Ghid informativ privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru

Page 1 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

GHID INFORMATIV

privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru

climă şi mediu

VERSIUNEA 1.0

2015


CUPRINS

1. DEFINIŢII ......................................................................................................................................... 5

2. CADRUL LEGISLATIV......................................................................................................................... 9

2.1. Legislaţie naţionalã ....................................................................................................................... 9

2.2. Legislaţie europeanã .................................................................................................................... 9

3. SCOPUL GHIDULUI ......................................................................................................................... 11

4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU - PREZENTARE GENERALĂ ................... 11

5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU

CLIMĂ ŞI MEDIU .................................................................................................................................... 15

5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare ........... 15

5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30 hectare .................... 16

5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 si 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică

în cazul următor: ............................................................................................................................... 17

5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor .................................................................................... 18

6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE

BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU ...................................................................................................... 20

7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN ROMANIA -

COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU .................................. 21

7.1. Terase ......................................................................................................................................... 29

7.2. Elemente de peisaj ..................................................................................................................... 33

7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite ................................................................................................. 33

7.2.2. Arbori izolaţi ....................................................................................................................... 37

7.2.3. Arbori în aliniament ............................................................................................................. 41

7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie ........................................................ 44

7.2.5. Margini de câmp .................................................................................................................. 47

7.2.6. Iazuri .................................................................................................................................... 51

7.2.7. Rigole ................................................................................................................................... 53

7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă ............................................................................... 56

7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie ................................................................. 60

7.5. Zonele împădurite ...................................................................................................................... 64

7.6. Zone cu strat vegetal .................................................................................................................. 67

7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot ................................................................................................ 69

8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC ................................ 76


8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent ............................................................................ 76

8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent ....................................................................... 76

8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungă ............................................. 77

8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare................................... 77

8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil ............................................ 78

8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent ................................................. 78

8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent ............................. 78

9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE ...................................................................................................... 80

10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI

MEDIU 80


ACRONIME

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

ANT Ajutor Naţional Tranzitoriu

BPS Basic Payment Scheme (schema de plată de bază)

GAEC Bune Condiţii Agricole şi de Mediu

IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control

LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

PAC Politica Agricolă Comuna

SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafaţă

SMR Cerinţe legale în materie de gestionare

UE Uniunea Europeană

ZIE

Zone de Interes Ecologic


1. DEFINIŢII

„fermier” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice

sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe

teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă;

„exploataţie” înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru activităţi agricole şi

gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;

„suprafaţă agricolă” înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de

fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente;

„terenuri arabile” înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe

disponibile pentru producţia agricolă dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este

sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile;

„pajişti permanente” înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă

terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane

care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci

ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru

păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;

„iarbă sau alte plante furajere erbacee” înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în

mod obişnuit pe pajişti permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în

amestecurile de seminţe pentru pajişti şi pot fi utilizate în hrana animalelor;

„culturi permanente” înseamnă culturi care nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a

culturilor, altele decât pajiştile permanente, cultivate pentru o perioadă de mai mulţi ani;

„culturi secundare” înseamnă culturile înfiinţate pentru respectarea cerinţelor privind zonele

cu strat vegetal, care se înfiinţează după recoltarea culturii principale declarate în anul de

cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada iernii;

„specii forestiere cu ciclu scurt de producţie” înseamnă suprafeţe plantate cu specii de

arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;

„pârloagă” înseamnă teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1an, pe

acelaşi amplasament, întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu;

„anul de cerere” este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată,

conform art. 8, alin. (1) lit. b) din ordonanţă;

„cererea unică de plată” este cererea de ajutor şi/sau de sprijin, dupa caz, în cadrul oricăreia

dintre plăţile prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) sau dintre măsurile delegate de dezvoltare

rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură

dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

“strat de referinţă” înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite

la art. 2 alin. (1), pct. 25 din Regulamentul 640/2014 de completare a Regulamentului (UE)


nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul

Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi

pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru

dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;

„Pepiniere” înseamnă următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber,

destinate plantării ulterioare:

(i) pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi;

(ii) pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure;

(iii) pepiniere de plante ornamentale;

(iv) pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepţia arborilor pentru nevoile

proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită;

(v) pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea

drumurilor, pe rambleuri cum ar fi , dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri

şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul

săditor;

Sintagma „activitate agricolă” înseamnă, după caz:

a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea,

mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole,

b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat

sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al

utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiţionalitate, sau

c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit

într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetaţiei prin

lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puţin o dată pe an pe terenul arabil;

(d) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod

obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin păşunat, cu asigurarea

unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un

cosit anual pe pajiştile permanente, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniul

pajiştilor. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1800 m, menţinute în

mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu

asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe

suprafeţele de pajişti permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în

derulare în cadrul măsurii 214 - “Plăţi de agro – mediu” din Programul Naţional de Dezvoltare

Rurală 2007 – 2013, activitatea minimă constă în păşunat cu asigurarea unei încărcături de cel

puţin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care la exploatează sau un cosit anual. (e) efectuarea unei activitaţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit

într-o stare adecvată pentru paşunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puţin o tăiere anuală de întreţinere ori cel puţin o cosire anuala a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi livezilor.

“hectar eligibil” înseamna suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul

unei exploataţii.

Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt

conforme cu definiţia hectarului eligibil prevăzută la art.10, alin. (1) din OUG nr. 3/2015 pe

tot parcursul anului calendaristic, cu excepţia cazurilor de forta majoră sau a unor

circumstanţe excepţionale. Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare

împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigatii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de

protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole. În cazul pajiştilor

permanente care conţin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj si arbori,


începând cu anul de cerere 2018 hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui sistem

proporţional de reducere a suprafeţei bazat pe procentajul de suprafaţă neeligibilă în cadrul

blocului fizic, definit în art. 10 al Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014. Reducerea

suprafeţelor ca rezultat al aplicării acestui sistem nu constituie neconformitate în cadrul

angajamentelor încheiate pentru măsurile delegate şi nu determină aplicarea de sancţiuni.

Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în

care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.

„parcelă agricolă” înseamnă o suprafaţă continuă de teren agricol, care face obiectul unei

declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o

singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr.

1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de

abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr.

814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;

„parcelă de referinţă” este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic,

înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului de identificare al

parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1306/2013 şi

art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă este

blocul fizic.

„bloc fizic” este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi

fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai

multe parcele agricole;

„sistemul de informaţii geografice” (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe

sistemul de informaţii geografice menţionate la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr.

1306/2013;

„sistemul de identificare a parcelelor agricole” (LPIS) reprezintă o bază de date

computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care

funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează

ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o

precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000.

Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;

„material geografic” înseamnă hărţile sau alte documente utilizate pentru a comunica conţinutul

GIS între cei care solicită ajutorul sau sprijinul şi statele membre.

„suprafaţă determinată” înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa

pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de

condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa

loturilor sau a parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la

faţa locului; “suprafaţa convertită (transformată)” înseamnă suprafaţa virtuală a ZIE obţinută prin folosirea

factorilor de conversie din Anexa II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014;

“suprafaţa ponderată” suprafaţa virtuală a ZIE obţinută după multiplicarea suprafeţei efective

determinate sau a suprafeţei convertite cu factorii de ponderare ai Anexei II a Regulamentului

(UE) nr. 639/2014;


„suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă” este suprafaţa maximă pentru care se

pot acorda plăţi directe pentru fiecare bloc fizic.

„suprafaţa de pajişti permanente” înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul

2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi suprafaţa cu pajişti

permanente declarată în 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul. (1) primul paragraf

litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de

a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a fost declarat ca teren cu

pajişte permanentă în anul 2012;

„suprafaţa agricolă totală” înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu

articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de

către fermieri care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă

şi mediu.

sintagma „menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru

păşunat sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul

metodelor şi al utilajelor agricole uzuale”, în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanţă,

înseamnă acţiunile pregătitoare, metodele şi utilajele agricole care nu exced tehnologia

specifică culturilor agricole;

„livada tradiţională utilizată extensiv” înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt

utilizate în principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având dimensiunea

minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de 140-240 pomi/ha, indiferent

de specia cultivată iar intervalele dintre pomi nu sunt simetrice şi sunt acoperite cu specii

furajere perene;

„marginile de câmp” înseamnă suprafeţe de teren aflate la dispoziţia femierului, situate la

marginea parcelei şi care constituie zone de interes ecologic. Lăţimea acestora este cuprinsă

între 1 – 20 m;.

“teren aflat la dispoziţia fermierului” înseamnă terenul pentru care fermierul dovedeşte

utilizarea legală a terenului.

Zonele de interes ecologic care nu sunt ”niciodată la dispoziţia fermierului”, potrivit art. 86,

alin (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt zonele de interes ecologic situate pe

suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j)

“adiacent”: elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite, arbori în aliniament,

margini de câmp, rigole sau zonele tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când

latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj

neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt

considerate „adiacente terenului arabil” când ating fizic terenul arabil în cel putin un punct (art. 86,

alin. (2) din Ordin MADR nr. 619/2015).


2. CADRUL LEGISLATIV

2.1. Legislaţie naţionalã

Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi

Intervenţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală cu modificările şi completările ulterioare;

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care

se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.

36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură;

Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care se acordă în

agricultură începând cu anul 2015;

Ordinul MMSC/MADR nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici

agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

Ordinul nr. 1.234 din 14/2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă;

Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind

ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.

2.2. Legislaţie europeanã

REGULAMENTUL (UE) NR. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol

pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al

Consiliului

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi

de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr.

814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;

Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin

scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (art. 43-46);

Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11

martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European

şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin

scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la

regulamentul menţionat;

Regulamentul delegat (UE) NR. 640/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a

Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce

priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau

retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al

sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 de stabilire a normelor de punere în

aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din

16 iunie 2014 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin

scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;


Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a

Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind

sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare

rurala(FEADR) si de introducere a unor dispozitii tranzitorii

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de

stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului

European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul

european agricol pentru dezvoltare rurala(FEADR)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de

stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului

European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control,

măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea

Regulamentul delegat (UE) nr. 1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a

anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de

stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în

cadrul politicii agricole comune

Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protectia apelor impotriva

poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole(JO L 375, 31.12.1991, p.1)

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009

privind conservarea pasarilor salbatice(JO L20, 26.1.2010, p.17)

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unui cadru de actiune comunitara in vederea utilizarii durabile a pesticidelor(JO

L309, 24.11.2009, p.71)

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de

stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei(JO L327, 22.12.2000, p.1)

Directiva 92/43/CEE A Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale

si a speciilor de fauna si flora salbatica (JO L206, 22.7.1992)

Ghid privind stabilirea stratului ZIE menţional la articolul 70(2) al Regulamentului (UE) nr.

