale spaţiilor de locuit (spre terase, balcoane) pe lângă prevederea garniturilor în relaţie cu tâmplăria fixă, se prevede un prag pentru mărirea etanşeităţii la partea inferioar ă a

uşii.Art. 91

(1) In eficientizarea energetică a suprafeţelor vitrate un rol important îl au sistemele de protecţie laacţiunea radiaţiei solare, de tip jaluzele, storuri, rulouri.

(2) Reducerea necesarului de energie prin intermediul sistemelor de protecţie solar ă se obţine prin:a. reducerea pierderilor de căldur ă şi deci a necesarului de energie pentru încălzire în

condiţii de iarnă; b. reducerea supraîncălzirii şi în consecinţă a necesarului de energie pentru r ăcire pe

timp de var ă;c. reducerea necesarului de energie pentru iluminatul artificial, prin utilizarea unor

dispozitive speciale cum sunt lamelele reflectante, care introduc lumină naturală difuză.

(3) Sistemele de protecţie de tip storuri sau jaluzele pot fi dispuse în exteriorul suprafeţei vitrate, îninterior sau pot fi inserate între cele 2 foi de geam, oferind o protecţie termică diferenţiată, care

poate fi apreciată prin factorul de corecţie FC. Acesta poate varia între 0 (teoretic cea mai bună protecţie) şi 1 (nici o protecţie). Cu cât FC este mai mic, cu atât protecţia solar ă este mai eficace,energia calorică introdusă este mai mică şi temperatura încă perii mai joasă, respectiv necesarulde energie pentru r ăcire mai scăzut. Orientativ, pentru cele 3 poziţii ale jaluzelelor sau storurilor,

pot fi luate în considerare următoarele valori pentru factorul de corecţie: exterioar ă: FC = 0,09 inserată: FC = 0,21 interioar ă: FC = 0,60

(4) Cerinţele de design, formă sau culoare pentru sistemele de protecţie solar ă de tip storuri sau jaluzele sunt satisf ăcute de următoarele materiale din care se realizează în prezent sistemele de protecţie solar ă: materiale acrilice, polyester, PVC, fibr ă de sticlă.

(5) Sistemele de protecţie solar ă de tip rulou reprezintă unul dintre accesoriile din ce în ce mai desfolosite în sectorul tâmplăriei, atât la clădiri noi cât şi reabilitate, fiind realizate din lemn, PVCsau aluminiu (lamele umplute cu spumă poliuretanică).



123

(6) Cele mai performante sisteme de rulouri asigur ă:a. protecţie termică

b. protecţie fonică c. rezistenţă mare la efracţied. o gamă largă de cerinţe prin posibilitatea montării în paralel a plaselor contra

insectelor şi perdelelor parasolare de diferite culori.

(7) Cutia pentru rulouri, parte integrantă a faţadei, poate crea un punct de neomogenitate fizică şigeometrică (punte termică). Sunt necesare măsuri de protecţie termică locală care să asigure celmult valori ale coeficientului de transfer termic U = 0,60 W/m2K, pentru construcţii noi şiU = 1,30 W/m2K, pentru construcţii reabilitate.

(8) Montarea storurilor/rulourilor exterioare la clădiri existente se face în partea superioar ă a golului,fie în continuarea tâmplăriei, când se montează concomitent cu tâmplăria, fie poziţionată în faţatâmplăriei, sub buiandrug sau aplicat pe zid, deasupra golului.

(9) Jaluzele încorporate între foile de sticlă ale unui geam termoizolant prezintă avantajul uneidurate ridicate de viaţă, nemaifiind expuse direct acţiunii elementelor de mediu, precum şi cel alînlătur ării necesităţii întreţinerii lamelelor (ştergere praf).

(10) Soluţii de principiu privind alcătuirea şi amplasarea sistemelor de protecţie solar ă sunt prezentate în anexa 3 informativă.

Art. 92(1) Coeficienţii de transfer termic Uf , Ug şi UW vor fi precizate şi garantate de către producători.

Art. 93(1) O atenţie corespunzătoare trebuie să se acorde măsurilor de îmbunătăţire termică a tâmplăriei

exterioare aferente încă perilor şi spaţiilor comune ale clădirilor de locuit cu mai multeapartamente. Astfel, pe lângă repararea şi recondiţionarea acestora, se va analiza oportunitatea şieficienţa următoarelor măsuri:

a. dublarea ferestrelor simple, deseori existente la casa scării, la holurile de intrare înclădire şi la windfanguri;

b. înlocuirea tâmplăriei metalice cu tâmplărie din lemn sau din PVC la spaţiile şi încă perilemenţionate la (a);

c. montarea unor garnituri de etanşare la uşile de intrare în clădire, la uşile de lawindfanguri, precum şi la cercevelele mobile ale ferestrelor din casa scării;

d. prevederea unor dispozitive de închidere automată a uşilor de intrare în clădire şi lawindfanguri, precum şi, eventual, la uşile de acces din casa scării în ghenele tubului degunoi;

e. montarea unei instalaţii de interfon la intrarea în clădire;f. îmbunătăţirea izolaţiei termice şi a etanşării uşilor de acces în ghenele tubului de gunoi;

Art. 94(1) Îmbunătăţirea etanşeităţii tâmplăriei exterioare are drept consecinţă reducerea ratei de ventilare a

volumului de aer interior, încălzit, al clădirilor de locuit.

(2) În condiţiile existente înainte de reabilitare, schimbul de aer se realizează în principal prin

neetanşeităţile tâmplăriei.



124

(3) Prin prevederea garniturilor de etanşare (ilustrate in Anexa 5 - informativă), împrospătareaaerului trebuie realizată pe alte căi şi anume:

a. prin deschiderea periodică a elementelor mobile ale tâmplăriei exterioare (cercevele, uşide balcon);

b. prin crearea unor sisteme controlate de pătrundere a aerului proaspăt din exterior (prize cu

clapete mobile, ş.a.ilustrate in Anexa 4 - informativă);c. prin asigurarea unei corecte funcţionări a canalelor verticale de ventilaţie existente în

băile, grupurile sanitare suplimentare şi cămările neventilate direct, precum şi în unele bucătării;

d. prin executarea, eventual, cu ocazia modernizării, a unor canale verticale suplimentare deventilare în cadrul apartamentului, în funcţie de spaţiile disponibile.

(4) Ventilarea incorectă a spaţiilor interioare poate conduce la consecinţe nefavorabile majore:a. dezagremente în ceea ce priveşte condiţiile de locuire (aer viciat, umiditate relativă mare,

ş.a.); b. riscul apariţiei condensului pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie

perimetrale;c. creşterea cantităţii de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul

elementelor de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii.

(5) Pentru a asigura o ventilare corespunzătoare a încă perilor se mai recomandă următoarele măsuri:a. prevederea, atât la ferestrele existente, cât şi la ferestrele noi, din lemn, a unui număr

raţional de ochiuri de ventilaţie; b. prevederea, la tâmplăriile noi, a unor dispozitive de închidere-deschidere oscilo-

basculante;c. revizuirea funcţionării corespunzătoare a canalelor verticale de ventilare naturală;d. prevederea dispozitivelor prevăzute pentru acţionarea automată şi periodică a unor

ventilatoare amplasate fie la prize de aer, fie pe acoperiş.

Art. 95(1) In anumite cazuri, după instalarea ferestrelor noi, pe geam sau pe pereţi, pot să apar ă fenomene

de condens superficial determinate de creşterea umidităţii relative a aerului interior, ca urmare areducerii la minimum a schimburilor de aer prin rosturile tâmplăriei (ventilare neorganizată).

(2) Suprafeţele dintr-o încă pere pe care se observă preponderent condensul sunt:a. suprafaţa de geam, în câmp – utilizarea geamului low-E reduce riscul apari ţiei

condensului;

b. zona limitrof ă a geamului, lângă profilul de tâmplărie - această suprafaţă va fi în celemai multe cazuri o punte termică între interior şi exterior, nefiind suficient protejată termic (cantitatea de apă formată în urma condensării este de obicei destul de mică

pentru a crea probleme);c. suprafaţa profilului - există risc de apariţie a condensului pe elementele de tâmplărie.

Performanţe superioare din punct de vedere higrotermic se obţin prin folosirea profilelor din PVC cu 5, 6, 7 sau 8 camere de aer, tâmplării cu coeficienţi de transfer termic sub 1,3 W/(m2K).

d. zona adiacentă ferestrei, pe zidărie – risc de apar ţie a condensului în cazul zidărieineizolată suficient şi datorită punţilor termice create în jurul ferestrei.

e. anumite zone de pe pereţi pe care a apărut condens după ce s-a înlocuit tâmplăria

veche cu una modernă – se vizualizează astfel punţile termice (mai accentuat la blocurile realizate din elemente prefabricate)



125

(3) Reducerea riscului de apariţie a condensului în clădirile reabilitate precum şi asigurarea

compoziţiei optime a aerului interior se realizează prin ventilare naturală organizată (aerisire)sau prin ventilare mecanică.

(4) Ventilarea naturală a încă perilor se asigur ă prin proiectarea corectă a ferestrelor, respectiv prin prevederea raportului corespunzător dintre volumul încă perii şi suprafaţa ochiurilor mobile. Serecomandă ca la lucr ările de reabilitare să se păstreze suprafaţa existentă de ochiuri mobile sausă se refacă calculele în funcţie de volumul de aer interior.

(5) Sistemele de ventilare mecanică pentru aport de aer proaspăt şi evacuarea aerului viciat, spredeosebire de ventilarea naturală, au avantajul că nu depind de variabilitatea parametrilor climatici (diferenţa de temperatur ă interior-exterior şi acţiunea vântului).

(6) Dispozitivele de admisie/evacuare a aerului din cadrul sistemelor de ventilare mecanică suntintegrate în diferite tipuri de tâmplării şi pot funcţiona pe bază de:

a. acţionare cu senzor de umiditate b. acţionare manuală c. acţionare cu senzor de prezenţă d. acţionare cu senzor de mişcare

(7) Sistemele de ventilare higroreglabilă asigur ă controlul fluxului de aer în funcţie de umiditateadetectată în spaţiul interior (Anexa 4).

(8) Sisteme de ventilare integrate în orice tip de tâmplării, cum este grila higroreglabilă pentru aportde aer proaspăt prin tâmplăria termoizolantă, prezintă următoarele avantaje:

a. participă la controlul umidităţii, prin deschidere/închidere progresivă, automată, înintervalul de valori ale umidităţii relative cuprins între 35%...60%, diminuândsemnificativ riscul apariţiei condensului.

b. montaj pe orice tip de tâmplărie: PVC, aluminiu sau lemn stratificat;c. posibilităţi de montaj cu două unghiuri de intrare a fluxului de aer în încă pere;d. nu utilizează energie electrică, nu conţine elemente consumabile, nu necesită

întreţinere specială;e. în sistem, împreună cu grilele de evacuare higroreglabile, participă la economii de

energie termică cu cel putin 15% (din energia termică pierdută cu aerisireanaturală a încă perilor);

(9) Exemple de sisteme de admisie/evacuare a aerului sunt prezentate în Anexa 4 informativă.Exemple de sisteme de garnituri de etanşare sunt prezentate în Anexa 5 informativă.

CAPITOLUL IX: SOLUTII PENTRU ALTE ELEMENTE DE CONSTRUCŢIEPERIMETRALE


Art. 96Pe lângă principalele elemente de construcţie perimetrale tratate în prezenta reglementare, cu prilejul

reabilitării/modernizării, trebuie să se amelioreze comportarea termotehnică mărindu-se în primul



126

rând rezistenţa termică specifică, a următoarelor elemente de construcţie care fac parte de asemeneadin anvelopa clădirii:

(1) Pereţii adiacenţi rosturilor de dilataţie, de tasare şi antiseismice, care se vor izolasuplimentar:

a. la exterior, spre rost - în cazul rosturilor deschise accesibile; b. la interior, spre încă peri - în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilor

închise. Nota: Atât la rosturile deschise, cât şi la cele închise trebuie să se verifice şi să se ia măsuri de etanşaresuplimentar ă din punct de vedere termotehnic şi hidrofug, precum şi faţă de infiltraţiile de aer rece.

(2) Pereţii adiacenţi spaţiilor şi încăperilor anexe neîncălzite (garaje, magazii, poduri, camerede pubele, verande, sere, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioar ă, ş.a.), care se izolează suplimentar, de regulă, în exteriorul volumului încălzit.

(3) Pereţii exteriori - verticali sau înclinaţi - precum şi planşeele superioare - orizontale sau

înclinate - ale mansardelor existente, locuite şi încălzite, amenajate în podurile clădirilor.a. Ameliorarea comportării termotehnice a elementelor de construcţie perimetrale alemansardelor, constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenţie, atât în situaţia în care elementele de construcţie separ ă spaţiul mansardei demediul exterior, cât şi în cazul în care acestea separ ă volumul încălzit al mansardei despaţiul podului neîncălzit adiacent.

b. La elaborarea proiectului de reabilitare/modernizare, se vor avea în vedere,considerentele, indicaţiile şi recomandările, precum şi detaliile de principiu dinreglementarea tehnică referitoare la proiectarea mansardelor.

(4) Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior la partea inferioară (la

bowindouri, ganguri de trecere, faţa inferioar ă a planşeelor de peste logii ş.a.), care se izolează suplimentar - de regulă - la tavanul planşeelor.

(5) Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea superioară (planşee sub logii la partea superioar ă ş,a,), la care stratul termoizolant suplimentar se dispune,de regulă, la faţa superioar ă a planşeelor, sub pardoseală.

(6) Pereţii exteriori, sub CTS, în contact cu solul, la demisolurile sau la subsolurile încălzite.

(7) Plăcile din beton slab armat, la partea inferioară a demisolurilor şi subsolurilor încălzite,sub CTS, în contact cu solul.

(8) Pereţii şi planşeele adiacente cămărilor direct ventilate.

(9) Pereţii şi planşeele adiacente unor spaţii care fac parte din volumul clădirii, dar care aualte funcţiuni sau destinaţii, de regulă mai puţin sau intermitent încălzite (spaţiicomerciale la parterul clădirilor de locuit, birouri, ş.a).

(10) Diverse suprafeţe vitrate, altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare, pereţi exteriorivitraţi, transparenţi sau translucizi, etc.).

(11) Uşi exterioare sau care fac legătura cu spaţiile neîncălzite adiacente, opace sau par ţialvitrate.



127

CAPITOLUL X: SCHEME ŞI DETALII DE PRINCIPIU PENTRU SOLUŢIIDE REABILITARE ŞI MODERNIZARE TERMICĂ A CLĂDIRILOR

NOTĂ

• Detaliile din figuri nu sunt detalii de execuţie, ci reprezintă scheme şi detalii de principiu.

• Grosimile straturilor termoizolante se stabilesc în funcţie decondiţiile concrete, pe baza unor calcule termotehnice şi de

optimizare termo-energetică.



128

CUPRINS

E – PEREŢI EXTERIORI

E0 SOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ A

PEREŢILOR EXTERIORI - ÎN CÂMP CURENT

E1.1….E1.101. STRUCTUR Ă COMPOZITĂ „ETICS” COMPACTĂ - DETALII DERACORDARE ŞI ÎMBINARE

E2.1….E2.12 2. STRUCTURA CU STRAT DE AER VENTILAT – DETALII

E3.13. STRUCTURA CU STRAT TERMOIZOLANT POZIŢIONAT LAINTERIOR - DETALII

T – TERASE

T0.1

SOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR FĂR Ă PANTE – Soluţia cu îndepărtarea tuturor straturilor. Terasa cu structura compactă. Terasa cu canale de difuzie întermoizolaţie.

T0.2aSOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE – Soluţia cu îndepărtarea par ţială astraturilor existente. Terase cu structura compactă.

T0.2bSOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE– Soluţia cu îndepărtarea par ţială a straturilor existente. Terase cu structura compactă.

T0.3aSOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE– Soluţia cu îndepărtarea par ţială a straturilor existente. Terase cu canale de difuzie în termoizolaţie.

T0.3bSOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE– Soluţia cu îndepărtarea par ţială a straturilor

existente. Terase cu canale de difuzie în termoizolaţie.

T0.4aSOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE – Solutia cu indepartarea tuturor straturilor.Terasa ranversată necirculabilă.

T0.4bSOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE – Solutia cu indepartarea partiala astraturilor existente. Terasa ranversată.



129

T0.4cSOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE– Solutia cu indepartarea partiala a straturilor existente. Terasa ranversată.

T0.5a SOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR FĂR Ă PANTE– solutia cu indepartarea tuturor straturilor existente. Terasa gr ădină.

T0.5b

SOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE– solutia cu menţinerea par ţială a straturilor existente. Terasa gr ădină.

T0.5cSOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE– solutia cu menţinerea par ţială a straturilor existente. Terasa gr ădină.

T0.5dSOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ ATERASELOR CU PANTE– solutia cu menţinerea par ţială a straturilor existente. Terasa gr ădină.

T1.1 – T1.7DETALII DE MODERNIZARE TERMICĂ PE CONTURULTERASELOR NECIRCULABILE

T1.8 – T1.9

DETALII DE MODERNIZARE TERMICĂ A TERASELOR

NECIRCULABILE. RACORDĂRI.

T2.1DETALII DE MODERNIZARE TERMICĂ PE CONTURULTERASELOR CIRCULABILE

T3.1– T3.2DETALII DE MODERNIZARE TERMICĂ PENTRU TERASELEGR ĂDINĂ

A - PLANŞEE DE POD

A0.1….A0.4SOLUŢII DE PRINCIPIU PENTRU MODERNIZAREA TERMICĂ APLANŞEELOR DE POD

A1.1 …A1.9DETALII DE MODERNIZARE TERMICĂ A PODURILOR

NEÎNCĂLZITE

A2.1 …A2.2 DETALII DE MODERNIZARE TERMICĂ A PODURILOR ÎNCĂLZITE (MANSARDE)



130

S - PLANŞEE PESTE SUBSOL

S0.1SOLUŢII DE PRINCIPIU DE TERMOIZOLARE SUPLIMENTAR Ă ORIZONTALĂ ÎN CÂMP CURENT. Peste planseul de peste subsol.

S0.2SOLUŢII DE PRINCIPIU DE TERMOIZOLARE SUPLIMENTAR Ă ORIZONTALĂ ÎN CÂMP CURENT. Sub planseu, la tavanulsubsolului.

S1.1…S1.2DETALII DE APLICARE A TERMOIZOLAŢIEI LA PLANŞEULPESTE SUBSOL – DEASUPRA PLĂCII

S2.1…S2.2

DETALII DE APLICARE A TERMOIZOLAŢIEI LA PLANŞEUL

PESTE SUBSOL – SUB PLACĂ

P – PLANŞEE PE SOL

P1.1…P1.4DETALII DE TERMOIZOLARE SUPLIMENTAR Ă LA PLĂCI PESOL

F – FERESTRE

F1SOLUŢII DE MODERNIZARE TERMICĂ A TÂMPLĂRIEI DINLEMN CUPLATĂ

F2SOLUŢII DE MODERNIZARE TERMICĂ A TÂMPLĂRIEI DINLEMN DUBLĂ

F3SOLUŢII DE MODERNIZARETERMICĂ – TÂMPLĂRIEEXTERIOAR Ă NOUĂ

F4SOLUŢII DE MODERNIZARETERMICĂ – TÂMPLĂRIEEXTERIOAR Ă NOUĂ



131

E

PEREŢI EXTERIORI





133



134



135



136



137



138



139



140



141



142



143



144



145



146



147



148



149



150



151







154



155





157

T

TERASE



158



159



160



161



162



163





165



166



167



168



169



170



171



172



173



174



175



176



177



178



179



180



181





183



184



185



186



187



188



189



190



191



192



193



194



195



196



197



198

S

PLANŞ

EE PESTE SUBSOL



199



200



201



202



203



204



205

P

PLANŞEE PE SOL



206



207



208



209



210

F

FERESTRE

LEGENDAR W – rezistenţa termică a ferestreiUW – transmitanţa termică a ferestreiR g – rezistenţa termică a sticlei

Ug – transmitanţa termică a sticleiR f – rezistenţa termică a rameiUf – transmitanţa termică a ramei



211



212



213



214



215

ANEXA 1 – Ferestre şi uşi exterioare (informativă)

Material Secţiune profil tâmplărie Exemple1. Lemn stratificat



216

2. Aluminiu



217

3. Oţel

4. Tâmplării mixte Fereastra lemn/aluminiu

- dimensiuni standard profil mixtlemn/aluminiu



218

ANEXA 2 – Geamuri termoizolante (informativă)

Tipgeam

Numar foi de sticla Tip sticla Secţiune geam Exemple

G e a m t e r m o i z o l a n t

2 foi de geam netratată (normală)

o suprafaţă tratată

3 foi de geam netratată (normală)

o suprafaţă tratată



219

ANEXA 3 – Sisteme de protecţie la acţiunea radiaţiei solare (informativă)

Tip sistem Secţiune profil sistem de protecţie Exemple1. Jaluzele Orizontale

exterioare

2. Storuri(exemplifi-cări)

Lamele cumargini

bordurate cughidaj pe cablusau pe şinelede ghidare

1. şină superioar ă; 2. angrenaj; 3. lamele; 4. şnur deghidare şi bandă pt. tragere; 5. ghidare laterală; 6. şină inferioar ă; 7. manivelă

Lamele platecu ghidaj princablu

1. şină superioar ă; 2. motor de mijloc; 3. lamele; 4.şnur de ghidare şi bandă pt. tragere; 5. ghidarelaterală; 6. şină inferioar ă



220

3. Rulouriexterioare

Lamele dinaluminiu

Material textil

Modalităţi de montare a storurilor/rulourilor : la partea superioar ă a golurilor; in faţa foilor de geam; intre foile de geam;in spatele foilor de geam



221



222

ANEXA 4 – Grile de admisie şi evacuare montate pe tâmplărie (informativă)

Tip Sistem Exemple

G r i l e d e a d m i s i e

ş i e v a c u a r e l a t î m p l ă r i e

Sistem de ventilare integrat întâmplăria de fereastr ă

Grila higroreglabilă destinată introducerii aerului proaspat,

montaj pe tâmplariatermoizolantă

Grila higroreglabilă acustică destinata aportului de aer

proaspăt, montaj pe tâmplăriatermoizolantă



223

Grila Higroreglabilă

Descriere:

Grila higroreglabilă este destinată asigur ării aportului controlat de aer proaspăt. Acest produs

încorporează un set de benzi poliamidice cu proprietăţi higroscopice.

Tratamentul special aplicat setului de benzi, permite clapetei grilei să se închidă sau să se deschidă,în funcţie de modificarea valorii umidităţii relative a aerului din zona în care este montată.

Mişcarea clapetei grilei se realizează între următoarele valori ale umidităţii relative: min. 35%, grilaeste închisă ; max.65%, grila este deschisă complet.

Funcţionarea permanentă a grilelor într-o locuinţă, f ăr ă necesitatea alimentării lor la o sursă deenergie electrică, contribuie la diminuarea consumurilor energetice care s-ar înregistra în cazul uneiventilaţii necontrolate, prin deschiderea largă a ferestrelor.

Grila higroreglabilă este parte a kit-ului higroreglabil alături de protecţia externă antiploaie,antiinsecte şi de placa suport.

Date tehnice:− debit min/max: 5-35 m3/h; (la ∆P = 10 Pa)− nivel de protecţie acustică pentru kit-ul standard higroreglabil: 33 dB(A)− dimensiuni grilă higroreglabilă: 402x39,5x40 mm;− culoare: alb, stejar auriu sau maron brun;− material: plastic PS;

− posibilitate de obturare manuală;− montajul se poate realiza pe tâmplăria termoizolantă din PVC, lemn stratificat sau aluminiu.

Montajul kit-ului standard higroreglabil pe tâmplăria termoizolantă, profil PVC:

Pentru montajul unei grile higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC trebuie să se realizezefrezarea unor tronsoane de canal în partea superioar ă a ferestrei care să aibă dimensiunile: lungime290 mm, lăţime 10-12 mm. Frezarea, care nu trebuie să fie continuă ci trebuie să fie formată din 2tronsoane, se realizează în profilul cercevelei imediat sub garnitura de etanşare iar în profilul toculuiimediat deasupra garniturii de etanşare.

De asemenea, există şi posibilitatea folosirii unui profil de compensare ataşat pe orizontalasuperioar ă a ansamblului ferestrei şi în care să se realizeze tronsoanele de canal frezat, caz în care seevită frezarea cercevelei şi a tocului. În acest mod, rezistenţa profilului nu are de suferit, proprietăţileferestrei nu sunt afectate iar aportul de aer proaspăt va fi controlat numai prin grila higroreglabilă.

Dupa realizarea celor două canale la dimensiunile cerute, se montează placa suport pe cercevea.

Se clipsează grila higroreglabilă pe placa suport astfel încât senzorul de umiditate să fie, în permanenţă, expus mişcării ascendente a aerului din interiorul camerei de-a lungul peretelui iar aerulintrodus sa fie deflectat către plafonul camerei. Se montează protecţia externă pe toc în exteriorulclădirii.

Intreţinere: Se cur ăţă de praf o dată sau de două ori pe an. Nu există elemente consumabile.



224

Exemple de ventilatoare autoreglabile

combinaţie între un ventilator şi un ecran fixatpe păr ţi care funcţionează ca plasă pentruinsecte şi ca ecran de protecţie solar ă

autoreglabil, cu r ăspuns automat la vânt

multiple moduri de control: manual, cu bielă, cu coardă saumotor



225

ANEXA 5 – Benzi precomprimate şi folii de etanşare la montarea ferestrelor noi(informativă)



226

A SECŢIUNE VERTICALĂ

LEGENDA1 mortar adeziv2 plăci termoizolante

3 masă de ş paclu din mortar adeziv armată ETICS4 straturi de grund5 strat tencuială decorativă 6 profil de colţ cu plasă 7 profil de îmbinare cu fereastra8 folie adezivă 9 banda precomprimată sau folie exterioar ă de etanşare, impermeabilă la apă şi vânt şi

permeabilă la vaporii de apă, rezistentă laUV

10 folie interioar ă, impermeabilă la vaporiide apă (barier ă contra vaporilor de apă)11 spumă poliuretanică cu rol termoizolant

pentru atenuarea punţilor termice şiacustice13 folie de faţadă 14 tencuială interioar ă perete exterior 15 tencuială exterioar ă perete exterior

B SECŢIUNE ORIZONTALĂ



ANEXA 6REFERINŢE TEHNICE

Reglementări tehnice

1. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor deconstrucţie ale clădirilor. Indicativ: C107/2005

Ordinul M.T.C.T.nr.2055/2005 publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 1124 din 13/12/20052. Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea

învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri.Indicativ – NP 069/2002

Ordinul M.L.P.T.L. nr.606/2003 publicat Monitorul Oficial. , partea I ,nr. 776 /2003

3. Metodologie de calcul al performanţei energetice a Ordinul M.T.C.T. nr.157/01.02.2007

Documents

Ghid Reabilitare Termica Ancheta