INTRODUCERE

Termenul de achiziţii publice este folosit pentru a descrie obţinerea de lucrări, produse şi servicii de către institutii si autorităţi publice naţionale, teritoriale sau locale.

O definiţie generică a achiziţiei publice este dobândirea, definitivă sau temporară, de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii, prin atribuirea unui contract de achiziţie publică.

Sectorul public, utilităţile şi alte entităţi definite ca "autorităţi contractante" trebuie să obţină produse, servicii şi lucrări pentru o varietate largă de activităţi pe care le desfăsoară. Majoritatea contractelor pe care le atribuie trebuie făcute publice atat pe plan naţional cat şi pe plan european, cu respectarea deplină a tuturor principiilor achiziţiilor publice.

Regulile pe baza cărora se atribuie contractele de achiziţii publice sunt menite să asigure libertatea de miscare a bunurilor şi serviciilor în Uniunea Europeană şi să garanteze că procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică respectă reglementările privind libera concurenţă.

În anul 2004 Comisia Europeană a adoptat două noi directive privind achiziţiile publice, respectiv Directiva 2004/17/EC si Directiva 2004/18/EC. În acest sens, Uniunea Europeană a elaborat o serie de reguli care acum se aplică şi Romaniei.

Principiile aflate la baza acestor reguli sunt înlăturarea barierelor şi deschiderea unei noi pieţe, competitive şi nediscriminatorii.

Actuala legislaţie1 din România în domeniul achiziţiilor publice a intrat în vigoare în luna iunie 2006 şi a avut ca obiectiv principal transpunerea noilor Directive UE în materie, asigurându-se astfel armonizarea deplină cu acquis-ul comunitar.

Contractul de achiziţie publică

Contractul de achiziţie publică este contractul comercial care include şi categoria contractului sectorial, cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;

Planificarea achiziţiilor

Programul anual al achizitiilor publice este un document de planificare ce cuprinde achizitiile publice ce urmeaza a fi facute intr-un an bugetar.

Intocmirea programului anual al achizitiilor publice este strans legata de intocmirea bugetului anual, forma definitiva a programului fiind aprobata dupa aprobarea bugetului.

1 OUG 34/2006, aprobata prin Legea nr.337/2006, publicata in Monitorul Oficial nr.418/2006

La fundamentarea cheltuielilor evidentiate in buget trebuie să se aibă în vedere:

baza legală a cheltuielilor;

destinaţia cheltuielilor;

analiza preţurilor şi tarifelor;

analiza serviciilor oferite din punct de vedere cantitativ şi calitativ;

previziunea asupra schimbărilor ce vor intervenii;

elemente specifice de calcul (ex. nr personal, nr. asistaţi, nr elevi, beneficiari ai venitului minim garantat, salarii de bază, etc.)

Sefii structurilor interne, cu atributii in elaborarea bugetului, trebuie sa fundamenteze cheltuielile pentru fiecare capitol bugetar.

Fundamentarea presupune detalierea fiecarei cheltuieli in sensul stabilirii bunului/serviciului/lucrarii necesare, prioritatea acestei cheltuieli, etc.

In acest sens daca fundamentarea cheltuielilor din buget sunt facute corect implicit sunt fundamentate si achizitiile ce urmeaza a fi facute.

ETAPE IN ELABORAREA PROGRAMULUI ANUAL AL ACHIZITIILOR PUBLICE

1. Identificarea necesitatilor

Necesitatile autoritatii contractante rezulta din rolul pe care institutia publica il are in mediul in care isi desfasoara activitatea.

Pentru stabilirea nevoilor se tine seama de:

- produsele si serviciile publice pe care le ofera;

- nevoile comunitatii in care isi desfasoara activitatea;

- proiectele pe care le are in derulare;

- resursele materiale pe care le are la dispozitie.

Atunci cand isi stabileste necesitatile autoritatea contractanta trebuie sa ia in calcul ce anume poate realiza prin compartimentele sale si prestarea caror servicii va fi contractata de la operatorii economici.

De asemenea trebuie sa tina cont de referatele de necesitate intocmite de structurile de specialitate care semnaleaza atat necesitatile de functionare curenta precum si necesitatile comunitatii respective.

2. Estimarea valorii contractului si punerea in corespondenta cu vocabularul comun al achizitiilor publice (CPV)

Estimarea valorii contractului este reglementata in sectiunea 2 din OUG 34/2006.

Valoarea estimata reprezinta valoarea cea mai probabila care va fi platita pentru achizitia unor produse/servicii/lucrari.

Valoarea estimata se obtine prin calcul, formula generala fiind urmatoarea:

V=Pv x Q , unde:

V- valoarea estimata

Pv – pretul viitor (estimat, previzionat)

Q – cantitatea.

Cand stabilim valoarea estimata trebuie sa avem in vedere si pretul de piata, posibilitatile de dobandire si costurile aferente (leasing, rate, etc.), posibilitatile de ajustare a pretului dupa incheierea contractului, posibilitatea suplimentarii cantitatilor contractuale.

In cazul in care obiectul contractului si obiectivele autoritatii contractante impun aplicarea unei proceduri care presupune premierea participantilor cum ar fi concursul de solutii valoarea estimata trebuie sa cuprinda si valoarea premiilor ce se intentioneaza a se acorda.

Estimarea valorii achizitiei si punerea in corespondenta a obiectului contractului cu vocabularul comun al achizitiilor publice a nascut mai multe controverse.

Intr-un punct de vedere al Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP)2, expus in sectiunea intrebari si raspunsuri a paginii oficiale de internet, se specifica: “Obiectul contractelor de achizitie publica se pune in corespondenta cu sistemul de grupare si codificare utilizat in Vocabularul comun al achizitiilor publice (CPV). Aceasta se realizeaza prin incadrarea produsului, serviciului sau lucrarii in codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare acuratete acel produs/serviciu/lucrare.

----------------------

Avand in vedere cele de mai sus, dupa incadrarea in codul CPV cel mai specific posibil (cu cat mai putine zerouri in coada), se estimeaza valoarea contractului cu respectarea regulilor prevazute in Capitolul II, Sectiunea a 2-a, din O.U.G. nr. 34/2006, urmand ca, in functie de valoarea estimata, sa se aleaga procedura de atribuire.”

Din cele expuse mai sus reiese ca dupa ce se stabileste obiectul contractului se aloca un cod CPV cat mai specific si apoi se estimeaza valoarea contractului.

De aici se poate trage concluzia ca se vor grupa toate produsele/serviciile/lucrarile similare (carora li se aloca acelasi cod CPV) ce urmeaza a fi achizitionate de autoritatea contractanta, se vor cumula valorile estimate ale acestor produse si valoarea obtinuta se va compara cu pragurile valorice din OUG 34/2006.

Dar, aceasta deductie logica este contrazisa de catre ANRMAP in acelasi punct de vedere: “Precizam ca nu exista o legatura directa intre codurile CPV si modalitatea de estimare a valorii unui contract de achizitie publica.”Afirmatia de mai sus isi gaseste sensul atunci cand, de exemplu, avem de achizitionat un produs ce presupune si servicii de punere in functiune. In acest caz achizitiei i se aloca codul CPV al produsului. Dar, daca am aloca 2 coduri CPV – unul 2 www.anrmap.ro - sectiunea Intrebari si raspunsuri

pentru produsul achizionat si unul pentru serviciile de punere in functiune – am putea spune, intradevar, ca nu exista o legatura directa intre codurile CPV si modalitatea de estimare.

Si in cazul in care dorim sa achizitionam o lucrare de constructii este evident ca valoarea estimata se calculeaza pentru obiectivul lucrarii si nu separand fiecare operatie in parte (lucrari de instalatii, lucrari de structura, etc.) si alocandu-le cate un cod CPV.

Intr-un alt punct de vedere al ANRMAP se specifica: “Astfel, estimarea se face pe contract, respectiv pe achiziţie, care la rândul ei corespunde unei necesităţi, nu pe cod CPV.

Totodată, încadrarea obiectului mai multor contracte de achiziţie publică în acelaşi cod CPV nu atrage în mod automat obligaţia cumulării, în scopul determinării procedurii ce urmează a fi aplicate, a valorii estimate a acestora.

Estimarea se analizează şi se realizează, pentru fiecare caz în parte, în funcţie de scopul atribuirii unui contract, respectiv în funcţie de necesităţile autorităţii contractante pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziţii, fără a implica, într-un asemenea caz, încălcarea art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006.”

Analizand cele expuse mai sus rezulta ca atunci cand stabilim valoarea estimata a unei achizitii trebuie sa avem in vedere necesitatea pe care o satisface acea achizitie, respectiv scopul atribuirii contractului.

Ramane, astfel, problema stabilirii cu exactitate a necesitatii autoritatii contractante, ca prim pas in determinarea valorii estimate si, implicit a procedurii de atribuire.

Presupunem ca autoritatii contractante ii este necesara o cladire in care sa functioneze o institutie de invatamant. Scopul acestei achizitii este obtinerea unei cladiri functionale, care sa respecte standardele. Este evident ca valoarea estimata va cuprinde toate lucrarile necesare realizarii cladirii respective, obiectul contractului neputand fi scindat in mai multe lucrari specifice, pentru ca aceste contractate separat, nu duc la indeplinirea scopului atribuirii, respectiv obtinerea unei cladiri functionale.

Un alt exemplu, in aplicarea punctului de vedere expus mai sus ar fi achizionarea merelor. O primarie achizitioneaza mere pentru caminul de batrani si in cadrul programului “Fructe in scoli”. In acest caz se pot incheia 2 contracte de achizitie publica pentru ca, cu toate ca au acelasi obiect, acestea au scopuri diferite.

In acelasi punct de vedere al ANRMAP, se adauga: “Totodata, pentru a va ajuta in aplicarea prevederilor OUG nr. 34/2006, pentru estimarea valorii contractului, va prezentam urmatoarele exemple:a) In cazul in care autoritatea contractanta isi propune sa achizitioneze lucrari pentru care urmeaza sa puna la dispozitia executantului utilaje care se monteaza, echipamente tehnologice sau orice alte amenajari si dotari necesare executiei lucrarilor, atunci valoarea estimata a contractului de lucrari respectiv trebuie sa includa si valoarea estimata a facilitatilor mentionate.b) Produsele similare reprezinta produse cu acelasi uz sau cu uz similar care sunt grupate sub acelasi cod CPV, cum ar fi uniforme barbati si uniforme

femei. In aceasta situatie procedura se alege in functie de valoarea estimata cumulata.

c) Daca lucrarile au acelasi cod CPV, dar urmeaza sa fie executate pe amplasamente diferite si pentru care au fost elaborate studii de fezabilitate diferite, atunci valoarea estimata se calculeaza pentru fiecare lucrare in parte.d) Serviciile de consultanta financiara nu pot fi considerate servicii similare cu cele de consultanta tehnica. In consecinta, procedura de atribuire se alege in functie de valoarea estimata pentru fiecare contract in parte.”

Analizand cele expuse la litera b) si ceea ce rezulta din punctele de vedere mai sus mentionate concluzionam ca tot pentru a stabili valoarea estimata a unui contract trebuie sa grupam produsele similare, daca acestea corespund aceluiasi scop al autoritatii contractante.

Sintagma “produse similare” este uzitata dar nu este definita in OUG 34/2006 si nici in celelalte acte normative care reglementeaza domeniul achizitiilor publice.

Din cele de mai sus ar rezulta ca produsele/serviciile/lucrarile similare sunt cele care pot fi grupate sub acelasi cod CPV.

Dar, codurile CPV sunt generale si specifice. De aici rezulta interpretari diferite ale organelor de control care, uneori, considera ca incadrarea obiectului contractului sub un cod CPV specific nu a fost corecta si a fost facuta cu incalcarea art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006.

In lucrarea intitulata “EU public procurement law: an introduction”, scrisa de un colectiv din EU Asia Inter University Network for Teaching and Research in Public Procurement Regulation, la pag 105 se specifica: “Semnificatia cuvantului “similar” nu este clar, dar, intr-un punct de vedere acceptat produsele sau serviciile similare sunt cele care, in mod obisnuit, sunt furnizate/prestate de aceeasi firma. Aceast punct de vedere sugereaza gruparea intr-un singur contract a mai multor produse/servicii/lucrari atunci cand este rezonabil din punct de vedere comercial.”

Cu alte cuvinte nu se recomanda gruparea atunci cand produsele/serviciile/lucrarile ar fi furnizate/prestate/executate de firme cu obiecte de activitate diferite, care nu ar fi in masura sa indeplineasca obiectul contractului decat printr-o eventuala asociere.

De exemplu obiectul unui contract ar putea fi furnizarea pachetului “cornul si laptele”. Daca stabilim astfel obiectul contractului firmele nu pot depune oferta decat in asociere, pentru ca in mod normal nu exista o firma care sa produca si produse de patiserie si produse lactate. Acestea ar putea, intradevar, furnizate de o firma care comercializeaza nu si produce dar pretul achizitiei ar fi mai mare pentru ca ar fi in plus adaosul comercial.

In incercarea de a primi o definitie a produselor similare de la ANRMAP am solicitat un punct de vedere pe un caz concret. Astfel, am ridicat urmatoarea intrebare la care am primit raspunsul de mai jos.

I. Institutia noastra are nevoie in cursul unui an, pentru functionare, de diferite obiecte de papetarie cum ar fi: hartie de scris, de xerox, pixuri, creioane, perforatoare,etc. Considerati ca acestea corespund aceleiasi necesitati si ar trebui sa faca obiectul unui singur contract?

R. Atunci când stabileşte necesitatea grupării unor produse ce urmează a fi

achiziţionate, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere atât principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, cât şi scopul atribuirii contractului în cauză, respectiv necesităţile pe care urmează să le acopere îndeplinirea acestuia.

Pe cale de consecinţă, desi din exemplul dvs. înţelegem că există argumente pentru gruparea în cadrul aceluiaşi contract a mai multor produse, subliniem faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să stabilească obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, în funcţie de necesităţile proprii, cu respectarea celor mai sus precizate.

3. Identificarea fondurilor

Pentru identificarea fondurilor se va avea in vedere bugetul aprobat sau propunerea de buget fundamentata (atunci cand se elaboreaza prima varianta a programului anual) si posibilitatea accesarii altor fonduri, cum ar fi: fonduri comunitare, sponsorizari, credite, etc.

In functie de fondurile pe care le are la dispozitie sau lipsa acestora, autoritatea contractanta poate lua in considerare si achizitionarea in leasing, rate sau chiar inchirierea.

Autoritatea contractanta poate initia procedura şi fără a avea fondurile aprobate scriptic, cu condiţia ca la momentului angajamentului – încheierea contractului – autoritatea contractantă să dispună efectiv de fondurile respective. (iniţierea unei proceduri de atribuire nu reprezintă o angajare de fonduri în accepţiunea Legii finanţelor publice).

In cazul in care un contract are o perioada de desfasurare care depaseste anul bugetar aceasta se constituie intr-o actiune multianuala.

Pentru actiunile multianuale se incriu in buget creditele de angajament si creditele bugetare in mod distinct.

Creditul de angajament3 este limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, in timpul exercitiului bugetar, in limitele aprobate.

Creditul bugetar - suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni.

4. Prioritizarea necesitatilor

Prioritizarea achizitiilor publice reprezinta stabilirea gradului de importanta al achizitiilor considerate ca necesare pentru un an bugetar si nevoia de investitii.

Decizia privind ierarhizarea necesitatilor este o decizie strategica care se ia tinandu-se cont de:

3 Legea 500/2002 privind finantele publice

- obiectivele pe care si le-a stabilit autoritatea contractanta avand in vedere rolul pe care il are in cadrul comunitatii;

- strategia trasata la nivel de organism public;

- previziunile privind fondurile ce se vor putea obtine in anul bugetar pentru care se elaboreaza programul anual al achizitiilor publice.

Fiind o decizie de ordin strategic, aceasta trebuie luata de factorii de decizie din cadrul institutiei publice in stransa colaborare cu compartimentul financiar-contabil si compartimentul specializat in domeniul achizitiilor publice.

5. Alegerea procedurii de atribuire

Alegerea procedurii se realizeaza parcurgand urmatorii pasi:

- identificarea necesitatii;

- identificarea obiectului contractului care satisface in cea mai mare masura necesitatea identificata, tinandu-se cont de limitarile financiare, organizatorice si de timp;

- indentificarea si atasarea unui cod CPV obiectului contractului;

- estimarea valorii contractului;

- alegerea modalitatii de atribuire in functie de valoarea estimata si de situatia specifica ( nivelul ofertei pe piata, contract de complexitate deosebita, situatie de urgenta, etc.)

6. Elaborarea calendarului de atribuire

Elaborarea calendarului de atribuire se va face avand in vedere referatele de necesitate ce cuprind datele la care produsele/serviciile/lucrarile devin necesare, estimarea perioadei de alocare a fondurilor si lista concediilor personalului implicat in activitatea de achizitii publice.

7. Stabilirea persoanei responsabile pentru atribuirea contractului

Persoana responsabila cu atribuirea contractului se va desemna in functie de complexitatea contractului, experienta si specilitatea persoanelor responsabile cu achizitiile publice.

MODALITATILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

Atribuirea unui contract de achizitie publica se face, de regula prin derularea unei proceduri de atribuire, respectiv uneia dintre urmatoarele proceduri de atribuire prevazute de art.18 din OUG nr.34/2006

- licitatia deschisa;

- licitatia restransa;

- dialog competitiv;

- negocierea cu anunt de participare;

- negocierea fara anunt de participare;

- cererea de oferte;

- concursul de solutii.

Modalitatile speciale de atribuire a contractului de achizitie publica sunt:

- acordul cadru;

- sistemul de achizitii dinamic;

- licitatia electronica.

Licitatia deschisa 4

Licitatia deschisa reprezinta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta.

Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea spre publicare, a unui anunt de participare prin care solicita operatorilor economici interesati depunerea de oferte.

Procedura de licitatie deschisa se desfasoara, de regula, intr-o singura etapa.

Autoritatea contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare si in documentatia de atribuire.

Este recomandat a fi aplicata atunci cand oferta pe piata nu este excedentara.

Licitatia restransa 5

Licitatia restransa reprezinta procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune oferta.

Procedura de licitatie restransa se desfasoara, de regula, in doua etape:

- etapa de selectare a candidatilor, prin aplicarea criteriilor de selectie;

4 OUG 34/2006, cap.III, sectiunea 25 OUG 34/2006, cap.III, sectiunea 3

- etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati, prin aplicarea criteriului de atribuire.

Autoritatea contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare si in documentatia de atribuire.

Licitatia restransa se initiaza prin transmiterea spre publicare, a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi.

Este recomandat a fi aplicata atunci oferta pe piata este excedentara.

Cererea de oferte 6

Cererea de oferte este procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita oferte de la mai multi operatori economici.

Cazurile in care se poate folosi aceasta procedura sunt specificate in art.124 din OUG 34/2006, care specifica:

Peste pragul prevăzut la art. 19, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica procedura de cerere de oferte în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:

a) pentru contractul de furnizare: 125.000 euro;

b) pentru contractul de servicii: 125.000 euro;

c) pentru contractul de lucrări: 4.845.000 euro.

Cererea de oferte se initiaza prin publicarea in SEAP a unei invitatii de participare la procedura de atribuire.

Din art.19 si 124 coroborate rezulta ca atunci cand valoarea estimata, fara TVA este mai mare decat echivalentul in lei a 15.000 euro si mai mica decat pragurile specificate mai sus se aplica procedura de cerere de oferte.

Daca valoarea estimata, fara TVA este mai mare decat echivalentul in lei a pragurilor specificate mai sus se pot aplica procedurile de licitatie deschisa sau restransa.

6 OUG 34/2006, cap.III, sectiunea 7

Decizia pentru aplicarea procedurilor de dialog competitiv, negocierea cu anunt de participare, negocierea fara anunt de participare, concursul de solutii nu se ia avand in vedere pragurile valorice specificate in OUG 34/2006.

Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare 7

Negocierea reprezintă o procedură de atribuire a unui contract de achizitie publică prin care o autoritate contractantă negociează cu candidatii preselectati/selectati clauzele contractuale, inclusiv pretul.

Sunt reglementate două tipuri de negocieri:

a) cu publicarea prealabilă a unui anunt de participare;

b) fără publicarea prealabilă a unui anunt de participare;

Pentru fiecare din cele două tipuri de negocieri legea prevede expres si limitativ situatiile în care acestea pot fi desfăsurate.

Situatiile în care procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunt de participare este posibilă sunt următoarele:

1.În urma aplicării licitatiei deschise, licitatiei restrânse, a dialogului competitiv sau a cererii de oferte nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme

Mai trebuie specificat că în situatia în care sunt invitati la negociere toti ofertantii care au participat la procedura anterioară de licitatie deschisă, restrânsă, dialog competitiv sau cerere de oferte, atunci autoritatea contractantă are dreptul de a nu transmite un anunt de participare în conditiile în care ofertantii au îndeplinit criteriile de calificare si au depus oferte.

2. În situatii exceptionale, temeinic motivate, atunci când natura lucrărilor/ produselor/serviciilor sau riscurile implicate de executarea/ livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare initiala globală a pretului viitorului contract de achizitie publică.

Cea de a doua situatie care permite demararea unei proceduri de negociere cu publicare este aplicabilă în două cazuri distincte:

a) natura lucrărilor/ produselor/serviciilor nu permit o estimare initiala globală a pretului viitorului contract de achizitie publică;

b) riscurile implicate de executarea/ livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare initiala globală a pretului viitorului contract de achizitie publică

Primul caz poate fi întâlnit în practică mai ales în lucrările de constructii, atunci când, de exemplu, caracteristicile geomorfice ale subsolului unui teren (adâncime, ape

7 OUG 34/2006, cap.III, sectiunea 5

subterane, consistentă, etc.) nu permit o estimare initială globală a valorii contractului, nefiind cunoscute tipurile de lucrări ce urmează a fi executate.

De asemenea, contractele complexe care presupun si executie de lucrări si prestări de servicii (proiectarea, construirea, întretinerea si exploatarea unei facilităti) pot conduce la imposibilitatea unei estimări initiale globale a pretului viitorului contract.

Cel de al doilea caz este mai des întâlnit în materie de concesiuni, concepute ca parteneriate public-private, atunci când riscurile financiare si comerciale trebuie împărtite si asumate de viitorii parteneri.

3. Atunci când serviciile care urmează să fie achizitionate, îndeosebi serviciile financiare, asa cum sunt acestea prevăzute în categoria 6 din anexa nr. 2A la ordonantă, sau serviciile intelectuale, cum ar fi cele care implică proiectarea lucrărilor, sunt de asa natură încât caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achizitie publică prin aplicarea licitatiei deschise sau licitatiei restrânse

Trebuie precizat că serviciile financiare prevăzute în categoria 6 din Anexa 2A sunt serviciile de asigurări, serviciile bancare si de investitii.

Aceste tipuri de servicii, precum si cele intelectuale, presupun, de multe ori, concepte creative care nu pot fi cuantificate si transpuse cu precizie ca specificatii tehnice în caietul de sarcini.

Procedura de negociere cu publicare permite autoritătilor contractante discutarea, pas cu pas, a posibilelor solutii si identificarea celei mai bune dintre acestea.

4. Atunci când lucrarile ce urmează a fi executate sunt necesare exclusiv în scopul cercetării stiintifice, experimentării sau dezvoltării tehnologice, si numai dacă acestea nu se realizează pentru obtinerea unui profit si nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente

Această situatie poate fi întâlnită atunci când, de exemplu, sunt testate tehnologii sau materiale noi, experimentale, pentru constructia unei clădiri "ecologice". Se urmăreste testarea eficientiei energetice, fără însă a se urmări obtinerea vreunui profit sau acoperirea costurilor aferente construirii.

Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare se desfasoara in trei etape:

- etapa de preselectie a candidatilor;

- etapa de negociere;

- etapa de evaluare a ofertelor finale.

Se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare.

Numărul minim de candidati precizat în anuntul de participare nu poate fi mai mic de 3, iar acestia vor fi preselectati prin aplicarea criteriilor stabilite în anunt.

Negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare 8

Negocierea fara publicarea unui anunt de participare reprezinta procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau cu mai multi operatori economice.

Runda/rundele de negociere se desfasoara separat, cu fiecare operator economic.

Negocierea fara publicare se aplica, in conditiile legii, indiferent de valoare estimata a contractului, in conditiile art.122 din OUG 34/2006.

Procedura se initiaza prin transmiterea unei invitatii la negociere unuia sau mai multor operatori economici.

Situatii in care se poate utiliza procedura

a) atunci cand, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic

Aceasta procedura se foloseste atat pentru protejarea drepturilor de autor cat si a unor drepturi de exclusivitate acordate de o autoritate contractanta competenta in domeniu.

Obiectele dreptului de autor sunt specificate in art.7 din Legea nr.8/1996, astfel:

“Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt::a) scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;b) operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;c) compozitiile muzicale cu sau fără text;d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;e) operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;f) operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;g) operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei şi a metalului, desene, design, precum şi alte opere de arta aplicată produselor destinate unei utilizări practice;h) operele de arhitectura, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectura;i) lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general.

Dreptul special sau exclusiv este definit de art.3 din OUG 34/2006 astfel:

„Dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată, conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o autoritate competentă şi care are ca efect rezervarea desfăşurării de activităţi în domeniul anumitor servicii

8 OUG 34/2006, cap.III, sectiunea 6

publice numai de către una sau de către un număr limitat de persoane, afectând în mod substanţial posibilitatea altor persoane de a desfăşura o astfel de activitate.”

Exemplu: CEZ Vanzare are drept exclusiv de distributie a energiei electrice pentru utilizatorii captivi in judetele Dolj, Mehedinti, Gorj, Olt, Valcea, Arges si Teleorman pe baza contractului de concesiune.

b) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. În cazuri de forţă majoră sau în cazuri temeinic motivate autoritatea contractantă are dreptul de a emite un ordin de începere a serviciilor/lucrărilor concomitent cu iniţierea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Extrema urgenta este o situatie imprevizibila, care nu poate fi luata in calcul de la inceputul anului si nu se datoreaza in niciunfel autoritatii contractante.

Situatia de extrema urgenta impiedica autoritatea contractanta sa aplice alte proceduri, intrucat nu poate aplica termenele de asteptare pentru fiecare pas procedural.

Exemplu: Autoritatea contractanta intentioneaza sa achizitioneze alimente pentru caminul de batrani si organizeaza o procedura de licitatie deschisa. In timpul procedurii primeste o contestatie depusa la CNSC (Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor). Contestatia nu este solutionata in termen. Autoritatea contractanta poate, in acest caz sa organizeze o procedura de Negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare pentru achizitionarea produselor alimentare necesare. Contractul incheiat in urma acestei proceduri nu trebuie sa depaseasca perioada de extrema urgenta, adica va dura pana la incheierea contractului atribuit in urma procedurii de licitatie deschisa.

c) atunci cand produsele ce urmeaza a fi livrate sunt fabricate exclusiv in scopul cercetarii stiintifice, experimentarii, studiilor sau dezvoltarii tehnologice, si numai daca acestea nu se realizeaza pentru obtinerea unui profit si nici nu urmaresc acoperirea costurilor aferente;

In acest caz produsele nu sunt fabricate la scara larga, nu au viabilitate comerciala, sunt concepute exclusiv pentru un anumit proiect de cercetare si nu ar putea dobandi alte utilizari

Achizitionarea de calculatoare, microscoape si alte echipamente/produse necesare desfasurarii activitatii de cercetare-dezvoltare, care sunt disponibile la scara larga pe piata, nu se circumscrie exceptiei mai sus mentionate.

d) atunci cand este necesara achizitionarea, de la furnizorul initial, a unor cantitati suplimentare de produse destinate inlocuirii partiale sau extinderii echipamentelor/ instalatiilor livrate anterior, si numai daca schimbarea furnizorului initial ar pune autoritatea contractanta in situatia de a achizitiona produse care, datorita caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determina incompatibilitati sau

dificultati tehnice sporite de operare si intretinere. Ca regulă generală, durata unor astfel de contracte, precum şi cea a contractelor reînnoite nu poate fi mai mare de 3 ani;

Exemplu: achizitia unui modul software pentru extinderea unui sistem de monitorizare video deja existent la nivelul unui localitati.

e) pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, achiziţia acestora realizându-se ca urmare a tranzacţiilor de pe piaţa la disponibil;

Materiile prime la care face referire OUG 34/2006 sunt definite de ANRMAP printr-o adresa remisa Bursei Romane de Marfuri (BRM), astfel: “ Potrivit lucrarilor de specialitate din domeniul tehnologiei industriale, materiile prime pot fi considerate acele produse naturale extrase dintr-o anumita resursa. "

In raport cu produsul obtinut acestea pot fi de baza, regasindu-se in componenta produsului mai mult sau mai putin transformate, sau auxiliare, ce contribuie la fabricarea produsului dar nu se regasesc in acestea, cum ar fi produsele petroliere de genul benzine, motorine, lubrifianti, combustibili de incalzire, pacura, bitum.

In functie de provenienta lor, materiile prime pot fi naturale, respectiv vegetale, animale si minerale, obtinute prin exploatarea unor resurse naturale, ca de exemplu cereale, cartofi, animale in viu si carcase, lapte, minereuri de fier, carbuni, titei, gaze naturale, nisip, pietris, sare, lemn sau semifabricate, respectiv produse ale unui alt proces de fabricatie realizat anterior, utilizate acum ca materii prime, de exemplu faina, derivatele primare ale lemnului (cheresteaua, conglomeratele), fibrele textile, cimentul, criblura, etc.”

In cazul in care autoritatea contractanta doreste achizitionarea de materii prime prin bursa de marfuri are de parcurs urmatorii pasi:

- incheierea unui contract de colaborare cu bursa de marfuri;

- intocmirea unui caiet de sarcini pentru produsele ce urmeaza a fi cumparate;

- emiterea ordinului de initiator de cumparare;

- desfasurarea tranzactiei, stabilirea ofertei castigatoare si incheierea contractului.

Pentru fiecare dintre ringurile specializate pe categorii exista proceduri de tranzactionare disponibile pe site-ul www.brm.ro

Intr-un punct de vedere emis de ANRMAP catre BRM se specifica:

„ Potrivit art.59 din HG 925/2006, in cazurile prevazute la art.122 lit.f) si art.252 lit.f) din ordonanta de urgenta, autoritatea contractata are dreptul de achizitiona numai acele categorii de produse fungibile cotate pe piata la disponibil, procedura fiind initiata prin transmiterea catre bursa a ordinului de cumparare.

Oferta castigatoare este aceea care la finalul tranzactiei in ringul bursei a prezentat cel mai scazut pret pentru produsul respectiv.

Accesarea pietei la disponibil organizata pe ringuri specializate in functie de categorii de marfuri dupa modelele NYMEX si ICE Futures pentru produsele petroliere si energetice, CME Group si NCDEX pentru legume-fructe, respectiv produse lactate

ce se preteaza a fi tranzactionate pe piata la disponibil in sensul art.122 lit.f) si art.252 lit.f) ale prezentei ordonante de urgenta, nu necesita din partea autoritatii contractante elaborarea documentatiilor de atribuire sau stabilirea cerintelor de calificare, prin urmare nici prezentarea unor oferte tehnice, respectiv financiare de catre operatorii economici.”

Fundamentul celor mentionate este acela ca produsele cotate la bursa indeplinesc o serie de conditii standard, iar modalitatea de functionare a pietei la disponibil in vederea asigurarii unor servicii corespunzatoare este gestionata de BRM in virtutea dreptului sau de autoreglementare.”

f) atunci cand produsele pot fi achizitionate in conditii deosebit de avantajoase, de la un operator economic care isi lichideaza definitiv afacerile, de la un judecator-sindic care administreaza afacerile unui operator economic in stare de faliment sau lichidare, printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic in stare de faliment sau lichidare ori printr-o alta procedura similara cu cele anterioare, reglementata prin lege;

g) atunci cand, ca urmare a unui concurs de solutii, contractul de servicii trebuie sa fie atribuit, conform regulilor stabilite initial, concurentului castigator sau unuia dintre concurentii castigatori ai concursului respectiv, in acest din urma caz, autoritatea contractanta avand obligatia de a transmite invitatie la negocieri tuturor concurentilor castigatori;

In invitatia de participare autoritatea contractanta va preciza modul in care se vor organiza negocierile.

In cazul in care exista mai multi concurenti castigatori negocierile se vor derula in ordinea clasamentului, incepand cu cel clasat pe primul loc.

In cazul in care doi sau mai multi concurenti se afla pe aceeasi pozitie, concurentul care ofera cel mai mic pret, va avea prioritate la negociere.

h) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii: - atribuirea să fie făcută contractantului iniţial; - lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; - valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial;

Exemplu: intr-un contract de lucrari pentru realizarea unei cladiri cantitatea de sapaturi pentru fundatie creste fata de cea previzionata in proiectul tehnic ca urmare a unor probleme geotehnice descoperite in faza de constructie (teren nisipos).

i) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrărilor ori serviciilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

- atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract; - contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit prin procedura de cerere de oferte/licitaţie deschisă sau restrânsă; - valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior; - în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare, respectiv noi servicii similare, de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul procedurii respective; - autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la atribuirea contractului iniţial.

Dialogul competitiv 9

Dialogul competitiv reprezinta procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidatii admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei/solutiilor identificate candidatii selectati sa elaboreze oferta finala.

Dialogul competitiv se aplica doar atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

- contractul este considerat de complexitate deosebita;

- aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa nu permite atribuirea contractului de achizitie publica in cauza. (pentru ca nu poate elabora un caiet de sarcini, din cauza complexitatii contractului)

Contractul este considerat de complexitate deosebita este contractul pentru care autoritatea contractanta, nu este obiectiv, in masura:

- sa defineasca specificatiile tehnice capabile sa ii satisfaca necesitatile si exigentele;

si/sau

- sa stabileasca montajul financiar si/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.

Complexitatea tehnica a unui contract poate fi justificata in urmatoarele situatii:

- fie autoritatea contractanta nu este in masura sa defineasca mijloacele tehnice ce trebuie sa fie utilizate pentru a realiza o solutie prestabilita;

- fie autoritatea contractanta nu este in masura sa stabileasca care dintre cateva solutii posibile satisface cel mai bine nevoile sale.

9 OUG 34/2006, cap.III, sectiunea 4

Complexitatea financiara/juridica a unui contract poate fi justificata in urmatoarele situatii:

- fie autoritatea contractanta nu este in masura sa stabileasca montajul financiar necesar pentru implementarea proiectului;

- fie, autoritatea contractanta nu este in masura sa stabileasca de la inceput natura juridica a viitorului contract.

Procedura de dialog competitiv se desfasoara in trei etape:- etapa de preselectie a candidatilor;- etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei, pentru identificarea

solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii contractante si in baza careia/carora candidatii vor elabora si vor depune oferta finala;

- etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Dialogul competitiv se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi.

Având în vedere că prima etapă a dialogului competitiv este preselectarea candidatilor anuntul va contine criteriile de selectie ce vor fi utilizate de către autoritatea contractantă (criterii privind situatia personală, situatia economică - financiară, capacitatea tehnică si profesionala a candidatilor, precum si standarde de asigurare a calitatii sau de protectie a mediului).

Numărul minim de candidati care nu poate fi mai mic de 3.

Dacă autoritatea contractantă doreste derularea etapei de dialog competitiv în mai multe runde succesive, pentru a reduce în mod progresiv numărul de solutii care urmează să fie discutate, atunci acest aspect trebuie obligatoriu precizat în anuntul de participare.

Criteriul de atribuire este obligatoriu oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Exemple de situatii care justifică complexitatea tehnică:

1.Consiliul judetean "X" doreşte construirea unui drum ce leagă două localităti aflate pe versantii opusi ai unui munte. Pentru a utiliza o procedură de licitatie (deschisă sau restrânsă) ar trebui să stie cu precizie specificatiile tehnice ale constructiei respective, dar acest lucru nu este posibil, având în vedere că există mai multe solutii tehnice pentru a realiza respectiva constructie (tunel, pod suspendat, drum pe munte).

În această situatie este recomandabilă utilizarea procedurii de dialog competitiv pentru a stabili solutia tehnică cea mai avantajoasă si din punct de vedere al costurilor (constructie si întretinere).

2.Autoritatea contractantă "Y" doreste implementarea unui sistem de înregistrare si răspuns automat la petitiile pe care aceasta le primeste de la cetăteni.

Autoritatea nu stie, însă, care ar fi specificatiile tehnice pentru această achizitie (componente hardware si software) si va trebui să utilizeze dialogul competitiv pentru a putea achizitiona ceea ce si-a propus.

Exemplu de situatie care justifica complexitatea financiara:

1. Autoritatea contractanta "Z" doreste să construiasca o scoala dorind sa depuna pentru aceasta o cerere de finantare pe unul dintre programele de finantare nerambursabila.

Investitia este de valoare mare iar finantarea nerambursabila, (exceptand prefinantarea) revine autoritatii contractante ca urmare a unei cereri de rambursare,. Cheltuielile cuprinse în cererea de rambursare trebuie sa fi fost deja efectuate si platite de catre beneficiar din bugetul propriu. Autoritatea contractanta are nevoie de un credit pe care sa-l plateasca dupa rambursarile facute de catre autoritatea de management al proiectului. Tinand cont ca nu se conosc cu precizie nici sumele de care va avea nevoie nici perioadele de creditare autoritatea contractanta va alege dialogul competitiv.

Concursul de solutii 10

Procedură de achizitie publică specială prin care o autoritate contractantă achizitionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de către un juriu, cu procedură independentă în care concurentii pot obtine premii si/sau prime de participare, sau ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii, fără acordarea de premii.

Concursul de solutii este o procedură foarte eficientă în situatia în care autoritătile contractante doresc obtinerea unui proiect sau chiar a unor servicii de proiectare.

O procedură de achizitie clasică (licitatie deschisă) nu este întotdeauna pretabilă pentru achizitionarea de astfel de proiecte, mai ales în situatia în care autoritatea contractantă nu cunoaste sau nu poate identifica cu precizie specificatiile tehnice necesare demarării unei proceduri de atribuire.

Este foarte important de retinut că procedura concursului de solutii poate fi:

a) de sine stătătoare/independentă, deschisă sau restrânsă (cu preselectare de concurenti), iar obiectul achizitiei îl constituie un plan sau un proiect, iar concurentii primesc premii si/sau prime de participare sau

b) parte a unei alte proceduri, situatie în care procedura va conduce la atribuirea unui contract de servicii, fără acordarea de premii.

Asa cum se specifica in OUG 34/2006 negocierea fara publicarea unui anunt de participare se poate folosi atunci cand, ca urmare a unui concurs de solutii, contractul de servicii trebuie sa fie atribuit, conform regulilor stabilite initial, concurentului castigator sau unuia dintre concurentii castigatori ai concursului respectiv, in acest din urma caz, autoritatea contractanta avand obligatia de a transmite invitatie la negocieri tuturor concurentilor castigatori.

Exemple de folosire a concursului de solutii

10 OUG 34/2006, cap.III, sectiunea 8

1. Stabilirea temei pentru proiectarea unui centru cultural;

2. Dezvoltarea zonei economice a orasului X;

3. Concept artistic pentru realizarea unui monument;

4. Stabilirea unei solutii de arhitectura pentru monumentul X.

Achizitia directa

Achizitia directa este reglementata de OUG 34/2006 prin art.19, avand dupa ultimele modificari urmatorul cuprins:

“Autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii ori lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ.”

In cazul achizitiei directe este considerat document justificativ factura fiscala.

In anumite situatii, daca autoritatea contractanta considera ca este necesar, se poate folosi ca document justificativ si contractul de achizitie publica.

Este recomadat a se folosi contractul de achizitie publica pentru servicii de leasing financiar, inchiriere, etc. (cu prestari succesive)

Achizitia directa se poate realiza si prin utilizarea catalogului electronic, existent in SEAP.

Asa cum se specifica intr-un punct de vedere al ANRMAP “Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu conţine prevederi exprese privind un număr minim de oferte pe care autoritatea contractantă ar trebui să le obţină în cazul efectuării unei achiziţii directe. Pe de altă parte, luând în considerare principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, considerăm că este recomandabil ca, înaintea efectuării unei astfel de achiziţii, să se verifice situaţia pieţei în cauză, prin studierea şi compararea preţurilor pe care la practică operatorii economici pe piaţa liberă, pentru produsele/serviciile/lucrările care urmează să facă obiectul achiziţiei în cauză.”

Achizitiile directe, nefiind proceduri de atribuire, asa cum sunt definite de OUG 34/2006, nu trebuie cuprinse in programul anual al achizitiilor publice.

Se recomanda a se elabora o anexa la programul achizitiilor publice care sa cuprinda achizitiile directe.

O problema des intalnita in practica este depasirea pe parcursul anului a valorii estimate initial pentru o achizitie care avea o valoare sub pragul de 15.000 euro.

ANRMAP, printr-o notificare emisa relativ la proiectele cu fonduri nerambursabile specifica: “În situaţia în care o autoritate contractantă derulează pe parcursul unui an un proiect care beneficiază de finanţare din fonduri nerambursabile şi în măsura în

care la momentul la care s-a realizat planificarea anuală a achiziţiilor autoritatea contractantă nu a avut, în mod obiectiv, posibilitatea de a anticipa natura achiziţiilor pe care urma să le efectueze în vederea derulării proiectului respectiv, abordarea individuală a acestuia, în mod distinct de celelalte achiziţii publice, este justificabilă şi nu implică încălcarea art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006.”Din punctul de vedere expus mai sus am putea trage concluzia că trebuie să lipsească ”intentia” de a diviza contractul de achizitie de o valoare mai mare în mai multe contracte de valori mai mici astfel încât să fie eludate prevederile legale, asa cum specifica si d-nul Marius Gogescu, expert in achizitii publice, intr-in articol publicat pe site-ul www.seap.ro

Modalitati speciale de atribuire

Acordul cadru 11

Acordul cadru poate este incheiat, de regula, prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau restransa.

Acordul cadru poate fi incheiat cu un singur operator economic sau cu mai multi operatori economici.

Atribuirea contractelor subsecvente in cazul unui acord cadru incheiat cu mai multi operatori economici se poate face fara reluarea competitiei sau cu reluarea competitiei.

De regula, atunci cand autoritatea contractanta incheie un acord cadru cu mai multi operatori economici numarul acestora nu poate fi mai mic de 3, cu conditia ca numarul ofertantilor “acceptabili” sau al operatorilor economici permite acest lucru.

Aceasta regula se aplica indiferent de procedura aleasa pentru incheierea acordurilor cadru.

In situatia acordurilor cadru incheiate cu mai multi operatori economici fara reluarea competitiei atribuirea contractelor subsecvente se va face in cascada (in ordinea clasamentului rezultat in urma evaluarii ofertelor)

In situatia acordurilor cadru incheiate cu mai multi operatori economici, cu reluarea competitiei autoritatea contractanta va invita numai semnatarii acordului cadru sa prezinte oferte noi. Contractul subsecvent va fi atribuit castigatorului desemnat in urma acestei competitii, pe baza criteriului de atribuire mentionat in documentatia de atribuire a acordului cadru.

Acordul cadru incheiat cu mai multi operatori cu reluarea competitiei trebuie sa prevada:

- elementele/conditiile care raman neschimbate pe intreaga durata a acordului cadru;

- elementele/conditiile care vor face obiectul reluarii competitiei pentru atribuirea contractelor subsecvente.

In conformitate cu OUG 34/2006 acordul cadru este “intelegerea scrisa intervenita intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori

11 OUG 34/2006, cap.IV, sectiunea 1

economici, al carei scop este stabilirea elementelor/conditiilor esentiale care vor guverna contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o perioada data, in mod special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere;”

Definitia de mai sus nu este foarte concludenta si nici edificatoare in ceea ce priveste avantajele folosirii acestei “modalitati speciale de atribuire” asa cum este ea clasata de OUG 34/2006.

In acelasi timp, desi OUG 34 face vorbire despre conditii esentiale, in legislatia romana nu se defineste notiunea de "conditie esentiala”

Faptul ca urmare a aplicarii procedurii autoritatea contactanta incheie un acord cadru si nu un contract confera acesteia o oarecare flexibilitate, raspunzand mult mai bine, in anumite cazuri, necesitatilor reale.

De exemplu, autoritatea contractanta, doreste sa achizitioneze alimente pentru serviciul de protocol. Cantitatea acestora nu poate fi stabilita cu precizie la inceputul anului, acestea putand varia din cauza unor evenimente deosebite (primirea unor delegatii) care nu puteau fi anticipate. In acest caz este recomandata incheierea unui acord cadru prin care se stabileste pretul produselor si cantitatile minime si maxime, urmand ca, prin contractele subsecvente, sa se stabileasca cantitatile exacte necesare la un moment dat, evitand astfel situatiile in care s-au contractat cantitati mai mici sau mai mari decat cele necesare.

Acordul cadru poate fi utilizat pentru achizitiile la care nu se cunosc cu precizie cantitatile sau/si la achizitiile cu caracter de regularitate, cum sunt: furnizarea de alimente, medicamente, birotica, servicii de reparatii, etc.

Dar, acordul cadru nu poate fi folosit abuziv sau impropriu, astfel incat sa impiedice, sa restranga sau sa distorsioneze concurenta.

Asa cum se specifica si in manualul operational pentru atribuirea contractelor de achizitii publice al ANRMAP „gruparea artificiala a unor produse sau servicii din domenii diferite in cadrul unui singur acord cadru, care in conditii normale nu ar putea fi procurate impreuna, poate crea confuzie pentru operatorii economici cu privire la obiectul si scopul acordului cadru avand ca efect privarea autoritarii contractante de a obtine cele mai bune oferte” . Un exemplu in acest sens ar fi achizitionarea de servicii de consultanta tehnica, sub aceasta denumire generica fiind grupate servicii pentru realizarea de studii geotehnice, servicii de intocmire proiecte tehnice, servicii de realizare de studii de fezabilitate, ce nu pot in mod normal fi prestate de acelasi operator economic.

Sistemul de achizitie dinamic (SAD) 12

Sistemul de achizitii dinamic este un proces in intregime electronic, limitat in timp si deschis pe intreaga sa durata oricarui operator economic care indeplineste criteriile de calificare si evaluare si care a prezentat o oferta orientativa conforma cu cerintele caietului de sarcini.

Autoritatile contractante au dreptul de a utiliza sistemul de achizitii dinamic numai prin intermediul SEAP si numai pentru achizitia unor produse de uz curent, ale caror caracteristici general disponibile pe piata satisfac nevoile autoritatii contractante.12 OUG 34/2006, cap.IV, sectiunea 2

Sistemul de achizitii dinamic se initiaza prin publicarea in SEAP a anuntului de participare.

Valoarea estimata din anuntul de participare reprezinta valoarea maxima estimata, fara TVA, a tuturor contractelor de achizitie publica ce se anticipeaza ca vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achizitie dinamic respectiv, pe intreaga sa durata. Durata unui sistem de achizitie dinamic stabilita de autoritatea contractanta nu poate fi mai mare de 4 ani, decat in cazuri exceptionale, temeinic justificate.

Sistemul de achizitii dinamic se deruleaza in doua etape: preselectia ofertantilor, proces care ramane deschis pe toata durata desfasurarii SAD (sistemului de achizitii dinamic) si o faza repetitiva de atribuire a unui contract specific in cadrul SAD, prin aplicarea procedurii de licitatie electronica.

Pe intreaga durata de desfasurare a sistemului de achizitii dinamic orice operator economic interesat isi poate depune o oferta orientativa in vederea admiterii in sistem. Operatorilor economici interesati de participarea la SAD nu li se va solicita taxa de participare. Oferta orientativa contine raspunsurile la criteriile de calificare, documentele de calificare si propunerea tehnica si optional, pretul; de asemenea, in cazul criteriului de atribuire oferta cea mai avantajoasa dpdv economic, oferta orientativa va cuprinde si raspunsurile la criteriile de evaluare.

Autoritatea contractanta organizatoare are obligatia evaluarii unei oferte orientative in maxim 15 zile de la primirea acesteia, prin verificarea indeplinirii criteriilor de calificare stabilite in anuntul de participare si a conformitatii ofertei tehnice prezentate cu cerintele din caietul de sarcini. La finalizarea evaluarii unei oferte orientative sistemul va genera o notificare catre ofertant, continand decizia autoritatii contractante de admitere sau respingere in SAD. Oricand pe perioada desfasurarii SAD un ofertant respins are posibilitatea transmiterii unei oferte orientative imbuntatatite, pentru a fi admis in sistem.

In vederea atribuirii unui contract in cadrul SAD, autoritatea contractanta are obligatia publicarii in SEAP a unui anunt de participare simplificat in care stabileste, printre alte elemente, data limita de depunere a ofertelor orientative. Data limita de depunere a ofertelor orientative reprezinta termenul pana la care un operator economic isi poate depune oferta orientativa pentru a participa la achizitia initiata prin publicarea anuntului simplificat respectiv. Operatorii economici pot depune oferte orientative si dupa expirarea acestui termen, insa in cazul admiterii vor putea participa doar la achizitiile initiate ulterior in cadrul SAD.

Ulterior finalizarii evaluarii tuturor ofertelor orientative primite pana la termenul mentionat anterior, autoritatea contractanta are posibilitatea configurarii si publicarii fazei de licitatie electronica. La publicarea licitatiei electronice SEAP va transmite automat invitatii de participare tuturor operatorilor economici admisi in SAD care si-au depus oferta orientativa anterior datei limita de depunere a ofertelor orientative aferenta achizitiei respective. Participarea acestor ofertanti la faza de licitatie electronica este conditionata de inscrierea la licitatie. In cazul in care un ofertant nu a

inclus oferta de pret in cadrul ofertei orientative, va trebui sa o depuna la inscrierea la licitatia electronica. Oferta ferma depusa in cadrul licitatiei electronice este formata din oferta de pret si, in cazul criteriului de atribuire oferta cea mai avantajoasa dpdv economic, valorile de raspuns la criteriile de evaluare electronice, daca autoritatea contractanta a configurat desfasurarea de runde in cadrul licitatiei pentru imbunatatirea acestora. Depunerea ofertei ferme sau imbunatatirea acesteia in cadrul unei licitatii electronice nu influenteaza valorile de pornire ale unui ofertant la faza de licitatie electronica a unei achizitii publicate ulterior in cadrul SAD.

Publicarea unui nou anunt de participare simplificat in cadrul SAD se poate face doar dupa atribuirea achizitiei curente, prin publicarea unui anunt de atribuire.

Licitatia electronica 13

Licitatia electronica este un proces repetitiv realizat dupa o prima evaluare completa a ofertelor, in care ofertantii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preturile prezentate si/sau de a imbunatati alte elemente ale ofertei; evaluarea finala trebuie sa se realizeze in mod automat prin mijloace electronice.

Autoritatea contractanta are dreptul de a utiliza licitatia electronica in urmatoarele situatii:

a) ca o etapa finala a licitatiei deschise, a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sau a cererii de oferte, inainte de atribuirea contractului de achizitie publica, si numai daca specificatiile tehnice au fost definite cu precizie in caietul de sarcini;

b) la reluarea competitiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru;

c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme in vederea atribuirii unui contract de achizitie publica prin utilizarea unui sistem de achizitie dinamic.

Autoritatea contractanta are obligatia de a anunta decizia de utilizare a licitatiei electronice in anuntul de participare si in documentatia de atribuire.

Atribuirea contractelor de servicii si de lucrari, care presupun prestatii intelectuale cum ar fi consultanta, proiectare si altele asemenea, nu pot face obiectul licitatiei electronice.

Inainte de lansarea unei licitatii electronice, autoritatea contractanta are obligatia de a realiza o evaluare initiala integrala a ofertelor, in conformitate cu criteriul de atribuire stabilit in documentatia de atribuire.Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita toţi ofertanţii care au depus oferte admisibile să prezinte preţuri noi şi/sau, după caz, valori noi ale elementelor ofertei. Invitaţia se transmite pe cale electronică, simultan, tuturor ofertanţilor respectivi.

13 OUG 34/2006, cap.IV, sectiunea 3

Invitatia trebuie sa precizeze data si momentul de start al licitatiei electronice, precum si orice informatie necesara pentru realizarea conectarii individuale la echipamentul electronic utilizat.Autoritatea contractanta nu are dreptul de a incepe licitatia electronica mai devreme de doua zile lucratoare dupa data la care au fost trimise invitatiile.

In cazul in care contractul urmeaza a fi atribuit in baza criteriului "oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic", invitatia trebuie sa contina si informatii referitoare la: a) rezultatul primei evaluari a ofertei depuse de catre ofertantul destinatar; b) formula matematica care va fi utilizata pentru stabilirea automata a clasamentului final, in functie de noile preturi si/sau noile valori prezentate de ofertanti. Formula matematica utilizata incorporeaza ponderile factorilor de evaluare ce urmeaza a fi aplicati pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, conform precizarilor din anuntul de participare sau din documentatia de atribuire.

In cadrul licitatiei electronice, procesul repetitiv de ofertare se refera: a) fie numai la preturi, in cazul in care criteriul de atribuire este pretul cel mai scazut; b) fie la preturi si/sau la alte elemente ale ofertei, dupa cum au fost prevazute in documentatia de atribuire, in cazul in care criteriul de atribuire este oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.Licitaţia electronică se desfăşoară în una sau mai multe runde succesive.

In cursul fiecarei runde a licitatiei electronice, autoritatea contractanta are obligatia de a comunica instantaneu tuturor ofertantilor cel putin informatiile necesare acestora pentru a-si determina, in orice moment, pozitia pe care o ocupa in clasament. Autoritatea contractanta are dreptul de a comunica si alte informatii privind: a) numarul participantilor in runda respectiva a licitatiei electronice; b) preturi sau valori noi prezentate in cadrul rundei de licitare de catre alti ofertanti, numai daca documentatia de atribuire a prevazut aceasta posibilitate. (2) Pe parcursul efectuarii rundelor de licitare, autoritatea contractanta nu are dreptul de a dezvalui identitatea ofertantilor.Licitatia electronica se finalizeaza printr-una sau printr-o combinatie a urmatoarelor modalitati: a) la un moment precis stabilit in prealabil si comunicat ofertantilor in invitatia de participare; b) dupa un numar de runde de licitare al caror calendar de desfasurare a fost precis stabilit in prealabil si comunicat ofertantilor in invitatia de participare; c) atunci cand nu se mai primesc preturi si/sau valori noi care indeplinesc cerintele cu privire la diferentele minime impuse; in acest caz, invitatia de participare trebuie sa precizeze un termen limita care va fi lasat sa curga de la primirea ultimei oferte pana la finalizarea licitatiei electronice.

BIBLIOGRAFIE

OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

ANRMAP, Manual operational pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, 2009

Carmen Florentina Apostol, Miruna Bohaltea, Constantin Costache, Viorel Parvu, Liviu Isvoranu, Achizitii publice, editura RAABE Romania, 2009

www.seap.ro