Ghid pentru evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice

http://valueecoserv.cndd.ro

Ghid pentru evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice 12 Septembrie 2016 – DRAFT, versiunea 01

Bucuresti 2016

Autori: Mihai ADAMESCU, Magda BUCUR, Relu GIUCA, Roxana CAZACU, Constantin CAZACU, Georgia ARHIRE, Costel Negrei, Florian NITU

http://valueecoserv.cndd.ro/

2


Cuprins

Introducere ............................................................................................................................................... 3

Scopul ghidului .......................................................................................................................................... 3

De ce este necesară evaluarea serviciilor ecosistemice ........................................................................... 8

Cui se adresează ghidul ............................................................................................................................. 9

Ce sunt serviciile ecosistemice ................................................................................................................ 10

Principii de evaluare a serviciilor ecosistemice....................................................................................... 10

Cine trebuie să participe la un proces de evaluare a serviciilor ecosistemice ........................................ 11

Etape în evaluarea serviciilor ecosistemice ............................................................................................ 13

Etapa 1: Identificarea serviciilor ecosistemice .................................................................................... 17

Etapa 2: Ierarhizarea importanţei serviciilor ecosistemice................................................................. 20

Etapa 3: Stabilirea valorii monetare a serviciilor ecosistemice .......................................................... 21

Studiu de caz: ROSCI0224 – Scroviștea ................................................................................................... 28

Bibliografie selectivă ............................................................................................................................... 36

Agendă de lucru ...................................................................................................................................... 37

Formular de identificare a serviciilor ecosistemice la nivel local și reginal ............................................ 38

Formular de identificare a serviciilor ecosistemice la nivel național ...................................................... 44

Formularul de analiză comparativă a importanței serviciilor/beneficiilor ............................................. 49


3


Introducere

Acest ghid a fost elaborat în cadrul proiectului „Evaluarea serviciilor ecosistemice ale ariilor protejate în România – ValueEcoServ”, proiect implementat de Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă şi finanțat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014 în cadrul Programului RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”.

Scopul ghidului

Ghidul cuprinde o propunere de metodologie pentru identificarea, ierarhizarea și evaluarea socio-economică a serviciilor ecosistemice aferente diferitelor arii naturale.

Ghidul vizează deasemenea și promovarea conceptului de servicii ecosistemice. Chiar dacă conceptul de serviciu ecosistemic este mai greu de înţeles considerăm totuşi că plasarea acestuia în cadrul eforturilor de mobilizare a diferiților parteneri sociali în slujba protecţiei mediului ar putea aduce o consolidare substanţială a suportului social pentru mediu.

Susținem fără rezerve utilizarea conceptului de servicii ecosistemice ca mijloc de evidențiere a importantelor beneficii pe care ecosistemele (naturale, semi-naturale) le furnizează către societatea umană. Pe de altă parte considerăm că termenul de servicii ecosistemice și mai ales evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice trebuie utilizate cu precauție și doar după o înțelegere largă a consecințelor pierderii biodiversității pentru funcționarea sistemelor ecologice.

Multe servicii ecosistemice nu sunt conștientizate de marea majoritate a populației fiind cosiderate un „dat” al naturii. Aceste servicii ecosistemice sunt furnizate de sistemele naturale și semi-naturale fără ca societatea să „plătească” în vreun fel pentru furnizarea acestora. Un exemplu în acest sens este furnizarea apei potabile. De cele mai multe ori nu se plateste apa în sine ci doar costul transportului său în anumite cazuri și alte costuri (cum ar fi cel de epurare al apei). În foarte puține cazuri se face o plata și a „apei” ca resursă. În plus societatea nici nu este dispusă să accepte un „preț” pentru anumite servicii ecosistemice considerate în cel mai bun caz servicii gratuite. Într-o lume în care deciziile sunt luate în special pe criterii economice este necesară includerea în procesul decizional și a serviciilor pe care natura le furnizează.

În același timp trebuie să se recunoască pe de o parte complexitatea ridicată a sistemelor ecologice (a naturii în general) și pe de altă parte necesitatea identificării unor elemente de argumentație pentru

Beneficiile pe care oamenii le obţin din natură sub formă de bunuri şi servicii oferite de către ecosistemele naturale și semi-naturale sunt cunoscute sub denumirea generică de servicii ecosistemice.


4


susținerea „conservării naturii”. Sistemul care pune accentul pe termenii monetari simplifică mult argumentația necesară, dar nu este întodeauna benefic, dar poate contribui într-o anumită măsură la înțelegerea faptului că sistemele ecologice și zonele de conservare (indiferent cum sunt acestea denumite, parcuri naturale, naționale, arii Natura 2000 sau rezervații ale biosferei) au un rol fundamental în susținerea vieții în general și al societății umane, asigurând în același timp capacitatea de adaptare și evoluție a sistemelor naturale.

Simplificarea excesivă a sistemelor naturale având ca scop accentuarea unor servicii ecosistemice în defavoarea altora (creșterea capacității sistemelor ecologice de a furniza servicii de producție în defavoarea serviciilor de reglare sau a serviciilor culturale spre exemplu) are consecințe dramatice asupra societății umane și asupra biodiversității și funcționării sistemelor ecologice în general. De cele mai multe ori neînțelegerea consecințelor pierderii biodiversității asupra funcționării sistemelor ecologice și pe cale de consecință asupra serviciilor ecologice, este principla constrângere științifică și managerială a limitării pierderii biodiversității.

Ceea ce lipsește, de cele mai multe ori, sunt instrumentele necesare care să ghideze factorii de decizie, astfel încât sistemele ecologice să furnizeze pe deoparte multiple servicii ecosistemice și pe de altă parte să permită adaptarea la modificări prezente și viitoare ale mediului (inclusiv adaptarea la modificări climatice) menținând astfel capacitatea sistemelor de evoluție.

Considerăm că o serie de exemple pot contribui la o mai bună înțelegere a modului în care diferite ecosisteme furnizează servicii ecosistemice, dependența de complexitatea sistemelor și „cantitatea” serviciilor ecosistemice furnizate.

Zonele umede sunt printre cele mai productive ecosisteme din lume susținând în același timp și una dintre cele mai complexe rețele ecologice. Practic sistemele de zonă umedă sunt eficiente atât în captarea radiației solare cât și în transferul acesteia în cadrul sistemului (pentru nivelele trofice următoare) ceea ce face ca foarte puțin din producția sistemului să fie disponibilă pentru om. Acest tip de sistem este însă extrem de „generos” în furnizarea altor categorii de servicii ecosistemice cum sunt cele de retenție și eliberare de nutrienți, capacitate crescută de atenuare a viiturilor etc., realizând o maximalizare a transferului de energie de înaltă calitate în servicii de suport, reglare și culturale. Desigur aceste sisteme furnizează și servicii de producție dar într-o mai mică măsură, definitorie pentru ele fiind capacitatea de a genera servicii de reglare, suport și culturale. În același timp alte tipuri de sisteme, cum sunt pădurile mature furnizează o serie largă de servicii de suport, reglare și culturale împreună cu servicii de producție. Pe axa complexității întâlnim sisteme din ce în ce mai simple (cu o structură simplificată - dominate de câteva populații de producători primari și în care există puțini consumatori către care să se realizeze transferul de energie și circulația materiei) ca urmare există mai multă producție disponibilă pentru om (sistemul socio-economic). Este evident că societatea umană identifică cu usurință în special ce furnizează sistemele simplificate (agrosistemele), și că dorim realizarea de


5


recolte cât mai mari la hectar (direct sau indirect transferabile către populația umană) de cele mai multe ori fără considerarea necesității asigurării unui echilibru între producția complexelor ecologice și capacitatea acestora de a furniza și alte categorii de servicii (suport, reglare și culturale).

Capacitatea sistemelor ecologice de a furniza servicii ecologice în funcție de complexitatea acestora

Sistemele simpificate (sistemele agricole) nu se pot menține în mod natural ele necesitând cantități crescute de energie din afară, din cadrul sistemului socio-economic sub formă de îngrășăminte, pesticide, energie pentru irigații, pentru recoltare etc. (așa numitele subvenții energetice) fără de care acest tip de ecosisteme nu ar putea exista. Acest tip de sistem este caracterizat prin simplitate structurală, necesitatea unor „subvenții” energetice periodice, producție ridicată (ținând cont de numărul scăzut de producători primari), consum mic în cadrul sistemului (în special prin absența consumatorilor – iar când acețtia apar prin mijloace de scădere a numărului acestora prin aplicarea de


6


tratamente), transferabilitate ridicată către populația umană a producției biologice și capacitate mică de a furniza alte tipuri de servicii ecologice.

Considerăm că societatea umană are nevoie de toate categoriile de ecosisteme pentru a-și asigura supraviețuirea și a asigura în același timp menținerea diversității biologice. De aceea tot acest spectru de tipuri de ecosisteme sunt necesare pentru a asigura atât capacitatea naturii de adaptare cât și pe cea de evoluție, constituind în același timp o necesitate a asigurării „bunăstării” populației umane. Dificultatea majoră este regăsită in asigurarea unui echilibru între tipurile de sisteme care furnizează servicii de suport, reglare și culturale pe de o parte și cele care furnizează servicii de producție. Punerea în practică a unui sistem de management care să permită balansarea tipurilor de sisteme naturale (cu o structură complexă, capabile să furnizeze servicii de suport, reglare și culturale) cu cele semi-naturale și dominate de om este însa extrem de dificilă. De-a lungul timpului (tocmai pentru că au fost neglijate anumite tipuri de servicii furnizate de sistemele naturale) au fost aplicate măsuri de management care au condus la transformarea sistemelor complexe în sisteme simplificate cu scopul creșterii capacității de producție și transferul către om a producției realizate. Un astfel de exemplu este îndiguirea luncii inundabile a Dunării (realizată aproape în totalitate) și a Deltei Dunării (realizată parțial). Costurile simplificării sistemelor au fost extrem de ridicate nu numai din punct de vedere financiar cât mai ales al pierderii unor servicii ecologice cu consecințe atât pentru sistemele umane adiacente (inundații- odată cu modificarea climei, sau dimpotrivă- secetă) cât și pentru sisteme situate la distanță (eutrofizare pentru Delta Dunării, Nord-vestul Mării Negre).

Serviciile ecosistemice reprezintă totalitatea beneficiilor şi avantajelor ce decurg din existenţa unei arii naturale.

Termenul de servicii ecosistemice pune în centru avantajele globale şi nu doar cele cu vizibilitate imediată legată de exploatarea intensivă a resurselor naturale. Acest lucru implică recunoaşterea faptului că orice zonă naturală furnizează o multitudine de beneficii de care putem fi conştienţi doar parţial. De aceea este nevoie de un efort deliberat şi sistematic pentru a explora şi suprinde totalitatea beneficiilor conferite de arealele naturale.

Înţelegerea acestor avantaje este o condiţie esenţială atât pentru conştientizarea importanţei biodiversităţii cât şi pentru fundamentarea politicilor de dezvoltare locală sau regională centrate nu doar pe conservarea ariilor naturale ci şi pe securizarea serviciilor furnizate de aceste arii comunităţilor locale sau societăţii în ansamblul ei.

Această modalitate de privire a arealelor naturale reprezintă o schimbare de paradigmă ce face trecerea de la paradigma normativă tradiţională (este bine să protejăm mediul) la o paradigmă utilitarist-pragmatică (este util/în beneficiul nostru să protejăm mediul). Accentul într-un astfel de demers este


7


pus și pe descoperirea utilităţii sociale a ariilor naturale sau în alţi termeni, și pe identificarea şi conştientizarea serviciilor furnizate de existenţa ariilor naturale pentru comunităţile umane. Serviciile ecosistemice fiind definite social considerăm că este extrem de important ca în ghidul realizat să pornim de la necesitatea implicării comunităților locale în definirea socială a beneficiilor atât ca punct de plecare în evaluarea economică cât și ca instrument de lucru și de învățare continuă. Discuțiile realizate în cadrul întâlnirilor au permis ca de cele mai multe ori diferiți actori sociali să-și înțeleagă mai bine pozițiile în relațiile cu alți parteneri. În plus abordarea ierahică propusă în proiect (cu întâlniri desfășurate la nivel local, regional și național) a permis identificarea relativității valorii serviciilor ecosistemice în funcție de modul de utilizare a serviciilor.

În acest moment există o gamă largă de metode de evaluare a serviciilor ecosistemice dar așa cum remarcau o serie de autori (Crossman și colab. 2013) se observă o „incosistență a metodele utilizate pentru cuantificarea serviciilor ecosistemice cu consecințe asupra evaluării robuste a serviciilor ecosistemice și a includerii acestora în sistemele statistice naționale dar și în procesul decizional”. Ca urmare în acest ghid nu ne-am propus să facem o analiză exhaustivă a metodeleor existente pentru identificarea și evaluarea serviciilor ecosistemice ci ne-am propus să aducem în atenția custozilor ariilor protejate, factoriilor de decizie cu atribuții în elaborarea politicilor de dezvoltare dar și a publicului larg un instrument de evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice care să cuprindă toate etapele de la identificarea serviciilor ecosistemice furnizate de diferite ecosisteme (fie ele într-o arie protejată sau nu), la ierarhizarea acestora prin implicarea diferiților actori care au interese în zonă (indiferent de localizarea acestora) și ca ultimă etapă, evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice. Metodele propuse în acest ghid au o serie de limitări (pe care nu le vom identifica în totalitate ci doar le vom trece în revistă). Prima critică ar fi legată de nivelul de cunoaștere cu privire la serviciile ecosistemice al celor implicați în identificarea acestora. Oare nu ar trebui ca la intâlnirile organizate să participe numai experți în servicii ecosistemice, care au o cunoaștere mult mai largă asupra tuturor categoriilor de servicii ecosistemice? Așa cum se știe unele categorii foarte importante de altfel, nu sunt, așa cum aminteam, „vizibile” în mod direct (servicii de retenție de nutrienți, servicii de stocare carbon etc.). Răspunsul, cel puțin parțial la aceasta limitare, este dat de faptul că serviciile ecosistemice trebuie să aibă relevanță pentru diferiți actori sociali, între care regăsim și experții cu cunoștințe despre serviciile ecosistemice. În plus, pentru a face o diferență, este nevoie ca fiecare actor social să înțeleagă pozițiile celorlalți participanți și valorile pe care aceștia le prețuiesc (servicii ecosistemice). O altă limitare este legată tot de participanții la astfel de întâlniri care pot să nu fie reprezentativi (și de cele mai multe ori nu reprezintă) un eșantion reprezentativ al populației potențial interesate din zonă. Cu toate acestea invitațiile de participare au fost (și trebuie trimise la un număr reprezentativ și corect balansat de actori sociali) iar participarea este rezultatul interesului specific al acestora pentru subiectul discutat.


8


În același timp există critici ale termenului de servicii ecosistemice și în special ale evaluării monetare a acestora, bazate în special pe considerentul că se dorește o „vulgarizare” a serviciilor ecosistemice și că nu „ai cum să pui o valoare pe faptul că respiri aer”. Orice critic la adresa utilizării serviciilor ecosistemice trebuie, în opinia noastră, să identifice căi mai bune prin care societatea în întregul ei să poata balansa efectul utilizării sau neutilizării diferitelor resurse naturale.

Cu toate aceste limitari (și cu multe altele) considerăm că evaluarea, inclusiv evaluarea economică, contribuie la o utilizare îmbunătățită a resurselor naturale în special prin creșterea gradului de informare și cunoaștere a factorilor de decizie asupra costului total al exploatării sistemelor ecologice și asupra beneficiilor potențiale pe care sistemele ecologice naturale le furnizează.

De ce este necesară evaluarea serviciilor ecosistemice

Preocuparea pentru identificarea serviciilor ecosistemice nu este nouă însă se bucură de o apreciere din ce în ce mai largă. Această preocupare derivă din câteva aspecte şi anume:

• Eşecul eforturilor de până acum de conservare a naturii. În ciuda eforturilor sistematice de creştere a gradului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa conservării bio-diversităţii problemele de mediu s-au accentuat. Acest lucru reclamă nu doar o intensificare a eforturilor de comunicare ci şi o revizuire a modului în care sunt concepute mesajele centrale ale acestor eforturi. Exploatarea naturii s-a făcut, nu de puţine ori, în baza unei analize superficiale cu privire la beneficiile pe care aceasta le poate furniza oamenilor. În acest context este nevoie de o revizuire a analizei beneficiilor înainte de a decide modul opim de valorificare a zonelor naturale.

• Conceptul de servicii ecosistemice contribuie la îmbunătăţirea gradului de cunoaştere a actorilor sociali cu privire la beneficiile multiple ce rezultă din existenţa şi conservarea ariilor naturale. Cel mai adesea actorii sociali au o înţelegere superficială ce reduce beneficiile ariilor protejate la resursele materiale vizibile ce pot fi exploatate direct şi intensiv (masă lemnoasă, terenuri pentru agricultură, construcţia de zone rezidenţiale în interiorul zonelor verzi etc.). Această reducere la ceea ce este evident trece cu vederea o multitudine de alte beneficii furnizate de existenţa unui ecosistem. Spre exemplu, o pădure înseamnă cu mult mai mult decât masă lemnoasă. O pădure înseamnă aer mai

Biodiversitatea și serviciile ecosistemice au valoare intrinsecă ce nu poate fi evaluată într-o manieră realistă doar cu un singur set de metode. Evaluarea economică a ecosistemelor de cele mai multe ori surprinde doar o parte a beneficiilor pe care le furnizează acestea. Cu toate că evaluarea economică este aproximativă, poate furniza suficiente argumente pentru selectarea sau respingerea unor direcții de management, aprobarea sau respingerea unor investiții, evaluarea pagubelor aduse unor categorii de ecosisteme etc.


9


curat (ce se traduce prin stare de sănătate mai bună), fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, protecţie faţă de fenomene naturale extreme precum alunecări de teren sau vânt puternic, ameliorarea microclimatului (regim termic mai prietenos atât iarna cât şi vara) ce implică randament mai mare pe terenurile agricole din împrejurimi, biodiversitate, atractivitate turistică, spaţii de recreere, creşterea valorii imobiliare pentru constructiile rezidenţiale şi terenurile din proximitate etc. Toate aceste beneficii, odată conştientizate şi evaluate din punct de vedere monetar permit observarea facilă a faptului că exploatarea lemnoasă la ras ar însemna o pierdere şi nu un câștig pentru comunitatea locală.

• Conceptul de servicii ecositemice incorporează o componentă economică ce permite stabilirea unei valori de (re)compensare a proprietarilor de terenuri ce consimt la conservarea biodiversităţii în locul exploatării resurselor. Cel mai adesea, atunci când vine vorba despre proprietarii de terenuri din interiorul ariilor naturale avem un conflict între interesul individual (valorificarea resurselor de care dispune individul) şi interesul colectiv (securizarea serviciilor ecosistemice furnizate de conservarea ariei naturale respective). În acest sens proprietatea privată funcţionează, prin externalităţile sale, asemenea unui bun public cu externalităţi colective: beneficiază toată lumea chiar dacă nu deţine proprietăţi în interiorul ariei naturale. Securizarea serviciilor/beneficiilor ce derivă din existenţa ariei naturale implică motivarea celor ce au proprietăţi la nivelul acelei arii de a investi în conservarea ecosistemelor respective şi nu în diminuarea lor prin exploatare şi valorificare directă. Evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice permite tocmai o apreciere adecvată a compensațiilor ce pot fi acordate pentru a motiva conservarea ecosistemelor.

• Aprecierea adecvată a impactului real pe care îl au anumite intervenţii socio-economice asupra ariilor naturale.

Cui se adresează ghidul

În cadrul proiectului Valuecoserv ne-am propus să dezvoltăm o metodologie de evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice prin integrarea tehnicilor și metodelor cele mai adecvate, selectate pe baza experienței căștigate în aplicarea studiilor de caz, sau pe baza analizei literaturii existente, într-un ansamblu de instrumente de evaluare care depinde în mare masură de tipul și calitatea datelor disponibile pentru fiecare zonă în parte și care să se bazeze pe implicarea diferiților actori.

Ghidul se adresează unui segment variat de actori: - Custozi de arii naturale - Administraţii publice centrale și locale - Specialişti cercetatori în domeniul protecţiei mediului


10


Ce sunt serviciile ecosistemice

Beneficiile pe care oamenii le obţin din natură sub formă de bunuri şi servicii oferite de către ecosistemele naturale și semi-naturale sunt cunoscute sub denumirea generică de servicii ecosistemice.

Serviciile ecosistemice reprezintă totalitatea beneficiilor şi avantajelor generate de existenţa unei zone/arii naturale. Surprinderea acestui cumul de beneficii nu este un demers simplu căci natura acţionează pe paliere multiple furnizând o gamă largă de beneficii. Cel mai adesea acestea sunt clasificate în patru categorii majore şi anume:

• Servicii de producţie - sunt reprezentate de capacitatea ecosistemelor de a furniza diferite resurse materiale precum: alimente pentru oameni şi animale, fibre, combustibili, apă potabilă, minereuri, agregate, fructe etc. Aceste beneficii sunt, de regulă, primele asupra cărora se opresc oamenii de unde şi preocuparea pentru exploatarea lor.

• Servicii de reglare - sunt reprezentate de capacitatea ecosistemelor de a influenţa şi regla procesele naturale: reglarea climei, a calităţii şi cantităţii de apă, protecţie împotriva vântului, stabilizarea alunecărilor de teren etc. Zonele naturale îndeplinesc astfel de funcţii care, în anumite condiţii, se dovedesc a fi vitale pentru securitatea oamenilor. Spre exemplu pădurile joacă un rol esenţial în stabilizarea versanţilor, reglarea alunecărilor de teren, reglarea viiturilor şi a inundaţiilor, reglarea calităţii aerului sau bariere în calea vântului şi a înzăpezirilor.

• Servicii de suport – reprezintă toate acele avantaje indirecte ce derivă din faptul că ecosistemele furnizează condiţiile necesare pentru manifestarea altor beneficii: furnizarea de substrat pentru diversitatea biologică, spaţiu adecvat pentru activităţile umane, asigurarea heterogenităţii abiotice etc.

• Servicii culturale reprezintă beneficiile non-materiale oferite de ecosisteme. În această categorie intră, spre exemplu valoarea istorică a anumitor zone naturale, valoarea estetică a peisajului, valoarea turistică sau valoarea spirituală generată de localizarea în ariile naturale a unor activităţi şi simboluri religioase. Nu în ultimul rând, avem aici valoarea identitară a anumitor zone naturale devenite simbol pentru comunităţile locale.

Principii de evaluare a serviciilor ecosistemice

Orice evaluare a serviciilor ecosistemice trebuie să pornească de la recunoaşterea faptului că aceste servicii sunt definite social. Actorii sociali sunt cei ce definesc ceea ce constituie un beneficiu precum şi importanţa sau valoarea acestuia. Valoarea serviciilor sociale este astfel una relativă şi nu absolută. Este relativă pentru că atât ansamblul serviciilor recunoscute social cât şi valoarea acestora sunt tributare sistemului atitudinal valoric al actorilor ce le evaluează.


11


Asumandu-şi dimensiunea socială a serviciilor ecosistemice acest ghid propune trei principii metodologice şi anume:

1. Abordare participativă - identificarea şi aprecierea importanţei sereviciilor ecosistemice trebuie să ţină cont de mozaicul de sisteme valorice ale comunităţilor locale şi să surprindă nu poziţia unui expert ci poziţia tuturor stakeholderilor locali, regionali şi naţionali.

2. Abordare inclusivă bazată pe mobilizarea reprezentanţilor tutuor grupurilor de interese la nivel local, regional şi naţional. Evaluarea serviciilor ecosistemice necesită astfel un proces de segmentare prealabilă a factorilor interesaţi şi cooptare a acestora în procesul de identificare şi ierarhizare a serviciilor sociale.

3. Abordare deliberativă centrată pe discutarea publică/de grup a serviciilor ecosistemice. Demersul deliberativ are un efect multiplu la nivel individual şi de grup contribuind la: conştientizarea diferenţelor de percepţie privind numărul şi importanţa serviciilor

ecosistemice; aprofundarea înţelegerii individuale cu privire la multitudinea serviciilor ecosistemice şi

importanţa acestora; construirea unei înţelegeri comune, negociate cu privire la cele mai importante servicii

ecosistemice.

Cine trebuie să participe la un proces de evaluare a serviciilor ecosistemice

Identificarea și evaluarea serviciilor ecosistemice se realizează prin procese participative ale factorilor interesați, grupuri de utilizatori ai ecosistemelor naturale și semi-naturale din ariile protejate și prin integrarea percepțiilor actorilor sociali privind capacitatea ecosistemelor de a furniza diverse servicii.

Actorii locali sunt definiți ca cei care au interese directe în zonă cum sunt fermierii, reprezentați ai

sectorului privat, reprezentanți ai societății civile din zonă sau ai administrației locale. De cele mai multe

ori interesele lor sunt legate de accesul la serviciile de producție și la modul în care se face accesul la

aceste servicii (cine limitează accesul, modalitatea de acces etc.). Aici pot intra inclusiv reprezentanți ai

administrațiilor ariilor protejate sau ai instituțiilor de cercetare

Actori de nivel regional sau secundari sunt cei pentru care accesul la servicile de producție nu mai este la

fel de important dar pentru care serviciile de reglare, suport și culturale capată din ce în ce mai mare

importanță. Sunt în principal reprezentanți ai autorităților regionale, ai societății civile dar și ai altor

factori interesați (spre exemplu unele dintre administrațiile ariilor protejate sau reprezentanți ai

instituțiilor de cercetare).


12


Actorii de nivel național sunt reprezentanți de autoritățile naționale, agenții de management care au ca

atribuții spre exemplu implementarea strategiei naționale pentru conservarea biodiversității în România.

Tipul și implicarea stakeholderilor în identificarea serviciilor ecosistemice

Serviciile ecosistemice sunt definite social prin modul în care beneficiile aduse de existența și exploatarea sustenabilă a resurselor ecosistemice sunt recunoscute și valorizate de fiecare comunitate și societate.

Actorii sociali sunt cei care recunosc sau nu existența unui anumit tip de serviciu și tot ei conferă acestui serviciu o valoare.

Serviciile ecosistemice și valoarea lor variază în timp și spațiu în funcție de modul de definire socială a beneficiilor generate de resursele ecosistemice.

Aceeași resursă ecosistemică are o anumită valoare pentru comunitatea locală și o cu totul altă valoare pentru comunitatea științifică sau persoane din afara comunităților locale.

Recunoașterea existenței unui anumit tip de serviciu ecosistemic se poate modifica în timp ca urmare atât a modificării gradului de informare cu privire la beneficiile ecosistemelor cât și ca urmare a modificării sistemului atitudinal valoric cu privire la acestea.


13


Etape în evaluarea serviciilor ecosistemice

Proiectul ValuEcoServ propune un demers ce include trei etape distincte: Etapa 1: Identificarea serviciilor ecosistemice

Etapa 2: Ierarhizarea importanţei serviciilor ecosistemice

Etapa 3: Stabilirea valorii monetare a serviciilor ecosistemice

Identificarea și evaluarea serviciilor furnizate de către ecosistemele naturale și semi-naturale se realizează pe baza „modelului cascadă” (Potschin și Haines-Young, 2011) care integrează percepțiile actorilor sociali privind capacitatea ecosistemelor de a furniza variate bunuri şi servicii.

„Modelul cascadă” de analiză și evaluare a generării serviciilor ecosistemice

(Potschin și Haines-Young, 2011, http://cices.eu/supporting-functions/)


http://cices.eu/supporting-functions/

14


Prima etapă presupune identificarea cât mai multor beneficii sau avantaje derivate direct sau indirect din existenţa zonelor naturale luate în discuţie. Este un exerciţiu ce implică construirea unei imagini de ansamblu cu privire la totalitatea beneficiilor astfel că este absolut necesar ca acest demers să fie unul participativ care să implice o gamă cât mai largă de actori interesaţi.

A doua etapă implică ierarhizarea serviciilor ecosistemice. Este un demers ce porneşte de la recunoaşterea faptului că nu toate serviciile ecosistemice sunt la fel de importante pentru actorii sociali astfel încât, pentru a decide cu privire la modul de utilizare a naturii, este necesar un sistem de ierarhizare şi ponderare a valorii acestor servicii.

A treia etapă implică stabilirea unei valori monetare pentru serviciile ecosistemice. Acest demers, chiar dacă pentru anumite servicii poate părea arbitrar (mai ales pentru serviciile culturale non-materiale ) permite procese de comparare şi modelare strategică a modului optim de valorificare a serviciilor.

Tipologia utilizată pentru serviciile ecosistemice este conformă clasificării „The Common International Classification of Ecosystem Services” (CICES) (http://cices.eu), așa cum recomandă grupul de lucru de la nivel european pentru cartarea și evaluarea serviciilor ecosistemice (MAES 2014).

Pentru ultima etapă, și anume evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice, trebuie să se remarce, pe de o parte, multitudinea de metode și tehnici disponibile și dificultatea selectării unei singure metode pentru evaluarea întregului spectru de servicii ecosistemice. Pe de altă parte trebuie subliniat că valoarea serviciilor ecosistemice cuprinde două mari componente: valoarea de utilizare și valoarea de non-utilizare. Valoarea de utilizare este o componenta a valorii serviciilor ecosistemice ce reflectă relațiile directe și indirecte dintre serviciile ecosistemice și diverși utilizatori, relații care influențează în mod semnificativ mecanismul de valorificare a acestora, bazat pe raționamente economico-sociale și ecologice. Aparent, valoarea de utilizare nu ține de timp (este exprimată de utilizator „aici și acum”), dar, din perspectiva procesului de cunoaștere, ceea ce în prezent reprezintă o parte a valorii de non-utilizare, într-o perspectivă mai apropriată sau mai îndepartată, ar putea deveni valoare de utilizare.

Valoarea de utilizare a serviciilor ecosistemice este formată din: • Valoarea de utilizare reală: este data de satisfacția pe care o resimte utilizatorul „aici și acum” în

condițiile existenței unui serviciu ecosistemic, pentru a cărui valorificare își procură servicii complementare (este dispus să plătească în mod efectiv);

• Valoarea de utilizare directă: se referă la servicii tangibile/accesibile direct (biomasa vegetală, animală, resurse recreative etc.);

• Valoarea de utilizare indirectă îți găseste izvorul într-o serie de avantaje funcționale, respectiv în categoria serviciilo ecosistemice de reglare și control;


http://cices.eu/

15


• Valoarea de utilizare potențială este atașată acelor servicii eco-sistemice identificate/percepute ca atare, dar care nu oferă o satisfacție „aici și acum”, fiind vizate ca oportunități (se manifestă disponibilitatea de a plăti, în scopul conservării) într-un viitor mai apropiat sau mai indepartat;

• Valoarea opțională/cvasiopțională este valoarea atribuită de un utilizator în condiții de aversiune față de riscul degradării/dispariției unui serviciu ecosistemic (valoare opțională) sau de neutralitate față de risc (valoarea cvasiopțională) ca expresie a dorinței de a resimți în viitor propria satisfacție legată de un serviciu ecosistemic sau altul;

• Valoarea de vecinatate este valoarea atribuită de același utilizator, dar cu dorința de a rezerva altor utilizatori contemporani (caz în care vorbim de valoarea de vecinătate spațială), sau din generațiile viitoare (caz în care vorbim de valoarea de vecinatate temporală) satisfacție legată de un serviciu ecosistemic sau altul.

Structura valorii serviciilor ecosistemice

Gradul de acuratețe al rezultatelor depinde în mare măsură de tipul de metode utilizate. De cele mai multe ori se recomandă utilizarea mai multor metode și compararea rezultatelor obținute pentru validarea acestora.

În funcție de disponibilitatea datelor și informațiilor și de nivelul de complexitate necesar pentru analiză, metodele au fost grupate în trei nivele de complexitate astfel:


16


Nivelul de complexitate 1

Exemplu: Cartarea serviciilor ecosistemice prin folosirea hărților de utilizare a terenurilor

Aceast tip de analiză este foarte ușor de realizat dar nu permite decât o evaluare teoretică potențială a serviciilor și a localizarii acestora și o evaluare grosieră a calității serviciilor ecosistemice Se bazează pe furnizarea informațiilor de către experți., cartarea serviciilor ecosistemice fiind realizată prin integrarea modului de acoperire al terenului cu matricea serviciilor ecosistemice potențial furnizate de către ecosistemele din aria protejată, acestea fiind evaluate pe o scară între 0 și 5 în funcție de capacitatea lor de a furniza serviciul respectiv (0 – fără capacitate relevantă, 1- capacitate mică, 2- capacitate relevantă, 3- capacitate medie, 4- capacitate înaltă, 5- capacitate foarte înaltă) (Burkhard și colab. 2009, 2012, 2014, Stoll și colab. 2015).


Reprezintă o îmbunătățire a primului nivel. Datele anterioare sunt suplimentate cu diferite seturi de date (pe baza cunoștiintelor existente). În aceasta categorie se regăsesc inclusiv datele din literatura cu privire la capacitatea productivă a anumitor specii/ecosisteme. Sunt utilizate diferite tehnici de upscaling/downscaling pentru evaluarea calitativă și cantitativă ale serviciilor ecosistemice.


17



Presupune dezvoltarea de modele capabile să descrie mai bine calitatea și cantitatea serviciilor furnizate (decât simpla raportare la suprafață a unor servicii evaluate în locații specifice).

Etapa 1: Identificarea serviciilor ecosistemice

Scop:

• identificarea cât mai multor beneficii şi avantaje directe sau indirecte generate de existenţa unei zone naturale.

Identificarea serviciilor ecosistemice presupune un efort de conştientizare a multitudinii de beneficii furnizate de zonele naturale. Pentru acest lucru este nevoie ca demersul să fie unul participativ astfel încât toate percepţiile sociale cu privire la avantaje să fie identificate şi consemnate. Abordarea participativă este esenţială mai ales în cazul ariilor naturale unde se regăsesc servicii concurenţiale ce divizează comunitatea. Este cazul, spre exemplu a zonelor împădurite care sunt valoroase atât prin faptul că furnizează masă lemnoasă cât şi pentru faptul că favorizează turismul. Valorificarea concomitentă a celor două servicii este conflictuală în condiţiile în care exploatarea pădurilor scade valoarea turistică a unei zone. În acest context este important ca toţi factorii interesaţi să participe la un demers de identificare a serviciilor ecosistemice. Este de asemenea important ca demersul de identificare să treacă dincolo de evidenţele imediate şi să exploreze o paletă cât mai largă beneficii.

Se face aici distincţia dintre:

a. servicii directe şi servicii indirecte b. servicii manifeste şi servicii latente


18


c. servicii imediate şi servicii de viitor d. servicii exploatate şi servicii neexploatate e. servicii valorificabile economic şi servicii nevalorificabile economic, f. etc

Toate aceste categori prezentate anterior sunt doar direcţii posibile de conducere şi problematizare a dezbaterilor publice cu privire la serviciile ecosistemice.

Mod de lucru:

Pentru atingerea acestui scop există o multitudine de metode, fiecare cu avantaje si dezavantaje specifice. Indiferent de metoda utilizată întrebarea la care se caută un răspuns este aceeaşi:

Care sunt avantajele/beneficiile conferite de existenţa ariei naturale analizate?

Metoda Comentarii Interviu individual cu actori interesați Persoanele participante nu obțin o

imagine de ansamblu cu privire la percepția colectivă

Interviu de grup cu actori interesați Permite conştientizarea şi a altor perspective ce formează mentalul colectiv

Sondaj Poate cuprinde mai multe tipuri de intrebări: fie intrebări deschise (ce beneficii oferă natura) fie intrebări închise (care din beneficiile de mai jos sunt furnizate de aria naturala analizată?)

Metoda Delphi – grup de experți ce stabilesc serviciile Furnizează, de regulă, o listă mare de beneficii posibile.

Analiza bibliografică Este cea mai rapidă şi puţin costisitoare metodă însă nu surprinde dinamica socială şi nici specificitatea ariilor studiate

Metodologia VALUECOSERV propune două modalităţi distincte ce pot fi utilizate atât împreună cât şi separat pentru a identifica percepţia actorilor interesaţi cu privire la serviciile ecosistemice furnizate de o anumită arie naturală:

a. ancheta sociologică. Este o metodă cantitativă ce presupune utilizarea unui chestionar prin care se solicită actorilor interesaţi să indice existenţa beneficiilor şi avantajelor generate de existenţa şi conservarea unei zone naturale. Beneficiile potenţiale sunt nominalizate, în mod specific, în chestionar urmand ca subiecţii să precizeze daca acestea sunt sau nu furnizate de aria narurală analizată. Avantajul acestei metode constă în faptul că se poate adresa unui număr mare de persoane. Totuşi, metoda necesită competenţe de specialitate în procesarea şi analiza statistică


19


a răspunsurilor. Astfel de analize pot duce la segmentări ale populaţiei studiate funcţie de modul în care definesc serviciile ecosistemice. Chestionarul VALUECOSERV a fost construit pornind de la tipologia CICES de clasificare a serviciilor ecosistemice. Serviciile au fost însă transpuse într-un limbaj accesibil astfel încât chestionarul poate fi completat de aproape orice persoană indiferfent de nivelul de educaţie. Completarea lui se face individual având o durată de cca 15 minute. După analiza chestionarelor se recomandă prezentarea şi discutarea publică a rezultatelor înregistrate. Paşi:

1. tipărirea şi multiplicarea chestionarelor 2. stabilirea eşantionului. Este de dorit ca subiecţii să repreznite diversitatea socio-

demografică a populaţiei unde se realizează analiza. Asta înseamnă construirea unui eşantion reprezentativ pentru comunitatea studiată. Chiar dacă nu se urmăreşte un demers reprezentativ ci doar unul explorativ (care să indexeze serviciile ecosistemice) se recomandă completarea a cel puţin 120 de chestionare.

3. Administrarea chestionarelor. Chestionarele se pot completa direct de subiecţi sau administrate de un operator de sondaj care citeşte întrebările şi consemnează răspunsurile.

4. Realizarea unei baze de date cu răspunsurile subiecţilor. 5. Analiza statistică şi raport. 6. Prezentarea publică a rezultatelor demersului de cercetare. Este o etapă

esenţială prin care se oferă comunităţii feed-back cu privire la rezultatele obţinute. Dacă datele de cercetare sunt utilizate pentru a fundamenta o serie de decizii publice privind valorificarea ariei naturale prezentarea şi discutarea rezultatelor este esenţială.

b. Dezbatere de grup. Metoda presupune organizarea unei întâlniri publice la care să se discute despre beneficiile generate de aria naturală. Avantajul major este conferit de schimbul de idei şi percepţii ceea ce permite, pentru toţi participanţii, aprofundarea înţelegerii cu privire la multitudinea serviciilor furnizate de natură. Prin dezbatere oamenii ajung să conştientizeze atât beneficii pe care nu le cunoşteau dar şi pluralitatea percepţiilor sociale. Dezbaterea este şi o modalitate esenţială pentru fundamentarea unui consens social cu privire la direcţiile de valorificare a ariilor naturale. Paşi:

1. Planificarea dezbaterii. Presupune stabilirea unei locaţii potrivite, a participanţilor precum, a agendei de lucru (desfăşurător), a persoanelor ce vor face prezentări, dată şi oră.

2. Convocarea participanţilor


20


3. Multiplicarea/pregătirea materialelor ce vor fi prezentate şi înmânate participanţilor.

4. Desfăşurarea întâlnirii. Presupune parcurgerea agendei de lucru.

Etapa 2: Ierarhizarea importanţei serviciilor ecosistemice

Scop:

• identificarea celor mai importante servicii ecosistemice aşa cum sunt ele definite la nivelul mentalului colectiv.

Pentru actorii sociali nu toate serviciile au aceeaşi importanţă. Funcţie de valorile sociale, de interesele şi preocupările personale unele servicii pot fi considerate mai importante decât altele. De exemplu pentru o persoană ce deţine un atelier de prelucrare a lemnului şi o persoană ce administrează o pensiune turistică o pădure poate avea valori extrem de diferite. În timp ce primul ar avea interes să o exploateze al doilea ar avea interes să o conserve.

Stabilirea gradului de importanţă socială a serviciilor ecosistemice este esenţială pentru a le putea valorifica adecvat. Stabilirea unei ierahii sociale a serviciiloe ecosistemice este un demers necesar mai ales în condiţiile în care multe servicii sunt conflictuale. Spre exemplu, exploatarea masei lemnoase dintr-o arie naturală afectează negativ capacitatea ecosistemului de a mai furniza alte servicii precum protecţie la alunecări de teren, protecţie la vânt, viscol şi înzăpeziri, oxigenarea aerului etc.

Mod de lucru:

Proiectul VALUECOSERV propune trei maniere de ierarhizare a serviciilor ecosistemice identificate şi anume:

a. Sondaj de opine prin care se solicită actorilor locali să dea o notă de la 1 la 10 pentru importanţa serviciilor ecosistemice generate de aria naturală. Această metodă nu implică o unitate a criteriilor de evaluare ci doar o consemnare a percepţiilor. Stabilirea importanţei serviciilor se face, de cele mai multe ori, intuitiv. Totuşi, este de aşteptat ca în urma evaluărilor date de un număr suficient de mare de subiecţi să se ajungă la o identificare corectă a celor mai importante 10 servicii ecosistemice. Practic, în cadrul chestinarului privind identificarea serviciilor ecosistemice se solicită subiecţilor să dea şi o notă pe o scală predefinită.

b. Dezbatere publică. Este o continuare a discuţiilor publice privind identificarea serviciilor ecosistemice. În acest sens, după ce acestea au fost identificate şi consemnate se stimulează o discuţie privind cele mai importante servicii. subiecţii pot avea criterii diferite/subiective de


21


definire a priorităţilor iar punerea lor în discuţie permite o aprofundare a înţelegerii sociale privind avantajele ecosistemice. În urma discuţiilor se solicită tuturor celor prezenţi să indice care sunt, în percepţia lor individuală, cele mai importante 5 servicii. După ce toţi actorii prezenţi au exprimat opţiunile personale se face o însumare a tuturor preferinţelor exprimate şi se obţine astfel o imagine de grup. Se recomandă continuarea cu o discuţie privind rezultatele „votului de grup”: ce părere aveţie despre ierarhia care a reieşit în urma opţiunilor noastre?”

c. Ierarhie funcţie de valoarea monetară estimată pentru fiecare serviciu. Acest lucru presupune parcurgerea etapei a treia (secţiunea următoare) şi stabilirea unei ierarhii funcţie de criteriul monetar drept criteriu unic de ierarhizare. De precizat că acest lucru este dificil de realizat pentru serviciile culturale care nu au o valoare economică directă (ex. funcţia identitară, istorică, spirituală sau de conservare a biodiversităţii)

Etapa 3: Stabilirea valorii monetare a serviciilor ecosistemice

Scop:

• stabilirea valorii monetare a serviciilor ecosistemice.

Această etapă presupune identificarea expresiei monetare a serviciilor ecosistemice. Intrebarea fundamentală care se pune este:

„Care este valoarea monetară a serviciilor furnizate de aria protejată?”

În general, în stabilirea valorii monetare se utilizează un cumul de metode în funcţie de natura serviciilor analizate / identificate în aria protejată:

a. Servicii comercializabile. Este vorba mai ales despre serviciile de producţie (masă lemnoasă, agregate, fructe de pădure, apă potabilă etc.) a căror valoare de piață este uşor de stabilit prin raportare la preţurile de comercializare.

b. Servicii publice. Acestea se încadrează în categoria bunurilor publice sau cvasipublice caracterizate prin acces neîgrădit şi consum nelimitat. Cu alte cuvinte nu se poate pune o barieră nici pentru cine poate utiliza serviciul şi nici pentru cât consumă un anumit consumator. Este cazul, spre exemplu, al aerului curat şi purificat de existenţa unei păduri. Nici accesul şi nici consumul acestei resurse nu este limitat astfel încât acesta devine un bun public.

Procesul de evaluare monetară a serviciilor ecosistemice este de tipul unui model „iterativ” ce necesită aplicarea mai multor metode și tehnici de evaluare a serviciilor ecosistemice.


22


START

Caracterizati Ec

Testati ipotezele aplicand MTEM

Alege metoda/tehnica

Definiti Se

Caracterizati Se

Parametri Se

Caracteristicile Se

Metodele aplicarii MTEM

Studii bazate pe MTEM

Caracteristicile Ec

Randamentul Ec

Preturile Se

Sursplusul consumatorului /producatorului

Calculeaza valoarea totala a Ec/Sit

Calculeaza valoarea de piata

Calculeaza oferta

DA

Calculeaza valoarea totala

NU

Aplica M/T Aplica transferul de informatii

Valoarea totala Valoarea totala

Se comer-cializeaza?

Mai sunt Se de evaluat?

Exista studii asemanatoare?

Schema logică de evaluare a serviciilor ecosistemice unde: EC – ecosistem, SE = serviciu ecosistemic, MTEM = metode si tehici de evaluare a mediului


23


Metode și tehnici de stabilire a valorii monetare a serviciilor ecosistemice:

a. bazate pe mecanisme de piaţă, în care se cuantifică serviciile ecosistemice în funcție consimțământul de a plăti observat al utilizatorilor, a preferințelor exprimate de aceștia: metoda preţurilor de piaţă, metoda productivităţii, metoda preţurilor hedonice şi metoda costurilor de călătorie. Unele serviciile ecosistemice sunt tranzacționate pe piaţă (de ex. lemn, pește) și valorile lor pot fi estimate în funcție de cantităţile cumpărate și furnizate la diferite preţuri. În acest caz se stabileşte capacitatea de producţie a acelor servicii de către ecosistem și se calculează oferta pe baza indicatorilor de cantitate și apoi se utilizează valoarea de piață, calculându-se surplusul consumatorului / producătorului. Alte resurse, cum ar fi apa curată, sunt utilizate ca intrări în fluxul de producție, iar valoarea lor poate fi măsurată prin contribuția lor la veniturile realizate din bunul comercial final. Prețul unui bun reflectă calitatea mediului în care aceasta se situează; calitatea mediului apare deci ca un factor independent care influiențează nivelul prețului. Piața imobiliară exprimă cel mai bine această situație: atunci când cumpărătorii acceptă sistematic să plătească prețuri mai mari pe terenuri și locuințe amplasate în zone mai puțin poluate comparativ cu prețurile acelorași terenuri și locuințe din zonele poluate, își manifestă de fapt disponibilitatea de a plăti pentru o calitate superioară a mediului, ca reflex al valorii pe care o asociază unui mediu de o anumită calitate. Disponibilitatea de a plăti pentru a vizita (în scopuri recreeative, culturale, ştiinţifice) o zonă naturală poate fi considerată ca expresie a valorii asociată acesteia.

b. bazate pe pe alte mecanisme economice decât cele de piață, valoarea serviciilor ecosistemice fiind măsurată prin consimțământul de a plăti al utilizatorilor pentru a evita o pagubă de mediu: costul evitării pagubei, înlocurii sau substituirii. Valoarea serviciilor ecosistemice se estimează fie pe baza costurilor de evitare a daunelor cauzate de servicii pierdute conexe, costul necesar pentru re-creerea serviciilor respective, costul de înlocuire a acestora, sau costul furnizării serviciilor de substituție. Valoarea de protecţie împotriva vânturilor puternice şi a riscului de înzăpezire pe care o furnizează o pădure se echivalează cu costul necesar pentru înfiinţarea unei perdele forestiere de protecţie.

c. bazate pe pe alte mecanisme economice decât cele de piață, valoarea serviciilor ecosistemice fiind măsurată prin consimțământul de a plăti declarat al utilizatorilor, a preferințelor declarate de aceștia: evaluarea contingentată, modelarea alegerii în condițiile unei piețe ipotetice, identificându-se / evaluându-se prioritățile pe care le au diferite grupuri de interese

În tabelul următor se realizează o trecere în revistă a serviciilor ecosistemice care au stat la baza evaluarii în cadrul MA (2005) precum și a metodelor care sunt în mod constant utilizate pentru evaluare.

Serviciile de producție sunt, de cele mai multe ori, evaluate utilizând valoarea de piață. Din păcate aceasta metodă nu permite evidențierea modului în care valoarea de piață s-ar modifica ca urmare a


24


posibilelor modificări viitoare ale calității și cantității acestor servicii. Pentru aceasta ca și pentru restul tipurilor de servicii ecosistemice se utilizează ața numitele metode indirecte de evaluare. În aceasta categorie sunt incluse serviciile culturale dar și alte categorii de servicii (ex. de reglare) (Opera project).

Serviciile ecosistemelor si diferite modalitati de evaluare a acestora (dupa Koetse și colab., 2015)

Metode de evaluare directă pe

piață Metoda preferinţei

exprimate Metoda preferinţei

declarate

Metoda prețului de piață

Metoda funcției de productie

Metoda evaluării costului

Preț hedonic

Metoda costului călătoriei

Evaluarea contingentă

Evaluarea alegerii

Servicii de productie

Hrană X X

X X Apă X X

X X

Lemn și fibre X X

X X Combustibil X X

X X

Servicii de reglare

Reglarea climatului

X

X X

Atenuarea inundațiilor

X X

X X

Controlul bolilor X

X

X X Purificarea apei X X X

X X

Servicii culturale Valoare estetică

X

X X Recreere

X X X X

Educație

X X Valoare spirituală

X X

Servicii suport Ciclarea

nutrienților

X X Formarea solului

X X

Producția primară

X X

O serie de considerente ar trebui să stea la baza selectării diferitelor metode de evaluare economică atunci când se realizează evaluarea economică a serviciilor ecosistemice:

1. tipul de serviciu ecosistemic ce urmează să fie evaluat


25


2. tipul de valoare economică ce urmează să fie evaluată (valoarea de utilizare vs. non-utilizare);

3. scopul evaluării (evaluarea TEV sau marginală) 4. disponibilitatea datelor și informațiilor

Mod de lucru

Soluția adoptată în cadrul Proiectul VALUECOSERV pentru determinarea valorii serviciilor ecosistemice reprezintă un mix de metode, tehnici, ipoteze, care permit stabilirea profilul ariilor protejate luate spre studiu de caz, dar și tranziția de la utilitatea ordinală a serviciilor ecosistemice la dimensiunea valorică a acestora.

În acest demers problemele de soluționat au fost: • agregarea utilităților ordinale de la nivel local, cu cele de la nivel regional și național; • determinarea surplusului utilizatorului, componentă a valorii de utilizare, alături de valoarea de

piață.

Serviciile ecosistemice cheie în zona de studiu sunt identificate în cadrul atelierelor de lucru realizate cu grupuri de experți (metoda DELPHI), reprezentanți ai grupurilor de interese de la nivel local, regional și național.

Profilul ariei protejate este definit pe baza utilității cardinale si ordinale a serviciilor ecosistemice.

Utilitatea cardinală a fost evaluată în funcție de scorul obținut de serviciile ecosistemice identificate de utilizatori (locali, regionali, naționali).

Utilitatea ordinală a fost evaluată având ca punct de plecare tehnica bazată pe modelarea alegerii, tehnică subsumată metodei pieței ipotetice. Pentru exprimarea utilității ordinale s-au utilizat coeficienții de importanță a serviciilor ecosistemice ce definesc profiul ariei protejate, coeficienți obținuți cu ajutorul tehnicii compararea pe perechi subsumată metodei tip DELPHI.

Aplicarea metodei Delphi – tehnica compararării pe perechi – se face în patru pași, si anume:

1: Prioritatea acordată fiecărui serviciu ecosistemic în comparație cu celelalte servicii ecosistemice.

În cadrul fiecărui grup de lucru, experții au comparat două câte două beneficiile/serviciile furnizate de către aria protejată si au ales serviciul considerat mai important. Formularul de analiză comparativă a importanței serviciilor/beneficiilor se poate completat individual sau pentru un grup de participanți la ateliere și prezintă un format tabelar.


26


2: Stabilirea frecvenței cu care fiecare serviciu ecosistemic a fost preferat de către fiecare expert (grup de experți) celorlaltor servicii.

Stabilirea frecvenței absolute a preferinței față de fiecare dintre beneficiile/serviciile identificate se realizează la nivel local, regional și național.

3: Stabilirea ponderii frecvenței (n) cu care a fost preferat fiecare serviciu ecosistemic de către fiecare expert (grup de experți) în numărul total al judecăților de valoare

O judecată de valoare reprezintă compararea unui serviciu ecosistemic cu fiecare din celelalte servicii pentru a stabili inferioritatea/ superioritatea. Spre exemplu, dacă numărul experților/ grupurilor de experți este 4 iar numarul de serviciiilor ecosistemice este 5, totalul judecăților de valoare este egal cu 4*5 = 20 iar ponderea este n/20.

Stabilirea ponderilor/ frecvențelor relative a se realizeza, de asemenea, la nivel local, regional și național.

4: Stabilirea scorului mediu final

La final, se calculează o medie aritmetică ponderată a scorurilor obținute la cele trei nivele: local, regional si național.

Nivelul coeficienților de importanță utilizați a fost determinat ca medie ponderată, apreciind locul și rolul categoriilor de utilizatori pe baza regulii majorității absolute: utilizatori locali 51%, utilizatori regionali 34%, utilizatori naționali 15%. În mod evident pot exista diferențe notabile privind percepția sistemelor ecosistemice însa se consideră că decidenții/utilizatorii naționali și regionali trebuie să dezvolte prorame/proiecte pentru îmbunătățirea percepției serviciilor ecosistemice de către utilizatorii locali.

Ținând cont de utilitatea ordinală se identifică serviciul ecosistemic rerezentativ din punct de vedere al reflectării la nivelul pieței .

Pentru determinarea surplusului utilizatorului, ținând cont de datele și informațiile disponibile, dar și de cerința identificării unei metode rapide de evaluare a serviciilor ecosistemice, s-a luat în calcul o familie de funcții ale cererii, cu ajutorul cărora s-a determinat nivelul mediu al raportului dintre surplusul utilizatorului și valoarea de piață.

În consecință, pentru evaluarea serviciilor ecosistemice, s-a considerat oportună utilizarea tehnicii bazată pe modelarea alegerii; utilizatorii locali, regionali și naționali au fost solicitați să-și exprime preferințele pornind de la o lista cât mai completă a serviciilor ecosistemice (vezi secțiunile Etapa 1: Identificarea serviciilor ecosistemice și Etapa 2: Evaluarea importanţei/semnificaţiei sociale a serviciilor


27


ecosistemice și ierarhizarea acestora), exercițiu care a permis stabilirea profilului sitului și ulterior a relațiilor de superioritate/inferioritate între diferitele servicii ecosistemice/atribute ale sitului în cauză. Metoda „prețurilor de piață” Scop: Stabilirea unei valori monetare pentru serviciile ecosistemice. Descriere: Metoda „prețurilor de piață” estimează valoarea pe care o au serviciile ecosistemice care sunt tranzacționate pe piaţă (de ex. lemn, pește), în funcție de cantităţile cumpărate și furnizate la diferite preţuri. Valoarea serviciilor (VS) ecosistemice se calculează prin însumarea prețului pieței (PP) cu surplusul consumatorului (SC):

VS = PP + SC Pentru măsurarea surplusului consumatorului se recurge la un calcul matematic în baza reprezentării grafice a relației dintre valoarea de piață și surplusul consumatorului

Relația dintre valoarea de piață și surplusul consumatorului

Unde: OT = Oferta totală; OP = Oferta exprimată pe piață; PP = prețul pieței; VP = valoarea de piață; SC = surplusul consumatorului

Finalitatea unui asemenea demers îl constituie stabilirea coeficientului de importanță a fiecaruia dintre serviciile ecosistemice aparținând profilului sitului,ca suport pentru evaluarea monetară a acestora.

Trebuie menționat faptul că această metodă de evaluare se bazează pe evaluarea participativă a stakeholderilor de la nivel local, regional și național și, prin urmare, definirea și evaluarea serviciilor ecosistemice au un caracter social și subiectiv, subsumat percepției importanței pe care fiecare comunitate locală sau societate în parte o acordă servciiilor ecosistemice la un moment dat.

Pentru exemplificare este prezentată în continuare aplicarea acestei metodologii pentru situl ROSCI0224 – Scroviștea, arie protejată de importanță comunitară.

V P


28


Studiu de caz: ROSCI0224 – Scroviștea

are o suprafață de 3.391 ha ce se distribuie în județul Ilfov, în regiunea de dezvoltare București-Ilfov. Teritoriul ariei protejate este împărțit de comunele Periș și Ciolpani.

Localizarea arii protejate de importanță comunitară ROSCI0224 – Scroviștea

Scroviştea reprezintă una dintre ultimele zone unde se mai găsesc reminiscenţe ale vechilor Codrii ai Vlăsiei (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa și Carpinus betulus). Pădurile în combinație cu zonele umede (lacuri, bălți și râuri) dau importanță ariei, în contextul județului Ilfov, ce reprezintă o regiune supusă dezvoltării din vecinătatea Bucureștiului.

Habitatetele forestiere și acvatice de interes european prezente pe teritoriul sitului sunt următoarele: 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition, 3160 Lacuri distrofice și iazuri, 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, 92A0 Păduri galerii de salcie albă şi plop alb (planul de management al sitului NATURA 2000 ROSCI0224).

Pe teritoriul sitului îşi găsesc adăpostul specii de animale şi plante de interes comunitar, între care amintim: trifoiaşul de baltă - Marsilea quadrifolia, roata de apă - Aldrovanda vesiculosa, fluturele maturna - Euphydryas maturna, rădaşca - Lucanus cervus, peştele ţigănuş - Umbra krameri, tritonul cu creastă - Triturus cristatus, ţestoasa de apă - Emys orbicularis, raţa roşie - Aythya nyroca, stârcul de noapte – Nycticorax nycticorax, egreta mică - Egretta garzetta.


29


Cartarea serviciilor ecosistemice a fost realizată prin integrarea modului de acoperire al terenului cu matricea serviciilor ecosistemice potențial furnizate de către ecosistemele naturale și semi-naturale din aria protejată pilot, acestea fiind evaluate pe o scară între 0 și 5 în funcție de capacitatea ecosistemelor de a furniza serviciul respectiv (0 – fără capacitate relevantă, 1- capacitate mică, 2- capacitate relevantă, 3- capacitate medie, 4- capacitate înaltă, 5- capacitate foarte înaltă).

Modul de acoperire al terenului în ROSCI0224 – Scroviștea

Principalele tipuri de acoperire a terenului în ROSCI0224 – Scroviștea

Tipuri de acoperire a terenului % Corpuri de apă 2.54 Livezi 1.70 Păduri de foioase 90.96 Spațiu urban discontinuu și spatiu rural 0.15 Terenuri arabile neirigate 3.70 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 0.85 Unități industriale sau comerciale 0.10 Vii 0.002 Zone de culturi complexe 0.001 Total 100 sursă primară a datelor: CORINE Land Cover, European Environment Agency


30


Capacitatea de furnizare a serviciilor de suport în ROSCI0224 – Scroviștea

Capacitatea de furnizare a serviciilor de producție în ROSCI0224 – Scroviștea


31


Capacitatea de furnizare a serviciilor de reglare în ROSCI0224 – Scroviștea

Capacitatea de furnizare a serviciilor culturale în ROSCI0224 – Scroviștea


32


S-au desfășurat trei workshopuri cu factorii de interes local, regional și national pentru identificarea serviciilor ecosistemice. Serviciile identificate – sunt prezentate conform denumirilor acordate de către participanții la atelierele de lucru cu reprezentanții grupurilor de interese de la nivel local, regional și național. La nivel local, participanții s-au constituit intr-un singur grup de lucru, iar la nivel regional și național s-au constituit șase grupuri.

Stabilirea ponderii frecvenței (n) cu care a fost preferat fiecare serviciu ecosistemic de către fiecare expert (grup de experți) în numărul total al judecăților de valoare s-a realizat, de asemeni, la nivel local, regional și național. Tabelele centralizatore cu opțiunile ordonate descrescător și un punctaj mediu calculat pentru fiecare din beneficiile identificate sunt prezentate în continuare. Gruparea în ordine descrescătoare, de la serviciul ecosistemic identificat ca fiind cel mai important în viziunea participanților la serviciul considerat cu importanța relativă cea mai redusă se stabilește în funcție de prioritatea acordată fiecărui serviciu ecosistemic în comparație cu celelalte servicii ecosistemice.

Scrovistea Local

Importanță Servicii/beneficii Nr alegeri % in total Punctaj mediu

1 Conservarea biodiversitatii 8 17.8% 8

2 Reducere poluare aer 8 17.8% 8

3 Scop Educational 7 15.6% 7

4 Brand 6 13.3% 6

5 Lemne 6 13.3% 6

6 Spatiu pentru activitati sportive/recreative 4 8.9% 4

7 Industria prelucrarii lemnului 4 8.9% 4

8 Albine/apicultura 2 4.4% 2

9 Ciuperci 0 0.0% 0

10 Peste/pescuit 0 0.0% 0

Total 45 100% 45

În evaluarea participanților de la nivel local, sunt două servicii ecosistemice cu cea mai mare importanța, și anume conservarea biodiversității si reducerea poluării aerului. La polul opus, deși au fost identificate de către participanți ca servicii importante, peștele/pescuitul și ciupercile nu au fost preferate în stabilirea importantei față de niciun alt servciciu ecosistemic, prin urmare punctajul lor este egal cu zero.

Și la nivel regional au existat două servicii ecostemice cu punctaj maxim – Conservarea biodiversității și Reglarea climei. Deși a existat variație între răspunsurile grupurilor de lucru, acestea au fost relativ


33


omogene, existând un aord în ceea ce priveste importanța conservării biodiversității precum și a funcțiilor de reglare ale ecosistemelor din ariile protejate.

Scrovistea Regional

Importanță Servicii/beneficii Numar alegeri % in total Punctaj mediu

1 Reglare climă 40 18.5% 6.67

2 Conservarea biodiverstatii 40 18.5% 6.67

3 Reducerea poluarii aerului 38 17.6% 6.33

4 Calitatea apei 30 13.9% 5.00

5 Lemn 22 10.2% 3.67

6 Miere 16 7.4% 2.67

7 Plante medicinale/Fructe de padure 12 5.6% 2.00

8 Cercetare 10 4.6% 1.67

9 Ecoturism 8 3.7% 1.33

Total 216 100% 36

NATIONAL

Importanță Servicii/beneficii Numar alegeri % in total Punctaj mediu

1 Biodiversitate 46 17.4% 7.67

2 Apă 36 13.6% 6.00

3 Siguranță/protecție inundații/alunecări de teren 34 12.8% 5.67

4 Reglare resurse apă 34 12.8% 5.67

5 Hrană 33 12.5% 5.50

6 Reglare/purificare aer 29 10.9% 4.83 7 Ameliorare/menținere stare de sanatate populatie 26 9.8% 4.33

8 Recreere și Turism 10 3.8% 1.67

9 Cercetare științifică 9 3.4% 1.50

10 Conservare tradiții/patrimoniu cultural 8 3.0% 1.33

Total 265 100.0% 44.17


34


Nivelul coeficienților de importanță utilizați a fost determinat ca medie ponderată, apreciind locul și rolul categoriilor de utilizatori pe baza regulii majorității absolute: utilizatori locali 51%, utilizatori regionali 34%, utilizatori naționali 15%.

Ținând cont de utilitatea ordnală, s-a identificat serviciul ecosistemic rerezentativ din punct de vedere al reflectării la nivelul pieței și anume lemnul. Oferta totală de masă lemnoasă pe picior se estimează având în vedere:

• Creșterea curentă anuală - media pe țară • Creșterea curentă anuală locală • Structura masei lemnoase: rășinoase, foioase moi, stejar, foioase tari

Oferta exprimată pe piață se cosideră la un nivel minim de 70% din oferta totală.

Stabilirea coeficienților de importanță a preferinței față de beneficiile identificate

Serviciul ecosistemic/ Utilitate cardinală, Sit Scroviștea

Coeficienții de importanță/ Utilitate ordinală

Local Regional Național Valoare medie ponderata

Conservarea biodiversității 0,178 0,185 0,174 0,180 Reducerea poluarii aerului 0,178 0,176 0,109 0,167 Lemn 0,133 0,102 0,000 0,103 Educatie 0,156 0,000 0,000 0,079

Brand 0,133 0,000 0,000 0,068 Calitatea apei 0,000 0,139 0,136 0,068 Ecoturism 0,089 0,037 0,038 0,064 Reglare climă 0,000 0,185 0,000 0,063

Miere 0,044 0,074 0,000 0,048 Lemn/ Industrie 0,089 0,000 0,000 0,045 Plante medicinale/Fructe padure/ Ciuperci 0,000 0,056 0,125 0,038 Cercetare 0,000 0,046 0,034 0,021 Calitatea apei/ Reglare resurse 0,000 0,000 0,128 0,019 Protectia la inundatii 0,000 0,000 0,128 0,019 Sanatate populatie 0,000 0,000 0,098 0,015 Conservare traditii 0,000 0,000 0,030 0,005 1,00 1,00 1,00 1,00


35


Detalierea calculului valorii serviciuluir ecosistemic lemn Serviciul ecosistemic/ Utilitate

cardinală Unitatea de măsură

Aria protejată Scroviștea

1. Oferta totală m3/ha/an 5,6 2. Oferta de piață m3/ha/an 4 3. Prețul pieței Lei/m3 155 4. Valoarea de piață Lei/ha 620 5. Surplusul consumatorului Lei/ha 776 6. Valoarea serviciului “lemn” Lei/ha 1396 7. Valoarea serviciilor din portofoliu Lei/ha 13553

Prețul masei lemnoase pe picior (exprimat în lei/m3) se obține pe baza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, a datelor din fișa economică de în vederea valorificării masei lemnoase.

Valoarea totală si valoarea de utilizare pentru sit-ul Scroviștea

Serviciul ecosistemic/ Utilitate cardinală, Sit Scroviștea

Valoarea totala lei/ha

Valoarea de utilizare

lei/ha

Conservarea biodiversității 2440 n.a. Reducerea poluarii aerului 2263 2263 Lemn/ Folosinta privata 1396 1396 Educatie 1071 1071 Brand 922 922 Calitatea apei 922 922 Ecoturism 867 867 Reglare climă 854 854 Miere 651 651 Lemn/ Industrie 610 610 Plante medicinale/Fructe padure/ Ciuperci 515 515

Cercetare 285 285 Calitatea apei/ Reglare resurse 258 258 Protectia la inundatii 258 258 Sanatate populatie 203 203 Conservare traditii 68 68


36


Bibliografie selectivă

Potschin, M. and R. Haines-Young (2011): Introduction to the special issue. Progress in Physical

Geography 35(5): 571-574.

CICES, 2013. Common International Classification of Ecosystem Services. http://cices.eu

MAES, 2014. Mapping and Assessment of Ecosystems and their Services: Indicators for ecosystem

assessments under Action 5 of the EU Biodiversity Strategy to 2020, 2nd Report – Final, February 2014.

Carmen Lenuta Trica, Negrei Costel, Economia si gestiunea resurselor de apa, Ed. Paralela 45,2006

MA, 2005. Ecosystems and Human Well-Being: Biodiversity Synthesis Report. Millennium Ecosystem

Assessment, World Resources Institute, Washington D.C.

Negrei Costel, Economia si politica mediului, Ed.ASE,2004

Negrei Costel, Instrumente si metode in managementul mediului,ED. Economica,1999

Negrei Costel, Operatori, politici, comunicare in managementul mediului,Ed, Pro Transilvania,1996

Negrei Costel, Palarie Teodora, Evaluarea riscului-suport al managementului ecosistemelor acvatice,Ed.

ASE,2013

TEEB, 2010. The Economics of Ecosystems and Biodiversity: Ecological and economic foundation.

Earthscan, Cambridge.


http://cices.eu/

37


Agendă de lucru AGENDĂ

Workshop pentru situl ____________________ Data ________________ /Locatia ______________________________

ORAR TEMA DESFĂȘURARE

SOSIREA ȘI ÎNREGISTRAREA PARTICIPANȚILOR. CAFEA DE ÎNTÂMPINARE

INTRODUCERE – prezentarea

workshopului și a participanților Moderator …………..

-Prezentarea proiectului și atelierului de lucru -Prezentarea participanților

IDENTIFICAREA SERVICIILOR

ECOSISTEMICE Moderator …………..

Prezentare generală privind serviciile ecosistemice cu accent pe clarificarea urmatoarelor aspecte: -Ce sunt serviciile ecosistemice? -De ce este importantă măsurarea acestor servicii? -Prezentarea sitului și a serviciilor ecosistemice aferente. - Discuții pentru clarificarea serviciilor descrise anterior. Întrebări: ce părere aveți despre acest serviciu, este el important pentru comunitate? De care dintre aceste servicii aveți nevoie imediat sau pe termen mediu și lung?

PAUZĂ DE CAFEA / PRÂNZ

EVALUAREA SERVICIILOR

ECOSISTEMICE - Moderator …………..

Activitatea se va desfășura în grupuri de lucru a câte 2-3 persoane (completarea fișei de evaluare a serviciilor ecosistemice) Prezentarea rezultatelor obținute ca urmare a evaluării importanței serviciilor ecosistemice. Concluziile workshopului


38


Formular de identificare a serviciilor ecosistemice la nivel local și reginal


39


Formular de identificare a serviciilor ecosistemice ale

Sitului Natura 2000 ......................... Acest formular are ca scop identificarea beneficiilor (servicii ecosistemice) furnizate si generate de existenta sitului Natura 2000.

Mai jos va prezentam o lista beneficii posibile intalnite la nivelul diferitelor arii naturale. Va rugam sa ne spuneti daca aceste beneficii se regasesc la nivelul sitului Natura 2000 si cat de importante considerati ca sunt acestea.

Va multumim!


40


Incercuiti varianta de raspuns pe care o considerati adecvata

DA

NU

Nu stiu

Importanta (nota de la 1 la 10)

1 – Deloc important 10 – Foarte important

Beneficii legate

de hrana oamenilor

Situl furnizeaza:

1. cereale/legume obtinute prin utilizarea terenurilor agricole din sit

1 2 3

2. fructe din livezi/pomi fructiferi din interiorul sitului 1 2 3 3. fructe de padure 1 2 3 4. ciuperci 1 2 3 5. plante aromatice si medicinale 1 2 3 6. vanat 1 2 3 7. surse de apa potabila pentru populatie 1 2 3 8. peste 1 2 3 9. sare sau alte resurse minerale utilizabile in alimentatie 1 2 3 10. altceva….. (CE?)

1 2 3

Beneficii legate de

cresterea animalelor

Situl furnizeaza:

11. zone de pasunat pentru animale 1 2 3 12. fanete 1 2 3 13. cresterea albinelor (prin utilizarea florei existente) 1 2 3 14. apa pentru animale 1 2 3 15. resurse de hrana pentru alte animale din gospodarii 1 2 3 16. altceva….. (CE?)

1 2 3


41


Resurse naturale utilizate in activitatea economica

Situl furnizeaza:

17. resurse lemnoase pentru incalzire 1 2 3 18. lemn pentru industria lemnului - prelucrare 1 2 3 19. plante industriale (canepa si alte plante exploatate industrial

pentru fibra si celuloza) 1 2 3

20. alte materii prime utilizate in industria farmaceutica sau alte industrii

1 2 3

21. resurse de apa utilizate pentru irigatii, uz casnic sau uz industrial

1 2 3

22. materiale de constructii: nisip, agregate, piatra 1 2 3 23. alte minereuri/zacaminte minerale de suprafata sau subteran 1 2 3 24. altceva CE?

1 2 3

Resurse cu valoare

energetica

Situl furnizeaza:

25. productie de energie (vant, hidroenergie, solar, etc) 1 2 3 26. zacaminte de carbune, petrol sau gaze naturale 1 2 3 27. materiale vegetale utilizate ca biocombustibili 1 2 3 28. altceva CE?

1 2 3

29. situl contribuie la reducerea poluarii aerului la nivel local/regional

1 2 3

30. situl contribuie la imbunatatirea calitatii solului la nivel local 31. vegetatia sitului contribuie la reducerea zgomotelor,

mirosurilor neplacute si la imbunatatirea peisajului (perdele 1 2 3


42


Beneficii pentru mediu

forestiere) 32. situl contribuie protejarea zonei fata de inundatii 1 2 3 33. vegetatia din sit ofera perdele forestiere de protectie a

terenurilor agricole, drumurilor/gospodariilor fata de vanturi puternice, inzapeziri, etc.

1 2 3

34. situl oferta protectie pentru culturi/gospodarii prin forme de relief (dealuri, terase, etc)

1 2 3

35. situl contribuie la protejarea terenurilor fata de eroziune si alunecari de teren

1 2 3

36. situl contribuie la imbunatatirea gradului de conservare a unor specii de animale/pasari/etc.

1 2 3

37. altceva 1 2 3 Valoare turistica

si simbolica 38. situl contribuie la atragerea de turisti in zona 1 2 3 39. in sit exista obiective de interes cultural - istoric 1 2 3 40. in sit exista locuri/obiective cu semnificatie religioasa / sacre 1 2 3 41. in sit exista obiective naturale (forme de relief) cu caracter

unic in Romania 1 2 3

42. in sit exista specii de plante sau animale a caror conservare este importanta

1 2 3

43. situl cuprinde o serie de peisaje spectaculoase 1 2 3 44. altceva CE?

Valoare ecologica generala

45. situl contribuie la conservarea ecosistemelor si la protectia biodiversitatii

1 2 3

46. altceva CE?

1 2 3


43


In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii:

Foarte mare masura

Mare masura Mica masura Foarte mica masura

Utilizarea terenurilor din sit trebuie sa se faca punand accent pe protejarea/conservarea naturii?

Protejarea mediului este mai importanta decat exploatarea economica a resurselor din sit

Sexul respondentului: 1. Barbat 2. Femeie

Varsta dvs in ani impliniti: ………………………………

Ultima scoala absolvita: 1. Scoala generala 2. Scoala profesionala 3. Liceu 4. Studii universitare

Dumneavoastra aveti proprietați in interiorul sitului? 1. DA 2. NU

Locul dvs de munca are legatura cu protectia mediului? 1. DA 2. NU


44


Formular de identificare a serviciilor ecosistemice la nivel național

Formular de identificare a serviciilor ecosistemice ale Siturilor Natura 2000 in Romania

Acest formular are ca scop identificarea beneficiilor (servicii ecosistemice) furnizate si generate de existenta siturilor Natura 2000.

Mai jos va prezentam o lista beneficii posibile intalnite la nivelul diferitelor arii naturale. Va rugam sa ne spuneti daca aceste beneficii se regasesc la nivelul sitului Natura 2000 si cat de importante considerati ca sunt acestea.

Va multumim!


45


Cat de importante considerati ca sunt urmatoarele servicii ecosistemice intalnite la nivelul ariilor

naturale din Romania

Importanta (nota de la 1 la 10)

1 – Deloc important 10 – Foarte important

Beneficii legate

de hrana

oamenilor

Siturile furnizeaza:

1. cereale/legume obtinute prin utilizarea terenurilor agricole din ariile naturale 2. fructe din livezi/pomi fructiferi din interiorul ariilor naturale 3. fructe de padure 4. ciuperci 5. plante aromatice si medicinale 6. vanat 7. surse de apa potabila pentru populatie 8. peste 9. sare sau alte resurse minerale utilizabile in alimentatie 10. altceva….. (CE?)

Beneficii legate de

cresterea animalelor

Siturile

furnizeaza:

11. zone de pasunat pentru animale 12. fanete 13. cresterea albinelor (prin utilizarea florei existente) 14. apa pentru animale 15. resurse de hrana pentru alte animale din gospodarii 16. altceva….. (CE?)


46


Resurse naturale

utilizate in activitatea economica

Siturile furnizeaza:

17. resurse lemnoase pentru incalzire 18. lemn pentru industria lemnului - prelucrare 19. plante industriale (canepa si alte plante exploatate industrial pentru fibra si

celuloza)

20. alte materii prime utilizate in industria farmaceutica sau alte industrii 21. resurse de apa utilizate pentru irigatii, uz casnic sau uz industrial 22. materiale de constructii: nisip, agregate, piatra 23. alte minereuri/zacaminte minerale de suprafata sau subteran 24. altceva CE?

Resurse cu valoare

energetica

25. zone cu potential pentru productie de energie (vant, hidroenergie, solar, etc) 26. zacaminte de carbune, petrol sau gaze naturale 27. materiale vegetale utilizate ca biocombustibili 28. altceva CE?

29. Ariile naturale contribuie la reducerea poluarii aerului la nivel local/regional 30. Ariile naturale contribuie la imbunatatirea calitatii solului la nivel local 31. Vegetatia ariilor naturale contribuie la reducerea zgomotelor, mirosurilor

neplacute si la imbunatatirea peisajului (perdele forestiere)


47


Beneficii pentru mediu

32. Ariile naturale contribuie la protejarea comunitatilor fata de inundatii 33. vegetatia din ariile naturale ofera perdele forestiere de protectie a terenurilor

agricole, drumurilor/gospodariilor fata de vanturi puternice, inzapeziri, etc.

34. Ariile naturale oferta protectie pentru culturi/gospodarii prin forme de relief (dealuri, terase, etc)

35. Ariile naturale contribuie la protejarea terenurilor fata de eroziune si alunecari de teren

36. Ariile naturale contribuie la imbunatatirea gradului de conservare a unor specii de animale/pasari/etc.

37. altceva Valoare

turistica si simbolica

38. Ariile naturale contribuie la atragerea de turisti in zona 39. Obiective de interes cultural – istoric localizate in interiorul ariilor naturale 40. Locuri/obiective cu semnificatie religioasa / sacre situate in interiorul ariilor

naturale

41. Obiective naturale (forme de relief) cu caracter unic in Romania 42. Specii de plante sau animale cu caracter simbolic pentru comunitatile locale 43. Peisaje spectaculoase 44. Ariile naturale reprezinta zone de conservare a traditiilor 45. Altceva. CE

Valoare ecologica generala

46. Siturile contribuie la conservarea ecosistemelor si la protectia biodiversitatii

47. altceva CE?


48


In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii:

Foarte mare masura

Mare masura Mica masura Foarte mica masura

Utilizarea terenurilor din ariile naturale trebuie sa se faca punand accent pe protejarea/conservarea naturii?

Protejarea mediului este mai importanta decat exploatarea economica a resurselor din sit

Sexul respondentului: 1. Barbat 2. Femeie

Varsta dvs in ani impliniti: ………………………………

Ultima scoala absolvita: 1. Scoala generala 2. Scoala profesionala 3. Liceu 4. Studii universitare

Dumneavoastra aveti proprietați in interiorul sitului? 1. DA 2. NU

Locul dvs de munca are legatura cu protectia mediului? 1. DA 2. NU



Formularul de analiză comparativă a importanței serviciilor/beneficiilor

Formular de analiza comparartiva a importantei serviciilor/beneficiilor furnizate de Siturile Natura 2000

Instructiuni:

In tabelul de mai jos va rugam sa comparati doua cate doua beneficiile pe care le furnizeaza existenta siturilor Natura 2000 si sa ne spuneti pe care il considerati mai important. Serviciile apreciate ca reprezentative sunt numerotate de la 1 la 10 atat pe verticala cat si pe orizontala. In fiecare casuta scrieti numarul serviciului pe care il considerati mai important. In conditiile in care nu puteti aprecia scrieti „0”.

Servicii/beneficii S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10



Publicaţie realizată în cadrul proiectului

Evaluarea serviciilor ecosistemice ale ariilor protejate în România –ValueEcoServ

Situri Natura 2000 pilot: ROSCI0002 – Apuseni, ROSCI0067 – Deniz Tepe, ROSCI0224 – Scroviștea

10 situri Natura 2000 în care au fost extrapolate rezultatele:

ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, ROSCI0043 Comana, ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0354 Platforma Cotmeana, ROSCI0046 Cozia, ROSCI0283 Cheile Doftanei, ROSCI0060 Dealurile Agighiolului, ROSCI0157

Pădurea Hagieni – Cotul Văii, ROSCI0137 Pădurea Bogăţii și ROSCI0190 Penteleu

Promotor de proiect: Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD)

Str. Hatmanul Arbore, nr. 21, etj.3, ap.6, București Tel: 021-310.33.20 Fax: 021-310.33.21

Mail: [email protected] Website organizație: www.cndd.ro

Website proiect: http://valueecoserv.cndd.ro

Proiect finanțat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014 în cadrul Programului RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”

www.eeagrants.org www.eeagrantsmediu.ro

Ghid de evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice Autori: Mihai ADAMESCU, Magda BUCUR, Relu GIUCA, Roxana CAZACU, Constantin CAZACU,

Georgia ARHIRE, Costel Negrei, Florian NITU


mailto:[email protected]

http://www.cndd.ro/


http://www.eeagrants.org/

http://www.eeagrantsmediu.ro/

Documents

Ghid pentru evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice