0

Ghid pentru integrarea animalelor ȋn educație Realizat ȋn cadrul Proiectului European Erasmus+ „Animal Integration in the Educational programme-ZORO” Publicat 2017

“Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Aceasta publicatie reprezintă doar

punctul de vedere al autorilor, Comisia Europeana nu este responsabilă pentru conținut si pentru

eventuala utilizare a informatiilor pe care le contine. „

1

Cuprins

1. Explicații despre proiect 3

2. Introducere în Programele de integrare a animalelor 5

2a. Terapia Asistată de Animale 5

2b. Educația Asistată de Animale 5

2c. Intervenții Asistate de Animale 7

2d. Activități Asistate de Animale 8

3. Beneficii ale Integrării animalelor in programele pentru copii 11

3a. Rezumat al cercetării despre beneficiile interacțiunilor cu animale 12

4. Conceptul de integrare a animalelor in programele educaționale 17

5. Selectarea animalelor folosite in programele de integrare 19

5a. Ce face ca un animal sa fie potrivit pentru folosirea in clasă? 19

5b. Evaluarea potențialului animalului 21

6 .Animalele in clasă 24

6a. Cunoasterea stării de sănătate a animalului 24

6b. Recunoașterea semnelor de stres la animale 26

6c. Animalele și riscurile asociate 27

6d .Crearea unui cod de practici cu animale in clasă 28

6e. Cele mai bune practici în lucrul cu animale 28

7. Integrarea animalelor in educație 30

7a. Planificarea unei sesiuni bazată pe obiective 30

7b. Pregătirea animalelor pentru folosirea lor efectivă 32

7c. Măsurarea rezultatelor sesiunii 33

7d. Evaluarea sesiunilor de integrare a animalelor 34

8. Concluzii 35

9. Referințe 37

Anexa I- Studii de caz 41

Anexa 2- Exemple de planuri ale sesiunilor 53

Anexa 3- Fișă generala de evaluare a unui câine si detalii 65

Anexa 4- Fișe de verificare a stării de sănătate a animalelor 74

Anexa 5- Fișe de informații privind cele mai bune practici de lucru cu animale 77

2

Anexa 6- Analiza celor cinci libertăți fundamentale ale animalelor 84

Anexa 7- Imagini cu semnele comune de stres la diferite specii

și semnale acute la câini 87

Anexa 8- Exemplu de evaluare a riscurilor 89

Anexa 9- Fișe de ingrijire a animalelor care sunt adăpostite in școală 95

Anexa 10- Broșura “Interacțiuni Asistate de Animale 110

Anexa 11- Exemple de dresaj folosind stimuli pozitivi 111

Anexa 12- Evaluarea rezultatelor sesiunii 115

Anexa 13- Formular de evaluare a elevului/clientului 116

Anexa 14- Informații despre instituțiile partenere din proiect 118

Anexa 15 – Fotografii ale activităților 121

3

1. Explicații despre proiect

Acest ghid metodologic este produsul intelectual final al unui proiect international

Erasmus+ cu titlul Animal Integration in the Educational programme- ZORO- care a fost

implementat în perioada 2015-2017. Este un ghid potrivit pentru cei care lucrează în

educație și pentru părinți, cei care vor să-i învețe pe elevii lor și pe copiii lor într-o manieră

nouă și inovatoare.

Scopul proiectului a fost să pregătească profesori și alte categorii de angajați din

domeniul educației pentru a integra animalele în procesul educative, mai ales la copii cu

nevoi speciale intelectuale, emoționale, cognitive, comportamentale și fizice.

Proiectul a implicat școli și organizații din Slovenia, Grecia, Croatia, Polonia, Turcia,

Ungaria si România care lucrează în domeniul educațional și o organizație din Irlanda care

oferă servicii în domeniul Terapiei Asistate de Animale și Intervențiilor. Membrii

organizațiilor participante au fost pregătiti in domeniul incluziunii sigure și eficiente a

animalelor în educație în timpul întâlnirilor transnaționale de proiect. Ei au luat parte la un

program de training în Irlanda derulat de profesioniști în acest domeniu.

4

Partenerii proiectului Erasmus+

ANIMAL INTEGRATION IN THE EDUCATIONAL PROGRAMME

ZORO PROJECT

Institutie coordonatoare:Ljudska Univerza, Zavod za izobrazevenanje in kulturo, Rogaska Slatina, Slovenia Institutii si tari participante:

Ljudska Univerza, Zavod za izobrazevenanje in kulturo, Rogaska Slatina, Slovenia

JVIZ I.OS- Rogaska Slatina, Slovenia

VIZ III. Osnovna Sola Rogaska Slatina, Slovenia

1st Special Nursery School of Patras, Grecia

Ozel Denizli Ayyldiz Egitim ve Rehabilitasyion Merkezi, Denizli, Turcia

Josip Matos Primary School, Vukovar, Croația

Erdligeti Altalanos Iskola, Erd, Ungaria

Szkola Podstawowa nr 2 Romualda Traugutta, Josefow, Polonia

Elista Education, Abbeylex, Irlanda

Școala Gimnazială Asău, Comuna Asău, România

5

2. Introducere in programele de integrare a animalelor

Animalele au trăit alaturi de oameni pe Pământ încă de la apariția lui Homo sapiens, deci noi

oamenii am avut activități integrate cu animale dintotdeauna. Integrarea animalelor a însemnat o

trecere de la folosirea animalelor de către om doar pentru a supraviețui( adică pentru hrană) la

domesticirea câinelui, (pe atunci o specie asemănătoare lupului) cu 14.000 de ani in urmă. De

atunci, animalele au devenit insoțitoarele omului la vânătoare, bătălii, ca mijloace de transport,

modele pentru cercetarea științifică, pentru petrecerea timpului liber dar și ca animale de companie.

Ȋn prezent peste 75 de milioane de gospodării din Europa au integrate animale in existența

lor, alegând să aibă măcar un animal de companie. Motivele pentru care oamenii țin animale de

companie variază de la securitate la câștiguri economice, dar majoritatea nu au un câștig prestabilit,

animalele sunt ținute doar pentru binele lor și a familiei .

Ce sunt programele de integrare a animalelor?

Deşi a fost cunoscut sub diferite denumiri, un program de integrare a animalelor este acel

program creat sa utilizeze animalele pentru interacțiuni cu omul menite să ȋi furnizeze acestuia

diferite tipuri de beneficii . Astfel de programe sunt prin urmare numite Interacțiuni Asistate de

Animale.

Interactiunile Asistate de Animale(AAI)

Interacțiunile Asistate de Animale se refera la un termen generic care poate fi folosit pentru a

descrie programe specifice incluzand

Terapia Asistata de Animale(TAA)

Educația Asistată de Animale(EAA)( sau invățarea)

Intervenția Asistata de Animale(IAA)

Activități Asistate de Animale (AAA)

6

2.a. Terapia Asistată de Animale(AAT)

Terapia Asistată de Animale folosește interacțiunile cu animale prin asistarea acestora în

cadrul unei tehnici terapeutice. Terapia cu Animale nu e un sector terapeutic de sine stătător, ci

este complementar cu multe altele, dacă nu cu toate metodele terapeutice existente si cu metodele

terapeutice consacrate. Obiectivele unui astfel de program sunt legate de reabilitare și de

tratamentul simptomelor de dizabilitate, rănire sau alte tulburări.

Animalele pot fi folosite in terapia fizică și pot avea efecte benefice asupra echilibrului,

coordonării, reabilitarea mușchilor și a nervilor; in psihoterapie ca inițiatori ai conștiinței de sine,

percepție personală și modele comportamentale ce țin de subconștient; în terapia

comportamentală promovează modificări comportamentale și ajută la aflarea cauzei și efectului; în

terapia ocupațională sau socială poate promova, independența în acțune, dezvoltarea sentimentului

de prietenie si găsirea intereselor comune intre oameni.

Deoarece animalele asistă la procesul terapeutic și nu sunt ele insele terapeuți, Terapia

Asistata de Animale este aplicată împreuna cu expertiza unui terapeut profesionist. Facilitator in

terapia cu animale este un titlu mai potrivit decat terapeut in Terapia cu Animale pentru persoanele

care nu au o formare de terapeuți si calificări recunoscute.

“…Terapia cu animale este aplicată și direcționată de o persoana antrenată in acest scop( cu

licență activa, grad sau echivalentul acestora) un profesionist cu expertiză și practică specifice ”

(IAHAIO, 2013)

2b. Educația Asistată de animale(AAE) sau Pedagogia Asistată de Animale

Educația Asistată de Animale are de obicei un scop bine stabilit, acela de a atinge un

progres academic unde accentul cade pe sarcini care implică şi animalele ȋn ȋnțelegerea problemelor

de matematică, alfabetizare şi alte materii cu conținut academic standardizat. Elemente de baza ale

ȋnvățării, cum ar fi să se deosebească partea stângă de partea dreaptă sau ȋnvățarea culorilor pot fi

ȋncurajate prin folosirea Educației Asistată de Animale.

Deşi dezvoltarea funcțiilor cognitive şi ȋnvățarea sunt scopurile principale ale Educației

Asistate de Animale, există numeroase beneficii asupra cărora se pot concentra de asemenea

sedințele de terapie cu animale.

“ Educatia Asistat de Animale e o interventie bazata pe scopuri precise, planificate si

structurate conduse si furnizate de profesionisti din domeniul educationalScopul

activitatilor este de natura academica, abilitati sociale si functii cognitive …” (IAHAIO,

2013)

7

Se poate spune ca Educatia cu Animale se referă la a instrui pe cineva in a duce la indeplinire

sarcini bazate pe interacțiuni cu animale, dar in acelaşi timp se acumuleaza cunostințe si se dezvoltă

abilități in relație cu acel animal, de exemplu cum să conduci un cal, cum să cureți o cușcă. Acestea

în unele cazuri pot fi scopurile de bază ale Educației Asistate de Animale, dar in același timp pot fi

incluse mult mai multe .

Educația cu animale oferă oportunități pentru facilitatori( profesioniști din educație) să fie

creativi cu ideile de invățare care pot fi mai abstracte in natură. Acest lucru se va potrivi pentru mulți

elevi, dar in principal pentru aceia care au dificultăți in invatarea academică. In interacțiunile

Asistate de Cai, educația cu cai nu exista in literatura de specialitate ca terminologie, ci este folosit

termenul echivalent Invățarea Asistată de Cai.

Invățrea Asistată de Cai poate fi adesea văzută ca fiind invățarea despre sine-insuși în

opozitie cu invațarea abilitîților sau achiziția cunostințelor, aceasta câteodată e cunoscută și sub

numele de Psihoterapie Assistată de Cai. In Terapia Asistată de Animale, interacțiunile cu animale

care au scopuri ce vizeaza beneficiile psihologice( reabilitare și recuperare intelectuală) termenii

folosiți cel mai adesea sunt Consilierea Asistatată de Animale sau folosirea animalelor in consiliere.

2c. Interventii Asistate de Animale (AAI)

Termenul Intervenții Asistate de Animale e adesea folosit ca termen generic care cuprinde

Terapie, Educatie si Interventie.

Aceste definitii ale Interventiilor Asistate de Animale sunt formulate începând de la definiția

pentru “intervenție”, ceea ce inseamna “o acțiune menită să aduca îmbunătățiri unei probleme

medicale” sau altele similare. Definiții alternative includ “acțiune sau proces de intervenție” și din

acest motiv au fost gândite programe de intervenție in direcția “”evenimente de prevenire sau

modificare”.

În programele de Intervenții Asistate de Animale scopul este îndreptat în principal pe

prevenire, chiar dacă e vorba de abatere penala, fie violență, suicid, auto-mutilare, separare si așa

mai departe. Activitatile de intervenție promoveaza modificări comportamentale sau ale

convingerilor personale și sentimentelor. Depinde de programul de Intervenții Asistate de Animale

dacă va fi o integrare semnificativa a Terapiei Asistat de Animale pentru reabilitare psihologică,

comportamentală sau socială.

“ Intervenția asistată de animale reprezintă o interventie cu un scop precis care

include animale in domeniul sănătății, si serviciilor sociale pentru câștiguri terapeutice

umane.( IAHAIO, 2013)

“ Orice intervenție care include cu un scop precis sau înglobeaza animalele in cadrul

unui proces ameliorativ terapeutic” (Kruger si Serpell, 2006 de la SCASC, 2015)

8

2d. Activitățile Asistate de Animale (AAA)

Activitatile asistate de Animale sunt cele mai pasive dintre interacțiunile cu animale.

Definițiile AAA pun accentul pe faptul că acestea “nu au scopuri terapeutice” (IAHAIO) şi că

sunt realizate de către paraprofesionişti sau voluntari””(SCAS). Ȋn programele de Activități Asistate

de Animale scopul constă ȋn activitatea in sine. De exemplu sarcina de lucru poate fi “periatul

cainelui” sau “plimbatul poneiului” ca parte a programului de activități cu animale.

În cadrul acestor activități (de exemplu îngrijirea) vor exista oportunități pentru o terapie

fizică, deoarece clientul va avea de lucru cu forța mâinii sau coordonare, pentru un alt client se

poate promova terapia socială sau de dezvoltare a vorbirii, deoarece ei vor avea nevoie să ceara

ajutor facilitatorului pentru a obține peria potrivita, pentru altcineva poate fi vorba de un exercițiu

educativ/de invățare când își reamintește detalii tehnice privind părți ale corpului animalelor( câine

sau cal), tipuri de blană sau culori. Deci, deși Activitatile Asistate de Animale includ multe

oportunități terapeutice și educaționale, faptul că nici scopurile specifice nici rezultatele nu sunt

măsurate, sesiunea de lucru este doar una bazată pe sarcini sau pe observare.

Rezumat al Interacțiunilor Asistate de Animale

Interacțiune (sau intervenție) Scop

Terapia Asistată de Animale Tratament sau reabilitare(incluzând Consilierea Asistată de

Animale/ Psihoterapia Asistată de Animale

Educația Asistată de Animale Dobândirea de cunostințe/Înțelegerea conținuturilor/

formarea abilităților

Activități Asistate de Animale Sarcina de lucru/Activitatea

Intervenții Asistate de Animale* Prevenire și modificare (preventia anumitor lucruri vor

conduce automat spre îmbunătățirea altora) *văzut mai degrabă ca program decât ca termen

“…interacțiuni între oameni si animale dar care nu sunt bazate pe un scop precis sau

menite să raspundă unor nevoi specific individuale” (Delta Society, SCAS, 2015)

“…Interacțiuni informale/vizite, adesea efectuate pe bază de voluntariat de către o

echipa formata din om și un animal pentru scopuri motivaționale, educaționale și

recreative. Nu există scopuri terapeutice la aceste interacțiuni” (IAHAIO, 2013)

9

Interacțiunile de mai sus sunt furnizate în cadrul unor programe. Un program poate fi

aplicat în cadrul unui grup, la o întreagă clasă sau poate fi aplicat individual. Programele ar trebui să

fie bazate pe obiective, respectiv daca există un scop, există și rezultate așteptate. Scopurile diferă

în funcție de program.

După cum a putut fi observant anterior, diferite organizații definesc și utilizează terminologia

de Interacțiuni Asistate de Animale în mod diferit . Pentru a susține acest rezumat, figurile de mai

jos rezuma trei variante, incluzând-o și pe aceea adoptată în cadrul proiectului Integrarea animalelor

în educație și dezvoltată în continuarea acestui ghid.

10

Figura 1.

Diagramă care reprezintă termenii folosiți de Societatea pentru studierea animalelor de companie

(SCAS), UK

IAA cuprind și AAA

encompassesAAA and AAT

(EAA este integrată dar nu are o

definiție proprie)

Figura 2

Diagrama reprezintă termenii definiți de Asociația Organizațiilor Internaționale pentru

Interacțiunea Om-Animal (IAHAIO), SUA

IAA cuprinde TAA și EAA iar

AAA sunt separate

Intervențiile Asistate de Animale

Terapia Asistata de

Animale

Activitîțile Asistate de

Animale

SCAS, Societatea pentru studierea animalelor de

companie Marea Britanie UK ( folosind definitiiile de la

prietenii Animalelor, Statele Unite)

IAHAIO, Asociația Organizațiilor Internaționale pentru

Interacțiunea Om-Animal (IAHAIO), SUA

Intervențiile Asistate de Animale

Terapia Asistată

de Animale

Educația Asistată

de Animale

Activitățile

Asistate de

Animale

11

Figura 3

Diagrama reprezintă termenii cheie așa cum sunt ei prezentați și folosiți de ELISTA Education in

cadrul proiectului Integrarea Animalelor in Educație.

3. Beneficii ale integrării animalelor în programele pentru copii

Există beneficii infinite ale interacțiunilor cu animale pentru oameni. Pentru a fi mai atent

studiate, ele au fost împărțite în șase categorii..

Fizice Acestea sunt beneficii legate de corp și funcționarea lui. Nu e nevoie ca

ele sa aibă în vedere reabilitarea, dar adesea animalele sunt folosite în

programe de fizioterapie

Psihologice Acestea sunt beneficii legate de gândire. Ele ajută oamenii să-și

îmbunătățească percepția asupra lor inșile și asupra a ceea ce

gândesc.

. Acestea sunt scopurile principale din Psihoterapia Asistată de

Animale și Consiliere

Sociale Acestea sunt beneficii care provin din interacțiuni. Beneficiile

sociale pot fi benefice pentru vorbire, dar pot avea influență și

asupra contactului vizual, urmărirea instrucțiunilor, înțelegerea

limbajului vorbit, de exemplu

Emoționale Aceste beneficii sunt legate de sentimente. Beneficiile emoționale

ale interacțiunilor cu animale pot avea efect asupra stării de spirit și

prin urmare asupra comportamentului, percepțiilor personale și

sănătății fizice.

Animal Assisted Interactions

Terapie

Asistata de

Animale

Educația

Asitată de

Animale

Education

Activități

Asistate de

Animale

Intervenție

Asistată de

Animale

12

Comportamentale Aceste beneficii sunt legate de acțiuni. Adesea oamenii trebuie să-și

modifice propriul comportament pentru a interacționa efectiv cu

animalele si uneori animalele le oglindesc propriul comportament

ajutându-i pe oameni să învețe mai multe despre ei înșiși( beneficiu

psihologic).

Cognitive Aceste beneficii sunt legate de învățare. Funcțiile cognitive pot fi

îmbunătățite prin implicare în activitățile cu animale iar animalele

ofera oportunități de a învăța folosind metode inovatoare.

Nici un program nu va avea vrodată un singur tip de beneficiu, dar dacă scopurile programului

sunt stabilite cu claritate atunci beneficiile vor fi mult mai evidente intr-o anumită arie decât în

altele.

13

3a. Rezumatul unor cercetări asupra beneficiilor interacțiunilor cu animale

Beneficii fizice ale interacțiunilor cu animale

Majoritatea cercetărilor legate de beneficiile fizice ale interacțiunilor cu animale se

concentreaza asupra folosirii cailor. Multe cercetări își au originea in domeniul fizioterapiei mai

ales la pacienții cu paralizie cerebrală , o boală caracterizată prin contracția mușchilor care

împiedică flexarea, extensia și rotirea. Cercetările arată o îmbinătățire la copiii cu paralizie cerebrală

care interacționează cu caii, iar un astfel de studiu este cel realizat de Sterba si aut.(2002) care a

ajuns la concluzia că ” recreerea prin călărit poate duce la îmbunătățirea funcțiilor motorii mari”.

Sterba si colaboratorii săi au descoperit că mersul, alergatul și săriturile( dimensiunea E din cadrul

Scalei Funcțiilor motorii mari) au crescut cu 8,5% dupa 18 săptămâni de testări și, deși au scăzut

ulterior, încă au rămas crescute cu 1,8% la cei 17 subiecți ai studiului.

Intr-un studiu de caz realizat de Drnach și colaboratorii( 2010) funcțiile motorii mari s-au

îmbunătățit vizibil după 5 săptămâni de călărie în timp ce Shurtleff și Engberg(2010) au descoperit

că hipoterapia (mai mult decât simpla călărie) a dus la îmbunătățiri la poziția capului, reducerea

balansării capului și rotire la copiii cu paralizie cerebral, după o durată de 12 săptămâni de teste. S-a

sugerat faptul că stabilitatea capului și trunchiului a crescut ca răspuns la mișcările pelvisului.

Participarea la un program tradițional de fizioterapie de recuperare poate fi stresantă

pentru participanți, solicitantă fizic sau psihic , frustrantă și chiar dureroasă. În interacțiunea cu un

animal , mângâierea și periajul descrește stresul și pentru toți parametrii fizici cum ar fi rata

bătăilor inimii, fizioterapia asistată de animale poate avea beneficii semnificative. Cercetările

întreprinse la pacienții vârstnici afectați de atacuri cerebrale au arătat că aceste acțiuni pot ajuta la

recuperarea mușchilor afectați( Katcher and Wilkins, 2002) și adesea pacienții se implică în sarcini de

recuperare repetitive pentru perioade mai lungi când este implicat un animal(PIchot, 2009 și Fine

2010).

Un studiu japonez realizat de Hama și colaboratorii (2009) indică de asemenea efectele

pozitive asupra bătăilor inimii după doar 90 de secunde de mângâiere a unui cal, bătăile inimii lor

revenind la normal.

Nu doar rata bătăilor inimii ci și presiunea sângelui și nivelul colesterolului se pot reduce

după perioade de interacțiune cu animale și chiar și prin faptul de a avea și îngriji propriul animal de

companie.

14

Deținerea unui animal de companie , mai ales a unui câine, are multe beneficii , unele de

prevenție, altele ca ajutor în cazuri de recuperare. Beneficiile de prevenție variază de la reducerea

problemelor minore precum durerile de cap și răcelile, după cum arată un studiu făcut de Serpell

(1991 in Wells, 2007) până la boli mai grave cum ar fi bolile de inimă coronariene( Anderson și

colaboratorii 1992 in Wells 2007).

Beneficii sociale ale interacțiunilor cu animale

Animalele de companie mai ales câinii sunt considerați un adevărat catalizator social , un

catalizator fiind ceva ce cauzează o reacție, dar nu se oprește aici. Mulți proprietari de câini(

Butcher 2001) incluzând persoanele fără adăpost( Gorcczyca in Fine 2010) și persoanele cu

dizabilități( Marcus 2011) descriu faptul că interacționează mult mai bine cu străinii în timp ce-și

plimbă câinele.

Un beneficiu social similar este descris atunci când animalele sunt folosite ca ”elemente de

legătură socială”( Altschiller, 2011). Câinii care vizitează școlile sau spitalele stimulează interacțiunea

socială între copil sau pacientul care primește vizita și proprietarul câinelui/facilitator, dar și cu

ceilalți copii sau pacienți. Animalele pot promova incluziunea socială, găsirea punctelor comune și

memorarea experiențelor bune, a cunoștințelor și ale trecutului.

Animalele sunt de asemenea utilizate în programe legate de aspecte sociale ale vorbirii,

câteodată în programe de terapie ale comunicării specifice, cum ar fi în cazul pacienților în vârstă

afectați de atacuri cerebrale( Adams 1997 in Butcher 2001) și al indivizilor cu dificultăți de vorbire(

Condoret 1983 in Butcher 2001), ca și în cazul copiilor cu autism.

Uneori, vocalizările îmbunătățite sau crescute sunt direcționate mai mult spre un animal

decât spre un om, cum ar fi cazul în care se cere unui câine să facă o acțiune și i se acordă apoi o

recompensă (Macauley, 2006 in Fine 2010) sau copilul îi citește câinelui cu voce tare.

Bass, Duchowny si Llabre’s (2009) în cercetările lor arată îmbunătățiri semnificative în zone

precum integrarea socială, păstrarea atenției, motivația socială și sensibilitatea senzorială la un

număr de 19 copii cu boli din spectrul autist pe durata a 12 săptămâni de călărie, față de 15 subiecți

din lotul martor.

Autorii discută posibilitatea ca natura multisenzorială a călăriei în scop terapeutic să fi creat

o experiență propice îmbunătățirilor de natură socială. Beneficiile sociale și senzoriale sunt

15

atribuite stimulării cerebelului, o parte a creierului căreia i se atribuie controlul asupra funcțiilor

motorii, folosind controlul mișcărilor și implicarea socială. Pe scurt, s-a lansat idea că atunci cînd

cerebelul este stimulat să lucreze asupra unei abilități sau comportament social, el promovează

îmbunătățiri ulterioare în aceeași direcție. Interacțiunea socială este foarte importantă între

psihoterapeut sau consilier și client în timpul ședințelor tradiționale de terapie ale vorbirii, iar unii

dintre aceștia au adoptat folosirea unui animal pentru a o promova. Nu numai ca pacientul se

simte mult mai in largul lui în prezența unui animal, dar sunt de asemenea încurajate discuțiile

asupra sentimentelor trăite, asupra relațiilor și întâmplărilor din familie și despre alte subiecte pe o

temă dată.( Fine și aut in Fine, 2010)

Beneficii cognitive ale Interacțiunilor cu animale

In cadrul activităților de îngrijire a animalelor, copiii interacționează fizic cu animalele; fie

acasă, fie uneori la școală. Orice cerință legată de îngrijirea animalelor presupune răspunsuri la

nivel cognitive- ascultarea, observarea și acțiunea. Educația Asistată de Animale furnizează multe

oportunități pentru o abordare bazată pe obiective. Pot fi exersate abilitatea de a efectua operații,

de a număra prin observarea pîrților corpului animalelor, picioare, urechi, ochi, etc în timp ce culorile

și formele geometrice sunt exersate în timpul îngrijirii și contactului direct.

Implicarea în activități cu animale are efecte positive asupra învățării și dezvoltării copiilor

ca și a îmbunătățirii abilităților acestora privind munca în echipă și cooperarea( Oribauer și

Knotnachel, 2001).

Un studiu efectuat de Maccauley și Gutierez a arătat rezultate pozitive la trei subiecți( intre 9

și 12 ani) în domeniul vorbirii și conștientizării limbajului, atât după terapia tradițională cât și după

hipoterapie, efectele pozitive fiind mai mari în cazul hipoterapiei.

Beneficii emoționale, comportamentale și psihologice ale interacțiunilor cu animale

Datorită efectelor de calmare pe care animalele le au, și copiii și adulții au prezentat

îmbunătățiri la nivel comportamental și emoțional în cadrul interacțiunilor cu animale.

Melson (in Fine 2010) detaliază schimbările comportamentale ale băieților cu vârsta

cuprinsă între 12 și 15 ani care participă la un program mixt de Terapie Asistată de Animale numit

”Gradina Zoologică cu animale de companie”. Grupul de băieți participanți nu au fost controlați

fizic în nici un fel datorită comportamentului lor pe parcursul unei perioade de încercare de șase luni,

16

o îmbunătățire comportamentală semnificativă fiind observată în decursul a 35 de ședințe

comparabil cu o altă perioadă de șase luni când băieții nu au beneficiat de terapie.

In 2004 Kaiser și colaboratorii au publicat un studiu care evalua efectele psihosociale ale

călăriei în scop psihoterapeutic față de ”starea de furie, calitatea vieții și autopercepția abiliăților”.

În acest studiu toți cei șaisprezece subiecți erau normali din punct de vedere fizic și nu aveau

antecedente cunoscute de dereglări psihice, psiholgice sau alte dizabilități

Studiul nu a arătat nic un fel de diferențe semnificative psihologice anterior sau după

ședințele de călărie, copiii au înregistrat rezultate similare privind calitatea vieții si autopercepția,

totuși diferențe semnificative ale rezultatelor au putut fi observate în ceea ce privește starea

emoțională de furie, ea devenind doar frustrare; numai unul din cei cinci parametrii ai scalei nu s-a

schimbat major. Kaiser și colaboratorii sugerează că rezultatele găsite de ei indică faptul că ” terapia

prin călărie s-ar putea dovedi folositoare în managementul stărilor emoționale de furie în cazul

copiilor cu risc sau al celor înclinați spre violență”

Taylor and Signal (2005) au studiat efectul interacțiunilor cu animale asupra stării

emoționale și a comportamentului mai ales asupra empatiei. Ei au tras concluzia că adolescenții

care beneficiază de interacțiuni cu animale frecvente sunt mai empatici, iar nivelul mai crescut al

empatiei poate fi generalizat și poate scădea frecvența comportamentelor anti-sociale la nivelul

unei comunități. Obesrvarea animalelor ( o interacțiune pasivă) a fost de a asemenea considerată

benefică. Oamenii percep senzații de relaxare, reducere a stresului și sentimente pozitive”(

Friedman in Fine) , fiind în prezența unui animal, stresul și anxietatea sunt reduse( Sebkova 1977 in

Friedman 1983). Profesioniștii care au observant la clienții lor o stare de stres au început să

utilizeze aceste cunoștințe și din ce în ce mai des pot fi obesrvate acvarii cu pești în locuri precum

cabinetele stomatologice.

Efectele menționate anterior se referă uneori la ipoteza biofiliei, care se sprijina nu doar pe

interacțiunea cu animale ci și pe capacitatea tuturor lucrurilor din natură de a promova o stare de

bine si schimbări ale dispoziției sufletești temporare. Astfel cum se explică faptul că o plimbare în

parc ( cu sau fără cîine), un picnic pe plajă sau o lecție în grădină pot fi așa de motivante?

În educatie prezența unui animal poate atrage atenția copiilor care se simt mai apropiați de

cadrul didactic( Katcher și Wilkins 1997) și în același timp sunt mai relaxați și mai puțin agresivi

17

Studiile de caz din Anexa 1 arată unele din cercetările nepublicate realizate de partenerii din

proiectul ” Integrarea animalelor in programul educational-ZORO”

4. Conceptul de integrare a animalelor in programele

educaționale

Integrarea animalelor în educație sau Educația Asistată de Animale este un concept bazat

pe rezultatele pozitive care pot fi obținute de la copii prin contact direct sau indirect cu animalele.

Programele de Educație Asistată de Animale pot fi pregătite pentru un elev, un grup sau clasă de

elevi și derulate printr-un numar prestabilit de sesiuni. În pregătirea programelor, facilitatorul în

Educația Asistată de Animale ( și dacă este cazul și alți specialiști) definesc obiectivele cheie pentru

program, scopurile principale și pe ce aspect se va insista în lucrul cu copilul prin interacțiunea cu

animalul sau în prezența acestuia /acestora.

Odată ce s-a decis ce activități și sarcini de lucru vor fi, se va ȋncepe planificarea lor într-un

plan al sesiunii (o schiță a acestui plan trebuie să existe ȋntre sesiuni).

Exemple de planuri ale sesiunii pot fi observate în Anexa 2.

Anterior începerii programului animalul sau animalele care vor fi folosite în cadrul sesiunii

vor fi atent evaluate și pregătite corespunzător, incluzănd și dresajul necesar prin folosirea unui

sistem de recompense.

Pe parcursul sesiunii trebuie colectate date obiective și măsurabile pentru a se înregistra

rezultatele sesiunii și ale programului în corelație cu obiectivele cheie. Evaluarea sesiunii e de

asemenea importantă pentru pregătirea sesiunilor următoare.

Urmându-se acceastă procedură de bază se vor putea crea programme efective de Educație

Asistată de Animale pregătite în mod profesional , cu beneficii pentru copii, etice pentru animale și

evaluate într-un fel în care poate furniza o analiză obiectivă care să promoveze incluziunea

programelor de integrare a animalelor în educația școlară.

18

N.B Termenul de ‘facilitator’ este utilizat în acest ghid pentru persoana care furnizează

oportunități de interacțiune între copii și animale și este responsabilă de integrarea animalului în

mediul școlar. Această persoană ar trebui să fie educată în privința nevoilor copiilor și ale animalelor

și de preferință să primească educație ca profesionist în Educația Asistată de Animale.

19

5. Selectarea animalelor pentru programele de integrare a

animalelor

Exact ca și oamenii, animalele până la un anumit grad, au propriile personalități, întâlnite

adesea și sub numele de temperament. Temperamentul, exact ca și peronalitatea este o combinație

a caracteristicilor genetice ale animalului și tendințele acestuia și ale consecințelor a ceea ce au fost

învățați să facă. Astfel, cum nu toți oamenii sunt pregătiți să participe la concursul olimpic de

atletism, să fie profesori sau pilți de exemplu, nu orice animal este potrivit pentru a fi folosit în

programele de integrare.

5.a Ce face ca un animal să fie potrivit pentru folosirea la clasă?

Alegerea animalului potrivit pentru programele de integrare este determinată în principal

de doi factori: predispoziția genetică și mediu, incluzînd experiențele de dresaj, ceea ce face

diferența dintre natură și educație. Prin comparația directă între animale și oameni, se poate

observa faptul că temperamentul și trăsăturile comportamentale asociate cu acesta sunt

preponderent afectate de stabilitate ți sociabilitate. Stabilitatea la animale are legătură cu

sensibilitatea lor și reacția la stimuli din mediul lor. Devin foarte iritabili, agitați sau speriați?

Sociabilitatea e legată de interesele lor, motivația și dorința de a interacționa cu oamenii și a se afla

în preajma lor.

Ȋn majoritatea cazurilor, nivele ridicate de stabilitate sunt necesare la animalele integrate

în program. Un animal trebuie să fie capabil să fie expus la o mulțime de stimuli noi fără să devină

agitat, nici în mod pozitiv prea entuziasmat) nici negative( manifestând frică).

Stabilitatea are fundamente genetice astfel că unele rase ale anumitor specii de animale

sunt mai sensibile decât altele. La cai de exemplu, cel arab, pur-sânge și alte rase cu sânge fierbinte

sunt animale potrivite pentru curse deoarece sunt mai reactivi; galopul lor(in mare viteză) ca

răspuns la stimuli poate constitui o amenințare. Compararea lor cu caii cu sânge rece lasă să se

observe o variație semnificativă la nivel de stabilitate , deoarece caii de talie mare sunt folosiți la

cărat, lucrat pământul și reacționează mai greu la stimuluii din mediul imediat înconjurător.

Sensibilitatea genetică ( reactivitatea sau instabilitatea) la cai e mai adesea observată prin tendința

lor de a evada, instinctul de a fugi.

20

Deși nu întotdeauna un antrenament atent( incluzînd și programe de desensibilizare când e

cazul) care asociază rezultate pozitive cu stimuli mai degrabă negative, poate face ca un cal mai

puțin stabil să devină mai stabil , mai calm și relaxat, mai puțin sensibil și posibil mai pregătit pentru

programele de integrare.

Un animal nu ar trebui folosit în programele de integrare doar datorită rasei lui, deși

cunoștințele despre rase și despre trasăturile lor comportamentale sunt importante pentru un

facilitator al programelor cu animale.

Similar la câini, rasele sunt adesea alese pentru roluri specifice bazate pe sensibilitatea lor și

reacția la stimuli. Câinii folosiți să asiste oamenii cu dizabilități sunt în multe privințe foarte sensibili

cu siguranță la stimuli din mediul lor, dar nu sunt sensibili din punct de vedere emoțional ( și prin

urmare sunt foarte stabili), rar reacționând prin acțiuni precum dorința de a fugi, lătra sau acționa

defensiv sau cu teamă.

Sensibilitatea și instabilitatea cauzată de aceasta va duce la acțiuni precum dorința de a

evada și a se apăra. Deși în majoritatea cazurilor animalele au o preferință pentru a se feri și a

încerca să scape, va exista de asemenea un exemplar mai ciudat care va prefera să atace din motive

evidente sau mai puțin evidente.

Stabilitatea ridicată a animalelor folosite în integrare va fi în cele mai multe cazuri critică în

acele ocazii în care există unii stimul la care facilitatorul vrea ca animalul să reacționeze : fie o

găletușă cu mâncare, o minge sau o jucărie, fie chiar copiii înșiși. Lucrul important este ca

facilitatorul să cunoască care sunt punctele sensibile ale animalul și să le managerieze în așa fel

încât să se țină cont de starea de bine a animalului și de siguranța copilului cu care se

interacționează.

Deși se poate crede că un grad mare de sociabilitate este de preferat ca trăsătură definitorie

a animalului folosit în programele de integrare, nu este neapărat așa. Gradul ridicat de sociabilitate

poate însemna ca animalul să dorească să interacționeze cu copilul sau copiii tot timpul, lucru care

poate devein stânjenitor sau nepotrivit pentru activitate. Desigur, o stabilitate ridicată în mediile

sociale este crucial și animalele folosite în programele de integrare ar trebui sa fie bine socializate

cu toate tipurile de oameni. Spre deosebire de stabilitatea care poate avea rădăcini genetice

sociabilitatea este influențată semnificativ de experință și antrenament. Este prin urmare

21

fundamental ca un animal folosit în programele de integrare să fie bine pregătit prin socializarea lui

atentă ca și prin oferirea de experințe pozitive și interacțiuni cu oamenii. .

5.b Evaluarea animalelor cu potențial

Una dintre etapele inițiale ale pregătirii unui animal pentru un program de integrare în

mediul școlar este selectarea și evaluarea animalelor care vor fi utilizate în program. Un facilitator

responsabil va evalua sistematic și atent animalele pe care intenționează să le folosească în

numeroase direcții, anterior folosirii lor și apoi ulterior fiecărei interacțiuni. O evaluare completă a

animalelor va micșora riscurile de a fi rănit copilul și nici nu va compromite starea de bine a

animalului. Evaluarea va urmări urmatoarele direcții:

Evaluare generală( daca temperamentul este cel potrivit)

Evaluarea mediului specific

Evaluarea sarcinilor de lucru

Evaluarea zinică a stării de sănătate

Evaluarea Generală

După cum s-a menționat anterior, nu toate animalele sunt potrivite spre a fi folosite in

programele de integrare, deci facilitatorul trebuie sa evalueze un numar dat pentru a alege unul

potrivit. Când un potențial animal este disponibil din partea unui profesor, părinte sau un grup de

voluntari, acel animal trebuie de asemenea evaluat înainte și inclus într-un program de risc redus.

Evaluarea generală implică mai întâi să ne asigurăm dacă animalul este deplin sănătos

pentru programul de integrare. Un veterinar ar trebui să verifice atent starea de sănătate fizică a

animalului, să se asigure că animalul nu suferă dureri sau este stresat. Dereglările și suferințele care

afectează sănătatea unui animal cresc riscul de rănire( și în ocazii mai rare chiar de îmbonăvire)

pentru copiii care interacționează cu animalul. Animalele care suferă un discomfort vor avea

tendința de a se apăra mai rapidă.

Cele doua mari dimensiuni ale temperamentului vor fi de asemenea evaluate, respectiv

stabilitatea și sociabilitatea și structurate sistematic printr-o procedură corectă și obiectivă. Deși se

are în vedere observarea interacțiunii dintre animal și o persoană sau evaluator iar acest lucru pare

suficient în evaluarea sociabilității, contextual în care se intenționează a folosi animalul nu trebuie

pierdut din vedere iar testarea sociabilității la animalele ce vor fi folosite în școli trebuie făcută

22

folosind copii- copii care sa le atingă, să se miște pe lângă ele, și să vorbească cu ele în modul

specific copiilor.

Evaluarea stării generale de stabilitate ar trebui să includă toate simțurile: zgomote cu care

animalul nu este familiarizat, stimuli vizuali, contact fizic cu o persoană nouă, și chiar evaluarea

gustului și mirosului.

Răspunsul animalului la variabile precum Privește! Întoarce-te! Mișcă-te intr-o anumită

direcție! ar trebui înregistrat obiectiv pentru a putea fi observate clar diferențele dintre animale.

Când se face un set de criterii, ar trebui stabilite punctaje clare pentru ca animalul sa poata fi

evaluat cu admis/respins.

Anexa 3 include un examplu de formular de evaluare pentru un câine și detaliile de folosire.

Evaluarea mediului specific

Ȋn contextul integrării animalului în programele educaționale, mediul specific probabil va fi

cel școlar, sălile de clasă, terenul de sport și orice altă zonă în care animalul va lucra sau va fi în

vizită în împrejurimile școlii.

Deoarece este important să nu sufocăm ( copleșim sau stresăm) animalul cu stimuli în acest

mediu specific, se va încuraja expunerea treptată și evaluarea lui. La început animalul va fi adus în

mediul școlar atunci cînd este liniște, dându-i posibilitatea să se obișnuiască cu articolele din școală și

să se obișnuiască cu o mulțime de mirosuri noi. Progresiv va fi expus și la alți stimului ce presupun

toate articolele școlare, fiind mereu evaluat, iar la final se vor aduce și copiii. Evaluarea completă cu

copiii poate să nu aibă loc până la începerea programului de integrare, deci facilitatorul va evalua în

continuu animalul și răspunsurile lui la noul mediu.

Evaluarea sarcinilor de lucru

Odată ce evaluatorul a planificat cu atenție sesiunea cu interacțiune animală bazată pe

obiectivele cheie, animalele ar trebui evaluate în linie cu sarcinile de lucru sau activitățile incluse. Un

câine în mediul său obișnuit poate aduce în mod voluntar o minge înapoi, dar uneori, intr-o nouă

situație sau mediu, s-ar putea să nu facă la fel. Asemenea sarcini de lucru trebuie pregătite și

evaluate dinainte. Orice stimul nou care se va introduce în sesiune sau pentru sarcini precise de

lucru trebuie evaluate de asemenea și din perspective animalului. Încă o dată, o expunere ușoară și

treptată este cea mai bună abordare.

23

Evaluarea stării de sănătate zilnică

Fie că animalele utilizate în programele de integrare aparțin facilitatorului sau nu, un

facilitator responsabil trebuie să cunoască foarte bine animalul. Verificarea stării de sănătate a

animalului pentru a se asigura că animalul este potrivit să lucreze într-o anumită zi va include

verificarea urechilor, ochilor și gurii pentru a se observa dacă au o culoare normală și nu sunt

încărcate. E necesară verificarea blănii pentru a observa semene de răni, tăieturi sau paraziți și a

ratei frecvenței respirației. Materiile fecale ar trebui să aibă un aspect normal, la fel și apetitul

animalului, mișcările și comportamentul general. Orice semn de boală sau afecțiune ar trebui bine

investigat înainte să se folosească un animal în programele cu copii.

Anexa 4 de exemple de o listă de verificare zilnică a stării de sănătate a animalului.

24

6. Animalele în clasă

Chiar și cu o evaluare atentă si, daca e necesar, cu o procedură efectivă de desensibilizare a

animalului, clasa (și școala în general) este totuși un mediu potențial în schimbare pentru animale.

Încăperile pot fi aglomerate și galăgioase la un moment dat și apoi liniștite în următorul moment.

Există zgomote neregulate cum ar fi clopoțelul sau anunțurile la stație, echipament nou și obiecte

neobișnuite și temperatura adesea diferă față de cea din mediul și habitatul lor natural.

Toți acești stimuli diferiți sunt potențiale surse de stres și discomfort pentru animal în mediul

școlar. Este absolut necesar ca facilitatorul și alte persoane implicate și responsabile pentru

programul de lucru cu animalului să monitorizeze și să răspundă la orice semn acut de stres sau

discomfort al acestuia. Este vital pentru bunăstarea animalului și de asemenea pentru sănătatea,

siguranța și experiența educațională a copiilor implicați.

6a. Cunoașterea stării de comfort a animalului.

Un cadru potrivit pentru înțelegerea nevoilor de bază ale animalelor este furnizat de cele

”cinci drepturi/ libertăți” fundamentale ale UFAW( Federația Universităților pentru Bunăstarea

Animalelor). Acestea prevăd ca animalele să beneficieze de următoarele:

• Dreptul de a nu suferi de foame sau sete

• Dreptul de a nu fi rănite, lovite sau bolnave

• Dreptul de a nu sta în frică sau stres

• Dreptul de a nu le lipsi comfortul necesar

• Dreptul de a-și exprima comportamentul normal speciei

Aplicarea celor ”cinci drepturi fundamentale” la clasă

Aplicarea lor nu constă doar în ”dreptul de a...”, adica să se aibă în vedere doar un minimum

de cerințe, un facilitator responsabil ar trebui să aibă vaste cunoștințe despre specie, rasă precum și

despre acel animal în particular pentru a-i asigura starea de bine la un nivel optim.

Animalele folosite în programele de lucru cu animale ar trebui să primească o dietă adecvată

speciei lor regulat la anumite ore și în cantitatea potrivită. Dieta unui animal n-ar trebui să fie lipsită

de unii nutrienți importanți pentru activitatea lor normală, ori animalul nu ar trebui să primească o

hrană neadecvată pentru a nu deveni obez. Ambele probleme de nutriție, respectiv ȋnfometarea și

obezitatea au efecte negative asupra sănătății animalului și prin urmare comportamentul acestuia

poate fi mai riscant fața de copii decât dacă el ar fi fost hrănit corespunzător. Deși hrana poate fi

folosită în sesiunile de lucru cu animale, mai ales la câini, ele nu trebuie să fie excesiv de înfometate

atunci când sunt integrate în program. Apa potabilă și proaspătă trebuie să fie mereu la dispoziția

animalului.

25

Pentru a nu răni animalele sau a fi supuse la suferință fizică sau boală, ele trebuie ținute în

medii sigure față de orice pericol, orice echipament folosit trebuie să includă măsuri de precauție

cum ar fi folosirea lesei și zgardei care să nu producă durere de nici un fel. Cunoașterea metodelor

de lucru efective și a modului de a interacționa cu animalul poate reduce riscul de a-l răni și de

asemenea trebuie avut în vedere ca și copiii care interacționează cu animalul să lucreze într-un mod

cât mai potrivit cu acesta.

Anexa 5 include fișe cu informații privind bune practici de lucru cu o varietate de animale care ar

putea fi folosite în programele de integrare a animalelor.

Toate animalele implicate în interacțiuni ar trebui să facă vizite bianuale la veterinar pentru

a fi verificate și vaccinate. Semnele de îmbolnăvire ar trebui observate de proprietarul animalului sau

de facilitator zilnic prin observarea stării pielii acestuia, a blănii, ochilor, urechilor, gurii, respirației,

modul de mișcare și comportament în general. Un animal rănit sau într-o stare proastă nu ar trebui

folosit NICIODATĂ în sesiunile de lucru cu animale.

Pentru a preveni frica sau stresul animalele trebuie pregătite pentru rolul lor în sesiunile sau

programele de integrare. Animalele trebuie să aibă posibilitatea de a fi desensibilizate față de

mediul școlar și al clasei prin expunere treptată și controlată. Dacă vor fi folosite în program, ele vor

trebui socializate dinainte pentru a fi obișnuite să interacționeze cu mulți oameni, ideal de la o vârstă

fragedă. Transportarea și integrarea animalului trebuie planificate cu atenție și pregătite pentru

micșorarea oricărui risc de stress, iar mediul de lucru trebuie monitorizat pentru a preveni orice

schimbare cu care animalul să nu fie obișnuit. Un animal speriat sau stresat NICIODATĂ nu trebuie

folosit în sesiunile de lucru cu animale. Frica și stresul declanșează automat reacția de autoapărare și

crește riscul de a răni copiii care interacționează cu animalul.

Zona în care animalul trăiește sau este ținut trebuie să aibă temperatura potrivită, să fie

corect aerisită și să aibă nivelul de umiditate potrivit. Trebuie să beneficieze de un așternut

corespunzător pentru ca animalul să se poată odihni. Cănd sunt scoase din culcușul lor animalele ar

trebui plasate pe suprafețe adecvate( covoraș, prosop sau lemn) Culcușul animalelor trebuie curățat

regulat, verificat și menținut căt mai curat. Comfortul va fi sporit dacă i se asigură animalului o

temperatură constantă, spațiu de odihnă, un spațiu unde să se poată refugia sau unde poate fi

observat și libertatea de a explora locul.

Dacă animalul locuiește chiar intr-un spațiu din școala sau în mediul unei clase (spre

deosebire de animalele care trăiesc în altă parte și sunt aduse în școală), este important ca

facilitatorul sau îngrijitorul animalului să evalueze oferta cea mai potrivită pentru adapostirea

animalului în condiții cât mai propice privind mărimea cuștii/recipientului/locului, siguranța acestuia,

etc și de asemenea privind oportunitățile oferite animalului de a-și manifesta comportamentul lui

normal.

Dacă animalul are tendințe instinctuale (la animalele care nu sunt domesticite) acestea pot fi

observate și cercetate pentru a ajuta la înțelegerea nevoilor și comportamentului lor natural( de

exemplu la iepuri, păsări, hamsteri, pești). Unde aceste porniri instinctuale au fost lucrate prin

26

domesticire (de exemplu la câini, pisici și cai), ar trebui cunoscute eventualele caracteristici

instinctuale ale rasei precum și cunoașterea animalului ca individ.

”Sistemul de recompense” presupune acele elemente folosite pentru a stimula animalul

oricând este posibil, iar acestea ar trebui incluse în mediul animalului pentru a promova exprimarea

comportamentului lor obișnuit, natural. Când animalele sunt departe de mediul cu care sunt

obișnuite pentru mai mult timp( de exemplu când vizitează o școală), ele ar trebui să aibă timp

suficient pentru odihnă și joacă. Dacă animalul e sociabil sau obișnuit în a lucra în grup , el ar trebui

ținut cât mai mult în grup.

Anexa 6 analizează nevoile a trei specii care pot fi ținute în mediul școlar, cum ar trebui evaluat

mediul lor de viață și cum ar putea fi respectate cele cinci ”drepturi fundamentale”.

6b. Recunoașterea semnelor de stres la animale

Deși înțelegerea nevoilor animalelor (cele cinci libertăți fundamentale) este importantă

pentru starea de bine a animalelor în general, abilitatea de a observa când un animal nu se simte

comfortabil sau este stresat într-un anumit mediu sau situație e de asemenea de o importanță vitală

pentru un facilitator, pentru a recunoaște sau a înțelege cum poate acest lucru să afecteze starea de

bine sau siguranța unui copil sau a copiilor implicați ân interacțiune.

Ce este stresul?

Stresul este un răspuns fizic, psihologic și emoțional la un stimul de tip negativ care provoacă

frică sau ezitare și duce la încercarea de a evita/fugi sau a se autoapăra. Când un animal nu are cum

să fugă, e înconjurat de oameni sau este ținut necorespunzător astfel încât îi este afectat comfortul

și devine anxios sau dacă au ceva de apărat( o jucărie, ceva de mâncare sau un teritoriu), ei pot

reacționa din instinctul de teama cu scopul de a se autoapăra și de a răspunde prin luptă. Acest

instinct se manifestă cel mai adesea prin mușcături sau lovituri cu piciorul.

Semnele de stress

Un animal nu va mușca, lovi sau încerca să scape fără un semn de avertizare. Deși de multe

ori ele pot reacționa rapid, un animal va da mereu semne care să indice gradul de stres pe care-l

experimenteaza. Este absolut necesar ca facilitatorul să ia la cunoștință și sa fie vigilent la aceste

semne.

Anexa 7 arată imagini cu diferitele semne de stres la o serie de specii și în principal unele din

semnalele iminente emise de câini.

În general animalele stresate vor dori să fugă sau să se strângă. Oricând e posibil( depinde de

specie) vor da urechile pe spate, vor băga coada intre picioare, ochii se vor largi, iar corpul se va

curba. Aceste animale vor încerca să pună o distanță între ele și posibila sursă de amenințare. Vor

dori, dacă au posibilitatea, să dispară cu totul din acel mediu. Trebuie oferit spațiul necesar unui

animal care dă asemenea semnale de stres, iar situația trebuie evaluată în așa fel încât să se decidă

ce măsuri ar putea fi luate pentru a schimba percepția animalului asupra sursei de stres. Dacă

27

animalului nu i se acordă spațiul necesar și stresul continuă să crească, acesta poate duce la atacuri

fără avertisment.

Atunci când sunt folosite mai multe semne de avertizare, răspunsul bazat pe atac va face ca

animalul să se înfoaie pentru a părea mai mare. Urechile pot fi ridicate în sus, coada tot în sus, părul

zbârlit la unele animale. Ochii, ca și la răspunsul prin atac sunt larg deschiși, dar aceștia fixează sursa

pericolului, corpul este încordat și câteodată devine țeapăn iar unele animale vor folosi ghearele si

dinții ca și arme de apărare.Toate aceste semnale sunt folosite de animal pentru a sugera să nu ne

apropiem și ele ar trebui respectate. Cheia pentru un facilitator responsabil pentru a evita astfel de

semnale de stres la animalele folosite in programele educaționale este să evalueze și să pregătească

dinainte animalul și sa fie capabil să recunoască cele mai mici și subtile semne de stres la care sa

acționeze pentru a readuce animalul la starea de interacțiune pozitivă.

6c. Animalele și riscurile asociate

Interacțiunile cu animale nu sunt lipsite de riscuri. Chiar și un animal care nu e stresat poate

zgâria, lovi sau izbi cu piciorul un copil intr-un mod accidental sau neașteptat. Riscul crește totuși

semnificativ atunci când animalul e stresat sau dacă activitățile sau interacțiunile deviază de la cele

pregătite și planificate.

Pentru fiecare program,sesiune și activitate ar trebui pregatită o fișă de evaluare a riscurilor

care să indice potențialele riscuri pentru copilul sau copiii angajați in program și activitate.

Anexa 8 prezintă o fișă de evaluare a riscurilor pentru o sesiune de lucru intr-un program de

integrare a animalelor.

Rănile produse de animale provin din mânuirea lor directă, deci e necesar ca cele mai bune

practici pentru interacțiunea directă cu animalele să fie implementate cât de mult posibil. Rănile pot

consta în zgârieturi care apar mai ales atunci când animalul nu se simte în siguranță și încearcă să se

elibereze și mușcăturile care fac parte dintr-o strategie comună de autoapărare sau când animalele

se simt speriate și nesigure atunci când se interacționează cu ele. Loviturile cu picioarele pot fi

riscante mai ales la animalele mai mari, deși iepurii pot lovi și ei destul de tare cu picioarele din

spate. Uneori rănile sunt produse accidental atunci când de exemplu un ponei se balansează pe un

picior și poate dezechilibra un copil aflat pe spinarea lui, sau un câine poate sări cu lăbuțele pe un

copil trântindu-l accidental la pământ.

Riscurile față de sănătatea copiilor (și a facilitatorului) pot proveni de la animal și mediul lui

de viață. Animalele pot transporta agenți patogeni fără a prezenta semne clinice pentru acest lucru.

Un facilitator ar trebui să verifice potențialele boli la care animalul folosit este predispus, să știe cum

să reducă riscul de infecție, să-l micșoreze și să evalueze zilnic starea de sănătate a animalului. O

boală care se transmite de la animal la om și invers se numește zoonotică. Unele exemple ar fi

infecția bacterială cu Salmonella, Leptospiroză și Toxoplasmoză, in timp ce virusul gripei e

transferabil de la om la nevăstuici. Mai comună e infectarea parazitară cu viermi inelați care poate fi

transmisă prin contact direct sau prin mediul de viață al animalului. Atât endo cât și

ectoparaziții(viermi, purici și alergeni în special) pot fi transmiși( în cazul puricilor pot mușca ) dar cu

28

un tratament preventiv de rutină și prin observare atentă și evaluare permanentă,nici unul din acești

paraziți sau agenți patogeni nu ar trerbui să mai constituie un risc pentru animale(sau oameni)

implicați in programele de integrare a animalelor.

Și copiii și animalele ar trebui să exerseze unele proceduri legate de igienă, să se spele pe

mâini înainte și după interacțiunea cu animale, să nu intre în contact direct cu materiile fecale sau cu

așternuturile de pe sol. Cele mai comune riscuri ar putea fi reacții autoimune la copii sau la adultii

care asistă la sesiuni pot apărea reacții alergice la părul de animale, paraziți sau așternutul

animalelor.

Trebuie cerut acordul părinților întotdeauna dinainte în programele de integrare a

animalelor, făcându-i conștienți asupra posibilele riscuri. Se vor cere informații de la aceștia despre

posibile alergii cunoscute, deși s-ar putea ca alergiile sa nu fie cunoscute de părinți, deoarece copiii

nu au fost expuși iînainte la contactul cu animalele. Vigilența și observarea atentă a copilului pentru

a vedea orice semn de reacție adversă este de asemenea o sarcină a facilitatorului sau cadrului

respnsabil cu aceasta. Însușirea măsurilor de prim ajutor e de asemenea indicată.

6d. Crearea unui cod de lucru cu animale în școli

Ca și document efectiv de lucru în interacțiunile cu animale în mediul școlar ar trebui

pregătit un cod de bune practici. Un astfel de cod ar trebui să funcționeze ca un ghid prin care

facilitatorul sau orice persoană care va lucra să asigure folosirea etică a animalelor în activități

precum și siguranța și sănătatea copiilor implicați în program. Deoarece fiecare școală e diferită cu

propriul ei program de integrare, codul ar trebui să fie unul specific. Acest cod ar trebui să conțină

pașii pentru etapa pragătitoare, de exemplu permisiunea conducerii școlii, confirmarea acordului din

partea părinților, scopuri și obiective cadru ale programului de integrare precum și pregătirile

necesare în ceea ce privește animalele(selecție, evaluare, pregătire fizică și psihologică și a

mediului(echipamente, facilități pentru animale în școală, etc). Un cod de practici trebuie de

asemenea să cuprindă și pașii necesari pentru pregătirea necesară a copiilor, instrucțiuni, spălatul

mâinilor, îmbrăcămintea potrivită și ce este necesar pentru interacțiunea cu animalul din ziua

specificată. O școala poate dori să stabilească anumite politici legate de prezența animalelor în

mediul școlar, daca prezența lor e permanentă sau temporară. Politicile trebuie să prevadă cine este

responsabil pentru îngrijirea și starea de bine a animalului, pe unde ar trebui să intre sau să iese

animalul din școală, reguli legate de igiena acestuia sau reguli legate de felul cum poate copilul sa

interacționeze cu animalul.

6e.Cele mai bune practici de lucru direct cu animalul

Pentru a se micșora orice risc pentru copii care interacționează direct cu animalul și pentru a

menține starea de bine și sănătatea animalelor, ar trebui urmate niște reguli de bune practici. În

general ele trebuie să includă obligatoriu cunoașterea animalului, a informațiilor despre cum trebuie

interacționat cu acesta, pregătirile necesare animalului și mediului acestuia, ce fel de interacțiuni

sunt permise potrivit anatomiei și comportamentului acestuia. Când animalul e destul de mic,

ridicarea lui trebuie făcută cu calm dar ferm intr-un fel în care animalul să se simtă în siguranță, să

29

nu se lupte pentru a se elibera , să nu se simtă amenințat și să vrea să se apere. Când animalul e mai

mare, trebuie folosit un echipament corect pentru a nu implica durere sau discomfort fizic ci doar să

permită controlul animalului. Este de preferat să existe o fișă cu informații despre ”Cum se lucrează

corect cu animalul” sau fișe cu informații despre îngrijirea animalului, mai ales pentru animalele care

vor locui în școală.

Anexa 5 include exemple de fișe de informații despre cele mai bune modalități de lucru cu șase

specii diferite de animale.

Anexa 9 include exemple de fișe despre îngrijirea animalelor găzduite în școli.

30

7. Integrarea animalelor ȋn educație

Dintre beneficiile interactiunilor cu animale dupa cum au fost prezentate in sectiunea 3 (din

Ghidul pentru Integrarea animalelor in educatie) cele mai evidente beneficii pentru interacțunile din

cadrul școlii par a fi cele cognitive. Animalele pot fi folosite in promovarea acestui tip de beneficii

deoarece pot fi utilizate in asistarea învățării și dezvoltarea proceselor cognitive.

Cadrele didactice care nu au experiență în programele de integrare formale pot folosi

animale în clasă( reale sau prin imagini si filme), adesea punând accentul pe furnizarea de informații

legate de acele animale- despre hrana lor, îngrijirea lor, habitatul lor natural și altele . Deși aceste

informații sunt importante, scopul utilizării etice a animalelor în educație merge dincolo de ele, iar

animalele pot fi folosite ca ajutoare în predarea oricărui obiect de la școala, limbă și comunicare,

limbi straine, matematică, științe, geografie, religie, educație fizică și multe altele, e nevoie doar de

putină imaginație!

În plus, beneficiile interacțiunilor cu animale în clasă nu trebuie să fie neapărat bazate pe

învățare, ele pot fi făcute pentru îmbunătățirea comportamentului, promovarea răbdării și calmului

și reducerea comportamentelor nedorite, se pot concentra pe formarea abilităților sociale,

ascultare, comunicare și muncă în echipă, poate avea beneficii emotionale sau psihologice prin

creșterea încrederii și stimei de sine și în unele cazuri există și beneficii fizice acolo unde educația

este susținută și de practici de terapie fizica.

7a.Planificarea sesiunilor de lucru cu obiective specifice

Ghidul pentru integrarea animalelor ȋn educație se adreseaza furnizorilor de educație

(singuri sau asistați de facilitatori specialiști in interactiunile cu animale, pentru a nu folosi animalelel

doar pasiv, ci să le implice active și sa le integreze în programele educaționale. Facilitatorii sunt

incurajati să planifice sesiuni bazate pe obiective specifice pe care să le atingă împreuna cu

elevul/elevii săi. Acolo unde scopurile sunt specifice și conduc către o evaluare obiectivă a

progresului , doar trei obiective-cheie pot fi stabilite in cadrul unei singure sesiuni.

Exemplele de obiective-cheie si categoriile de beneficii carora acestea le apartin ar putea include:

31

Beneficiu Exemple de obiective cheie

Fizic Îmbunătățirea coordonării, puterii,

flexibilității

Promovarea abilităților motorii fine

Psihologice Promovarea creşterii stimei de sine şi

ȋncrederii ȋn forțele proprii

Sociale Ȋncurajarea comunicării, lucrului ȋn echipă şi

cooperării

Emoționale Ȋntăreşte sentimentul de mândrie,

promovează empatie şi răspunsurile

emoționale positive.

Comportamentale Ȋncurajează calmul şi autocontrolul asupra

comportamentului.

Cognitive Promovează rezolvarea de probleme, luarea

deciziilor şi ȋnvățarea.

Anexa 10 include o broșură menită sa ajute facilitatorii ȋn programe educaționale să identifice

obiectivele-cheie şi conectarea activităților de ȋngrijire a animalelor cu mediul şcolar. Broşura are

doua părți. Partea intitulată Interactiuni Asistate de Animale, beneficii si obiective cheie include

tabele cu obiective cheie pe intelesul tuturor, dar nu exclusive.

Odată ce facilitatorul a stabilit ce obiective cheie va avea de atins in cadrul sesiunii de lucru

cu animalul, se stabilesc activitatile sau sarcinile de lucru care vor oferi posibilitatea de a progresa

in atingerea obiectivelor. Umplerea unui bol cu apa, unei găleti sau unui recipient poate fi o

activitate bazată pe obiective de ordin motric. Ridicare, abilităti motorii fine, coordonare si balans,

lucrul elevilor in perechi, in echipa, cooperarea, umplerea unui recipient mai mic dintr-un recipient

mai mare și socotirea cantitatii necesare poate promova rezolvarea de probleme, iar activitatea se

poate adresa si abilităților de lectura, dacă elevii au de citit cartonașe cu instrucțiuni de îngrijire a

animalului( vedeti Anexa 9 de exemplu), sau matematică dacă se cere o anumita cantitate. Dacă

32

in apa trebuie adaugate vitamine de exemplu ( ca in cazul porcuşorilor de Guinea), diluarea şi

calibrarea pot fi cerute pentru abilități matematice mai avansate.

Partea a doua a brosurii de la Anexa 10 ”Interactiuni Asistate de Animale, activitati cu animale

pentru programele scolare” listeaza diferite activități ce pot fi conectate cu obiectivele cheie. Cele

doua părti ale broşurii fac trimiteri una la alta astfel ȋncat odată ce un facilitator s-a decis asupra

unor anumite obiective-cheie pe sesiune sau program, activitățile ce pot fi desfăşurate să poată fi

uşor văzute( ȋn funcție de ce animale sunt disponibile).

7b. Pregatirea animalelor pentru folosirea efectivă

Acolo unde obiectivele cheie sunt bazate pe ingrijirea animalelor: hrănirea animalului,

adăparea, curațarea cuștii, stabilirea stării generale de sănătate, adăpostul și starea de bine,

pregătirea animalului poate fi minimă, deși facilitatorul, indiferent de activitaățile planificate, ar

trebui să verifice si să evalueze animalul zilnic, înainte de activitățile din programele de integrare(

dupa cum se arată si in sectiunea 5c, Integrarea animalelor in educatie).

În afară de activitățile de îngrijire a animalelor, un facilitator abilitat în interacțiunile cu

animale are posibilitate să facă activitati distractive, sesiuni noi și creative, folosind efectiv animalul

ales și având in vedere obiectivele cheie stabilite. Detalii despre mai multe sesiuni inovatoare sunt

incluse in Anexa 10 a brosurii despre Interacțiuni Asistate de Animale

Pregatirea pentru folosirea activitaților inovatoare

Dacă un facilitator intentioneaza să folosească echipamente noi ȋntr-o sesiune de

interacțiuni cu animale, este absolut necesar ca animalul/animalele sa fie bine pregatite in aceasta

privință. Inițial va fi facută o evaluare( vezi Ghidul pentru integrarea animalelor in educatie,

sectiunea 5b), prin care animalul va fi expus la noul echipament la o distanță și la o intensitate

adecvată pentru a vedea dacă animalul nu se simte amenințat sau arată seme de discomfort la

vederea acestuia, sau la sunetele emise. Dacă animalul dă seme de discomfort, trebuie introdus

intr-un program de desensibilizare. Desensibilizarea unui animal la un stimul care îi da senzația de

frică dureaza un timp, deci e puțin probabil ca animalul să poată fi folosit in sesiunea următoare.

Desensibilizarea etică implică o creștere gradată a intensității stimulului care afectează

animalul până la punctul in care acesta nu mai manifestă seme de sensibilizare. În plus( de obicei

dacă se vrea accelerarea procesului , fără a fi neapărat potrivit) desensibilizarea poate avea loc prin

33

folosirea reflexului condiționat clasic astfel încât să se schimbe percepția animalului asupra

stimulului de la negativă la pozitivă. De exemplu, dacă un animal manifesta frica față de scaunul cu

rotile, atunci scaunul trebuie plasat in locul unde stă animalul de obicei la o anumita distanță si

mutat mai aproape de animal la anumite perioade de timp pâna la punctul in care animalul nu mai

este deranjat de acesta( desensibilizare). Când se ajunge la o distanță adecvată, se poate plasa

ceva de mâncare lânga scaunul cu rotile( reflexul condiționat schimbând percepția animalului asupra

scaunului de la un obiect de care se teme la ceva plăcut). Deși metodologia se referă la acest lucru

ca la un efect, e mai probabil ca animalul să răspunda folosirii scaunului intr-un mod pozitiv( cu

bucurie) decat negativ( frică) care nu e de dorit dacă este sa comparam perceptia asupra scaunului

ca un stimul neutru și ignorat de către animal. Daca sesiunea presupune folosirea animalului in

interacțiune cu un obiect sau un echipament, atuci e necesară o pregătire prealabilă.

Dresarea unui animal pentru a se comporta într-un anume fel în timpul unei sesiuni poate

aduce o notă de distracție sau relaxare și să întărească relația dintre om și animal, care, odată

clădită, poate aduce noi provocări, sau chiar crea legături emoționale neprevăzute. Este crucial ca

metodele de dresaj folosite să se bazeze pe recompense sau să i se ofere animalului ceva ce-i face

plăcere. Dacă se folosesc pedepse sau amenințări cu animalul, facilitatorul crește riscurile de a răni

copilul care participă la activitate deoarece animalul va fi speriat fie de facilitator, fie de

echipamentul ce urmează a fi folosit.

Anexa 11a dă mai multe detalii despre cum putem dresa un câine să se întindă pe un covoraș , să-

și pună capul pe brațele unui copil care citește sau chiar să-și pună lăbuța pe carte atunci când

vrea ca elevul să încetinească cititul sau să îî indice o greșeală de citire!

Anexa 11b explica procesul de a face un cal să impingă un obiect dint-un con cu nasul, un

comportament amuzant care va provoca călărețul să agațe acel obiect din con cu un băț.

7c. Măsurarea rezultatelor sesiunii

Pentru a evalua efectiv performanța elevului în relație cu obiectivele cheie și progresul

acestuia, rezultatele sarcinilor de lucru și activitățile incluse în cadrul sesiunii ar trebui să fie

măsurate acolo unde e posibil. Cu unele sarcini și activități măsurarea se va face prin punctaje

obiective și progresul va fi astfel ușor de înregistrat între sesiuni, la alte sarcini și activități

rezultatele (privind abilitățile elevilor) vor fi mai greu de măsurat. Deși facilitatorul poate da o

34

opinie subiectivă, acest lucru crează un prejudiciu evaluării și nu încurajează acuratețea în asigurarea

succesului programului de integrare.

Să luăm de exemplu o sesiune de lucru cu obiective de natură fizică: flexibilitate, coordonare

și putere. Sesiunea poate avea loc în afara sălii de clasă la un centru ecvestru unde elevul poate

beneficia de o ședință de călărie. Activitatea poate consta în preluarea a 10 obiecte aflate în zece

conuri în timp ce elevul se află pe spinarea calului. Este uțor să măsori această activitate din

perspective obiectivelor cheie deoarece succesul activității poate fi contabilizat, câte obiecte din

zece va reuși să ia? Măsurarea începe să fie puțin mai complicată cănd înregistrarea include prima

încercare, a doua încercare și așa mai departe, dar facilitatorul tot va trebui să înregistreze

rezultatele într-o manieră obiectivă. În următoarea sesiune sau în viitoarele sesiuni când activitatea

se va repeat sau va progresa( de exemplu vor fi 15 conuri in loc de zece sau acestea vor fi mai mici)

pot fi înregistrate rezultate comparative care vor arăta progresul(sau regresul).

Atunci când obiectivele cheie sunt psihologice, emoționale sau comportamentale, evaluarea

e mai dificilă, dar găsirea unei măsurări cât mai potrivite este rolul unui bun facilitator.

Anexa 12 include exemple de evaluări pentru obiectivele cheie care să corespundă acestor

beneficii.

În sesiunile de interacțiuni cu animale în școli, când obiectivele cheie sunt bazate pe beneficii

cognitive, evaluarea abilităților elevilor trebuie de semenea măsurată. În multe cazuri acest lucru

poate să corespundă cu un cadru educațional deja existent. A progresat nivelul de citire al elevului

de la 3 la 4? Pot ei spune pe litere cuvinte formate din 6 litere și nu din cinci cum făceau înainte? Pot

număra până la 20 cu ușurință, deși înainte puteau doar până la 10? În unele cazuri, la unele

activități evaluarea se poate baza pe viteza de completare a activității( ca și timp) sau atingerea unui

alt nivel.

7d. Evaluarea sesiunilor educaționale bazate pe integrarea animalelor.

Pentru a învăța mai multe și a evolua ca și facilitator, sau ca și furnizor de educație folosind

animalele intr-un mod etic în beneficiul copiilor, evaluarea atât a sesiunilor cât și a întregului

program este foarte importantă. Interacțiunile Asistate de Animale de natură formală sunt relativ

noi și nu sunt neapărat private ca un instrument academic sau terapeutic. Atunci cănd

îmbunătățirile obiective vor putea fi dovedite prin planificări riguroase și evaluări obiective ale

sesiunilor , din ce în ce mai mulți oameni vor fi mai deschiși către beneficiile integrării animalelor în

35

educație.

La terminarea unei sesiuni facilitatorul va trebui să completeze un formular de evaluare, o

înregistrare personală a realizărilor elevului corelate cu obiectivele cheie. În planificarea sesiunilor

viitoare acest formular de evaluare îi va reaminti facilitatorului ce a fost deja realizat de către elev.

Trebuie să existe o legătură între sesiuni astfel încât activitățile să se repete până se înregistrează

un progres la un nivel adecvat. Menținând activitățile la acest nivel va fi mai ușor să se măsoare

rezultatele și se vor îmbunătăți abilitățile elevilor , lucru care va putea fi observat.

Ca și parte a procesului de evaluare, facilitatorul va trebui să evalueze și punctele slabe ale

sesiunii. În exemplul de mai sus cu preluarea obiectelor din conuri în timpul unei ședințe de călărie,

un progres considerabil poate fi asigurat prin folosirea unor conuri mai mici pentru a mări gradul de

precizie, dar dacă obiectele care urmează a fi preluate sunt schimbate de la o sesiune la alta, acest

lucru poate fi un punct slab care să afecteze rezultatele.

Deoarece subiectii ce urmează a fi evaluați sunt oameni, vor mai fi și alți factori care să

contribuie la rezultat, incluzând aici motivația participanților sau interesul lor pentru activitate,

influența stării de oboseală din cauza activităților anterioare, starea de sănătate și chiar și impactul

vremii asupra organismului

Facilitatorul trebuie de asemenea să evalueze sesiunea din punct de vedere al efectivității

animalului sau animalelor incluse în program. Au ajutat animalele la atingerea obiectivelor cheie ale

sesiunii? Nu au distras ele atenția de la activități sau de la îndeplinirea obiectivelor? A manifestat

animalul vreun semn de discomfort sau stress? .

Fişele de evaluare pot fi apoi utilizate de facilitator pentru a elabora un raport final asupra

programului, acesta poate fi doar un simplu rezumat sau poate avea forma unui studiu de caz cum

sunt cele incluse în Anexa 1.

8. Concluzii

Animalele și oamenii interacționează încă de la începutul evoluției umane. Beneficiile

interacțiunilor cu animale au fost deja recunoscute în multe sectoare. Ca și furnizori de educație

avem acum posibilitatea de a integra elevii cu care lucrăm în programele de interacțiuni și îngrijire a

animalelor. Să lăsăm așadar copiii să învețe despre animale cum să le îngrijească dar și cu ajutorul

animalelor care le pot preda lucruri despre cum să-ți dezvolte abilitățile matematice, de lectură, și

36

alte zone academice, dar și să-i învețe despre auto-control, răbdare, mândrie, comunicare, munca în

echipă și bucurie- abilități de viață de care copiii au nevoie pentru viitorul lor.

37

9. Referințe

ALTSCHILLER. D (2011), Animal- Assisted Therapy, Greenwood, Oxford

ANDERSON. W, REID. C and JENNINGS. G (1992), Pet ownership and risk factors for

cardiovascular disease, Medical Journal of Australia, 157, 298-301 in WELLS. D (2007),

Domestic Dogs and Human Health: An Overview, British Journal of Health Psychology, No

12, Pages 145-156

BASS.M, DUCHOWNY. C and LLABRE. M (2009), The Effect of Therapeutic Horseback Riding

on Social, Functioning in Children with Autism

Journal of Autism Development Disorder Vol. 39 Pages 1261–1267

http://www.kenrodogtraining.com/upload/effect.pdf

CHANDLER.C (2012), Animal Assisted Therapy in Counselling, Routledge, London

DEMBICKI.D and ANDERSON. J (1996), Pet ownership may be a factor in improved health of

the elderly, Journal of Nutrition for the Elderly, 15, 15-31 in FRIEDMANN. E, SON. H and

TSAI. C, The animal/human bond: health and wellness in FINE. A (2010), Handbook on

Animal Assisted Therapy, Academic Press Elsevier, California

DRNACH. M, O’BRIEN. P and KREGER.A (2010), The effects of a 5-week therapeutic

horseback riding program on gross motor function in a child with cerebral palsy: a case

study, The Journal of Alternative and Complementary Medicine. Vol. 16 No. 9 Pages 1003-

1006.

http://online.liebertpub.com/doi/abs/10.1089/acm.2010.0043

FINE. A (2010), Handbook on Animal Assisted Therapy, Academic Press Elsevier, California

HAMA.H, YOGO.M and MATSUYAMA (2009), Effects of stroking horses on both humans'

and horses' heart rate responses†, Japanese Psychological Association Japanese

Psychological Research , Volume 38, Issue 2, pages 66–73,

http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1468-5884.1996.tb00009.x/abstract

KAISER. L, HELESKI. C, SIEGFORD. C and SMITH.K (2006) Stress Related Behaviour among

horses used in therapeutic riding programme, in SCAS Journal Autumn 2012

38

PYLE. A (2012), Stress responses of horses used in Hippotherapy

http://repositories.tdl.org/tdl-ir/handle/2346/11442

MACAULEY. B and GUTIERREZ (2004), The Effectiveness of Hippotherapy for Children With

Language-Learning Disabilities Communication Disorders Quarterly, Vol. 25 No. 4 Pages

205-21

http://cdq.sagepub.com/content/25/4/205.short

MARCUS. D (2011), The Power of Wagging Tails, Demos Medical Publishing, New York

SCHULTZ. P, REMICK-BARLOW and ROBBINS. L (2007), Equine-assisted psychotherapy: a

mental health promotion/intervention modality for children who have experienced intra-

family violence, Health and Social Care in the community, Vol. 15 No. 3 Pages 265-271

9. http://www.chrysalisequine.com/files/EAP%20-

%20a%20mental%20health%20intervention%20for%20children%20who%20have%20experi

ence%20intra%20family%20violence.pdf

10. SERPELL. J (1991), Beneficial effects of pet ownership on some aspects of huam health and

behaviour Journal of the Royal Society of Medicine, 84, 717-720 in WELLS. D (2007),

Domestic Dogs and Human Health: An Overview, British Journal of Health Psychology, No

12, Pages 145-156

11. SHURTLEFF.T and ENGSBERG.J (2010), Changes in Trunk and Head Stability in Children with

Cerebral Palsy after Hippotherapy: A Pilot Study

12. Vol. 30, No. 2 , Pages 150-163

13. http://informahealthcare.com/doi/abs/10.3109/01942630903517223

14. STERBA. J, ROGERS. B, FRANCE . A and ROBBINS . L (2002), Horseback riding in children with

cerebral palsy ; effect on gross motor function, Developmental Medicine and Child

Neurology, Vo. 44, No. 5 Pages 301-308

15. TAYLOR. N and SIGNAL. T. D (2005), Empathy and Attitudes to Animals, Anthrozoos, Vol 18,

Issue 1

16. THE EUROPEAN PET FOOD INDUSTRY, Facts and Figures (2014), www.fediaf.org/who-we-

are/facts-and-figures.html

17. TROTTER. K, CHANDLER.C, GOODWIN-BOND.D and CASEY. J (2008), A Comparative Study of

the Efficacy of Group Equine Assisted Counseling WithAt-Risk Children and Adolescents,

Journal of Creativity in Mental Health, Vol. 3 No.3

39

18. http://www.chrysalisequine.com/files/A%20comparative%20study%20of%20the%20efficacy

%20of%20Group%20EAP%20with%20at%20risk%20children%20and%20adolescents.pdf

19. www.dyspraxiaireland.com/EquineAssistedTherapyLearning

20. www.iahaio.org

21. www.scas.org.uk

40

ANEXE

41

ANEXA 1

Exemple de studii de caz

Nr. De referință: ELISTA-MM-03-16- Irlanda

Introducere:

Michael are distrofie musculară congenitală. Aceasta boală îi afectează funcțiile motorii

fine și abilitățile corelate cu acestea. Michael folosește cel mai adesea un cărucior cu rotile, deși el

poate merge pe distanțe scurte dar îi lipsește coordonarea. Echipa care are grijă de starea fizică a lui

Michael crede că dacă îl încurajează pe Michel să se concentreze într-un anumit punct, acest lucru îl

va ajuta cu coordonarea și echilibrul în timpul mersului. Acest lucru poate fi exersat și în cadrul altor

activități inițial. Michael are dizabilități cognitive asociate și deocamdată lucrează la recunoașterea

cuvintelor simple și la numărat. Michael se poate implica destul de bine din punct de vedere social

cu adulții , dar rareori interacționează cu colegii. Michael are un câine acasă deci se simte bine când

interacționează cu câinii.

Obiective cheie și beneficii ale programului/sesiunii

1. Coordonarea( de la aspectul visual la mișcarea mâinii; concentrarea asupra unui punct

pentru echilibru)

2. Numărarea (poate număra până la 10, dar nu corect)

3. Contactul social(cooperarea și munca în echipă)

Această sesiune va avea beneficii fizice, fiziologice, sociale și cognitive).

Selectarea animalului, planificarea și pregătirea:

Sunny, un labrador a fost selecționat pentru sesiunile cu Michael. Sunny, după cum sugerează și

numele ei, este un căine prietenos și pozitiv, foarte motivat în aducerea mingii, dar care se poate

controla și este bine antrenat. Sunny a lucrat cu alți copii în scaune cu rotile înainte, deci este

desensibilizat în mod corespunzător la acest tip de stimuli. I s-a reamintit comanda”Adu” lucrându-se

cu el anterior, astfel încât el să poată să aducă mingea în brațele lui Michel.

Un plan al sesiunii a fost pregătit ( nr de referință SP-MM01), incluzînd activități correlate cu

obiectivele cheie,acestea incluzând aruncarea mingii către Sunny, număratul încercărilor de a arunca,

și contactul social avut cu câinele și cu facilitatorul. O fișă de evaluare a risccurilor a fost pregătită( nr

de inreg. RA-MM01), iar părinții lui Michael au semnat o declarație după citirea celor două

documente.

Curtea cu gazon a fost folosită pe tot parcursul sesiunii. Aceasta este împrejmuită cu gard

astefel încât Sunny să poată alerga liber , iarba a fost tăiată scurt și terenul uscat astfel încât Michael

42

să poată circula cu ușurință cu căruciorul cu rotile. Un castron cu apă proaspătă a fost așezat într-un

colț astfel încăt Sunny să poată să bea ori de câte ori are nevoie.

A fost pregătită o țintă făcută dintr-o bucată ușoară de scândură măsurînd 80x80 de cm. ținta a fost

colorată în două culori, o zonă exterioară albastră și o zonă interioară roșie care măsura 30x30 cm.

Pe iarbă au fost trase cu spray colorat două semne , una urmând să indice locul unde Michael stă cu

căruciorul și unul care să indice unde va sta ținta. Distanța dintre cele două semne a fost de 2 m..

Anterior sesiunii Sunny a fost periat pentru a se înlătura excesul de păr și a fost hrănit la micul dejun

cu mâncarea lui obișnuită pentru a se asigura că nu este prea agitat atunci când va servi

recompensele oferite. Sunny a fost examinată fizic pentru a se asigura că nu e bolnavă.

Recompensele au fost puse iîntr-un recipient sigilat și puse la îndemână pe un suport mai înalt în

afara padocului cu iarbă, dar nu prea departe astfel ca facilitatorul să nu fie nevoit să se îndepărteze

prea mult și să lase copilul nesupravegheat sau să piardă din ochi câinele.

Activități și metodologie

1. Michael i-a fost prezentat lui Sunny și invers, iar băiatului i s-au spus câteva lucruri de bază

despre câine: rasa, vârstă, culoare, etc . și a fost încurajat să interacționeze cu el, s-o

mângâie și să fie aproape de el. Facilitatorul i-a arătat lui Michael cum îi place lui Sunny să

aducă mingea dacă i se cere acest lucru și cum ar trebui recompensat pentru acest lucru.

Facilitatorul a aruncat mingea de două ori pentru a-i dovedi lui Michael cum se oferă

recompensele și apoi încă de 5 ori în timp ce Michael a fost încurajat să ofere chiar el

recompensele. Sunny a adus mingea înapoi la Michael de 4 ori din 5 încercări, de trei ori pe

brațe și o dată la picioare.

2. O țintă de 80 pe 80 de cm cu o altă țintă interioară de 30 pe 30 de cm i-a fost prezentată lui

Michael.Mai întâi facilitatorul a demonstrate cum va fi aruncată mingea spre țintă și cum

Sunny va sări să o prindă. Din nou Sunny a fost încurajată să returneze mingea lui Michael și

el a fost încurajat să o recompenseze chiar dacă facilitatorul a făcut primele 5 aruncări.

Michael a fost încurajat să arunce din nou mingea, de data aceasta de zece ori și să numere

în timp ce execută acest lucru.

3. Michael apoi a luat o mică pauză de la activitatea cu mingea și a fost încurajat să

interacționeze cu Sunny în timp ce facilitatorul pregătea recompensele. Facilitatorul s-a

Grass Paddock

Entrance

Marker for

Michael

Marker for

target

Water bowl

80cm

30cm

Target 2m

43

mutat din raza vizuală a lui Michael, dar a putut observa în orice moment orice interacțiune

dintere copil și câine.

4. Lui Michael i s-a cerut să numere până la 10 recompense din recipient, și o dată ce i s-a

arătat cum s-o facă, să ofere 5 recompense lui Sunny, numărându-le în același timp. Michael

a mai aruncat mingea de 10 ori pentru Sunny la țintă și l a lăudat câinele de câte ori a reușit

să o aducă înapoi.

5. Michael i-a dat apoi câinelui ultimele cinci recompense numărând de la 6 la 10.

6. Michael a fost lăudat despre cât de bine s-a descurcat în timpul sesiunii, a fost întrebat dacă

i-ar mai plăcea să lucreze din nou cu Sunny și dacă a fost mulțumit.

7. Michael s-a spălat pe mâini înainte să părăsescă centrul.

Rezultatele sesiunii

Tabel 1: Acuratețea în atingerea țintei cu mingea( Coordonarea)

Încercarea 1 2 Măsurarea progresului

A lovit ținta(zona albastră sau roșie)

6 8 20%

A lovit zona roșie a țintei

3 5 20%

Tabel 2: Acuratețea în a numără

Încercarea 1 Să numere până la 10 în timp ce aruncă mingea

2 Să numere zece recompense

3 Să ofere 5 recompense

4 Să numere până la 10 în timp ce aruncă mingea

5 Să ofere recompensele numărând de la 6 la 10

Number accurately reached without prompting or making mistakes

4 8 5 6 8

0%

20%

40%

60%

80%

100%

first trial second trial

hit red area

hit blue area

missed target

Graph 1

44

Tabel 3: Interacțiuni neinfluențate cu Sunny(Contact social)

Încercarea 1-recompense și laudă(din 5)

2-recompense și laudă(din 5 5)

3-recompense și laudă(din 10)

4-recompense și laudă (out of 10)

3 4 7 8

Îmbunătățiri între încercări

20% -10% 10%

Progres total ( încercările 1-4)

De la 60% la 80% = 20% progress in interacțiunea social cu Sunny fără intervenția facilitatorului

0

2

4

6

8

10

12

counting to 10 counting to 10 counting to 5 counting to 10 counting from 5

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1 2 3 4

Graph 2

Graph 3

45

Discuții asupra sesiunii

După cum se poate vedea din tabelele cu rezultate și grafice, Michael a înregistrat progres la toate

obiectivele cheie într-o singură sesiune.

Coordonarea

Deși a arătat semne de oboseală aproape de sfârșitul activității, Michael a aruncat de 20 de

ori mingea pentru Sunny. Zona țintă a fost folosită în aruncarea mingii și Michael a reușit să lovească

ținta de 14 ori din 20(70% acuratețe) . Michael a înregistrat 20% progress între încercarea 1 și 2 și la

atingerea țintei mai mari și la atingerea țintei mai mici. Motivația lui Michael pentru activitate a fost

ridicată și el a manifestat bucurie de câteva ori în timp ce Sunny sărea să prindă mingea în timp ce el

dădea spre țintă, și i s-a prut deosebit de amuzant când Sunny s-a urcat sau chiar a sărit peste țintă.

Aceeași activitate sau una similară va fi pregătită pentru următoarea sesiune pentru a se vedea dacă

scorul general de 70% poate fi îmbunătățit în atingerea scopului de a îmbunătăți coordonarea lui

Michael in relație cu echilibrul.

Numărarea

Au fost cinci activități de numărare incluse în cele două sesiuni: de trei ori a numărat până la

10( două la aruncarea mingii și una la numărarea recompenselor, o dată a numărat pănă la 5 apoi de

la 6 la 10)

În toate încercările în afară de prima, Michael a numărat cu succes pănă la cinci sau mai

mult fără intervenții. Se pare că numărarea recompenselor ( ambele până la cinci 100% corectitudine

și până la 10, 80% corectitudine) i s-a părut mai ușoară lui Michael decât atunci când a numărat

aruncarea mingiilor. Se presupune că viteza de numărare a fost mai mare, iar distragerea a fost

mai mică atunci când Sunny a stat liniștită așteptându-și recompensele mai mult decât atunci când

ea sărea după minge. Lui Michael i s-a părut cel mai greu să numere de la 6 la 10 , deși în toate

încercările el s-a străduit să treacă singur de 8 fără ajutor, deci acest lucru poate indica nivelul lui

current in a-și aminti secvența numerică.

Contactul Social

Michael a părut în general dornic să interacționeze cu Sunny, i-a plăcut idea de a o lăuda și

recompense și a făcut aceste lucruri foarte bine.Deși rezultatele lui au indicat niveluri de 60-80% la

recompensarea fără ajutor, nu s-a înregistrat un procent de 100% din cauza distragerii. El a dorit mai

degrabă să se bucure cu Sunny și să arunce iarăși mingea mai mult decât a refuzat.

Rezultatele au înregistrat un declin în numărul de recompense oferite, dar acest lucru s-a

întâmplat doar când numărul recompenselor a crescut de la 5 la 10, deci acest lucru nu e neapărat

reprezentativ pentru dorința lui de a se implica. Entuziasmul lui Michael pentru interacțiunea socială

cu Sunny a fost încurajator, el a fost observat în timp ce mângâia câinele și vorbea cu el în scurtul

timp de pauză și s-a simțit comfortabil să se implice alături de facilitator de asemenea. Acest lucru

va asigura progresul în următoarele sesiuni, poate se vor asigura interacțiuni mai relaxante și cu mai

mult calm.

46

Concluzie

Se poate vedea faptul că sesiunea a avut success în promovarea progresului în corelație cu

obiectivele cheie privind coordonarea, numărarea și implicarea socială a lui Michael. În două din

trei cazuri măsurătorile au înregistrat 20% progress, de la prima la ultima. Acest lucru e considerat

progres și o a doua sesiune va porni de la cest lucru în corelație cu obiectivele cheie.

Evaluare și idei pentru asigurarea progresului

Facilitatorul a fost multumit că sesiunea a funcționat, deși faptul că Sunny a tot sărit pe

lângă Michael și faptul că Michael s-a bucurat prea mult la vederea lui putea influența negative

rezultatele numărării și posibila corectitudine în aruncarea mingii , dar impactul emoțional al acestor

părți din sesiune sunt de asemenea importante, mai ales pentru o primă sesiune cînd se crează o

legătură de încredere.

Dorința lui Michael de a se implica social a fost încurajatoare și în următoarea sesiune se va

porni de la acest lucru pentru a se asigura progresul , mai întîi cu Sunny pentru a căuta obiecte și

apoi cu Michael care va juca un joc de-a v-ați ascunselea în timp ce îi va spune facilitatorului unde să

ascundă mingea pentru Sunny. Coordonarea va progresa prin aruncarea mingii spre o țintă verticală

sau o găleată în timp ce Michael va sta în picioare iar Sunny va aduce mingea. Numărarea va fi

repetată în special cu numerele de la 1 la 10 dar se va începe numărarea cu alte numere decât cu 1.

Studiu de caz- Școala Gimnazială Asău, România

Nr de referință: ASAU -PC-09-16

Introducere

Paul este elev în școala noastră de masă, dar are serioase întârzieri în învățare care l-au

făcut să repete anul școlar. Deși are 12 ani, el este în clasa a IV-a. El are dislexie și dizabilități

intelectuale legate de abilitățile de lectură, recunoașterea sunetelor și a literelor, ortografia și scrisul.

El are de asemenea problem cu concentrarea când primește o sarcină de lucru și în a colabora cu

colegii și cu profesorii. Consilierul școlar crede că Paul poate fi ajutat în îmbunătățirea abilităților de

lectură privind corectitudinea, fluența și înțelegerea conținuturilor, ca și asocierea dintre litere și

sunete atunci când citește, prin folosirea interacțiunii cu un animal care să îl ajute sa conștientizeze

toate aceste lucruri.

Paul interacționează rar cu colegii, este destul de izolat și singuratic, rar este atras spre o

activitate a școlii deoarece are probleme în înțelegerea sarcinilor care i se dau. Părinții lui Paul sunt

conștienți de problemele de învățare și înțelegere ale lui Paul. El interacționează cu adulții și

cooperează când se lucrează cu el individual, dar are tendința de a evita întrebările sau răspunsurile

lui sunt foarte scurte. Paul iubește foarte mult animalele și indrăgește să aibă grijă de ele.

Paul a fost evaluat inițial la lectură folosind povestirea Fricosul din cartea Din lumea celor care nu

cuvântă de Emil Gârleanu. Textele din carte se referă la povestiri din lumea animalelor. Au fost mai

multe greșeli pe care le-a făcut Paul în timpul evaluării inițiale care au fost înregistrate pe un grafic.

47

Obiective cheie și beneficii ale sesiunii/programului

1. Cognitive- Cititul în limba română( el are dificultăți în a citi și de a face legătura dintre

grafeme și foneme ca și în corelarea sunetelor cu literele, precum și înțelegerea textului

pentru a decodifica mesajul unui text.

2. Psihologice- Imbunătățirea memoriei și a retenției (are probleme în înțelegerea înțelesului

cuvintelor și la scris).

3. Emoționale- ridicarea gradului de a acționa independent( să ducă la bun sfârșit sarcinile de

lucru și să ia decizii singur)

Această sesiune are așadar beneficii cognitive, psihologice și emoționale.

Selectarea animalului, planificarea și pregătirea

Echipa de profesori de la școala noastră împreună cu consilierul școlar s-au gândit la cel mai

potrivit animal cu care Paul ar putea interacționa pentru a-l ajuta pe Paul sa-și îmbunătățească

abilitățile de lectură și scris, iar decizia comună a fost să se folosească un iepure. Iepurele școlii,

Pufosul care a fost îmblânzit are o bună relație cu copiii, deoarece a mai fost folosit și în alte

activități ale școlii cu clase de elevi sau individual. El a fost pregătit pentru sesiunea de lectură cu

Paul. A fost desensibilizat printr-o expunere treptată la mediul din școală și prin participarea la

diferite ore pe diferite obiecte cu copii.

După evaluarea inițială, Paul a fost introdus în grupul țintă al proiectului de Intervenții

Asistate de Animale, folosit experimental în școala noastră în cadrul proiectului european. Echipa

din școală a decis să facă 10 sesiuni de citire cu Paul folosind iepurele. La prima sesiune Paul a făcut

cunoștință cu Pufosul, iepurele, și s-a familiarizat cu el. El a observant comportamentul iepurelui,

înfățișarea și i s-a dat voie să-l hrănească și să se joace cu el. Apoi I s-a spus ca Pufosul va fi

însoțitorul lui în timpul orelor de lectură. I s-a prezentat apoi materialul de citit – povestirea Fricosul

de Emil Gârleanu.

A fost pregătit un plan de lecție (cu nr de ref. SP- PC02) incluzând activități care să fie correlate cu obiectivele cheie, stabilite la începutul sesiunii, acestea incluzînd cititul cu iepurele, identificarea sunetelor și literelor, recunoașterea consoanelor și vocalelor, recunoașterea diferitelor sunete, grupuri de sunete/litere, creșterea independenței de acțiune, și luarea de decizii cu ajutorul iepurelui și facilitatorului. O fișă de evaluare a riscurilor a fost pregătită( nr de ref. RA-PC-01) iar părinții lui Paul au semnat-o.

Laboratorul de științe a fost pregatit pentru majoritatea sesiunilor. Iepurele a fost adus într-o cușcă mobilă și un covoraș absorbant pentru animale de companie a fost pus și în cușcă și pe podea pentru a fi așezat iepurele când va fi scos . Un recipient cu apă a fost atașat de zăbrelele cuștii pentru ca iepurele să poată bea când are nevoie.

Doi săculeți separați, unul roșu și unul violet au fost plasați lângă cușcă. Niște jetoane cu litere au fost așezate pe masă pentru a fi folosite mai târziu pe parcursul sesiunii. Ușa cuștii a fost deschisă astfel încât Paul să poată lua iepurele și să ajungă la el.

48

Anterior sesiunii iepurele a fost periat pentru a i se înlătura excesul de păr iar podeaua cuștii a fost curățată. Iepurele a fost examinat pentru a i se stabili starea de sănătate și pentru a elimina orice sursă de stres astfel încât iepurele să nu se simtă amenințat ca să nu zgârie copilul sau să-l muște. El a fost de asemenea hrănit înainte.

Facilitatorul i-a urat bun venit lui Paul. Băiatul știa că va lucra cu iepurele din nou și era foarte nerăbdător.

Activități și metodologie.

1. Paul a fost întrebat de către consilierul școlar despre starea lui de spirit. Paul a spus că era fericit să fie acolo și că de abia așteaptă să îl vadă din nou pe Pufosul. Iepurele a fost adus în clasă în cușca lui care a fost plasată în fața băiatului pe bancă. Paul a fost încurajat să imite mișcările iepurelui pe care acesta le făcea rapid din nas, ceea ce băiatului I s-a părut foarte amuzant. Facilitatorul a scos iepurele din cușcă arătându-I lui Paul cum să umble cu el. Băiatului i s-a dat voie să mângâie iepurele și apoi sa-l ia în brațe cu delicatețe. A fost din nou întrebat cum se simte și ce simte față de iepure. Paul a spus că iepurele este moale și drăguț și că îi place.

2. Paul a fost anunțat de facilitator că este timpul să înceapă lectura și i s-a reamintit fragmentul din povestire pe care Paul deja îl citise, cu greșelile aferente, în sesiunea anterioară. A fost întrebat dacă își mai amintește ceva din text, personaje, acțiuni, etc. Apoi i s-a cerut să citească iar textul iepurelui care-l va asculta cu atenție. Numărul de greșeli de citire a fost notat pe grafic comparativ cu rezultatele evaluării inițiale și cele ale primei sesiuni. Ori de câte ori băiatul citea greșit un cuvânt era încurajat să se corecteze singur. Pe o tăbliță, Paul primea câte o față zâmbitoare de iepure de câte ori se corecta singur.

3. După ce a terminat de citit și a fost apreciat pentru progresul său, lui Paul i s-au dat niște jetoane cu litere. După ce băiatul a recunoscut literele, a fost încurajat să găsească în text cuvinte în limba română cu acele litere. Paul a găsit literele și le-a citit. Cuvintele erau cele citite greșit de Paul mai înainte.

4. Apoi lui Paul i s-a cerut sa identifice cuvintele cu vocală inițială și pe cele cu consoană. El a pus cuvintele cu vocale în săculețul violet și pe cele cu consoană în cel roșu.

5. Paul a primit apoi o fișă cu informații despre iepuraş: nume, greutate, lungime, orele de masă, mâncarea folosită, cantitatea de apă utilizată pentru recipient. I s-a cerut să citească informațiile de pe fișă, apoi să-I pregătească iepurelui exact cantitățile scrise pe fișă. El a umplut recipientul cu apă măsurând cantitatea cu un alt recipient gradat. A pregătit bucățile de morcov cerute cu ajutorul facilitatorului care a tăiat morcovul după cele spuse de băiat. A numărat bucățile de morcov și i le-a dat iepurelui.

6. Paul a avut apoi voie să mângâie iepurele și să se joace cu el pe podea. Apoi băiatul și facilitatorul s-au dus în grădina școlii pentru a curăța cușca.

7. După aceea Paul a fost felicitat de cât de bine s-a descurcat pe durata sesiunii, a fost întrebat din nou cum se simte și dacă i-ar mai plăcea să lucreze cu iepurele la lectură sau la alte obiecte. Paul a răspuns pozitiv, spunându-i că de abia așteaptă asta.

8. Paul s-a spălat pe mîini și s-a dus la el în clasă .

49

Rezultatele sesiunii.

1. Corectitudinea citirii

2. Imbunătățirea memoriei și retenției

Încercarea 1

Recunoașterea vocalei și consoanei inițiale correct din 10

2

Scrierea cuvintelor correct cu literele date din 1o

3

Citirea corectă a cuvintelor greșite anterior din 10

Memorizarea scrierii cuvintelor

7 6 8

30 20 100

20

40

60

80

100

120

Initial assessment

First session Second session

cuvinte corecte

erori

Srcina de lucru Număr de cuvinte citite greșit la evaluarea inițială

Număr de cuvinte citite gresit la Sesiunea 1

Nr de cuvinte scrise greșit la începutul Sesiunii 2

Corectitudinea și fluența citirii

30/100 cuvinte 20/100 cuvinte 10/100 cuvinte

Timp de citire 4 min. 3.30 min 3 min

Nivelul de îmbunătățire între sesiuni

10% 10%

50

3. Creșterea independenței de acțiune

Citirea corectă a cantitîților din 5 fară ajutor

Pregătirea corectî a cantităților de mâncare și apă și hrănirea fără ajutor din 5

Numărul de decizii luate liber fără sprijin în interacțiunea și îngrijirea iepurelui

3 4

0 2 4 6 8

recognize initial letters

spelling

re-reading words

mistakes

right answers

51

Discuții asupra sesiunii

După cum putem vedea, Paul a făcut ȋmbunătățiri comparativ cu sesiunile anterioare la toate obiectivele cheie. Îmbunătățirea a fost de 20% față de sesiunea anterioară. Acest lucru înseamnă un progres constant care aveau să decidă următorii pași care vor fi urmați.

Corectitudinea citirii

Deși Paul a făcut greșeli de citire , el a înregistrat un progres față de sesiunea anterioară. Dacă la evaluarea inițială a inregistrat 30 de cuvinte citite greșit din 100 din paragraful dat din povestire, la prima sesiune greșelile au fost doar 20 și în sesiunea a doua doar 10 cuvinte au fost citite greșit. După terminarea sarcinilor de lucru privind scris-cititul din cadrul sesiunii a doua, Paul a putut scrie și citi corect 8 din 10 cuvinte pe care le citise greșit mai înainte. Acest lucru înseamnă că Paul poate merge mai departe cu sesiunile de citire cu următoarele paragrafe din povestire. Paul s-a simțit relaxat, zîmbitor și dornic să facă progrese în cadrul activităților de lectură cu iepurele, deoarece interacțiunea cu animalul i-a oferit o susținere fără a fi judecat pentru greșelile sale și nici nu s-a simțit atît de rușinat atunci când a făcut greșelile ca atunci când citea în fața clasei și colegilor.

Imbunătățirea memoriei și retenția

După ce a citit textul lui Paul I s-a cerut să recunoască sunete și litere și să le coreleze pentru a deveni mai conștient de sensul și ortografia cuvintelor și să-și amintească mai ușor când le va întâlni din nou. El a operat cu termini precum vocale și consoane, exersând recunoașterea lor în cuvinte diferite. El a recunoscut 7 din cele 10 vocale sau consoane inițiale din cuvintele date și a greșit trei dintre ele.

Creșterea independenței de acțiune

Lui Paul i s-a cerut să citească informațiile de pe fișa despre caracteristicile corporale ale iepurelui și dieta lui. După aceea el a avut libertatea să pregătească iepurelui cantitatea potrivită de hrană și apă umplănd recipientul și măsurând lichidul si numărând bucățile de morcov. Apoi el a fost

unprompted reaction

supported interventions

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

reading amounts preparing

food and feeding

unprompted reaction

supported interventions

52

încurajat sî meargă afară să curețe cușca iepurelui. Acest lucru l-a făcut să se simtă mândru și mult mai interesat în a se angaja în activități, deoarece I s-a permis să ia propriile decizii

Concluzii

Se poate observa că obiectivele cheie pentru Paul s-au îmbunătățit ȋn timpul celei de a doua sesiuni. La începutul sesiunii el a citit gresit 10 cuvinte comparativ cu 30 la evaluarea initială, deci progresul a fost de 20 de cuvinte . După ce a exersat citirea cuvintelor, ortografia și scrisul el a făcut un progres de 80% pe sesiune deoarece a reușit să citească corect din nou 8 din 10 cuvinte. Progresul și observarea activităților care au fost lucrate cu Paul au fost folosite în planificarea următoarelor sesiuni. Paul urma a fi evaluat și fără iepure în cadrul clasei lui pentru a se observa îmbunătățirile in citire și ȋn ce privește răspunsul emoțional.

Evaluare și idei pentru asigurarea progresului

Facilitatorul a fost mulțumit de faptul cum Paul a colaborat în ducerea la bun sfârșit a

sarcinilor de lucru ale sesiunii. El a fost interesat să facă tot ce putea și a rămas concentrate asupra

sarcinilor pe tot parcursul sesiunii, fapt care nu se întâmplase anterior în clasă. Prin repetarea și

conștientizarea ortografiei cuvintelor, pronunției și înțelesului el si-a îmbunătățit remarcabil

fluența în lecturarea textului. Deși facilitatorul a fost puțin preocupat de faptul că iepurele ar putea

distrage atenția lui Paul cu mișcările lui și că băiatul ar putea să dorească mai mult să se joace cu

iepurele decât sa facă sarcinile de lucru, dar acest lucru nu s-a intamplat și chiar și atunci când Paul

a dorit să se joace și să interacționeze cu animalul, acest lucru a fost un pozitiv din partea lui

deoarece s-a simțit mai relaxat și nu a perceput activitîțile de învățare ca pe o povară sau

constrângere El a fost preocupat doar să-și ducă la bun sfârșit sarcinile de lucru cu mai multă

corectitudine pentru a fi apreciat și să aibă voie să se joace cu animalul și să aibă grijă de el , deci

dorința lui de a se implica social a crescut. Progresul lui a putut fi observant și înregistrat cu mai

multă precizie pe un graphic, oferindu-i facilitatorului mai multe idei despre viitoare activități în

următoarele sesiuni pentru a atinge obiectivele cheie.

53

ANEXA 2

Modele de planuri de lecție de la ELISTA Education, Irlanda

Plan de lecție 1

Clasa I și a II-a

Facilitator Alison

Asistent Bridget

Rezumat al situației

sau detalii ale

sesiunii anterioare:

Copii de la o școală de masă. Sesiunea va fi bazată pe interacțiunea în

siguranță cu un cal , abilitîți matematice și cooperare( abilitati sociale).

Contact: Dl. Finnegan (Director)

Sesiune 1 din 1...

Obiectivele cheie ale lecției

1. Dezvoltarea competențelor matematice- Numărarea și adunarea

2. Dezvoltarea competențelor matematice- Înmulțirea

3. Beneficii sociale- Încurajarea cooperării și muncii în echipă

Scenariu didactic

Timp Activitatea, animalul folosit Scop Evaluare, comentarii, echipament

0.00 Prezentarea lui Flapjack, poneiul. ”

Înainte să îl salutăm pe Flapjack vom învăța cum să salutăm caii în general

0.00 Se explică și se exemplifică modul de a

saluta. Se urmărește modelul și apoi se

exersează cu Flapjack.

3 Cal ca model

0.10 Cum sa-l hraniți cu morcovi: Am trei

felii de morcov. Câte mai trebuie astfel

încât fiecare să aibă câte o felie? Copiii se numără pe ei și apoi feliile în timp

ce sunt tăiate.

1 Cuțit și morcovi.

Copiii nu au voie să

folosească cuțitul

0.15 Se arată copiilor cum să se hrănească

animalul cu morcovi apoi fiecare dă

cite o bucată de morcov lui Flapjack

3

0.20 Priviți cifra doi. Ce are Flapjack în

pereche(urechi, ochi, nări)? Avem câte

doua din fiecare. Dar ce are Flapjack

doar câte unul? Nasul, coada. Ce are

Flapjack câte trei. Dar câte patru?

1 Formarea numerelor

0.25 Flapjack are 4 picioare, noi avem doua. De câți oameni e nevoie să avem

1,2,3

54

același număr de picioare ca la un cal? Vă puteți preface ca sunteți cai? Se

exersează table înmulțirii cu 4.

0.35 Ne poate ajuta Flapjack să numărăm?

Să-i numărăm picioarele, de câte ori

lovește el pământul cu piciorul. Țineți

minte răspunsul și alergați de atîtea ori

în jurul cercului marcat. Flapjack oferă răspunsurile. Mergeți la pas daca

Flapjack e mai puțin cooperant.

Creta, numere pe jetoane. Alison îl preia pe Flapjack pentru această activitate. Numere pe jetoane puse în jurul gâtului lui Flapjack

Măsurați poneiul cu palma. Măsurați

poneiul la un perete. Measure horses in hands. Cîte mânuțe de-ale copiilor

sunt necesare pentru a măsura

înălțimea poneiului?

1

Încurajați copiii să se măsoare cu

poneiul să vadă cât sunt de înalți

măsurându-se cu palma în clasă. Test

rapid de interacțiune cu poneiul, de

stabilire a numărului de ochi/urechi, picioare/cozi ale lui Flapjack.

Plan de sesiune 2

Clent Marie

Facilitator Alison

Asistent profesionist Wendy Rezumat al sesiunii anterioare sau al contextului

Marie a fost operată în urmă cu șapte săptămâni pentru sindrom de canal

carpian. I-au fost date nițte exerciții de făcut de către fizioterapeutul din

spital, dar nu a simțit nici un progress și este frustrată și-a pierdut motivația

Sesiunea 1 din 8...( deja a fost făcută o întâlnire inițială)

Obiective cheie 1. Beneficiu fizic- flexibilitate încheieturii mâinii, abilitîți motorii

fine. 2. Beneficiu fizic- Întărirea încheieturii, creșterea forței acesteia.

3. Beneficiu psihologic- Creșterea motivației

55

Desfășurarea activităților

Timp Activitate și animal folosit

Obiectiv cheie Evaluare, comentarii, materiale

0.00 Verificarea gradului de durere. Începerea pregătirilor pentru

sesiune. Prezentarea

câinelui Stripes,

măsurarea acestuia.

Degetul mare se mișcă

spre celelte patru

degete. Se strțnge în

mțnă o minge de plastilină. Se măsoară

flexibilitatea mâinii pe

corpul cîinelui. Metru.

0.05 Se perie câinele Stripes cu o perie mare cu mâner. Se încearcă și

cu o perie mai mică

dacă e posibil.

1,2,3 Clienta este încurajată

și i se cere să exerseze

aceste mișcări cu propriul ei cîine acasă.

Ce fel de perie va

folosi? Perii.

0.10 Jocul cu mingea 1,2,3 Se insistă mai mult pe

mișcarea ăncheieturii

mâinii decât pe

mișcarea brațului în întregime, deși . se

vizează și mobilitate

umărului. Minge

0.15 Oferirea de recompense câinelui

1,2,3

0.20 Se verifică starea de

spirit a lui Marie. E

întrebată dacă crede că

poate încerca și singură acasă cu propriul ei

câine mișcările

exersate aici.

3

0.25 Pictarea câinelui Stripes. Se allege un penson. Se aleg culori și se exersează pictarea de figuri geometrice.

1,2,3 Acuarela non- toxica pentru piele, pensule.

0.40 Măsurarea si rezumatul

sesiunii. Poate să-i

pună Marie lesa lui Stripes?

1 Lesă

56

Plan de lectie 3

Client Anna

Facilitator Alison

Asistent Shelley

Rezumatul contextului sau al sesiunilor anterioare

Anna trece de la nivelul primar la cel gimnazial în septembrie. Din cauza faptului că a

suferit febră glandular pe parcursul anului Anna a lipsit destul de mult de la școală. Deși pare destul de încrezătoare, absențele de la școală i-au scăzut încrederea în sine

și competențele sociale și a înregistrat rămâneri în urmă. Anna se luptă mai ales la matematică la sfărșitul anului.

Sesiune 3 din 8...

Obiective cheie

1. Matematică- Împărțiri. Fracții și procente

2. Engleză- exersarea cititului

3. Beneficii psihologice- stima de sine și încrederea

Scenariu didactic

Timp Activitate și animale folosite

Obiective cheie Evaluare, comentarii, materiale

0.00 Repetarea abilităților

de călărie. Numărarea tăblițelor și

apoi marcarea

terenului în porțiuni

3 Calul est déjà potcovit

Lucrul cu fracțiile, de

exemplu 1/8, 5/8.

Transformarea în sferturi. Scrierea

rezultatelor pe tăblița

centrală..

1,3 Cretă

0.15 Călăritul în cerc .

Fractiile începânde de

la 1/12 sunt transformate în

procente( se folosesc

conuri pentru a se crea o figură rotundă. Se

revine în arenă. Cum

putem călări astfel

încât să parcurgem jumătate din arenă?.

Exemplu- din colt in

colț. Se marchează pe tăbliță de fiecare dată.

1,3 Jaloane

0.25 Să arunce mingea la

fracția sau procentajul reprezentat prin conuri

in linie( sau către un

1,3 Minge

57

grup de voluntari)

Procentajul se

calculează de ex. 3 din 10, 3/10x100.

0.35 Relaxare și citire fără

șa. 2,3 Proverb irlandez

0.40 Să taie bucăți de

morcov pentru cal.

Test.

3 Morcov, mere, cuțit

Plan de lecție 4

Elev Keelin

Facilitator Alison

Asistent profesionist Gosia Descrierea contextului/ sesiunilor anterioare

Keelin se confruntă cu nițte probleme atât la școală cât și acasă iar profesorii și părinții ei au observat schimbări în comportamentul ei. Lui Keelin îi plac animalele, deci aceste sesiuni vor fi motivante pentru a își îndrepta comportamentul. În cadrul acestor sesiuni vom încerca să lucrăm asupra unui comportament adecvat și cooperării. Keelin crede că scopul venirii ei la centru este de a ajuta la treburi.

Persoană de contact Lynn O’Brien Crossland - mamă

Sesiune 2 din 6...

Obiective cheie 1. Promovarea unui comportament adecvat

2. Încurajarea calmului

3. Cooperare și dorința de a lucra.

Scenariu didactic

Timp Activitate și animal folosit

Obiective cheie Evaluare, comentarii, materiale

0.00 Întâlnirea cu purceii. Fetița îi cheamă la ea,

îi hrănește și îi scarpină

pe spate.

1 Mâncare pentru purcei

0.05 Curățarea grajdului

poneilor. Înlocuirea

apei și umplerea recipientului pentru

mâncare. Inlăturarea

resturilor murdare din așternutul animalelor.

3 Cât este de cooperantă fetița? Poți te rog să...?

0.15 Hrănirea căprițelor din 1, 2 Hrănirea caprelor

58

mână.

0.20 Eliberarea porcușorilor de Guinea din cușcă,

pășirea pe pietrele

colorate din curtea acestora, observarea

animalelor, prinderea și

mângâierea unuia.

1,2,3

0.25 Alegerea recipientului pentru mâncarea animalelor. Pregătirea

cantității de hrană,

prinderea animalelor.

Odihnă 2 minute.

3, 1,2 Recipient pentru mâncare

0.30 Perierea poneilui Flapjack și scurtă

ședință de călărie.

1, 2 Peria lui Flapjack

Plan de lecție 5

Clasa A 5a și a 6- a

Facilitatori Wendy și Siobhan

Descrierea contextului sau a sesiunilor anterioare

Copiii de la o școală de masă. Sesiunea este bazată pe o lecție de geografieȘ

localizări pe Glob, diferențe cultural și sociale

Sesiunea 1 din 1...

Obiectivele cheie

1. Geografie. Simțul spațiului și al locațiilor 2. Abilitîți sociale. Educație pentru sănătate și pentru îngrijire personal - Eu

și lumea din jurul meu. 3. Beneficii cognitive- creșterea interesului pentru studiul materiilor..

4. Beneficii emoționale- înțelegerea și gestionarea emoțiilor

Scenariu didactic

Timp Activitate și animale folosite

Obiective cheie Evaluare, comentarii și materiale

0.00 Prezentarea Porcușorilor de Guinea

partenerilor europeni

din proiect.

Copiii stau în cerc în jurul unei piscine mici gonflabile în care se află porcușorii de

Guinea pe niște

prosoape.

0.05 Câteva informații

despre porcușorii de

Guinea precum faptul

1,2,3 Minge sub formă de glob pământesc

59

că rozătoarele au dinți

specifici( li se arată pe

animal) și nu au coadă. Acest lucru indică

faptul că aceste

rozătoare nu au tendința de a se cățăra.

De unde provin

porcușorii de Guinea?

Se arată pe Glob comparând distanța

față de Irlanda. . Li se

spune elevilor că au posibilitatea de a avea

azi la ei în clasă

oameni din alte țări din Europa. De unde vin ei.

Pot elevii arăta țările

lor pe Glob?

0.10 Deci, cum e în America de Sud/Peru/ Anzi? Cre sunt diferențele dintre

acele locuri și Irlanda? Vremea/Umiditatea/ hainele purtate de oameni/ meseriile lor? Dieta porcușorilor de

Guinea. Care sunt diferențele dintre țările

partenerilor de proiect

și Irlanda? Pot ei numi un lucru diferit?

1,2,4

0.20 Cum comunică

porcușorii de Guinea?

Copiii vor păstra un minut liniștea pentru a-

i auzi. Cum salută

porcușorii? Cum se salută în diferite țări?

Cum salută partenerii

din proiect în țările lor? Pot copiii să repete

saluturile? Ce lucruri

sunt diferite în alte țări

cănde se salută( de exemplu oamenii își

strâng mâinile, , se

sărută pe obraji, își freacă nasurile?

2,3 Tabletă

0.35 Cum comunică

porcușorii de Guinea când sunt nemulțumiți?

3,4

60

Ascultă sunetele. Noi

cum ne schimbăm

tonul vocii când suntem nemulțumiți?

Se mai schimă și

altceva?( de exemplu expresia facial sau

limbajul corpului) Arată o fațo

supărată/furioasă.

0.40 Copiii pot lua în brațe

porcușorii de Guinea

dacă vor.

3,4

Plan de lectie 6

Client Jamie and Rose

Facilitator Alison

Shelley

Descrierea contextului sau a sesiunilor anterioare

Jamie are opt ani iar părinții lui s-au despărțit recent, iar mama lui Jamie, Rose,

crede că acest lucru l-a afectat foarte mult pe băiat. Ea este neliniștită în privința viitorului lor împreună și vrea să facă activități care să le întărească relația. Rose

a ami observant că Jamie a devenit mai tăcut.

Persoană de contact

Rose Hallonan, mama lui Jamie

Sesiunea …1.din( încă nu s-a decis asupra numărului total)

Obiective cheie 1. Munca în echipă și cooperarea

2. Comunicarea 3. Distracția( împărtășirea de experiențe positive, educative și

distractive )

Scenariu didactic

Timp Activitate și animal folosit

Obiective cheie Evaluare, comentarii, materiale

0.00 Salutați-i pe Jack și

Flapjack. Puneți-le

căpăstrul și conduceți-

i!.

1, 2 Voluntarii dau jos șaua

poneiului în timp ce

noi alegem periile

potrivite pentru îngrijirea lui.

0.05 Perie calul împreună și

îl îmbrățișează. 1,2 perii

0.15 Se urcă împreună în 1, 2 Trap

61

șareta trasă de ponei

0.20 Li se explică cum să

conducă șareta prin arenă

1,2

0.25 După aceea pe arenă se

așează obstacole cu mingi în vârf. O

persoană e legată la

ochi și face o cursă cu obstacole pe ponei.

1,2,3 Conuri, mingi

0.30 Jack e dus înapoi la grajd, i se dau morcovi și apoi e dus la păscut

pe câmp.

1, 2 morcovi

Modele de planuri de lecție implementate la Școala Gimnazială

Asău, Romania

Plan de lecție 1

Clasa Grupa de 5-6 ani de la grădiniță

Facilitator Ionela

Asistent Loredana

Descrierea contextului sau a sesiunilor anterioare

Scoala Gimnaziala Asau este o școală de masă deci sunt și grupe de grădiniță. Sesiunea va fi bazată pe exersarea numerelor, operației de adunare cu numere, recunoașterea sunetelor și literelor din limba română și competențe sociale

Persoană de contact

Loredana Matei, coordonator

Sesiunea 1 din 8

Obiective cheie 1. Matematică- recunoașterea și operații matematice cu cifra 7 folosind pui de rață și găină.

2. Limbă și comunicare- recunoașterea sunetului și literei P 3. Educație civică- lucrul în echipă, să învețe despre îngrijirea animalelor și

responsabilitate Scenariu didactic

Timp Activitate și animal folosit

Obiective cheie Evaluare, comentarii, materiale

2 min. Animalele sunt prezentate ca o surpriză pentru copii. Copiii se obișnuiesc cu puii de rață și găină și

3 Rezultatul este ca elevii să se familiarizeze cu animalele prin observare directă.

62

îi observă. Facilitatorul anunță obiectivele lecției.

Pui de rață și găină, coșulețe.

5 min Prin folosirea metodei brainstorm copiii discută și stabilesc care sunt diferențele dintre cele două specii.

3 Scopul este să se exerseze abilitățile de observare în descoperirea diferențelor. Se măsoară de asemenea abilitatea copiilor de a răspunde pe rând și de a coopera.

10 min Copiii fac corespondențe între numărul de rățuște și numărul de pui de găină. Ei observă că numărul puilor de găină e mai mare. Copiii spun numărul de elemente din cele două mulțimi. Activitatea continuă cu diferite exerciții de matematică cu numărul animalelor iar rezultatele sunt trecute pe fișe de lucru și flipchart. Copiii intră în contact cu animalele luând sau adăugând pui în coșuleț.

1 Copiii practică abilitățile de a număra și a face operații matematice prin joc. Completează fișe de lucru. Pui de rață și găină, coșulețe, fișe, flipchart. .

10 min Copiii învață să lucreze cu sunete, litere și silabe. Un copil pronunță silabele cuvântului Puișor, spune numărul de silabe și le reprezintă grafic pe tăbliță. Ei descoperă litera și sunetul P.

2 Rezultatul este de a folosi sunete și litere și de a le identifica în lanțul vorbirii. Tăbliță

5 min Cum se îngrijesc puii de rață și de găină? Copiii învaâă să le hrănească alegând mâncarea potrivită pentru ei în mărimea potrivită.

3 Observarea animalelor și hrănirea lor poate fi o recompensă în sine pentru copiii. Hrană pentru pui.

63

5 min Activitate de muzică. Copiii interpretează cântecul Rața imitând mișcările specifice ale rățuștelor.

3 Sfârșitul activității prin comunicare, împărtășirea impresiilor și cântec pentru o stare de relaxare.

Plan de lecție 2

Clasa 9 elevi de la clasa a VI-a B

Facilitator Loredana

Asistent Gabriela

Descrierea contextului sau a sesiunilor anterioare

Scoala Gimnazială Asău este o școală de masă. Clasa a VI-a B este împărțită în două grupe. Sesiunea este bazată pe îmbunătățirea abilităților de lectură mai ales în limba română și în limba engeză și de înțelegere a textului.

Sesiunea 2 din 10

Obiective cheie 1. Limbă și comunicare- citire și înțelegere a textului, lucrul cu adjective 2. Beneficii cognitive- creșterea interesului pentru studiul limbii. 3. Beneficii emoționale- activitatea cu animale crește cooperarea între

elevi și contribuie la creșterea stimei de sine.

Scenariu didactic

Timp Activitate și animal folosit

Obiective cheie Evaluare, comentarii, materiale

2 min Asistenta/ consilierul școlar verifică starea de spirit a copiilor, dorința lor de a se implica în activitățile asistate de animale.

3 Rezultatul se referă la faptul că elevii sunt introduți în atmosfera orei.

5 Copiii trebuie să-și amintească povestea de la sesiunea anterioară.:, Iepurele și broasca țestoasă, după o fabulă de Aesop pe care au citit-o pe pasaje anterior. ( ei au urmaărit și un desen animat cu această poveste) având cele două animale cu ei în clasă

2 Abilitatea copiilor de a-și reaminti povestea broaștei țestoase și a iepurelui de data trecută cooperțnd și răspunzând pe rând..

64

10 Copiii citesc povestea pe rând, fiecare câte un pasaj.

1 Facilitatorul observă frecvența greșelilor de pronunție comparându-le cu cele din sesiunea anterioară

10 Copiii fac activități pentru înțelegerea textului punând imaginile în ordine logică și asociind imaginile cu textul.

1 Rezultatul este de a asocia textul cu imaginea și să citească.

5 Copiii sunt împărțiți în două grupe. Ei trebuie să asocieze adjective în limba engleză care descriu cele două animale.

1 Observarea animalelor și a calităților/defectelor lor și folosirea limbii engleze.

5 Copiilor li se permite să se joace cu animalele. Li se verifică starea de spirit.

2,3 Sfârșitul activității se face prin comunicarea sentimentelor, împărtășirea impresiilor pentru a se accentua starea de relaxare.

65

ANEXA 3

Evaluarea conformității animalului folosit în interacțiunile Asistate

de Animale

Dată___________Oră______________

Animal___________________________

Nume____________________________

Evaluarea locației_____________________________________

Evaluator________________________________________________

Scor. Pentru a fi folosit un câine trebuie să aibă un scor de cel puțin …..

Dacă scorul este 1, evaluarea se oprește imediat

Dacă scorul e 2, câinele este respins, dar se poate continua antrenarea lui

Dacă un câine are scorul 3 la un criteriu el va fi invitat spre a fi reevaluat intr-o

lună.

Dacă scorul e 3 la mai multe criteria, câinele e invitat să reîncerce într-un an.

Un câine care înregistrează doar scoruri de 4 și 5 trece evaluarea.

Scorul câinilor…………………

Orice scor 1 da/nu

Orice scor 2 da/nu

Orice scor 3 da/nu re-evaluare intr-o lună * + re-încearcă intr-un an [ ]

Evaluator_______________________________ Semnătură

Proprietarul câinelui____________________________ Semnătură

66

Stimuli de evaluare. Răspunsuri Scor disponibil

Scor

Comportamentul de bază

Controlul mersului la pas (câinele ar trebui să meargă la pas în partea dreaptă a facilitatorului sau în partea mâinii stângi fără tensiune la lesă)

Câinele merge perfect la pas în stânga sau dreapta cu lesa lejeră și crupa la piciorul antrenorului.

5

Câinele merge foarte bine într-o parte a antrenorului, cu minime mișcări față de poziția corectă și cu lesa mai întinsă.

4

Cîinele merge bine la pas dar se trage ușor de la facilitator ceea ce face ca lesa să se întindă mai tare

3

Cîinele se trage cu putere din lesă de mai multe ori și se mișcă dintr-o parte în alta.

2

Câinele se trage mereu, lesa fiind tot timpul întinsă. Facilitatorul nu are controlul lui.

1

Șederea politicoasă pentru a primi salutul. (câinele ar trebui să stea în poziție șezândă pentru a primi salutul, cîinele ar trebui să fie implicat și să nu manifeste nici un semn de discomfort)

Câinele stă complet nemișcat pentru a fi salutat. El manifestă o dispoziție pozitivă la apropierea persoanei( de exemplu dă din coadă)

5

Câinele rămâne în poziție șezândă pentru a primi salutul. Nu este asa de evidentă dispoziția pozitivă. dar nici nu manifestă semne de stres.

4

67

Câinele rămâne în poziția șezândă dar manifestă semne ușoare de stress la apropierea persoanei sau atingere (dă urechile pe spate, și se uită într-o parte)

3

Câinele nu stă în șezut, arată o stare de agitație (încearcă să sară în sus și prezintă semne de stres moderate, de exemplu coada în jos și ochii mari).

2

Câinele nu stă deloc și arată semne clare de stres la apropierea sau salutul unui străin. (încrețește buzele, mârâie)

1

Rămâne așezat și când facilitatorul dispare din raza lui vizuală. (câinele ar trebui să rămână așezat și să nu devină nervos când facilitatorul dispare din raza lui vizuală)

Câinele rămâne în poziția șezândă și arată puține semne de nerăbdare sau deloc atunci cînd facilitatorul dispare din raza vizuală

5

Câinele rămâne în șezut se uită cu interes după stăpân și după ieșire.

4

Câinele rămâne în șezut dar arată semne de nerăbdare când proprietarul dispare din raza vizuală, cască, se linge pe buze, scheaună.

3

Câinele nu mai stă în șezut și arată semne moderate de neliniște.

2

Câinele nu rămâne în poziție șezândă și devine

1

68

foarte agitat. Trage de lesa celui care-l ține, latră și arată semne de stress evidente

Lasă o bucată de hrană (câinele poate ignora hrana când trece pe lângă ea)

Câinele nu arată un interes aparent pentru mâncare când trece pe lângă ea.

5

Câinele se uită spre hrană dar nu-și schimbă comportamentul.

4

Câinele e distras de hrană dar stăpânul poate sa-i spună să lase mîncarea și câinele ii va răspunde repede la comandă

3

Câinele este foarte distras de mâncare și nu răspunde la comandă

2

Câinele de abia așteaptă să ajungă la mâncare și trebuie înlăturat cu forța de acolo. Manifestă un comportament care arată păzirea prăzii.

1

Ia mâncarea ușor din mână fără a arăta vreun semn de nerăbdare și fără să atingă mâna)

Ia mâncarea ușor din mână fără a arăta vreun semn de nerăbdare

5

Ușor, dar destul de repede 4

Ia mâncarea ușor, dar linge și mâna care îl hrănește

3

Ia mâncarea foarte repede neținând cont de siguranță.

2

Ia mâncarea repede și arată semne de nerăbdare în preajma ei (cu ochii mari, poziție încordată.

1

Eliberarea din lesă și întoarcerea (Câinele ar

Câinele se intoarce imediat la stăpân când e chemat.

5

69

trebui să se întoarcă imediat la stăpân când e chemat)

Câinele e distras când se întoarce la stăpân, dar nu il impiedică nimic să se întoarcă cu viteză normală.

4

Câinele se intoarce la stăpân puțin distras dar cu viteză.

3

Câinele se întoarce la stăpân dar este încet și distras tot timpul

2

Câinele nu mai prezintă nici un interes în a se întoarce la stăpân și trebuie prins

1

Evaluarea stimulilor Răspunsuri Scor Scor total

Reactia la distragere

Reactia față de un alt câine(câinele nu arată o atenție vădită față de un alt câine din apropiere)

Câinele nu arată nici un răspuns față de alt câine

5

Câinele arată că e conștient de prezența celuilalt câine, dar întoarce capul

4

Câinele arată un răspuns pozitiv către celălalt câine( dă din coadă, scoate sunete), dar câinele e foarte puțin distras de la mers sau de la alte activități

3

Câinele reacționează destul de semnificativ la prezența celuilalt in sensul unei reacții de bucurie extremă.

2

Câinele se arată speriat sau 1

70

neliniștit în prezența celuilalt și se manifestă agresiv

Exuberanța și jocul ( câinele arată acceptare atunci când este condus mai puțin atent în interacțiunile fizice)

Câinele nu manifestă nici un semn de nerăbdare atunci cand e mângaiat mai puțin atent. Când se termină acțiunea, câinele tot mai dorește să interacționeze cu persoana respectivă. Câinele nu devine surescitat.

5

Câinele nu arată semne evidente de enervare când este mângâiat neglijent, dar nu mai dorește să interacționeze cu acea persoană după aceea.

4

Niște mângâieri mai neglijente îl fac pe câine să devină prea exuberant sau să arate semne ușoare de stress/discomfort. Acest lucru poate duce la nevoia de a se calma animalul.

3

Câinele devine foarte agitat la mângâierile neglijente.

2

Câinele dă semne clare de enervare bazate pe tendința de a ataca.

1

Învârtirea și gesturile individuale( câinele nu este preocupat de comportamente umane cu care e mai puțin obișnuit)

Câinele nu arată semne de agitație nici pozitive nici negative.

5

Câinele începe să arate semne de interes către persoană dar se calmează repede

4

Câinele manifestă interes 3

71

pentru persoană și devine ușor agitat, dar e uțor de controlat și de calmat de către stăpân.

Câinele arată o stare de agitație crescută pentru persoana implicată fie intr-o manieră pozitivă fie negativă, dar poate fi controlat.

2

Câinele manifestă reacții extreme și este greu de controlat și calmat.

1

Țipete furioase ( câinele nu manifestă preocupare față de comportamente umane cu care nu este obișnuit)

Câinele nu pare să reacționeze la sunete ascuțite precum țipetele.

5

Câinele răspunde la zgomote întorcând capul, dar își revine repede la starea inițială.

4

Câinele răspunde la zgomote , arată semne de agitație dar poate fi stabilizat de către stăpân.

3

Câinele arată o stare de agitație negativă către persoana care țipă

2

Câinele arată un răspuns total negativ( lătrat se repede) și e foarte greu de controlat.

1

Plimbatul printr-o mulțime( câinele se simte în largul lui când sunt mulți oameni prin preajmă sau e aglomerație).

Câinele rămâne într-o stare neutră în situația în care trebuie să treacă printr-o mulțime.

5

Câinele demonstrează o atitudine de ușoară agitație spre bucurie și este distras

4

72

de mulțimea de oameni.

Câinele arată o stare de ușoară nerăbdare/stres, dar acest lucru nu-l împiedică să meargă în mod normal.

3

Câinele arată semne de agitație evidente care fac lesa să se întindă, dar rămâne ușor de controlat de către stăpân.

2

Câinele manifestă o stare de agitație din ce în ce mai mare și nu mai poate fi controlat de stăpân.

1

Evaluarea stimulilor Răspuns Scor Scor total

Reactii la stress fizic

Reacția în invălmășeală sau dacă e mângâiat de prea multe personae deodată( câinele nu aratâ semne de stress când interacționează cu mai mult de o persoană)

Câinele nu arată semne de stress și arată o stare de ușoară bucurie(dă ușor din coadă)

5

Câinele nu arată semne de stress evidente dar nu interacționează bucuros cu oamenii care îl mângâie.

4

Câinele arată semne de stress moderate( se uită într-o parte, se linge pe buze) dar revine repede la normal.

3

Câinele arată o stare de agitație negativă sau pozitivă( fie încearcă să sară în sus fie să bage coada între picoare și să

2

73

dea urechile pe spate)

Câinele manifestă clar dorința de a evada sau a ataca.

1

Impins de la spate ( câinele nu reacționează negative când e lovit din greșeală de ceva sau de cineva)

Câinele pare să nu observe contactul fizic.

5

Câinele își întoarce capul în direcția de unde a venit lovitura dar imediat își îndreaptă înapoi atenția spre stăpân.

4

Câinele se dă înapoi din cauza contactului dar nu arată semne de stres.

3

Contactul fizic de acest fel îl face pe câine să devină neliniștit și să manifeste dorința de a scăpa de acolo.

2

Câinele reacționează instinctiv cu o stare de nervozitate semnificativă și dorința de a se îndepărta( lesa se intinde și chiar se rupe) .

1

74

ANEXA 4

Fișă de verificare a stării de sănătate

CÂINE

Salutul

Câinele se apropie normal ( dă din coadă, e alert)

Miscare

Cainele nu arată nici un semn de încordare, slăbiciune sau alte probleme de mișcare

Examinare

Câinele nu arată semne de discomfort când e examinat pe de-a-ntregul [ ]

Urechile și gura (nu sunt încărcate, nu miroase, gingiile sunt roz și normale cu vase capilare normale) [ ]

Pieptul și abdomenul( rată normal a respirației, abdomen moale) [ ]

Labuțe și coadă [ ]

Apetit

Câinele e observant când bea, să nu bea în exces [ ]

Câinele acceptă mâncarea cu un apetit normal [ ]

Starea de joacă

Câinele interacționează cu jucăriile normal [ ]

Dorința de a răspunde

Câinele se poartă normal la sunete și stimuli vizuali din mediul înconjurător [ ]

Câinele răspunde normal la comenzile primite [ ]

Defecație

Câinele elimină fecalele și urina normal. [ ]

Alte comentarii……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Data și ora verificării………………………………………………Semnătura………………………………………..

75

Fișă de verificare a stării de sănătate a

animalului-

Pești

Prima observație

Peștii sunt activi și se mișcă [ ]

Culoare

Culoarea peștelui e normală, nu are pete albe sau alte lucruri anormale [ ]

Acvariul

Temperatura în acvariu e optimă [ ]

Acvariul nu e decolorat , iar apa e limpede [ ]

PH-ul acvariului este potrivit cu cel al peștelui [ ]

Apetit

Pestii arată interes pentru hrană [ ]

Defecație

Nu există vreun fel de defecație întinsă de la nici un pește [ ]

Alte comentarii……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Data și ora verificării………………………………………………Semnătura………………………………………..

76

Fișă de verificare a stării de sănătate-

PORCUȘOR DE GUINEA

Prima observație

Porcușorul de Guinea pare vioi și răspunde normal (prin vocalizări) [ ]

Mișcare

Se mișcă normal [ ]

Examinare

Porcușorul accept să fie luat în mână [ ]

Nu are urechile, nasul, gura sau regiunea anală încărcate [ ]

Rata repirației este normală [ ]

Pielea și blana arată bine [ ]

Unghiile sunt scurte [ ]

Apetit

Porcușorul este observat cât bea( după nivelul de apă din recipient) [ ]

Porcușorul va accepta hrana oferită [ ]

Răspunsul

Porcușorul de Guinea se poartă normal la stimuli vizuali și auditivi din mediul de viață.+

Defecație

Porcușorul de Guinea elimină fecalele normal, peste noapte în țarcul său. [ ]

Comentarii……………………………………………………………………………………………………

Data și ora verifcării………………………………………………Semnătura………………………………………..

77

ANEXA 5

78

79

80

81

82

83

•Bolile pot proveni de la animale mai ales sub formă de alergeni or agenți patogeni

Exemple de boli de origine animală includ: Leptospiroza, Salmonella, Toxoplasmoza

Boli transmise de animale

84

ANEXA 6- Respectarea drepturilor animalelor

85

86

87

ANEXA 7

Semne comune ale stresului la animale

Animalele au multe semne transpuse in limbajul lor corporal, deși în unele cazuri și prin

sunete. Mai jos găsiți câteva semne ale stresului la unele animale. Semnele acute trebuie observate

dinainte prin aceste semnale pentru a minimaliza riscul pentru oamenii care interacționează cu ele.

Semenle de stres sunt listate mai jos.

Semne de stress extreme( dorința de a evada)

Se strâng pentru a părea mai mici

Dau urechile pe spate

Ochi larg deschiși

Mustățile stau în jos

Coada atârnă între picioare sau este balansată lovind corpul

Animalul își expune punctele vulnerabile

Acestea sunt semnele când animalul e speriat sau neliniștit. Dacă sunt ignorate animalul s-

ar putea să atace pentru a se autoapăra

Semnale generale de stress( bazate pe autoapărare)

Se umflă pentru a părea mai mari

Urechile pe spate

Ochii sunt lărgiți și amenințători

Musățile se extind

Coada este dreaptă și rigidă

88

I se zburlește părul

Semnele acute de stres la câini pot include:

Linsul pe buze

Căscatul

Se întinde

Nu mînâncă

O stare de incordare și nemișcare

Strănutul

Încrețirea botului

Ȋncordarea feței, sprâncenelor și a altor părți ale corpului

89

ANEXA 8

Fișă de evaluare a riscurilor pentru participant

The ELISTA Centre

Acest table este realizat pentru a furniza participantului la Intercțiuni Asistate de Animale sau

unui însoțitor adult informații despre posibelele riscuri implicate în participarea la activitățile

sesiunii. Vă rugăm să luați corect la cunoștință acestea și va rugam să fiți precauți potrivit

sfaturilor prezentate. Facilitatorul va face tot ceea ce e necesar pentru a menține starea de

sănătate și siguranța participanților, dar ar trebui să se noteze că interacțiunea cu un animal nu e

lipsită de riscuri ți ELISTA Education nu e responsabilă pentru eventualele răniri sau accidentări din

cauza negijenței.

Data sesiunii………………………………………………………….. Facilitator………………………………………..

Activitățile planificate/ Numărul de referință al Planului....................…………………………………

ELSTA Sesiunea 3.....

Tipul de risc

Pericolul General al

facilităților

Cele mai bune practici pentru

minimalizarea riscului

Gradul de

risc

Accidentarea cu mașina La intrarea sau ieșirea

de la Centru ELISTA

Education, manevrarea

vehicolului în parcare,

coborîrea sau urcarea în

mașină.

Intrați sau ieșiți atent de la central ELISTA

Education. Se poate ca o altă mașină să iasă

sau să intre în același timp cu dvs. Drumul

poate fi blocat la numite momente cu

camioane sau mașini agricole. Dacă nu aveți

vizibilitate, cereți ajutorul , iar când parcaâi

fiți atenți să nu fie copii, animale sau alte

mașini pe care să le loviți.

Scăzut

Electrocutare Gardul de împrejmuire

este electric

Deoarece Centrul Elista se află într-o zonă

agricolă, este împrejmuit cu gard electric

pentru a asigura caii și vitele. Așadar nu

atingeți gardul . Dacă doriți să se întrerupă

curentul la gardul electric, vă rugăm să

specificați. Mai există câteva prize electrice

localizate în interiorul hambarului , ele nu

trebuie utilizate de participanți . Prizele

exterioare sunt prevăzute cu capac de

protecție pentru a evita pătrunderea apei,

cele interioare se află la înălțime pentru a

nu fi atinse sau a nu stârni interesul

Prin

urmarea

celor mai

bune

practici

SCAZUT

90

Alunecări și acces În toate zonele

Centrului ELISTA

Education – în zona de

antrenament din

interior, în exterior, la

grajduri, pea lei, în

parcare sau pe arena cu

nisip.

S-au făcut eforturi de către membrii

Centrului ELISTA de a asigura toate

suprafețele din cadrul centrului pentru a fi

sigure , minimalizând riscurile când se

folosesc zonele de exercițiu sau să se

împiedice căderile și accidentele . Aleile nu

au obstacole de trecut , arena cu nisip este

periodic greblată, iar interiorul este

măturat regulat .

Dacă obsevati orice semn de neglijență sau

deteriorare a suprafețelor, vă rugăm să

semnalați acest lucru personalului abilitat

de la centru

SCAZUT -

MEDIU

Răni produse de

animale.

În zona grajdurilor, pe

arena cu nisip, în centru

sau în oricare altă zonă

unde au loc interacțiuni

Toate animalele trebuie însoțite de un

facilitator sau voluntary tot timpul, dacă

animalul nu e adăpostit într-un țarc, grajd,

cușcă sau pe camp. Toate animalele folosite

în interacțiunile asistate sunt selectate cu

atenție și dresate pentru a minimaliza orice

risc, dar participanții trebuie să fie conștienți

că toate animalele pot acționa pentru a se

autoapăra dacă se simt amenințate sau sunt

mânuite cu neglijență. Pot apărea mușcături

sau lovituri cu piciorul, dar cele mai

frecvente sunt zgârieturile mici.

SCAZUT-

MEDIU

Boli animaliere Prin contact om-animal Bolile animalelor sunt rare deoarece

animalele sunt îngrijite și controlate zilnic.

Dacă se întâmplă ca o boală să fie în

pericolul de a fi transmisă anterior unui

control periodic, pentru a se evita această

posibilitate oricine intră în contact cu

animalul trebuie să se spele pe mâini . E

posibil de asemenea ca unii agenți patogeni

să trăiască în aer și să își lase sporii pe alte

material. Toți participanții sunt sfătuiți să

respecte regulile de igienă și să folosească

facilitățile centrului în acest scop.

Urmând

cele mai

bune

practici-

SCĂZUT

91

ACTIVITATEA

Pericolul Detalii ale posibilelor pericole

și cele mai bune practice

pentru îmlăturarea lor

Gradul de

risc

Hrănirea și

interacțiunile cu purceii

(Hamish și Gloria)

Riscul de a-ți prinde

mâna la poartă când o

deschide

Rotiți mânerul, ridicați ți repoziționați

minerul pentru a rămâne ridicat. . Dacă

mânerul nu e fixat correct în poziție ridicată

există riscul de a prinde mâna celui care

deschide poarta.

SCĂZUT

Riscul de a fi lovit cu

botul de purcei

Porcii nu văd foarte bine, ei își folosesc nasul

și auzul pentru a se orienta și când fac

cunoștință cu o persoană noua există riscul

să o lovească fără să vrea , mai ales dacă

acea persoană nu-și poate ține bine

echilibrul. Pentru a minimiza riscul vă

sfătuim să-i faceți pe purcei să se

concentreze asupra hranei de pe podea mai

degrabă decât asupra persoanei care aduce

mâncarea în mână.

SCĂZUT-

MEDIU

Riscul de a fi mușcat de

purcei

Purceii explorează mediul din jurul lor cu

nasul și gura. E posibil dar nu neapărat

probabil ca un purcel să miroase și apoi să

muște un participant la activități. . Dacă se

întâmplă acest lucru s-ar putea mai degrabă

să muște din material nu direct omul și

aceasta se intâmplă mai ales din dorința lor

de a explora mai mult decât din agresivitate.

E mai probabil ca mușcătura să fie la

picioare, așadar sfătuim participanții să

poarte ghete de cauciuc sau altă protecție .

Cum s-a mai spus, hrana poate fi folosită să

se direcționeze animalul în altă parte.

SCĂZUT

Boli ale animalelor Purceii ținuți la Centrul ELISTA sunt vaccinați

contra bolilor virale sau bacteriene cum ar fi

Salmonella sau boala lui Weil pentru a se

minimiza riscul de a fi afectată sănătatea

animalului sau a participanților. Participanții

au obligația de a se spăla pe mâini înainte

de interacțiunea cu animalul. A nu se atinge

materiile fecale și orice material venit în

contact cu ele. Participanții cu imunitate

scâzută vor avea o fișă de evaluare a

riscurilor specială.

SCAZUT

Curățarea grajdului

poneilor

Echipament Echipamentul folosit pentru curățénie +n

grajd poate fi greu și ascuțit. Participaníi

trebuie să respecte instrucțíunile despre

cum se folosește acesta și cum se pune

înapoi la loc în mod corespunzător.

Prin

urmarea

celor mai

bune

practici

SCAZUT

Praful de la rumegușul

pentru așternut

Așternutul proaspăt cu rumeguș poate avea

praf în el iar participanții pot purta măști

pentru a nu suferi vreo irritare/alergie.

Pentru majoritatea participanților se poate

întâmpla să strănute din cauza așternutului,

92

dar cei cu un sistem respirator mai slab sau

cu imunitate scăzută nu ar trebui să facă

acest fel de activitate.

Scăzut

Materiile fecale ale

poneilor și așternutul ud

Poneii de la ELISTA sunt regulat tratați

împotriva paraziților intestinali, cu toate

acestea nu e nevoie ca participanții să intre

în contact direct cu materiile fecale dacă

vor folosi correct echipamentul de

curățenie. Ca o măsură de prevenție, ei se

vor spăla pe mâini după activitate.

Așternutul ud poate produce amoniac.

Perosnalul de la ELISTA nu va permite ca

așternutul să ajungă la aceste condiții

extreme și nu va permite participanților să

facă curățenie în astfel de situații ca și

activitate.

Hrănirea caprelor Răni produse de capre Caprele de la Centrul ELISTA sunt destul de

sperioase. Participanții care trebuie să le

hrănească din mână trebuie să aibă foarte

mult calm și răbdare și în acest fel orice

pericol de a fi loviți e minim. Se poate

întâmpla să se producă răni doar dacă o

capră e încolțită și încearcă să se elibereze

sărind. Nici o activitate a centrului nu

promovează aceasta.

SCĂZUT

Eliberarea porcușorilor

de Guinea și pățirea pe

pietre cu păstrarea

echilibrului

Răni produse în cădere Sunt câteva facilități special în țarcul

porcușorilor de Guinea. Rondele de lemn

similar cu copacii tăiați pot fi folosite pentru

a se exersa echilibrul. Există riscul ca prin

caestă activitate să se producă și cădere.

Rondelelel de lemn nu sunt însă foarte

înalte ți substratul de pe jos e format din

iarbă, cu excepția cuțtii porcușorilor și a

celorlalte rondele de lemn. Deși există riscul

de cădere, riscul de rănire este minim.

MEDIU

Zgârieturi de la gard

sau de la cușca

porcușorilor de Guinea

Gardul din jurul țarcului porcușorilor de

Guinea este făcut din plasă de sârmă.

Pentru siguranța animalelor nu există nimic

ascuțit, dar cu timpul se poate uza și rupe

ceea ce poate duce la zgâriere. Gardul este

verificat periodic de responsabilii de la

ELISTA și dacă observați asemenea situații

vă rugăm să raportați. Spațiul dintere perete

ți cușca porcușorilor e mic și există pericolul

să vă zgăriați la mână sau picior dacă

purtați pantaloni scurți sau mâneci scurte

atunci cînd intrați acolo . Pentru a se evita

acest risc facilitatorul va atenționa

participanții.

MEDIU

Ridicarea cuștii pentru

porcușori, prinderea

Împiedicare/Alunecare Există un șănțuleț mic între magazine și

cușca porcușorilor și există pericolul să

alunecați acolo. Veți fi avertizați de

Dacă se

urmează

93

acestora și ținutul în

mână.

facilitator în acestă privință. cele mai

bune

practici

SCĂZUT

Zgârieturi sau mușcături

produse de porcușorii

de Guinea

Porcușorii de Guinea sunt în general ființe

blânde iar cei de la central ELISTA sunt

testați periodic în această privință. Dacă

totuși un porcușor simte că e amenințat va

încerca să scape și s-ar putea să va zgârie cu

gheruțele lui ascuțite. Pentru a se evita

acest lucru facilitatorul se va asigura că

animalul este mânuit cum trebuie de

participanți și de asemenea trebuie să

purtați mâneci lungi și pantaloni lungi.

Mușcăturile sunt ceva foarte rar pentru

porcușorii de Guinea și dacă sunt mânuiți

cum trebuie acest lucru nu se va întâmpla.

Periatul poneiului Lovituri cu piciorul ale

poneilor

Există riscul la orice cal să lovească cu

piciorul. Poneii de la ELISTA sunt periodic

evaluați pentru docilitate atunci când sunt

periați sau se intră în cotact direct cu ei.

Dacă se lucrează correct cu ei atunci ei nu se

vor simți amenințați și nu vor reacționa în

acest fel. Orice alt potențial risc din jur va fi

monitorizat.

SCAZUT

Mușcături produse de

ponei

Există posibilitatea ca orice cal să muște.

Poneii de la ELISTA sunt periodic evaluați

pentru docilitate. Dacă se simt amenințați ei

pot avea și acest fel de reacție, dar poneii de

la ELISTA nu au mușcat niciodată pe nimeni.

SCĂZUT

Călcatul pe picior Când se periază poneiul se stă în directa lui

apropiere. Poneii de la ELISTA sunt antrenați

pentru a sta nemișcați cînd sunt periați, dar

s-ar putea să se mai miște când obosesc sau

sunt distrași de un stimul din proximitatea

lor. În mișcarea lor există riscul de a călca

pe picior pe persoana care îl perie. De aceea

participanții sunt sfătuiți să aibă picioarele

bine protejate și dacă se întâmplă să fie

călcați să aplice o compresă cu apă rece . cel

mai probabil se vor produce doar vânătăi,

nu o fractură, dar e nevoie de asistență

medical. Persoanele cu problem ale

sistemului osos nu trebuie să participle la

această activitate.

MEDIU

Călărirea poneiului Căderea de pe ponei. Poneii de la ELISTA sunt de obicei evaluați

pentru a se stabili dacă sunt potriviți pentru

călărie ți dacă sunt docile deci ei nu vor

reacționa la stimuli din jur când vor fi

călăriți. Unele ședințe de călărie s-ar putea

să fie asistate atât de facilitator cât și de un

voluntary, dar chiar și atunci când va fid oar

facilitatorul, mărimea și statura poneiului și

a participanților îi permite acestuia să

controleze animalul și să evite riscurile de

cădere.

SCAZUT

94

Fisa de evaluare a riscurilor

Scoala Gimnaziala Asau Acest tabel este alcatuit pentru a da participantilor la Interacțiuni Asistate de Animale sau adulților care sunt responsabili pentru ei informații despre potențialele riscuri implicate în cadrul sesiunii. Va rugam sa constientizati riscurilor și să fiți precauți potrivit sfaturilor date. Facilitatorii vor face tot ce pot pentru a menține starea de siguranța a participantului dar trebuie avut în vedere că Scoala Gimnazială Asau nu-si asumă răspunderea pentru neglijența participantului.

Data sesiunii………………………………………………………….. Facilitator……………………………………….. Planificarea activitatilor / nr de ref. ....................…………………………………………………… ……… Scoala Gimnaziala Asau sesiunea 2 ....……………………………………………………………………………………………………..

Tip de risc

Pericolul Cele mai bune practice

pentru minimizarea riscului

Gradul de

risc

Electrocutare Prize electrice și

aparatură

Există câteva prize electrice localizate mai

sus în sala de clasă/laborator de științe.

Acestea nu ar trebui să interfereze deloc cu

activitățile . Ele sunt plasate sus pentru a nu

reprezenta un punct de interes sau spre a

nu fi folosite de utilizatori neautorizași.

Aparatura electric va fi pusă în funcțiune

doar de personalul școlii.

Urmând

cele mai

bune

practici- risc

SCĂZUT

Răni provocate de

animale.

Ȋn toate locurile în

care au loc

Interacțiuni Asistate

de Animale

Toate animalele vor fi însoțite de facilitator

sau voluntari tot timpul atunci când nu sunt

puse într-un țarc/cușcă . Animalele folosite

în interacțiuni sunt atent selecționate,

evaluate și pregătite pentru a se minimiza

riscurile dar participanții trebuie să fie

conștienți că toate animalele pot acționa în

direcția auto-apărării dacă se simt

amenințate sau sunt foloste neadecvat.

Muscăturile și zgârieturile sunt cele mai

frecvente dar ca acestea pot fi minore.

SCĂZUT-

MEDIU

Boli de origine

animală

Prin contact direct

om-animal

Bolile de origine animaal sunt rare și toate

animalele utilizate sunt sănătoase și bine

îngrijite iar starea lor de sănătate e

verificată zilnic. Pentru a nu se transmite

potențiale boli care nu au semne evidente

oricine intră în contact cu animalele trebuie

să se spele pe mâini după utilizare. Se poate

ca unii agenti patogeni să vină pe calea

aerului sau prin spori,, de aceea este strict

respectarea regulilor de igienă

Following

best

practice

LOW

Semnătura părintelui.........................................................

95

ANEXA 9

Fișă de îngrijire a animalelor

Iepuri și porcușori de Guinea

Shadow, Storm, Autumn, Winter, Breeze & Sky

am-

Deschideți poarta pentru a intra în zona iepurilor și porcușorilor de Guinea

Scoateți porcușorii de guinea din coteț cu grijă. Tineți-i ȋn brațe câteva minute

pentru a se liniști și obișnui cu dvs. Apoi dați-le drumul prin țarc. Iepurii vor

ieși singuri din cușcă daca proptiți portița cu o piatră.

Luați mănuși și găleată. Curățați resturile și mizeria din cuști.

Reînnoiți așternutul cu fân curat.

Goliți, clătiți și reumpleți recipientele cu apă..

pm-

Aduceți trei mâini de hrană pentru porcușorii de Guinea în găletușă.

Intrați în țarc și puneți mâncarea în bol.

Direcționați uşor iepurii și porcușorii în cuști și închideți ușile.

Se poate folosi o bucată de țeavă cu care se împing ușor porcușorii de Guinea

afară din tunelurile în care s-au ascuns.

Verificați dacă mai există apă în recipientele de băut.

96

Rutina săptămânală

PONEI

Jack și Flapjack

Luni

Dimineața-

(doar în perioada martie-octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă specială

pentru cal

(când e vreme bună) scoateți poneii afară pe camp- întrebați supervizorul

despre locație.

( când e vreme umedă sau câmpul e umed)- hrăniți poneii cu doua brațe mari

de fân uscat în grajd

Scoateți murdăria acumulată din grajd

După amiază-

(când e vreme bună) aduceți poneii la adăpost de pe câmp

(când e vreme umedă sau câmpul e umed) caii vor primi doua brațe de fân în

interiorul grajdului.

(doar între martie-octombrie)- scoateți husa de pe Jack

Marți

Dimineața-

Doar martie-octombrie) puneți o pătură pe Jack

(pe vreme bună) poneii vor fi scoși la iarbă verde

(vreme umedă sau camp umed) poneii se hrănesc cu două brațe de fân în

grajd.

Curățați așternutul din grajd și inlocuiți-l.

97

Dupa amiaza

(pe vreme bună) aduceți animalele de la păscut

(pe vreme umedă) hrăniți animalele cu un ballot de fân în doua claie

(martie-octombrie) scoateți pătura de pe Jack

Periați

Miercuri

Dimineața-

(Doar martie- Octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă

(pe vreme bună) scoateți poneii la păscut- întrebați supervizorul unde

(pe vreme umedă) hrăniți poneii cu un ballot de fân împărțit în două

Scoateți animalele din grajd

Duceți la bun sfârșit orice rutină anuală.

După amiază-

(pe vreme bună) se aduc animalele de la păscut

(pe vreme umedă) se hrănesc animalele cu un ballot mare de fân împărțit în

două.

(Martie-octombrie) se scoate husa de pe Jack

Joi

Dimineața-

(Martie-octombrie) se pune o pătură pe Jack

(pe vreme bună) se scot animalele la păscut după ce se întreabă supervizorul

(pe vreme de ploaie) se hrănesc animalele în grajd cu un ballot de fân împărțit

în două.

Se curăță grajdul

După amiază-

Se innoiește așternutul

(pe vreme bună) se aduc animalele de la câmp

(pe vreme umedă) se dă un balot de fân împărțit în două.

98

(Martie-octombrie) se scoate husa de pe Jack

Vineri

Dimineața-

(doar în perioada martie-octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă pentru cal

(când e vreme bună) scoateți poneii afară pe camp- întrebați supervizorul

despre locație.

( când e vreme umedă sau câmpul e umed)- hrăniți poneii cu doua brațe mari

de fân uscat în grajd

Scoateți gunoiul acumulat

După- amiaza-

(pe vreme bună) aduceți animalele de la păscut

(pe vreme umedă) hrăniți animalele cu un ballot de fân în doua claie

(martie-octombrie) scoateți pătura de pe Jack

Periați

Sâmbătă

Dimineața-

(doar în perioada martie-octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă pentru cal

(când e vreme bună) scoateți poneii afară pe camp- întrebați supervizorul

despre locație.

( când e vreme umedă sau câmpul e umed)- hrăniți poneii cu doua brațe mari

de fân uscat în grajd

Scoateți gunoiul acumulat.

După- amiaza-

(pe vreme bună) aduceți animalele de la păscut

(pe vreme umedă) hrăniți animalele cu un ballot de fân în doua claie

99

(martie-octombrie) scoateți husa de pe Jack

Duminică

Dimineața-

(doar în perioada martie-octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă pentru cal

(când e vreme bună) scoateți poneii afară pe camp- întrebați supervizorul

despre locație.

( când e vreme umedă sau câmpul e umed)- hrăniți poneii cu doua brațe mari

de fân uscat în grajd

Scoateți gunoiul acumulat

După amiaza-

(pe vreme bună) aduceți animalele de la păscut

(pe vreme umedă) hrăniți animalele cu un balot de fân împărțit în doua claie

(martie-octombrie) scoateți husa de pe Jack

100

Rutina anuală

PONEI

Jack și Flapjack

Ianuarie – vaccinare anuală

Februarie- deparazitare

Martie- schimbare potcoave

Aprilie- deparazitare

Mai- îmbăiere(dacă permite vremea)

Iunie- deparazitare

Iulie- îmbăiere(dacă permite vremea)

August- deparazitare

Septembrie- potcovire

Octombrie- deparazitare

101

Despre

PONEI

Jack și Flapjack

Jack

Jack s-a născut în anul 2000.

Mama lui Jack era un ponei Shetland. Tatăl lui Jack era un Shetland în

miniatură .

Jack este conducătorul tuturor cailor de cele mai multe ori, devine neliniștit

când ceilalți cai se îndepărtează sau dacă rămâne singur, Se poate auzi cum

Jack îi cheamă în aceste situații.

Lui Jack îi plac toate felurile de mâncare pentru caiȘ fân, iarbă, morcovi, mere

și tain.

Lui Jack îi place să fie îmbrățișat și îi mai place să fie scărpinat pe spate sau pe

burtă.

Jack va fi acoperit cu o pătură special pentru cai iarna deoarece suferă de o

alergie la înțepăturile de muște. Dacă nu poartă această pătură el va fi înțepat

de muște ceea ce îi va produce o iritație urâtă. Lui Jack îi place să facă o

mulțime de lucruri, e foarte energic i seplictosește dacă stă prea mult într-un

loc.

Flapjack

Flapjack e născut in 2002.

Mama lui Flapjack se numea Cookie. Flapjack e un ponei Shetland de talie

mică.

102

Flapjack este un ponei destul de liniștit. Îl iubește foarte mult pe fratele său,

Jack.

Flapjack iubește orice fel de mâncare pentru cai.

Lui Flapjack nu-i place să se murdărească, dar îi place să fie scărpinat pe vârful

cozii.

Cum să …

PONEI

Jack și Flapjack

...Puneți husa pe Jack

1. Husa lui Jack e formată din două părți- na care se așează pe

spate și alt ape burtă. Identificați întâi cele două părți.

2. Identificați fețeâe acestui material protector. Partea cu nylon va fi

pusă în exterior pe spatele lui Jack.

3. Identificați patea care trebuie pusă pe gât, acolo se afla partea cu

deschizătura.

4. Din exterior, adunați bucata corespunzătoare pentru gât astfel

încât partea cu deschiderea să fie pe umărul dvs drept și restul

husei care e pentru corp să fie in mâna dvs.

5. Puneți ușor mâna dvs dreaptă pe nasul lui Jack și apoi trageți usor

husa peste nas. Oriți-vă înainte de a-i ajunge la och. Intindeți husa

pe spinarea lui Jach.

6. Folosind amândouă mâinile trageți de deschizătura de la gât pănă

reageți husa și peste ochii și urechile lui Jack până ajungeti in

dosul urechilor și sub bărbie.

103

7. Indreptați cutele de pe spate ale husei astfel incât cuvîntul”Boett”

de pe husă să fie deasupra cozii.

8. Scoateți una dintre barete, înfășurați-o în jurul piciorului din spate

a lui jack și prindeți-o.

9. Scoateți a doua baretă treceți-o în jurul celuilalt picior din spate și

apoi prindeți-o.

10. Identificați interiorul și exteriorul părții pentru protejarea

abdomenului.

11. Treceți baretele bifurcate prin găurile 1 ți 3 ale protecției pentru

spate.

12. Inchideți cele două catarame ale protecției pentru abdomen. .

13. IMPORTANT, verificați ca jack să aibă liberă partea inferioară a

abdomenului

14. Băgați mâinile pe sub husă in dreptul pieptului și închideți

cataramele mici din interior.

104

...Duceți la păscut

Așezarea căpăstrului

Căpăstrul lui Jack are un buton pe gât. Așezați partea mai lată cu o coroană

pe fruntea lui Jack și închideți apoi butonul de la gât.

...Hrăniți cu fân

Luați un recipient larg

Trageți fân dintr-un ballot și umpleți recipientul.

Presați fânul să se umple bine recipientul.

Apucați cele două mânere ale recipientului sau rugați pe cineva să vă

ajute și duceți –l în grajd.

Dați-le lui Jack și lui Flapjack câte o mână de fân, intrați apoi în grajd și

închideți ușa dupa dvs

Intr-un colț al grajdului puneți recipientul cu fân luați o mână de fân.

Scuturați și puneți pe podea.

Faceți acest lucru până plasați tot fânul pe podea.

Faceți la fel cu restul fânului în celălalt colț al grajdului. NOTĂ: goliți

repede fânul astfel încât să fie două grămezi astfel încât caii să nu se

repeadă amândoi la aceeași grămadă. Jack și Flapjack nu au obiceiul să

105

lovească cu picioarele dar e bines ă nu stai în spatele unui cal. Fiți atenți

la picioare deoarece calul vă poate călca din greșeală.

...Curățați resturile din grajd

Luați o greblă din magazie și un făraș cu mâner lung, o roabă și o

mătură.

Duceți aceste obiecte în grajd.

Dacă sunteți dreptaci luați grebla în mâna dreaptă și fărașul în

stânga.

Dacă sunteți stîngaci luați grebla în stanga și fărașul în dreapta.

Puneți fărașul lânga o grîmîjoară de gunoi de cal și împingeți

gunoiul cu grebla în el.

Ridicați cu grijă fărașul în roabă.

Repetați la fel cu tot gunoiul apoi uniformizați așternutul.

Duceți roaba afară și goliți conținutul la groapa de îngrășământ.

Cereți ajutor dacă nu reușiți.

Puneți înapoi tot echipamentul

...Curățați așternutului din grajd

Luați o roabă, o furcă și o mătură.

Duceți totul în grajd

Cu furca culegeți gunoiul și puneți-l în roabă.

Foarte ușor, dați spre margine o parte din așternutul care nu e murdar

spre a fi refolosit mai târziu.

Când se ajunge la așternutul ud care e mai roșiatic, se îndepărtează totul

cu furca punându-se în roabă

Se continuă astfel până ce tot așternutul ud e pus în roabă și tot

așternutul uscat a rămas pe margine

Măturați orice rest de murdărie în făraș.

Umpleți o găletușă cu apă și spălați podeaua grajdului.

Frecați cu peria și măturați restul de apă spre ușa grajdului.

Lăsați ușa deschisă să se usuce.

106

Goliți cu grijă conținutul roabei la groapa de îngrășăminte ți cereți ajutor

dacă aveți nevoie.

Curățați uneltele folosite și puneți-le la loc în magazine. ...Înnoiți așternutul Luați furca și mătura

Întoarceți cu furca asternutul uscat de pe margine și apoi

uniformizați. Marginile așternutului trebuie să fie puțin ridicate față

de mijloc.

Mai adăugați încă jumătate până la un sac de așternut uscat.

Așternutul( rumegușul) este în magazie, dacă nu puteți să-l duceți

singur rugați pe cineva să vă ajute să-l cărați sau folosiți roaba să

duceți un singur sac o data.

...Țesălați

Poneii trebuie țesălați, ceea ce e foarte bine pentru ei. Acest lucru îi

ajută să scape de surplusul de păr căzut și le aerisește pielea la fel ca un ulei

natural. Se folosesc diferite obiecte pentru această îngrijire, dar în general

pentru Jack și Flapjack se folosește o perie din plastic cu măner, o perie cu peri

lungi și o perie pentru coamă. Mereu perierea se face pe directia de creștere a

părului deci vom folosi echipamentul după cum urmează

Perie de plastic cu mîner

Această perie se folosește pe porțiunile circulare. Curățați părul de pe perie

lovind-o ușor de pământ. Faceți acest lucru ori de câte ori e necesar și când

terminați operațiunea.

Mereu lucrați metodic. Începeți de după urechi cu această perie, apoi spre gât,

umeri, piept, burtă. Nu țesălați picioarele sau fașa cu această perie.

107

Pieptăn pentru coamă

Acest pieptăn pentru coama poneiului se folosește pentru părul

de la cap, de-a lungul gâtului ți pentru părul din față( numit breton).

Folosiți această perie drept, separați coama dacă nu intră pieptănul prin

ea.

Perie cu peri lungi. Această perie e folosită pentru a

înlătura praful și murdăria din perii calului. Folosiți-o rotind rapid

încheietura mâinii. Puteți peria și picioarele cu această perie, dar NU și

fața.

Perie pentru corp Aceasta e o perie moale folosită

pentru netezirea perilor. Cu cât veți folosi mai mult acestă perie, cu atât

mai mult va străluci părul calului. Puteți folosi această perie ușor și la

față ca și la restul corpului.

Ustensilă de curățat pentru copite

Când calul e curat puteți să-i curățați și copitele. Îngrijirea copitelor e de

asemeni foarte importantă pentru ponei. Urmați această procedură:

108

1. Stați cu fața spre partea din spate a poneiului cu umărul lui în dreptul

piciorului dvs stâng, luați cleștișorul in mina dreaptă.

2. Plimbați mâna dreaptă pe piciorul poneiului iar cînd ajungeți aproape de

copită spuneți ”Ridică”

3. Dacă poneiul ridică piciorul puneți degetele în jurul copitei și dacă nu se

trageți, indepărtați puțin părul de deasupra copitei. Încercați să folosiți doar

o mână.

4. Cu copita în mâna dreaptă, treceți cleștișorul de curățat în mâna stângă astfel

încât să puteți curăța depunerile de pe copită impingând mizeria de pe talpă

spre partea din fașă a copitei. Fiti foarte atenți la ”broască”, adică parte mai

moale a copitei sub formă de triunghi aflată chiar in mijlocul copitei.

5. Când copita e curățată de murdărie și pietricele, periați-o cu partea cealaltă a

cleștișorului și puneți ușor copita jos. Rpetați operațiunea pentru piciorul

stâng din spate.

6. Pentru a curîțacopitele din față începeți cu piciorul drept. De data asta

folosiți mâna stângă ca să țineți piciorul și ustensila de curățat va fi în mâna

dreaptă.

7. IMPORTANT: NICIODATĂ să nu stați pe scaun sau în genunchi când lucrați și

nici prea aproape de copita calului

8. Poneiul nu vă va lovi intenționat dacă vă purtați frumos cu el. dar poate fi

distras de altceva și să vă lovească sau să va calce pe picior. Fiți atenți la

semnele de discomfort emise de animal.

...Deparazitați

A deparazita un ponei înseamnă să-i administrați medicamente care să-i

omoare paraziții intestinali pe care îi poate avea în sistemul digestive.

Deoarece dozele de vaccine împotriva viermilor intestinali conțin chimicale

care pot deveni dăunătoare atât pentru oameni cât și pentru animale, dacă nu

sunt folosite correct, această procedură trebuie făcută sub indrumarea unui

supervizor.

109

... Imbăiați

In Irlanda unde vremea este rar caldă, caii rar sunt îmbăiați complet. Mulți

cai sunt stropiți cu furtunul după exerciții dar acest lucru e destul de diferit.

Adunați tot echipamentul necesar pentru scăldatȘ găleată, burette,

șampon, perie, țesală.

Pregătiți zona unde urmază a se îmbăia poneiul, asigurați-vă că există

apă suficientă, în zilele mai reci ea poate fi chiar încălzită. Asigurați-vă ca

nu e nimic prin jur cu care poneiul ar putea să se rănească.

Umpleți o găleată cu apă. Udați bine buretele și duceți apa la ponei.

Udați bine poneiul.

Citiți pe sticla de șampon să vedeți cât trebuie utilizat și apoi puneți

cantitatea necesară într-o găleată cu apă curată.

Folosind peria de baie luați apă cu șampon și frecați bine părul și pielea

animalului pentru a face spumă.

Când toată pielea și parul de la coamă sunt acoperite cu spumă, se poate

folosi o cantitate mică de apă cu șampon și la față , cu grijă în jurul

ochilor. Coada poate fi băgată cu totul în găleata cu apa rămasă și

spălată.

Dacă e posibil dați cu dușul sau un furtun cu apă în jos astfel încât toată

spuma să se scurgă pe pământ, dacă nu, folosiți găleți cu apă curată și

turnați ușor pe corpul poneiului. Folosiți un burete curat cu apă curată

pentru a clăti și zonele rămase.

Folosiți țesala( partea cu cauciuc fără peri), pentru a trage cât de multă

apă posibil de pe corp.

Când ați terminat, legați poneiul undeva la soare să se usuce.

TOȚI poneii se vor tăvăli după ce le faceți baie!

110

Anexa 10

Broşura: Interacțiuni Asistate de Animale-

Beneficii şi competențe cheie pentru programele școlare- Partea I

Activități cu animale pentru programele şcolare- Partea a II-a

Acest material a fost pregătit de Alison Bush si Malgorzata Zarosa de la Elista Education CENTRE, Spink, Abbeyleix, Irlanda,

www.elistaeducation.com, în cadrul Proiectului Erasmus+ „Integrarea Animalelor in Programul Educational„, Proiect ZORO,

2016

Anexa 10 va fi atașată separat acestui ghid metodologic.

111

ANEXA 11

Dresarea unui câine pentru a se întinde

pe covoraș

Dresajul bazat pe sistem de recompense ( dresajul etic) începe cu selectarea unui factor motivant

potrivit pentru câine care va acționa pentru a căpăta recompense printr-un comportament de dorit.

Probabil cel mai potrivit factor motivațional este hrana. Începeți prin a antrena câinele spunându-i sa

se așeze. Acest lucru e mai ușor de făcut pentru câine daca este în poziția șezândă.

1. Luați o bucățică din recompense delicioasă și plasați-o lîngă nasul câinelui.

2. Ridicați ușurel recompensa între ochii câinelui deasupra capului câinelui.

3. Câinele va urmări tratația și va ridica capul. The dog will follow the treat and raise their head

up

4. Pentru majoritatea câinilor uitatul în sus înseamnă dorința de a se așeza pe picioarele din

spate. Dacă recompense se ține în sus câinele se va așeza automat.

5. De îndată ce câinele se așează el este lăudat”Bun câine” și apoi câinele primește

recompense. Se repetă exercițiul de câteva ori.

6. Progresați de la poziția în șezut la culcat( toate picioarele și pieptul lipite la pământ) ducțnd

recompense de la nasul câinelui uțurel spre piept și uțurel spre pământ. Majoritatea câinilor

se vor așeza pe labe. Dacă animalul nu s-a așezat repetați acțiunea din poziția șezând. Daca

tot nu se așează recompensați orice acțiune care se îndreaptă spre direcția dorită adică dacă

așează capul sau se așează pe o parte. Progresați până la atingerea rezultatului dorit.

7. Dacă se așează lăudați-l și recompensați-l

8. Repetați exercițiul de mai multe ori până îl face bine. Notați mișcarea mîinii care va crea un

reflex. Pentru câinii mai agili ei se pot așeza direct din picioare fără a mai sta în șezut.

9. Testați nivelul de înțelegere al câinelui mutând recompensa în cealaltă mână. Faceți

mișcarea cu mâna liberă care nu mai are recompense. Dacă animalul se întinde atunci

recompensați-l dându-i hrana din cealaltă mână.

10. Încurajați câinele să rîmână culcat pe o perioadă mai lungă plasănd hrana între lăbuțele

câinelui când e întins și frecându-l pe spate pentru a-l încuraja. Eliberați cîinele din această

poziție aruncându-i o recompensă la o oarecare distanță

Progresați prin a asocia covorașul cu comanda de a se întinde

Cu o comandă de încredere asociată cu o mișcare a mâinii, prezentați covorașul.

Să aveți un covoraș la îndemână, luați o recompensă pentru a atrage câinele să vină pe covoraș, apoi

mișcați mâna cu recompensa pentru a indica semnul ”Jos/Culcat”. Lăudați câinele spunându-i ”Bun

câine” și dați-i recompense. Încurajați câinele să rămână ăn această poziție și apoi dați-i drumul să

plece.

1. Repetați acest exercițiu până ce câinele vine singur pe covoraș și se întinde.

112

2. Progresași prin a nu mai folosi recompense , spunând simplu comanda” Pe covoraș- intinde-

te”.

3. Repetați exercițiul de fiecare dată, dând comanda mai scurt.

4. Când câinele a înțeles perfect această comandă, faceți doar un scurt semn către covoraș fără

să spuneți nimic dar nu dați comanda ”Culcat”. Dați-i câinelui șansa să facă singur acest lucru

Dacă o face, recompensa-ți-l din plin deoarece câinele a dovedit că a asociat obiectul-

covorașul- cu comanda de a se întinde

5. Pentru a merge mai departe cu dresajul stați un pic mai departe atunci când îi cereți

câinelui să vină la covoraș. Poate fi folosită și o comandă verbală când se indică cu mâna

acțiunea cerută. Se poate de asemenea include și încurajarea câinelui de a se relaxa pe

covoraș ceea ce va duce la mărirea perioadei de timp înainte ca animalul să fie eliberat din

acest exercițiu.

6. Exersați prin plasarea covorașului lângă oameni, mai ales copii. Facilitatorul ar trebui să

poată sta în diferite locații fie mai aproape fie mai departe de câine și copil.

Exersați comanda ”Așează-ți capul pe genunchii copilului”

Odată ce câinele e familiarizat cu comanda de a sta pe covoraș, progresați prin a-l face pe câine

să pună capul pe genunchii persoanei de lângă el. Acest comportament poate fi exersat în cadrul

unui proces numit ” înlănțuire”, ceea ce înseamnă ca automat atunci când se așează pe covoraș,

câinele să știe că în continuare acest lucru înseamnă” Du-te pe covoraș, intinde-te și pune-ți capul

pe genunchii copilului”. Alternativ, această comandă poate fi exersată astfel încât doar ea să fie o

comandă de sine stătătoare. Următorii pași vor fi utilizați pentru exersarea comenzii- ”Capul pe

genunchi:

1. Când câinele e întins pe covoraș, stați lângă el și puneți-i capul pe genunchii dvs.

2. Cu o recompensă( de o valoare mai slabă), faceți-l pe câine să rotească capul astfel încât să

ajungă cu el pe genunchii dvs. Recompensați-l

3. Progresați prin a modifica puțin poziția în care stă cual el având posibilitatea să se întindă

puțin.

4. Înlocuiți recompense cu un gest reprezentativ, ca de exemplu tineți mâna pe genunchi sau

bateți puțin cu mâna peste genunchi. După executarea ordinului, recompensați cu hrana

aflată în cealaltă mână. Unii câini s-ar putea să prefere și să fie mângâiați pe spate ca

recompensă.

5. La această fază a dresajului se pot folosi semne mai subtile de îndemn cu mina sau vocalizări

scurte, astfel încât câinele să pară că a făcut spontan această comandă.

6. Facilitatorul dresor va alege un semn care să funcționeze în acest caz, cum ar fi să se

scarpine pe nas sau să tușească ușor sau chiar să exerseze prin bătutul cu palm ape

genunchi. Noul indiciu trebuie exersat cumva dinainte, de exemplu poziționarea mâinii pe

genunchi va progresa prin distanțarea dresorului față de câine. Acest lucru ar putea face ca

animalul să devină confuz și să se ducă să pună capul mai degrabă pe genunchiul

facilitatorului decât al copilului. Ultimul pas al exercițiului este să-l facă pe câine să se

113

întindă lângă o persoană străină( de preferință un copil) și să-și pună capul( la comanda

dresorului) pe genunchii copilului când i se dă comanda specială.

7. Fiecare pas va fi recompensat și repetat cu recompense(sau alte alternative) până când

câinele devine foarte sigur pe ceea ce i se cere.

Dresarea câinelui pentru a pune lăbuța pe carte

Cum s-a arătat și cu comanda anterioară, așezarea lăbuței pe carte va fi o comandă separată

față de cea de ” Culcat pe covoraș”. Ea poate fi exersată cu cățelul stand lângă copil, stand întins pe

covoraș sau chiar cu capul pe genunchii copilului. Ca și la metoda de mai sus, această comandă va fi

exersată mai întâi de facilitator, apoi cu voluntari, astfel încât câinele să generalizeze comanda.

Dacă animalul nu e obișnuit déjà să dea lăbuța, el va fi învățat mai întâi această comandă , apoi se va

progresa către ”Atinge” diferite obiecte, mai degrabă decât să-și pună lăbuța în palma cuiva.

1. Pentru a învăța cățelul să dea lăbuța. Puneți o recompensă în pumnul închis. Puneți mâna în

dreptul pieptului câinelui. ( e mai ușor dacă stați în șezut).

2. Cel mai probabil câinele va încerca să ia recompense cu nasul sau cu gura dar și dând cu

lăbuța. Așteptați până când câinele va da din nou cu lăbuța, dându-i atunci recompensa din

mână și spunându-i ”Bun Câine”. Repetați acest exercițiu până când câinele se învaâă să

pună lăbuța în palmă.

3. Când câinele devine încrezător în efectuarea acestei comenzi, înlăturați recompense din

pumn și facți un semn cu palma deschisă în dreptul pieptului câinelui. Dați recompense din

cealaltă mână.

4. Repetați exercițiul cu lăbuța în diferite locații, fie în șezut sau în picioare.

Progresați prin așezarea lăbuței pe carte .

5. Stați lângă câine( e bine să fie pe covoraș.). Puneți o carte(deschisă) pe brațe și apoi faceți

semnul știut pentru ”Dă lăbuța” deasupra cărții. Recompensați și repetați

6. La o ocazie potrivită, când lăbuța câinelui e deasupra cărții, trageți repede mâna astfel încât

lăbuța câinelui să atingă cartea. Recompensați verbal- ”Bun câine” și de asemenea cu o

recompensă de mâncare mai consistentă.

7. În timp ce acest comportament este exersat, încercați să schimbați comanda astfel încât să

ajungeți în punctual unde comanda ”Dă lăbuța” să fie diferențiată de comanda ”Atinge

cartea!”

8. Un cuvânt, o comandă verbală sau una vizuală poate fi folosită atunci când i se cere

câinelui să atingă cartea. Dacă facilitatorul nu vrea să afle copilul care e comanda specială,

atunci folosește o comandă de tipul un tușit scurt, atingerea nasului sau a urechii.

114

Dresarea unui ponei/cal să dea jos un obiect de pe un jalon

Acest exercițiu poate fi o noutate într-o sesiune mai ales în cadrul unei

sesiuni de călărie, atunci când călărețul trebuie să ajungă să dea chiar

el jos obiectele, dar după ce calul a făcut acest lucru. Dresajul unui cal

presupune folosirea unui sistem de recompense atunci când calul

reușește să atingă un obiect cu nasul întâi ca pe o țintă și apoi acest lucru

să fie făcut în urma unei comenzi.

1. Pregătiți niște recompense mici, nuci pentru ponei sau bucățele de morcov.

2. Asigurați-vă că recompensele sunt oferite în siguranțîă, ca animalul nu cere recompense fără

motiv.

3. Alegeți o țintă potrivită la care să vă referiți ca la o” țintă intermediară ” cum ar fi o lingură

de lemn.

4. Plasați ținta aproape de nasul calului, să aveți în vedere faptul că poneii sau caii au vedere

monoculară, deci țită să se afle într-o parte, nu chiar în față.

5. Calul cu siguranță va explora întâi ținta propusă, iara atunci când o ating cu nasul,

recompensați-i. O a doua recompensă verbal precum BINE sau DA poate fi folosită la fel ca

și pentru câini..

6. Repetați cu aceeași țintă aproape de nasul calului de câteva ori.

7. Când calul capătă încredere mișcați puțin ținta, fie mai departe fie mai sus, fie mai jos.

Treptat recompensele de mâncare pot fi înlocuite cu altceva cum ar fi mângâiatul sau

scărpinatul.

8. Prezentați un con cu un obiect în vârf, ceva care să poată fi ușor dat jos, iar când calul merge

spre obiect să-l atingă să-l poată da jos chiar și accidental, dar preferabil sa-l dărâme

intenționat. Recompensați comportamentul cu o recompensă mai consistentă.

9. Repetați exercițiul de câteva ori, începeți să scurtați ținta și să folosiți o comandă bazată pe

un gest cu mâna. Un semnal cu mâna e mai probabil să fie mai puțin important decât o

comandă verbală, deci atunci când calul se obișnuiește să dea jos obiectele de pe conuri, să

fie introdusă și comanda verbală ”Lovește!”

10. Pot fi folosite variabil recompense de mâncare sau de altă natură mai mari atunci când calul

lovește intenționat obiectl cu nasul să-l dea jos mai degrabă decât doar să-l atingă la

folosirea comenzii.

11. Dacă facilitatorul nu dorește să știe clientul ce comandă folosește, poate folosi ceva mai

subtil cum ar fi o tuse scurtă sau atingerea șoldului cu mâna. O alternativă ar fi să fie ajutat

calul să discrimineze obiectul de pe con, adică să dea jos o rățușcă de pe con dar nu mingea

de pe celălalt con.

115

Anexa 12

Evaluarea rezultatelor sesiunii

După cum s-a detaliat în text, este important să măsurăm progresul între sesiuni în cadrul

unui program de Interacțiuni Asistate de Animale

Mai jos sunt cîteva din exemplele publicate ale evaluărilor existente create prin cercetări în

domeniu în corelație cu obiectivele cheie din domeniul psihologic, fizic, social, emoțional și

comportamental.

Măsurarea funcțiilor motorii mari (fizc)

Scala interacțiunilor sociale (Social)

Profilul senzorial (fizic)

Inventarul stărilor de furie ale copilului(Emoțional și comportamental)

Calitatea vieții copilului (Psihologic)

Profilul percepției de sine ale copiilor (Psihologic)

Evaluare general ă a funcțiilor generale( fizic)

Sistem de evaluare a comportamentului copiilor (comportamental)

116

Anexa 13

Formular de evaluare a clientului/

elevului

Numele clientului……………………………………………………………

Data sesiunii……………………………………………………………

Sesiune……………..din…………………………………………….

Animal(e)……………………………………………………………………….

Facilitator……………………………………....................................

Scopul principal al sesiunii(Obiective cheie)

1……………………………………………………………………………………………………………………………….……………2…………

………………………………………………………………………………………………………………………………

3…………………………………………………………………………………………………………………………………………

Activități cheie/sarcini de lucru ale sesiunii

Performanța clientului

Semne de progres/ regres

1.

2.

3.

4.

5.

117

Comentarii Adiționale

…………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

Scopul principal al următoarei sesiuni

……………………………………………………………………………………………………………………….……………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Semnătura facilitatorului……………………………………………………………………..

Data……………………………………………

118

Anexa 14- Informații despre instituțiile partenere

1. Institutie coordonatoare:Ljudska Univerza, Zavod za izobrazevenanje in kulturo, Rogaska Slatina, Slovenia- este o instituție universitară cu tradiție din localitatea Rogaska Slatina, Slovenia, care a fost deschisă in 1959. Acoperă ca și furnizor de educație a adulților suprafața a 6 municipii. Programele oferite sunt din domeniul educației pentru adulți, educație formală, educație informală, consiliere și învățare individuală. Oferă 19 programe de calificări vocaționale naționale cu un număr de 65 de lectori. Scopul lor este de a da populației adulte din zonă( chiar și de vârsta a doua și a treia) o șansă la educație și dezvoltare personală. Universitatea din Rogaska Slatina desfășoară multe proiecte internaționale din cadrul programelor Erasmus+, iar proiectul Animal Integration in the educational programme-ZORO , pe care îl coordonează are ca scop introducerea de metode didactice inovatoare în școli de diferite niveluri.

2. JVIZ I.OS- Rogaska Slatina, Slovenia( scoala primara)- este o școală de masă care

furnizează educație unui număr de 400 de elevi având 35 de cadre didactice. Preocuparea lor constantă este de a forma caracterul și personalitatea elevilor și a-i pregăti pentru viață prin implementarea multor programe extra-curriculare folositoare și atractive precum Pika Polka Festival, promovarea unui stil de viață sănătos, echipa de baschet și de fotbal a școlii, proiecte internaționale Comenius și E-tweinning. Prin implementarea proiectului Animal Integration in the educational programme școala intenționează să ofere un program special și inovator copiilor cu nevoi speciale și întârzieri de învățare.

3. VIZ III. Osnovna Sola Rogaska Slatina, Slovenia( scoala primara)- își dirijează intraga

activitate după motto-ulȚ Happiness is in the little things. Acest lucru înseamnă că elevii și profesorii școlii lucrează împreună prin metoda pașilor mici pentru a dezvolta abilități de viață. Cei 38 de elevi au cerințe educaționale speciale sau întârzieri de învățare și dezvoltare și sunt integrați în cele trei programe speciale ale școlii. Deși au nevoi speciale, copiii și adolescenții participă la multe activități, scopul lor fiind de a fi integrați în viața comunității. Dintre activități menționăm: grupul de teatru de păpuși, studierea tradițiilor, grupul de artă culinară, School Eco garden, etc. In proiectul ZORO școala vede o oportunitate de a folosi o nouă metodă pentru asigurarea succesului școlar și integrarea elevilor în societate.

4. 1st Special Nursery School of Patras, Grecia- este situată în localitatea Patras,

Grecia la 200 de km depaărtare de Atena. Instituția oferă servicii de educație copiilor cu nevoi speciale moderate sau severe și implementează multe activități extra-curriculare pentru recuperarea copiilor cu nevoi speciale și reintegrarea lor în scoietate. Acest proiect- ZORO a fost o oportunitate pentru Scoala din patras deoarece a implementat metoda Terapiei Asistate de Animale la mai multe cazuri de copii cu dizabilități cu mult succes, proiectul fiind foarte bine apreciat la nivel local și național.

5. Ozel Denizli Ayyldiz Egitim ve Rehabilitasyion Merkezi ,Denizli, Turcia- este un centru pentru educație specială și reabilitatrea copiilor cu nevoi speciale și

119

dizabilități. A fost fondat in 2007 și are un număr de 27 de locuri și 17 membri ai personalului. Centrul are programe pentru copii cu dizabilități mentale, pentru copii cu autism și pentru copii cu dificultăți de învățare. Centrul implementează multe activități extra-curriculare atractive în care copiii să se simtă integrați, printre care și activități din cadrul proiectului Erasmus+ Animal integration in the Educational programme-ZORO.

6. Josip Matos Primary School, Vukovar, Croatia( scoala primara)- este singura școală pentru copii cu dizabilități din județul Srijem, localitatea Vukovar. Scoala este fondată din anul 1970 și se ghidează după motto-ul I wish, I can. La școală există un număr de 63 de elevi cu dizabilități intelectuale, autism și boli cronice cu vârste cuprinse intre 7 și 21 de ani. Scoala Josip Matosa desfășoară multe activități sortive și culturale la nivel local și național dar și proiecte internaționale de tip ACES sau Erasmus+, ca in cazul proiectului Animal Integration in the educational programme unde au implementat activități de Terapie Asistata de Animale in colaborare cu specialiști în domeniu din zonă,

7. Erdligeti Altalanos Iskola, Erd, Ungaria( scoala primara)- este o instituție de

învățământ din localitatea Erd, la 15 km de Budapesta pentru copii cu cerințe educaționale speciale la nivel de învățare și comportament. Școala din Erd are deja experiență în folosirea animalelor în educație, folosind cîinele de mai mulți ani pentru lecții și activități recuperatorii pentru copiii din școală, cadrele didactice de aici descoperind ca folosirea animalelor în educație crește semnificativ motivația învățării.

8. Szkola Podstawowa nr 2 Romualda Traugutta, Josefow, Polonia( scoala gimnaziala-

este o școală de masă din localitatea Josefow, nu departe de Varsovia. Scoala desfășoară un număr semnificativ de proiecte la nivel local, national și internațional de tip Comenius sau Erasmus+ Prin implementarea proiectului ZORO cadrele didactice au urmărit folosirea metodei Terapiei Asistate de Animale la un număr de 20 de elevi cu nevoi speciale integrați în școală, dar nu numai deoarece și alți elevi ai școlii au participat la activitățile de proiect.

9. Elista Education, Abbeylex, Irlanda( centru educational)- este o instituție

specializată in folosirea Interacțiunilor Asistate de Animale din localitatea Abbeyleix, Irlanda. Alison Bush, proprietara centrului și specialist în asistență socială, în știința despre comportamentul animalelor, profesor și facilitator in AAT și Malgorzata Zarosa, pedagog, specialist în asistarea persoanelor cu nevoi speciale, trainer in AAT , voluntar și terapeut în terapia cu câini în școli și la domiciliu sunt furnizoarele de informații și training specializat din cadrul proiectului ZORO. Programele oferite de centru în zonă sunt de natură profesională prin cursuri de formare precum Comportamentul și training-ul canin, Îngrijirea și folosirea în terapie a cailor, Interacțiunea Om-animal, Folosirea etică a animalelor , Antrenamentul câinilor de terapie, dar și prin programe de terapie și interactiuni Asistate de Animale prin Programul A.D.A.P.T, Pony Tales, Friends of Phoebe sau Time Together. In cadrul proiectului Animal integration in the educational programme, specialiștii de la ELISTA au furnizat formarea periodică a cadrelor didactice din proiect în cadrul mobilităților transnaționale și a sesiunii de training din Irlanda în iunie 2016.

120

10. Scoala Gimnaziala Asau, Comuna Asău, Romania( scoala gimnaziala) – este o școală de masă care furnizează educație copiilor din Comuna Asau, județul Bacău, în estul României. Școala are un număr de aproximativ 600 de elevi și o parte dintre ei provin din grupuri sociale dezavantajate, au cerințe educaționale speciale sau rămâneri în urmă. Pentru acești elevi dar nu numai s-a considerat foarte utilă implementarea proiectului ”Animal Integration in the educational programme- ZORO”, cu atât mai mult cu cât școala se află într-o zonă rurală unde copiii au posibilitatea să intre în contact cu animalele să le îngrijească și să lucreze cu ele.

121

Anexa 15

Fotografii ale activităților de proiect

1. Fotografii ale studiului de caz din România

2.

3.

122

Fotografii ale mobilităților

123

124

Activități la clase la Școala Gimnazială Asău

Excursii și alte Activități Asistate de Animale în România- Excursie la Cluj,

Facultatea Babes Bolyai, Ziua interactiunii Om-Animal feb. 2016

125

La cabinetul veterinar Alunvet Comănești

126

La Centrul Sportiv Ecvestru Decebal-Hemeiuși

127

Echipa de proiect din România care a colaborat în cadrul proiectului Erasmus+

Animal Integration in the educațional programme –ZORO la completarea

acestui ghid și traducere:

Matei Loredana, coordonator de proiect la Școala Gimnazială Asău

Vrânceanu Cătălina- membru al echipei de proiect Erasmus+

Bîldigău Ana- membru al echipei de proiect Erasmus+

Pașcu Mărioara- membru al echipei de proiect Erasmus+

2017

ASĂU, Romania