1306/2013

Ghid privind Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) în temeiul articolelor 5, 9

şi 10 din Regulamentul delegat (UE) nr 640/2014


3. SCOPUL GHIDULUI

Ghidul pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu constituie o sinteză a aspectelor

privind normele (condiţiile, regulile) pe care trebuie să le respecte fermierii în vederea

accesării sprijinului în conformitate cu reglementările în vigoare.

Prezentul ghid se adresează fermierilor şi funcţionarilor APIA, în scopul informării acestora

cu privire la:

definirea elementelor ZIE

modalitatea de identificare şi delimitare a fiecărui element ZIE în parte;

condiţiile minime pentru fiecare element ZIE în parte (praguri minime/maxime pentru

fiecare tip de element);

stabilirea stratului de referinţă pentru elementele ZIE

modul de măsurare a elementelor ZIE;

funţionalitatea de calcul a factorilor de conversie şi legătura cu matricea de conversie

din Anexa X la regulamentul (UE) nr. 1307/2013 (Regulamentul delegat (UE) nr.

1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE)

nr. 1307/2013).

definirea conceptului ”la dispoziţia fermierului” şi ”niciodată la dispoziţia fermierului”

pentru elementele ZIE

modul de numerotare şi codificare a elementelor ZIE

informaţiile stratului ZIE care fac posibile controale administrative încrucişate între

zonele de interes ecologic declarate individual de către un beneficiar şi potenţialele zone

de interes ecologic incluse în stratul ZIE.

4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU - PREZENTARE GENERALĂ

Obiectivele noii PAC se referă la schimbări economice, politice, schimbări privind protecţia

mediului, regionalizarea, ameliorarea producţiei şi asigurarea siguranţei alimentare.

Un alt obiectiv principal al reformei este actualizarea LPIS pentru a avea un LPIS de o mai

bună calitate, necesar pentru controale eficiente şi reducerea ratei controlului pe teren. Pentru

a realiza un control eficient al zonelor de interes ecologic şi pentru a asigura suport fermierilor

în declararea corectă a zonelor de interes ecologic (ZIE), în baza de date LPIS se creează un

strat. Acest strat va fi disponibil şi în aplicaţia IPA-ONLINE. Acesta trebuie să permită

fermierilor să delimiteze elementele specifice zonelor de interes ecologic şi administraţiei

(APIA) să efectueze verificări încrucişate între zonele declarate şi stratul cu aceste zone (tipul,

mărimea şi localizarea). Utilizând aplicaţiile geospaţiale (IPA-ONLINE) se preconizează o

reducerea ratei de eroare în delimitarea şi declararea zonelor de interes ecologic.

Pentru aceasta este necesar să se utilizeze aplicaţia geospaţială (IPA-ONLINE) pentru

declararea ZIE.

Având în vedere că stratul ZIE este un strat de referinţă ce trebuie folosit pentru efectuarea

controalelor administrative încrucişate şi sprijinirea declaraţiei fermierului, trebuie să conţină

toate tipurile potenţiale de elemente definite de statul membru ca zone de interes ecologic,

notificate de statul membru în conformitate cu Regulamentul 1307/2013, care sunt stabile în

timp şi care sunt la dispoziţia fermierului. Ca un criteriu general, sunt considerate a fi stabile

în timp elementele care se aşteaptă să rămână în acelaşi loc timp de cel puţin 3 ani.

Stratul ZIE cu zonele de interes ecologic trebuie sa conţină date despre: tipul elementului,


locaţia, mărimea, eligibilitatea, utilizarea conversiei sau a factorilor de ponderare, după caz. În

acest strat sunt incluse elementele ZIE indiferent dacă au fost declarate sau nu, indiferent dacă

beneficiarul este scutit de declararea acestora sau nu.

Stratul ZIE se creează pe baza imaginilor ortofoto, utilizând rezultatele controalelor pe teren,

declaraţia fermierilor ca un indicator de localizare (pe baza declarării acestor zone în avans).

Referitor la stabilitatea în timp, elementele vor fi incluse în stratul ZIE dacă aceste elemente

vor fi în acelaşi loc cel putin 3 ani, în acest caz se includ de la început; dacă sunt declarate

pentru al treilea an consecutiv se includ înainte de plata celui de al treilea numai în cazul în

care acestea se află exact în acelaşi loc şi se referă la o parte a parcelei de referinţă.

Elementele definite ca zone de interes ecologic trebuie să îndeplinească individual

dimensiunile minime şi/sau maxime prevăzute la art. 45 al Regulamentului Delegat al

Comisiei (UE) nr. 639/2014 pentru a putea fi calificate drept potenţiale ZIE.

Dimensiunile sunt definite şi în Ordinul MADR nr. 619/2015. În cazul în care există goluri în

aceste elemente, ele trebuie să fie indicate în stratul ZIE. Cu toate acestea, eventualele goluri

în gardurile vii sau benzi împădurite care sunt mai mici de 1 m se ignoră.

Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an

de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic. Suprapunerile

sau încrucişările elementelor de ecologizare nu sunt premise. Zonele care sunt declarate

pentru plata pe suprafaţă de către un beneficiar nu pot fi declarate ca zone de interes ecologic

de către alt beneficiar.

Toate terenurile arabile incluse în LPIS servesc drept bază pentru stabilirea stratului ZIE.

Având în vedere că elemente aflate pe păşuni sau complet înconjurate de pajişti permanente

nu sunt considerate ZIE, pentru constituirea stratului ZIE este esenţială clasificarea terenului

agricol în teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente.

Stratul ZIE, fiind parte a LPIS-ului, se creează pe baza foto-interpretării ortoimaginilor

aeriene utilizate pentru LPIS. Constituirea stratului ZIE în LPIS nu este prevăzută să se

realizeze pe baza imaginilor VHR/HR dar astfel de imagini şi rezultatele controalelor realizate

cu imagini VHR/HR ar putea fi utilizate pentru a localiza potenţialele ZIE. Totuşi, includerea

finală va trebui însă să fie făcută utilizând ortoimagini aeriene.

Modul de creare şi completitudinea stratului ZIE pentru evitarea creşterii ratei de control:

- În perioada 2015-2017, stratul ZIE trebuie să conţină cel puţin toate elementele declarate

înainte de plată, acestea trebuie să fie identificate şi trebuie realizate controalele încrucişate;

- Până în anul 2018 stratul ZIE trebuie să fie complet, să conţină elementele nou create şi pe

cele care respectă principiul de trei ani stabilitate în timp.

- În conformitate cu art. 86, alin (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru elementele de

peisaj declarate fermierul trebuie să facă dovada utilizării legale a terenului.

Ca reguli generale, zonele de interes ecologic trebuie să fie pe teren arabil sau adiacent cu

terenul arabil. Referitor la condiţia de a fi adiacent, elementele neliniare trebuie să fie în

contact fizic cu parcela arabilă, pentru cele liniare latura mai lungă trebuie să fie în contact

fizic cu parcela. Elementele nonliniare cum ar fi iazurile, copacii izolaţi, grupurile de

copaci/pâlcuri arbustive sunt considerate a fi „adiacente terenului arabil” când ating fizic

terenul arabil. Gardurile utilizate de fermier pentru delimitarea parcelelor, situate pe terenurile

arabile eligibile sau pe potenţiale elemente ZIE nu împiedică un element să fie adiacent.


Cu excepţia zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt şi a suprafeţelor împădurite menţionate

la articolul 46 (2)(g) (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele ZIE trebuie să fie

amplasate pe teren arabil. Cu toate acestea, elementele de peisaj precum şi zonele tampon pot

fi adiacente terenurilor arabile.

Conform. art 86, alin. (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015 elementele de peisaj declarate de

fermier trebuie să fie la dispoziţia fermierului şi sunt prevăzute în Anexa nr. 7. Elementele de

peisaj aflate la dispoziţia fermierului reprezintă acele elemente situate în interiorul sau

adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta face dovada

utilizării legale a terenului. Elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite,

arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele tampon sunt considerate adiacente

terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă

de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de

arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate „adiacente terenului arabil”

când ating fizic terenul arabil în cel putin un punct.

Nu sunt considerate ca potenţiale zone de interes ecologic acele zone care nu vor fi niciodata

la dispoziţia unui beneficiar şi acele caracteristici ale peisajului care sunt situate sau complet

înconjurate de pajişti permanente sau culturi permanente.

Zonele de interes ecologic care nu sunt ”niciodată la dispoziţia fermierului”, potrivit art. 86,

alin (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt zonele de interes ecologic situate pe

suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j), respectiv:

suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;

suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente

aerodromurilor şi/sau heliporturilor;

suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt

scoase din circuitul agricol;

suprafeţe aparţinând unităţilor militare;

suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;

suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;

suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi

terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale

aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind

regimul drumurilor.

În conformitate cu Reg. UE 1307/2013, art. 43 şi OUG. nr. 3/2015, Art. 17 fermierii care

au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile

următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:

a) diversificarea culturilor;

b) menţinerea pajiştilor permanente existente;

c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.


Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, „plata pentru înverzire”, se

acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute de mai sus în funcţie de specificul

exploataţiei şi/sau structura culturilor.

Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis

de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii

Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind

producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a

Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata pentru practici agricole

benefice pentru climă şi mediu pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei,

utilizate pentru producţia ecologică.

Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de

plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.

Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Legii apelor

nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei

şi faunei salbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările şi completările ulterioare, au dreptul la plata mentionată în prezentul capitol,

cu condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura în care practicile

respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele actelor normative

meţtionate.

În vederea finanţării plăţii pentru înverzire, se utilizează 30 % din plafonul naţional anual

prevăzut în Anexa II la Regulamentul 1307/2013.

☝ Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărţirea

plafonului stabilit la numărul total de hectare eligibile.

☝ Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte annual prin hotărâre a Guvernului.

Potrivit art. 70(2) al Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 România se va asigura că sistemul

de identificare a parcelelor agricole (LPIS) conţine un strat de referinţă pentru includerea

zonelor de interes ecologic (ZIE) care să fie pus la dispoziţie cel târziu pentru anul de cerere

2018. În consecinţă formularele prestabilite (ca parte a cererilor de sprijin geo-spaţiale)

trebuie să ofere informaţii relevante din acest strat ZIE. Mai mult, ca şi controalele

administrative încrucişate pentru SAPS, informaţiile stratului ZIE fac posibile controale

administrative încrucişate între zonele de interes ecologic declarate individual de către un

beneficiar şi potenţialele zone de interes ecologic incluse în stratul ZIE. Conform

reglementărilor europene, stratul ZIE în LPIS va fi creat în anul 2015, urmând a fi populat cu

elementele ZIE până cel târziu pentru anul de cerere 2018. Pentru anii 2015-2018 stratul ZIE

va fi populat cu datele declarate de fermieri, urmând ca din anul 2018, stratul ZIE să conţină

toate elementele ZIE stabile, indiferent dacă sunt declarate de fermieri.


5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU

Diversificarea culturilor constă în existenţa a două sau mai multe culturi pe terenul arabil şi se

aplică de către fermierii care utilizează mai mult de 10 hectare de teren arabil.

În conformitate cu art. 18, alin. (2) din OUG nr. 3/2015, “cultură” înseamnă oricare dintre

următoarele:

a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;

b) un teren lăsat pârloagă;

c) iarbă sau alte plante furajere erbacee;

d) culturile de toamna şi cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă

aparţin aceluiaşi gen

În funcţie de numărul de hectare de teren arabil condiţiile de diversificare sunt prezentate

după cum urmează:

5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare

Fermierul trebuie să asigure cel puţin două culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren

arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum

75% din terenul arabil.

Exemplul: 1 - o exploataţie cu 10 hectare teren arabil

Grâu-7.5 ha

Porumb- 2.5 ha

Cultura principală: 75%, condiţia de Cultura principală: 90%, condiţia de

diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinită

X

Grâu-9 ha

Porumb- 1 ha



Porumb -8 ha

Orz- 6 ha

Cultura principală: 57.15%, condiţia de Cultura principală: 78.57%, condiţia de

diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinită

5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30 hectare

Fermierul trebuie să asigure cel puţin trei culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren

arabil de peste 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75 % din

terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din

terenul arabil.


Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75 % din terenurile arabile, cele două culturi

preponderente A+B = 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare

este îndeplinită.


X Porumb - 30 ha Orz – 9 ha Cartof – 1 ha

A B C


preponderente A+B = 39 ha adică 97.5 % din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare

nu este îndeplinită.


X

Porumb -11ha

Orz- 3 ha

Porumb - 30 ha Orz - 8 ha Cartof - 2 ha

A B C

Grau - 120 ha Porumb - 60 ha Orz - 20 ha

A B C



preponderente A+B = 180 ha, adică 90% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare

este îndeplinită.


X Grau -170 ha Porumb-28ha Orz-2ha

A B C


preponderente A+B = 198 ha adică 99% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare

nu este îndeplinită.

5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 si 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică în cazul următor:

În situaţia în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă

sau alte plante erbacee sau este pârloagă, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile

trebuie să ocupe maxim 75 % din terenul arabil rămas.


Pajişte temporară -

190 ha

Porumb - 35

ha

Orz - 15

ha

A B C

Pajişte temporară, A = 190 ha, adică 79 % din total suprafaţa utilizată. Diferenţa de suprafaţă

până la 240 ha este de 50 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura preponderentă

B este de 35 ha adica 70% din totalul terenului arabil ramas, condiţia de diversificare este

îndeplinită.


Pajişte temporară -

260 ha

Porumb -38 ha Orz - 2 ha

X A B C


Pajişte temporară, A = 260 ha, adică 86,6 % din total suprafaţa utilizată Diferenţa de

suprafaţă până la 300 ha este de 40 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura

preponderentă B este de 38 ha adica 95% din totalul terenului arabil ramas, condiţia de

diversificare nu este îndeplinită.

5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor

Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile în cazul în care:

a) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de

producţie;

b) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje

erbacee, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu

condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha;

c) peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată

pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau pentru culturi aflate sub apă o mare parte

a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca

suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha;

d) peste 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost

declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza

unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se

constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul

calendaristic anterior;

b)

Exemplul: 1 – o exploataţie cu 80 hectare teren arabil

Pajişte temporară, A = 65 ha, adică 81,25 % din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de

suprafaţă este B = 15 ha < 30 ha, excepţie de la diversificarea culturilor.


X

Pajişte temporară – 65 ha Grâu 15 ha

A B

Pajişte temporară – 120 ha Grâu 31 ha

A B


Pajişte temporară, A = 120 ha, adică 79.5 % din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de

suprafaţă este B = 31 ha > 30 ha, nu reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi

se procedează conform punct 5.3 prezentat anterior.

c)

Exemplul: 1 – o exploataţie cu 60 hectare teren agricol

Pajişte permanentă, A = 45 ha, adică 75 % din total suprafaţa agricolă utilizată. Diferenţa de

suprafaţă este B = 15 ha < 30 ha, excepţie de la diversificarea culturilor.

Exemplul: 2 – o exploataţie cu 110 hectare teren agricol

X

Pajişte permanentă, A = 82 ha, adică 72,7 % din total suprafaţa agricolă utilizată. Diferenţa

de suprafaţă este B = 28 ha < 30 ha, nefiind respectată prima condiţie acest caz nu

reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi se procedează conform capitolului 5.1

prezentat anterior.

d)


Pajişte permanentă – 45 ha Porumb – 15 ha

A B

Pajişte permanentă – 82 ha Porumb – 28 ha

A B

Suprafaţă arabilă în

anul de cerere anterior

– 20 ha grâu

Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent – 50 ha

porumb

A B


Mai mult de 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul curent - 30 ha, nu au fost declarate

in anul anterior. .Pentru cele 20 ha declarate si in anul anterior sunt culturi diferite, grau si

porumb. Pentru îndeplinirea condiţiei se verifică ce cultură a fost în anul anterior pe suprafaţa

nou declarată de fermier, 30 ha. Dacă fermierul care a utilizat terenul anul trecut nu a cultivat

porumb (a avut altă cultură), condiţia este îndeplinită şi reprezintă excepţie de la

diversificarea culturilor.


X

Suprafaţa arabilă nou declarată în anul curent este de 15 ha si reprezinta mai putin de 50%

din 35 ha, nu este îndeplinită prima condiţie, nu se mai face verificarea culturilor, nu

reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi se procedează conform capitolului 5.2

prezentat anterior.

6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU

La nivelul statelor membre sunt necesare măsuri suplimentare pentru a proteja pajiştile

permanente. În conformitate cu art. 19 din OUG nr. 3/2015 menţinerea pajiştilor permanente

existente implică:

a) interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile

naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi

completările ulterioare;

b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală

declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă

stabilită în anul 2015;

c) în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se

instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru

acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în

teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, aşa cum este prevăzut în art. 44 din

Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a

Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a

unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul

politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în

continuare Regulamentul 639/2014. Aceasta prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea

cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul

şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun

sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.

Suprafaţă arabilă în

anul de cerere anterior

– 20 ha orz

Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent – 35 ha

grâu

A B


7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN ROMANIA - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU

Conform articolul 46 (1) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 (1), respectiv art. 20 din

OUG nr. 3/2015, în cazul în care terenul arabil al unei exploataţii este mai mare de 15

hectare, fermierii se asigură că, începând cu anul 2015, o suprafaţă care corespunde

unui procent de cel puţin 5 % din terenul arabil al exploataţiei pe care fermierul l-a

declarat în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 este zonă de interes ecologic.

În Romania sunt considerate ca zone de interes ecologic următoarele:

terase;

elemente de peisaj:

i. garduri vii/fâşii împãdurite

ii. arbore izolat

iii. arbori în aliniament

iv. grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie

v. margini de câmp

vi. iazuri

vii. rigole;

zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare;

zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;

terenuri agricole împãdurite prin Măsura 221 din PNDR 2007 - 2013 şi Măsura 8 din

PNDR 2014 - 2020;

zone cu strat vegetal;

zone cu culturi fixatoare de azot.

Zonele de interes ecologic sunt situate în teren arabil, cu excepţia zonelor cu specii forestiere

cu ciclu scurt de producţie şi a terenurilor agricole împădurite. Elementele de peisaj şi zonele

tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare pot fi adiacente terenului arabil al

exploataţiei declarat de fermier.

Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării

legale.

În conformitate cu art.16 din Ordinul MADR nr. 619/2015 zonele de interes ecologic care

sunt eligibile la plată în cadrul schemei unice de plată pe suprafaţă sunt următoarele:

a) terasele;

b) arborii izolaţi;

c) arborii în aliniament, în cazul în care lăţimea şirului de arbori măsurată la nivelul solului pe

care nu se poate desfăşura activitate agricolă este mai mică de 2 m;

d) marginile de câmp, incluse în suprafaţa blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele

de ecocondiţionalitate;

e) zonele tampon-fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea

apelor de suprafaţă stabilite prin GAEC 1;

f) zonele cu strat vegetal;

g) zonele cu culturi fixatoare de azot.

România aplică factorii de conversie şi de ponderare, propuşi în Anexa X la Reg. (UE)

639/2014 modificată prin Reg. (UE) 1001/2014, şi în anexa nr. 7 din Ordinul MADR nr.

619/2015.


Element Detalii Factor de

conversie

Factor

de

ponde-

rare

Suprafaţa

zonei de

interes

ecologic

0 1 2 3 4=2x3

Terase (pe 1 m lungime) Construcţii destinate prevenirii şi

combaterii eroziunii solului,

executate de-a lungul curbelor de

nivel, pe terenuri arabile în pantă

Înălţime minimă 1 m

Lăţime minimă 3 m

2 1 2 m2

Elemente de peisaj:

garduri vii/fâşii

împădurite (pe 1 m)

Şiruri de arbuşti/arbori formate din

diferite specii, cu lăţimea de

maximum 10 metri

5 2 10 m2

arbore izolat

(per arbore)

Arbore cu diametrul coroanei de

minimum 4 metri 20 1,5 30 m

2

arbori în aliniament

(pe 1 m)

Şiruri de arbori cu diametrul

coroanei de minimum 4 metri şi

spaţiul dintre coroane de maximum

5 metri

5 2 10 m2

grup de arbori/pâlcuri

arbustive din zona de

câmpie

(pe 1 m2)

Arbori ale căror coroane se

întrepătrund /pâlcuri arbustive, ce

ocupă o suprafaţă de maximum 0,3

ha în ambele cazuri

nu se

aplică

1,5 1,5 m2

margini de câmp

(pe 1m)

Margini de teren, cu lăţimi

cuprinse între 1 şi 20 metri, fără

producţie agricolă

6 1,5 9 m2

Iazuri

(pe 1m2)

Acumulări permanente naturale de

apă stătătoare, exclusiv

rezervoarele din beton sau din

plastic, cu suprafaţa de maximum

0,1 ha

nu se

aplică

1,5 1,5 m2

rigole

(pe 1 m)

Şanţuri sau canale cu o lăţime

maximă de 6 metri, precum şi

cursurile deschise de apă pentru

irigaţii sau drenare, exclusiv cele

cu pereţi betonaţi.

3 2 6 m2

Zone tampon

(pe 1 m)

Fâşii de protecţie existente pe

terenurile agricole situate în

vecinătatea apelor de suprafaţă, a

căror lăţime minimă este de 1m pe

terenurile cu panta de până la 12% şi

de 3m pe terenurile cu panta mai

mare de 12%, panta terenului fiind

6 1,5 9 m2


panta medie a blocului fizic adiacent

cursului de apă (obligatorii prin

GAEC 1).

- De-a lungul cursurilor de apă,

aceste zone pot include benzi cu

vegetaţie riverană cu o lăţime de

până la 10 m.

Zone cu specii forestiere

cu ciclu scurt de

producţie

(pe 1 m2)

Zone cu plantaţii de salcie (Salix

L), Plopul alb (Populus alba) şi

Plopul negru (Populus nigra),

Salcâmul (Robinia pseudoacacia)

nu se

aplică

0,3 0,3 m2

Zonele împădurite

menţionate la articolul 32

alineatul (2) litera (b)

punctul (ii) din

Regulamentul 1307/2013

(pe 1 m2)

Terenuri agricole împădurite prin

Măsura 221 „Prima împădurire a

terenurilor agricole” din cadrul

PNDR 2007- 2013 sau prin Măsura

nr. 8 „Împădurirea şi crearea de

suprafeţe împădurite şi perdele

forestiere”din cadrul PNDR 2014-

2020

nu se

aplică

1 1 m2

Zone cu strat vegetal

(pe 1 m2)

Culturile prevăzute în anexa II nu se

aplică

0,3 0,3 m2

Zonele cu culturi

fixatoare de azot

(pe 1 m2)

Culturile prevăzute în anexa III nu se

aplică

0,7 0,7 m2


În aplicaţia electronică IPA-ONLINE sistemul va aplica aceste ponderi şi va face automat

calculele în funcţie de declaraţia beneficiarului. În interfaţă şi în cererea de sprijin se vor afişa

informaţiile conform tabelului de mai jos:

II.B. DECLARAŢIE ZONE DE INTERES ECOLOGIC (ZIE) – 2015

ID fermier RO ___________________________________ Nume şi prenume / Denumire exploataţie:

__________________________

În declaraţia menţionată, identificatorul ZIE este alocat automat de către aplicaţia IPA-online, cu

excepţia culturilor succesive pentru strat vegetal şi pentru culturi fixatoare de azot, care sunt parcele

SAPS.

Nr.

Crt

.

Jud

eţ

Informaţii identificare

parcele

Nr.

Parcelă

/cultură

Zone de interes ecologic (ZIE)

Localitate

Comună

/ Oraş

Cod

Siruta

Nr.

Bloc

fizic

Cod

ZIE

Identificator

ZIE

ZIE

declarată

buc/m/mp

Factor de

conversie

Factor de

ponderare

Suprafaţă

ZIE

calculată

- mp/ha-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (1)

(terase, elemente de peisaj, zone tampon, specii forestiere, terenuri agricole împădurite)

TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (2)– zone cu strat vegetal(culturi de toamnă) şi culturi fixatoare de azot (2)

calcutată prin preluare din declaratie de suprafaţă şi aplicare factor de conversie şi ponderare

TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (1) + (2)

TOTAL SUPRAFAŢĂ TEREN ARABIL

(rezultată din declaraţia de suprafaţă)

*) % ZIE din TOTAL SUPRAFAŢĂ TEREN ARABIL


Excepţii de la obligaţia de a declara minim 5% din terenul arabil ca zone de interes

ecologic

Confom articolului 46 (4) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, alineatul (1) menţionat

anterior nu se aplică exploataţiilor:

(a) în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau

alte furaje erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face

obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face

obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.

(b) în cazul cărora peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este păşune permanentă, este

utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate

sub apă (orez) fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face

obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face

obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.

Fermierii care exploatează suprafeţe de teren arabil mai mici de 15 ha trebuie să declare zone

de interes ecologic (terase, zone tampon şi elemente de peisaj) amplasate pe terenul

exploataţiei.

Plante care intră în calcul excepţii de la zone de interes ecologic (ZIE) şi de la

diversificarea culturilor sunt:

Categoria Coduri Nume cultura

Pajişti permanente 603 Pajişti permanente comunale utilizate în comun

604 Pajişti permanente utilizate în comun

605 Pajişti permanente comunale utilizate individual

606 Pajişti permanente utilizate individual

607 Fâneaţă utilizată individual

608 Fâneţe comunale utilizate individual

660 Livadă tradiţională utilizată ca paşune

661 Livadă tradiţională utilizată ca fâneaţă

Teren necultivat 970 Teren necultivat

972 Teren sub sere şi solarii necultivat


Orez 111 Orez

Iarbă/furaje erbacee 450 Pajişti temporare

451 Plante de nutreţ

973 Trifoi

974 Lucerna

978 Ghizdei

975 Sparceta

976 Phacelia

Leguminoase 973 Trifoi

974 Lucerna

975 Sparcetă

976 Phacelia

978 Ghizdei

151 Mazăre boabe

152 Fasole boabe

153 Linte

154 Bob

155 Lupin

156 Fasoliţă

157 Năut

158 Măzăriche de toamnă

159 Mazăre furajeră de toamnă

203 Soia

160 Alte leguminoase pentru boabe


Secţiunea II. B. Declaraţia zone de interes ecologic (ZIE) 2015 din cererea unică de plată

2015 cuprinde şi excepţiile de la zone de interes ecologic, respectiv modalitatea de calcul a

proporţiilor de culturi care contribuie la înverzire din total arabil/agricol, astfel încăt să se

asigure eligibilitatea pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu.

În aplicaţia IPA-online, se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadrati la excepţie ZIE" sau

”Nu vă încadraţi la excepţie ZIE”.

Excepţii zone de interes ecologic (ZIE) – în cazurile în care proporţiile din col. 4 sau 6

sunt de minim 75%

Suprafaţă

totală de

teren

arabil din

declaraţia

de

suprafaţă

Suprafaţă

totală de

teren

agricol din

declaraţia

de

suprafaţă

Suprafaţă

teren arabil cu

iarbă/furaje

erbacee/legum

inoase/

pârloagă/comb

inatii ale

acestora/

% teren arabil

cu iarbă/furaje

erbacee/pârloag

ă/ combinatii

ale acestora din

Suprafaţă totală

de teren arabil

(col. 3/col. 1)

Suprafaţă

din teren

agricol

acoperit

cu pajişte

permanent

ă/iarbă/fur

aje

erbacee/

orez/comb

inaţii ale

acestora

% teren

agricol

acoperit cu

pajişte

permanentă/ia

rbă/furaje

erbacee/

orez/combinaţ

ii din

Suprafaţă

totală de teren

agricol

(col. 5/col. 2)

Suprafaţa

pajişte

permanentă

Diferenţa

suprafaţa arabilă

care nu face

obiectul

utilizărilor din

col 3 sau 5

col 1-3 sau

col 1 - (5-7)

1 2 3 4 5 6 7 8

*) Se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadrati la excepţie ZIE" sau ”Nu vă încadraţi la excepţie ZIE”

Mod de identificare şi gestionare a zonelor de interes ecologic

Denumire zonă de interes ecologic

identificare

element

mod

delimitare

factor

conversie

factor

ponderare

lăţime

buffer

Terase TS linie 2 1.0 3

Elemente de peisaj - Garduri vii/fâşii împădurite GV linie 5 2.0 10

Elemente de peisaj - Iazuri IZ poligon 1 1.5 0

Elemente de peisaj - Rigole RG linie 3 2.0 6

Elemente de peisaj - Margini de câmp MC linie 6 1.5 20

Elemente de peisaj - Arbori în aliniament AA linie 5 2.0 4

Elemente de peisaj - Grup de arbori/pâlcuri

arbustive din zona de câmpie GA poligon 1 1.5 0

Elemente de peisaj - Arbori izolaţi AI punct 20 1.5 4

Zone împădurite ZP poligon 1 1.0 0

Zone tampon - Fâşii de protecţie panta bloc >

12% ZT1 linie 6 1.5 3

Zone tampon - Fâşii de protecţie panta bloc <

12% ZT2 linie 6 1.5 1

Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de

producţie SF poligon 1 0.3 0


Denumire element de peisaj

factor

conversie

factor

ponderare

Zone cu culturi fixatoare de azot 1 0.7

Zone cu strat vegetal 1 0.3

Mod de interpretare a bufferelor utilizate pentru delimitarea ZIE

Zonă de interes ecologic digitizată Mod interpretare buffer

Terase Să fie egală sau să iasă din buffer

Elemente de peisaj-Garduri vii/fâşii împădurite Dacă iese din buffer nu este eligibil

Elemente de peisaj-Arbori izolaţi Coroana să fie egală sau să iasă din buffer

Elemente de peisaj-Arbori în aliniament Diametrul coroanelor să fie egal sau să iasă din buffer

Elemente de peisaj-Grup de arbori/pâlcuri arbustive

din zona de câmpie

Aria maximă 0,3 ha

Elemente de peisaj-Margini de câmp Să se încadreze în buffer

Elemente de peisaj-Iazuri Aria maximă 0,1 ha

Elemente de peisaj-Rigole Dacă iese din buffer nu este eligibil

Zone tampon-Fâşii de protecţie panta bloc >12% Să fie egală sau să iasă din buffer

Zone tampon-Fâşii de protecţie panta bloc <12% Să fie egală sau să iasă din buffer

Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie Se delimitează pe imagine

Zone împădurite Aria minimă 0,5 ha

Zone cu strat vegetal Se delimitează normal parcela – nu în stratul EFA

Zone cu culturi fixatoare de azot Se delimitează normal parcela – nu în stratul EFA


7.1. Terase

Potrivit art. 46, alin.(2), lit.(b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(3) din

Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015

pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de

sprijin pentru fermieri în România, terasele situate pe teren arabil, reprezintă zone de

interes ecologic.

În această categorie intră terasele protejate în conformitate cu prevederile art.45, alin.(3) din

Regulamentul (UE) nr. 639/2014, precum şi alte terase. Calculul suprafeţelor se face în

conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Anexa X din

Regulamentul (UE) 639/2014.

Terase (pe 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona de interes

ecologic = 2 m2.

Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic, terasele situate în teren arabil trebuie

să aibă o înălţime de minim 1 m şi o lăţime de minim 3 m.

Terasele constituie totodată elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin.(1) şi Anexei

II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 (GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului, care să

reflecte condiţiile locale specifice pentru limitarea eroziunii şi GAEC 7 - “Menţinerea

particularităţilor peisajelor, inclusiv, dacă este cazul, a teraselor”, respectiv Ordinul MADR,

MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în

cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.

(GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condiţiile locale specifice pentru

limitarea eroziunii).


Terasele sunt construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a

lungul curbelor de nivel, pe terenuri agricole în pantă.

Terasele se amenajează pe pante de peste 15-16%, fiind formate din platforma şi taluz. Prin

lucrarea de terasare se creează condiţii de exploatare raţională a suprafeţelor respective şi

anume:

- se reduc scurgerile de suprafaţă şi pierderile de sol, creându-se condiţii optime de dezvoltare

a culturilor;

- se valorifică terenurile erodate şi neproductive;

- permite mecanizarea lucrărilor de întreţinere.

Pe suprafaţa treptei, denumită platformă, se înfiinţează culturile de bază (vie, pomi fructiferi,

inclusiv culturi arabile), iar taluzul se lasă înierbat sau pe el se poate înfiinţa o cultură

secundară (coacăz, zmeur, mur).

Din cauza acţiunii distructive a unor factori naturali, sunt necesare o serie de lucrări, cum ar

fi:

- refacerea taluzurilor degradate, prin reînsămânţări sau consolidări cu brazde de iarbă;

- nivelarea platformei teraselor şi astuparea denivelărilor produse de şiroirile de apă;

- refacerea racordării teraselor cu potecile, drumurile, zonele de întoarcere şi debuşeele;

- supraînălţarea teraselor în zonele depresionare;

- consolidarea taluzurilor surpate cu gărduleţe de nuiele înalte de 0,4-0,6 m;

- repararea lucrărilor de zidărie la terasele cu zid de sprijin;

- cosirea repetată a vegetaţiei de pe taluzuri şi combaterea creşterii arborilor şi arbuştilor pe

taluzuri;


Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase şi solicită plăţi în cadrul

schemelor de sprijin pe suprafaţă sunt obligaţi să menţină aceste terase în bune condiţii

agricole şi de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producţie: taluzurile să fie

înierbate, pe taluz şi pe banchetă să nu se dezvolte vegetaţie nedorită arbustieră sau

arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogaşe, ravene, torenţi,

toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitaţii conform

normelor de ecocondiţionalitate.

Sunt acceptate ca element ZIE numai terasele situate în teren arabil.

Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul

linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de minim 3 m.

Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 3

m. Pentru a fi considerată element ZIE lăţimea terasei trebuie să fie egală sau să depăşească

acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea

elementului digitizat.



7.2. Elemente de peisaj

7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (a) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul

MADR nr. 619/2015, garduri vii/fâşii împădurite cu o lăţime de până la 10 m reprezintă

elemente de peisaj.

Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora

se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând

factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care

prevede:

Factor de conversie(m pe m2)= 5, Factor de ponderare = 2, Zona de interes ecologic

gardurii vii/fâşii împădurite pentru 1 metru liniar = 10 m2

Pentru calculul suprafeţelor ZIE, gardurii vii/fâşii împădurite mai înguste de 10 metri

reprezinta o zonă de interes ecologic pentru care se alocă o suprafata de 10 mp pentru

fiecare metru liniar, indiferent de lăţimea acestora, dar nu mai late de 10 m. Nu sunt

zone de interes ecologic gardurii vii/fâşii împădurite cele care au o lăţime mai mare de

10 metri.

Dacă gardurile vii/fâşii împădurite sunt despărţite de goluri mai mari de 1 metru liniar

pe zona îngustă, acestea trebuie separate în două sau mai multe zone, pentru a respecta

cerinţele minime.


Trebuie avut in vedere faptul că gardurile vii/fâşii împădurite sunt luate în calcul doar

dacă se situează pe terenul arabil al parcelei sau se învecinează cu parcela de teren

arabil pe latura lungă a gardului viu/fâşii împădurite.

Exemplul 1:

Exemplul 2:


Exemplul 3:

Exemplul 4:


Exemplul 5:

Garduri vii/fâşii împădurite vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind

instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 10 m.

Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de

10 m. Pentru a fi considerat element ZIE gardul viu nu trebuie să depăşească acest contur.

În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului

digitizat.


7.2.2. Arbori izolaţi

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (b) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul

MADR nr. 619/2015, arborii izolaţi cu un diametru al coroanei de minimum 4 m reprezintă

elemente de peisaj.




prevede:

Arbore izolat (per arbore) se aplică un factor de conversie = 20, un factor de ponderare = 1.5

de unde rezultă o zona de interes ecologic = 30 mp.

Pentru calculul suprafeţelor ZIE, un arbore izolat cu diametrul coroanei de minim 4

metri reprezinta o zona de interes ecologic pentru care se alocă o suprafata de 30 mp

indiferent de diametrul coroanei. Nu reprezintă zone de interes ecologic arborii izolaţi

cu o coroană cu un diametru mai mic de 4 metri.


Exemple de arbori izolati cu diametrul coroanei de minim 4 m.

Exemplul 1:


Exemplul 2:

Exemplul 3:


Exemplul 4:

Exemplul 5:


Arborii izolaţi vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu un punct, folosind instrumentul punct

din aplicaţie, iar diametrul coroanei să fie de minimum 4 m.

Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu diametrul de

4 m. Pentru a fi considerat element ZIE arborele izolat trebuie să aibe coroana egală sau mai

mare decît acest contur.

În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie.

7.2.3. Arbori în aliniament

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (c) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul

MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj arborii în aliniament cu un diametru al

coroanei de minimum 4 m; spaţiul dintre coroane nu trebuie să depaşească 5 m.

Doi sau mai mulţi arbori pot fi în aliniament dacă diametrul coroanei este de minim 4

metri, iar spaţiul dintre coroane nu depăşeşte 5 metri.




prevede:

Arbori în aliniament (pe 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, zona de

interes ecologic = 10 mp.

Declararea unui şir de arbori în aliniament care respectă cerinţele mai sus menţionate

reprezintă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 10 mp pentru fiecare metru liniar.

Un şir de arbori care are o lungime de 10 metri va avea o suprafaţă de 100 metri pătraţi

după aplicarea factorilor de conversie şi a ponderilor aferente.


Exemplul 1: distanţa dintre coroanele arborilor mai mica de 5 metri

Exemplul 2: Exemplul 3:


Exemplul 4: Două elemente ZIE ”arbori in aliniament”

Nu pot fi consideraţi un singur sir de arbori in aliniament deoarece între şirul de copaci din

partea dreapta a imaginii şi coroana ultimului arbore din şirul din partea stângă este o distanţă

mai mare de 5 metri.

În acest caz se vor delimita 2 elemente ”arbori în aliniament”.

Exemplul 5: Şirul de copaci din partea stângă este element ZIE. Şirul de copaci de lângă

drumul naţional aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, nu este la dispoziţia fermeirului, face parte din zona de protecţie a

drumului şi nu este element ZIE.

Distanţa > 5

metri


Arborii în aliniament vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul

linie din aplicaţie iar diametrul coroanelor acestora să fie de minim 4 m.


m. Pentru a fi considerat element ZIE un şir de arbori trebuie să aibă diametrul coroanelor

egal sau mai mare decât acest contur.


digitizat.

7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (d) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul

MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj arbori în grup, în care arborii sunt uniţi

prin suprapunerea suprafeţelor acoperite de coroane, şi pâlcuri arbustive din zona de câmpie

de maxim 0,3 ha în ambele cazuri.

Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulţi arbori, ce pot fi de grosimi şi înălţimi

diferite, care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite şi sunt

vizibili în LPIS pe ortofotoplanuri.

Arborii în grup şi pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt eligibili pentru ZIE dacă au o

suprafaţă de maximum 3000 metri pătraţi. Pentru arbori in grup, condiţia de eligibilitate este

ca arborii din grup să fie uniţi prin suprapunerea suprafeţelor acoperite de coroane.




prevede:

Arbori în grup factor de ponderare = 1,5.

Factor de conversie nu se aplică.

Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din

zona de câmpie, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe de exemplu

de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 1500 mp.


Exemplul 1:

Exemplul 2:


Exemplul 3:

Exemplul 4:


Grupul de arbori va fi delimitat pe imaginile ortofoto ca poligon utilizând instrumentul

poligon din aplicaţie, aria maximă este de 0,3 ha.

În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.

7.2.5. Margini de câmp

Potrivit art. 46, alin.(2), lit.(c) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele de peisaj

reprezintă zone de interes ecologic.

- Marginile de câmp, situate pe teren

arabil, sunt considerate elemente de

peisaj, conform art. 45, alin.(4), lit.(e)

din Regulamentul (UE) nr. 639/2014,

respectiv Ordinul MADR, MMAP,

ANSVSA nr. 352/2015 pentru

aprobarea normelor privind

ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor

şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în

România.


Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr.

1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul

(UE) 639/2014, care prevede:

Margini de câmp (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de

interes ecologic = 9 m2.

Marginile de câmp sunt printre cele mai

importante elemente de peisaj ce constituie

zone de interes ecologic, cu rol în păstrarea

şi îmbunătăţirea biodiversităţii în cadrul

fermelor.

Ele sunt habitate cu rol important în

agricultură şi în conservarea mediului,

având şi un rol cultural, ca element

tradiţional de peisaj sau recreaţional.

Aceste habitate nu se încadrează în tipurile

specifice sau caracteristice de peisaj întrucât

conţin o varietate de specii de plante

ruderale specifice terenurilor arabile sau

virane.

De asemenea, pot fi prezente specii de

ierburi cu port înalt, arbuşti, specii forestiere

şi acvatice.

În trecut, rolul marginilor de câmp era, în principal, de delimitare a proprietăţii funciare

(hotar, răzor). O dată cu dezvoltarea utilizării multifuncţionale a terenului, marginile de câmp

îşi menţin unele din rolurile iniţiale, fiind identificate şi alte funcţii, care reflectă interacţiunile

dintre culturi şi aceste habitate necultivate.

Funcţiile marginilor de câmp seminaturale, sub aspectul bunelor practici agricole, sunt:

Domeniul Funcţia

Agronomic - Delimitarea proprietăţii, a terenului

- Protecţie împotriva animalelor sălbatice

- Adăpost pentru animale

- Protecţia culturilor (perdele de protecţie) împotriva vântului şi a

zăpezii

- Favorizarea dezvoltării insectelor polenizatoare

- Sursă de fructe, furaje şi lemn

Mediu - Reducerea eroziunii solului, provocată de vânt şi apă

- Reducerea poluării cu îngrăşăminte şi pesticide, în special prin

scurgere la suprafaţă, prin crearea de zone tampon

Biodiversitate - Refugiu sau coridoare pentru fauna sălbatică

- Stimularea biodiversităţii şi conservarea faunei sălbatice

- Menţinerea diversităţii peisajelor

Social şi - Încurajarea activităţilor nonagricole

recreaţional - Menţinerea caracteristicilor istorice şi a locurilor cu o anumită

semnificaţie.


Marginile de câmp constituie habitat pentru diverse specii de plante

(ierburi, flori de câmp), care atrag insecte benefice (albine, bondari,

viespi, fluturi - ce se hrănesc cu polen şi nectar, fiind polenizatori ai

culturilor, sau buburuze, păianjeni – prădători ce se hrănesc cu insecte

dăunătoare - afide).

Marginile înierbate limitrofe culturilor agricole constituie un excelent

habitat pentru păsările pe cale de dispariţie ce-şi fac cuibul pe sol,

îndeosebi în zonele de câmpie: potârniche, prepeliţă (pitpalac),

ciocârlie ş.a.

Seminţele plantelor, precum şi insecte ca

lăcuste, viespi, gândaci, fluturi şi larvele lor,

constituie hrană pentru aceste păsări. Marginile de câmp constituie refugiu pentru iepuri

de câmp şi mamifere mici (şoareci de câmp) care atrag răpitoare de

noapte ca bufniţa, huhurezul, cucuveaua sau şoimul, constituind

totodată coridoare ideale pentru deplasarea liberă a faunei

sălbatice spre alte habitate.

Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic,

marginile de câmp trebuie să aibă o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 de m.

Aceste suprafeţe fac parte din parcelă, pot fi utilizate pentru întoarcerea

utilajelor agricole la capetele parcelei şi ele nu se cultivă în scopul

obţinerii de producţie agricolă.

Ca lucrări de întreţinere, pentru respectarea GAEC 7, este necesară distrugerea vegetaţiei

nedorite, reprezentată de buruieni care se pot răspândi uşor în culturile învecinate: pălămidă,

brusture, scaiete, pir.

Lucrările agricole, ca fertilizarea sau aplicarea de pesticide, pot avea efecte adverse asupra

marginilor de câmp, de aceea ele trebuie evitate.


Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie

din aplicaţie iar lăţimea maximă a acestora este de 20 m.

Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de

20 m. Pentru a fi considerat element ZIE marginea de câmp trebuie să se încadreze în acest

contur.


digitizat.


7.2.6. Iazuri

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (f) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul

MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj iazurile de până la cel mult 0,1 ha.

Iazurile, vizibile în LPIS pe ortofotoplanuri, sunt eligibile pentru ZIE dacă au o suprafaţă de

maximum 1000 metri pătraţi. Rezervoarele din beton sau din plastic nu sunt considerate zone

de interes ecologic.




prevede:

Pentru iazuri se aplică un factor de ponderare = 1,5;

Factorul de conversie nu se aplică.

Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri, care respectă cerinţele mai sus

menţionate, unei suprafeţe de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes

ecologic cu suprafaţă de 1500 mp.

Exemplul 1:


Exemplul 2:

Exemplul 3:


Iazurile se vor delimitata pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din

aplicaţie, iar aria trebuie să fie de maxim 0,1 ha.


7.2.7. Rigole

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (g) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul

MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj rigolele cu o lăţime maximă de 6 m,

inclusiv cursurile deschise de apă pentru irigaţii sau drenare; canalele cu pereţi de beton nu

sunt considerate zone de interes ecologic.




prevede:

Rigole (pe 1 m): factor de conversie= 3, factor de ponderare= 2, zona de interes ecologic = 6

mp.

Prin aplicarea factorului de conversie şi a factorului de ponderare unei rigole cu o

lungime de 10 metri liniari, care respectă cerinţele mai sus menţionate, rezultă o zonă de

interes ecologic cu suprafaţă de 60 mp.


Exemplul 1:

Exemplul 2:


Exemplul 3:

Exemplul 4:


Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din

aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 6 m.


m. Pentru a fi considerată element ZIE o rigolă nu trebuie să depăşească acest contur.


digitizat.

7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă

În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(5) din

Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015

pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de

sprijin pentru fermieri în România, zonele tampon (fâşiile de protecţie) de-a lungul cursurilor

de apă, situate pe teren arabil, reprezintă zone de interes ecologic.

Potrivit prevederilor art.45, alin.(5) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, în această categorie

intră zonele tampon aflate de-a lungul cursurilor de apă prevăzute de GAEC 1, SMR 1 sau

SMR 10 menţionate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum şi alte zone

tampon. Lăţimea minimă a respectivelor zone tampon nu trebuie să fie mai mică de 1 metru.

Zonele tampon trebuie să se afle pe un teren arabil sau să fie adiacente unui astfel de teren în

aşa fel încât laturile lor lungi să fie paralele cu marginea unui corp de apă.

Zonele tampon nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie agricolă, dar este permis

păşunatul sau cositul, cu condiţia ca zona tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul

agricol adiacent.


Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr.

1307/2013, respectiv Anexa X din acelaşi regulament.


Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes

ecologic = 9 m2.

Zonele tampon de-a lungul cursurilor de apă, ca zone de interes ecologic, constituie totodată

elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin.(1) şi Anexei II din Regulamentul (UE)

nr. 1306/2013, după cum urmează:


GAEC 1 - Crearea/menţinerea zonelor tampon de-a lungul cursurilor de apă. 1. Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor

de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei în

domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la

12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a

blocului fizic adiacent cursului de apă.

. 2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă nu

există fâşii de protecţie, fermierul are obligaţia înfiinţării şi menţinerii acestor fâşii, în conformitate cu

prevederile Codului de bune practici agricole.

SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

… g) să nu aplice îngrăşăminte

organice sau minerale pe fâşiile

de protecţie existente pe


vecinătatea zonelor de protecţie

a apelor de suprafaţă sau pe


zonele de protecţie a apelor de

suprafaţă ori în zonele de

protecţie sanitară şi

hidrogeologică a surselor de

captare a apei potabile/minerale

şi a lacurilor terapeutice, stabilite

în conformitate cu legislaţia în

domeniu. Lăţimea minimă a

fâşiilor de protecţie este de 1 m

pe terenurile cu panta de până la

12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%;

SMR 10 – Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor

“… 4. Să nu aplice tratamente cu produse de protecţie a plantelor în zonele de protecţie a

resurselor de apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică, precum şi în alte zone

protejate stabilite în condiţiile legii”.

Fâşiile de protecţie se

înfiinţează de-a lungul cursurilor

de apă şi trebuie să fie permanent

acoperite cu vegetaţie spontană

sau plante cultivate, având rolul

de benzi tampon împotriva

poluării apelor cu pesticide sau

îngrăşăminte provenite din

activităţile agricole şi de

reducere a transportului şi a

depunerii de aluviuni în apele de

suprafaţă.


În ceea ce priveşte prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea

tratamentelor pe fâşiile de protecţie, precum şi aruncarea deşeurilor şi a resturilor de pesticide

în şanturi, canale, ape de suprafaţă sau pe terenurile agricole.

Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul

linie din aplicaţie iar acestea trebuie să aibă o lăţime minimă de 1 m pe terenurile cu panta de

până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta

medie a blocului fizic adiacent cursului de apa.


sau 3 m, funcţie de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element ZIE zona

tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur.


digitizat.

7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie

În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(8) din

Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR nr. 619/2015, zonele cu specii

forestiere cu ciclu scurt de producţie, situate pe terenuri agricole, reprezintă zone de interes

ecologic.

Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu

salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) şi salcâm (Robinia

pseudoacacia), inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.


Cerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor

Substantele fito-sanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru

instalarea culturii de salcie, în primul an de cultură, sunt cele cu remanenţă foarte mica în sol,

acţiune sistemică în plante şi inactive în sol, din grupele (Xn) şi (Xi) - fără clasificare de

periculozitate, conform legislaţiei în vigoare.

În caz de necesitate, pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este permisă numai utilizarea

produselor de protecţia plantelor din grupele (Xn) şi (Xi). Acestea nu pun în pericol bio-

diversitatea, dacă sunt aplicate cu respectarea prevederilor legislaţiei in vigoare în domeniul

utilizării produselor pentru protecţia plantelor.

Este interzisa utilizarea produselor pentru protectia plantelor clasificate din punct de vedere

toxicologic ca toxice (T) si foarte toxice (T+).

În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, produsele de protecţie a plantelor sunt

utilizate în practica silvică pentru combaterea bolilor şi vătămărilor produse de agenţii

fitopatogeni şi dăunători (defoliatori şi xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează

produse de protecţie a plantelor, cu respectarea reglementărilor UE în domeniu.

Cerinţele privind utilizarea îngraşămintelor minerale:

Administrarea îngraşămintelor în plantaţiile de salcie se va face primăvara înainte de

creşterea lujerilor, şi se pot aplica sub formă minerală.

Îngraşămintele pe baza de N, P, K (azot, fosfor potasiu), pot fi necesare în funcţie de tipul de

sol şi nu pot depăşi anual următoarele limite:

- 80 – 150 kg/ha N substanţă activă

- 60 – 100 kg/ha P substanţă activă

- 40 – 80 kg/ha K substanţă activă

În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm îngrăşămintele minerale nu sunt utilizate

în mod curent în activitatea de producţie silvică, datorită troficităţii în general ridicate a

speciilor forestiere din România.

Factor de ponderare=0,3

ZIE=0,3m2


Declararea parcelelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie reprezintă o zonă

de interes ecologic cu suprafaţă de 0,3 mp pentru fiecare metru pătrat cultivat cu

speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie.


Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie se vor delimitata pe imaginile ortofoto

ca poligon folosind instrumentul poligon din aplicaţie, inclusiv parcelele cu suprafeţe mai

mici de 0,3 ha.


Salcia (Salix L)

Ciclul maxim de recoltă al salciei este de 22 de ani, recoltarea începe din anul III de

vegetaţie, şi se execută anual din luna noiembrie până în luna februarie a anului

următor.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a6/Salix_x_sepulcralis_7845.jpg


Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra)

Ciclul maxim de recoltă 35 ani

-

Salcâmul (Robinia pseudoacacia)

Ciclul maxim de recoltă 35 ani.

-


7.5. Zonele împădurite

Zonele împădurite reprezintă zonele de interes ecologic prevăzute în Regulamentul (UE) nr.

1307/2013, art. 46, alin. 1, litera (h) şi sunt definite în art. 32, alin. 2, litera (b), pct. (ii). În

conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/2015, art. 86, alin (5).

zonele împădurite sunt suprafeţe de teren arabil împădurite prin Măsura 221 „Prima

împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007- 2013 sau prin Măsura nr. 8

„Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere” pe parcele cu suprafaţa

minimă de 0,5 ha.

Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor calculul acestora



prevede:

Zone împădurite: factor de conversie = nu se aplică, factor de ponderare = 1, zona de interes

ecologic = 1 mp.

Declararea unui zone împădurite de 1 mp reprezintă o zonă de interes ecologic cu

suprafaţă de 1 mp.

Exemplul 1:


Exemplul 2:

Exemplul 3:


Exemplul 4:

Zonele împădurite se vor delimitata pe imaginile ortofoto ca poligon folosind instrumentul

poligon din aplicaţie iar aria minimă a acestora trebuie să fie de 0,5 ha.



7.6. Zone cu strat vegetal

În conformitate cu art. 45, alin. 9 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR

nr. 619/2015 zonele cu strat vegetal reprezintă zone de interes ecologic.

lista culturilor pentru strat vegetal (culturi verzi)

Nr.crt Cod cultura Denumirea populară Denumirea ştiinţifică

1 158 Măzăriche de toamnă Vicia pannonica, Vicia villosa

2 159 Mazăre furajeră de toamnă Pisum sativum L

3 104 Secara Secale cereale

4 105 Orz Hordeum sativum

5 107 Ovăz Avena sativa

6 973 Trifoi Trifolium spp.

7 202 Rapiţă Brassica carinata

8 976 Phacelia Phacelia tanacetifolia

9 977 Mustar Sinapis spp.

10 978 Ghizdei Lotus corniculatus

Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu specii incluse în Anexa nr. 9,

considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care

asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la 1 martie.

Data limită până la care aceste culturi trebuie încorporate în sol este 1 aprilie. Perioada de

însămânţare a culturilor din Anexa nr. 9 este 1 august – 15 octombrie. Zonele acoperite de

strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în

vederea recoltării sau a păşunatului, care participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa

inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Pentru parcelele cu suprafeţe mai mici

de 0,3 ha se va alege TA în câmpul “Cod categorie de folosinta” din fereastra de salvare a

parcelei.

Suprafeţele pe care se solicită ajutor pentru pachetul 4 al Masurii 10.1 agro-mediu si clima,

din PNDR 2014-2020 , nu se iau în considerare în calculul zonelor cu strat vegetal.




prevede:

Factor de conversie = nu se aplică

Factor de ponderare=0,3

ZIE=0,3m2

Pentru zonele cu strat vegetal nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de parcela SAPS

digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu codurile de

cultura aferente suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea .


Mustar-Cod 977

Planta erbacee, muştarul (Sinapis spp.) face parte din familia Crucifere. Există mai multe

soiuri de muştar: alb, negru, muştar de câmp, muştar sălbatic sau muştarul de Serepta cu gust

aromat. Este o plantă de cultură cu originile în Asia (China) precum şi în zona mediteraneană.

În vechime era folosit uleiul de mustar. Mustarul alb poate ajunge la înaltimea de peste un

metru, iar cel negru trece de doi metri. Este o plantă anuală, erectă, care face flori de culoare

galbenă cu patru petale, fructul face seminte mici cu diametru de 1, 1.2 mm în diametru.

Phacelia -Cod 976

Phacelia (Phacelia tanacetifolia), specie anuală, a fost introdusă în ţara noastră ca plantă

specific meliferă, fiind în acelaşi timp şi un bun nutreţ pentru animale şi pentru culturi de

îngrăşăminte verzi. Phacelia este puţin pretenţioasă la condiţiile de climă şi sol, găsind în ţara

noastră condiţii bune de cultură în toate regiunile. Planta creşte înaltă de 40-60 cm, cu o

tulpină ramificată purtând mai multe inflorescente în formă de evantai a căror înflorire începe

cu florile de la bază. Perioada de vegeaţie la facelia este scurtă, de la răsărire până la înflorire

trecând 45-55 zile, iar durata înfloritului este de 30-50 zile depinzând de evoluţia factorilor

climatici.

http://gheco.sunphoto.ro/Facelia/16276201

http://gheco.sunphoto.ro/Facelia/16276201


Ghizdei-Cod 978

Ghizdeiul (Lotus corniculatus) este o planta perena, cu sistem raticular bine dezvoltat şi

profund, tulpini fistuoase, de 15- 40 (80) cm inalţime. Frunzele sunt pentafoliate, cu foliole

scurt peţiolate, obovate sau lanceolate, glabre sau slab paroase. Florile sunt galbene, portocalii

sau roşiatice, dispuse in umbele lung pedunculate. Fructul este o pastaie cilindrica,

polisperma, cu seminţe mici, globuloase, de culoare brun-roşcata. Ghizdeiul are cerinţe

moderate faţa de caldura, fiind raspandit pe arii intinse, 1-2°C, iar plantele pot rezista pana la

-25°C, chiar fara strat protector de zapada. Este rezistent la secetă şi foarte vivace. Conţinutul

în proteină brută este destul de mare şi este bogată în caroten. Suportă păşunatul îndelungat,

iar perenitatea lui mare este dată de capacitatea de autoînsămânţare. Înfloreşte din iunie până

în septembrie şi nu produce meteorizaţii. Valoarea furajeră este apropiată de lucernă şi trifoi

roşu.

7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot

În conformitate cu art. 45, alin. 10 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR

nr. 619/2015, zonele cu culturi fixatoare de azot reprezintă zone de interes ecologic.

Culturile fixatoare de azot sunt prevăzute în Anexa nr. 10. Aceste culturi trebuie să fie

prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie si sunt considerate culturi principale şi

participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3

ha. Pentru parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha se va alege TA în câmpul “Cod categorie

de folosinta” din fereastra de salvare a parcelei.

Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole in vigoare, referitoare

la poluarea cu azot.

În categoria culturi fixatoare de azot, conform Anexei nr. 10 din Ordinul MADR nr.

619/2015, sunt incluse:

Nr.crt. Cod cultura Denumirea populară Denumirea

ştiinţifică

1 151 Mazăre Pisum sativum L

2 152 Fasole Phaseolus vulgaris L.

3 203 Soia Glycine max L.

http://sanatate.bzi.ro/public/upload/photos/26/ghizdei_1.jpg


4 153 Lintea Lens culinaris

5 155 Lupinul Lupinus perennis

6 157 Năutul Cicer arietinum

7 154 Bobul Vicia faba

8 156 Fasoliţa Vigna spp.

9 973 Trifoi Trifolium spp.

10 974 Lucernă Medicago sativa

11 975 Sparcetă Onobrychis viciifolia




prevede


Factor de ponderare = 0,7

ZIE=0,7m2

Pentru zonele cu culturi fixatoare de azot nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de

parcela SAPS digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu

codurile de cultura aferente suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea aferentă.

Lucerna - Cod 974

Este numită şi regina plantelor de nutret, ce se cultiva pe soluri profunde, fertile, cu apă

freatică la peste 3 m adâncime în zone mai calde, secetoase sau în regim irigat;

Este o plantă ierboasă care poate atinge 1 m înălţime. Rădăcinile plantei ating o adâncime de

peste 4,5 m, această caracterstică permite plantelor să supravieţuiască în perioadele de secetã.

Ca şi celelate leguminoase la fel şi lucerna are la rădăcină nodozităţi, unde trăiesc bacterii

fixatoare de azot cu care planta trăieşte în simbioză. Planta conţine un procent ridicat de

proteinã, fiind folosită ca nutreţ, pentru însilozare, sau ca uscată ca fân. Ea este o plantă

perenă, care atinge o vârstă de 4 până la 12 ani. În funcţie de sol şi regiunile climatice, lucerna

poate asigura o canitate de 10 t de fân la hectar. Pentru a obţine recolte mai mulţi ani la rând

din aceaşi cultură, se recomandă o dată pe an, recoltarea lucernei după perioada înfloritului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Secet%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Protein%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C3%A2n


Trifoiul (Trifolium)- Cod 973

Trifoiul roşu prefera soluri fertile, uşor acide din zone mai umede; trifoiul hibrid ce rezistă în

zonele mai umede şi reci; Trifoiul alb, care este răspândit în toate zonele cu umiditate şi

lumină asigurată, în regim de paşune mai ales.

Este un gen de aproximativ 300 de specii de plante din familia leguminoaselor, Fabaceae.

Sunt plante erbacee mici anuale, bienale sau plante perene cu viaţă scurtă. Frunzele sunt

trifoliate (rareori 5- sau 7-foliate), cu stipelele adnate pe peţioluri, iar florile sunt grupate în

inflorescenţe mici albe, roşii, violet sau galbene; păstăile mici, cu puţine seminţe, sunt închise

în caliciu.

Sparceta - Cod 975

Creşte spontan în zonele de campie. Este perenă, ierboasă, relativ înaltă. Spre maturitatea

seminţelor, tulpina se lignifică. Frunzele mari sunt imparipenat-compuse. Florile roz-violacee

sunt grupate în racem lung pedunculat. Fructul este o păstaie indehiscentă, având la suprafaţă

reticulaţii caracteristice, prevăzute cu spini. Sparceta este plantă furajeră şi meliferă.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Specie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Leguminoase

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fabaceae

http://ro.wikipedia.org/wiki/Caliciu


Lupinul - Cod 155

Lupinul este o plantă care se cultivă pentru nutreţ şi pentru îngrãşãmânt verde.

În cadrul unui asolament în arabil, leguminoasele perene pot ocupa 20-33 % datorită

fenomenului de "oboseală" a solului care nu permite revenirea lor pe acelaşi loc, decât după

3-5 ani, în funcţie de specie şi durata culturii respective.

Mazărea (Pisum sativum) -Cod 151

Este o plantã ierboasã, cultivată, mazarea furajera şi mazarichile cultivabile pe toate tipurile

de sol, în climat de la uscat şi cald la umed şi rece, în amestec cu o cereală paioasă, pentru

alcătuirea borceagurilor, mazarea pentru boabe, pe soluri cu fertilitate mijlocie spre bună, din

toate zonele climatice;

Face parte din familia leguminoaselor, fiind dicotiledonată. Rădăcina sa este pivotantă, cu

nodozităţi. Tulpina este aeriană,ierboasă şi volubilă, însă fără ţesut de susţinere. Frunzele sunt

compuse şi se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale

inegale, 9 stamine unite şi un pistil. Fructul se numeşte pãstaie.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nutre%C8%9B

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Engr%C4%83%C8%99%C4%83m%C3%A2nt

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plant%C4%83_ierboas%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83staie&action=edit&redlink=1


Fasole -Cod 152

Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole mari,

păroase, cu flori albe, alb-verzui, roz sau roşii, cultivată pentru păstăile şi pentru seminţele

sale folosite în alimentaţie (Phaseolus vulgaris). Păstaia fasolei, de culoare verde sau galbenă;

fiecare dintre boabele care se află în interiorul acestei păstăi.

Fasoliţa - Cod 156

Seminţele de fasoliţa conţin în medie 26,0% proteina; 1,6% grăsimi; 52,0% substanţe

extractive neazotate şi 4,0% celuloză. Fasoliţa se remarcă printr-un conţinut mai scăzut de

celuloză, fierbere mai rapidă şi digestibilitate mai mare decât fasolea şi alte leguminoase. Are

aproximativ aceleaşi utilizări ca şi fasolea, în plus se foloseşte şi ca îngrăşământ verde pe

nisipuri sau ca furaj (păşune, masă verde, fân sau însilozată).


Soia - Cod 203

Este cultivată pentru boabe, pe soluri neutre mai fertile în zone mai calde, cu umiditate

asigurată, adesea irigate;

Glycine hispida (Mnch.) Maxim , are rădăcina principală pivotanta care pătrunde în sol până

la 1 m, uneori chiar până la 2 m. Ramificaţiile laterale ale rădăcinii principale pătrund şi ele în

sol până la 30 - 40 cm. Pe ele se formează marea majoritate a nodozităţilor. Tulpina, înaltă de

50 - 200 cm, este dreaptă, pentagonală sau cilindrică, uneori volubilă. Pe tulpina şi ramuri se

găsesc perişori de culoare gălbuie, brună, albicioasă, etc. Frunzele sunt trifoliate, cu foliolele

şi potiolul păros. Frunzele cad când planta se apropie de maturitate. Stipele sunt mici. Florile

sunt, de asemenea, mici şi grupate cate 3 - 9 (uneori mai multe) în raceme scurte.

Bobul -Cod 154

Bobul sau Vicia faba este o plantă leguminoasă, agăţătoare, anuală care este cultivată pentru

folosinţa sa în bucătărie. Bobul are vrejul puternic, drept de până la 1,6 m înălţime. Sămânţa

bobului poate varia în funcţie de soi dar în general e puţin mai mare decât bobul de fasole.

Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun. Puterea germinativă a

bobului durează de la 4 la 6 ani. Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului, iar

nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer. Chiar dacă 80% din azotul fixat va

fi consumat însăşi de plantă, 20% rămâne şi îmbogăţeşte solul.


Năutul - Cod 157

Năutul (Cicer arietinum), cunoscut şi sub denumirea de mazărea berbecilor, este o plantă

leguminoasã anuală, originară din Asia Micã.Aspectul exterior al acestei plante diferă de cel

al mazării prin forma frunzelor şi a păstăii, care de cele mai multe ori închide două sau trei

boabe, foarte rar o singură boabă. Boabele năutului sunt asemănătoare cu cele de mazăre,

singura deosebire fiind excrescenţa caracteristică a embrionului în formă de cioc, ce se

aseamănă cu capul unui berbec; sunt colorate în roz deschis, galben şi foarte rar cafeniu.

Lintea -Cod 153

Lintea (denumită ştiinţific Lens culinaris) este o plantă anuală leguminoasă, scundă, păroasă,

cu frunzele paripenat-compuse ale cărei seminţe sunt comestibile. Etimologic, numele acestei

plante înseamnă lentilã şi provine din latinescul lens, datorită formei bombate şi circulare a

seminţelor.Planta are cca 40 cm iar seminţele se găsesc în păstăi, ca şi mazãrea şi fasolea.

Spre deosebire de mazare şi fasole, seminţele de linte sunt în general numai câte două in

fiecare pãstaie. Există mai multe varietăţi de linte .

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fabaceae

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_Mic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lentil%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maz%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fasole

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83staie&action=edit&redlink=1


8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC

8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent

Gardul viu din partea dreaptă este adiacent terenului arabil şi implicit este considerat element

ZIE.

Gard viu

8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent

Gardul viu, din imaginea de mai jos, nu este adiacent terenului arabil datorită drumului care îl

desparte de parcela agricolă. Acesta nu poate fi considerat ZIE nefiind adiacent parcelei de

teren arabil în imediata vecinătate.

Drum neeligibil/gard viu

Teren arabil

Teren arabil


8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungă

Acest gard viu atinge fizic terenul arabil la nord cu latura cea mai scurtă. Acest gard viu nu

este considerat ZIE deoarece acesta nu este adiacent terenului arabil pe latura lungă.

Gard viu

8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare

În ceea ce priveşte caracteristicile neliniare, ele sunt considerate ca fiind adiacente, atât timp

cât ating (sunt în contact fizic cu) terenul arabil. Prin urmare, acestea sunt incluse în stratul

ZIE şi pot fi solicitate dacă sunt la dispoziţia fermierului.

Teren arabil

Pasuni permanente Pasuni permanente


8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil

În acest exemplu doar gardul viu este considerat a fi adiacent terenului arabil, acesta trebuie

inclus în stratul ZIE şi poate fi solicitat dacă este la dispoziţia fermierului. Şanţul nu este

adiacent terenului arabil şi ca atare, nu poate fi ZIE, neffind necesară delimitarea acestuia.

gard viu/şanţ

8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent

În ceea ce priveşte acest exemplu ambele caracteristici de peisaj, gardul viu şi şanţul trebuie

incluse în stratul ZIE. Gardul viu este adiacent pentru Teren arabil1, şanţul este adiacent

pentru Teren arabil2.

Teren arabil2.

gard viu/şanţ

8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent

Daca fâşia tampon este inclusă în parcela de teren arabil, şanţul este adiacent terenului arabil

acesta este considerat element ZIE, iar gardul viu nefiind adiacent terenului arabil nu este

element ZIE.

fâşie tampon/şanţ/gard viu

Teren arabil

Pajiste permanenta

Teren arabil1

Teren arabil2

Teren arabil1

Pasune


În conformitate cu articolul 45 alineatul (11) din Regulamentul delegat (UE) nr 639/2014 “un

fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an

cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic”. Prin urmare, nu

poate exista nicio suprapunere de ZIE.

Exemplu: gard viu cu un arbore izolat în el

În acest exemplu elementul de peisaj este gardul viu iar arborele izolat nu poate fi considerat,

în acelaşi timp, element de peisaj .

În cazul în care zonele de interes ecologic sunt identificate şi înregistrate în sistemul bazat pe

poligoane această suprafaţă constă dintr-un singur tip de ZIE şi nu este posibilă nici o

suprapunere între diferite ZIE-uri.

Exemplu: utilizarea suprafeţei determinate suprapunere nepermisă


9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE

Actualizarea stratului ZIE este în strânsă legatură cu actualizarea LPIS. Ori de câte ori se

constată o modificare, eroare sau omisiune sau, ori de câte ori normele PAC se modifică,

stratul ZIE trebuie actualizat pentru a reflecta situaţia nouă.

10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU

Exemplul 1:

Un fermier are o exploataţie de 130 ha:

- Teren arabil - 80 ha

- Paşune - 50 ha

În terenul arabil are:

- o rigolă cu laţimea de 4 m şi lungimea de 500 m, cat lungimea unei parcele declarate (având

4 m laţime este exclusă din BF prin digitizare)

- un grup de arbori – 0,28 ha în interiorul unei parcele (având aria mai mare de 1000 mp este

exclus din BF prin digitizare)

Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:

1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 80 ha

Are mai mult de 30 ha, deci trebuie să respecte condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe

suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul

arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul

arabil.

Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi:

a. cultivă grâu pe maxim 60 ha şi b. cultivă porumb pe 15,3 (poate cultiva maxim 16 ha dar trebuie să respecte ZIE, pct.1c) şi

c. cultivă mazăre pe 4,7 ha (vezi punctul 3c)

TOTAL = 60 + 15,3 + 4,7 = 80 ha arabil

2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 50 ha declarate cu

păşune.

3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 80 ha, pentru că este

mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil

declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să

declare 4 ha zone de interes ecologic.


a. Se declară rigola cu lăţimea de 4 m şi lungimea de 500 m ca element de peisaj, aceasta

îndeplineşte condiţia ca laţimea să fie mai mică de 6 m şi latura lungă a rigolei adiacentă

terenului arabil.

Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:


Lungimea rigolei * factor de conversie * factor de ponderare = 500 * 3 * 2 = 3000 mp = 0,3

ha. Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic mai este necesar să declare

3,7 ha.

b. Se declară grupul de arbori de 0,28 ha ca element de peisaj, acesta îndeplineşte condiţia ca

suprafaţa să fie mai mica de 0,3 ha.


Aria grupului de arbori * factorul de ponderare = 0,28 * 1,5 = 0,42 ha

Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic avem 0,3 ha + 0,42 ha = 0,72 ha,

mai este necesar să declare 3,28 ha. Această suprafaţă de 3.28 ha zonă interes ecologic poate

asigurată prin:

c. Cultivă o parcelă de 4,7 ha cu mazăre (sau alte culturi fixatoare de azot: fasole, soia, linte,

lucernă, trifoi).


Aria parcelei * factor de ponderare = 4,70 ha * 0,7 = 3,29 ha

Se calculează aria totală a zonei de interes ecologic:

0,3 ha (a) + 0,42 ha (b) + 3,29 ha(c) = 4,01 ha, îndeplineşte condiţia de minim 5% din

terenul arabil al exploataţiei, adică minim 4 ha zonă de interes ecologic.

Exemplul 2:



- Păşune - 54 ha În păşune are:

- un iaz cu suprafata de 0.1 ha (având aria 1000 mp este exclus din BF prin digitizare)

- un grup de arbori – 0,20 ha în interiorul parcelei (având aria mai mare de 1000 mp este exclus

din BF prin digitizare)


1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 16 ha.

Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin

două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.

Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total

exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind

diversificarea – mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil este mai puţin

de 30 ha.

În acest caz nu mai trebuie îndeplinită condiţia de diversificare a culturilor, iar pe terenul

arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de interes ecologic pe care o declară.


păşune.



declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul ar trebui să

declare 0,8 ha zone de interes ecologic. Iazul şi grupul de arbori prezente în parcelele de

paşune nu reprezintă zone de interes ecologic, nu sunt situate în teren arabil.

Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total

exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind


zonele de interes ecologic – mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil

este mai puţin de 30 ha. Nu este necesară declararea unei zone de interes ecologic.

Exemplul 3:



- Păşune - 20 ha



Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două

culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.


d. cultivă grâu pe maxim 10,5 ha şi e. cultivă porumb pe 3,5 ha.


păşune.

3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 14 ha, nu trebuie să

declare zone de interes ecologic. Dacă terenul arabil are mai mult de 15 ha fermierul se

asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau

mai multe dintre zonele de interes ecologic.

Exemplul 4:



- Păşune - 20 ha



Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două

culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.


a. cultivă grâu pe maxim 11,25 ha şi b. cultivă porumb pe 3,75 ha, ţinând cont zonele de interes ecologic, pct. 3 a, b, c.


păşune.

3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 15 ha. Dacă terenul

arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din

terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Trebuie să

declare 0,75 ha zone de interes ecologic.

Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 0,75 ha zone de interes ecologic:


a. Cultivă o parcelă de 1,1 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă,

trifoi.


Aria parcelei * factor de ponderare = 1,1 ha * 0,7 = 0,75 ha sau b. Cultivă o parcelă de 2,5 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz,

tifoi, rapiţă.


Aria parcelei * factor de ponderare = 2,5 ha * 0,3 = 0,75 ha sau c. Margine de câmp de 850 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio

producţie agricolă.


Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 850 m * 6 * 1,5 =

8100 mp = 0,76 ha

Exemplul 5:


- Teren arabil - 90 ha din care 40 ha declarate în cerere an anterior, 50 ha nou declarate în

cerere an curent



Are mai mult de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe

suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul

arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul

arabil.

Analizăm declaraţia şi constatăm că în anul current de cerere declară 50 ha teren arabil care

nu a fost declarat în anul anterior. Ne situăm în cazul de excepţie privind diversificarea –

peste 50% din terenul arabil declarat în anul curent nu a fost declarat de fermier în anul de

cerere anterior.

Condiţie: întregul teren arabil să fie declarat cu o cultură diferită faţă de anul anterior pe baza

unei comparaţii geospaţiale. Dacă este respectată acestă condiţie nu se mai aplică

diversificarea culturilor, iar pe terenul arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de

interes ecologic pe care o declară (vezi pct. 3 a, b, c.)

2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul nu declară păşune.



declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să

declare 4.5 ha zone de interes ecologic.

Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 4,5 ha zone de interes ecologic:

a. Cultivă 6,45 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.


Aria parcelei * factor de ponderare = 6,45 ha * 0,7 = 4,51 ha sau b. Cultivă 15 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz, tifoi, rapiţă.


Aria parcelei * factor de ponderare = 15 ha * 0,3 = 4,5 ha


sau c. Margine de câmp de 500 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio

producţie agricolă.


Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 500 m * 6 * 1,5 =

4500 mp = 0,45 ha la care se adaugă: Cultivă 5,80 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.Se calculează

suprafaţa acestei zone de interes ecologic:

Aria parcelei * factor de ponderare = 5,80 ha * 0,7 = 4,06 ha

Suprafaţa totală a zonei de interes ecologic = 0,45 ha + 4,06 ha = 4,51 ha, condiţia este

îndeplinită.

Documents

Ghid informativ privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru