192
Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în aplicare a Directivei 92/57/CEE „directiva privind șantierele” Europa sociala ˘ Comisia Europeana ˘

Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în aplicare a Directivei 92/57/CEE

„directiva privind șantierele” Euro

pa s

ocia

la

Comisia Europeana

Page 2: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

Prezenta publicație este sprijinită prin Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – PROGRESS (2007-2013).

Programul este pus în aplicare de către Comisia Europeană. Acesta a fost înființat pentru a susține financiar punerea în aplicare a obiectivelor Uniunii Europene în domeniul ocupării forței de muncă, afacerilor sociale și egalității de șanse și pentru a contribui, astfel, la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniile respective.

Acest program, derulat pe parcursul a șapte ani, este destinat tuturor părților interesate care pot contribui la dezvoltarea unei legislații și unor politici sociale și de ocupare a forței de muncă adecvate și eficace, în toate cele 27 de state membre ale UE, în țările membre ale AELS-SEE, precum și în țările candidate și precandidate la aderarea la UE.

Pentru mai multe informații, a se consulta:http://ec.europa.eu/progress

Page 3: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în aplicare a Directivei 92/57/CEE

privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile

(„directiva privind șantierele”)

Comisia EuropeanăDirecţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse

Unitatea F.4Manuscris finalizat în decembrie 2010

Page 4: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

Comisia Europeană și orice persoană care acţionează în numele Comisiei nu sunt răspunzătoare pentru utilizarea care poate fi dată informaţiilor conţinute în prezenta publicaţie.

© COMMON Gesellschaft für Kommunikation und Öffentlichkeitsarbeit mbH, D – Frankfurt am Main, www.common.de, [email protected]: coperta, p. 7, p. 17, p. 19, p. 20 (stânga, dreapta jos), p. 22, p. 31, p. 33, p. 35, p. 51, p. 52 (stânga), p. 55, p. 64, p. 65, p. 66, p. 69, p. 70 (stânga, dreapta sus), p. 71 (stânga, dreapta sus), p. 72, p. 73, p. 74, p. 75, p. 76, p. 79, p. 96 (dreapta), p. 97 (dreapta sus), p. 98 (stânga), p. 99, p. 100 (stânga), p. 101 (stânga), p. 102, p. 104, p. 105, p. 108, p. 110 (dreapta), p. 115, p. 119.© Bruno Bisson: p. 36, p. 43, p. 71 (dreapta jos), p. 101 (dreapta jos), p. 110 (stânga).© INRS-Yves Cousson: p. 94, p. 96 (stânga), p. 100 (dreapta).© HSE (http://www.hse.gov.uk/pubns/indg344.pdf): p. 20 (dreapta sus), p. 52 (dreapta), p. 70 (dreapta jos), p. 82, p. 91, p. 97 (dreapta jos), p. 98 (dreapta), p. 106.

Pentru orice utilizare sau reproducere a imaginilor asupra cărora Uniunea Europeană nu deține drepturi de autor, permisiunea trebuie solicitată direct de la deținătorul (deținătorii) drepturilor de autor.

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).O fișă catalografică, precum și un rezumat apar la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2011

ISBN 978-92-79-19396-5doi: 10.2767/22916

© Uniunea Europeană, 2011Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

Europe Direct este un serviciu care vă ajută să găsiţi răspunsuri la întrebările pe care le aveţi despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*):

00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Anumiţi operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Page 5: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

3

Intr

oduc

ere

IntroducereSănătatea și securitatea la locul de muncă în sectorul construcțiilorSectorul construcțiilor reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare industriale din Europa. În 2007, acest sector asigura locuri de muncă pentru 16,4 milioane de persoane (7,2 % din totalul forței de muncă europene).

Sectorul construcțiilor este format în principal din întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Potrivit estimărilor Federației Industriei Europene a Con-strucțiilor (FIEC), 95  % dintre aceste IMM-uri au mai puțin de 20 de angajați.

Situația sănătății și securității la locul de muncă în sectorul construcțiilor este foarte îngrijorătoare. Costurile umane și financiare sunt considerabile atât pentru societate, cât și pentru economie. În pofida progreselor înregistrate în îmbunătățirea condițiilor de lucru și de securitate în acest sector, eforturile trebuie să continue. Dintre principalele sectoare economice cu un număr ridicat de angajați, în sectorul construcțiilor s-a înregistrat cea mai mare incidență a accidentelor mortale și soldate cu vătămări la locul de muncă din perioada de zece ani din 1995 până în 2005 (1).

Comparativ cu lucrătorii de nivel mediu din alte sectoare, riscul accidentelor care nu se soldează cu decese în rândul lucrătorilor din construcții este dublu. Alunecarea, împiedicarea și căderea pe același nivel și pierderea controlului uneltelor și obiectelor manevrate manual reprezintă cele mai frecvente incidente (cauze) care conduc la accidentări.

Potrivit celor mai recente statistici anuale privind accidentele la locul de muncă din Europa disponibile pentru anul 2007, numărul accidentelor de muncă în sectorul construcțiilor din UE-15 care presupun peste 3  zile de absență a depășit 700  000. Cele mai mari incidențe ale accidentelor de muncă mortale și soldate cu vătămări s-au înregistrat în sectorul construcțiilor (5 239 pentru accidentele care necesită o absență de peste 3 zile și 8,1 pentru accidentele mortale) (2). Aproximativ 1 500 lucrători sunt uciși în fiecare an, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul mediei din toate sectoarele. Căderea persoanelor de la înălțime, căderea obiectelor și pierderea controlului asupra mijloacelor de transport sau a utilajelor de manipulare sunt cele mai răspândite cauze de accidente mortale în sectorul construcțiilor.

(1) Sursă: Causes and circumstances of accidents at work in the EU (Cauze și circumstanțe ale accidentelor de muncă în UE), Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse, 2009 (http://ec.europa.eu/social).

(2) Rata de incidență reflectă riscul de accidentare la locul de muncă, reprezentând numărul de accidente de muncă survenite într-un an la fiecare 100 000 de angajați.

În cele zece noi state membre (excluzând România și Bulgaria), în anul anterior aderării la Uniunea Europeană, 20 % dintre accidentele de muncă au avut loc în sectorul construcțiilor (3).

Perioada de recuperare în cazul bolilor profesionale este substanțială și, în general, este considerată a fi de câteva ori mai lungă decât în cazul accidentelor.

În 2005, Fundația pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă de la Dublin a realizat cel de al patrulea studiu al său privind condițiile de muncă în Europa (4). Afecțiunile musculo-scheletice au continuat să se afle printre principalele boli profesionale: 24,7 % dintre persoanele intervievate din toate sectoarele sufereau de dureri de spate, iar 22,8  % de dureri musculare. Sectorul construcțiilor raportează cel mai ridicat nivel al expunerii la fiecare dintre următoarele seturi de riscuri: factori ergonomici de risc, factori biologici și chimici de risc și factori de risc legați de zgomot și temperatură.

Directiva 92/57/CEE privind șantierele Directiva 92/57/CEE  (5) privind șantierele stabilește cerințele minime în materie de securitate și sănătate pentru toate șantierele temporare sau mobile, indiferent de dimensiunea sau complexitatea acestora. Directiva nu se aplică activităților de foraj și extracție din industriile extractive. De asemenea, trebuie remarcat că dispozițiile Directivei 89/391/CEE  (6) (directiva-ca dru) se aplică în întregime șantierelor temporare și mobile, fără a se aduce atingere dispozițiilor mai restrictive și/sau speciale cuprinse în Directiva 92/57/CEE. Principiul director al legislației europene în materie de securitate și sănătate este prevenirea. Pe lângă asigurarea protecției lucrătorilor, aceasta permite întreprinderilor de pe piața europeană să își desfășoare

(3) Construction in Europe (Construcțiile în Europa), ediția 2008 – FIEC (http://www.fiec.org).

(4) Fourth European working conditions survey, European Founda-tion for the Improvement of Living and Working Conditions (Al patrulea studiu european privind condițiile de muncă, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă), 2007, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, ISBN 92-897-0974-X.

(5) Directiva 92/57/CEE a Consiliului privind cerințele minime de secu-ritate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile [a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă], JO L 245, 26.8.1992 – a se vedea anexa 7 – Legislația Uniunii Europene, p. 140.

(6) Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind pu-nerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, JO L 183, 29.6.1989, p. 1 – a se vedea anexa 7 – Legislaţia Uniunii Europene, p. 132.

Page 6: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

4

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

activitatea în condiții de egalitate. Deoarece Directiva 92/57/CEE prevede că statele membre pot permite condiții flexibile sau introduce derogări limitate, iar statele membre au posibilitatea să stabilească standarde mai riguroase decât cerințele directivei, legislația internă trebuie să fie întotdeauna consultată.

Directiva 92/57/CEE a introdus modificări majore în ceea ce privește prevenirea riscurilor profesionale în sectorul construcțiilor:• prin impunerea coordonării în materie de sănătate și

securitate atât în stadiul de elaborare a proiectului, cât și în timpul realizării acestuia;

• prin clarificarea rolurilor și responsabilităților diferite-lor părți interesate;

• prin impunerea pregătirii unui anumit număr de documente care contribuie la asigurarea unor bune condiții de lucru și

• prin extinderea către toți actorii implicați în proiectele de construcții a principiilor din directiva-cadru referi-toare la întreprinderile care își desfășoară activitatea pe același șantier, în vederea cooperării și coordonării în materie de prevenire a riscurilor profesionale.

Cu toate acestea, o comunicare a Comisiei din 2008 (7) a arătat că unele aspecte ale directivei nu sunt suficient înțelese sau aplicate. Aceasta se bazează în principal pe rapoartele naționale transmise de statele membre și pe un raport al unor experți independenți care analizează punerea în aplicare a directivei privind șantierele în toate sectoarele economice private și/sau publice în cauză. Comunicarea se bazează, de asemenea, pe rezultatele campaniilor de inspecție europene privind securitatea în sectorul construcțiilor, care au avut loc în cele 15 state membre în 2003 și 2004, pe statisticile europene recente privind accidentele la locul de muncă, precum și pe experiența Comisiei rezultată în urma monitorizării transpunerii și aplicării directivei.

Statele membre sunt obligate să transpună directivele comunitare în legislația lor internă. În cazul proiectelor de construcții se aplică legislația internă, iar legislația relevantă trebuie să fie întotdeauna consultată.

Noua strategie comunitarăPrincipalul obiectiv al noii strategii comunitare 2007-2012 este continua îmbunătățire a condițiilor de securitate și sănătate pentru lucrători, în special prin reducerea pe termen lung a accidentelor și bolilor profesionale. Comisia a constatat că, pentru a îndeplini acest deziderat, sunt necesare atât consolidarea aplicării corecte și efective a legislației comunitare, cât și sprijinirea IMM-u- rilor, în special în sectoarele cu „risc ridicat”, precum construcțiile, agricultura, pescuitul și transporturile.

(7) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la punerea în aplicare concretă a Directivei 92/57/CEE privind securitatea și sănătatea la locul de muncă (pe șantiere temporare sau mobile) și a Directivei 92/58/CEE (privind semna-lizarea de securitate la locul de muncă), COM(2008) 698 – a se vedea anexa 7 – Legislaţia Uniunii Europene, p. 159.

Strategia comunitară include redactarea de ghiduri practice privind corecta aplicare a directivelor, în special a Directivei 92/57/CEE. Prezentul ghid reflectă îndeplinirea acestui obiectiv.

Prezentul ghid facultativ de bune practiciDirectiva 92/57/CEE a Consiliului privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile (directiva privind șantierele) stabilește cerințele minime în materie de securitate și sănătate pentru toate șantierele temporare sau mobile. Prezentul ghid facultativ urmărește să ofere asistență tuturor părților implicate în activitatea de construcții (inclusiv beneficiari, diriginți de șantier, proiectanți, coordonatori, contractanți și alți angajatori, lucrători, furnizori etc.) în vederea înțelegerii și punerii în aplicare a prevederilor acestei directive. Ghidul include textul directivei, prezentând cerințele minime ale acesteia și oferind explicații. De asemenea, conține unele sugestii și exemple de bune practici. Cititorii trebuie să țină seama de dispozițiile de drept intern, deoarece acestea pot introduce obligații mai riguroase decât cele prevăzute în directivă.

Prezentul ghid urmărește să ofere asistență diferitelor părți interesate:• în ceea ce privește înțelegerea și punerea în aplicare a

principiilor generale de prevenire (capitolul 1);• în ceea ce privește înțelegerea cerințelor directivei

privind securitatea și sănătatea, inclusiv contextul în care se aplică aceasta, sarcinile și rolurile părților inte-resate și documentația necesară (capitolul 2);

• prin identificarea unora dintre pericolele și riscurile ti-pice care pot apărea în cursul lucrărilor de construcții (capitolul 3);

• în ceea ce privește gestionarea riscurilor în toate eta-pele proiectului de construcții, reprezentate de pre-gătirea proiectului, perioada de construcție și perioa-da ulterioară construcției (capitolul 4) și

• prin prezentarea succintă a sarcinilor părților interesa-te pentru fiecare etapă (capitolul 5).

➜ Secțiunea „Modul de consultare a ghidului” (p. 5) conține instrucțiuni privind utilizarea eficientă a prezentului ghid.

Page 7: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

5

Intr

oduc

ere

Există mai multe metode consultare a ghidului și de identificare a informațiilor de interes:

1. Cuprinsul generalGhidul este organizat în cinci capitole care pot fi consultate separat, în funcție de domeniul dumneavoastră de interes. Fiecare capitol este individualizat prin benzile de culori diferite de pe marginile paginilor.

Fiecare capitol este divizat în paragrafe numerotate, care permit accesul la un singur subiect.

➜ A se vedea Cuprins, p. 7

2. Întrebări-cheie privind subiecte importante

Există o listă de întrebări-cheie referitoare la aspecte esențiale pentru fiecare parte interesată. Puteți consulta informațiile dorite accesând textul corespunzător.

➜ A se vedea Întrebări-cheie privind subiecte importante, p. 8

3. Index în funcție de subiect

Există o listă de teme sau cuvinte-cheie care vă permite să accesați direct capitolele din ghid care conțin referințe la tema respectivă.

➜ A se vedea Index în funcție de subiect, p. 13

4. Tabel de exempleDe asemenea, puteți consulta informații privind anumite teme cu ajutorul unei liste de referință pentru exemplele practice conținute în prezentul ghid. Lista identifică dimensiunea proiectului și tipul de riscuri luate în considerare.

➜ A se vedea anexa 2, Tabel de exemple, p. 121

5. GlosarDirectiva privind șantierele conține o serie de definiții (de exemplu, „beneficiar”) utilizate în textul directivei. Aceste definiții sunt prezentate în anexa 1, alături de alte definiții conținute în directiva-cadru.

➜ A se vedea anexa 1, Glosar, p. 120

6. Tabel general al sarcinilorSarcinile părților interesate numite în directivă sunt introduse într-un tabel.

➜ A se vedea punctul 5. Tabel general al sarcinilor fiecărei părţi interesate pe parcursul lucrărilor de construcții, p. 115

7. Descrierea marcajelor din text

Citatele din Directivele 89/391/CEE și 92/57/CEE sunt introduse în casete de culoare albastră și sunt însoțite de acest simbol.

Acest simbol este afișat la paragrafele care conțin exemple de bune practici facultative.

Acest simbol este afișat la paragrafele care conțin exemple practice.

Modul de consultare a ghidului

Page 8: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 9: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

7

Cupr

ins

CuprinsIntroducere ......................................................................................................................................................................3

Modul de consultare a ghidului ...................................................................................................................................5

Întrebări-cheie privind subiecte importante .............................................................................................................8

Index în funcţie de subiect ..........................................................................................................................................13

Prefaţă .............................................................................................................................................................................15

1 Principii generale de prevenire (PGP) privind securitatea și sănătatea în muncă ...................................17

1.1 Ce este un pericol? Ce este un risc? ............................................................................................................................................. 181.2 Principii generale de prevenire ..................................................................................................................................................... 181.3 Evaluarea riscurilor ............................................................................................................................................................................ 221.4 Alte exemple de aplicare a principiilor generale de prevenire ......................................................................................... 26

2 Cerințele de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile .........................31

2.1 Ce este un „șantier”? .......................................................................................................................................................................... 322.2 Ce înseamnă „lucrări de construcții”? ......................................................................................................................................... 322.3 Părțile interesate în cadrul unui proiect de construcții ........................................................................................................ 352.4 Documente necesare pentru prevenire..................................................................................................................................... 572.5 Lucrări care presupun riscuri specifice/speciale ..................................................................................................................... 63

3 Pericole și riscuri pe parcursul tuturor etapelor unui proiect de construcții – exemple ........................69

3.1 Căderi ..................................................................................................................................................................................................... 703.2 Riscuri legate de electricitate ........................................................................................................................................................ 703.3 Riscuri legate de gaz ......................................................................................................................................................................... 713.4 Riscuri legate de trafic ...................................................................................................................................................................... 713.5 Riscuri legate de utilajele de construcții .................................................................................................................................... 713.6 Riscuri legate de operațiunile de manevrare manuală ........................................................................................................ 723.7 Riscuri legate de posturi incorecte .............................................................................................................................................. 723.8 Riscuri legate de utilizarea explozivilor ...................................................................................................................................... 723.9 Riscuri legate de instabilitate ........................................................................................................................................................ 723.10 Riscuri legate de sănătate ............................................................................................................................................................... 733.11 Transport ............................................................................................................................................................................................... 763.12 Igienă ...................................................................................................................................................................................................... 763.13 Alte riscuri ............................................................................................................................................................................................. 76

4 Gestionarea riscurilor în timpul proiectelor de construcții ..........................................................................79

4.1 Etapa de elaborare a proiectului lucrării ................................................................................................................................... 804.2 Etapa de execuție a lucrării...........................................................................................................................................................103

5 Tabel general al sarcinilor fiecărei părți interesate pe durata construcțiilor ......................................... 115

ANEXE .......................................................................................................................................................................... 119

Anexa 1 − Glosar ..............................................................................................................................................................................................120Anexa 2 − Tabel de exemple .......................................................................................................................................................................121Anexa 3 − Fișă de evaluare a riscurilor ....................................................................................................................................................124Anexa 4 − Fișă de proiect .............................................................................................................................................................................125Anexa 5 − Planul de securitate și sănătate: sugestii ...........................................................................................................................126Anexa 6 − Dosarul de securitate și sănătate: sugestii ........................................................................................................................130Anexa 7 − Legislația Uniunii Europene ...................................................................................................................................................132Anexa 8 − Informații suplimentare ...........................................................................................................................................................178

Page 10: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

8

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Întrebări-cheie privind subiecte importanteAceastă secțiune conține o listă de întrebări-cheie corespunzând titlurilor de mai jos. Întrebările se referă la aspecte esențiale pentru fiecare parte interesată. Puteți consulta informațiile dorite accesând textul.

Angajatori ➜ A se vedea întrebările 74-85Angajatori care desfășoară personal lucrări de construcții ➜ A se vedea întrebarea 86Avizul prealabil ➜ A se vedea întrebările 91-93Beneficiari ➜ A se vedea întrebările 30-51Coordonatori ➜ A se vedea întrebările 52-66Coordonatori în materie de securitate și de sănătate în etapa de elaborare a proiectului lucrării

➜ A se vedea întrebările 52-59

Coordonatori în materie de securitate și de sănătate pe durata execuției lucrării ➜ A se vedea întrebările 60-66Diriginți de șantier ➜ A se vedea întrebările 88-89Dosarul de securitate și sănătate ➜ A se vedea întrebările 97-99Întrebări generale ➜ A se vedea întrebările 1-14Lucrători independenți ➜ A se vedea întrebarea 87Lucrători și reprezentanții acestora ➜ A se vedea întrebarea 90Planul de securitate și sănătate ➜ A se vedea întrebările 94-96Proiectanți ➜ A se vedea întrebările 67-73Șantiere mari ➜ A se vedea întrebările 25-29Șantiere medii ➜ A se vedea întrebările 20-24Șantiere mici ➜ A se vedea întrebările 15-19

Întrebări generale1 Consiliere: Cine oferă consiliere și asistență? ➜ A se vedea anexa 8, Informații suplimentare p. 178 2 Ce este anexa IV la Directiva privind construcțiile? ➜ A se vedea punctul 4.2.1 litera b), articolul 8 și

anexa IV la Directiva 92/57/CEE și articolul 6 din Directiva-cadru 89/391/CEE

p. 106

3 Ce este un proiect de construcții? ➜ A se vedea punctul 2.1, Ce este un „șantier”? p. 324 Ce este un șantier? ➜ A se vedea punctul 2.1, Ce este un „șantier”? p. 325 Ce sunt lucrările de construcții? ➜ A se vedea punctul 2.2, Ce înseamnă „lucrări de

construcții”?p. 32

6 Ce este competența și cum poate fi evaluată în cazul persoanelor angajate sau desemnate?

➜ A se vedea punctul 2.3.5, Coordonatori în materie de sănătate și securitate

p. 41

7 Care este subiectul directivei, de ce este necesară și ce urmări are pentru mine?

➜ A se vedea Introducerea p. 3

8 Directiva se aplică în cazul proiectului sau lucrărilor mele de construcții?

➜ A se vedea punctul 2.2, Ce înseamnă „lucrări de construcții”?

p. 32

9 Ce sunt principiile generale de prevenire? ➜ A se vedea punctul 1.2, Principii generale de prevenire

p. 18

10 Legislație: care sunt celelalte directive privind securitatea și sănătatea în muncă?

➜ A se vedea anexa 7, Legislația Uniunii Europene p. 132

11 Riscuri specifice: care lucrări presupun riscuri specifice?

➜ A se vedea punctul 2.5.1, Lucrări care presupun riscuri specifice la adresa securității și sănătății lucrătorilor

p. 63

12 Echipa de proiect și cooperarea ➜ A se vedea punctul 2.3.1, Observații preliminare p. 3513 Ce este evaluarea riscurilor? ➜ A se vedea punctul 1.3, Evaluarea riscurilor p. 2214 Rezumat al măsurilor general valabile ➜ A se vedea punctul 5, Tabel general al sarcinilor

fiecărei părți interesate pe durata construcțiilorp. 115

Page 11: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

9

Intr

oduc

ere

Întrebări privind șantierele mici15 Directiva se aplică proiectelor de mici dimensiuni? ➜ A se vedea Introducerea p. 316 Unde pot găsi exemple aplicabile șantierelor mici? ➜ A se vedea anexa 2 – Tabel de exemple p. 12117 Am nevoie de un aviz prealabil pentru un proiect de

mici dimensiuni? ➜ A se vedea punctul 2.4.1, Avizul prealabil p. 58

18 Am nevoie de un plan de securitate și sănătate în cazul unui proiect de mici dimensiuni?

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate

p. 59

19 Am nevoie de un dosar de securitate și sănătate în cazul unui proiect de mici dimensiuni?

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate

p. 61

Întrebări privind șantierele medii20 Directiva se aplică proiectelor de dimensiuni medii? ➜ A se vedea Introducerea p. 321 Unde pot găsi exemple aplicabile șantierelor medii? ➜ A se vedea anexa 2 – Tabel de exemple p. 12122 Am nevoie de un aviz prealabil pentru un proiect de

dimensiuni medii? ➜ A se vedea punctul 2.4.1, Avizul prealabil p. 58

23 Am nevoie de un plan de securitate și sănătate în cazul unui proiect de dimensiuni medii?

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate

p. 59

24 Am nevoie de un dosar de securitate și sănătate în cazul unui proiect de dimensiuni medii?

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate

p. 61

Întrebări privind șantierele mari25 Directiva se aplică proiectelor de mari dimensiuni? ➜ A se vedea Introducerea p. 326 Unde pot găsi exemple aplicabile șantierelor mari? ➜ A se vedea anexa 2 – Tabel de exemple p. 12127 Am nevoie de un aviz prealabil pentru un proiect de mari

dimensiuni? ➜ A se vedea punctul 2.4.1, Avizul prealabil p. 58

28 Am nevoie de un plan de securitate și sănătate în cazul unui proiect de mari dimensiuni?

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate

p. 59

29 Am nevoie de un dosar de securitate și sănătate în cazul unui proiect de mari dimensiuni?

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate

p. 61

Întrebări ale beneficiarilorDefiniție

30 Sunt un beneficiar? ➜ A se vedea punctul 2.3.2, Beneficiarul p. 36Documente

31 Ce este avizul prealabil și ce trebuie să fac? ➜ A se vedea punctul 2.4.1, Avizul prealabil p. 5832 Ce este un plan de securitate și sănătate? ➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate

și sănătatep. 59

33 Cum îmi aduc contribuția la planul de securitate și sănătate?

➜ A se vedea punctul 2.3.2 litera c), Funcțiile beneficiarului

p. 36

34 Care este scopul unui dosar de securitate și sănătate? ➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate

p. 61

35 Care este destinația dosarului finalizat de securitate și sănătate?

➜ A se vedea punctul 4.2.3, Perioada ulterioară construcției

p. 111

Sarcini36 Care sunt sarcinile beneficiarului? ➜ A se vedea litera punctul 2.3.2 litera c) Funcțiile

beneficiaruluip. 36

37 Ce sarcini îmi revin pe durata elaborării proiectului? ➜ A se vedea punctul 4.1.2, Etapa de proiectare p. 8238 Ce sarcini îmi revin pe durata pregătirii proiectului? ➜ A se vedea punctul 4.1.3, Finalizarea

pregătirilor înainte de începerea lucrărilor de construcții

p. 92

39 Care sunt criteriile de stabilire a perioadei proiectului? ➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera h), Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrărilor?

p. 46

40 Ce sarcini îmi revin pe durata execuției lucrării? ➜ A se vedea punctul 4.2, Etapa de execuție a lucrării

p. 103

Page 12: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

10

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Relații cu alte părți interesate41 Ce informații ofer persoanelor desemnate? ➜ A se vedea punctul 2.4, Documente necesare

pentru prevenirep. 57

42 Cum cooperează un beneficiar cu alte părți interesate? ➜ A se vedea punctul 2.3.1, Observații preliminare

p. 35

Contractanți43 Este necesară desemnarea de contractanți? Care este

procedura de desemnare? ➜ A se vedea punctul 4.1.3 litera a), Stabilirea

echipelor de proiect având competențele necesare

p. 92

Coordonatori44 Cine este coordonatorul? ➜ A se vedea punctul 2.3.5, Coordonatori în

materie de sănătate și securitatep. 41

45 Este necesară desemnarea de coordonatori? Care este procedura de desemnare?

➜ A se vedea Desemnarea coordonatorilor în materie de sănătate și securitate

p. 37

46 Desemnarea de coordonatori mă absolvă de răspundere?

➜ A se vedea Responsabilitățile beneficiarului p. 39

47 Câți coordonatori trebuie să desemnez? ➜ A se vedea Numărul coordonatorilor p. 3848 Ce este de făcut atunci când directiva nu mă obligă să

desemnez coordonatori? ➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera a), Când

trebuie desemnați coordonatorii în materie de securitate și sănătate?

p. 41

Proiectanți49 Este necesară desemnarea de proiectanți? Care este

procedura de desemnare? ➜ A se vedea punctul 4.1.2, Etapa de proiectare p. 82

Dirigintele de șantier50 Cine este dirigintele de șantier? ➜ A se vedea punctul 2.3.3, Dirigintele de șantier p. 3951 Este necesară desemnarea unui diriginte de șantier? Care

este procedura de desemnare? ➜ A se vedea punctul 2.3.3, Dirigintele de șantier p. 39

Întrebări privind coordonatorii52 Ce sunt coordonatorii? ➜ A se vedea punctul 2.3.5, Coordonatorii în

materie de sănătate și securitatep. 41

Coordonator în materie de securitate și de sănătate în etapa de elaborare a proiectului lucrării53 Cum asigură acest coordonator conformitatea cu

principiile generale de prevenire? ➜ A se vedea Asigurarea aplicării principiilor

generale de prevenirep. 44

54 Cum întocmește acest coordonator un plan de securitate și sănătate?

➜ A se vedea Stabilirea planurilor de securitate și sănătate

p. 45

55 Cum începe acest coordonator să pregătească un dosar de securitate și sănătate?

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate

p. 61

56 Care sunt regulile de șantier? ➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate

p. 59

57 Care sunt sarcinile coordonatorului? ➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera g), Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului de lucrări?

p. 44

58 Cum evaluează acest coordonator durata proiectului? ➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera h), Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrărilor?

p. 46

59 Care sunt sarcinile acestui coordonator pe durata execuției lucrării?

➜ A se vedea punctul 5, Tabel general al sarcinilor fiecărei părți interesate pe durata construcțiilor

p. 115

Coordonator în materie de securitate și de sănătate pe durata execuției lucrării60 Cum asigură acest coordonator conformitatea cu

principiile generale de prevenire? ➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera h), Care sunt

funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrărilor?

p. 46

61 Care sunt sarcinile coordonatorului? ➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera h), Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrărilor?

p. 46

Page 13: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

11

Intr

oduc

ere

62 Care sunt sarcinile acestui coordonator în etapa de elaborare a proiectului lucrării?

➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera f), Când se desemnează coordonatorii în materie de securitate și sănătate și când încetează atribuțiile lor?

p. 43

63 Cum evaluează acest coordonator durata lucrărilor? ➜ A se vedea punctul 4.1.3 litera g), Estimarea perioadelor de timp adecvate pentru finalizarea lucrărilor

p. 93

64 Care sunt sarcinile acestui coordonator pe durata execuției lucrării?

➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera h), Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrărilor?

p. 46

65 Cum utilizează acest coordonator planul de securitate și sănătate pe durata execuției lucrării?

➜ A se vedea punctul 4.2.1 litera d), Actualizarea planurilor de securitate și sănătate

p. 107

66 Cum utilizează acest coordonator dosarul de securitate și sănătate?

➜ A se vedea punctul 4.2.1 litera e), Actualizarea dosarelor de securitate și sănătate

p. 108

Întrebări privind proiectanții67 Cine este proiectantul? ➜ A se vedea punctul 2.3.4, Proiectanți p. 4068 Care sunt activitățile unui proiectant și metoda de

realizare a acestora? ➜ A se vedea punctul 4.1.2 litera c), Proiectarea

pentru securitatea celorlalțip. 84

69 Cum ține cont un proiectant de principiile generale de prevenire?

➜ A se vedea punctul 4.1.2 litera l), Luarea în considerare a principiilor generale de prevenire

p. 87

70 Cum cooperează un proiectant cu alte părți interesate? ➜ A se vedea punctul 4.1.2 litera a), Părțile interesate

p. 83

71 Care sunt informațiile utile pentru un proiect care pot fi furnizate de către un proiectant?

➜ A se vedea punctul 4.1.2 litera g), Identificarea pericolelor și gestionarea riscurilor

p. 85

72 Cum poate contribui un proiectant la planul și dosarul de securitate și sănătate?

➜ A se vedea punctul 4.1.2 litera k), Identificarea pericolelor care pot apărea pe durata ciclului de viață al construcției

p. 86

73 Ce este de făcut atunci când directiva nu impune desemnarea de coordonatori?

➜ A se vedea punctul 4.1.2 litera g), Identificarea pericolelor și gestionarea riscurilor

p. 85

Întrebări privind angajatorii74 Care sunt sarcinile angajatorilor lucrătorilor în construcții

în etapa de proiectare și pregătire? ➜ A se vedea punctul 5, Tabel general al

sarcinilor fiecărei părți interesate pe durata construcțiilor

p. 115

75 Ce este un plan de securitate și sănătate și ce trebuie să fac?

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate

p. 59

76 Care sunt sarcinile angajatorilor lucrătorilor în construcții pe durata de execuție a lucrării?

➜ A se vedea punctul 5, Tabel general al sarcinilor fiecărei părți interesate pe durata construcțiilor

p. 115

77 Cum cooperează un angajator cu alte părți interesate din cadrul proiectului?

➜ A se vedea Organizarea cooperării între angajatori, inclusiv lucrătorii independenți

p. 48

78 În calitate de angajator, pot subcontracta lucrări către alți angajatori?

➜ A se vedea punctul 2.3.7, Contractanți și subcontractanți

p. 54

79 Ce sarcini am în calitate de angajator cu statut de subcontractant?

➜ A se vedea punctul 2.3.7, Contractanți și subcontractanți

p. 54

80 Ce este de făcut atunci când directiva nu impune desemnarea de coordonatori?

➜ A se vedea punctul 4.2.1, Etapa de construcție p. 103

81 Ce este anexa IV la Directiva 92/57/CEE? ➜ A se vedea punctul 4.2.1 litera b), articolul 8 și anexa IV la Directiva 92/57/CEE și articolul 6 din Directiva-cadru 89/391/CEE

p. 106

82 Care este scopul unui plan de securitate și sănătate? ➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate

p. 59

83 Care este scopul unui dosar de securitate și sănătate? ➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate

p. 61

84 Care este relația între obligațiile care îmi revin conform directivei-cadru și această directivă?

➜ A se vedea Punerea în aplicare a articolului 6 din Directiva 89/391/CE

p. 51

85 Care sunt responsabilitățile care îmi revin conform directivei-cadru?

➜ A se vedea punctul 2.3.6 litera d), Responsabilitățile angajatorului prevăzute de Directiva-cadru 89/391/CEE

p. 54

Page 14: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

12

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Întrebări privind angajatorii care desfășoară personal lucrări de construcții86 Care sunt sarcinile angajatorilor care desfășoară personal

lucrări de construcții? ➜ A se vedea punctul 2.3.6 litera c), Angajatorul

desfășoară personal activitatea profesionalăp. 53

Întrebări privind lucrătorii independenți87 Care sunt sarcinile lucrătorilor independenți de pe

șantier? ➜ A se vedea punctul 2.3.8, Lucrători

independențip. 54

Întrebări privind diriginții de șantier88 Cine sunt diriginții de șantier? ➜ A se vedea punctul 2.3.3, Dirigintele de șantier p. 3989 Care sunt sarcinile unui diriginte de șantier ? ➜ A se vedea punctul 2.3.3 litera b), Funcțiile

dirigintelui de șantierp. 40

Întrebări privind lucrătorii și reprezentanții acestora90 Sunt lucrător în construcții. Ce avantaje îmi oferă

directiva și ce am de făcut? ➜ A se vedea punctul 2.3.9, Lucrătorii și

reprezentanții acestorap. 55

Întrebări privind avizul prealabil91 Ce este un aviz prealabil? ➜ A se vedea punctul 2.4.1, Avizul prealabil p. 5892 Cine pregătește avizul prealabil? ➜ A se vedea punctul 2.4.1, Avizul prealabil p. 5893 Când, cum și către cine trebuie să fie transmis? ➜ A se vedea punctul 2.4.1, Avizul prealabil p. 58

Întrebări privind planul de securitate și sănătate94 Ce este un plan de securitate și sănătate? ➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate

și sănătatep. 59

95 Cine pregătește planul de securitate și sănătate? ➜ A se vedea Stabilirea planurilor de securitate și sănătate

p. 45

96 Când și cum este actualizat planul de securitate și sănătate?

➜ A se vedea punctul 2.4.2 litera f), Actualizare p. 61

Întrebări privind la dosarul de securitate și sănătate97 Ce este un dosar de securitate și sănătate? ➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate

și sănătatep. 61

98 Cine pregătește dosarul de securitate și sănătate? ➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate

p. 61

99 Ce se întâmplă cu acest dosar după finalizarea construcției?

➜ A se vedea punctul 2.4.3 litera d), Actualizarea dosarelor

p. 63

Page 15: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

13

Intr

oduc

ere

Index în funcție de subiectSubiect Localizarea principalelor informații

privind acest subiectAmenajare p. 34Angajator p. 4, 18, 50Arsuri p. 70-74Asanări p. 33Asfixiere p. 75Avizul prealabil p. 58Beneficiar p. 36, 85, 93Căderi p. 64, 70Chesoane cu aer comprimat p. 63, 66Componente prefabricate p. 34, 66Condițiile meteorologice p. 74Contractanți (inclusiv subcontractanți) p. 54Coordonator în materie de securitate și de sănătate în etapa de elaborare a proiectului lucrării

p. 44

Coordonator în materie de securitate și de sănătate în etapa de execuție a lucrării

p. 46

Coordonatori în materie de securitate și de sănătate p. 41Demolare p. 35Demontare p. 35Directiva 92/57/CEE p. 3, 18, 32, 70, 80, 132Directiva-cadru 89/391/CEE p. 3, 18, 32, 70, 80, 132Dirigintele de șantier p. 39Dosarul de securitate și sănătate p. 61, 130Durată de viață p. 84, 86Echipamentul individual de protecție (EIP) p. 22, 98Electricitate p. 70Etapa de construcție p. 103Etapa de elaborare a proiectului lucrării p. 80Etapa de execuție a lucrării p. 103Etapa de pregătire p. 80Etapa de proiectare p. 82Evaluarea riscurilor p. 22, 124Excavații p. 33Explozivi p. 66, 72Finalizarea construcției p. 109Formarea lucrătorilor p. 24, 98, 101Furnizor p. 56Gaze p. 71Gesturi p. 72Ierarhia de prevenire p. 85Igienă p. 76Incendiu p. 75Instabilitate p. 72Instalații de înaltă tensiune p. 65, 70, 82

Page 16: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

14

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Subiect Localizarea principalelor informații privind acest subiect

Începerea construcțiilor p. 80Înec p. 65Înghițirea de terenuri mocirloase p. 64Îngropare sub alunecări de teren p. 64, 108Întreținere p. 35Lucrări de construcții p. 32Lucrări în avans p. 82, 94Lucrări ulterioare p. 34, 88Lucrător p. 54, 55, 63, 115Lucrător independent p. 54Manevrare manuală p. 72Măsuri de protecție colective p. 18, 21, 28, 101, 103Modificare p. 84Pericol p. 18-26, 69, 86, 90Perioada ulterioară construcției p. 111Planul de securitate și sănătate p. 59, 126Praf p. 74, 107Principii generale de prevenire p. 17-29Proiectanți p. 40Puțuri, lucrări subterane și tuneluri p. 65Radiații ionizante p. 65Renovare p. 35Reparații p. 35Reprezentant al lucrătorilor p. 55Risc p. 18, 69Sănătate p. 72Scufundări p. 66Subcontractanți p. 54Substanțe biologice p. 63, 64Substanțe chimice p. 65Șantiere p. 32Temperatură p. 73Terasamente p. 33, 65Trafic p. 71, 96Transformări p. 34Transport p. 76Vibrații p. 72, 73, 100, 107Zgomot p. 72, 107

Page 17: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

15

Intr

oduc

ere

Robert VerrueDirector General

Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse

PrefațăCele mai recente date disponibile arată în mod clar că rata accidentelor de muncă și cea a bolilor profesionale rămân alarmant de ridicate în cazul lucrătorilor din sectorul construcțiilor. Aproximativ 1 500 de lucrători mor în fiecare an – de două ori mai mulți decât media în toate sectoarele. De asemenea, probabilitatea ca lucrătorii din sectorul construcțiilor să fie victime ale unor accidente care nu duc la decese este de două ori mai mare decât în cazul unui lucrător obișnuit dintr-un alt sector. În UE-15, sectorul construcțiilor înregistrează în fiecare an peste 700 000 de accidente de muncă grave care necesită mai mult de 3 zile de absență (8).

Această situație nu are doar un impact considerabil asupra lucrătorilor, a familiilor lor și a angajatorilor, ci implică și costuri financiare ridicate pentru economie în ansamblu. Deși s-au realizat progrese semnificative cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă în acest sector, rămân încă multe de făcut în acest sens.

Caracterul multidimensional al acestui sector și numeroasele pericole și riscuri la care pot fi expuși lucrătorii (inclusiv lucrul la înălțime, agenții fizici cum sunt vibrațiile și zgomotul, manevrarea manuală a greutăților, transportul, produsele chimice periculoase și azbestul) necesită niveluri înalte de planificare și control pentru a reduce aceste riscuri și a preveni accidentele și problemele de sănătate pe termen lung. În plus, există un număr de alți factori, printre care lucrul izolat, termenele scurte și orele de lucru excesive, care pot duce la presiune psihologică cu consecințe pe termen lung.

Strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă (9) și comunicarea Comisiei referitoare la punerea în aplicare concretă a directivelor privind securitatea și sănătatea la locul de muncă 92/57/CEE și 92/58/CEE (10) recunosc necesitatea consolidării punerii în aplicare efective a directivei privind șantierele 92/57/CEE (11), în vederea îmbunătățirii condițiilor generale de lucru în acest sector. În acest context, este necesar să se acorde sprijin întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) prin dezvoltarea de instrumente de bune practici fără caracter obligatoriu.

Prezentul ghid furnizează informații și exemple de bune practici privind punerea în aplicare a Directivei 92/57/CEE. El prezintă, de asemenea, elementele necesare pentru asigurarea unei bune gestionări a riscurilor la adresa sănătății și a securității pe parcursul tuturor etapelor unui proiect de construcții. De asemenea, în cadrul programului pentru o mai bună legiferare, acest ghid prezintă exemple generale de documente necesare în vederea respectării dispozițiilor, reducând în același timp la minimum sarcinile administrative.

Uniunea Europeană și statele membre trebuie să facă față provocării reprezentate de îmbunătățirea calității ocupării forței de muncă. Reducerea numărului de accidente și a incidenței bolilor în sectorul construcțiilor este un element esențial pentru crearea unui mediu de lucru sigur, sănătos și de o mai bună calitate pentru toți. Pentru a îndeplini acest obiectiv, este esențială participarea tuturor părților interesate, inclusiv clienți, proiectanți, manageri de proiect, coordonatori, contractanți și alți angajatori, lucrători, reprezentanți ai lucrătorilor, furnizori, companii de asigurări, autorități publice și inspectorate de muncă.

Sunt convins că prezentul ghid reprezintă o contribuție valoroasă la promovarea sănătății și a securității în sectorul construcțiilor. Sper că el va ajuta toate părțile implicate să pună în aplicare dispozițiile directivei cu mai mare eficacitate și eficiență.

(8) Statistici europene privind accidentele de muncă – cele mai recente date disponibile ale EUROSTAT pentru 2007.

(9) COM(2007) 62.

(10) COM(2008) 698.

(11) Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile [a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]; JO L 245, 26.8.1992, p. 6-22.

Page 18: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 19: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

17

1.1 Ce este un pericol? Ce este un risc? ...................................................................................................................18

1.2 Principii generale de prevenire ..........................................................................................................................18

1.2.1 Evitarea riscurilor................................................................................................................................................................................ 191.2.2 Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate .................................................................................................................................. 191.2.3 Combaterea riscurilor la sursă ....................................................................................................................................................... 201.2.4 Adaptarea muncii în funcție de persoană................................................................................................................................. 201.2.5 Adaptarea la progresul tehnic ....................................................................................................................................................... 201.2.6 Înlocuirea metodelor periculoase cu metode nepericuloase sau mai puțin periculoase ....................................... 201.2.7 Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente ................................................................................... 211.2.8 Acordarea de prioritate măsurilor de protecție colectivă față de cele de protecție individuală .......................... 211.2.9 Furnizarea de instrucțiuni adecvate lucrătorilor .................................................................................................................... 22

1.3 Evaluarea riscurilor...............................................................................................................................................22

1.3.1 Etapa 1 – Identificarea pericolelor și a persoanelor supuse riscului ................................................................................ 231.3.2 Etapa 2 – Evaluarea și stabilirea priorităților în ceea ce privește riscurile...................................................................... 241.3.3 Etapa 3 – Stabilirea măsurilor preventive ................................................................................................................................. 241.3.4 Etapa 4 – Adoptarea măsurilor ..................................................................................................................................................... 241.3.5 Etapa 5 – Monitorizarea și analizarea rezultatelor ................................................................................................................. 251.3.6 Registre integrate privind riscurile .............................................................................................................................................. 25

1.4 Alte exemple de aplicare a principiilor generale de prevenire ....................................................................26

1 Principii generale de prevenire (PGP) privind securitatea și sănătatea în muncă

Page 20: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

18

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Principiile generale de prevenire (PGP) reprezintă unul dintre elementele centrale ale legislației Uniunii Euro-pene (UE) în ceea ce privește securitatea lucrătorilor. Di-rectiva 89/391/CEE, denumită adeseori „directiva-cadru”, introduce măsuri prin care încurajează îmbunătățirea condițiilor de securitate și sănătate ale tuturor lucrăto-rilor și stabilește o strategie cuprinzătoare de control al riscurilor la toate locurile de muncă. Datorită acesteia, principiile generale ale prevenirii, evaluării și gestionării riscurilor devin elemente fundamentale pentru asigura-rea securității și sănătății în muncă.

Aceeași strategie este adoptată în Directiva 92/57/CEE privind șantierele, fapt care trebuie să fie luat în consi-derare de către diferitele părți interesate menționate în textul directivei.

Așadar, ce este un pericol, ce este un risc și care sunt principiile generale de prevenire?

Care este legătura dintre acestea și gestionarea riscuri-lor? Și care sunt măsurile pe care trebuie să le adopte industria construcțiilor?

1.1 Ce este un pericol? Ce este un risc?

Ce înseamnă „pericol”?

Un pericol este orice amenințare la adresa securității și sănătății persoanelor care desfășoară sau care sunt afectate de activități profesionale.

Exemplul 1:

Suprafețele necorespunzătoare cu risc de alunecare sau împiedicare, marginile neprotejate de pe care persoanele pot cădea, căderea de materiale sau vehiculele în mișcare care pot lovi persoane, muchiile ascuțite, electricitatea, incendiile, exploziile etc. sunt exemple tipice de pericole la adresa siguranței persoanelor.

Exemplul 2:

De asemenea, există pericole profesionale care pot afecta grav sănătatea persoanelor, cum ar fi agenții carcinogeni, pulberile (în urma expunerii la acestea pot apărea boli respiratorii), alte substanțe dăunătoare (care pot provoca afecțiuni precum dermatită), zgomot (poate provoca pierderea auzului), vibrațiile, expunerile la temperaturi extreme și obiectele grele (a căror manipulare poate provoca afecțiuni musculo-scheletice).

Riscul reprezintă probabilitatea ca lucrătorii (sau alte persoane) să aibă de suferit ca urmare a unei combinații între un anumit pericol și nivelul de gravita-te al afecțiunii provocate ca urmare a vătămării imedia-te sau a unei boli prelungite.

1.2 Principii generale de prevenire

Ce prevede Directiva 89/391/CEE?

Articolul 6

[…]

(2) Angajatorul aplică măsurile menționate la ali-neatul (1) primul paragraf pe baza următoarelor principii generale de prevenire:

(a) evitarea riscurilor;

(b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

(c) combaterea riscurilor la sursă;

(d) adaptarea muncii în funcție de persoană, în special în ce privește proiectarea locurilor de muncă, alegerea echipamentului de lucru și a metodelor de producție și de lucru, în vederea, în special, a atenuării muncii monotone și a muncii normate și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;

(e) adaptarea la progresul tehnic;

(f) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puțin periculoase;

(g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprin-zătoare și coerente, care să includă tehnologia, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor legați de mediul de lucru;

(h) acordarea priorității măsurilor de protecție colectivă față de cele de protecție individuală;

(i) acordarea de instrucțiuni corespunzătoare lucră-torilor.

Principiile generale de prevenire se referă la măsurile care trebuie adoptate în vederea protejării securității și sănătății lucrătorilor. (Acestea mai asigură un cadru de analizare a securității și sănătății altor persoane care pot fi afectate în mod negativ în urma activităților pro-fesionale.)

Page 21: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

19

Prin

cipi

i gen

eral

e de

pre

veni

re (P

GP)

priv

ind

secu

ritat

ea ș

i săn

ătat

ea în

mun

1.2.1 Evitarea riscurilor

Una dintre metodele de evitare a riscurilor este de a eli-mina în întregime pericolul care contribuie la apariția riscului.

Exemplul 3:

Există pericole atunci când se intră în spații înguste din stațiile de tratare a apelor reziduale, cum ar fi camerele subterane care fac parte din sistemele de apă de suprafață și de ape reziduale. Totuși, aceste pericole dispar atunci când aceste locuri au legătură cu aerul exterior și sunt bine ventilate.

Exemplul 4:

Arhitectul unei anexe la o locuință a solicitat utilizarea unui sistem de căptușire uscată, evitând astfel nece-sitatea tăierii și incizării zidăriei în scopul montării de cabluri electrice și a altor instalații. Astfel, s-a evitat riscul expunerii lucrătorilor la praf, zgomot și vibrații.

Dacă un pericol nu poate fi eliminat, trebuie să existe posibilitatea evitării unora dintre riscuri. De exemplu, există pericole asociate cu multe activități profesionale care nu pot fi eliminate integral; totuși, există adesea metode alternative de finalizare a lucrărilor prin care se evită cel puțin o parte a riscurilor. Este utilă o abordare cât mai cuprinzătoare, care să nu fie constrânsă de obi-ceiurile și practicile existente.

Exemplul 5:

Așezarea blocurilor necesită acțiuni repetate de ridicare. Ridicarea blocurilor grele poate provoca afecțiuni musculo-sche- letice. Riscul de vătămare poa-te fi redus prin utilizarea unui tip alternativ de blocuri, mai mici și mai ușoare.

Exemplul 6:

Deplasarea materialelor grele va fi întotdeauna supusă pericolelor, dar riscurile asociate manevrării manuale pot fi reduse prin analizarea atentă a metodelor de ambalare, descărcare, depozitare și transport, precum și prin introducerea unor metode de manevrare mecanizată, cum ar fi poduri rulante, macarale, palane, motostivuitoare etc.

1.2.2 Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitateEvaluarea riscurilor trebuie să se desfășoare pe baza unei metode structurate.

Evaluarea riscurilor este un proces în 5 etape:

Etapa 1 – Identificarea pericolelor și a persoanelor supuse risculuiEtapa 2 – Evaluarea și stabilirea de priorități în ceea ce privește riscurileEtapa 3 – Stabilirea măsurilor preventiveEtapa 4 – Adoptarea de măsuriEtapa 5 – Monitorizare și revizuire

Este necesară păstrarea unei evidențe scrise, astfel încât să se difuzeze informațiile esențiale, să se stabi-lească precis măsurile necesare și să existe o bază de cunoștințe necesară pentru efectuarea revizuirilor.

➜ A se vedea punctul 1.3, Evaluarea riscurilor, p. 22

Exemplul 7:

O cantitate considerabilă de vopsea pe bază de plumb trebuie să fie îndepărtată în timpul unor lucrări de restaurare

Etapa 1 – Se identifică pericolele: Existența plum-bului. Expunerea la plumb poate cauza afecțiuni de sănătate. Cei mai supuși riscului sunt muncitorii care efectuează lucrarea, alți lucrători și alte persoane din apropiere, în special persoanele vulnerabile.

Etapa 2 – Evaluarea și stabilirea priorităților în ceea ce privește riscurile. Se presupune că există posibilitatea expunerii la plumb. Se analizează care vor fi persoanele vătămate și severitatea afecțiunilor. Se stabilesc căile prin care plumbul poate intra în corp (de exemplu, prin inhalare, înghițire). Se iau în considerare metodele posibile de reducere a expunerii lucrătorilor și a altor persoane prin adoptarea metodelor de lucru și de precauție corespunzătoare.

Etapa 3 – Se decid măsurile preventive care asigu-ră sănătatea în muncă a lucrătorilor și a celorlalte persoane. Se decid măsurile necesare de monitorizare și revizuire (de exemplu, nu se utilizează ardere cu flacără deschisă, se utilizează sablare umedă/chimi-că, îmbrăcăminte de protecție, se adoptă măsuri de protecție și de spălare, se utilizează dispozitive de protecție a căilor respiratorii, se oferă instrucțiuni și se asigură supraveghere, monitorizarea aerului și a sănătății etc.).

Page 22: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

20

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Etapa 4 – Se asigură materialele, echipamentul de protecție, serviciile sociale, instrucțiunile, supervizarea și monitorizarea necesare.

Etapa 5 – Se desfășoară monitorizarea planificată. Se analizează rezultatele monitorizării aerului și ale analizelor privind nivelul de plumb din sânge. Se reevaluează riscurile și se aduc modificările necesare metodelor de lucru.

1.2.3 Combaterea riscurilor la sursă

Combaterea riscurilor la sursă necesită adaptarea mă-surilor de control în funcție de riscul de rănire și eficien-tizarea acestora în sensul reducerii riscului.

Exemplul 8:

Praful de lemn poate fi dăunător dacă este inhalat: echipați fierăstraiele circulare cu sisteme mecanice de extragere a prafului, astfel încât acesta să fie capturat imediat după producere.

Exemplul 9:

Praful produs în urma demolărilor poate provoca mai multe pericole. Acesta poate fi dăunător dacă este inhalat și poate reduce vizibilitatea: formarea prafului poate fi prevenită prin direcționarea unui jet de apă pe suprafețele prelucrate.

1.2.4 Adaptarea muncii în funcție de persoanăAdaptarea muncii în funcție de persoană necesită proiectarea adecvată a locurilor de muncă, alegerea echipamentului de lucru și a metodelor de producție și de lucru, în vederea, în special, a atenuării muncii monotone și a muncii normate și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății.

Fiecare persoană are limite fizice în ceea ce privește capacitatea de întindere, de ridicare și vizuală în diferite condiții de iluminare. De asemenea, fiecare persoană are capacități diferite de a analiza cognitiv date precum instrucțiuni, citiri ale instrumentelor etc. Mediul de lucru se poate dovedi un factor de stres suplimentar atunci când este excesiv de cald, rece sau zgomotos. Sarcinile repetitive și monotone reprezintă un alt factor de stres. Se recomandă să încercați să vă puneți în locul persoanei care lucrează. O altă posibilitate, chiar mai oportună, este să întrebați lucrătorii ce măsuri le-ar putea facilita munca.

Bune practici:

Recunoașteți că există limite ale sarcinilor pe care persoanele le pot ridica în condiții de siguranță.

Recunoașteți că persoanele pot lucra mai ușor dacă locul de muncă asigură condiții de lucru corespunză-toare.

Asigurați rotația sarcinilor într-o echipă, astfel încât să preveniți apariția vătămărilor cauzate de eforturi repetitive.

Exemplul 10:

Reduceți greutatea sacilor de ciment și agregate de pe șantier, astfel încât să reduceți riscul de vătămare.

1.2.5 Adaptarea la progresul tehnicAceasta presupune informarea despre și utilizarea celor mai recente cunoștințe tehnice (atunci când se selec-tează metodele, echipamentele și materialele de lucru etc.) în contextul realizării unui proiect. În general, pro-gresul tehnic atrage după sine eficientizarea activității, o mai bună ergonomie și reducerea riscurilor.

Exemplul 11:

Lucrul în spații înguste poate expune persoanele la medii irespirabile și gaze toxice și inflamabile. În trecut, echipa- mentele de monitorizare erau costisitoare și necesitau un grad înalt de experiență pentru a fi utilizate. În prezent, detectoarele de gaze multifuncționale sunt mult mai ieftine și pot fi utilizate în mod eficient de către lucrători.

Noile tehnologii permit instalarea de sisteme video prin care spațiile închise (de exemplu, canale) pot fi inspectate de la distanță.

Exemplul 12:

Compactarea mecanică a materialelor de umplere în șanțuri poate provoca afecțiuni ale sănătății ca urmare a vibrațiilor transmise sistemului mână-braț. În prezent, sunt disponibile compactoare comandate de la distanță care elimină acest pericol.

1.2.6 Înlocuirea metodelor periculoase cu metode nepericuloase sau mai puțin periculoase

Aceasta este cunoscută ca înlocuire. Presupune revi-zuirea opțiunilor disponibile și selectarea celor care nu

Page 23: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

21

Prin

cipi

i gen

eral

e de

pre

veni

re (P

GP)

priv

ind

secu

ritat

ea ș

i săn

ătat

ea în

mun

implică niciun risc pentru lucrători sau a celor caracte-rizate de pericole reduse și de niveluri de risc accepta-bile.

Trebuie să se țină seama de pericolele aferente mediului de lucru, sarcinii, materialelor, locației și uneltelor.

Exemplul 13:

Înlocuirea poate presupune modificarea procedurii propuse, după cum urmează:

• pot exista cazuri în care sistemele de fixare me-canică reduc riscul total comparativ cu sistemele alternative de fixare prin mijloace chimice;

• în cazul lucrărilor de vopsire, înlocuirea vopselelor care conțin solvenți dăunători cu cele pe bază de apă;

• în cazul lucrărilor rutiere, utilizarea asfaltului cu tem-peratură scăzută previne expunerea la substanțe toxice.

1.2.7 Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente

Pentru a putea fi controlate riscurile, trebuie luat în considerare întregul sistem de securitate: persoana în cauză, sarcina, locația și utilajele, organizarea și rolul di-feritelor părți interesate, precum și gestionarea proiec-tului în ansamblu, mediul și modul în care toate aces-tea interacționează. Tehnologia, ergonomia și științele umaniste pot contribui la dezvoltarea unei strategii de prevenire.

Această măsură nu este dificilă. Este important să se acorde atenție nu doar pericolelor imediate care sunt caracteristice industriei, ci și identificării factorilor aflați la originea accidentărilor. Aceștia sunt inevitabil asociați culturii organizației sau a proiectului. Acest aspect influențează considerabil atitudinile și comportamentul tuturor celor implicați.

a) Eroarea umană și abaterile

Modurile și motivele pentru care se comit erori sau se încalcă deliberat ordinele primite (abateri) reprezintă o sursă complexă de dezbatere.

Erorile pot fi reduse prin asigurarea unui mediu cores-punzător de lucru și prin eliminarea:• sarcinilor solicitante (volum mare de lucru, ritm rapid,

termene scurte);• factorilor de stres social și organizațional (număr de

lucrători, atitudini conflictuale);• factorilor de stres individual (formare, experiență, obo-

seală) și• factorilor de stres legați de echipamente (comenzi,

instrucțiuni, proceduri).

Abaterile umane pot fi reduse printr-o cultură pozitivă privind securitatea, care include:• implicarea lucrătorilor;• îmbunătățirea mediului de lucru;• stabilirea unor reguli care sunt:

− relevante și practice; − explicate tuturor celor care trebuie să le respecte; − reduse la minimum prin eliminarea celor care nu sunt

necesare;• asigurarea echipamentului de lucru necesar;• îmbunătățirea relațiilor între persoane;• îmbunătățirea tehnicilor de creare și planificare a lo-

curilor de muncă;• îmbunătățirea supravegherii și monitorizării;• reducerea presiunii generate de termenele scurte de

lucru;• evitarea abuzului de alcool, medicamente și alte

substanțe.

b) Erori organizaționale și sistemice

Experiența demonstrează că riscul de eroare poate fi redus atunci când există o cultură pozitivă privind se-curitatea. Aceasta poate apărea în organizații a căror conducere de nivel superior este pe deplin dedicată și:• asigură o conducere eficientă;• recunoaște că buna gestionare a securității și sănătății

în muncă contribuie la eficientizarea activității;• înțelege riscurile;• a instituit metode eficiente de control al riscurilor;• a stabilit cerințe clare de performanță; • comunică eficient și• conduce o organizație care se perfecționează conti-

nuu și care revizuiește experiența anterioară și învață lecțiile care se impun.

Exemplul 14:

Un contractant a introdus un program de modificare comportamentală susținut de la cel mai înalt nivel al organizației. Programul a fost promovat de managerii de la fiecare nivel, iar standardele privind activitatea pe șantier au fost ridicate. Inițiativa de modificare a reprezentat o parte importantă a procesului de formare de bază pentru accesul pe șantier, astfel încât lucrătorii noi să constate încă de la început nivelul peste medie al dedicării și așteptărilor.

1.2.8 Acordarea de prioritate măsurilor de protecție colectivă față de cele de protecție individuală

Trebuie să se acorde prioritate măsurilor de protecție colectivă, deoarece acestea pot elimina riscurile la adresa mai multor persoane și au avantaje importante comparativ cu măsurile de protecție individuală.

Page 24: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

22

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Exemplul 15:

O balustradă la mar-ginea unei platforme protejează împotriva căderilor și nu necesită intervenția lucrătorilor care beneficiază de pe urma sa.

Centurile de securitate presupun utilizarea lor de către persoane și necesită puncte de ancorare adec-vate, iar dispozitivele de oprire a căderii trebuie să fie prevăzute și întreținute corespunzător. Centurile creează adesea importante dificultăți practice de utilizare. Prin urmare, probabilitatea ca centurile să se bucure de același nivel de succes ca balustradele în prevenirea vătămărilor este redusă.

În plus, măsurile de protecție individuală rareori pre-vin apariția accidentelor. Totuși, pot reduce gravitatea acestora. De exemplu, căștile de protecție pot reduce vătămările provocate de căderea materialelor, dar nu au niciun rol în prevenirea acestora, spre deosebire de măsurile colective precum fixarea unor plase de protecție sau sprijin pentru picioare la marginile ne-protejate ale platformelor de lucru.

Exemplul 16:

Proiectantul a adăugat un parapet la perimetrul unui acoperiș plat, astfel încât persoanele care lucrează pe acoperiș să fie protejate pe întreaga durată de viață a clădirii. Sistemul pe bază de centuri și puncte de ancorare a fost exclus, luându-se în considerare costu-rile de întreținere permanente și protecția limitată pe care o oferă acesta.

Exemplul 17:

Un contractant a îmbrăcat fețele unei schele de mari dimensiuni cu materiale de protecție, pentru a pre-veni vătămările provocate de materialele în cădere. (În plus, aceasta a permis continuarea lucrărilor în condiții de confort rezonabil pe durata intemperiilor.)

Exemplul 18:

În timpul construcției punții în consolă a unui pod înalt, sub cintre au fost instalate plase de siguranță care să prindă materialele în cădere. Această măsură de protecție colectivă a redus riscul de cădere a ma-terialelor peste persoanele aflate sub pod.

1.2.9 Furnizarea de instrucțiuni adecvate lucrătorilorUltimul dintre principii este instruirea lucrătorilor în ceea ce privește realizarea lucrării în condiții de siguranță.

Instrucțiunile trebuie să descrie riscurile lucrării pro-puse și să menționeze măsurile de protecție care tre-buie adoptate (de exemplu, utilajele și echipamen-tele individuale de protecție care trebuie utilizate). Instrucțiunile se comunică într-o manieră ușor de înțeles de către lucrători.

Bune practici:

Asigurarea de:

• sesiuni comune de pregătire inițială pentru toți lucrătorii noi înainte de începerea lucrărilor (există mai multe aspecte comune pe care toți lucrătorii din cadrul unui proiect trebuie să le cunoască);

• instruire suplimentară furnizată de către contractanții specializați înainte ca lucrătorii să înceapă un nou proiect și repetiții zilnice înainte de începerea lucrărilor;

• ședințe periodice în materie de securitatea mun-cii;

• păstrarea unei evidențe privind formarea lucrăto-rilor și prezența acestora la sesiunile introductive de pregătire.

1.3 Evaluarea riscurilorEvaluarea riscurilor reprezintă prima etapă a gestionă-rii riscurilor profesionale.

Aceasta este o metodă structurată de evaluare a ris-curilor la adresa securității și sănătății lucrătorilor (și a altor persoane) ca urmare a pericolelor de la locul de muncă. Toate părțile interesate trebuie să își realizeze propriile evaluări ale riscurilor.

Evaluarea riscurilor presupune o examinare sistemati-că care analizează:• ce anume poate cauza vătămări sau pagube;• cine va fi afectat și cum;• dacă pericolele pot fi eliminate sau reduse și, în caz

contrar,• ce măsuri de prevenire sau de protecție ar trebui să fie

adoptate pentru controlarea riscurilor.

Realizăm evaluări de risc în mod permanent în viața de zi cu zi.

Atunci când dorim să traversăm strada, apreciem că există riscul să fim accidentați și analizăm imediat o serie de factori, cum ar fi, de exemplu, dacă avem vizi-bilitate suficientă asupra traficului, dacă suntem văzuți de conducătorii auto, care este viteza vehiculelor, den-sitatea traficului, condițiile meteo, dacă este lumină, care este distanța pe care trebuie să traversăm, tipul suprafeței drumului etc.

Analizăm dacă putem evita pericolul în totalitate prin metode cum ar fi utilizarea metroului, a unui pod sau a unei rute care nu presupune traversarea unui drum.

Page 25: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

23

Prin

cipi

i gen

eral

e de

pre

veni

re (P

GP)

priv

ind

secu

ritat

ea ș

i săn

ătat

ea în

mun

Dacă nu putem elimina pericolul în totalitate, anali-zăm cum îl putem reduce traversând prin locuri în care pietonii pot opri traficul cu ajutorul semafoarelor sau prin zone în care există refugii pentru pietoni aflate pe mijlocul șoselei. Dacă nu avem astfel de posibilități, ne limităm la a observa cu atenție dacă și când putem traversa în siguranță. Dacă decidem să traversăm, vom continua să ne protejăm fiind atenți la tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

După ce am traversat, putem reflecta dacă am adoptat soluția corectă, în special atunci când nu ne simțim în siguranță sau am fost în pericol de a fi accidentați. Ast-fel, analizăm tot ceea ce s-a întâmplat.

Bineînțeles, vor fi situații în care vom concluziona că nu putem reduce riscul și că acesta este atât de ridicat încât nu dorim să ni-l asumăm. Aceasta va fi decizia co-rectă, dar înainte de a ajunge la această concluzie pu-tem fi obligați să decidem în mod contrar, poate teama de a nu întârzia la serviciu sau din cauza prietenilor care sunt alături de noi și care își asumă riscul, exclu-zându-ne astfel din grup. Este clar că propria securitate este importantă și ne vom găsi în situații în care trebuie să luăm decizii dificile.

Așadar, atunci când traversăm strada, separăm sarcina în cinci etape:(i) identificăm pericolele;(ii) le evaluăm;(iii) decidem ce trebuie să facem;(iv) traversăm strada și observăm condițiile de trafic pe

durata traversării și după aceasta;(v) analizăm dacă am adoptat soluția corectă.

Dacă luăm decizii atât de complexe de gestionare a riscurilor în viața de zi cu zi, ar trebui să putem aplica evaluarea riscurilor și la activitatea noastră profesiona-lă zilnică. În fapt, evaluarea riscurilor constă în parcur-gerea acelorași cinci etape.

Evaluarea și gestionarea riscurilor în cinci etape presu-pun:Etapa 1 – Identificarea pericolelor și a persoanelor su-puse risculuiEtapa 2 – Evaluarea și ierarhizarea riscurilorEtapa 3 – Stabilirea măsurilor preventiveEtapa 4 – Adoptarea de măsuri șiEtapa 5 – Monitorizarea și analizarea rezultatelor

Sarcina traversării străzii ar fi putut fi mult mai facilă și riscurile ar fi putut fi reduse, poate chiar eliminate în întregime, printr-o bună planificare. Același lucru este valabil și în ceea ce privește pericolele asociate muncii în domeniul construcțiilor.

Articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Directiva 89/391/CEE cere angajatorilor să „dispună” de evaluări ale ris-curilor. Articolul 9 alineatul (2) obligă statele membre să stabilească reguli de redactare a evaluărilor riscu-rilor. Trebuie să verificați dispozițiile interne relevante pentru proiectul dumneavoastră.

Bune practici:

Utilizarea unei fișe simple de înregistrare poate ajuta la întocmirea unei evaluări a riscurilor în majoritatea situațiilor obișnuite. Înregistrările se pot dovedi utile, având rol de „memento” al măsurilor necesare și reprezentând un mijloc de comunicare a informațiilor către alte persoane.

➜ Pentru toate părțile interesate, a se vedea ane-xa 3 – Fișă de evaluare a riscurilor, p. 124

➜ Pentru proiectanți, a se vedea anexa 4 – Fișă de proiect, p. 125

1.3.1 Etapa 1 – Identificarea pericole-lor și a persoanelor supuse riscurilorIdentificarea pericolelor este destul de ușoară atunci când aveți cunoștințe și experiență suficientă în ceea ce privește activitățile avute în vedere.

Cu toate acestea, adeseori este util să vă consultați cu alte persoane, inclusiv lucrători și reprezentanții aces-tora. Dacă activitatea este deja în curs de desfășurare și analizați o evaluare a riscurilor deja existentă, puteți ob-serva și evoluția situației în practică. Pe lângă pericolele care provoacă vătămări imediate, examinați și pericolele care conduc la boli pe termen lung. De asemenea, luați în considerare aspectele mai complexe și adeseori mai puțin evidente, precum factorii psihosociali și organizaționali.

➜ A se vedea anexa 3 – Fișă de evaluare a riscurilor, p. 124

Luați în considerare alte activități care se pot desfășura în același timp. De asemenea, țineți seama de activitățile de pregătire și de finisare care vor fi inclu-se în activitatea principală. Pe lângă activitățile inițiale de construcție, va trebui probabil să aveți în vede-re și activități de întreținere, reparații și asigurare a curățeniei și ordinii pe șantier. Activitățile de modifica-re și demontare se pot dovedi, de asemenea, relevante în funcție de activitatea pe care o aveți în vedere, care poate fi individuală sau pe termen lung.

Bune practici:

Consultarea surselor de informare precum:

• statisticile privind vătămările și bolile la nivelul organizației și industriei dumneavoastră;

• site-uri internet (12), linii telefonice de asistență și publicații ale organizațiilor de securitate și sănătate, ale sindicatelor și asociațiilor comerciale;

• date provenind de la furnizori și producători;• standarde tehnice și• legislația în materie de securitate și sănătate.

Ulterior, analizați care sunt grupurile de persoane care pot fi expuse pericolului. Aveți în vedere în special

(12) Pentru mai multe informații, a se vedea anexa 8 – Informații supli-mentare, p. 178.

Page 26: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

24

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

persoanele vulnerabile (persoanele cu handicap, cu anumite predispoziții ca urmare a unor boli sau a medicației, lucrătorii migranți, persoanele în vârstă sau tinere, femeile însărcinate sau mamele care alăptează, persoanele neexperimentate și neinstruite).

Trebuie să țineți cont de toate persoanele care se află la locul de muncă, chiar dacă nu sunt lucrătorii dumnea-voastră și nu participă la lucrările dumneavoastră. În mod normal, va fi necesar să cooperați cu celelalte per-soane din cadrul echipei de proiect pentru eliminarea pericolelor și gestionarea riscurilor; această cooperare poate începe în cursul etapei 1.

➜ A se vedea anexa 3 – Fișă de evaluare a riscurilor, p. 124

1.3.2 Etapa 2 – Evaluarea și stabilirea priorităților în ceea ce privește riscurileEtapa 2 presupune evaluarea riscurilor prin analizarea probabilității, gravității, frecvenței și numărului de per-soane care pot fi expuse pericolului.

Unele persoane, în special cele cu experiență în eva-luare și care cunosc activitatea și riscurile pe care le implică, ar putea prefera să realizeze o evaluare combi-nată a probabilității, gravității și frecvenței riscului și a numărului de persoane expuse prin simpla înregistrare a unei evaluări unice privind toți factorii luați în consi-derare.

Cu cât riscul este mai ridicat, cu atât mai mare trebuie să fie efortul de combatere a acestuia.

➜ A se vedea anexa 3 – Fișă de evaluare a riscurilor, p. 124

1.3.3 Etapa 3 – Stabilirea măsurilor preventiveTrebuie reținut că cea mai bună opțiune este elimina-rea integrală a pericolului.

Atunci când pericolele pot fi eliminate prompt cu un cost redus sau inexistent, această eliminare trebuie să aibă loc indiferent de cât de redus este riscul. Nu acționați greșit încercând să combateți doar riscurile care par a fi cele mai mari.

De asemenea, nu ignorați pericolele foarte grave, chiar dacă acestea par foarte puțin probabile. Incidentele majore cu un număr ridicat de victime sunt rare și pot fi și mai rare dacă se recunoaște riscul ca acestea să aibă loc și se adoptă măsuri eficiente de prevenire.

Este posibil ca la eliminarea pericolelor și reduce-rea riscurilor să contribuie și alte persoane. Acest lucru este valabil în special în cadrul proiectelor de construcții în care părți interesate precum benefici-arul, proiectanții și unii contractanți cooperează în vederea gestionării riscurilor la adresa securității și sănătății în muncă.

Dacă eliminarea riscurilor nu este posibilă, trebuie să luați în considerare măsuri de reducere a aces-tora care să împiedice compromiterea securității și sănătății celor expuși.

Bune practici:

Consultări extinse în cursul analizării opțiunilor.

Eliminarea pericolelor și reducerea riscurilor poate presupune modificarea proiectelor, selectarea altor materiale nepericuloase sau mai puțin periculoase și modificări tehnice sau organizaționale.

Rețineți că trebuie să urmați câteva principii generale de prevenire.

➜ A se vedea punctul 1.2, Principii generale de pre-venire, p. 18

➜ A se vedea anexa 3 – Fișă de evaluare a riscurilor, p. 124

1.3.4 Etapa 4 – Adoptarea măsurilor

Pe măsură ce evaluarea se apropie de sfârșit, trebuie să planificați și să organizați măsurile necesare. Întrebări-le „ce”, „unde”, „când”, „cine” și „cum” trebuie să primeas-că un răspuns înainte să fie adoptate măsurile de pre-venire și protecție. Lucrătorii și reprezentanții acestora trebuie să fie implicați și informați.

Formarea, instruirea și supravegherea sunt aspecte im-portante, care trebuie să fie luate în considerare alături de cunoștințele și experiența de care au nevoie lucrătorii.

Cerințele privind șantierul și utilajele trebuie să fie în-deplinite prin darea lor promptă în folosință și asigura-rea funcționării permanente.

Alături de mediul de lucru general, accesul, spațiul de lucru și de depozitare, logistica și materialele care urmează să fie utilizate sunt alte aspecte care trebuie luate în considerare.

Bune practici:

Utilizarea de descrieri ale metodelor pentru a se identifica măsurile care trebuie adoptate în cursul desfășurării activității, în special în ceea ce privește activitățile cu risc ridicat.

Acestea oferă un răspuns la întrebările „ce”, „unde”, „când”, „cine” și, cel mai important, „cum” va fi desfășurată o activitate.

Acestea conțin adesea schițe și ilustrații pentru facili-tatea comunicării și instruirii.

Descrierile metodelor pot fi utilizate în cadrul struc-turii de conducere a unui contractant ca metodă de comunicare cu coordonatorul și cu alte persoane, in-clusiv prin discuții cu propriii lucrători, reprezentanții acestora și alți contractanți.

Page 27: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

25

Prin

cipi

i gen

eral

e de

pre

veni

re (P

GP)

priv

ind

secu

ritat

ea ș

i săn

ătat

ea în

mun

Descrierile metodelor reprezintă un instrument instructiv util în momentul începerii activității pe șantier și o modalitate permanentă de reamintire a obligațiilor tuturor.

Acestea trebuie:

• să vizeze acțiunile necesare pe parcursul desfășurării activității,

• să prezinte suficient de detaliat concluziile de la „Etapa 4 – Adoptarea de măsuri”,

• să includă o copie a evaluării riscurilor.

1.3.5 Etapa 5 – Monitorizarea și analizarea rezultatelor

a) Monitorizare

Trebuie să existe un sistem de supraveghere prin care să se asigure nivelul necesar de monitorizare, astfel în-cât pericolele și riscurile să fie combătute în mod adec-vat pe parcursul lucrărilor. De asemenea, monitorizarea contribuie la identificarea și soluționarea problemelor noi și neprevăzute.

Regimurile de monitorizare trebuie să țină seama de mai mulți factori. Aceștia includ nivelul de familiarizare a lucrătorilor cu activitatea pe care o desfășoară, nive-lul de instruire și competențele acestora. Nivelul de risc reprezintă un factor suplimentar.

Nivelul de risc nu poate fi constant de-a lungul timpu-lui. Într-adevăr, acesta este rareori astfel, în pofida fap-tului că multe evaluări ale riscurilor presupun că este constant. O bună înțelegere a modului în care riscul se poate modifica de-a lungul timpului și ritmul acestei modificări se pot dovedi esențiale pentru asigurarea unei securități permanente. Dacă riscul este redus și ritmul modificării riscului este la fel de redus, nivelul monitorizării poate reflecta această situație. Totuși, dacă nivelul de risc prevăzut este ridicat și există po-sibilitatea ca nivelul de risc să se modifice rapid și să pună în pericol un mare număr de persoane, sistemul de monitorizare trebuie să fie solid pentru a se dove-di eficient. Fără îndoială, dacă se propune o astfel de activitate, poate fi utilă revizuirea măsurilor preventive propuse pentru a se constata dacă pot fi îmbunătățite. În cazul cel mai pesimist, puteți concluziona că activi-tatea presupune un nivel de risc atât de ridicat, încât trebuie să fie întreruptă.

b) Analizarea

Analizarea reprezintă ultima parte a etapei 5. O primă analiză trebuie să fie realizată de persoanele care au efectuat evaluarea riscurilor. Înainte de a finaliza eva-luarea, aceste persoane trebuie să verifice dacă sunt satisfăcute de rezultat. O nouă analiză în cadrul unui sistem de autorizare se poate dovedi utilă, în special în cazurile în care riscul poate fi ridicat.

Trebuie să se stabilească o dată pentru o nouă analiză cuprinzătoare, care să țină seama de experiența anteri-oară și de încrederea în evaluare.

➜ A se vedea anexa 3 – Fișă de evaluare a riscurilor, p. 124

1.3.6 Registre integrate privind riscurilePot exista situații în care părțile interesate din cadrul proiectului pot contribui la eliminarea pericolelor și re-ducerea riscurilor cu care se confruntă lucrătorii unei alte părți interesate. În cazul unora dintre proiecte, fac-torii de decizie pot considera că este mai oportun ca o astfel de cooperare să fie oficializată și pun la punct un registru integrat privind riscurile proiectului, chiar dacă directiva nu prevede o obligație în acest sens.

Bune practici:

Utilizarea de registre integrate privind riscurile atunci când unele părți interesate cooperează pentru ges-tionarea riscurilor la adresa securității și sănătății în muncă în cadrul unui proiect.

În astfel de cazuri, părțile interesate pot fi beneficiari, proiectanți, coordonatori, contractanți, lucrători și reprezentanți ai acestora, furnizori etc.

Un registru integrat al riscurilor impune părților interesate să realizeze o evaluare comună a riscului și să întocmească un singur document cuprinzător, registrul privind riscurile, care urmează a fi utilizat în cadrul proiectului.

Avantajul constă în faptul că toate părțile sunt implicate în identificarea pericolelor și, cel mai important, pot coopera pentru eliminarea acestora sau reducerea riscurilor pe durata de viață a proiec-tului cu cei aflați în poziții favorabile pentru aceasta, după ce au acceptat sarcinile care le-au fost atribuite. Coordonatorul în materie de securitate și sănătate în etapa de elaborare a proiectului lucrării este cel mai competent pentru a elabora un registru integrat al riscurilor pentru părțile interesate din cadrul echipei de proiect. Atunci când nu există un astfel de coor-donator, se recomandă beneficiarilor, proiectanților și contractanților să întocmească registre integrate simple ale riscurilor care țin cont de tipul și amploarea pericolelor.

Page 28: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

26

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

1.4 Alte exemple de aplicare a principiilor generale de prevenire

Următorul tabel prezintă exemple de aplicare în practică a principiilor generale de prevenire în timpul etapelor de proiectare, de construcție și de construcție ulterioară.

Principiu general În perioada de proiectare și de pregătire

În perioada de construcție

În perioada de construcție ulterioară

1. Evitarea riscurilor Exemplul 19:

Asigurarea unui spațiu de lucru suficient în perioada de construcție inițială și de întreținere ulterioară.

Asigurarea de platforme de ri-dicare permanente etc. pentru manevrarea utilajelor grele în timpul instalării și întreținerii.

Exemplul 20:

Cooperare între contractanți pentru a separa activitățile incompatibile precum: (1) utilizarea de lichide inflamabile alături de flăcări deschise; (2) lucrul în zone deasupra cărora au loc lucrări structurale.

Exemplul 21:

Efectuarea activităților de întreținere din zonele utilizate în mod normal ale unui magazin în afara orelor normale de lucru, pentru a se evita expunerea la risc a altor persoane.

2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate

Exemplul 22:

Într-un magazin era necesară construcția unui nou acoperiș de sticlă iar beneficiarul nu do-rea ca magazinul să fie închis pe perioada lucrărilor. Pericole-le acestei lucrări pentru public au fost identificate în faza de proiectare, care prevedea posibilitatea instalării unei platforme temporare de lucru solide sub noul acoperiș, care să asigure accesul lucrătorilor și să protejeze persoanele de dedesubt. Dimensiunea noilor componente și capacitatea de ridicare rapidă a acestora cu macaraua și de asamblare în condiții de siguranță au fost, de asemenea, prevăzute în proiect.

Instalarea platformei temporare de lucru a fost planificată a avea loc atunci când magazinul era închis.

Exemplul 23:

În aceeași situație de la exemplul 22, contractantul a recunoscut că trecătorii puteau fi în pericol atunci când materialele erau ridicate și coborâte între zona de lucru și mijloacele de transport rutier. A fost ridicată o macara temporară masivă pe trotuar, iar o parte din stradă a fost închisă pentru a se crea un spațiu suficient de lucru și a se asigura securitatea trecătorilor.

Exemplul 24:

În etapa de planificare a renovării unui mic pod de cale ferată dintr-o zonă muntoasă inaccesibilă, s-a constatat că era necesar ca liniile suspen-date de înaltă tensiune să fie menținute alimentate, ceea ce putea reprezenta un pericol în timpul excavațiilor. Pe un vagon de cale ferată a fost montat și fixat un excavator, iar ansamblul a fost utilizat atât pentru transportul către șantier, cât și pentru excavații.

Înălțimea cupei excavatorului a fost limitată mecanic, astfel încât să nu ajungă în zona de pericol creată de cabluri. Au fost puse la punct și aplicate instrucțiuni clare privind operarea.

Toate utilajele au fost împământate.

3. Combaterea riscurilor la sursă

Exemplul 25:

În timpul proiectării unui bloc de apartamente, s-a decis utilizarea unor scări din materiale prefabricate care să asigure un acces sigur și rapid (de asemenea, acestea permiteau scurtarea perioadei de construcție a fiecărui etaj).

Exemplul 26:

Zgomot: Un contractant a optat pentru utilaje mai puțin zgomotoase, în conformitate cu Directiva 98/37/CE.

Căderea de materiale: În timpul unor lucrări de ancorare la sol pentru îmbunătățirea stabilității unei pante și preve-nirea căderii de pietre, a fost necesară instalarea câtorva niveluri de ancore. Lucrările au început de la nivelul cel mai înalt, astfel încât lucrătorii să fie protejați împotriva riscului de cădere a materialelor pe măsura înaintării lucrărilor.

Exemplul 27:

Riscurile presupuse de întreținerea periodică a unei turbine amplasate în serie de la o stație hidroelectrică au fost soluționate în timpul proiectării. A fost proiectată o vană care putea fi utilizată pentru a închide temporar conducta de acces a apei. În plus, sistemele de comandă electrică ale vanei și turbinei au fost concepute astfel încât să se prevină orice pornire accidentală a turbinei în timpul operațiunilor de întreținere.

Page 29: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

27

Prin

cipi

i gen

eral

e de

pre

veni

re (P

GP)

priv

ind

secu

ritat

ea ș

i săn

ătat

ea în

mun

Principiu general În perioada de proiectare și de pregătire

În perioada de construcție

În perioada de construcție ulterioară

4. Adaptarea muncii în funcție de persoană, în special în ceea ce privește proiectarea adecvată a locurilor de muncă, alegerea echipamentului de lucru și a metodelor de producție și de lucru, în special în vederea atenuării muncii monotone și a muncii normate, precum și în vederea reducerii efectelor acestora asupra sănătății

Exemplul 28:

S-a constatat, în etapa de proiectare, că o conductă de serviciu trebuia să fie mai largă, pentru a permite lucrătorilor să aibă o bună poziție de lucru în timpul montării instalațiilor.

Exemplul 29:

Într-o clădire complexă era necesară instalarea unor trasee lungi de conducte paralele, la nivel înalt. Contractantul a constatat că lucrul la înălțime putea fi riscant și a decis utilizarea unor cadre prefabricate care să susțină secțiunile de conductă finalizate. Cadrele au fost ridicate cu ajutorul unor troliuri hidraulice, care au fost utilizate și ca platforme de lucru.

Exemplul 30:

O sală de teatru avea un număr mare de corpuri de iluminat de dimensiuni mari amplasate la înălțime în poziții inaccesibile. Au fost instalate sisteme motorizate care permiteau coborârea corpurilor, pentru a fi curățate și întreținute în condiții de siguranță.

5. Adaptarea la progresul tehnic

Exemplul 31:

Într-o gară trebuia să fie construit un pasaj subteran nou pentru pietoni. Solul era instabil și exista riscul de alunecare, ceea ce punea în pericol lucrătorii și alte persoane (inclusiv pasagerii din trenuri). S-a optat pentru o soluție prin care sub șine se instalau secțiuni prefabricate în formă de cub. Proiectul mai prevedea instrumente de monitorizare a solului și a liniei, precum și cerințe de adaptare a blocurilor de susținere la condițiile de utilizare a liniei ferate.

Exemplul 32:

Tăierea vârfurilor unor stâlpi de fundație turnați in situ s-a efectuat cu ajutorul unor foarfece hidraulice specializate, evitându-se astfel utilizarea de burghie pneumatice ținute în mână.

Exemplul 33:

Profilul extern al unei clădiri presupunea anumite riscuri în timpul curățării periodice a geamurilor.

Echipa de proiect a constatat riscul și a angajat o companie specializată, care a proiectat și instalat un tip de platformă care permitea accesul la toate ferestrele.

6. Înlocuirea metodelor periculoase prin metode nepericuloase sau mai puțin periculoase

Exemplul 34:

În timpul unor lucrări de amenajare de tuneluri prin pulverizare de ciment sub formă de garnituri, s-a utilizat un amestec de ciment umed în locul unuia uscat, reducân-du-se astfel cantitatea de praf. Înainte de începerea lucrărilor, proiectantul a informat beneficiarul că era necesară o perioadă mai lungă pentru găsirea amestecului optim și pulverizarea panourilor de încercare înainte de începerea lucrărilor, dar că beneficiile noilor tehnologii erau semnificative.

Exemplul 35:

În aceeași situație de la exemplul 34, contractantul a optat pentru utilaje de pulverizare operate de la distanță, nemaifiind necesar accesul lucrătorilor în zonele cu expunere ridicată.

Exemplul 36:

O companie specializată în curățarea fațadelor de piatră și-a modificat metodele de lucru, trecând de la sablarea cu nisip la spălarea cu jet fin de apă, evitând astfel cu totul expunerea lucrătorilor la particulele fine de nisip.

Page 30: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

28

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Principiu general În perioada de proiectare și de pregătire

În perioada de construcție

În perioada de construcție ulterioară

7. Planificarea prevenirii accidentelor prin dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente, care să includă tehnologia, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor legați de mediul de lucru

Exemplul 37:

Părțile interesate dintr-o echipă de proiect pentru lucrări la o uzină petrochimică au decis de comun acord să îmbunătățească securitatea și sănătatea în cadrul proiectului adoptând încă de la început o abordare integrată. Beneficiarul a acceptat nevoia contractanților de a reduce riscurile, iar contractanții au recunoscut pericolele presupuse de activitatea pe șantier. Beneficiarul a organizat sesiuni de pregătire inițială și a pus la dispoziție propriile facilități de asistență. Contractanții au adoptat programul de „modificare comportamentală” a beneficiarului.

Exemplul 38:

Coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrării și contractanții unui proiect au recunoscut beneficiile pentru securitate și sănătate ale implicării alături de lucrători într-o politică de prevenire cuprinzătoare și coerentă. Aceștia au acordat o deosebită atenție elaborării unor comunicări eficiente privind securitatea și sănătatea la nivelul întregului proiect și au stabilit metode de implicare a lucrătorilor (manageri accesibili, proceduri pentru sugestii și plângeri și un comitet pentru securitatea lucrătorilor).

Exemplul 39:

Responsabilii pentru întreținerea de rutină a unei uzine de mari dimensiuni au constatat că era necesar ca anumite locuri greu accesibile să fie accesate în mod repetat de către diverși specialiști. A fost pusă la punct o metodă prin care lucrările se puteau desfășura la aceleași intervale, astfel încât să fie puse la dispoziție locuri de muncă sigure (schele etc.) tuturor specialiștilor. Această măsură a condus la creșterea securității și sănătății, dar și la reducerea costurilor de întreținere.

8. Acordarea de prioritate măsurilor de protecție colectivă față de cele de protecție individuală

Exemplul 40:

În timpul proiectării unui material prefabricat de căptușire a unei structuri multietajate, articulațiile orizontale au fost amplasate astfel încât să protejeze împotriva căderii lucrătorii care turnau nivelul superior.

Exemplul 41:

Persoanele care utilizau trecerile de pietoni principale la amplasamentul proiectului erau protejate împotriva căderii materialelor prin diverse metode, precum plase și ventilatoare de protecție.

Exemplul 42:

La marginile unor terase au fost instalate bariere permanente, care protejau toate persoanele împotriva căderii în timpul lucrărilor de întreținere.

9. Furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor

Exemplul 43:

Coordonatorul în materie de securitate și sănătate în etapa de elaborare a proiectului unei lucrări de reparații și modernizare a unui spital a dezvoltat:

• o metodă convenită de adnotare a schițelor pentru a identifica informații privind serviciile esențiale care trebuiau să rămână funcționale în timpul lucrărilor și

• un sistem comun de informare a lucrătorilor cu privire la riscurile de securitate și sănătate specifice proiectului.

Exemplul 44:

Unii contractanți au organizat ședințe zilnice de informare privind securitatea și sănătatea referitoare la lucrările care urmau să fie întreprinse în ziua respectivă.

Exemplul 45:

Utilizatorul unei facilități s-a asigurat că dosarul de securitate și sănătate era ușor accesibil, astfel încât lucrătorii de mentenanță (inclusiv cei care răspund la cazurile urgente din afara orelor de program) să fie informați cu privire la pericolele mai puțin evidente.

Page 31: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 32: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 33: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

31

2.1 Ce este un „șantier”? ...........................................................................................................................................32

2.2 Ce înseamnă „lucrări de construcții”? ...............................................................................................................32

2.2.1 Excavații, terasamente și asanări .................................................................................................................................................. 332.2.2 Componente prefabricate .............................................................................................................................................................. 342.2.3 Amenajări ............................................................................................................................................................................................. 342.2.4 Transformări și modificări ............................................................................................................................................................... 342.2.5 Întreținere și mentenanță – Lucrări de zugrăvit și curățenie.............................................................................................. 352.2.6 Renovări și reparații ........................................................................................................................................................................... 352.2.7 Dezafectări și demolări .................................................................................................................................................................... 35

2.3 Părțile interesate în cadrul unui proiect de construcții .................................................................................35

2.3.1 Observații preliminare ..................................................................................................................................................................... 352.3.2 Beneficiarul .......................................................................................................................................................................................... 362.3.3 Dirigintele de șantier ........................................................................................................................................................................ 392.3.4 Proiectanți ............................................................................................................................................................................................ 402.3.5 Coordonatori în materie de sănătate și securitate ................................................................................................................. 412.3.6 Angajatori ............................................................................................................................................................................................. 502.3.7 Contractanți și subcontractanți .................................................................................................................................................... 542.3.8 Lucrători independenți .................................................................................................................................................................... 542.3.9 Lucrătorii și reprezentanții acestora ............................................................................................................................................ 552.3.10 Furnizori ................................................................................................................................................................................................ 562.3.11 Alte persoane ...................................................................................................................................................................................... 56

2.4 Documente necesare pentru prevenire ...........................................................................................................57

2.4.1 Avizul prealabil ................................................................................................................................................................................... 582.4.2 Planul de securitate și sănătate .................................................................................................................................................... 592.4.3 Dosarul de securitate și sănătate ................................................................................................................................................. 61

2.5 Lucrări care presupun riscuri specifice/speciale .............................................................................................63

2.5.1 Lucrări care presupun riscuri specifice la adresa securității și sănătății lucrătorilor .................................................. 632.5.2 Riscuri noi ............................................................................................................................................................................................. 67

2 Cerințele de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile

Page 34: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

32

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 1

Obiectul

(1) Prezenta directivă, care este a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE, stabilește cerințele minime de protecție în materie de securitate și sănătate pe șantierele temporare sau mobile definite la articolul 2 litera (a).

(2) Prezenta directivă nu se aplică activităților de foraj și extracție din industria extractivă în sensul articolului 1 alineatul (2) din Decizia 74/326/CEE a Consiliului din 27 iunie 1974 privind extinderea competenței Comisiei pentru securitate și salubritate în minele de huilă la ansamblul industriilor extractive.

(3) Prevederile Directivei 89/391/CEE se aplică în întregime domeniului menționat la alineatul (1), fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive sau speciale cuprinse în prezenta directivă.

Dispozițiile Directivei 89/391/CEE (directiva-cadru) se aplică în întregime tuturor activităților de construcții, fără a aduce atingere dispozițiilor mai restrictive și/sau speciale cuprinse în directiva privind șantierele.

Directiva 92/57/CEE (directiva privind șantierele) stabilește cerințele minime de protecție în materie de se-curitate și sănătate pe șantierele temporare sau mobile. Aceasta nu se aplică activităților de foraj și extracție din industria extractivă.

2.1 Ce este un „șantier”?Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive:

(a) prin șantier temporar sau mobil, denumit prescurtat șantier, se înțelege orice șantier în care se desfășoară lucrări de construcții sau de inginerie civilă a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa I;

Poate fi denumit șantier orice loc în care se desfășoară procesele sau activitățile enumerate la punctul 2.2. Rețineți că această listă nu este exhaustivă.

➜ Pentru informații suplimentare, a se vedea punc-tul 2.2, Ce înseamnă „lucrări de construcții”?, p. 32

Lista din anexa I a directivei oferă ca exemplu lucrări de construcții sau de inginerie civilă. În domeniul de aplicare intră și alte lucrări cu caracter similar. Directiva urmărește să îmbunătățească securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor care muncesc pe șantiere tempora-re sau mobile. Prin urmare, directiva se aplică în ceea ce privește protecția tuturor lucrătorilor de acest fel. Lucră-torii angajați în alte tipuri de lucrări, dar ai căror angaja-tori le solicită ocazional să realizeze lucrări de construcții, sunt incluși în domeniul de aplicare al acestei directive.

Exemplul 46:

Câtorva lucrători, care lucrau în mod normal la o linie de producție dintr-o fabrică, li s-a solicitat să se oprească temporar din lucrări și să rezugrăvească o parte a fabricii. Deoarece lucrările de mentenanță (inclusiv zugrăvirea) se numără printre activitățile menționate în anexa I la directivă (a se vedea mai jos), directiva se aplica și acestor lucrări.

Acele părți ale amplasamentului în care nu se desfășoară lucrări de construcții sau de inginerie civilă și care continuă să funcționeze în mod normal nu sunt considerate șantiere.

Exemplul 47:

Au loc lucrări la fațadele externe ale unui spital și în une-le locuri izolate din interiorul acestuia. Fațada și locurile respective sunt șantiere; celelalte părți ale spitalului care nu sunt afectate de lucrări nu fac parte din șantier.

2.2 Ce înseamnă „lucrări de construcții”?

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Anexa I

Lista neexhaustivă a lucrărilor de construcții civile prevăzute de articolul 2 litera (a) din prezenta direc-tivă

1. Excavații2. Terasamente3. Construcții4. Montarea și demontarea elementelor prefabricate5. Amenajare sau echipare6. Transformări7. Renovări8. Reparații9. Dărâmări de ziduri10. Demolări11. Întreținere12. Întreținere – lucrări de zugrăvit și curățenie13. Asanări

Directiva se aplică lucrărilor de construcții sau de inginerie civilă, indiferent de durata acestora. Se aplică indiferent de numărul lucrătorilor implicați.

Page 35: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

33

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

➜ A se vedea punctul 2.4, Documente necesare pen-tru prevenire, p. 57

Trebuie reținut în primul rând că se aplică lucrărilor de construcții pe durata „ciclului de viață” al unității, de la construcția până la eventuala demolare a acesteia, și reciclării pe șantier a materialelor după demolare.

Exemplul 48:

Următoarele activități pot fi considerate lucrări de construcții:

• ridicarea de structuri pentru expoziții;• montarea de scaune pentru spectatori la

festivalurile în aer liber.

Directiva se aplică securității și sănătății celor care desfășoară lucrări ulterioare de construcții, precum întreținerea clădirilor (inclusiv curățare și zugrăvire). Este adevărat că numărul deceselor și al vătămărilor suferite de lucrători în timpul lucrărilor de întreținere este la fel de mare ca în cazul lucrărilor de construcții. Proiectanții, dar nu numai aceștia, trebuie să aibă în ve-dere întregul ciclu de viață.

Directiva nu se aplică securității și sănătății utilizato-rilor proiectului finalizat. Acest aspect poate intra sub incidența altor directive.

Directiva nu oferă o definiție a termenilor „lucrare” sau „(lucrare de) construcții”, limitându-se la a utiliza cu-vântul „lucrare” în definiția beneficiarului sau în alte ar-ticole ale directivei. În orice caz, o lucrare de construcții este o lucrare desfășurată pentru un beneficiar și care include lucrări de construcții sau de inginerie civilă.

Bune practici:

În mod evident, este normal ca proiectările să țină seama și de prevederile altor directive, astfel încât să garanteze securitatea și sănătatea utilizatorilor. Beneficiarii se așteaptă ca o facilitate finalizată să poată fi utilizată în condiții de securitate.

Directiva nu se aplică securității și sănătății altor per-soane care nu lucrează, dar care pot fi afectate nega-tiv, precum trecătorii. Cu toate acestea, se recomandă adoptarea unei abordări integrate privind securitatea și sănătatea și luarea în considerare a acestor persoa-ne. Legislația din unele state membre prevede prote-jarea persoanelor care pot fi afectate negativ de lucră-rile de construcții. Este necesară consultarea legislației interne.

Directiva-cadru 89/391/CEE prevede obligativitatea angajatorilor de a efectua, între altele, evaluări ale ris-curilor și de a coopera și de a se coordona cu alți an-gajatori aflați la același loc de muncă. Această directi-vă continuă să se aplice tuturor angajatorilor aflați în domeniul de aplicare al directivei privind șantierele. Directiva 92/57/CEE extinde unele părți ale directi- vei-cadru (și ale altor directive) pentru a include lucră-

torii independenți și angajatorii care desfășoară perso-nal lucrări de construcții pe șantier.

➜ A se vedea Directiva-cadru 89/391/CEE, p. 132

Exemplul 49:

Un angajator a contractat un lucrător independent care să lucreze alături de el și lucrătorii săi în cadrul unui proiect de construcții. Angajatorul și lucrătorul independent au fost nevoiți să adopte măsuri pentru a-și asigura propria securitate și pe cea a lucrătorilor.

2.2.1 Excavații, terasamente și asanări

Excavațiile și terasamentele se încadrează în domeniul de aplicare al directivei. Excavațiile și terasamentele pot fi desfășurate în cadrul unei game largi de lucrări de construcții, indiferent dacă prin acestea se pregă-tesc alte construcții sau sunt de sine stătătoare. Lucră-rile de asanare sunt, de asemenea, incluse. Lucrările de excavații precum cele pentru un puț sau un tunel fac parte din domeniul de aplicare. Lucrările de acest tip și alte excavații complexe necesită o deosebită atenție din cauza riscurilor care pot apărea pentru persoanele care le execută sau alte persoane.

Exemplul 50:

Excavațiile și terasamentele pot fi realizate la o gamă largă de proiecte de construcții pentru clădiri sau proiecte de infrastructură. Excavațiile pentru fundațiile clădirii din ilustrație și pentru gura de scurgere din șanț sunt excavații în sensul directivei.

Terasamentele includ remodelarea solului pentru a forma structuri precum un baraj, un mal de pământ sau pentru realinierea unui curs de apă.

Page 36: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

34

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

2.2.2 Componente prefabricate

Lucrările de construcții includ asamblarea și dezasam-blarea de elemente prefabricate pe șantier. Asambla-rea sau producerea de componente prefabricate pe un șantier pe care sunt apoi instalate se încadrează în domeniul de aplicare al directivei.

Totuși, asamblarea și dezasamblarea componentelor care se desfășoară în alt loc, cum ar fi o fabrică din afara șantierului, nu fac parte din lucrările de construcții și nu intră sub incidența directivei.

Exemplul 51:

O betonieră instalată pe un șantier și care alimentea-ză exclusiv acel șantier se încadrează în domeniul de aplicare al directivei.

O instalație de producere a betonului gata de turnare de la o unitate industrială individuală și care alimen-tează mai multe șantiere nu face obiectul directivei.

Exemplul 52:

Mentenanța de rutină a utilajelor de pe șantier desfășurată în locul de utilizare face obiectul directi-vei privind construcțiile.

O unitate de mari dimensiuni pentru întreținerea utila-jelor de pe un șantier foarte mare poate fi considerată ca fiind o întreprindere industrială separată, în care nu se desfășoară lucrări de construcții. Directiva privind construcțiile nu se aplică în acest caz, dar se pot aplica alte directive, cum ar fi directiva-cadru. Legislația națională poate conține orientări suplimentare.

Exemplul 53:

Lanțul logistic constând în introducerea pe șantier a unor componente prefabricate de căptușire din beton, depozitarea ulterioară, ridicarea și instalarea acestora se încadrează în domeniul de aplicare al di-rectivei, dar fabricarea inițială într-o unitate de turnare a cimentului din afara șantierului și transportarea lor pe șantier nu fac obiectul directivei.

2.2.3 Amenajări

Directiva se aplică tuturor clădirilor sau lucrărilor de inginerie civilă aferente amenajării unui amplasa-ment în scopul dării sale în folosință.

Exemplul 54:

Pentru a pregăti o școală pentru utilizare, laboratoarele au solicitat câteva bancuri de lucru echipate cu surse de curent electric, gaze și apă. Aceste lucrări de insta-lare s-au încadrat în domeniul de aplicare al directivei.

Pot exista unele operațiuni de amenajare care nu sunt considerate a fi lucrări de construcții sau de inginerie civilă. Totuși, aceste lucrări trebuie să fie coordonate în mod adecvat cu lucrările de construcții dacă sunt desfășurate în același timp și în același loc deoarece, în-tre altele, directiva-cadru prevede coordonarea tuturor lucrărilor de la același loc de muncă.

Exemplul 55:

Una dintre ultimele etape ale construcției unui hotel presupunea întinderea de covoare și instalarea de mo-bilă în bucătării, zone comune și dormitoare. Echipa de proiect s-a asigurat că lucrătorii implicați în aceste sarcini beneficiau de aceleași mijloace de protecție și aveau acces la aceleași servicii sociale ca ceilalți lucrători de pe șantier.

Instalarea de mobilă neancorată nu reprezintă lucrări de construcții în sensul directivei, dar întinderea de covoare este o astfel de activitate. Totuși, principiul general este că toți specialiștii care lucrează pe un șantier și care utilizează în comun același loc de muncă trebuie să coopereze pentru a garanta securitatea și sănătatea tuturor lucrătorilor, indiferent dacă această cooperare are loc în temeiul directivei privind șantierele sau al directi- vei-cadru.

2.2.4 Transformări și modificări

Lucrările de construcții ulterioare pentru transformarea sau modificarea unei construcții existente fac obiectul directivei. Acest tip de lucrări poate presupune adesea riscuri sporite ca urmare a gradului de complexitate pe care îl presupun.

De exemplu, construcția originală poate conține ma-teriale periculoase precum azbest, care nu sunt ime-diat identificabile fără un studiu amănunțit, instalarea de conducte noi de evacuare poate conduce la riscuri de cădere, iar modificările structurale realizate neco-respunzător pot provoca prăbușiri. De asemenea, pot apărea riscuri de împiedicare ca urmare a depozitării temporare nesupravegheate a materialelor noi sau a deșeurilor. Acest tip de lucrări necesită adesea resurse sporite pentru a fi planificate în avans și gestionate pe șantier.

Exemplul 56:

O clădire de birouri cu o vechime de 40 de ani care nu mai corespundea destinației inițiale a fost transformată în apartamente, ceea ce a impus modificări semnificative, inclusiv ale zonelor comune și ale utilităților. Toate lucrările s-au încadrat în sfera directivei.

Page 37: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

35

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

2.2.5 Întreținere și mentenanță – Lucrări de zugrăvit și curățenieActivitățile de întreținere (inclusiv rezugrăvirea) se în-cadrează în domeniul de aplicare al directivei. Lucrările pentru lifturi de pasageri, sisteme electrice, de încălzire și de ventilare necesită o analiză prealabilă și se reco-mandă ca aceasta să aibă loc în etapa de proiectare, astfel încât să se asigure accesul rapid și în condiții de securitate și să fie puse în aplicare sisteme de lucru si-gure.

Curățarea ferestrelor este o activitate care trebuie să fie abordată în etapa de proiectare, astfel încât clădirea finalizată să respecte cerințele Directivei 89/654/CEE privind locurile de muncă (13).

Exemplul 57:

Fațadele externe ale unei clădiri cu modele fine din piatră necesitau o curățare și redecorare de rutină. Reziduurile acumulate au fost înlăturate prin spălare cu apă și periere. Cadrele ferestrelor au fost revopsite utilizându-se aceeași schelă. Toate aceste lucrări s-au încadrat în sfera directivei.

2.2.6 Renovări și reparații

Lucrările de renovare și reparații sunt incluse în sfera directivei. Lucrările pot necesita uneori accesul pe ter-men scurt în locuri în care lucrătorii sunt supuși riscuri-lor, dacă acestea nu sunt tratate în mod corespunzător. Un proiect inițial de bună calitate poate reduce nece-sitatea și frecvența acestui tip de lucrări, oferind astfel beneficiarului o construcție care poate fi întreținută în condiții de siguranță și care asigură un raport calita- te-preț mai avantajos pe durata exploatării.

Exemplul 58:

Acoperișul din plăci de ardezie al unei primării necesita reparații complexe la garniturile hidrofuge, înveliș și alte componente. A fost necesară înlocuirea unora dintre grinzile acoperișului. Ceasul din turn și mecanismul acestuia au necesitat de asemenea intervenții. Toate aceste lucrări s-au încadrat în sfera directivei. Totuși, mecanismul ceasului a fost luat de pe șantier, iar atelierul în care a fost transportat nu era inclus în sfera Directivei 92/57/CEE.

(13) Directiva 89/654/CEE a Consiliului din 30  noiembrie 1989 pri-vind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE].

2.2.7 Dezafectări și demolări

Directiva se aplică ultimei etape a ciclului de viață al unei instalații, atunci când aceasta este dezafectată sau demolată. Directiva se aplică și dezafectării sau demo-lării parțiale.

Bune practici:

Proiectarea unei instalații astfel încât astfel de activități de deconstrucție să se desfășoare în condiții de securi-tate va reduce riscurile care pot apărea în caz contrar.

Exemplul 59:

O clădire de mari dimensi-uni a unei fabrici nu mai putea fi utilizată în mod eficient pentru producție, dar birourile anexe se mențineau într-o stare corespunzătoare. Birourile au fost păstrate, iar restul clădirii a fost demolat. Directiva s-a aplicat lucră-rilor de demolare.

2.3 Părțile interesate în cadrul unui proiect de construcții

2.3.1 Observații preliminare

Lucrările de construcții presupun lucrul în echipă al mai multor părți interesate. Acestea trebuie să coopereze și să se coordoneze pentru a asigura succesul proiectului. Cooperarea și coordonarea sunt necesare în vederea asigurării securității și sănătății lucrătorilor pe toată durata construcției inițiale și, de asemenea, a celor implicați în lucrările ulterioare de construcții de pe parcursul ciclului de viață al unității.

Cele mai importante părți interesate sunt următoarele:• beneficiarii construcțiilor; • diriginții de șantier care îi reprezintă pe beneficiari

în timpul etapelor de proiectare și/sau execuție a lucrărilor;

• coordonatorii în materie de securitate și de sănătate în etapele de elaborare a proiectului. Aceștia au un rol deosebit de important în ceea ce privește securitatea și sănătatea în timpul etapelor pregătitoare ale unui proiect;

• coordonatorii în materie de securitate și de sănătate pe durata execuției lucrării care au un rol deosebit de important în ceea ce privește aspectele de sănătate și securitate în timpul desfășurării lucrărilor;

• proiectanți de lucrări permanente și temporare;• contractanți și subcontractanți care efectuează lucrări

de construcții;• alți angajatori;• lucrători independenți;

Page 38: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

36

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

• lucrători și reprezentanți ai lucrătorilor (inclusiv diriginți de șantier și șefi de echipă) și

• furnizori de materiale și substanțe utilizate în construcții, instalații, utilaje și echipamente de construcții, unelte de mână.

Utilizatorii sunt, de asemenea, principalele părți intere-sate. Aceștia pot fi implicați în lucrări de construcții ulte-rioare, cum ar fi lucrări de mentenanță, la care se aplică directiva privind șantierele, și pot fi interesați ca lucrările finalizate să fie exploatate în condiții de securitate. De asemenea, utilizatorii pot beneficia de experiență sau informații care pot fi utilizate în mod eficient de către unele părți interesate, cum ar fi proiectanții.

Directiva definește obligațiile, responsabilitățile și drep-turile principalelor părți interesate în ceea ce privește se-curitatea și sănătatea pe durata lucrărilor de construcții.

Este important de observat că securitatea și sănătatea în muncă reprezintă un aspect de interes pentru toți cei implicați în construcții.

Exemplul 60:

O întreprindere cu statut de dezvoltator și contractant urmează să desfășoare lucrări de construcții la un proiect rezidențial. Întreprinderea este beneficiar și contractant în același timp. De asemenea, este respon-sabilă pentru proiectul care va fi realizat fie de către un proiectant propriu, fie de către un proiectant extern aflat sub controlul și îndrumarea sa. Conform directivei, întreprinderea dezvoltatoare-contractoare trebuie să îndeplinească un număr de roluri.

2.3.2 Beneficiarul

a) Definiție

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 2

[…]

(b) prin beneficiar se înțelege orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea.

Un beneficiar este o persoană fizică sau juridică pentru care se execută o lucrare, indiferent dacă este sau nu în scop comercial.

Între beneficiari se pot număra persoane fizice pre-cum deținătorii de locuințe și proprietarii de mici în-treprinderi. De asemenea, beneficiarii pot fi persoane (sau entități) juridice, de exemplu organisme publice precum guverne naționale sau locale, dar și organisme private precum întreprinderi și societăți similare, inclu-siv organizații caritabile și alte organizații nonprofit.

Exemplul 61:

O persoană și-a extins locuința prin construirea unui garaj. Acesta este un beneficiar.

Exemplul 62:

O societate de construcții deține o parce-lă de teren pe care urmează să constru-iască o nouă clădire de locuințe. Socie-tatea decide să desfășoare lucrările de construcții și să vândă apartamentele prin intermediul unei companii specializate.

Beneficiarul este societatea de construcții. De asemenea, societatea este și contractant.

Exemplul 63:

O entitate A a fost constituită de către alte entități publice pentru a dezvolta o linie de metrou într-un oraș (toate entitățile publice respective vor fi utilizatorii finali ai noii linii de metrou). Întregul proiect este finanțat din surse de stat. Linia va fi construită de către o întreprindere privată, care va opera și întreține metroul timp de 5 ani. Beneficiarul este entitatea A.

b) Mai mulți beneficiari

Un proiect unic poate avea mai mulți beneficiari, în situații precum cea în care un număr de întreprinderi finanțează un proiect de mari dimensiuni.

De asemenea, pot exista beneficiari diferiți în diferite etape ale lucrărilor de construcții, cum ar fi situația în care o întreprindere își vinde sau transferă participația la un proiect către altă întreprindere, înainte de finali-zarea construcțiilor.

Bune practici:

Atunci când există mai mulți beneficiari, unul dintre aceștia se angajează în scris că va coordona funcțiile celorlalți.

Exemplul 64:

O entitate A a fost constituită și finanțată de către gu-vern pentru a gestiona etapele inițiale ale construcției unui pod peste un râu. Entitatea A a primit fonduri de stat pentru a finanța primele etape ale proiectului până când a fost găsit un concesionar B (o organizație priva-tă) care să finalizeze construcțiile și să întrețină podul.

Inițial, beneficiarul a fost entitatea A. După desemnarea entității B, aceasta a devenit beneficiar.

c) Funcțiile beneficiarului

Beneficiarii ar putea să nu aibă suficiente cunoștințe des-pre construcții și nici experiență în proiectarea și gestiona-rea lucrărilor de construcții.

Page 39: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

37

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

Totuși, aceștia ar trebui să aibă capacitatea de a stabili criteriile de performanță privind construcția finalizată și să poată oferi informații cu privire la viitorul șantier și împrejurimile sale. De asemenea, beneficiarii trebuie să aibă posibilitatea de a determina modul de organizare și desfășurare a lucrărilor. În egală măsură, trebuie să fie interesați și în ușurința cu care se vor desfășura lucrările ulterioare de construcții.

Beneficiarii pot avea o influență semnificativă asupra securității și sănătății în muncă atunci când desemnează părțile interesate. Aceștia pot avea un rol determinant în crearea unei culturi a securității și sănătății în cadrul proiectului și au o șansă reală de a-i încuraja pe ceilalți să țină seama în mod adecvat de securitate și sănătate pe parcursul lucrărilor.

Toți acești factori permit beneficiarilor să influențeze în mod pozitiv securitatea și sănătatea în muncă pe dura-ta lucrărilor și a ciclului de viață al construcției pe care o comandă.

Între principalele funcții atribuite beneficiarilor în di-rectivă se află:• desemnarea diriginților de șantier care să îi asiste,

dacă doresc;• transmiterea avizului prealabil către autoritatea com-

petentă; • desemnarea unuia sau mai multor coordonatori în ma-

terie de securitate și sănătate atunci când este necesar;• asigurarea întocmirii planurilor de securitate și sănă-

tate atunci când este necesar și• luarea în considerare a principiilor generale de preve-

nire pe durata proiectării și pregătirii lucrărilor, inclusiv perioada necesară acestora.

Este necesară consultarea legislației interne. În unele state membre, legislația prevede funcții suplimentare pentru beneficiari.

Exemplul 65:

Un beneficiar a avut un rol important pe durata unei proceduri de achiziții. Când s-a orientat după principiul „cel mai bun raport calitate-preț” în locul principiului „cel mai redus preț”, beneficiarul a stabilit un buget pentru securitate și sănătate în cadrul costului proiectului.

Un beneficiar și-a demonstrat angajamentul pentru securitatea și sănătatea în muncă pregătind o politică cuprinzătoare în această privință, prin care a stabilit organizarea și procedurile care trebuiau instituite.

Diriginții de șantier

Directiva 92/57/CE prevede că beneficiarii pot desem-na un diriginte de șantier care să îi reprezinte, dacă do-resc acest lucru. O astfel de desemnare este utilă atunci când beneficiarii nu au cunoștințele, experiența sau re-sursele prin care să îndeplinească funcțiile care le sunt atribuite prin directivă.

➜ A se vedea punctul 2.3.3, Dirigintele de șantier, p. 39

Avizul prealabil

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 3

[…]

(3) În cazul unui șantier:— a cărui durată a lucrărilor este apreciată a fi mai

mare de 30 de zile lucrătoare și care are mai mult de 20 de lucrători care lucrează simultan; sau

— al cărui volum de muncă necesită mai mult de 500 oameni-zi,

înainte de începerea lucrărilor, beneficiarul lucrării sau dirigintele de șantier comunică o notificare prealabilă autorităților competente, întocmită în conformitate cu anexa III.

Notificarea prealabilă trebuie afișată vizibil pe șantier și ținută la zi, dacă este necesar.

Atunci când este necesar un aviz prealabil, beneficiarii trebuie să îl transmită autorității competente în mate-rie de securitate și sănătate în muncă înainte de înce-perea lucrărilor. Rețineți că diriginții de șantier, dacă sunt desemnați, pot transmite avizul prealabil în nu-mele beneficiarilor lor.

➜ A se vedea punctul 2.4.1, Avizul prealabil, p. 58

Desemnarea coordonatorilor în materie de securita-te și de sănătate

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 3

Coordonatorii. Planul de securitate și de sănătate. Avizul prealabil

(1) Beneficiarul lucrării sau dirigintele de șantier desemnează unul sau mai mulți coordonatori în materie de securitate și de sănătate, astfel cum sunt aceștia definiți la articolul 2 literele (e) și (f ), pentru un șantier pe care sunt prezente mai multe întreprinderi de construcții.

Pentru a coordona proiectarea și lucrările de construcții, beneficiarii trebuie să desemneze persoane sau organizații care să supravegheze coordonarea aspecte-lor legate de securitate și de sănătate în timpul planifi-cării și execuției construcțiilor. Rețineți că orice persoană fizică sau juridică (inclusiv persoanele care îndeplinesc funcțiile specificate în directivă) poate avea rol de coor-donator, dacă deține competențele și resursele necesare.

Atunci când fac desemnări, este esențial ca bene-ficiarii să se asigure că persoanele desemnate au competențele necesare pentru a-și îndeplini funcțiile în materie de securitate și sănătate și că intenționează să aloce suficiente resurse pentru această sarcină.

Page 40: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

38

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Tipul, nivelul și sfera consultărilor privind competențele și resursele care au loc înaintea desemnării vor depinde de dimensiunea și complexitatea lucrărilor, precum și de pe-ricolele și riscurile care pot apărea pe parcursul acestora.

➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera d), Calificarea coor-donatorului în materie de securitate și sănătate, p. 43

Bune practici:

Desemnarea coordonatorilor cu suficient timp înainte, astfel încât deciziile adoptate în primele etape ale unui proiect să țină seama de implicațiile asupra securității și sănătății.

Desemnarea coordonatorilor și acceptarea din partea acestora au loc în scris, astfel încât situația să fie clară. Orice modificări ale condițiilor desemnării se transmit și se confirmă în mod similar.

Atunci când o organizație sau întreprindere este de-semnată în funcția de coordonator, beneficiarul se asi-gură, conform bunelor practici, că acordul sau contrac-tul cu acea organizație menționează o persoană fizică cu rol de responsabil, în scopul asigurării continuității.

Beneficiarul păstrează înregistrări ale tuturor desemnă-rilor.

Cooperarea cu coordonatorii în materie de securitate și sănătate și cu alte părți interesate în gestionarea riscurilor la adresa securității și sănătății în domeniul construcțiilor.

Punerea la dispoziția coordonatorilor desemnați a mijloacelor și autorității necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.

Numărul coordonatorilor

Un coordonator în materie de securitate și sănătate are două funcții, corespunzând etapei de elaborare a pro-iectului și etapei de execuție a lucrării. Ambele funcții pot fi îndeplinite de o singură persoană (fizică sau juri-dică). Nimic nu împiedică desemnarea mai multor per-soane în oricare dintre cele două funcții de coordonator, acest lucru putându-se dovedi avantajos în cazul unor proiecte mari și complexe. Totuși, aceasta pare a fi o excepție și poate necesita o gestionare atentă din partea tuturor părților, astfel încât să nu apară suprapuneri ale sarcinilor sau discontinuități ale activității.

Bune practici

În proiectele cu riscuri reduse, beneficiarii pot desemna un singur coordonator care să îndeplinească ambele funcții de coordonare și este posibil ca una dintre părțile interesate din cadrul proiectului să poată îndeplini aceste roluri, cum ar fi cazul în care un beneficiar dorește o mică extindere la o clădire simplă și există un contractant care oferă și servicii de proiectare.

Planul de securitate și de sănătate

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 3

[…]

(2) Beneficiarul lucrării sau dirigintele de șantier stabilește, înaintea deschiderii șantierului, un plan de securitate și de sănătate în conformitate cu articolul 5 litera (b).

După consultarea partenerilor sociali, statele membre pot să deroge de la primul paragraf, cu excepția:

— lucrărilor care comportă riscuri speciale, cum ar fi cele enumerate în anexa II;

— lucrărilor pentru care este necesară o notificare prealabilă, în conformitate cu alineatul (3) al pre-zentului articol.

Articolul 3 prevede că beneficiarii sau diriginții de șantier asigură întocmirea planurilor de securitate și sănătate.

Articolul 5 obligă coordonatorii din etapa de elaborare a proiectului să elaboreze sau să dispună elaborarea unor planuri de securitate și sănătate.

Planurile de securitate și sănătate se stabilesc pentru toate lucrările de construcții (indiferent dacă proiectul prevede sau nu desemnarea de coordonatori), cu excepția cazurilor în care un stat membru a permis derogări, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din directivă.

Derogările nu sunt permise dacă un proiect implică oricare dintre „riscurile specifice” menționate în anexa II sau dacă prevede transmiterea unui „aviz prealabil” către autoritatea competentă. Beneficiarii și diriginții de șantier trebuie să menționeze dacă legislația internă conține derogări aplica-bile proiectelor lor.

Înainte de a permite începerea lucrărilor pe șantier, benefi-ciarii sau diriginții lor de șantier trebuie să afle de la coordo-natorii din etapa de elaborare a proiectului lucrării dacă s-a elaborat un plan adecvat și suficient.

Atunci când nu există coordonatori (deoarece există un singur contractant), beneficiarii trebuie să se asigure că au stabilit, împreună cu dirigintele de șantier, contractan-tul sau alte persoane, un plan de securitate și sănătate co-respunzător. În unele cazuri, acest plan trebuie să fie ceva mai mult decât o evaluare a riscurilor (care include meca-nisme de gestionare a riscurilor) pregătită de un contrac-tant în conformitate cu directiva-cadru.

Bune practici:

Integrarea măsurilor de prevenire în legătură cu obiectul contractului în caietul de sarcini al invitației de participare la procedura de ofertare, precum și în clauzele de execuție a contractului și în contractele de calitate, de către autoritățile contractante.

Page 41: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

39

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

➜ Pentru aceasta și pentru alte aspecte privind pla-nul, a se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59

Luarea în considerare a principiilor generale de prevenire

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 4

Elaborarea proiectului lucrării. Principii generale

Încă din faza de concepere, studiere și elaborare a proiectului lucrării, beneficiarul lucrării și, eventual, dirigintele de șantier iau în considerație principiile generale de prevenire în materie de securitate și de sănătate arătate în Directiva 89/391/CEE, în special:

— în cazul alegerii soluțiilor arhitecturale, tehnice sau organizatorice în vederea planificării diferi-telor lucrări sau faze de lucru care se desfășoară simultan sau succesiv;

— în cazul estimării perioadei necesare pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru. De asemenea, se va ține seama, ori de câte ori este necesar, de toate planurile de securitate și de să-nătate și de toate dosarele întocmite în confor-mitate cu articolul 5 litera (b) sau (c) sau adapta-te în conformitate cu articolul 6 litera (c).

Diriginții de șantier sau beneficiarii trebuie să ia în con-siderare principiile generale de prevenire în timpul etapelor de elaborare a proiectelor lor. Aceasta este o obligație generală, dar la articolul 4 sunt prezentate două situații speciale.

Prima se referă la deciziile de proiectare, tehnice sau organizaționale care afectează planificarea lucrărilor de construcții. Aceste decizii trebuie să fie adoptate având în vedere principiile generale de prevenire, in-diferent dacă activitățile de construcții se desfășoară simultan sau succesiv.

Exemplul 66:

Un diriginte de șantier pentru înlocuirea unui pod poate prevedea posibilitatea construirii unui pod nou în paralel cu podul existent, noua structură putând fi apoi transferată în locul podului vechi pe timpul nopții. Etapele de construcții temporare pot necesita o cercetare atentă a unor aspecte precum stabilitatea, susținerea și schelele.

Cea de a doua situație se referă la perioada de timp rezo-nabilă pentru finalizarea unei construcții sau, atunci când lucrarea presupune mai multe etape, durata fiecăreia dintre acestea. Perioadele stabilite trebuie să fie realiste, în acest sens putându-se dovedi utilă experiența acumu-lată în construcțiile realizate prin metode similare.

În funcție de strategiile de achiziții, beneficiarii pot per-mite contractanților să propună proiecte și metode

de construcție alternative. Obligațiile stabilite pentru diriginții de șantier sau beneficiari la articolul 4 trebu-ie apoi să fie reanalizate având în vedere propunerile contractanților. Trebuie reținut, de asemenea, că planurile și dosarele de securitate și sănătate pot necesita revizuiri.

Deși sunt aplicabile toate principiile generale de preve-nire, beneficiarii pot lua în considerare în special (i) abor-darea prin care se evită riscurile și se evaluează și gesti-onează riscurile care nu pot fi evitate și (ii) necesitatea dezvoltării de politici de prevenire cuprinzătoare și coe-rente. Prima este esențială pentru controlarea pericole-lor și riscurilor. Ultima reprezintă o bază pentru constru-irea unor strategii eficiente, astfel încât părțile interesate din cadrul proiectului să poată coopera în gestionarea pericolelor și riscurilor aferente construcțiilor.

Atunci când beneficiarii consideră că nu au competența să adopte astfel de decizii, trebuie să analizeze posibi-litatea desemnării unui diriginte de șantier. De aseme-nea, ar putea beneficia de consultanță din partea altor părți interesate din proiect, în special atunci când di-mensiunile și dificultatea acestuia sunt reduse.

➜ A se vedea punctul 1.2, Principii generale de prevenire, p.  18 și punctul 2.3.3, Dirigintele de șantier, p. 39

Responsabilitățile beneficiarului

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 7

Răspunderea beneficiarilor, a diriginților de șantier, precum și a angajatorilor

(1) Dacă un beneficiar sau un diriginte de șantier a desemnat unul sau mai mulți coordonatori pen-tru a îndeplini sarcinile menționate la articolele 5 și 6, acest lucru nu îl exonerează de răspundere în acest domeniu.

Desemnarea coordonatorilor nu îi exonerează pe be-neficiari de responsabilități.

2.3.3 Dirigintele de șantier

a) Definiție

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 2

[…]

(c) prin diriginte de șantier se înțelege orice persoa-nă fizică sau juridică însărcinată cu proiectarea, executarea și supravegherea executării unui proiect sau oricare dintre acestea, în contul be-neficiarului;

Page 42: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

40

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

O persoană (fizică sau juridică) este diriginte de șantier în virtutea înțelesului acestei definiții. Există două elemen-te care trebuie luate în considerare: dacă aceste persoa-ne sunt responsabile pentru proiectarea sau execuția unui proiect sau pentru supravegherea execuției unui proiect și dacă, în această situație, reprezintă o persoană (fizică sau juridică) care este beneficiarul.

Diriginții de șantier pentru sarcinile care le-au fost de-legate acționează ca reprezentanți ai beneficiarilor, iar beneficiarii trebuie să se asigure că le-au încredințat diriginților de șantier autoritatea și mijloacele necesare pentru a-i reprezenta.

Atunci când beneficiarii deleagă doar o parte dintre funcțiile lor către diriginții de șantier, trebuie să se asi-gure că au indicat în mod clar persoana care urmează să îndeplinească diversele funcții. Beneficiarii și diriginții de șantier trebuie să coopereze în vederea îndeplinirii funcțiilor care le-au fost atribuite prin directivă.

Desemnarea de diriginți de șantier nu îi exonerează pe beneficiari de responsabilități.

Exemplul 67:

Un beneficiar privat dorește să își construiască o locuință pentru uz privat. Acesta nu are cunoștințele necesare privind gestionarea unui astfel de proces (de exemplu, selectarea unui proiectant și a unui contrac-tant etc.). În acest caz, își îndeplinește responsabilitățile prin desemnarea unui diriginte de șantier.

b) Funcțiile dirigintelui de șantier

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 4

Elaborarea proiectului lucrării. Principii generale

Încă din faza de concepere, studiere și elaborare a proiectului lucrării, beneficiarul lucrării și, eventual, dirigintele de șantier iau în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate și de sănătate arătate în Directiva 89/391/CEE, în special:

— în cazul alegerii soluțiilor arhitecturale, tehnice sau organizatorice în vederea planificării diferi-telor lucrări sau faze de lucru care se desfășoară simultan sau succesiv;

— în cazul estimării perioadei necesare pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru. De asemenea, se va ține seama, ori de câte ori este necesar, de toate planurile de securitate și de să-nătate și de toate dosarele întocmite în confor-mitate cu articolul 5 litera (b) sau (c) sau adapta-te în conformitate cu articolul 6 litera (c).

Funcțiile diriginților de șantier sunt identice cu funcțiile beneficiarilor.

➜ A se vedea punctul 2.3.2, Beneficiarul, p. 36

Bune practici:

Se verifică dacă proiectanții dispun de suficient timp pentru a finaliza proiectul.

Înaintea începerii construcției se oferă informații proiectanților și contractanților, în esență, informații inițiale furnizate de beneficiari pentru planurile de securitate și sănătate.

Se verifică dacă persoanele desemnate ca proiectanți și contractanți (angajatori și persoane care desfășoară activități independente) sunt competente și dispun de resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.

Se asigură aplicarea principiilor generale de prevenire (de exemplu, beneficiarul prin intermediul propriilor angajați, proiectanți și celor care pregătesc și planifică proiectul) atunci când nu a fost desemnat un dirigin-te de șantier.

2.3.4 Proiectanți

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 2

[…]

(c) prin diriginte de șantier se înțelege orice persoa-nă fizică sau juridică însărcinată cu proiectarea, executarea și supravegherea executării unui proiect sau oricare dintre acestea, în contul be-neficiarului;

Funcțiile proiectanților nu sunt menționate separat în di-rectivă. Cu toate acestea, definiția dirigintelui de șantier face referire la persoane (fizice sau juridice) responsabile pentru proiectare și reprezentarea beneficiarului.

Calitatea de diriginte de șantier a unui proiectant care re-prezintă un beneficiar este un aspect care se decide de la caz la caz. Un proiectant angajat de către un benefici-ar pentru elaborarea de lucrări în cadrul unui proiect al acestuia are anumite obligații în conformitate cu directi-va. În special, acesta trebuie să ia în considerare principiile generale de prevenire în timpul etapelor de elaborare a lucrărilor.

➜ A se vedea punctul 2.3.3, Dirigintele de șantier, p. 39

Proiectanții care reprezintă alte părți interesate menționate în directivă (de exemplu, angajatori precum contractanți și subcontractanți) trebuie, de asemenea, să respecte principiile generale de prevenire pentru a re-duce riscurile de pe șantier la care pot fi expuși lucrătorii și alte persoane (deși directiva nu face referire la astfel de situații).

Proiectanții de componente standard (cum ar fi motoare, pompe, ventilatoare și ansambluri utilizate în construcții etc.) care sunt incluse în proiectele de lucrări trebuie, de

Page 43: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

41

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

asemenea, să respecte principiile generale de prevenire atunci când stabilesc destinația acestor produse.

➜ A se vedea punctul 4.1.2, Etapa de proiectare, p. 82

2.3.5 Coordonatori în materie de sănătate și securitate

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 2

[…]

(e) prin coordonator în materie de securitate și de sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării se înțelege orice persoană fizică sau juridică împuternicită de către beneficiarul lucrării sau de către dirigintele de șantier cu îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 5 pe durata elaborării proiectului;

(f ) prin coordonator în materie de securitate și de sănătate pe durata execuției lucrării se înțelege orice persoană fizică sau juridică împuternicită de către beneficiarul lucrării sau de către dirigintele de șantier cu îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 6 pe durata executării lucrării.

Bune practici:

În proiectele cu riscuri reduse, ambele funcții de coordonator pot fi îndeplinite de către aceeași persoană fizică sau juridică.

Conform directivei, coordonatorii au funcții specifice. Persoanele și modul prin care sunt îndeplinite aceste funcții reflectă natura și dimensiunea proiectului, dar și pericolele și riscurile acestuia. Scopul urmărit este de a se adăuga valoare bunei gestionări și controlului pericolelor la adresa securității și sănătății în muncă în cadrul unui proiect și nu de a crește birocrația în proce-sul de gestionare a lucrărilor.

Unele dintre întrebările fundamentale sunt:• Când trebuie desemnați coordonatorii pentru secu-

ritate și sănătate?• Cine trebuie să desemneze acești coordonatori?• Cine poate fi desemnat în funcția de coordonator?• Alte părți interesate pot avea rol de coordonatori?• Când se desemnează acești coordonatori și când în-

cetează atribuțiile lor?• Care sunt funcțiile acestor coordonatori?

a) Când trebuie desemnați coordonatorii în materie de securitate și sănătate?

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 3

Coordonatorii. Planul de securitate și de sănătate. Avizul prealabil

(1) Beneficiarul lucrării sau dirigintele de șantier desemnează unul sau mai mulți coordonatori în materie de securitate și de sănătate, astfel cum sunt aceștia definiți la articolul 2 literele (e) și (f ), pentru un șantier pe care sunt prezente mai multe întreprinderi de construcții.

Coordonatorii în materie de securitate și sănătate sunt necesari atunci când în etapa de execuție a lucrărilor participă cel puțin doi contractanți.

➜ Pentru definiția contractantului, a se vedea punc-tul 2.3.7, Contractanți și subcontractanți, p. 54

Ca urmare a caracterului fragmentat al industriei construcțiilor, există puține proiecte în care să fie im-plicat un singur contractant. În realitate, orice specialist poate deveni un contractant separat, cu excepția cazu-rilor speciale. Atunci când este evident că există o sin-gură activitate simplă, precum redecorare interioară sau lucrări minore ale unui contractant local recunoscut ca având toate competențele necesare, care face parte din-tr-o echipă angajată în mod direct, se poate concluziona că este implicat un singur contractant. În caz contrar, se consideră că sunt implicați mai mulți contractanți.

Bune practici:

Solicitarea de asistență din partea experților, chiar și atunci când în proiect este implicat un singur contrac-tant.

Analizarea desemnării de proiectanți sau coordo-natori care să îndeplinească funcții de coordonator, cu condiția să dețină cunoștințele, competențele, experiența și resursele necesare.

Asigurarea absenței conflictelor de interese în activita-tea coordonatorilor.

Punerea la dispoziția coordonatorilor a mijloacelor și autorității necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.

Desemnarea din timp a coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului, astfel încât:

• să ofere asistență beneficiarilor sau diriginților de șantier în întocmirea studiilor de fezabilitate privind securitatea și sănătatea;

• să asiste echipele de proiect în identificarea, elimi-narea sau evitarea pericolelor și riscurilor;

• să ofere expertiză și asistență la cererea beneficiari-lor sau diriginților de șantier.

Page 44: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

42

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

b) Cine desemnează coordonatorii în materie de securitate și sănătate?

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 3

Coordonatorii. Planul de securitate și de sănătate. Avizul prealabil

(1) Beneficiarul lucrării sau dirigintele de șantier desemnează unul sau mai mulți coordonatori în materie de securitate și de sănătate, astfel cum sunt aceștia definiți la articolul 2 literele (e) și (f ), pentru un șantier pe care sunt prezente mai multe întreprinderi de construcții.

Responsabilitatea desemnării coordonatorilor revine beneficiarilor sau diriginților de șantier.

În practică, beneficiarii sunt de obicei cei care plătesc comisioanele coordonatorilor, ceea ce presupune că ar trebui să facă desemnările în funcție de propunerile diriginților de șantier, dacă aceștia există și dacă este necesar.

➜ Pentru definiția contractantului, a se vedea punc-tul 2.3.7, Contractanți și subcontractanți, p. 54

Exemplul 68:

O persoană dorește să își construiască o casă. Este angajat un contractant de dimensiuni mici, care necesită asistență din partea unor contractanți specializați (pentru montarea instalației electrice și de apă și canalizare). Pe șantier se vor afla mai mulți contractanți. Este necesară desemnarea unor coordonatori pentru securitate și sănătate.

c) Cine poate fi desemnat coordonator în materie de securitate și sănătate?

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 2

[…]

(e) prin coordonator în materie de securitate și de sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării se înțelege orice persoană fizică sau juridică împuternicită de către beneficiarul lucrării sau de către dirigintele de șantier cu îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 5 pe durata elaborării proiectului;

(f ) prin coordonator în materie de securitate și de sănătate pe durata execuției lucrării se înțelege orice persoană fizică sau juridică împuternicită de către beneficiarul lucrării sau de către dirigintele de șantier cu îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 6 pe durata executării lucrării.

Aceasta este o problemă de competențe și resurse. Se recomandă să se analizeze natura, dimensiunea și complexitatea proiectului, precum și riscurile care tre-buie să fie combătute.

O soluție rezonabilă constă în analizarea necesităților de securitate și sănătate ale proiectului și efectuarea desemnărilor în consecință.

Coordonatorii pot fi sau proveni din:• întreprinderea sau entitatea beneficiară,• una sau mai multe întreprinderi de proiectare și teh-

nice,• contractantul principal,• coordonator în calitate de „consultant independent”,• anumite întreprinderi de consultanță în materie de

securitate și sănătate sau care oferă servicii de coor-donare,

• orice altă persoană competentă.

Exemplul 69:

În cazul unui proiect de dimensiuni reduse (de exemplu, ridicarea cu un nivel a unei case), când metoda de construcție este simplă și riscurile sunt reduse, o persoană fizică poate avea competențele, resursele și timpul necesar pentru a îndeplini rolul de coordonator.

Exemplul 70:

Atunci când se estimează că proiectul va fi mai complex, cu riscuri mai ridicate, o persoană fizică lucrând individual ar putea să nu aibă competențele și resursele necesare pentru a îndeplini rolul de coordonator în mod satisfăcător. Într-un astfel de caz, este indicat ca acest rol să revină unei întreprinderi sau organizații profesionale (persoană juridică).

Chiar și într-o astfel de situație, trebuie să se identifice una sau mai multe persoane fizice aparținând acestei întreprinderi/organizații care să aibă rol de persoane de contact.

În orice situație, cu excepția celor excepționale, trebuie să existe un coordonator pentru fiecare etapă (pregăti-re și execuție). Atunci când este necesar, acesta poate fi asistat de către alți experți.

Dacă există mai mult de un coordonator pentru fiecare etapă, se iau măsuri pentru ca aceștia să coopereze în mod corespunzător.

➜ A se vedea Numărul coordonatorilor, p. 38

Trebuie reținut că legislația internă a unor state poate impune ca întotdeauna să fie desemnată o persoană juridică, indiferent de dimensiunea sau complexitatea proiectului. În acest caz, astfel de acte normative tre-buie avute în vedere.

Page 45: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

43

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

d) Calificarea coordonatorului în materie de securitate și sănătate

Bune practici:

Între competențele coordonatorilor în materie de securitate și sănătate dintr-un proiect trebuie să se afle:

• cunoștințele necesare pentru a îndeplini funcția de co-ordonator;

• aptitudini și experiență demonstrabile obținute în proiecte similare;

• cunoștințe suficiente de proiectare și lucrări de construcții și cu privire la aspectele de securitate și sănătate specifice proiectului în cauză, ținând sea-ma de dimensiunea și complexitatea acestuia și

• capacitatea de a-i demonstra beneficiarului că dis-pune de resursele necesare pentru a gestiona cu succes riscurile de securitate și sănătate aferente lucrărilor în cauză.

Evaluarea competențelor unei persoane juridice trebuie să țină seama atât de competențele organizației, cât și de cele ale persoanelor propuse de aceasta pentru proiectul în cauză.

Evaluarea altor părți interesate se efectuează pe aceleași baze generale ale competenței și resurselor.

Exemplul 71:

În cazul construcției unui bloc de locuințe, următoarele persoane juridice sau fizice ar putea îndeplini criteriile de mai sus:

• un arhitect, un inginer de lucrări civile/de structuri sau un alt specialist în construcții cu rol de coordonator în materie de securitate și sănătate în etapa de elaborare a proiectului lucrărilor, adică cineva cu experiența, calificările și competențele de gestionare a proiectării unor structuri de tip și dimensiuni similare, cu condiția deținerii unor competențe suficiente în ceea ce privește aspectele de securitate și sănătate;

• un specialist calificat și cu experiență în managemen- tul construcțiilor, un inginer de lucrări civile/de structuri sau alt specialist în con- strucții cu rol de coordona- tor în materie de securitate și sănătate în etapa de execuție a lucrărilor, adică cineva cu experiența, calificările și competențele de gestionare a proiectării unor structuri de tip și dimensiuni similare, cu condiția deținerii unor competențe suficiente în ceea ce privește aspectele de securitate și sănătate.

Bune practici:

Analizarea competențelor acestor experți, a portofoliului de proiecte anterioare și a resurselor pe care le vor putea dedica proiectului.

Desemnarea unui reprezentant de proiect cu calificări adecvate atunci când coordonatorul în materie de securitate și sănătate este o persoană juridică (o societate).

Implicarea altor experți, atunci când sunt necesare specializări mai complexe (de exemplu, excavații masive într-un mediu care presupune anumite pericole).

e) Alte părți interesate pot avea rol de coordo-natori în materie de securitate și sănătate?

Beneficiarii, diriginții de șantier sau alte părți interesate pot avea rol de coordonatori în materie de securitate și sănătate atunci când dețin competențele și resursele ne-cesare.

În plus, aceeași persoană poate îndeplini rolurile ambilor coordonatori în materie de securitate și sănătate (pentru etapele de elaborare și de execuție a proiectului), dacă deține competențele și resursele necesare.

Atunci când o persoană (fizică sau juridică) este desemna-tă pentru mai mult de o funcție, ambele funcții trebuie să fie îndeplinite fără a aduce atingere celorlalte părți intere-sate și securității și sănătății.

Bune practici:

Asigurarea posibilității coordonatorilor de a acționa fără a exista vreun conflict de interese cu alte părți interesate din același proiect.

f) Când se desemnează coordonatorii în mate-rie de securitate și sănătate și când încetează atribuțiile lor?

Coordonatorii în materie de securitate și sănătate în eta-pele de elaborare a proiectului lucrării se desemnează cât mai repede posibil, astfel încât să își asiste beneficia-rii încă de la începutul proiectului.

Acești coordonatori trebuie să își continue participa-rea până la finalizarea tuturor activităților pregătitoare pentru începerea construcțiilor (inclusiv pregătirea pla-nurilor de securitate și sănătate și primele etape ale pre-gătirii/actualizării dosarelor de securitate și sănătate), precum și a lucrărilor de proiectare.

Coordonatorii în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrării trebuie să își înceapă activitatea imediat ce își pot aduce o contribuție semnificativă la proiect, având în vedere funcțiile pe care le au și avanta-jele pe care le presupune implicarea lor înainte de înce-perea lucrărilor pe șantier.

Page 46: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

44

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Aceștia pot fi desemnați înainte de selectarea contractanților, astfel încât să poată oferi consiliere be-neficiarilor în ceea ce privește implicațiile în termeni de securitate și sănătate ale acestor selecții. Acești coordo-natori au adesea cunoștințe cuprinzătoare privind pro-cesele de construcții care se pot dovedi foarte impor-tante pentru proiectanți, iar desemnările timpurii pot fi benefice, în special în cazul proiectelor complexe cu riscuri ridicate.

Coordonatorii trebuie să continue să fie implicați până la finalizarea lucrărilor de construcții și până îi oferă bene-ficiarului un dosar satisfăcător de securitate și sănătate.

Rețineți că lucrările de construcții ulterioare, precum renovările, reparațiile și demolările sunt considerate de obicei proiecte noi, cu propriile etape de proiectare, pre-gătire și execuție a lucrărilor.

Nu este neobișnuit ca beneficiarii proiectelor lungi să dorească să obțină cele mai recente tehnologii înain-te de a comanda construirea structurii. Aceasta poate conduce la modificări de ultim moment ale proiectu-lui. Acestea pot conduce la apariția de noi riscuri, care trebuie să fie eliminate într-un interval foarte scurt. În astfel de cazuri, coordonatorul pentru etapa de elabo-rare a lucrărilor poate fi nevoit să evalueze riscurile nou apărute. Acesta poate informa beneficiarul că este nece-sară o perioadă mai lungă pentru finalizarea în condiții de siguranță a lucrărilor, și poate să îi recomande să nu impună modificări, în special atunci când tehnologia și beneficiile nu sunt dovedite.

Bune practici:

Desemnarea unui coordonator în materie de securitate și sănătate în etapa de execuție a lucrărilor cu suficient timp înainte pentru a coopera eficient cu coordonatorul în materie de securitate și sănătate în etapa de elaborare a proiectului.

Asigurarea unor legături strânse între coordonatori pe durata lucrărilor paralele, atunci când cele două roluri de coordonare sunt îndeplinite de persoane sau organizații diferite.

Transferarea fără dificultăți de la un coordonator la altul a tuturor informațiilor privind proiectul.

Luarea în considerare a faptului că proiectarea poate continua mult timp după începerea construcțiilor pe șantier, în special în cazul proiectelor complexe sau lungi.

Analizarea, în cazul proiectelor cu risc redus, a două posibilități: fie ca cele două roluri de coordonator să continue să fie îndeplinite de două persoane separate, fie ca să i se confere coordonatorului pentru etapa de execuție a lucrărilor și atribuții de a gestiona aspectele rămase nesoluționate care, în caz contrar, ar fi fost de competența coordonatorului pentru etapa de elaborare a lucrărilor.

g) Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului de lucrări?

Principalele funcții ale coordonatorilor în materie de se-curitate și sănătate pe durata elaborării proiectului sunt:• asigurarea aplicării în această etapă a principiilor ge-

nerale de prevenire;• întocmirea sau dispunerea întocmirii planurilor de se-

curitate și sănătate;• luarea primelor măsuri de pregătire sau actualizare a

dosarelor de securitate și sănătate.

Următoarea parte a ghidului prezintă aceste funcții.

Asigurarea aplicării principiilor generale de prevenire

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 5

Elaborarea proiectului lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de se-curitate și sănătate, pe durata elaborării proiectului de lucrare, numiți în conformitate cu articolul 3 ali-neatul (1):

(a) coordonează punerea în aplicare a dispozițiilor articolului 4;

➜ Îndrumări privind articolul 4 pot fi găsite în Lua-rea în considerare a principiilor generale de pre-venire, p. 39

Modul în care este îndeplinită această funcție va depinde de caracteristicile proiectului și de perico-lele și riscurile care pot apărea. Coordonatorii trebu-ie să coopereze cu beneficiarii, diriginții de șantier, proiectanții și cei care pregătesc începerea lucrărilor pe șantier.

Aspectul esențial al acestei funcții este concentra-rea asupra coordonării. Aceasta necesită consultarea diferitelor părți interesate, astfel încât, în cazul unor circumstanțe speciale, să se obțină cele mai bune soluții de securitate și sănătate în muncă pentru în-treaga durată a lucrărilor de construcții ulterioare.

Acordarea de atenție asupra securității în muncă, a pericolelor și riscurilor la adresa sănătății și a modu-lui în care pot fi eliminate acestea prin cooperarea în cadrul echipei de proiect reprezintă o măsură care se va dovedi utilă pentru buna desfășurare a proiectului.

Page 47: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

45

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

Bune practici:

În cazul celor mai mici dintre proiectele cu risc redus, întâlnirile informale între părțile interesate se pot dove-di suficiente.

Proiectele mari și complexe vor necesita o abordare mai structurată, în vederea identificării pericolelor și riscurilor și a eliminării sau reducerii acestora la niveluri acceptabile.

Încă de la început, coordonatorii se pot consulta cu alte părți interesate pentru acceptarea abordării pe care o propun.

Asigurarea de legături cu alte părți interesate în etapa de elaborare a proiectului, inclusiv cu proiectanți care pot contribui la eliminarea pericolelor și reducerea riscurilor.

O strânsă legătură cu coordonatorul din etapa de execuție a lucrărilor este de obicei esențială.

Stabilirea planurilor de securitate și sănătate

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 5

Elaborarea proiectului lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de se-curitate și sănătate pe durata elaborării proiectului de lucrare, numiți în conformitate cu articolul 3 ali-neatul (1):

[…]

(b) stabilesc sau cer să se stabilească un plan de se-curitate și sănătate, precizând regulile aplicabile șantierului respectiv, ținând cont, dacă este ne-cesar, de activitățile de exploatare desfășurate pe șantier; în plus, acest plan trebuie să conțină mă-suri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii din anexa II;

Dezvoltarea planurilor de securitate și sănătate trebuie să fie avută în vedere ca un proces continuu, care nece-sită actualizări atât pe durata elaborării proiectului, cât și a execuției acestuia.

Un aspect esențial este acela că planurile trebuie să stabilească norme de protecție a securității și sănătății în muncă, aplicabile pe durata lucrărilor de construcții. Aceste planuri trebuie să țină seama de celelalte activități industriale care se desfășoară pe șantier, atunci când pot exista implicații de securitate și sănă-tate fie în ceea ce privește lucrările de construcții, fie celelalte activități industriale.

Planurile trebuie să stabilească măsuri precise care tre-buie adoptate pe durata construcțiilor pentru comba-terea riscurilor de securitate și sănătate, în cazurile în care se desfășoară 10 dintre activitățile de lucrări spe-cificate la anexa II din directivă.

Bune practici:

Reprezintă o bună practică consultarea altor părți interesate și participanți în etapa de elaborare a proiectului.

După începerea lucrărilor de construcții, planurile de se-curitate și sănătate sunt actualizate de coordonatorii pen-tru securitate și sănătate din etapa de execuție a lucrărilor.

Prezentul ghid conține și alte indicații privind planurile de securitate și sănătate.

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59

Dosarul de securitate și sănătate

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 5

Elaborarea proiectului lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securi-tate și sănătate pe durata elaborării proiectului de lu-crare, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

[…]

(c)  pregătesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrării, conținând elementele utile în materie de securi-tate și sănătate de care să se țină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare.

Coordonatorii în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului trebuie să inițieze pregă-tirea dosarelor de securitate și sănătate.

Bune practici:

Atunci când există deja un dosar, se recomandă extinde-rea și actualizarea acestuia în locul creării unui nou dosar.

Dosarele trebuie să includă informații care sunt rele-vante și care se vor dovedi utile pentru pregătirea și desfășurarea de lucrări de construcții ulterioare pe în-tregul ciclu de viață al clădirii, după finalizarea lucrări-lor de construcții curente.

Se consideră că inițiativa ar trebui să fie luată de coordo-natori și că celelalte părți implicate în elaborarea proiec-tului de lucrări vor coopera prin furnizarea de informații.

Dosarele sunt prezentate coordonatorilor din etapa de execuție a lucrărilor, care le finalizează. Prezentul ghid conține și alte indicații privind dosarele de securitate și sănătate.

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate, p. 61

➜ Pentru exemple de informații incluse în dosarul de securitate și sănătate, a se vedea anexa 6 – Dosarul de securitate și sănătate: sugestii, p. 130

Page 48: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

46

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

h) Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrărilor?

Principalele funcții ale coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrărilor sunt următoarele:• coordonează punerea în aplicare a principiilor gene-

rale de prevenire și de securitate;• coordonează punerea în aplicare de către angajatori

și lucrătorii independenți a principiilor articolului 8 din directivă;

• coordonează punerea în aplicare de către angajatori și lucrătorii independenți a planului de securitate și sănătate;

• organizează cooperarea dintre angajatori și lucrătorii independenți (inclusiv reuniunile și ședințele privind securitatea muncii);

• coordonează supravegherea aplicării corecte a meto-delor de lucru;

• iau măsurile necesare pentru ca numai persoanele autorizate să aibă acces pe șantier;

• actualizează planurile de securitate și sănătate și• actualizează dosarele privind securitatea și sănătatea.

Această parte a ghidului prezintă aceste funcții. Informații utile suplimentare pot fi consultate și în alte părți ale ghidului.

Coordonarea punerii în aplicare a principiilor generale de prevenire

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 6

Execuția lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de se-curitate și sănătate, pe durata execuției lucrării, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

(a) coordonează punerea în aplicare a principiilor generale de prevenire și de securitate:

— atunci când se aleg soluțiile tehnice sau or-ganizatorice în vederea planificării diferitelor lucrări sau faze de lucrări care se desfășoară simultan sau succesiv; — atunci când se estimează durata execuției acestor lucrări sau faze de lucrări;

Planificarea prealabilă este esențială pentru finaliza-rea în condiții de securitate a lucrărilor de construcții. Coordonatorii au roluri-cheie în etapele de execuție a lucrărilor, indiferent dacă lucrările de construcții execu-tate de persoane diferite urmează a avea loc simultan sau succesiv. Coordonatorii trebuie să coordoneze pu-nerea în aplicare a principiilor de securitate și a princi-piilor generale de prevenire. Aceasta trebuie să aibă loc pe durata execuției lucrărilor, atunci când:• se adoptă decizii privind modul de organizare a lu-

crărilor;

• se decid aspecte de ordin tehnic și• se decid perioadele necesare finalizării etapelor de

construcție și a construcției în ansamblu.

Coordonatorii au atribuții doar în ceea ce privește as-pectele de securitate și sănătate, iar directiva nu îi obligă să planifice activități de construcții în alte scopuri decât cele de avansare generală a lucrărilor (deși directiva nu le interzice să îndeplinească alte funcții convenite între părți, cu condiția ca astfel de angajamente să nu le com-promită capacitatea efectivă de coordonare). Conform directivei, funcțiile coordonatorilor sunt de a se asigu-ra că aceste planuri țin seama în totalitate de aspectele de securitate și de principiile generale de prevenire, iar perioadele alocate pentru diferitele etape de construcții sunt suficiente. Aceasta presupune o legătură strânsă și bune relații de colaborare între coordonatori și cei care planifică și gestionează lucrările de construcții.

Coordonatorii trebuie să acorde o deosebită atenție de-ciziilor care influențează modul de organizare a lucrări-lor și atunci când se iau decizii privind aspectele tehnice.

Coordonatorii pot fi nevoiți să se consulte cu persoa-nele care iau decizii de mai mare amploare în timpul execuției lucrărilor (precum beneficiari, diriginți de șantier și alte persoane) atunci când trebuie să stabi-lească perioadele de finalizare a lucrărilor sau să adop-te decizii de conducere sau tehnice cu implicații asupra principiilor generale de prevenire sau siguranță.

Bune practici:

Stabilirea din timp, de comun acord cu diriginții de șantier, angajatorii și lucrătorii independenți, a modului în care coordonatorul va coopera cu aceștia pentru a-și îndeplini sarcinile de coordonare.

Strânsa cooperare cu persoanele care au cea mai mare influență asupra desfășurării lucrărilor de construcții.

Alocarea unei perioade suficiente de timp în progra-mele și planurile de lucru, astfel încât lucrările să fie efectuate în condiții de siguranță.

Bune practici:

Planificarea activităților astfel încât să se prevină efectuarea concomitentă a unor activități incompatibile.

Consultarea cu coordonatorii din etapa de elaborare a proiectului atunci când se adoptă decizii privind perioada proiectului (și a etapelor acestuia) și se pregătește planul de securitate și sănătate.

Consultarea, pe durata execuției lucrărilor, cu alte părți interesate, inclusiv proiectanți, atunci când acestea pot contribui la eliminarea pericolelor și reducerea riscurilor.

➜ A se vedea punctul 1, Principii generale de pre-venire (PGP) privind securitatea și sănătatea în muncă, p. 17

Page 49: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

47

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

Coordonarea punerii în aplicare de către angajatori și lucrătorii independenți a principiilor articolului 8 din directivă

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 6

Execuția lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate și sănătate, pe durata execuției lucrării, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

[…]

(b) coordonează punerea în aplicare a prevederilor incidente pentru a se asigura că angajatorii și, dacă este necesar pentru protecția lucrătorilor, lucrătorii independenți:

— pun în aplicare, în mod coerent, principiile prevăzute la articolul 8;

Coordonatorii trebuie să coordoneze punerea în apli-care de către angajatori (contractanți, subcontractanți) și, atunci când este necesar, de către lucrătorii independenți, pentru a se asigura că aceștia aplică în mod coerent principiile menționate la articolul 8 din directivă.

Articolul 8 obligă angajatorii și, după caz, lucrătorii independenți, să aplice principiile stabilite la articolul 6 din Directiva-cadru 89/391/CEE. Pe scurt, articolul 6 din directiva-cadru prevede că aceștia:• protejează securitatea și sănătatea lucrătorilor, previn

riscurile și furnizează informații, asigură formarea, or-ganizarea și mijloacele necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, inclusiv necesitatea de a adap-ta măsurile la noile circumstanțe și de a îmbunătăți situațiile de fapt;

• pun în aplicare principiile generale de prevenire;• realizează evaluări ale riscurilor și adoptă măsuri pre-

ventive de îmbunătățire a securității și sănătății prin măsuri care vizează toate activitățile și nivelurile de conducere;

• țin seama de securitatea lucrătorilor și de aptitudinile fizice ale acestora;

• consultă lucrătorii (și/sau reprezentanții acestora) atunci când sunt introduse tehnologii noi;

• instruiesc lucrătorii în mod adecvat înainte ca aceștia să pătrundă în zone cu pericole grave sau specifice;

• cooperează și își coordonează activitățile și își comu-nică reciproc informații, în scopul asigurării securității și sănătății, cu alți angajatori de la același loc de mun-că și

• se asigură că lucrătorii nu suportă nicio parte din cos-turile financiare pentru asigurarea securității, igienei și sănătății la locul de muncă.

Principala funcție a coordonatorilor este de a coordo-na punerea în aplicare a acestor obligații de către alte părți, nu de a îndeplini respectivele obligații pentru acestea.

Bune practici:

Coordonatorii și părțile interesate stabilesc încă de la început modul în care se va desfășura această funcție de coordonare.

Adoptarea unei abordări bazate pe riscuri care evită obstacolele birocratice inutile.

Stabilirea metodelor eficiente pentru proiectul în cauză.

Stabilirea abordărilor și acțiunilor comune de protejare a securității și sănătății, necesare pentru reducerea viitoarelor dificultăți.

Coordonarea punerii în aplicare de către angajatori și lucrătorii independenți a planului de securitate și sănătate

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 6

Execuția lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate și sănătate, pe durata execuției lucrării, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

[…]

(b) coordonează punerea în aplicare a prevederilor incidente pentru a se asigura că angajatorii și, dacă este necesar pentru protecția lucrătorilor, lucrătorii independenți:

[…]

— aplică, dacă este necesar, planul de securitate și sănătate prevăzut la articolul 5 litera (b);

De asemenea, coordonatorii trebuie să coordone-ze punerea în aplicare de către angajatori și lucrătorii independenți, asigurându-se astfel că aceștia respectă prevederile planului de securitate și sănătate.

Page 50: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

48

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Bune practici:

Coordonatorii și părțile interesate stabilesc încă de la început modul în care se va desfășura funcția de coordonare.

Coordonatorii se asigură că angajatorii și lucrătorii independenți au posibilitatea de a transmite observații privind planul de securitate și sănătate pregătit de către coordonatorul pentru etapa de elaborare a proiectului.

Coordonatorii organizează reuniuni pregătitoare imediat înainte de începerea etapei de execuție a lucrărilor. Trebuie invitați toți angajatorii și se organizează reuniuni similare pe întreaga durată a execuției lucrărilor, în special atunci când există modificări importante între angajatorii de pe șantier.

Coordonatorii trebuie să solicite în mod regulat reuniuni privind securitatea la care să participe angajatorii, reprezentanții angajaților și lucrătorii independenți.

Coordonatorii desfășoară revizuiri periodice împreună cu angajatorii și lucrătorii independenți, prin care verifică respectarea planurilor de securitate și sănătate.

Coordonatorii acordă o deosebită atenție activităților cu risc ridicat.

Coordonatorii pun planurile în aplicare într-un mod care sporește valoarea acestora și prin care se previn obstacolele birocratice.

Organizarea cooperării dintre angajatori, inclusiv lucrătorii independenți

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 6

Execuția lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate și sănătate, pe durata execuției lucrării, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

[…]

(d) organizează cooperarea între angajatori, inclusiv pentru cei care se succed pe șantier, coordonarea activităților privind protecția lucrătorilor și prevenirea accidentelor și a riscurilor pentru sănătate în muncă, precum și informarea reciprocă în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva 89/391/CEE, astfel încât să fie informați, dacă este cazul, și lucrătorii independenți;

Pe scurt, articolul 6 alineatul (4) din Directiva-cadru 89/391/CEE cere angajatorilor să coopereze, să își co-

ordoneze activitățile și să facă schimb de informații de securitate și sănătate cu ceilalți angajatori din același loc de muncă. Această prevedere este extin-să pentru a se aplica în aceeași măsură și lucrătorilor independenți, precum și atunci când angajatorii și lu-crătorii independenți se află pe șantier.

Bune practici:

Coordonatorii și părțile interesate stabilesc încă de la început modul în care se va desfășura funcția de coordonare.

Coordonatorii lucrează în strânsă legătură cu cei care gestionează proiectele de ansamblu.

Coordonatorii adoptă o abordare bazată pe riscuri atunci când decid măsurile necesare.

Coordonatorii acordă o deosebită atenție activităților cu risc ridicat.

Coordonarea supravegherii aplicării corecte a meto-delor de muncă

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 6

Execuția lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate și sănătate, pe durata execuției lucrării, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

[…]

(e) coordonează supravegherea aplicării corecte a metodelor de muncă;

Coordonatorii nu au funcția de a verifica respectarea metodelor de lucru, dar au funcția de a coordona orga-nizarea acestor verificări. Deși această distincție poate fi imperceptibilă pe șantiere mici, devine tot mai sem-nificativă pe măsură ce proiectul crește în dimensiuni și complexitate.

În primul rând, trebuie să se acorde atenție coordonării măsurilor care vor fi întreprinse, apoi punerii în practică și verificării eficienței acestora. Coordonatorii pot dori să monitorizeze sau să evalueze modul de funcționare a măsurilor. Pentru aceasta, pot dori să observe în mod direct dezvoltarea metodelor de lucru, dar și evoluțiile de pe șantier după adoptarea acestora; totuși, aceasta nu înseamnă că sunt direct responsabili pentru modul în care se desfășoară lucrările. Această responsabili-tate rămâne în sarcina angajatorilor și a lucrătorilor independenți.

Se recomandă coordonatorilor să acorde o atenție de-osebită activităților cu risc ridicat, inclusiv celor enu-merate în anexa II la Directiva 92/57/CEE.

Page 51: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

49

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

Bune practici:

Coordonatorii și părțile interesate stabilesc încă de la început modul în care se va desfășura funcția de coordonare.

Coordonatorii lucrează în strânsă legătură cu persoanele care gestionează proiectele de ansamblu.

Coordonatorii adoptă o abordare bazată pe riscuri atunci când decid măsurile necesare.

Coordonatorii acordă o deosebită atenție activităților cu risc ridicat.

Luarea măsurilor necesare pentru ca numai persoa-nele autorizate să aibă acces pe șantier

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 6

Execuția lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de se-curitate și sănătate, pe durata execuției lucrării, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

[…]

(f ) iau măsurile necesare pentru ca numai persoa-nele autorizate să aibă acces pe șantier.

Măsurile luate de către coordona-tori vor depinde de caracteristici-le respectivul proiect, de locația sa și de mediul său înconjurător.

Se recomandă coordonatorilor să stabilească împreună cu benefici-arii sau diriginții de șantier, încă de la început, care sunt măsurile

necesare și cum pot fi adoptate acestea. În mod nor-mal, măsurile practice (precum ridicarea gardurilor de delimitare, emiterea autorizațiilor și asigurarea securității pe șantier) vor fi delegate unui contractant. Ulterior, rolul coordonatorului este de a verifica înde-plinirea satisfăcătoare a acestei funcții de către con-tractant.

➜ A se vedea punctul 4, Gestionarea riscurilor în timpul lucrărilor de construcții, p. 79

Bune practici:

Dacă nu există un standard național al cerințelor generale privind securitatea și sănătatea (de exemplu, atestatul irlandez de instruire în securitate și sănătate în muncă numit Irish Safe Pass) care să fie îndeplinit înainte de accesul pe șantier, coordonatorii și beneficiarii pot stabili reguli alternative privind autorizarea accesului pe șantier.

Coordonatorii stabilesc, împreună cu beneficiarii/diriginții de șantier, cerințele de securitate prin care se limitează accesul pe șantier al persoanelor neautorizate.

Coordonatorii monitorizează respectarea și eficiența măsurilor de precauție.

Actualizarea planurilor de securitate și sănătate

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 6

Execuția lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de se-curitate și sănătate, pe durata execuției lucrării, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

[…]

(c) realizează sau determină realizarea adaptărilor ne-cesare ale planului de securitate și sănătate prevă-zut la articolul 5 litera (b) și ale dosarului menționat la articolul 5 litera (c), în funcție de evoluția lucrări-lor și de eventualele modificări intervenite;

Coordonatorii trebuie să se asigure că planurile de securitate și sănătate sunt revizuite în mod regulat, în funcție de tipul și dimensiunea unui proiect și de riscurile la adresa securității și sănătății pe care acesta le presupune.

Revizuirile pot avea loc în general atunci când sunt selectați angajatori suplimentari care efectuează lu-crări cu risc ridicat în cadrul unui proiect, astfel încât observațiile acestora să poată fi luate în considerare înainte de începerea etapelor importante ale proiec-tului, în perioadele intermediare impuse ca urmare a caracteristicilor proiectului în cauză și de fiecare dată când este evident că planul nu își îndeplinește obiec-tivul propus.

Părțile interesate în cauză trebuie să fie consultate, astfel încât să se evite posibilitatea ca modificările proiectului cerute de un angajator să afecteze acci-dental securitatea și sănătatea lucrătorilor altui anga-jator.

Modificările aduse planurilor trebuie să fie prezentate angajatorilor și lucrătorilor independenți care pot fi afectați.

Page 52: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

50

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Bune practici:

Coordonatorii și părțile interesate stabilesc încă de la început modul în care se va desfășura funcția de coordonare.

Coordonatorii se asigură că angajatorii și lucrătorii independenți au posibilitatea de a influența modificările aduse planului prin metode precum abordarea subiectului securității în cadrul reuniunilor, dar și prin organizarea de ședințe introductive atunci când în proiect sunt introduși noi angajatori.

Coordonatorii acordă o deosebită atenție activităților cu risc ridicat.

Actualizarea dosarelor privind securitatea și sănătatea

Coordonatorii din etapa de elaborare a proiectului lucrării transmit dosarele incomplete de securitate și sănătate către coordonatorii din etapa de execuție a lucrărilor, astfel încât acestea să fie modificate ținân-du-se seama de informațiile care devin disponibile ul-terior. Se consideră că inițiativa completării dosarelor ar trebui să fie preluată de coordonatori, și că celelalte părți implicate în execuția lucrărilor vor coopera prin furnizarea de informații.

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate, p. 61

2.3.6 Angajatori

a) Definiție

Ce prevede Directiva 89/391/CEE?

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei directive, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:

[…]

(b) prin angajator se înțelege orice persoană fizică sau juridică care este titularul unui raport de muncă cu lucrătorul și care are răspundere în ceea ce privește întreprinderea sau unitatea respectivă;

Un proiect de lucrări de construcții poate presupune participarea unuia sau mai multor angajatori.

Contractanții, subcontractanții, proiectanții etc. pot fi angajatori și pot avea lucrători pe un șantier.

Exemplul 72:

O întreprindere „A” încheie un contract de lucrări pentru instalarea unui sistem de încălzire și ventilație cu un beneficiar privat care construiește o clădire de birouri. Întreprinderea angajează 10 salariați sau lucrători pentru acest proiect. Întreprinderea „A” este angajator și contractant.

Întreprinderea „A” subcontractează lucrările pentru izolația termică către o întreprindere „B”, care angajează un lucrător pe șantier. Întreprinderea „B” este, de asemenea, angajator.

Întreprinderile „A” și „B” sunt responsabile pentru securitatea și sănătatea respectivilor lor angajați și au obligații suplimentare în cazul în care lucrările afectează în mod negativ alți lucrători.

b) Funcțiile angajatorilor

Obligațiile angajatorilor prevăzute în Directiva 92/57/CEE sunt explicate în prezentul ghid. Angajatorii au și alte obligații, prevăzute de o serie de directive pri-vind securitatea și sănătatea, în special Directiva-cadru 89/391/CEE și directivele sale speciale. Acestea nu se încadrează în sfera prezentului ghid, deși unele dintre ele citează câteva articole din directiva-cadru atunci când acestea sunt menționate în Directiva 92/57/CEE.

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 9

Obligațiile angajatorilor

În vederea păstrării securității și sănătății pe șantier, în condițiile prevăzute la articolele 6 și 7, angajatorii:

(a) iau măsurile necesare, în special în contextul punerii în aplicare a articolului 8, în conformitate cu cerințele minime prevăzute de anexa IV;

(b) țin seama de indicațiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate și de sănătate.

Articolul 6 descrie modul în care lucrările se pot desfășura în condiții de securitate și sănătate pe un șantier de construcții, prin atribuirea de funcții coordonatorilor din etapa de execuție a lucrărilor. Pe scurt, angajatorii trebuie să rețină că articolul 6 prevede acordarea unui număr de funcții importante coordonatorilor, dar și că angajatorii trebuie să coopereze cu coordonatorii pentru ca funcțiile celor din urmă să poată fi îndeplinite cu succes. Pentru recomandări privind aceste funcții, a se vedea articolul 6.

Articolul 7 arată că principiul responsabilității angajato-rilor pentru securitatea și sănătatea propriilor lucrători, prevăzut de Directiva-cadru 89/391/CEE, nu este afectat de responsabilitățile și funcțiile altor părți interesate din cadrul unui proiect de construcții.

Page 53: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

51

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

Angajatorii trebuie să pună în aplicare cerințele artico-lului 8 în măsura în care activitățile lor afectează securi-tatea și sănătatea propriilor lucrători și a celorlalți lucră-tori din cadrul proiectului de construcții. Articolul 8 se referă pe larg la aspectele care pot asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor de pe șantier. Anexa IV stabilește cerințe minime pentru o gamă largă de aspecte speci-fice lucrărilor de construcții, iar angajatorii trebuie să îndeplinească aceste cerințe minime atunci când iau măsuri prin care se conformează prevederilor de la ar-ticolul 8.

Angajatorii trebuie să țină seama de indicațiile coordo-natorilor în materie de securitate și sănătate. Acestea pot fi complexe, având în vedere funcțiile coordonato-rilor pentru asigurarea securității și sănătății pe durata lucrărilor de construcții, inclusiv în ceea ce privește pla-nurile și dosarele de securitate și sănătate și funcțiile de coordonare. Angajatorii trebuie să rețină că au sarcina de a ține seama atât de indicațiile coordonatorilor din etapa de elaborare a proiectului, cât și de cele ale coor-donatorilor din etapa de execuție a lucrărilor.

➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera h), Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrărilor?, p. 46

Angajatorii care desfășoară personal lucrări pe șantierele de construcții au obligații suplimentare.

➜ A se vedea punctul 2.3.6 litera (c), Angajatorul desfășoară personal activitatea profesională, p. 53

Exemplul 73:

O întreprindere este specializată în repararea fațadelor clădirilor. Aceasta angajează 4 lucrători specializați.

În mod normal, acest angajator realizează lucrări la înălțime, cu ajutorul unor platforme suspendate la nivelul acoperișului.

Planul de securitate și sănătate pregătit pentru pro-iect menționează că acestea trebuie să se desfășoare utilizând schele obișnuite, plasate în jurul clădirii, pentru a permite continuarea altor activități după efectuarea reparațiilor, astfel încât lucrătorii care utili-zează clădirea și trecătorii să nu fie expuși riscului de cădere a materialelor.

Așadar, angajatorul ține seama de planul de securi- tate și sănătate și adoptă metode de lucru constând în utilizarea de schele obiș- nuite. Prin urmare, angajato- rul acționează în conformi- tate cu directiva și anexa IV.

Punerea în aplicare a articolului 6 din Directiva 89/391/CEE

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 8

Punerea în aplicare a articolului 6 și a Directivei 89/391/CEE

Odată cu începerea lucrării, sunt puse în aplicare principiile enunțate la articolul 6 din Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce privește:

(a) menținerea șantierului în ordine și într-o stare de curățenie satisfăcătoare;

(b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ținând cont de condițiile de acces la aceste posturi și stabilirea căilor și a zonelor de deplasare sau de circulație;

(c) condițiile de manipulare a diferitelor materiale;(d) întreținerea, controlul înainte de punerea în

funcțiune și controlul periodic al instalațiilor și dispozitivelor în vederea eliminării defectelor care ar putea să afecteze securitatea și sănătatea lucrătorilor;

(e) delimitarea și amenajarea zonelor de depozitare și înmagazinare a diferitelor materiale, în special dacă este vorba de materiale sau substanțe nocive;

(f ) condițiile de deplasare a materialelor periculoase utilizate;

(g) stocarea, eliminarea sau evacuarea deșeurilor rezultate din dărâmături;

(h) adaptarea, în funcție de evoluția șantierului, a duratei efective a diferitelor tipuri de lucrări sau faze de lucrare;

(i) cooperarea dintre angajatori și lucrătorii independenți;

(j) interacțiunile cu activitățile de exploatare din cadrul sau din apropierea șantierului.

Principiile prevăzute la articolul 6 din Directiva-cadru 89/391/CEE reprezintă principiile generale de prevenire.

➜ A se vedea punctul 1, Principii generale de pre-venire (PGP) privind securitatea și sănătatea în muncă, p. 17

Literele (a)/(j) de mai sus se referă la activitățile gene-rale desfășurate pe șantiere și nu necesită explicații su-plimentare în prezentul ghid.

Angajatorii trebuie să aplice principiile generale de prevenire atunci când desfășoară astfel de activități. În plus, aceștia trebuie să se asigure că măsurile pe care le adoptă sunt conforme cu cerințele minime stabilite în anexa IV la Directiva 89/391/CEE.

➜ A se vedea punctul 4.1.3, Finalizarea pregătiri-lor înainte de începerea lucrărilor de construcții, p. 92 și punctul 4.2 litera a), Gestionarea lucrărilor în ceea ce privește securitatea și sănătatea, p. 104

Page 54: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

52

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Informarea lucrătorilor

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 11

Informarea lucrătorilor

(1) Fără a aduce atingere artico-lului 10 din Directiva 89/391/CEE, lucrătorii și reprezentanții lor sunt informați asupra tutu-ror măsurilor luate cu privire la securitatea și sănătatea lor pe șantier.

(2) Informațiile trebuie să fie înțelese de lucrătorii vizați.

Pe scurt, articolul 10 din Directiva 89/391/CEE cere an-gajatorilor să informeze lucrătorii și/sau reprezentanții acestora în ceea ce privește:• riscurile de securitate și sănătate; • măsurile de protecție și prevenire care urmează a fi

adoptate de către angajator și• persoanele desemnate pentru acordarea primului

ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea de urgență.

Articolul 11 din Directiva 92/57/CEE prevede ca lucră-torii să fie informați în mod mai general cu privire la măsurile care trebuie luate pentru a li se asigura secu-ritatea și sănătatea în timpul activității pe șantiere de construcții. Aceste informații trebuie să fie furnizate de către angajatori. Aceștia pot delega aceste sarcini altor persoane, atât timp cât funcția este îndeplinită. De exemplu, responsabilii de proiecte pot dori să sta-bilească o metodă comună de furnizare a informațiilor generale, aplicabilă tuturor lucrătorilor de pe șantier. În astfel de cazuri, diferiții angajatori vor avea posibilita-tea să ofere informații specifice propriilor lucrători.

Înțelegerea informațiilor este un aspect avut în vedere în articolul menționat. Furnizorii de informații trebuie să se asigure că acestea pot fi înțelese. Informațiile tre-buie să fie clare și concise, iar persoanelor trebuie să li se acorde o perioadă suficientă pentru a le asimila și înțelege. Nu este necesar să fie prezentate sub formă scrisă. Prezentarea prin viu grai, ilustrațiile și prezen-tările video se pot dovedi cel puțin la fel de eficiente. Trebuie să existe siguranța că lucrătorii vorbitori de altă limbă de pe șantiere au înțeles pe deplin toate informațiile primite.

Bune practici:

Organizarea de către coordonatori a unor campanii pe diferite teme (de exemplu, echipamente individu-ale de protecție, zgomot etc.).

Organizarea de scurte ședințe săptămânale axate pe securitatea și sănătatea în muncă.

În cazul șantierelor de construcție mai complexe, so-licitarea participării la un curs introductiv obligatoriu, înainte ca orice lucrător să poată intra pe șantier.

Exemplul 74:

Coordonatorul și angajatorii din cadrul unui proiect decid că toți lucrătorii trebuie să vizioneze o prezentare introductivă înainte de a primi permisiunea de a intra pe șantier. Prezentarea se referă la aspecte de interes pentru toți lucrătorii implicați în proiect (precum riscu-rile generale de sănătate și securitate aferente proiec-tului și măsurile generale de combatere a acestora, procedurile de urgență și regulile de șantier valabile pentru toate persoanele). De asemenea, lucrătorilor li se vor oferi carduri de mici dimensiuni, dintr-un materi-al rezistent, conținând indicațiile esențiale.

Coordonatorul și angajatorii decid afișarea pericolelor pe un panou actualizat cu informații referitoare la „pericolele zilei”.

De asemenea, aceștia decid organiza- rea de ședințe de securitatea muncii pentru toți lucrătorii, dedicate aspec- telor relevante în stadiul construcțiilor din acel moment.

Angajatorii înțeleg că, pe durata activităților desfășurate înaintea și în timpul lucrărilor, trebuie să completeze aceste informații cu date suplimentare privind securitatea și sănătatea propriilor lucrători, personalizate în funcție de aceștia. Acestea includ scurte evaluări efectuate de către fiecare echipă înainte de începerea lucrărilor zilnice.

Exemplul 75:

Un contractant de dimensiuni mici angajează o serie de specialiști pentru a efectua lucrări de reparație pe termen scurt care, de cele mai multe ori, durea-ză mai puțin de câteva ore. Această întreprindere deține informații legate de securitate și sănătate care se aplică probabil tuturor lucrărilor pe care le desfășoară, iar acest aspect este explicat tuturor lucrătorilor noi în momentul primului instructaj. Informațiile sunt reactualizate regulat, prin organi-zarea de informări de securitate periodice pentru lucrători. Se eliberează fișe succinte de lucru pentru toate activitățile, care conțin toate informațiile supli-mentare caracteristice respectivelor lucrări.

Page 55: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

53

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

➜ A se vedea Formare, informare, consultare și par-ticipare, p.  98; Informare, consultare și partici-pare – Lucrătorii și/sau reprezentanții acestora, p. 106 și Puncte și rute de acces la șantier, p. 95

Consultarea și participarea lucrătorilor

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 12

Consultarea și participarea lucrătorilor

Pentru problemele reglementate de articolele 6, 8 și 9 din prezenta directivă, consultarea și participarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora are loc în conformitate cu prevederile articolului 11 din Directiva 89/391/CEE, asigurând, când este necesară, o coordonare corespunzătoare între lucrători și reprezentanții lucrătorilor din întreprinderi care își desfășoară activitatea la locul de muncă, ținând seama de gradul de risc și de importanța șantierului.

Articolul 11 din Directiva-cadru 89/391/CEE stabilește în detaliu modul în care lucrătorii și reprezentanții acestora ar trebui să fie consultați în ceea ce privește aspectele de securitate și sănătate. Prezentul ghid nu își propune să ofere recomandări detaliate privind cerințele generale ale directivei.

Pe scurt, lucrătorii au dreptul să fie consultați în privința aspectelor legate de propria securitate și sănătate și să facă propuneri de îmbunătățire a tuturor măsurilor de prevenire care urmează a fi puse în aplicare de către angajator. De obicei, această activitate de consultare și participare poate include: • selectarea echipamentului individual de protecție;• echipament colectiv de protecție (balustrade, plase

de siguranță etc.);• programe de formare în domeniul securității și

sănătății și• o serie de alte aspecte relevante la locul respectiv de

muncă.

Articolul 12 din Directiva 92/57/CEE prevede că aceas-tă consultare și participare sunt extinse la următoarele aspecte, pe scurt:• coordonarea punerii în aplicare a principiilor generale

de prevenire și a altor dispoziții referitoare la șantier (articolul 6);

• eventuala necesitate de a modifica planurile de secu-ritate și sănătate (articolul 6);

• cooperarea, coordonarea și schimbul de informații în-tre angajatori (articolul 6);

• coordonarea planurilor de verificare a procedurilor de lucru (articolul 6);

• excluderea persoanelor neautorizate de pe șantier (articolul 6);

• funcțiile principale ale angajatorului de la articolul 6 din Directiva-cadru 89/391/CEE (articolul 8) și

• obligațiile angajatorului prevăzute în Directiva 92/57/CEE (articolul 9).

Articolul 12 prevede existența unei coordonări între lucrători și/sau reprezentanții lucrătorilor. Metoda de coordonare poate fi stabilită în funcție de nivelul de risc și dimensiunea șantierului.

Bune practici:

Coordonatorul și angajatorii din cadrul proiectului convin că participarea și consultarea lucrătorilor vor avea loc pe baza unei abordări comune. Se introduc posibilități de consultare și participare în toate prezentările introductive și ședințele de securitate a muncii. Se introduce o condică a sugestiilor de securitate, se permite accesul liber la personalul de conducere superior și se înființează un comitet pentru securitate și sănătate în cadrul proiectului, ai cărui membri sunt selectați în funcție de progresul lucrărilor și de pericolele existente.

Acest comitet va fi format din reprezentanți ai tuturor contractanților și ai celorlalți angajatori care execută lucrări pe șantier.

Angajatorii înțeleg că activitatea de consultare și participare trebuie să fie completată prin măsuri proprii, în funcție de necesități.

Angajatorul integrează consultarea și participarea în instructajul inițial al lucrătorului, la care se adaugă informări periodice de securitate.

➜ A se vedea Formare, informare, consultare și par-ticipare, p. 98 și Informare, consultare și partici-pare – Lucrătorii și/sau reprezentanții acestora, p. 106

c) Angajatorul desfășoară personal activitatea profesională

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 10:

[…]

(2) Pentru a păstra securitatea și sănătatea pe șantier, angajatorii, în cazul în care exercită ei înșiși o activitate profesională pe șantier:

(a) se conformează mutatis mutandis, în special: (i) prevederilor articolului 13 din Directiva

89/391/CEE;(ii) prevederilor articolului 4 din Directiva

89/655/CEE și dispozițiilor relevante din anexa sa;

(iii) prevederilor articolului 3, articolului 4 alineatele (1) - (4), (9) și articolului 5 din Directiva 89/656/CEE;

(b) țin seama de indicațiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate și sănătate.

Page 56: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

54

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Angajatorii care desfășoară personal activități pe un șantier de construcții reprezintă un grup separat de per-soane cu anumite obligații specifice. Aceștia trebuie:• să protejeze cât mai mult posibil securitatea și sănă-

tatea lor și a celorlalte persoane afectate de lucrările de construcții;

• să respecte anumite cerințe ale Directivei 2009/104/CE privind utilizarea în condiții de siguranță a echipa-mentului de lucru;

• să respecte anumite cerințe ale Directivei 89/656/CEE privind echipamentul individual de protecție și

• să țină seama de indicațiile coordonatorului sau coor-donatorilor în materie de securitate și sănătate.

Prezentul ghid nu își propune să ofere recomandări pri-vind celelalte directive.

d) Responsabilitățile angajatorului prevăzute de Directiva-cadru 89/391/CEE

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 7

[…]

(2) Punerea în aplicare a articolelor 5 și 6 și a aline-atului (1) din prezentul articol nu aduce atingere principiului răspunderii angajatorilor prevăzut în Directiva 89/391/CEE.

Funcțiile încredințate coordonatorilor prin Di-rectiva 92/57/CEE nu exonerează angajatorii de responsabilitățile care le revin în temeiul Directivei-ca-dru 89/391/CEE.

Directiva 92/57/CEE atribuie responsabilități supli-mentare angajatorilor, care reflectă natura lucrărilor de construcții și cerințele din directivă privind combaterea pericolelor și riscurilor.

2.3.7 Contractanți și subcontractanți

În utilizare normală, termenul „contractant” se referă la o persoană (fizică sau juridică) care întreprinde sau ges-tionează lucrări de construcții; subcontractantul este persoana care întreprinde sau gestionează lucrări de construcții ce i-au fost atribuite de către un contractant.

Directiva se referă în mod specific la contractanți atunci când stabilește dacă sunt necesari coordonatori (de exemplu, atunci când există mai mult de un con-tractant) și când specifică informațiile necesare pentru „avizul prealabil”.

Directiva nu face referire la subcontractanți, deoarece aceștia sunt considerați contractanți.

În sensul acestei directive, contractanții și subcon-tractanții pot fi angajatori sau lucrători independenți și trebuie să îndeplinească funcțiile care le-au fost încredințate.

2.3.8 Lucrători independenți

a) Definiție

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 2

[…]

(d) prin lucrător independent se înțelege orice persoană, alta decât cele indicate la articolul 3 li-terele (a) și (b) din Directiva 89/391/CEE, a cărei ac-tivitate profesională concură la realizarea lucrării;

În sensul acestei directive, lucrătorii independenți nu sunt persoane angajate de un angajator și nu sunt an-gajatori; aceștia sunt persoane ale căror activități pro-fesionale contribuie la finalizarea oricărei etape a unui proiect. Alte definiții ale lucrătorilor independenți nu sunt relevante.

Conform acestei directive, lucrătorii independenți în-deplinesc anumite funcții. În multe privințe, aceștia sunt tratați în același timp ca angajați și angajatori.

b) Sarcini

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 10

Obligațiile altor grupuri de persoane

(1) În vederea păstrării securității și sănătății pe șantier, lucrătorii independenți:

(a) se conformează, mutatis mutandis, în special:(i) prevederilor articolului 6 alineatul (4) și

ale articolului 13 din Directiva 89/391/CEE, precum și articolului 8 și anexei IV din pre-zenta directivă;

(ii) prevederilor articolului 4 din Directiva 89/655/CEE și dispozițiilor relevante din anexa sa;

(iii) prevederilor articolului 3, articolului 4 alineatele (1)-(4) și (9) și articolului 5 din Directiva 89/656/CEE;

(b) țin seama de indicațiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate și sănătate.

Pe scurt, lucrătorii independenți:• cooperează, își coordonează activitățile și fac schimb

de informații, în scopul asigurării securității și sănătății, cu angajatorii, lucrătorii și alte persoane care desfășoară activități independente la același loc de muncă;

• protejează cât mai mult posibil securitatea și sănăta-tea lor și a celorlalte persoane afectate de lucrările de construcții;

• respectă cerințele articolului 8 din această directivă; • respectă cerințele anexei IV la această directivă;

Page 57: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

55

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

• respectă cerințele articolului 4 din Directiva 2009/104/CE și dispozițiile relevante ale anexei I la aceasta privind utilizarea în condiții de siguranță a echipamentului de lucru;

• respectă prevederile articolului 3, articolului 4 ali-neatele (1)-(4) și (9) și ale articolului 5 din Directiva 89/656/CEE privind echipamentul individual de protecție și

• țin seama de indicațiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate.

Pentru informații suplimentare, consultați părțile rele-vante ale prezentului ghid.

Bune practici:

Coordonatorul ia măsuri pentru a se asigura că lu-crătorii independenți dispun de informații suficiente și au instruirea, cunoștințele și experiența necesară privind aspectele de securitate și sănătate corespun-zătoare activității lor.

Lucrătorii independenți se asigură că planifică, orga-nizează și monitorizează în mod adecvat eforturile de asigurare a securității și sănătății proprii și a altor persoane, în conformitate cu prevederile planurilor de securitate și sănătate.

2.3.9 Lucrătorii și reprezentanții acestora

a) Definiție

Ce prevede Directiva 89/391/CEE?

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei directive, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:

(a) prin lucrător se înțelege orice persoană încadrată în muncă de către un angajator, inclusiv stagiarii și ucenicii, cu excepția personalului de serviciu;

[…]

(c) prin reprezentantul lucrătorilor cu răspunderi specifice privind securitatea și sănătatea lucrăto-rilor se înțelege orice persoană aleasă, selectată sau desemnată, în conformitate cu legislațiile și practicile interne, pentru a-i reprezenta pe lucră-tori în probleme legate de protecția securității și sănătății lor la locul de muncă;

Aceste definiții sunt explicite.

Alegerea reprezentanților lucrătorilor prin vot oficial poate fi dificilă în cazurile în care rotația lucrătorilor

este accelerată, ca urmare a caracterului lucrărilor. Se-lectarea poate avea loc prin metode alternative permi-se de legislația internă.

Bune practici:

În cadrul proiectelor mari, se convine încă de la început, între angajatori, lucrători și/sau reprezentanții acestora, modul în care vor fi selectați reprezentanții lucrătorilor, în conformitate cu legislația internă.

În cadrul proiectelor mici, se are în vedere selectarea unui reprezentant comun al lucrătorilor din rândurile diferiților contractanți.

Se are în vedere selectarea unui reprezentant regional al lucrătorilor.

b) Informarea lucrătorilor

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 11

Informarea lucrătorilor

(1) Fără a aduce atingere articolului 10 din Directiva 89/391/CEE, lucrătorii și reprezentanții lor sunt informați asupra tuturor măsurilor luate cu privire la securitatea și sănătatea lor pe șantier.

(2) Informațiile trebuie să fie înțelese de lucrătorii vizați.

Lucrătorii au dreptul de a fi informați în privința măsu-rilor vizând combaterea riscurilor la adresa securității și sănătății, inclusiv în ceea ce privește aspecte precum acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și eva-cuarea de urgență.

➜ A se vedea Informarea lucrătorilor, p. 52

c) Consultarea lucrătorilor

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 12

Consultarea și participarea lucrătorilor

Pentru problemele reglementate de articolele  6, 8 și 9 din prezenta directivă, consultarea și participarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora are loc în conformitate cu prevederile articolului 11 din Directiva 89/391/CEE, asigurând, când este necesară, o coordonare corespunzătoare între lucrători și reprezentanții lucrătorilor din întreprinderi care își desfășoară activitatea la locul de muncă, ținând seama de gradul de risc și de importanța șantierului.

Page 58: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

56

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Articolul 11 din Directiva-cadru 89/391/CEE stabilește în detaliu modul în care lucrătorii și reprezentanții acestora sunt consultați în ceea ce privește aspectele de securitate și sănătate. Prezentul ghid nu își propune să ofere recomandări de bune practici privind cerințele generale ale acestuia.

➜ Pentru informații suplimentare privind consulta-rea și participarea lucrătorilor în temeiul articolu-lui 12 din Directiva 92/57/CEE, a se vedea Consul-tarea și participarea lucrătorilor, p. 53

d) Sarcinile lucrătorilor

Principalele obligații impuse lucrătorilor sunt mențio-nate la articolul 13 din Directiva-cadru 89/391/CEE. Prezentul ghid nu își propune să ofere recomandări practice privind această directivă. Cu toate acestea, ane-xa 7 conține textul directivei. Directiva 92/57/CEE nu im-pune sarcini suplimentare lucrătorilor.

2.3.10 Furnizori

De obicei, furnizorii lucrărilor de construcții oferă, între altele, servicii profesionale, produse, echipamente tehni-ce și utilități. Cei care furnizează servicii (precum proiec-tare, livrări și gestionare de proiect) trebuie să cunoască în mod clar dacă directiva le conferă anumite sarcini. Pre-zentul ghid le oferă asistență în acest sens.

Furnizorii pot face obiectul unor directive altele decât di-rectiva privind șantierele (de exemplu, directive privind piața internă precum Directiva 98/37/CEE  (14) privind echipamentele tehnice).

Bune practici:

Implicarea în proiect a furnizorilor de produse în mai multe moduri. Aceștia pot proiecta, fabrica sau importa produsele pe care le furnizează unor proiecte sau pot îndeplini aceleași funcții atunci când produsul este furnizat unui anumit proiect. În ultima situație, este posibil ca elementul de proiectare să intre sub incidența directivei (de exemplu, panourile prefabricate din ciment pentru căptușirea clădirilor).

Furnizorii de produse pot acorda asistență în cadrul proiectelor prin informații referitoare la transportul, depozitarea, asamblarea și utilizarea în condiții de securitate a produselor (inclusiv a substanțelor) pe care le pun la dispoziția proiectanților, coordonatorilor și celor care desfășoară lucrări pe șantier.

Furnizorii de utilități precum apa, gazele, electricita-tea și telecomunicațiile pot desfășura activități de in-stalare temporară sau permanentă și de întreținere a

(14) Directiva 98/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre în domeniul echipamentelor tehnice, JO L 207, 23.7.1998, p. 1-46.

serviciilor utilizate în etapa de execuție a lucrărilor, dar și după finalizarea construcțiilor. Activitatea acestora poate intra sub incidența directivei, fiind asimilați de obicei proiectanților și angajatorilor, iar prezentul ghid le oferă asistență privind măsurile pe care trebuie să le adopte.

Bune practici:

Atunci când furnizorii și angajații acestora sunt prezenți pe șantier, aceștia trebuie să poată respecta planul de securitate și sănătate, în special normele în vigoare. Persoanele care pregătesc furnizarea produselor și coordonatorii de proiect trebuie să țină seama de acest aspect atunci când organizează cooperarea între angajatori și le coordonează activitățile. Între factorii care trebuie avuți în vedere se numără aspectele logistice ale transportului către și în interiorul șantierelor, zonele destinate depozitării (pe șantier sau în apropierea acestuia) și sistemele de manipulare mecanizate. Trebuie să fie avute în vedere implicațiile asupra securității pe șantier atunci când furnizorii pun la dispoziție propriile utilaje de manipulare mecanică (de exemplu, automacarale și motostivuitoare).

2.3.11 Alte persoane

Alte persoane care pot fi supuse riscurilor pe șantiere sunt, de exemplu, vizitatorii, angajații beneficiarului și angajații întreprinderilor autorizate să intre pe șantier. În astfel de cazuri, regulile șantierului și mecanismele de coordonare și cooperare trebuie să ia în conside-rare aceste persoane. Acestea trebuie să fie informate în privința regulilor de șantier și a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească înainte de a pătrunde în zo-nele de risc.

Toți vizitatorii trebuie să fie informați cu privire la regu-lile șantierului și să le respecte.

Informații specifice privind aceste reguli se pregătesc și se pun la dispoziția vizitatorilor înainte de accesul acestora pe șantier.

Bune practici:

Lucrătorii altor angajatori din vecinătate și persoanele invitate la locul lor de muncă (cum ar fi școli, spitale, magazine și birouri, noduri ale rețelelor de transport etc.) pot fi supuși riscurilor aferente activităților de construcții. Deși aceștia nu se află la locul de muncă în care se desfășoară construcțiile, vor fi cazuri în care bunele practici impun cooperarea și coordonarea activităților lor, astfel încât riscurile la care sunt expuse persoanele să fie controlate în mod adecvat.

Se asigură că vizitatorii și lucrătorii care se află pe șantier, dar nu desfășoară activități de construcții, au fost informați despre regulile de șantier relevante și au primit instructajul și formarea necesară pentru a-și proteja securitatea și sănătatea.

Page 59: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

57

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

2.4 Documente necesare pentru prevenire

Directiva 92/57/CEE introduce următoarele trei docu-mente:• avizul prealabil,• planul de securitate și sănătate,• dosarul de securitate și sănătate.

Pe scurt, „avizele prealabile” sunt utilizate pentru a no-tifica autoritățile în privința proiectelor noi, în timp ce planul și dosarul de securitate și sănătate urmăresc să identifice și să prevină riscurile la adresa securității și sănătății în muncă, primul în timpul execuției lucrări-lor, iar al doilea în timpul lucrărilor de construcții ulte-rioare de pe durata ciclului de viață al unei construcții.

Pregătirea planurilor și dosarelor de securitate și să-nătate ar trebui să înceapă în etapa de elaborare a proiectului de lucrare. După caz, acestea trebuie să fie incluse în orice procedură de ofertare sau orice schim-buri de informații anterioare semnării contractului,

astfel încât să fie cunoscute de către toți potențialii contractanți atunci când își pregătesc ofertele.

Ambele documente sunt deschise și dinamice. Aces-tea trebuie actualizate pe întreaga durată a proiectu-lui, astfel încât să își îndeplinească rolul.

În timpul unui proiect pot fi create și alte documente. Între acestea se numără:• informații din etapa anterioară construcțiilor pe care be-

neficiarii, asistați de diriginții de șantier și coordonatorii în materie de securitate și sănătate în stadiul de realizare a proiectului lucrării, le pun la dispoziția proiectanților și contractanților care desfășoară lucrările și

• evaluări ale riscurilor realizate de către părțile interesate din cadrul proiectului, în conformitate cu prevederile di-rectivei-cadru sau în exercitarea funcțiilor părților intere-sate stabilite prin Directiva 92/57/CEE.

Următorul tabel prezintă situațiile în care sunt necesa-re „avizul prealabil” și planurile și dosarele de securita-te și sănătate. De asemenea, sunt indicate situațiile în care se desemnează coordonatori.

Condiții de furnizare a documentelor necesare pentru prevenire și desemnarea coordonatorilor

Numărul contractanților

(inclusiv subcontratanți)

Aviz prealabil Planul de securitate și sănătate

Dosarul de securitate și

sănătate

Desemnarea coordonatorilor

Mai puțin de 31 zile lucrătoare și 21 de lucrători și mai puțin de 501 oameni-zile.

Peste 30 zile lucrătoare și 20 de lucrători sau peste 500 oameni-zile.

Un contractant Rețineți că sunt permise derogări naționale dacă nu există riscuri specifice.

Mai mult de un contractant (inclusiv subcontractanți)

Rețineți că sunt permise derogări naționale dacă nu există riscuri specifice.

Culoarea roșie arată că nu este necesară pregătirea documentelor menționate sau desemnarea de coordonatori.

Culoarea verde arată că acestea sunt necesare.

Page 60: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

58

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

2.4.1 Avizul prealabil

a) Definiție

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 3

[…]

3. În cazul unui șantier:

— a cărui durată a lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare și care are mai mult de 20 de lucrători care lucrează simultan; sau

— al cărui volum de muncă necesită mai mult de 500 oameni-zi,

înainte de începerea lucrărilor, beneficiarul lucrării sau dirigintele de șantier comunică o notificare prealabilă autorităților competente, întocmită în conformitate cu anexa III.

Notificarea prealabilă trebuie afișată vizibil pe șantier și ținută la zi, dacă este necesar.

Scopul avizului prealabil este de a informa autoritățile competente (în mod normal, inspectoratele de mun-că) cu privire la data de începere a lucrărilor pe șantier. În scopul informării autorității competente despre existența proiectelor încă de la începutul lucrărilor, unele state membre solicită transmiterea avizului pre-alabil imediat după desemnarea unui coordonator.

Beneficiarii sau diriginții de șantier pot transmite avize prealabile. Formatul acestor notificări (document tipă-rit sau electronic) este stabilit la nivel național. Lucrările pe șantier nu pot începe în lipsa unui astfel de aviz.

După începerea lucrărilor de construcții, avizul preala-bil trebuie să fie afișat într-un loc vizibil pe șantier și, dacă este necesar, actualizat periodic.

Bune practici:

Transmiterea avizului prealabil către autoritatea competentă la data începerii lucrărilor de proiectare și a altor lucrări pregătitoare, astfel încât aceasta să aibă posibilitatea de a se întâlni cu părțile interesate în etapele de proiectare și de pregătire a lucrărilor, apoi actualizarea acestei notificări înainte de începerea lucrărilor pe șantierul de construcții. Transmiterea unui nou aviz autorităților competente atunci când apar modificări majore ale informațiilor furnizate (de exemplu, durata, natura lucrărilor etc.).

b) Aplicare

Avizul prealabil este necesar atunci când lucrările de pe un șantier sunt planificate să dureze peste 30 de zile lu-crătoare și să fie efectuate de peste 20 de lucrători care lucrează simultan. O zi lucrătoare este ziua în care au loc lucrări de construcții, indiferent de amploarea lor. Nu este necesar ca cei peste 20 de lucrători să lucreze simultan pe întreaga durată a proiectului; este suficient ca acest lucru să se întâmple o singură dată pe parcursul lucrărilor.

Avizul prealabil mai este necesar atunci când lucrările sunt planificate să depășească 500 oameni-zile. Un „om-zi” înseamnă o zi în care un lucrător participă la lucrări. De exemplu, dacă 10 lucrători urmează să participe la lucrări de construcții timp de 10 zile, aceasta înseamnă 100 oa-meni-zile și nu necesită aviz prealabil. 15 lucrători timp de 40 de zile înseamnă 600 oameni-zi și necesită aviz preala-bil, deoarece se depășește pragul de 500 oameni-zile.

Beneficiarii trebuie să consulte celelalte părți implicate în proiect în cazul în care nu cunosc cu siguranță dacă pragurile pentru transmiterea avizului prealabil vor fi depășite.

c) Cerințe

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

ANEXA III

CONȚINUTUL NOTIFICĂRII PREALABILE MENȚIO-NATE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (3) PRIMUL PARAGRAF DIN PREZENTA DIRECTIVĂ

1. Data comunicării

2. Adresa precisă a șantierului

3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (nume și adresă)

4. Natura lucrării

5. Dirigintele (diriginții) de șantier (nume și adresă)

6. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate și sănătate pe durata realizării proiectului lucrării (nume și adresă)

7. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate și sănătate pe durata execuției lucrării (nume și adresă)

8. Data estimativă a începerii lucrărilor pe șantier

9. Durata estimativă a lucrărilor pe șantier

10. Numărul estimativ maxim de lucrători pe șantier

11. Numărul întreprinderilor și al lucrătorilor independenți prevăzut pe șantier

12. Identificarea întreprinderilor deja selecționate

Page 61: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

59

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

Informațiile solicitate sunt explicite. Afișarea acestora este importantă, nu în ultimul rând pentru a informa serviciile de urgență și salvare cu privire la posibilul nu-măr de lucrători care pot fi prezenți. Unele informații pot fi prezentate doar după selectarea contractanților. Este important ca autoritățile competente să cunoască numărul contractanților principali și numărul estimativ al lucrătorilor de pe șantier și să actualizeze „avizul pre-alabil” dacă aceste informații devin disponibile ulterior.

2.4.2 Planul de securitate și sănătate

a) Observații preliminare

Planurile de securitate și sănătate:• au ca scop identificarea și introducerea unor măsuri

de prevenire a riscurilor la adresa sănătății și securității în muncă pe durata execuției lucrării;

• plasează evaluarea și gestionarea riscurilor în centrul măsurilor de îmbunătățire a securității și sănătății și

• sunt instrumente esențiale pentru gestionarea aspec-telor de securitate și sănătate de pe șantiere.

Toate proiectele necesită planuri de securitate și să-nătate (indiferent dacă există sau nu un coordonator), cu excepția cazurilor în care statul membru a decis să introducă derogări care sunt permise de directivă. În ceea ce privește lucrările cu riscuri reduse care implică un singur contractant, planul de securitate și sănătate poate fi înlocuit de o evaluare a riscurilor efectuată în conformitate cu directiva-cadru.

Derogările nu sunt permise dacă proiectul implică lucrări care presupun „riscuri speciale” sau dacă este necesar un aviz prealabil. Trebuie să verificați care sunt dispozițiile interne relevante pentru proiectul dumneavoastră.

Recunoașterea din timp a riscurilor la adresa securității și sănătății în muncă permite beneficiarilor și celorlalte părți interesate să planifice, să organizeze și să aplice măsuri de protecție a securității și sănătății lucrătorilor care, în caz contrar, pot fi expuși unor riscuri necontro-late.

Aceasta înseamnă în special că:• riscurile pentru toți cei implicați în construcții și riscu-

rile pentru părțile terțe de pe șantier pot fi identifica-te, eliminate dacă este posibil și, atunci când elimina-rea nu este posibilă, riscurile rămase pot fi gestionate în mod eficient,

• posibilitatea rănirilor, distrugerilor și întârzierilor poate fi redusă și

• costurile pot fi reduse mai eficient printr-o bună ges-tionare și o mai mare eficiență a utilizării forței de muncă și a utilajelor.

Experiența demonstrează că o abordare planificată a securității și sănătății în muncă are și alte beneficii, pre-cum mai buna gestionare a lucrărilor, creșterea calității și eficienței și reducerea costurilor. Prin urmare, pla-nificarea permite lucrări în condiții de securitate, fără întârzieri, de calitate corespunzătoare și fără depășirea costurilor.

Elaborarea planurilor nu trebuie să fie doar un simplu exercițiu birocratic. Acestea trebuie, mai degrabă, să adauge o valoare reală funcțiilor de gestionare a lu-crărilor în ceea ce privește procesul de combatere a riscurilor la adresa securității și sănătății persoanelor care participă la lucrările de construcții. Este impor-tant ca la planul de securitate și sănătate să contri-buie toate părțile interesate implicate în proiectul de construcții.

b) Definiție

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 3

[…]

(2) Beneficiarul lucrării sau dirigintele de șantier stabilește, înaintea deschiderii șantierului, un plan de securitate și de sănătate în conformitate cu articolul 5 litera (b).

După consultarea partenerilor sociali, statele membre pot să deroge de la primul paragraf, cu excepția:

— lucrărilor care comportă riscuri speciale, cum ar fi cele enumerate în anexa II; — lucrărilor pentru care este necesară o notificare prealabilă, în conformitate cu alineatul (3) al prezentului articol.

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 5

Elaborarea proiectului lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate și sănătate, pe durata elaborării proiectului de lucrare, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

[…]

(b) stabilesc sau cer să se stabilească un plan de securitate și sănătate, precizând regulile aplicabile șantierului respectiv, ținând cont, dacă este necesar, de activitățile de exploatare desfășurate pe șantier; în plus, acest plan trebuie să conțină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii din anexa II;

Planurile stabilesc reguli care trebuie să fie aplicate pe durata lucrărilor de construcții pentru a se ga-ranta securitatea și sănătatea în muncă. Aceste pla-nuri trebuie să țină seama de celelalte activități in-dustriale care se desfășoară pe șantier, atunci când pot exista implicații de securitate și sănătate fie în ceea ce privește lucrările de construcții, fie celelalte

Page 62: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

60

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

activități industriale. Planurile trebuie să stabileas-că măsuri specifice care trebuie adoptate pe durata construcțiilor pentru combaterea riscurilor de securi-tate și sănătate ale activităților desfășurate pe șantier, cum ar fi, între altele, cele menționate în anexa II din directivă.

Bune practici:

Pregătirea de planuri de securitate și sănătate proporționale cu dimensiunea șantierului și a riscurilor implicate.

Pregătirea de planuri de securitate și sănătate care țin seama de riscurile la care pot fi supuși lucrătorii sau alte persoane.

Planurile pot aduce beneficii chiar și atunci când nu sunt prevăzute de legislația unui stat membru. În astfel de cazuri, un beneficiar și contractantul său pot înregistra, într-un plan simplu, acordurile privind modul de desfășurare a lucrărilor de construcții.

Atunci când nu există un coordonator, beneficiarii, proiectanții și contractanții trebuie să decidă cine va pregăti planul și ce va conține acesta. Deoarece planurile se referă la activități de construcție, inițiativa ar trebui să aparțină contractanților.

c) Aplicare

Coordonatorii în materie de sănătate și securitate pe durata elaborării proiectului de lucrări trebuie să se asi-gure că au fost stabilite planuri de securitate și sănăta-te. Aceștia pot pregăti planurile personal sau pot cere pregătirea lor de către alte persoane, în acest ultim caz fiind necesar să se asigure că planurile întocmite sunt satisfăcătoare.

➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera g), Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului de lu-crări?, p. 44

Celelalte persoane care pot realiza un plan sau o parte a unui plan sunt, de obicei, una sau mai multe dintre părțile interesate din cadrul proiectului. Este important ca persoana care pregătește planul să fie cunoscută cât mai curând posibil, începerea construcțiilor putând fi amânată în caz contrar.

Indiferent de persoana care preia inițiativa pregătirii planului, este necesară consultarea celorlalte părți. În-tre acestea se numără:• beneficiarii;• proiectanții; • coordonatorii din etapa de execuție a lucrărilor, deoa-

rece aceștia vor fi implicați mai direct în desfășurarea lucrărilor;

• companiile de utilități;• contractanții implicați în proiect; • anumiți furnizori, precum cei de elemente din ciment

sau de echipamente de ventilație.

Este necesară adoptarea unei abordări realiste ba-zate pe riscuri, astfel încât planul să contribuie la îmbunătățirea securității și sănătății în muncă, inclusiv prin activități de cooperare și colaborare între părțile interesate. Planurile trebuie să fie inteligibile, clare și proporționale cu riscurile.

Planurile trebuie să fie pregătite în așa fel încât să re-prezinte un document dinamic care să poată fi com-pletat pe parcursul desfășurării lucrărilor de construcții pentru a reflecta caracteristicile și riscurile apărute.

Planurile permit părților interesate:• să identifice și să reevalueze pericolele și riscurile le-

gate de lucrări și mediul de lucru;• să decidă cea mai bună metodă de combatere a aces-

tora; • să organizeze și să adopte măsurile necesare înainte

de începerea lucrărilor; • să adopte o abordare structurată pe durata lucrărilor și • să adopte criterii de evaluare pe baza cărora să moni-

torizeze și să analizeze progresele.

Înainte de a permite începerea lucrărilor pe șantier, be-neficiarii sau diriginții lor de șantier trebuie să afle de la coordonatorii din etapa de elaborare a proiectului lucrării dacă există un plan adecvat și suficient.

Planurile trebuie puse la dispoziția beneficiarilor și diriginților de șantier, coordonatorilor în materie de securitate și sănătate din etapa de execuție a lucră-rilor, contractanților și angajatorilor, lucrătorilor și reprezentanților acestora și lucrătorilor independenți, astfel încât aceștia să cunoască sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească pe durata execuției lucrărilor.

d) Cerințe

Planurile de securitate și sănătate sunt obligatorii pen-tru toate șantierele de construcții, cu excepția cazurilor în care un stat membru a permis derogări în conformi-tate cu articolul 3 alineatul (2) din directivă.

Derogările nu sunt permise dacă proiectul prevede lucrări care presupun „riscuri speciale” sau dacă este necesar un aviz prealabil. Trebuie să verificați care sunt dispozițiile in-terne relevante pentru proiectul dumneavoastră.

➜ A se vedea punctul 2.4.1, Avizul prealabil, p.  58 și punctul 2.5.1, Lucrări care presupun riscuri specifice la adresa securității și sănătății lucrătorilor, p. 63

Cerința din directivă privind planurile de securitate și sănătate nu scutește angajatorii și alte persoane de obligațiile care le revin în temeiul acestei directive sau a alteia.

e) Conținutul planurilor de securitate și sănătate

Planurile de securitate și sănătate au în principal rolul de a stabili regulile aplicabile pe șantierul de construcții în cauză și trebuie să facă referire la toate activitățile

Page 63: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

61

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

desfășurate pe șantier, inclusiv cele menționate la anexa II din directivă. Acestea trebuie să țină seama de celelalte activități industriale care se desfășoară pe șantier. Planurile pot fi utile pentru coordonarea măsu-rilor relevante pentru unii contractanți.

Planurile se pot referi și la alte aspecte utile. De exem-plu, un plan cuprinzător pentru un complex de mari dimensiuni poate include aspectele menționate la anexa 5 din prezentul ghid. Totuși, este important ca formatul, conținutul și stilul unui plan să aibă în vedere pericolele și riscurile caracteristice proiectului.

Anexa 5 poate fi utilizată și ca listă de verificare pentru proiectele mai mici, cu condiția adoptării unei metode adecvate de stabilire a conținutului unui plan.

Planurile pot fi organizate în următoarele capitole prin-cipale: • informații generale despre proiect;• informații specifice despre proiect și sursele de infor-

mare;• informații privind gestionarea proiectului;• măsuri de control al riscurilor importante și • metode de contribuire la dosarul de securitate și să-

nătate.

Planurile pot fi elaborate astfel încât să includă de la început toate lucrările de construcții care vor avea loc. Totuși, o astfel de abordare se poate dovedi nerealistă în cazul proiectelor de mari dimensiuni, nu în ultimul rând deoarece proiectele finale și selectarea contractanților pentru unele dintre activitățile cu risc ridicat pot să nu fie suficient de avansate sau finalizate. În astfel de cazuri, planurile pot fi structurate astfel încât să poată fi actu-alizate și extinse pentru a include aceste activități, cu condiția să fie mai întâi adecvate lucrărilor de construcții din primele etape.

Bune practici:

Stabilirea încă din primele etape a persoanelor care vor fi consultate și care vor pregăti și vor contribui la un plan.

Asigurarea că planurile sunt inteligibile, clare și proporționale cu riscurile.

Asigurarea unui acces fără dificultăți la planuri, în vederea consultării de către alte persoane.

Actualizarea planurilor.

➜ A se vedea anexa 5 – Planul de securitate și sănă-tate: sugestii, p. 126, pentru alte sugestii detaliate privind aspectele care trebuie să fie incluse într-un plan

f) Actualizare

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 6

Execuția lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de se-curitate și sănătate, pe durata execuției lucrării, numiți în conformitate cu articolul 3 alineatul (1):

[...]

(c) realizează sau determină realizarea adaptărilor ne-cesare ale planului de securitate și sănătate prevă-zut la articolul 5 litera (b) și ale dosarului menționat la articolul 5 litera (c), în funcție de evoluția lucrări-lor și de eventualele modificări intervenite;

După începerea lucrărilor de construcții, planurile de securitate și sănătate sunt actualizate de coordona-torii în materie de securitate și sănătate din etapa de execuție a lucrărilor.

Planurile pot fi considerate ca reprezentând ajutoare de lucru dinamice, care trebuie să fie adaptate și actu-alizate pentru a contribui la continuarea planificării și execuției lucrărilor.

Bune practici:

Actualizarea poate fi necesară atunci când:

• mijloacele de ridicare a materialelor se modifică. Adeseori, după finalizarea lucrărilor, macaralele sunt demontate și se instalează palane. Astfel, apar noi riscuri, cum ar fi riscul de cădere;

• se modifică natura și sfera lucrărilor; • se modifică proiectele;• se schimbă contractanții sau apar contractanți noi;• se modifică cerințele beneficiarilor;• se modifică mediul înconjurător;• apar date de securitate și sănătate suplimentare;• se modifică descrierile metodelor sau sarcinile;• se introduc cerințe legale și standarde tehnice noi.

2.4.3 Dosarul de securitate și sănătatea) Definiție

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

Articolul 5

[…]

(c) pregătesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrării, conținând elementele utile în materie de securitate și sănătate de care să se țină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare.

Page 64: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

62

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Dosarele de securitate și sănătate sunt principalele documente de asistență pentru identificarea și gesti-onarea riscurilor pe durata lucrărilor ulterioare de pro-iectare și construcții, după finalizarea unui proiect și pe durata întregului ciclu de viață al construcției finite, până la eventuala dezafectare sau demolare a acesteia.

Dosarele trebuie să conțină informațiile relevante în materie de securitate și sănătate care se pot dovedi utile.

Exemplul 76:

Pe durata întreținerii sau înlocuirii echipamentului operațional din tuneluri, apar pericole speciale legate de traficul rutier sau feroviar dacă tunelul nu poate fi închis. Un risc specific apare atunci când, de exemplu, se lucrează în galeriile de evacuare a fumului, dacă acestea încep să funcționeze în cazul unui incendiu în tunel. Dosarul de securitate și sănătate trebuie să prevadă proceduri organizaționale de atenuare a pericolelor; sunt chiar mai indicate măsuri tehnice de precauție precum sisteme de acționare cu două chei, prin care se previne activarea funcțiilor periculoase în timpul lucrărilor de întreținere.

Dosarele ajută beneficiarii și celelalte părți prin:• furnizarea unui singur document care conține

informații esențiale de securitate despre un proiect finalizat;

• simplificarea înțelegerii modului de desfășurare, în condiții de securitate, a activităților de rutină de întreținere și reparații și

• simplificarea proiectării și planificării lucrărilor de construcții ulterioare.

Nu există o listă detaliată unică referitoare la conținut aplicabilă tuturor proiectelor. Conținutul unui dosar trebuie să reflecte pericolele și riscurile proiectului în cauză.

➜ A se vedea anexa 6 – Dosarul de securitate și să-nătate: sugestii, p. 130

b) Aplicare

Dosarul de securitate și sănătate este obligatoriu pen-tru toate lucrările de construcții unde există coordona-tori.

Directiva impune coordonatorilor în materie de securi-tate și sănătate din etapa de elaborare a proiectului să înceapă pregătirile pentru dosarul de securitate și să-nătate. Coordonatorul în materie de securitate și sănă-tate din etapa de execuție a proiectului actualizează și completează dosarele pe măsura progresului lucrărilor.

Bune practici:

Actualizarea și completarea unui dosar existent atunci când apar modificări etc., în locul deschiderii unui nou dosar.

Existența unui dosar chiar și atunci când există un singur contractant, dar niciun coordonator care să îl pregătească. Beneficiarii și părțile interesate pot lua măsuri de pregătire și actualizare a dosarelor.

Beneficiarii și coordonatorii stabilesc în primele etape ale proiectului conținutul, formatul (de exemplu, tipărit sau electronic) și structura dosarului.

Asigurarea unor dosare inteligibile, clare, concise și bine indexate.

Excluderea informațiilor inutile pentru un dosar.

Se analizează dacă informațiile dintr-un dosar pot fi utilizate în alte tipuri de documentații de construcții, cum ar fi manuale de întreținere și reparații.

Coordonatorii informează alte părți interesate cum și când trebuie să contribuie la pregătirea unui dosar.

Coordonatorii stabilesc cine va prelua inițiativa pregătirii dosarului în anumite situații, care este cea mai bună metodă de transfer și cum vor fi gestionate anumite informații importante. Deciziile privind căile optime de urmat sunt adoptate în funcție de proiect, urmărindu-se menținerea unor căi cât mai simple de comunicare între coordonatori.

Finalizarea cât mai curând a dosarelor, astfel încât beneficiarii să dispună de informațiile necesare.

Existența unui exemplar de referință „controlat” și adoptarea unui sistem de actualizare controlată.

Transferul dosarelor către noii proprietari, atunci când aceștia se schimbă.

Transferarea exemplarelor către alte persoane, atunci când există mai mulți responsabili pentru întreținerea unei părți a unei clădiri.

c) Conținutul dosarelor de securitate și sănătate

Conținutul dosarului trebuie să fie stabilit în funcție de necesitățile previzibile ale celorlalte persoane care pro-iectează, planifică sau desfășoară lucrări de construcții ulterioare pentru construcția finită. Activitățile pentru care se anticipează un risc ridicat trebuie să beneficieze de o atenție sporită (de exemplu, lucrările la înălțime, înlocuirea utilajelor grele).

Conținutul inutil se elimină. Acesta poate conduce la în-greunarea și întârzierea căutării informațiilor esențiale.

Conținutul, forma și structura variază în funcție de pro-iect, beneficiar și pericolele și riscurile previzibile. Ane-xa 6 prezintă o listă de sugestii, dar conținutul fiecărui dosar se decide în funcțiile de caracteristicile sale.

Page 65: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

63

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

Trebuie să se țină seama de orice dosare existente și de necesitatea actualizării dosarului sau a creării unui dosar nou. Aceste decizii trebuie să aibă în vedere vi-itoarele necesități ale beneficiarilor, proiectanților și contractanților de identificare promptă a informațiilor de care vor avea nevoie, în funcție de pericolele și ris-curile principale.

Contractanții trebuie să transmită coordonatorilor toa-te informațiile necesare pentru finalizarea sau actuali-zarea unui dosar. Acest transfer de informații trebuie să aibă loc cât mai curând posibil, pentru a se evita întârzierea finalizării dosarelor. În general, întârzierile conduc la creșterea costurilor suportate de părțile in-teresate și la reducerea calității informațiilor furnizate.

Trebuie să se adopte proceduri prin care informațiile obținute în urma modificărilor din etapa de execuție să fie puse la dispoziția coordonatorului în timp util.

Dosarele trebuie să fie înmânate beneficiarilor imediat după finalizare. În cazul ideal, aceasta are loc la termi-narea construcțiilor sau, dacă nu este posibil, cât mai curând după acest moment.

➜ A se vedea anexa 6 – Dosarul de securitate și sănă-tate: sugestii, p.  130, pentru sugestii detaliate su-plimentare privind elementele care pot fi introduse într-un dosar

d) Actualizarea dosarelor

Dosarele de securitate și sănătate se utilizează pe în-treaga durată de viață a clădirii la care se referă. Prin urmare, actualizarea continuă a unui dosar se poate dovedi utilă chiar și atunci când lucrările ulterioare nu impun existența acestuia. Utilizarea unui dosar care conține informații incomplete poate crea situații peri-culoase. Studiile retroactive și alte activități de actuali-zare a unui dosar gestionat deficitar se pot dovedi cos-tisitoare și pot fi evitate dacă există proceduri efective de actualizare a dosarelor.

Exemplul 77:

Orice eliminare sau încapsulare de azbest sau materiale care conțin azbest se înregistrează în dosar.

2.5 Lucrări care presupun riscuri specifice/speciale

2.5.1 Lucrări care presupun riscuri specifice la adresa securității și sănătății lucrătorilor

Ce prevede Directiva 92/57/CEE?

ANEXA II LISTA NEEXHAUSTIVĂ A LUCRĂRILOR CARE COM-PORTĂ RISCURI SPECIFICE PENTRU SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR, LA CARE SE FACE REFE-RIRE ÎN ARTICOLUL 3 ALINEATUL (2) AL DOILEA PA-RAGRAF DIN PREZENTA DIRECTIVĂ

1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi îngropați sub alunecările de teren, înghițiți de te-renuri mocirloase sau de a cădea de la înălțime, accentuat în special de natura activității sau de procedeele folosite sau de mediul înconjurător al postului de lucru sau al lucrării (*).

2. Lucrări care expun lucrătorii la substanțe chimice sau biologice care, fie prezintă un risc particular pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, fie com-portă o cerință legală de supraveghere a sănătății.

3. Lucrări cu radiații ionizante care necesită sta-bilirea zonelor controlate sau supravegheate ca cele definite la articolul 20 din Directiva 80/836/Euratom (¹).

4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune.

5. Lucrări care comportă risc de înec.

6. Lucrări de puțuri, terasamente subterane și tunele.

7. Lucrări efectuate de scafandri prevăzuți cu sis-tem de alimentare cu aer.

8. Lucrări cu tuburi de aer comprimat.

9. Lucrări care comportă folosirea explozivului.

10. Lucrări de montare și demontare a elementelor prefabricate grele.

(*) Pentru punerea în aplicare a punctului 1, statele membre au posibilitatea de a stabili valori cifrice privind cazuri speciale.

(¹) JO L 246, 17.9.1980, p. 1, directivă modificată și completată de Directiva 84/467/Euratom (JO L 265, 5.10.1984, p. 4).

În anexa II, directiva identifică anumite lucrări presu-punând riscuri speciale care necesită pregătirea de planuri de securitate și sănătate înainte de începerea lucrărilor. De asemenea, directiva prevede că planuri-le de securitate și sănătate trebuie să includă măsuri specifice privind aceste lucrări.

Page 66: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

64

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Prima categorie de lucrări identificate la anexa II se referă la lucrările în care riscurile sunt agravate de na-tura lucrărilor sau proceselor utilizate sau ca urmare a mediului înconjurător la locul de muncă sau pe șantier. Statele membre au posibilitatea de a stabili valori ci-frice privind cazurile speciale și va trebui să consultați legislația națională pentru a identifica ce urmări are această situație asupra proiectului dumneavoastră. Activitățile prevăzute în prima categorie sunt în număr de trei și sunt prezentate la punctul 1 din anexa II: aces-tea sunt riscul ca lucrătorii să fie îngropați sub alune-cările de teren, înghițiți de terenuri mocirloase sau să cadă de la înălțime.

a) Îngroparea sub alunecări de teren (15)

Acestea pot apărea ca urmare a condițiilor geologice, construcțiilor adiacente, dislocării anterioare a tere-nului prin excavații precedente sau legate de lucrări-

le propuse, de exemplu, situațiile în care se utilizează vehicule și utilaje în apropierea excavațiilor și atunci când structura terenu-lui este afectată negativ în urma lucrărilor. Cea mai bună abordare este să se identifice pericolele și să se evite riscurile printr-o bună proiectare. Atunci când riscurile nu pot fi eliminate în întregime, se obișnuiește ca părțile laterale ale excavațiilor să fie susținute temporar sau să fie înclinate spre

exterior, astfel încât să se mențină stabile fără niciun fel de sprijin. Excavațiile complexe necesită o atenție deosebită.

b) Riscul ca lucrătorii să fie înghițiți de terenuri mocirloase

Unele tipuri de sol nu au capacitatea de a susține lu-crătorii, utilajele și materialele. Acestea trebuie să fie identificate înainte de începerea lucrărilor, iar apoi să fie delimitate în mod clar și evitate. Atunci când se lu-crează pe terenuri mocirloase, este necesar să se pună la punct metode de lucru în condiții de securitate, cu utilaje și vehicule speciale.

c) Căderea de la înălțime

Aceasta este cea mai frec-ventă cauză de răniri mor-tale pe durata lucrărilor de construcții. Căderile grave, care uneori sunt fatale, pot avea loc chiar de la cele mai mici înălțimi. Căderile pot avea loc din cauze precum dezordinea la locul de mun-că, suprafețe alunecoase și,

(15) Aceasta este una dintre cele trei tipuri de lucrări în care statele membre au posibilitatea de a stabili cifre privind cazurile spe-ciale. A se vedea anexa II din directiva privind șantierele.

cel mai important, lipsa unor măsuri de protecție co-mune precum balustrade adecvate sau echipamente de protecție individuală. Căderile prin materiale fragi-le reprezintă o cauză frecventă de răniri grave și fatale.

Prin urmare, lucrările la înălțime necesită acorda-rea unei atenții deosebite securității lucrărilor pe șantier și planurilor de sănătate. Și în acest caz, cele mai bune soluții rămân buna proiectare, prin care se elimină pericolele, și buna gestionare a oricăror riscuri reziduale care persistă. De exemplu, fabrica-rea în exteriorul șantierului, preasamblarea la nivelul solului (sau în alte medii bine controlate) poate re-duce lucrările la înălțime. Asigurarea unor platforme temporare de lucru adecvate și bine întreținute și a unor platforme mecanizate de acces contribuie la re-ducerea riscurilor.

O altă directivă, Directiva 2009/104/CE (16) privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru fo-losirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă se referă în mod specific la acest as-pect în anexa II. Informații practice cuprinzătoare pot fi găsite în ghidul orientativ „Ghid de bune practici cu caracter neobligatoriu pentru punerea în aplicare a Directivei 2001/45/CE (lucrări la înălţime)” (17).

d) Substanțe biologice sau chimice

Lucrările în cazul cărora lucrătorii sunt expuși la substanțe chimi-ce sau biologice care fie prezintă un anumit pericol pentru secu-ritatea și sănătatea lucrătorilor, fie comportă o cerință legală de supraveghere a sănătății, nece-sită întotdeauna pregătirea unui plan de securitate și sănătate al șantierului.

Angajatorii și lucrătorii indepen-denți au deja obligații stabilite prin alte directive, în special directivele privind agenții chimici (18), agenții

(16) Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 260, 3.10.2009, p. 5.

(17) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=140&type=2&furtherPubs=yes

(18) Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a pais-prezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

Page 67: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

65

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

biologici (19) și alte substanțe specifice, precum azbes-tul (20).

Directivele impun adoptarea unei abordări bazate pe riscuri, iar acele evaluări trebuie să fie luate în con-siderare în planurile de securitate și sănătate de pe șantier.

În principiu, există trei căi diferite de a intra în contact cu substanțele chimice: mai întâi, cu substanțe speci-fice pentru uzul în construcții (cum ar fi vopsea, clei, substanțe de acoperire etc.), în al doilea rând, ca urma-re a tăierii sau degradării materialelor de construcții (praf de lemn, particule de cuarț din beton etc.) și, în al treilea rând, sub formă de reziduuri (azbest, plumb, sol contaminat și PCB etc.).

Azbestul continuă să fie dăunător pentru sănătatea lucrătorilor în construcții. Deși nu mai este utilizat în construcții noi, poate fi găsit în mai multe locații în timpul lucrărilor din clădirile existente, ceea ce impune realizarea unor studii înainte de efectuarea acestora. Lucrătorii din întreținere și demolări trebuie să acorde atenție acestor riscuri.

Plumbul continuă să fie utilizat în construcțiile noi, de exemplu la acoperișuri și decorațiuni, dar și în lucrările de reparații și renovări. Praful produs în cursul acestor lucrări reprezintă un risc pentru sănătate. Vaporii de plumb pot reprezenta un pericol în timpul tăierii la cald a unor suprafețe acoperite cu vopsele pe bază de plumb.

În lucrările moderne de construcții se utilizează o gamă largă de substanțe chimice. Aceasta obligă proiectanții și utilizatorii să țină seama de pericole și să selecteze materialele și metodele de lucru cele mai adecvate pentru prevenirea expunerilor dăună-toare. De asemenea, pot apărea expuneri la substanțe chimice provenite din solul contaminat și din echipa-mentele și instalațiile contaminate ca urmare a pro-ceselor industriale, indiferent dacă acestea sunt încă active sau au încetat să funcționeze cu mai mulți ani în urmă.

Agenții biologici pot fi prezenți în sol, în conductele de canalizare sau de drenaj, în turnurile de răcire a apei, în mansarde, în subsoluri, în anumite locuri de muncă precum laboratoarele în care se utilizează materiale cu risc biologic etc.

(19) Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecția lucrătorilor împotri-va riscurilor legate de expunerea la agenți biologici la locul de muncă [a șaptea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 262, 17.10.2000, p. 21-45.

(20) Directiva 2003/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 martie 2003 de modificare a Directivei 83/477/CEE a Con-siliului privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, JO L 97, 15.4.2003, p. 48-52.

e) Radiații ionizante

Lucrul cu radiații ionizante necesi-tă stabilirea unor zone controlate sau supravegheate, astfel cum sunt acestea definite în Directiva 96/29/Euratom (21).

Radiațiile ionizante pot fi utilizate pentru încercări nedestructive pe șantiere, atunci când se exami-nează sudurile și se întreprind alte investigații. Conform directivei menționate, sunt necesare măsuri speciale de prevenire a expunerii, care trebuie să fie luate în consi-derare în planurile de securitate și sănătate de pe șantier.

Și în acest caz există metode de a evita toate aceste peri-cole. Pe șantier pot fi utilizate metode alternative de în-cercare nedestructive, iar dacă nu există alte posibilități de efectuare a acestor încercări, o altă opțiune poate fi reprezentată de încercările în spații dedicate din afara șantierului.

Lucrătorii mai pot fi expuși la radiații provenite din me-diul de lucru, cum ar fi instalațiile nucleare (unități milita-re, uzine electrice, laboratoare de cercetare, universități, laboratoare nucleare medicale din spitale etc.) și de la echipamente care conțin surse de radiații ionizante pre-cum detectoarele de particule sau de fum.

f) Lucrul în apropierea liniilor electrice sau instalațiilor de înaltă tensiune

Lucrările în apropierea liniilor electrice de înaltă tensi-une pot provoca vătămări grave sau fatale ca urmare a contactului cu linii sub tensiune sau cu arcurile electrice formate între linii și utilajele și echipamentele din apro-piere. Aceste pericole pot fi evitate printr-o bună pro-iectare, prin întreruperea alimentării liniilor pe durata lucrărilor (cea mai bună opțiune) sau prin metode eficace de ges-tionare care presupun adoptarea de metode de lucru sigure și de-limitarea clară a zonelor (în urma consultării cu operatorii liniilor) din care instalațiile și echipamen-tele trebuie să fie excluse.

Lucrările de instalare și întreținere a liniilor de înaltă tensiune repre-zintă o activitate foarte specializa-tă, care trebuie să fie realizată doar de angajatori și lu-crători independenți care au cunoștințele și experiența necesară.

g) Riscul de înec

Acest risc poate apărea în timpul traversării unei ape pe drumul spre locul de muncă și atunci când se lucrează

(21) Directiva 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabi-lire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante, JO L 159, 29.6.1996, p. 1-114.

Page 68: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

66

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

deasupra sau în apropierea unei ape. Aceste riscuri pot fi gestionate prin asigurarea unor sisteme și echipamente de lucru adecvate, dotate cu mijloace eficiente de salvare

și tratare a lucrătorilor în caz de accident.

„Înecul” este posibil și în alte situații. Un exemplu în acest sens este reprezen-tat de silozurile încărcate cu cereale sau pulberi fine.

h) Lucrări de puțuri, terasamente subterane și tunele

Dacă nu sunt corect proiectate, planificate și gestionate, aceste tipuri de lucrări pot conduce la prăbușiri ale solului care vor bloca sau îngropa lucrătorii sub pământ. Aceste riscuri sunt deseori amplificate de lipsa unor căi alternati-ve de evacuare. Persoanele de la suprafață pot fi, de ase-menea, în pericol, ca urmare a apariției surpărilor și riscului de prăbușire a structurilor de suprafață. [Trebuie reținut că directiva privind construcțiile nu se aplică activităților de foraj și extracție din industria extractivă. Pentru aceste aspecte, consultați Directiva 92/104/CEE (22).]

Atunci când se lucrează în tunele sau canale mai poa-te apărea riscul de sufocare, inundare și explozie, care se adaugă la riscurile generale descrise în alte secțiuni, precum aerul comprimat.

i) Scufundări cu ajutorul sistemelor de alimen-tare cu aer

De obicei, scufundările au loc pentru accesul la locurile de muncă subac-vatice. Acestea necesită experiență în planifica-rea, gestionarea și efec-tuarea lucrărilor, în vede-rea protejării securității și sănătății scafandrilor. Scufundările necesi-

tă planuri și supraveghetori de scufundare, la care se adaugă monitorizarea stării de sănătate a scafandrilor și utilajele și echipamentele adecvate pentru scufun-dări și pentru situațiile de urgență. Este posibil ca sta-tele membre să aibă legi proprii privind scufundările. Trebuie să verificați care sunt dispozițiile interne rele-vante pentru proiectul dumneavoastră.

j) Lucrări în cheson cu aer comprimat

Lucrările în aer comprimat creează riscul de accidente de decompresie, acestea constând într-o stare acută caracterizată de dureri în jurul încheieturilor, cum ar fi

(22) Directiva 92/104/CEE a Consiliului din 3  decembrie 1992 pri-vind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecției sănătății lucrătorilor din industria extractivă de suprafață și în subteran [a douăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 404, 31.12.1992, p. 10.

genunchii, și care, mai rar, poate pune viața în pericol ca urmare a efectelor asupra sistemului nervos cen-tral. Alte riscuri includ leziuni ale cavităților care conțin aer, precum urechile și sinusurile și afecțiuni cronice pe termen lung ale încheie-turilor șoldurilor și umerilor.

Există un risc sporit de incendiu, deoarece aerul comprimat conține cantități mari de oxigen, ceea ce necesită o atenție deosebită.

Ca și în cazul scufundărilor, acest tip de lucrări ne-cesită experiență, sisteme sigure de lucru, lucrători competenți, supraveghere medicală, proceduri efici-ente de compresie și decompresie și proceduri pentru situații de urgență.

O proiectare corectă poate elimina necesitatea lucrului cu aer comprimat.

k) Lucrul cu explozivi

Lucrările care presupun utili-zarea explozivilor conduc la riscuri provocate de supra-presiune, împrăștierea mate-rialelor și vaporii toxici. Deto-narea prematură, prăbușirea incompletă a structurii și nedetonarea tuturor mate-rialelor explozive reprezintă tot atâtea pericole care trebuie luate în considerare, împreună cu depozitarea și transportul explozivilor în condiții de securitate. Și în acest caz, aceste lucrări necesită contractanți experți și o deosebită atenție în elaborarea planului de securitate și sănătate pe șantier.

➜ A se vedea Riscuri de explozie, p. 75

l) Lucrări cu elemente prefabricate grele

Lucrările de montare și demon-tare a elementelor prefabricate grele creează riscuri pentru cei care lucrează cu aceste ele-mente și pentru alte persoane, atunci când elementele sunt deplasate și montate.

Aceste lucrări trebuie să fie ana-lizate și planificate cu atenție.

În mod normal, activitățile de acest tip au o durată foarte redusă. Planificarea trebuie să prevadă căi de acces și de ieșire sigure, dar și locuri de muncă în care activitatea se desfășoară în condiții de siguranță.

Riscurile pot fi reduse prin preasamblare la sol (un pro-ces care poate fi efectuat în succesiune inversă la de-montare), reducându-se astfel lucrările la înălțime.

Page 69: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

67

Cerin

țele

de

secu

ritat

e și

săn

ătat

e ca

re s

e ap

lică

pe ș

antie

rele

tem

pora

re s

au m

obile

Asigurarea unor bariere adecvate pentru prevenirea căderilor de la înălțime și a unor platforme mecanice articulate de lucru este de multe ori fezabilă, de exem-plu la construirea construcțiilor verticale cu structură din oțel. Proiectanții pot contribui în mod decisiv la re-ducerea riscurilor prin proiectarea unor metode sigure pentru realizarea construcțiilor verticale.

2.5.2. Riscuri noi

Toate tehnologiile, procesele și activitățile noi și emer-gente necesită o deosebită atenție din partea tuturor părților interesate care pot influența riscurile întâlnite pe parcursul unui proiect. Între aceste părți interesate se numără beneficiari, diriginți de șantier, coordona-tori în materie de securitate și sănătate, proiectanți, lucrători, furnizori de articole (de materiale, com-ponente, utilaje și echipamente) care sunt necesare pentru lucrările permanente și temporare, angajatori, contractanți și subcontractanți. Aceste tehnologii, pro-cese și activități trebuie să facă obiectul unei analize a pericolelor/riscurilor suficient de amănunțită.

Este posibil să se beneficieze de experiență acumulată în lucrări trecute și curente din întreaga lume; de ase-menea, este posibil să existe noi propuneri care pot fi considerate, în mod rezonabil, ca fiind completări ale unei abordări cunoscute. În astfel de cazuri, analiza pri-vind pericolele poate beneficia de experiența practică de cercetare din trecut și de implicarea directă a per-soanelor care dețin cunoștințe, expertiză și experiență. Cu toate acestea, experiența anterioară trebuie utiliza-tă cu prudență în noile situații, în special atunci când informațiile sunt neclare, incomplete sau provin în principal sau exclusiv de la un furnizor sau altă parte interesată având un interes comercial. Un istoric anterior pozitiv nu înseamnă că noua abor-dare nu presupune riscuri; acesta poate reflecta pur și simplu existența unor împrejurări favorabile sau lipsa informațiilor referitoare la problemele și eșecurile din trecut. De asemenea, condițiile particulare de utilizare pot fi diferite (de exemplu, starea solului).

Este esențial ca această lipsă de familiarizare, cunoștințe și expertiză în rândul echipelor de proiectanți și de contractanți și în rândul lucrătorilor implicați în proiec-

tul propus să fie abordată atunci când apar pericole și riscuri noi sau nefamiliare. În funcție de natura perico-lelor, pot fi necesare probe la scară redusă pentru o mai bună înțelegere a naturii pericolelor și riscurilor.

Analiza pericolelor și consecințelor și propunerile privind controlul riscurilor trebuie să se bazeze pe o înțelegere completă a elementelor componente, ast-fel încât pericolele aferente proceselor să fie pe deplin înțelese. O abordare mecanică și excesiv de simplistă care se concentrează asupra pericolelor generale nu va fi suficientă. Trebuie să se acorde atenție pericolelor care pot apărea în fiecare dintre etapele de proiectare și construcție, inclusiv în timpul stadiilor intermediare de construcție, provenite de la utilaje, echipamente, orice lucrări temporare și reparații/rectificări care pot fi necesare. Trebuie să se ia în considerare deopotrivă factorii organizaționali și tehnici.

Orice pericol potențial major care poate pune în peri-col numeroși lucrători sau publicul trebuie să fie anali-zat și eliminat.

Este posibil ca unele părți interesate să fie nevoite să se implice în analiza pericolelor și consecințelor și în etapele ulterioare ale eliminării pericolelor și gestionă-rii riscurilor. Un registru privind riscurile aferente lucră-rilor, care identifică sarcinile fiecărei părți interesate și care este revizuit și actualizat permanent, este un in-strument util în astfel de circumstanțe.

Exemplul 78:

1. Fabricarea în afara șantierului a camerelor de baie, construcția unei structuri cadru pe șantier și instalarea ulterioară a camerelor de baie.

2. Substanțe noi, precum adezivii și lacurile de finisare, care oferă performanțe îmbunătățite, dar care pot presupune riscuri la adresa securității și sănătății în muncă în timpul construcțiilor.

3. Mașini și utilaje noi pentru asigurarea accesului lucrătorilor la înălțimi mari.

4. Adoptarea unor metode testate de săpare a tunelurilor în piatră dură pentru a fi utilizate pe alte formațiuni geologice.

Page 70: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 71: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

69

3.1 Căderi ....................................................................................................................................................................70

3.2 Riscuri legate de electricitate ...........................................................................................................................70

3.3 Riscuri legate de gaz ..........................................................................................................................................71

3.4 Riscuri legate de trafic .......................................................................................................................................71

3.5 Riscuri legate de utilajele de construcţii ........................................................................................................71

3.6 Riscuri legate de operaţiunile de manevrare manuală ...............................................................................72

3.7 Riscuri legate de posturi incorecte ..................................................................................................................72

3.8 Riscuri legate de utilizarea explozivilor .........................................................................................................72

3.9 Riscuri legate de instabilitate ...........................................................................................................................72

3.10 Riscuri legate de sănătate .................................................................................................................................73

3.11 Transport ..............................................................................................................................................................76

3.12 Igienă ....................................................................................................................................................................76

3.13 Alte riscuri ............................................................................................................................................................76

3 Pericole și riscuri pe parcursul tuturor etapelor unui proiect de construcții – exemple

Page 72: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

70

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

3.1 Căderia) Lucrul la înălţime

Căderile de la înălţime reprezintă cea mai importantă cauză de ac-cidente mortale în industria con-strucţiilor din statele membre ale Uniunii Europene.

Riscurile legate de lucrul la înălţime pot fi împărţite în două grupuri:

• riscurile care pot apărea în urma căderii lucrătorilor și• riscurile care pot apărea în urma căderii de obiecte pe

persoanele ce lucrează la niveluri inferioare.

Primul grup de riscuri este identificat ca „riscuri specia-le” în conformitate cu anexa II la directivă.

Aceste riscuri pot apărea în majoritatea șantierelor de con-strucţii. Consecinţele cresc în gravitate pe măsura creșterii înălţimii de cădere. În general, căderile au loc la marginile sau deschiderile neprotejate de la înălţime, prin materiale fragile, în excavaţii, de pe scări, de pe platforme temporare, la locuri de muncă dintr-o clădire existentă și pe scări (23).

Directiva 2009/104/CE (24) prevede cerințe suplimentare.

b) Ridicarea și demontarea schelelor sau a altor echipamente similare

Riscurile legate de schele pot fi împărţite în două grupuri:(i) riscurile legate de montarea, modificarea și demon-

tarea schelelor și(ii) riscurile legate de utilizarea schelelor (de exemplu,

riscul de alunecare).

Aceste riscuri pot apărea în orice situaţie în care sunt utilizate sche-le. Riscuri similare apar atunci când pentru eșafodaje sunt utilizate siste-me similare schelelor.

Directiva 2009/104/CE se aplică schelelor. Aceasta prevede că planul de asamblare, utilizare și demonta-re se întocmește de către persoane competente.

Pentru verificarea schelelor din ca-drul unui proiect de mari dimensiuni poate fi util să se utilizeze formulare și documente standardizate.

(23) Informaţii practice cuprinzătoare pot fi găsite în ghidul orientativ privind „Alegerea echipamentului de lucru cel mai adecvat pen-tru efectuarea lucrărilor temporare la înălțime” (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=140&type=2&furtherPubs=yes).

(24) Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerinţele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 260, 3.10.2009, p. 5.

Pot fi ridicate în condiţii de securitate unele sisteme mici de schele (de exemplu, schelele turn mobile), după un minimum de instruire și evaluare a competenţelor, cu condiţia efectuării unor controale periodice stricte.

c) Căderile la același nivel

Riscurile legate de căderi la același nivel apar în general ca urmare a împiedicării și alunecării. Acestea pot fi mai frecven-te pe șantierele în care activitatea nu se desfășoară în mod ordonat.

3.2 Riscuri legate de electricitate

Riscurile majore legate de electricita-te sunt electrocutarea și arsurile.

Numeroase decese și vătămări apar ca urmare a:• utilizării unor echipamente electrice

întreținute necorespunzător; • lucrului în apropierea liniilor electri-

ce aeriene; • contactului cu cablurile electrice

subterane în timpul lucrărilor de ex-cavații sau de găurire sau forare orizontală;

• rețelei de alimentare cu electricitate; • utilizării unor echipamente electrice inadecvate în

zone cu potențial exploziv; • incendiilor apărute ca urmare a instalațiilor și aparate-

lor electrice defecte;• tablourilor de distribuție netestate și dispozitivelor de

protecție operate cu curent rezidual defecte.

Lucrările în apropierea liniilor electrice de înaltă tensi-une pot provoca vătămări grave sau fatale ca urmare a contactului cu linii sub tensiune sau cu arcuri electrice formate între linii și echipamentele din apropiere.

Electrocutările pot fi provocate de o gamă largă de ten-siuni, însă riscul de vătămare este în general mai mare pe măsura creșterii tensiunii.

Sursele electrice cu curent alternativ (AC) și curent con-tinuu (DC) pot provoca o serie de vătămări, precum:• șocuri electrice;• arsuri electrice;• pierderea funcțiilor motorii;• arsuri termice.

Directiva 1999/92/CE (25) prevede cerinţe suplimentare.

(25) Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European și a Consiliu lui din 16 decembrie 1999 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii și securităţii lucrătorilor expuși unui potenţial risc în medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 23, 28.1.2000, p. 57.

Page 73: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

71

Peric

ole

și ri

scur

i pe

parc

ursu

l tut

uror

eta

pelo

r unu

i pro

iect

de

cons

truc

ții –

exe

mpl

e

3.3 Riscuri legate de gazDe obicei, gazele naturale sunt dis-tribuite prin reţele de conducte de transport și distribuţie subterane.

Pierderile de gaze pot apărea ca ur-mare a perforării conductelor sau avarierii accidentale. Scurgerile mai pot apărea în legătură cu rezervoare-le de stocare și cu buteliile de dimen-siuni mai mici depozitate și utilizate pe șantiere.

În anumite situaţii, aceste scurgeri pot conduce la in-cendii sau explozii.

3.4 Riscuri legate de trafica) Lucrări efectuate pe drumuri existente

Riscurile legate de lucrările realizate pe drumuri des-chise circulației depind de tipul de lucrări urmând a fi efectuate.

Acestea pot include:• coliziuni între vehiculele din interiorul șantierului și în-

tre vehiculele care trec prin apropierea acestuia;• coliziuni între vehiculele în trecere și utilaje, echipa-

mente de pe șantier (de exemplu, schele) și lucrători (pot avea loc atunci când șantierul nu este împrejmuit și semnalizat în mod adecvat);

• vapori de asfalt produși în timpul lucrărilor de asfalta-re. Aceștia pot afecta diferite părți ale corpului (piele, ochi, gât etc.) și pot provoca cancer;

• gaze de evacuare și particule emise de motoarele die-sel.

Lucrările în tuneluri pot presu-pune riscuri speciale pentru tra-fic și cauzate de trafic.

Alte riscuri care mai pot apărea sunt provocate de căldură (tur-narea asfaltului), praf (în timpul excavaţiilor pentru pregătirea stratului de bază) etc.

Directiva 92/58/CEE (26) prevede cerinţe suplimentare pri-vind semnalizarea de securitate și/sau sănătate.

(26) Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate și sănătate la locul de muncă [a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 245, 26.8.1992, p. 23.

b) Traficul pe șantiere (utilaje și pietoni)

Riscurile pentru pietoni generate de traficul de pe șantier pot fi re-duse prin asigurarea unor rute se-parate pentru pietoni și vehicule, demarcate adecvat, și prin prote-jarea suplimentară a pietonilor în locurile care presupun riscuri spe-ciale. Punctele de trecere necesită o atenţie deosebită.

3.5 Riscuri legate de utilajele de construcţii

Riscurile legate de utilajele de construcţii depind de ti-pul de echipamente analizate (utilaje de terasamente, echipamente de ridicare etc.) și de lucrări.

Riscurile legate de utilajele de terasamente (încărcă-toare-excavatoare, excavatoare cu cupă etc., inclusiv accesoriile acestora) pot include: răsturnarea utilajului, căderea de obiecte pe utilaj, defectarea indicatoarelor de securitate sau a altor indicatoare de avertizare etc.

Riscurile legate de echipamentele de ridicare (de exemplu, macarale-turn, macarale mobile etc., inclu-siv accesorii ale acestora precum cablurile) pot include: căderea de la înălţime a lucrătorilor în timpul operaţiunilor de instalare, operare și de-montare a echipamen-telor, prăbușirea echi-pamentului în timpul utilizării ca urmare a supraîncărcării sau în timpul ridi-cării și demontării și avariile cauzate de tehnicile defici-tare de utilizare a cablurilor etc. Demonstrarea compe-tenţei operatorului, obţinută în urma formării specifice pentru utilajele în cauză, planificarea și supravegherea adecvată a lucrărilor și stabilirea unor proceduri de in-specţie și întreţinere eficiente reprezintă câteva dintre măsurile care pot fi adoptate în vederea reducerii riscu-lui de accidente.

Directiva 2009/104/CE privind cerinţele minime de se-curitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă (27) face referire la aceste aspecte.

(27) Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerinţele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 260, 3.10.2009, p. 5.

Page 74: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

72

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

În vederea reducerii riscurilor se aplică directivele pri-vind piaţa internă [de exemplu, Directiva 2000/14/CE (28) privind zgomotul emis de echipamentele utili-zate în exterior și Directiva 2006/42/CE (29) privind echi-pamentele tehnice].

3.6 Riscuri legate de operaţiunile de manevrare manuală

În general, manevrarea manuală presupune ridicarea și deplasarea de greutăţi cu mâna sau prin forţa corpului. Multe persoane suferă vătămări ale spatelui, la braţe, mâini sau picioare atunci când ridică greutăţi în viaţa de zi cu zi, nu doar atunci când ridicarea unei singure greutăţi se dovedește a fi prea dificilă. Afecţiunile membrelor superioare se referă la gât, umeri, braţe, încheieturi, mâini și degete. Vătămările cauzate de activităţi repetitive (repetitive strain injuries, RSI) pot apărea în aproape orice loc de muncă în care se desfășoară activităţi manuale repetitive, în poziţii in-comode și pe perioade lungi de timp.

Acestea pot provoca dureri musculare, care la început pot fi temporare, dar pot evolua către afecţiuni cronice și incapacitante dacă aceste activități nu sunt gestio-nate corect și dacă primele simptome nu sunt recunos-cute și tratate.

Vătămările cumulative se pot amplifica în timp, provo-când dureri și disconfort în zona spatelui, în mâini, bra-ţe și picioare. Majoritatea cazurilor pot fi evitate prin punerea la dispoziţie a unor echipamente de ridicare adecvate și prin asigurarea unei formări corespunză-toare atât în ceea ce privește manipularea manuală, cât și utilizarea echipamentelor în condiţii de securi-tate.

De asemenea, se aplică Directiva 90/269/CEE  (30) pri-vind manipularea manuală a încărcăturilor atunci când există un risc specific de accidentare a lucrătorilor în zona dorso-lombară.

(28) Directiva 2000/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la zgomotul emis de echipamentele utilizate în exte-rior, JO L 162, 3.7.2000, p. 1.

(29) Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice și de modificare a Directivei 95/16/CE (reformare), JO L 157, 9.6.2006, p. 24.

(30) Directiva 90/269/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerinţele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători și, în special, de producere a unor afecţiuni dorso-lombare [a patra directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Direc-tiva 89/391/CEE], JO L 156, 21.6.1990, p. 9.

3.7 Riscuri legate de posturi incorecte

Există riscuri de accidente de mun-că sau boli profesionale ca urmare a posturilor incomode și a eforturilor fi-zice intense sau repetitive. Pot apărea vătămări cumulative, existând și alte similitudini cu riscurile din exemplul precedent.

În multe cazuri, riscurile pot fi reduse prin reamenajarea locului de muncă și analizarea materialelor și echipa-mentelor puse la dispoziţie.

3.8 Riscuri legate de utilizarea explozivilor

Explozivii creează riscuri de vătămare ca urmare a ex-ploziilor, proiectării sau împrăștierii materialelor, a va-porilor toxici și suprapresiunii.

Explozivii trebuie depozitaţi, transportaţi și utilizaţi în condiţii de siguranţă și securitate.

Sunt necesare sisteme de lucru în condiţii de securita-te, prin care să se prevină rănirile ca urmare a explozii-lor sau a împrăștierii materialelor.

3.9 Riscuri legate de instabilitate

Riscul de vătămare poate apărea ca urmare a căderii obiectelor de la un nivel superior sau a prăbușirii struc-turilor, terasamentelor și utilajelor.

Instabilitatea poate afecta negativ echipamentele existente pe șantier sau în apropierea acestuia, struc-turile noi în curs de construcţie și structurile tempo-rare ridicate în cadrul lucrărilor de construcţii. Pier-derea integrităţii structurale poate fi cauzată de mai mulţi factori. Aceștia includ deficienţe de proiectare, în special în cazul lucrărilor temporare, neexecutarea lucrărilor în conformitate cu proiectul și lipsa moni-torizării corecte a aspecte-lor neprevăzute care pot apărea în timpul lucrărilor.

Excavaţiile complexe precum tunelurile, puţurile și excavaţiile adânci în zone urbane necesită o pruden-ţă deosebită. Unele terasamente, precum barajele din pământ, pot fi afectate, de asemenea, de insta-bilitate.

Page 75: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

73

Peric

ole

și ri

scur

i pe

parc

ursu

l tut

uror

eta

pelo

r unu

i pro

iect

de

cons

truc

ții –

exe

mpl

e

3.10 Riscuri legate de sănătatea) Riscuri fizice (zgomot, vibraţii, arsuri, tempe-raturi extreme, condiţii meteorologice etc.)

Zgomot

Expunerea la zgomote puternice poate afecta permanent auzul unei persoa-ne. Aceasta se poate întâmpla mai ales atunci când expunerea la zgomote ridi-cate reprezintă o parte constantă a sar-cinii de lucru.

Expunerea ocazională sau redusă are mai puţine șanse să provoace afecţiuni,

dar o singură expunere la un zgomot extrem de pu-ternic poate provoca vătămări instantanee. Zgomotul mai poate crea riscuri de securitate atunci când împie-dică lucrătorii să comunice efectiv sau să audă semna-lele de avertizare.

Pierderea auzului poate fi temporară sau permanentă.

Expunerea la zgomot poate fi generată nu doar de echi-pamentele operate, ci și de instalaţiile fixe (de exemplu, un generator) sau de activităţile unui alt lucrător.

Cine poate fi afectat?• Lucrătorii care utilizează unelte acționate electric, pre-

cum: - perforaroare de beton, pervibratoare și compactoa-

re;- mașini de șlefuit, concasoare și tăietoare cu disc;- ciocane rotopercutoare; - ciocane de dăltuit;- fierăstraie cu lanț; - unelte care funcționează prin detonarea unui

cartuș și- scarificatoare sau vibropile.

• Lucrătorii care operează instalații grele sau mașini de control pe șantier și orice persoane din apropierea acestora.

Directiva 2003/10/CE  (31) privind zgomotul prevede adoptarea anumitor măsuri pentru reducerea riscurilor provocate de expunerea la zgomot.

Vibraţii

Vibraţiile provenite de la uneltele, echipamentele sau procesele mecanice de mână pot afecta mâinile și bra-ţele lucrătorilor, provocând „sindromul de vibraţie mâ-nă-braţ”. Aceasta este o afecţiune dureroasă, ireversibi-lă, care include „boala degetelor albe”. Efectele acesteia

(31) Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerinţele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţi fizici (zgomot) [a șaptesprezecea directivă specială în sen-sul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 42, 15.2.2003, p. 38.

constau în tulburări de circulaţie a sângelui, leziuni ale nervilor și mușchilor și pierderea capacităţii de prindere cu mâna.

Principalele surse de vibraţii pro-venite de la uneltele mecanice de mână sunt ciocane de demolare, perforatoare, ciocane perforatoare, polizoare unghiulare, fierăstraie cu lanţ și fierăstraie circulare de mână.

Durerile de spate pot fi provocate sau agravate de vi-braţiile vehiculelor sau mașinilor, care trec prin scaunul vehiculului și se transmit, prin fese, în corpul conducă-torului. Acestea sunt cunoscute ca vibraţii transmise întregului corp. Vibraţiile transmise întregului corp mai pot fi provocate de statul în picioare pe o platformă, vehicul sau mașină care vibrează. În acest caz, vibraţiile se transmit către operator prin picioare.

Principalele surse de vibraţii sunt excavatoarele, mașinile de încărcat cu roţi, mașinile pe șenile, grede-rele, screperele, basculantele, basculantele articulate, screperele cu roţi (motor) și motostivuitoarele pentru teren accidentat.

Directiva 2002/44/CE (32) impune combaterea riscurilor generate de vibraţii.

Arsuri

Atingerea obiectelor fierbinţi atunci când se lucrează în apropierea acestora creează riscul de arsuri. Alte ca-uze de arsuri sunt scurgerea de lichide, vapori și gaze fierbinţi. Arsurile mai pot fi provocate de expunerea la agenţi chimici și electricitate.

Temperatură

Temperaturile trebuie să fie adecvate metodelor de lucru și cerinţelor fizice ale lucrării. Temperatura din zonele de odihnă, spaţiile de cazare și de prim ajutor trebuie să fie adecvată utilizării în condiţii normale a acestora. Dacă se folosește o instalaţie de ventilaţie, aceasta trebuie menţinută în stare de funcţionare și nu trebuie să expună lucrătorii la curenţi de aer dăunători sănătăţii.

Lucrătorii în construcţii pot fi expuși unor temperaturi extreme ca urmare a activităţilor pe care le execută.

Lucrătorii se pot confrunta cu temperaturi înalte și cu riscul de hipertermie în timpul unor lucrări precum:• demolarea rezervoarelor de topire a metalelor;

(32) Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European și a Consiliu-lui din 25 iunie 2002 privind cerinţele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile gene-rate de agenţi fizici (vibraţii) [a șaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] – Declaraţie comună a Parlamentului European și a Consiliului – JO L 177, 6.7.2002, p. 13.

Page 76: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

74

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

• sudură, în special în spații înguste;• lucrul în săli cu instalații în funcțiune, la care se adau-

gă factori suplimentari precum utilizarea de aparate de respirație atunci când, de exemplu, se îndepărtea-ză azbestul și

• reconstrucția furnalelor.

Lucrările trebuie planificate astfel încât să se evite aces-te situaţii. Atunci când acest lucru nu este posibil, tem-peraturile trebuie menţinute la un nivel cât mai scăzut, lăsând instalaţiile să se răcească pe perioade mai lungi și prin creșterea ventilării cu aer rece.

Lucrătorii se pot confrunta cu temperaturi extrem de joase în locuri precum magaziile frigorifice. Încă o dată, lucrările trebuie planificate astfel încât să se evite aces-te situaţii. Atunci când acest lucru nu este posibil, tem-peraturile trebuie să fie pe cât posibil moderate.

Se recomandă consultarea experţilor, pentru a se de-termina dacă este posibilă reducerea perioadelor de lucru în condiţii extreme și ce măsuri de precauţie su-plimentare se impun. Trebuie să verificaţi dacă legisla-ţia statului membru în cauză conţine prevederi specifi-ce în acest sens.

Condiţiile meteorologice

Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva influenţelor atmosferice care le pot afecta negativ securitatea și să-nătatea.

Condiţiile meteorologice care pot crește riscurile la adresa sănătăţii și securităţii includ: • vânturi puternice;• precipitații – ploi și zăpadă; • condiții de polei;• umiditate ridicată;• expunerea la efecte negative ale soarelui;• temperaturi extreme.

Vânturile puternice pot afecta negativ operarea maca-ralelor și a altor dispozitive de ridicare, în special atunci când se manipulează materiale cu suprafaţă întinsă, precum căptușeli, table de acoperiș și panouri din co-fraje. De asemenea, vânturile puternice pot afecta ne-gativ lucrătorii care manipulează panouri ușoare cu su-prafeţe întinse, cum ar fi atunci când se montează table de acoperiș și platforme din metal.

Vremea nefavorabilă este un factor de stres general pentru organism. Temperaturile ridicate din timpul ve-rii pot conduce la hipertermie sau arsuri provocate de radiaţiile ultraviolete.

Temperaturile scăzute pot crește efectele negative ale uneltelor vibratoare, dar și riscul de răceli și infecţii.

Trebuie să verificaţi măsura în care statele membre au introdus aceste cerinţe ale directivei în legislaţiile na-ţionale.

Praf

Praful este dăunător căilor respiratorii și aparatului respi-rator. Unele tipuri de praf sunt carcinogene (cum ar fi az-bestul).

Praful poate fi generat de:• înlăturarea structurilor din azbest în timpul renovărilor;• tăierea lemnului;• cioplirea și tăierea cărămizilor, panourilor, betonului și

pietrei; • manipularea cimentului și a altor

pulberi.

Două directive sunt de interes special în ceea ce privește expunerea la praf: Directiva 2004/37/CE  (33) privind ex-punerea la agenţi cancerigeni sau mu-tageni la locul de muncă și Directiva 2009/148/CE (34) privind expunerea la azbest. Ambele directive impun apli-carea de măsuri de control.

b) Riscuri chimice și biologice

Riscuri chimice

Riscurile chimice de pe șantierele de construcţii au di-ferite surse, inclusiv:

• substanțele chimice care există pe șantier înainte de începerea lucrărilor. Aceste surse pot fi naturale sau ar-tificiale;

• substanțele chimice care fac parte din procesul de construcție și

• riscurile chimice ca produs secundar al unui proces de construcții.

Riscurile de primul tip apar în principal în timpul lu-crărilor de demolare și de curăţare a depozitelor de deșeuri și a suprafețelor abandonate. Azbestul poate fi găsit în structuri existente, unde a fost folosit pen-tru protecția împotriva incendiilor sau pentru izolaţie. O gamă largă de substanţe chimice pot fi generate de foste procese industriale, de exemplu la amplasa-mentele vechilor cocserii, unde instalaţiile și solul pot fi contaminate.

(33) Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscu-rilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului], JO L 158, 30.4.2004, p. 50.

(34) Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecţia lucrătorilor împotriva ris-curilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, JO L 330, 16.12.2009, p. 28.

Page 77: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

75

Peric

ole

și ri

scur

i pe

parc

ursu

l tut

uror

eta

pelo

r unu

i pro

iect

de

cons

truc

ții –

exe

mpl

e

Posibila prezenţă a agenţilor chimici trebuie să fie ana-lizată în detaliu, fiind necesară adoptarea unor măsuri de protecţie adecvate înainte de începerea lucrărilor. Adeseori, măsurile includ și protecţia mediului.

Riscurile chimice aparţinând celui de al doilea tip sunt provocate de agenţii chimici utilizaţi în timpul procesului de construc-ţie. Acestea pot apărea în urma evaporării solvenţilor utilizaţi pentru vopsele, lacuri, emailuri și adezivi. Solvenţii sunt toxici pen-tru sistemul nervos și pot provoca leziuni cerebrale. Izocianaţii și rășinile epoxidice din vopsele, adezivi și lianţi pot irita pielea și plămânii și pot conduce la reacţii alergice severe și astm. Aceste exemple sunt orien-tative și nu reprezintă o listă completă.

În general, riscurile chimice de acest tip pot fi evitate dacă se utilizează materiale mai puţin periculoase. În etapa de proiectare și planificare poate fi analizată in-troducerea unor materiale înlocuitoare, care pot con-tribui la reducerea riscurilor chimice. Măsurile de pro-tecţie împotriva riscurilor rămase depind de agentul în cauză și de posibilele metode de lucru.

Exemplele de riscuri chimice care apar ca produs se-cundar al unui proces de construcţie includ praful pro-dus la găurire, tăiere cu fierăstrăul sau batere cu cioca-nul. Gradul de expunere depinde de metodele de lucru și de echipamentele utilizate. Se va acorda prioritate evitării riscurilor, prin utilizarea unor metode sigure de lucru, între altele.

Directiva 98/24/CE  (35) privind riscurile legate de pre-zenţa agenţilor chimici la locul de muncă prevede adoptarea de măsuri pentru protejarea lucrătorilor îm-potriva riscurilor chimice.

Riscuri biologice

De obicei, agenţii biologici pot fi prezenţi în sol, în conductele de canalizare sau de drenaj, în spaţiile goale ale acoperișurilor, mansarde și subsoluri, în tur-nuri de răcire a apei, materiale degradate și în anumi-

te locuri de muncă precum spi-talele și laboratoarele în care se utilizează materiale cu risc biolo-gic. Acești agenţi pot fi transmiși pe calea aerului. Pot fi eliberaţi în urma unor operaţiuni precum demolarea spaţiilor contaminate și îndepărtarea ipsosului conta-minat.

(35) Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

Alte exemple de riscuri biologice sunt excrementele de porumbei sau boala Weill, provocată de apa contaminată de șobolani.

Posibila existenţă a unor agenţi biolo-gici ar trebui avută în vedere și trebuie să se stabilească măsurile adecvate de protecţie înainte de începerea lu-crărilor. Uneori, acestea trebuie să fie însoţite și de măsuri de protejare a mediului.

Directiva 2000/57/CE (36) introduce cerinţe speciale.

c) Riscuri de incendiu, explozie și asfixiere

Riscuri de incendiu

Riscurile de incendiu de pe șantier au numeroase sur-se, precum:• utilizarea lichidelor inflamabile;• utilizarea tehnicilor de sudură sau

de tăiere abrazivă în locuri care nu sunt pregătite în mod adecvat pentru astfel de lucrări;

• utilizarea gazelor lichide împreună cu flăcări deschise și

• materiale inflamabile și combus-tibile precum petrol, cherestea și ambalaje.

Lucrul în aer comprimat presupune riscuri sporite de incendiu. Riscurile de incendiu aferente lucrului în spa-ţii înguste, cu evacuare dificilă, necesită, de asemenea, o atentă analiză.

Riscuri de explozie

Mediile explozive pe șantierele de construcţii pot fi rezultatul procese-lor aferente lucrărilor de construcţii sau altor procese industriale.

Directiva 1999/92/CE (37) privind me-diile explozive impune adoptarea unor măsuri de precauţie deosebite.

Riscurile de explozie apar de obicei ca urmare a:• utilizării de solvenți și a aprinderii prin scânteie;• electricității statice (poate aprinde explozivii);

(36) Directiva 2000/57/CE a Comisiei din 22 septembrie 2000 de modi-ficare a anexelor la Directivele 76/895/CEE și 90/642/CEE ale Con-siliului de stabilire a conţinuturilor maxime de reziduuri de pesti-cide din și de pe fructe și legume și anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume, JO L 244, 29.9.2000, p. 76.

(37) Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii și securităţii lucrătorilor expuși unui potenţial risc în medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sen-sul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 23, 28.1.2000, p. 57.

Page 78: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

76

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

• mediului exploziv din canale;• avarierii conductelor care conțin gaze explozive și• munițiilor neexplodate aflate sub pământ.

Înlocuirea în măsură cât mai mare a materialelor explo-zive, explorarea atentă a solului și formarea lucrătorilor reduc riscul de explozii.

Riscuri de asfixiere

Riscurile de asfixiere apar în locurile în care există gaze toxice sau în care gazele au înlocuit oxigenul, condu-când la o atmosferă irespirabilă. Sistemele de canalizare, inclusiv cele proiectate pentru transportul apelor de su-prafaţă, trebuie să fie verificate înainte de intrare, la fel ca orice alte spaţii înguste. Intoxicarea acută cu hidro-gen sulfurat (H2S) sau deficienţa de oxigen pot provoca decesul.

Pulberile fine pot, de asemenea, să provoace un risc de asfixiere.

d) Riscuri de înec

Riscurile de înec apar la:• traversarea unei ape pentru a ajunge la locul de muncă;• lucrul deasupra sau în apropierea unei ape;• căderea în silozuri care conțin cereale sau pulberi fine și

• efectuarea de lucrări subac-vatice cum ar fi betonarea sub-acvatică.

Chiar și bunii înotători riscă să se înece dacă suferă vătămări în timpul căderii. Înotul în ape reci și pericolele generate de curenţi puternici și vârtejuri periculoase sunt cauze frec-vente ale înecului.

3.11 TransportRiscurile legate de transport pot apărea în timpul că-lătoriei către și de la locul de muncă, atunci când lu-crătorii se deplasează în interes de serviciu. Asigurarea unui nivel mai ridicat de securitate se poate realiza prin pregătirea suplimentară a conducătorilor auto, reduce-rea orelor de lucru și furnizarea unor vehicule de bună calitate și bine întreţinute.

Transportul pe șantier creează riscuri suplimentare pentru pietoni. Locurile riscante pentru pietoni sunt punctele de acces ale vehiculelor. Alcătuirea unor planuri de transport bine pregătite, care ţin seama de aceste riscuri, va contribui la reducerea accidentelor.

3.12 IgienăLipsa igienei generale pe un șantier de construcţii poa-te provoca riscuri inutile la adresa sănătăţii. Se impun:• asigurarea unor spații de spălare decente (inclusiv

dușuri, dacă este nevoie) pentru a permite lucrătorilor să se curețe eficient de contaminanți;

• asigurarea, în anumite cazuri, a unor articole de îmbrăcăminte speciale, astfel încât îmbrăcă-mintea obișnuită și pielea expu-să să nu fie contaminate de sub-stanțe dăunătoare;

• instruirea lucrătorilor în legătură cu măsurile de precauție necesa-re pentru combaterea riscurilor specifice;

• menținerea în stare de curățenie a zonelor de lucru și a spațiilor destinate să asigure confortul lucrătorilor și

• asigurarea unei igiene alimentare adecvate și elimina-rea în condiții de siguranță a alimentelor alterate care pot atrage dăunătorii.

3.13 Alte riscuriAlte riscuri includ, între altele:• lichide sub presiune (aer comprimat, circuite hidrau-

lice),• lucrul în spații înguste (galerii, rezervoare),• stresul la locul de muncă (discrepanță între capacita-

tea lucrătorilor și condițiile de lucru),• violență la locul de muncă (de exemplu, tâlhărie),• radiații ionizante și neionizante (laser, comunicații ra-

dio),• nanoparticule,• câmpuri electromagnetice (38),• radiații optice artificiale (39),• risc crescut de accidentare și îmbolnăvire ca urmare a

efectelor combinate provocate de mai multe pericole (efecte sinergice/multifactoriale).

Este necesară consultarea directivelor europene pri-vind protecţia lucrătorilor.

Acestea și alte riscuri pot apărea în urma activităţilor de construcţii și a proceselor industriale desfășurate în apropierea șantierului (de exemplu, lucrări în interiorul sau apropierea unei rafinării petroliere, unei centrale nucleare etc.).

(38) Directiva 2008/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 de modificare a Directivei 2004/40/CE pri-vind cerinţele minime de securitate și sănătate referitoare la ex-punerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (câmpuri electromagnetice) [a optsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 114, 26.4.2008, p. 88.

(39) Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate și de sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri gene-rate de agenţii fizici (radiaţii optice artificiale) [a nouăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Direc-tiva 89/391/CEE], JO L 114, 27.4.2006, p. 38.

Page 79: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 80: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 81: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

79

4.1 Etapa de elaborare a proiectului lucrării ..........................................................................................................80

4.1.1 Începerea proiectului ....................................................................................................................................................................... 80

4.1.2 Etapa de proiectare ........................................................................................................................................................................... 82

4.1.3 Finalizarea pregătirilor înainte de începerea lucrărilor de construcții ............................................................................ 92

4.2 Etapa de execuţie a lucrării .............................................................................................................................. 103

4.2.1 Etapa de construcţie .......................................................................................................................................................................103

4.2.2 Finalizarea construcţiei ..................................................................................................................................................................109

4.2.3 Perioada ulterioară construcției .................................................................................................................................................111

4 Gestionarea riscurilor în timpul proiectelor de construcții

Page 82: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

80

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Prezentul capitol conţine orientări practice privind mo-dul în care diversele părţi interesate pot gestiona în mod eficace riscurile pe parcursul diferitelor etape ale lucrării, de la începutul lucrărilor de construcţii până la finalizarea acestora și pe durata etapei ulterioare construcţiei.

Este important de reţinut că directiva se aplică tutu-ror lucrărilor de construcţii și că toate lucrările de con-strucţii fac parte dintr-un proiect. Aceasta înseamnă, de exemplu, că cele mai simple și rapide lucrări de în-treţinere și reparaţii la o clădire trebuie să facă obiectul unui proiect de construcţii. Soluţia constă în aplicarea pragmatică și practică a directivei, astfel încât obligaţii-le părţilor interesate și cerinţele de securitate și sănăta-te să fie îndeplinite fără a impune sarcini inutile părţilor interesate. Acest capitol din prezentul ghid se interpre-tează în consecinţă, în special de către cei implicaţi în proiecte de dimensiuni foarte mici.

Directiva menţionează două etape principale:• etapa de pregătire, care include începerea proiectului,

proiectarea și pregătirea înainte de începerea lucrărilor;• etapa de execuție a lucrării, care presupune în speci-

al lucrări de construcții pe șantier până la finalizarea proiectului.

După finalizarea proiectului, pe șantier se pot desfășura și alte activităţi. Această etapă este adeseori cunoscută ca etapa ulterioară construcţiei. În practică, aceasta pre-supune proiecte noi, deoarece directiva se aplică tuturor lucrărilor de construcţii, indiferent de dimensiune.

4.1 Etapa de elaborare a proiectului lucrării

4.1.1 Începerea proiectului

Etapa de pregătire a proiectului este perioada cuprinsă între începerea proiectului și momentul în care pot în-cepe lucrările pe șantier.

Aceasta poate include începerea, selectarea beneficiari-lor și a altor părţi interesate, planificarea, studiile și inves-tigaţiile, programarea, proiectarea și pregătirile înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor de construcţii.

Toţi cei implicaţi în proiecte de construcţii trebuie să ţină seama de aspectele de securitate și sănătate aflate în sfe-ra lor de influenţă și control, începând din etapa de ela-borare a proiectului lucrării. Atunci când se proiectează și se planifică un proiect, securitatea și sănătatea lucrători-lor trebuie să se afle întotdeauna în centrul preocupărilor. Acesta este un aspect fundamental pentru succesul unui proiect. Protejarea celorlalte părţi, cum ar fi publicul, tre-buie să fie luată, de asemenea, în considerare.

În acest moment, beneficiarii sau diriginţii de șantier și coordonatorii din etapa de elaborare trebuie să înde-plinească anumite funcţii în cadrul proiectului.

➜ A se vedea punctul 2.3, Părţile interesate în cadrul unui proiect de construcții, p. 35

În multe proiecte, etapa de elaborare a lucrărilor se su-prapune cu cea de execuţie, de exemplu atunci când lucrările de proiectare continuă după începerea lucră-rilor de construcţii pe șantier.

a) Care sunt părţile interesate implicate în activităţile iniţiale de pregătire a proiectului?Beneficiarii iniţiază proiectele prin decizia de a desfășura sau de a încredinţa unor alte părţi sarcinile care presupun lucrări de construcţii. Alte părţi interesate implicate în prima etapă includ consilierii de gestionare a proiectului, proiectanţii și alţi experţi (de exemplu, specialiști consul-tanţi). Întreprinderile specializate în furnizarea de struc-turi finalizate, care se pot utiliza fără implicarea lor ulte-rioară directă în executarea construcției, și întreprinderile similare care vor întreţine apoi aceste structuri reprezintă alte părţi interesate care pot fi implicate în acest moment, la fel ca și contractanţii și furnizorii de bunuri și servicii. Toate aceste părţi trebuie să își cunoască responsabilită-ţile, în special cele prevăzute în Directiva-cadru 89/391/CEE, Directiva 92/57/CEE, care face obiectul prezentului ghid, și alte directive din domeniul protecţiei muncii.

Beneficiarii pot desemna diriginţi de șantier pentru lucră-rile de construcţii. Directiva prevede că aceștia desem-nează coordonatori pentru orice șantier pe care este pre-zent mai mult de un contractant.

➜ A se vedea punctul 2.3, Părţile interesate în cadrul unui proiect de construcții, p. 35

Bune practici:

Desemnarea unui coordonator-șef atunci când există mai mulți coordonatori pentru fiecare etapă (de exemplu, pregătire și execuție).

b) Care sunt principalele aspecte/interese care trebuie luate în considerare în timpul primei etape de pregătire a proiectului?Principalele aspecte și interese ale adoptării unei abor-dări structurate pentru securitatea și sănătatea în mun-că includ, în special:

Stabilirea echipelor de proiect care au competenţele necesare (cunoștinţe, expertiză, aptitudini și experien- ţă) în privinţa securităţii și sănătăţii în muncă, precum și resursele pentru a finaliza cu succes un proiect

Bune practici:

Proiecte de mari dimensiuni: beneficiarii care apelea-ză la consultanță din partea experților privind persoa-nele care trebuie să facă parte din echipa de proiect, competențele și resursele pe care aceștia trebuie să le posede pentru a asigura securitatea și sănătatea în muncă; ei elaborează și utilizează criterii de selecție corespunzătoare.

Microproiecte (proiecte care implică un singur contractant și care durează doar câteva zile): benefi-ciarii care utilizează contractanți despre care știu, din experiența anterioară, că posedă capacitatea de a desfășura lucrarea propusă în condiții de siguranță.

Page 83: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

81

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

Stabilirea unor metode cuprinzătoare de gestionare a proiectului în ceea ce privește securitatea și sănă-tatea în muncă, astfel încât toate părţile interesate să cunoască rolul care le revine și modul în care trebuie să coopereze și să se coordoneze cu ceilalţi

În conformitate cu articolul 4, beneficiarii sau diriginţii de șantier trebuie să îndeplinească sarcini importante.

Asigurarea existenţei unor proceduri adecvate în timpul etapei de proiectare și a celorlalte activi-tăţi de pregătire a proiectului reprezintă o măsură esenţială

Bune practici:

Proiecte de mari dimensiuni: beneficiarii apelează la consultanță din partea experților în ceea ce privește gestionarea aspectelor de securitate și sănătate aferente proiectelor lor și persoanele care asigură aplicarea acestor proceduri.

Microproiecte: beneficiarii stabilesc împreună cu contractanții lor o serie de reguli simple de coordonare prin care să asigure securitatea.

Identificarea necesităţilor beneficiarului, astfel încât ele să fie îndeplinite simultan cu minimizarea riscu-rilor pentru lucrătorii în construcţii

Bune practici:

Proiecte de mari dimensiuni: studii prin care să fie analizate necesitățile beneficiarilor și opțiunile care presupun soluții constructive și selectarea de soluții posibile care nu creează riscuri inutile.

Microproiecte: idem, dar mai pragmatic (de exemplu, în loc să se înlocuiască parțial un acoperiș defect în timp, se înlocuiește întregul acoperiș, astfel încât schela să se ridice o singură dată, ceea ce crește securitatea și reduce costurile pe termen lung).

Identificarea altor persoane a căror securitate și sănătate pot fi afectate negativ în urma proiectului și stabilirea procedurilor de lucru cu acestea sau cu intermediari adecvaţi

Bune practici:

Proiecte de mari dimensiuni: analize formale și stabilirea unor relații de lucru [de exemplu, întreprinderi învecinate, întreprinderi utilizatoare (spitale, școli etc.), autorități rutiere, chiriași etc.]

Microproiecte: contactarea acestor persoane și examinarea problemelor și soluțiilor.

Colectarea informaţiilor privind starea șantierului, împrejurimile acestuia și soluţiile tehnice și de pro-iectare posibile

Bune practici:

Proiecte de mari dimensiuni: stabilirea unui plan al ne-cesităților de informare și desemnarea unor membri ai echipei/altor persoane care să colecteze și să analizeze informațiile colectate, pentru a stabili soluții posibile.

Microproiecte: discuții cu proiectantul și/sau contrac-tantul pe șantierul propus.

Pe măsura evoluţiei proiectului și adoptării altor decizii, aplicarea evaluării riscului la aspectele pre-vizibile privind securitatea și sănătatea în muncă și aplicarea principiilor generale de prevenire

Bune practici:

Proiecte de mari dimensiuni: fiecare parte interesată contribuie la eliminarea pericolelor și reducerea riscurilor; echipa extinsă a proiectului efectuează analize structurate formale, pe măsura evoluției proiectelor și a altor lucrări pregătitoare.

Microproiecte: discuții cu proiectanți/contractanți exclusiv în ceea ce privește aspectele esențiale pentru asigurarea securității și sănătății.

➜ A se vedea punctul 1, Principii generale de pre-venire (PGP) privind securitatea și sănătatea în muncă, p. 17

Estimarea perioadelor de timp adecvate pentru fina-lizarea lucrărilor

Bune practici:

Proiecte de mari dimensiuni: analize oficiale specia-lizate ale planificării proiectelor, privind aspecte de securitate și sănătate.

Microproiecte: consultarea contractantului atunci când se discută și se stabilește o perioadă rezonabilă. Flexibilitate atunci când apar probleme neprevăzute de securitate sau sănătate.

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59

Asigurarea întocmirii planurilor de securitate și sănătate atunci când este necesar (și a analizării necesităţii unui document similar, atunci când nu se impune prin legislaţia naţională)

Bune practici:

Proiecte de mari dimensiuni: pregătirea de către coordo-nator ținând seama de recomandările din prezentul ghid.

Microproiecte: identificarea unei persoane care să pregătească un plan concis care să ia în calcul toate pericolele și nivelul de risc.

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59

Page 84: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

82

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

c) Lucrări în avans

Atunci când sunt identificate pericole care necesită o perioadă lungă de soluţionare (cum ar fi servicii și uti-lităţi, îndepărtarea azbestului etc.), este adesea util ca acestea să fie abordate înainte de finalizarea lucrărilor. De exemplu, existenţa unor cabluri de înaltă tensiune care împiedică lucrările de construcţie la un drum nou ar fi putut fi identificată în timpul etapei de proiectare a lucrărilor pentru a se lua măsuri astfel încât lucrătorii să nu fie expuși riscurilor.

d) Exemple din trei tipuri de proiecte de lucrări

Exemplul 79:

Construcţia unei clădiri noi de locuinţe cu șapte niveluri deasupra solului, parter pentru utilizare comercială și două niveluri subterane pentru garaje, în apropierea unei școli și a unui drum aglomerat

Soluții:

Faptul că școala și drumul se află în apropiere necesită insta-larea unei plase de siguranță în jurul schelelor, pentru a se evi-ta căderile de obiecte în afara șantierului. De asemenea, este necesară montarea unui gard cu intrare securizată, pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate, în special al elevilor.

Exemplul 80:

Construcţia unui garaj pentru un utilizator privat (familie) care să presupună mai puţin de 500 oameni-zile

Proprietarul casei este beneficiarul, fiind necesar un număr de contractanți/subcontractanți pentru desfășurarea lucrărilor (de exemplu, un contractant care să construiască garajul, un altul care să monteze instalația electrică).

Soluții:

Deoarece va fi implicat mai mult de un contractant, sunt necesari coordonatori în materie de securitate și sănătate. Proiectantul este de acord să desfășoare acest rol pentru activitățile anterioare construcției, iar unul dintre contractanți este desemnat în rol de coordonator pentru etapa de execuție.

Exemplul 81:

Construirea unei noi căi ferate într-o zonă rurală care presupune proiectanţi specializaţi diferiţi, precum și contractanţi specializaţi diferiţi

Lucrările de construcții sunt separate în două pachete [de exemplu, lucrări de amenajare a solului (excavații, balast, traverse și șine) și de electrificare (stâlpi, cabluri electrice, catenare)]. Fiecare dintre acești contractanți va avea subcontractanți.

Soluții:

Întreprinderea de căi ferate (beneficiarul) trebuie să desemneze coordonatori în materie de securitate și sănătate, deoarece proiectul va presupune mai mult de un contractant.

Printre problemele tipice pentru acest tip de proiect apărute în etapa de elaborare a acestuia se numără accesul la șantier. Pot fi necesare drumuri temporare. Proiectul trebuie să aibă în vedere astfel de lucrări temporare și proiectarea acestora, deoarece construcția lor poate presupune pericole suplimentare.

4.1.2 Etapa de proiectare

Trebuie remarcat că definiţia dirigintelui de șantier este generală și include proiectanţii care reprezintă un beneficiar [articolul 2 litera (c) din directiva privind șantierele]. Directiva se referă la proiectare în articolul 4, care conţine principiile generale aplicate în etapele de elaborare a proiectelor.

➜ A se vedea punctul 4.1.2 litera e), Cine este proiec-tantul?, p. 84 și Luarea în considerare a principii-lor generale de prevenire, p. 39

Directiva cere diriginţilor de șantier sau beneficiarilor să ţină seama de principiile generale de prevenire pe durata diferitelor etape ale proiectului. Coordonatorii în materie de securitate și sănătate în etapele de ela-borare a proiectului trebuie, între altele, să coordoneze punerea în aplicare a acestor cerinţe.

Prin urmare, se recomandă proiectanţilor să recunoas-că funcţiile legate de proiectare ale beneficiarilor, di-riginţilor de șantier și ale unor astfel de coordonatori și să își îndeplinească rolul de a contribui la reducerea accidentelor și bolilor profesionale în industria con-strucţiilor.

Următorul text va ajuta diriginţii de șantier, beneficiarii și coordonatorii în materie de securitate și sănătate în etapa de elaborare a proiectului să înţeleagă rolul pro-iectanţilor, iar pe proiectanţi să satisfacă așteptările pe care celelalte părţi interesate le au de la ei.

Page 85: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

83

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

Bune practici:

Spre deosebire de abordarea cu privire la stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru lucrările desfășurate pe șantiere (a se vedea anexa IV la directivă), directiva doar cere dirigintelui de șantier sau beneficiarului să țină seama de principiile generale de prevenire. Aceasta permite proiectanților o libertate considerabilă în a-și utiliza competențele profesionale pentru a prezenta soluții constructive satisfăcătoare, fără a fi constrânși de cerințe. Următorul text referitor la proiectare explică unele dintre aspectele esențiale și oferă un cadru al bunelor practici care permite evoluția lucrărilor de proiectare.

Este esenţial ca persoanele care selectează proiectanţii să se asigure pe cât posibil că persoanele desemnate au competenţele necesare pentru a-și îndeplini funcţiile pri-vind securitatea și sănătatea și că intenţionează să aloce suficiente resurse pentru această sarcină. Tipul, nivelul și sfera consultărilor care au loc înaintea desemnării vor de-pinde de dimensiunea și complexitatea lucrărilor, precum și de pericolele și riscurile care pot apărea pe parcursul acestora.

Proiectanţii pot avea o contribuţie majoră la securitatea și sănătatea în muncă prin identificarea și eliminarea pe-ricolelor, precum și prin reducerea riscurilor în toate eta-pele de proiectare.

Soluţionarea aspectelor de securitate și sănătate în mun-că trebuie să fie considerată drept o parte integrantă a bunei proiectări, împreună cu aspectele de natură esteti-că, funcţională, ușurinţa construcţiei, costurile etc.

Nu este indicat ca problemele de securitate și sănătate în muncă să fie luate în considerare după finalizarea unui proiect. Dacă se adoptă o astfel de abordare, există riscul să se constate că unele decizii iniţiale au fost nesatisfăcă-toare și să fie necesare lucrări suplimentare de reproiecta-re, care conduc la creșterea costurilor.

Înţelegerea potenţialelor pericole și riscuri care pot apă-rea în urma deciziilor de proiectare reprezintă o parte esenţială a competenţei unui proiectant. Aceasta nece-sită cunoștinţe suficiente despre activităţile de lucru (in-clusiv despre lucrările temporare pe care le vor necesita proiectele lor sau care pot fi afectate negativ de acestea).

Proiectanţii trebuie să adopte o atitudine corectă pri-vind pericolele și riscurile la adresa securităţii și sănătăţii în muncă, astfel încât să adauge valoare proiectului. Cu cât pericolele și riscurile potenţiale sunt mai grave, cu atât mai mult celelalte părţi interesate vor solicita proiectanţi-lor să depună toate eforturile pentru a le elimina printr-o bună proiectare.

Proiectarea de lucrări temporare (precum piloni tem-porari sau acces și spații de lucru temporare) care pot fi necesare în timpul lucrărilor de construcţii trebuie să ţină cont, de asemenea, de principiile generale de prevenire.

a) Părţile interesate

Există un număr de părţi interesate care pot contribui la etapa de proiectare:

Între acestea se pot număra:• proiectanți care dezvoltă proiecte luând în considera-

re principiile generale de prevenire;• beneficiari sau diriginți de șantier care se asigură că

proiectele respectă principiile directivei;• coordonatori în materie de securitate și sănătate în

etapa de elaborare a proiectului care coordonează lucrările proiectanților și ale celorlalte părți în această etapă, asigurându-se astfel că proiectele țin cont de principiile generale de prevenire;

• coordonatori în materie de securitate și sănătate în etapa de elaborare a proiectului care pot aduce o contribuție pentru a garanta că proiectele finalizate țin seama de necesitățile persoanelor care desfășoară lucrările de construcții încercând să respecte principi-ile generale de prevenire;

• contractanții, angajatorii și lucrătorii independenți care urmează să desfășoare lucrările de construcții ar putea, de asemenea, să aibă diverse contribuții;

• furnizori de materiale și utilaje (care pot fi încorporate în construcție sau utilizate pe parcursul lucrărilor);

• persoanele responsabile pentru orice activități de lucru continuu pe șantier, precum și persoanele res-ponsabile pentru activități noi după finalizarea pro-iectului;

• persoanele responsabile pentru locurile de muncă și activitățile din apropiere (inclusiv alte șantiere, siste-me de transport etc.), fie că sunt fixe sau temporare, care ar trebui să se asigure că activitățile lor nu sunt supuse riscului și că nu presupun riscuri pentru lucră-tori;

• persoanele responsabile pentru locuri și activități din apropiere care nu au legătură cu lucrările și care tre-buie să fie luate în considerare în scopuri de securita-te și sănătate și

• reprezentanții comunităților locale, oficialii aleși, func-ționarii și alți membri ai comunității.

Atunci când este posibil, proiectanţii pot lua în consi-derare un număr mai mare de părţi interesate, astfel încât:• să se asigure cooperarea între acestea; • să se adopte decizii adecvate de proiectare și• să fie puse la dispoziție informații esențiale, utile pro-

iectului în ansamblu.

Beneficiarii sau diriginţii de șantier, coordonatorii aces-tora în materie de securitate și sănătate în etapa de elaborare a proiectului și proiectanţii trebuie să deci-dă asupra celei mai bune metode pentru a-și îndeplini atribuţiile, astfel încât să contribuie la dezvoltarea pro-iectelor. Nu există o soluţie comună pentru acest as-pect. Trebuie să se acorde atenţie naturii și dimensiunii proiectului, precum și pericolelor la adresa lucrătorilor și altor părţi care trebuie să fie combătute și gestionate pe întreaga durată a proiectului.

Page 86: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

84

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Coordonatorii în materie de securitate și sănătate în eta-pa de elaborare a proiectului au sarcini de coordonare a proiectului în ceea ce privește securitatea și sănătatea.

Exemplul 82:

Utilizarea de către toți proiectanții a aceluiași model de informații referitoare la clădire (Building Information Model, BIM), un software de proiectare asistată de calculator care integrează activitatea mai multor pro-iectanți și care, între alte funcții, identifică unele dintre incompatibilitățile proiectelor), în vederea reducerii riscurilor generate de proiectele incompatibile.

b) Durata de viaţă

Abordarea adoptată de proiectanţi trebuie să ţină sea-ma de întreaga durată de viaţă, astfel încât să nu aibă în vedere doar elaborarea iniţială a proiectului construcţiei, ci și modul în care construcţia poate fi menţinută în stare de securitate, întreţinută, redecorată, renovată, reparată și, în cele din urmă, dezafectată. De asemenea, trebuie să se acorde atenţie și altor etape ale ciclului de viaţă al construcţiei atunci când există posibilitatea ca activităţi precum amenajarea, modificarea sau transformarea să fie proiectate și desfășurate de către alte părţi.

Aceasta înseamnă că proiectanţii trebuie să ia în conside-rare persoanele care pot fi expuse la pericole atunci când:• desfășoară lucrările de construcții propuse și• efectuează lucrări de construcții ulterioare pe parcursul

duratei de viață a construcției, în conformitate cu desti-nația de utilizare a acesteia, sfârșind cu demolarea.

Conform directivei privind șantierele, proiectanţii nu au obligaţia de a include în proiect securitatea și să-nătatea persoanelor care nu sunt implicate în lucrările de construcţii și care utilizează proiectul finalizat în alte moduri. Totuși, o astfel de măsură este benefică, nu în ultimul rând pentru îndeplinirea așteptărilor în sens extins ale beneficiarilor.

c) Proiectarea pentru securitatea celorlalţi

Bune practici:

În plus, proiectanții pot ține seama de:

• membrii publicului și alte persoane care nu sunt implicate în lucrările de construcții, dar care pot fi expuse la pericolele presupuse de acestea;

• persoanele care utilizează construcția finalizată ca loc de muncă (a se vedea mai jos) și

• persoanele care desfășoară lucrări de întreținere a construcției, care pot să nu fie considerate strict lucrări de construcții.

d) Proiectarea pentru utilizare

Într-o anumită etapă a proiectării, este necesar să se elaboreze un plan complet al modului în care va fi ex-ploatată construcţia finalizată, astfel încât proiectul să permită diferitelor persoane (de exemplu, proprietari,

ocupanţi și utilizatori) să respecte alte directive UE, pre-cum directiva privind locurile de muncă, și alte directive specifice în sensul directivei-cadru (89/391/CEE).

Deși directiva privind șantierele (92/57/CEE) nu pre-vede sarcini specifice ale proiectanţilor în acest sens, este în interesul beneficiarilor ca proiectele finalizate să poată fi date în exploatare fără a fi necesare modifi-cări costisitoare. Utilizatorii sau persoanele care cunosc necesităţile acestora sunt părţi interesate care pot fi consultate în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă.

Proiectanţii trebuie să consulte legislaţia internă a sta-telor membre pentru a cunoaște eventualele cerinţe suplimentare.

e) Cine este proiectantul?

Orice parte interesată poate lua decizii de proiectare. Nu doar proiectanţii tipici, precum arhitecţii, inginerii de construcţii civile și structurale iau astfel de decizii. Există de multe ori alţi specialiști, precum și proiec-tanţi, inclusiv de servicii mecanice și electrice, lifturi, straturi de acoperire și altele, care sunt specialiști de „proiectare, furnizare și amenajare”, precum și proiec-tanţi de lucrări temporare de susţinere. Se consideră că o persoană care selectează un anumit material sau substanţă ia o decizie de proiectare. Beneficiarii, con-tractanţii și alte persoane pot fi proiectanţi în măsura în care desfășoară lucrări de proiectare sau iau decizii de proiectare. Atunci când proiectanţii prezintă diver-se opţiuni altor persoane, cum ar fi beneficiarii, trebuie să se asigure că fiecare opţiune este adecvată pentru utilizare.

Exemplul 83:

Atunci când se proiectează o instalație de tratare a apelor uzate, este normal ca inițiativa proiectării să fie preluată de către inginerul de proces care cunoaște etapele de purificare biologică și echipamentele me-canice. Bineînțeles, responsabilul de proiect trebuie să aibă competențe care să îi permită să elaboreze pro-iectul în conformitate cu directiva privind șantierele.

Proiectanţii nu sunt implicaţi doar în proiectarea de lucrări noi. Lucrările de proiectare asociate amenajării, modificării, transformării, întreţinerii, redecorării, reno-vării, reparării și dezafectării sunt considerate a fi efec-tuate tot de proiectanţi.

f) Proiecte empirice

Deși, în mod normal, proiectele sunt înregistrate în format fizic sau electronic, există unele excepţii de la această regulă. Acesta este cazul deciziilor de proiec-tare empirice adoptate frecvent pe șantier, indiferent dacă lucrările sunt permanente sau temporare (inclu-siv lucrările pentru stâlpi de susţinere temporari și plat-formele temporare de lucru). Este necesar însă în con-tinuare ca aceste proiecte să ţină seama de principiile generale de prevenire.

Page 87: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

85

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

g) Identificarea pericolelor și gestionarea riscurilor

Identificarea pericolelor și gestionarea riscurilor re-prezintă procese esenţiale pe care proiectanţii trebuie să le înţeleagă și să le adopte pe durata procesului de proiectare.

Legislaţia națională se referă la acest aspect în diferite forme; totuși, există o poziţie comună, potrivit căreia proiectele trebuie să ţină seama de principiile generale de prevenire prin:• identificarea și eliminarea pericolelor și, atunci când

eliminarea totală nu este posibilă,• reducerea riscurilor generate de pericolele care nu au

fost eliminate și• respectarea „ierarhiei” principiilor generale de preve-

nire.

Obiectivul principal este de a se dezvolta proiecte care să permită, pe cât posibil, desfășurarea lucrărilor de construcţii în condiţii cât mai sigure, pe durata întregu-lui ciclu de viaţă al construcţiei.

➜ A se vedea punctul 1.3, Evaluarea riscurilor, p. 22

Bune practici:

Buna proiectare este de multe ori un proces iterativ care produce înregistrări precum dosare de proiec-tare, ipoteze de lucru, schițe, calcule, note pentru alți proiectanți etc.

Producerea de înregistrări scrise pe parcursul proce-sului de proiectare reprezintă o caracteristică a unei abordări bine gestionate, chiar dacă directiva nu prevede în mod specific înregistrările scrise. Pot exista situații în care avantajele înregistrărilor scrise sunt limitate, precum în cazul proiectelor simple în care un singur proiectant se ocupă de toate activitățile de proiectare într-o perioadă limitată de timp.

Bune practici:

Crearea de înregistrări privind aspecte de securitate și sănătate în muncă în aceeași manieră în care sunt înregistrate și alte aspecte, atunci când proiectele implică și alți proiectanți și echipe de proiect pentru perioade lungi de timp.

Etapele de proiectare

Există mai multe metode prin care proiectanţii împart procesul de proiectare în etape distincte.

Între acestea se numără:• adoptarea de planuri inițiale și detaliate;• proiectare conceptuală, schematică și detaliată și• un proces în cinci etape de 1. evaluare, 2. informare

privind proiectul (reprezentând două etape pregăti-toare), 3. proiectare conceptuală, 4. dezvoltarea pro-iectului, 5. proiectare tehnică sau detaliată.

De asemenea, cele mai simple proiecte pot presupune o singură etapă.

În general, numărul de etape sau procese de elaborare a proiectului nu este relevant pentru securitatea și să-nătatea în muncă. Esenţial este să se asigure că aborda-rea este structurată și practică și că aspectele relevante de securitate și sănătate sunt avute în vedere în fiecare etapă a proiectării.

Exemplul 84:

Mutarea amplasamentului propus al construcției în zone necontaminate sau mai puțin contaminate ale șantierului încă din etapa de proiectare conceptuală, pentru a se evita lucrul pe terenuri contaminate.

Structurarea procesului de proiectare

În timpul proiectării, proiectanţii trebuie să adopte o abordare structurată în ceea ce privește securitatea și sănătatea.

Bune practici:

Stabilirea necesităților beneficiarului.

Stabilirea persoanelor care trebuie să facă parte din echipa de proiectare și care trebuie să fie consulta-te sau implicate în alt mod pe măsură ce proiectul avansează.

Determinarea necesităților de informare în ceea ce privește proiectul.

Identificarea pericolelor care pot apărea ca urmare a proiectării în timpul lucrărilor, pe întreaga durată de viață a construcției și în egală măsură atunci când construcția este utilizată ca loc de muncă.

Eliminarea pericolelor, atunci când este posibil, și reducerea riscurilor generate de pericolele rămase prin respectarea principiilor generale de prevenire (analizarea/modificarea soluțiilor de proiectare, a metodelor de lucru, a materialelor etc.)

Furnizarea, prin intermediul proiectului, a unor infor-mații referitoare la riscurile lucrărilor care pot să nu fie evidente altor persoane.

Furnizarea de informații pentru dosarul de securitate și sănătate.

În anexa II, directiva semnalează o serie de activităţi care presupun riscuri specifice pentru securitatea și să-nătatea lucrătorilor. Acestea trebuie să beneficieze de o atenţie specială din partea proiectanţilor.

h) Determinarea necesităţilor beneficiarului

Acestea pot fi legate exclusiv de utilizarea construcţiei finalizate, dar pot exista și alte informaţii esenţiale care ar trebui obţinute de la beneficiar.

Page 88: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

86

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Exemplul 85:

Cerințe privind amenajările ulterioare și planuri pe termen lung pentru dezvoltarea viitoare a construc-ției prin planificarea modificărilor și anticiparea trans-formării pentru alte utilizări.

În astfel de cazuri, proiectarea poate avea loc astfel încât lucrările ulterioare de proiectare și construcții să nu devină inutil de complexe și dificile.

i) Stabilirea membrilor echipei de proiect și a persoanelor consultate sau implicate pe par-cursul dezvoltării proiectului

Se consideră că echipa de proiectare deţine cunoștinţele, competenţele, expertiza și experienţa necesară pentru realizarea lucrărilor, nu în ultimul rând deoarece o etapă fundamentală înainte de transmi-terea unei comenzi de către beneficiar și acceptarea acesteia de către proiectant este ca ultimul să îndepli-nească cerinţele beneficiarului legate de competenţă.

În majoritatea cazurilor, va fi necesară cooperarea cu celelalte persoane în vederea soluţionării aspectelor de securitate și sănătate în muncă. Aceasta poate presu-pune participarea unui număr mare de persoane. Între aceștia se pot număra proiectanţi specializaţi, persoane bine informate cu privire la posibilele metode de con-strucţii și membri ai echipelor beneficiarului care ur-mează să utilizeze și să întreţină construcţia finalizată, precum și specialiști în domeniul sănătăţii și securităţii.

De asemenea, va fi necesar să se ia în considerare modul în care beneficiarul sau dirigintele de șantier doresc să se implice, astfel încât aceștia să se asigure că planurile pro-iectanţilor ţin seama de principiile generale de prevenire. Momentul și maniera în care coordonatorul în materie de securitate și sănătate în etapa de elaborare a proiectului va coopera cu echipa de proiect este încă un aspect care trebuie să fie luat în considerare în cazul în care proiectul prevede desemnarea unui astfel de coordonator.

Bune practici:

Includerea contractanților, atunci când sunt desem-nați, în procesul de consultare, astfel încât expertiza acestora în materie de securitate și sănătate în muncă să contribuie la procesul de proiectare.

Implicarea persoanelor care vor participa la utilizarea, întreținerea și mentenanța ulterioară, deoarece aces-tea pot semnala eventuale pericole și posibilele me-tode de soluționare a acestora în etapa de proiectare.

j) Stabilirea necesităţilor de informare privind proiectul

În general, există trei elemente care trebuie avute în vedere atunci când se stabilesc necesităţile de infor-mare privind proiectul:

• informații despre mediul general în care va fi construită structura și amplasamentul propus al șantierului (inclusiv eventualele dosare de securitate și sănătate)

În mod normal, aceste informaţii se obţin în etapele iniţiale ale proiectului. Echipa de proiectare trebuie să revizuiască informaţiile și să identifice orice deficienţe, luând ulterior măsuri pentru remedierea acestora.

• informații privind necesitățile specifice ale benefi-ciarului și așteptările părților implicate în proiectare și construcție

Aceste aspecte trebuie clarificate împreună cu be-neficiarul înainte de începerea lucrărilor. Așteptările beneficiarilor pot include standardele de securitate și sănătate în muncă pe care aceștia doresc ca părţile interesate să le îndeplinească în etapele de pregătire, proiectare, construcţie și exploatare a construcţiei. Pro-iectanţii trebuie să prevadă astfel de așteptări și necesi-tatea de a își aduce contribuţia la îndeplinirea acestora.

• informații privind posibilele metode de construcție care pot fi utilizate

Acest ultim element depinde de soluţiile de proiectare avute în vedere. Proiectanţii trebuie să cunoască im-plicaţiile pentru securitatea și sănătatea în muncă ale acestor metode de construcţii. Alte părți interesate din echipa de proiect pot fi în măsură să sprijine proiectan-ţii, iar proiectanţii trebuie să asigure implicarea activă a acestora, ceea ce le va permite să înţeleagă mai bine potenţialele pericole și să își sporească cunoștinţele privind soluţiile alternative de proiectare.

k) Identificarea pericolelor care pot apărea pe durata ciclului de viaţă al construcţiei

Este necesară luarea în considerare a pericolelor la care sunt expuse persoanele pe durata lucrărilor și a ciclului de viaţă al mediului construit creat de proiect, astfel încât proiectanţii să poată avea un aport cât mai mare la îmbu-nătăţirea securităţii și sănătăţii în muncă. De asemenea, proiectanţii pot avea în vedere pericolele și riscurile care pot apărea pe durata exploatării ca loc de muncă și care pot fi eliminate sau reduse printr-o bună proiectare.

Identificarea pericolelor trebuie să aibă loc în fiecare dintre etapele de proiectare și să fie realizată de per-soane cu experienţa necesară. În cazul celor mai sim-ple proiecte, cunoștinţele și experienţa unei singure persoane se pot dovedi suficiente. Proiectele cele mai complexe pot necesita o abordare mai oficială, presu-punând formarea unei echipe de reprezentanţi ai păr-ţilor interesate și un sistem de analiză structurată.

Identificarea pericolelor în fiecare etapă trebuie să fie suficient de exactă pentru a permite adoptarea decizii-lor corecte. Abordarea în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă trebuie să fie integrată în practicile obișnuite de proiectare și în sistemele de verificare și aprobare. Modificarea deciziilor anterioare și refacerea proiectelor se pot dovedi o risipă de resurse.

Identificarea pericolelor în fiecare etapă de proiectare (concept, scheme și proiectare detaliată) trebuie să vi-zeze deciziile adoptate în acea perioadă și eventualele implicaţii ale acestora asupra securităţii și sănătăţii în

Page 89: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

87

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

muncă. Se recomandă adoptarea unei metode structu-rate, prin care să fie posibilă analizarea implicaţiilor fiecă-rei opţiuni de proiectare. Multe dintre întreprinderile de proiectare au instituit sisteme specifice pentru identifica-rea pericolelor, ca parte a sistemelor lor de asigurare a ca-lităţii. Acolo unde nu există astfel de sisteme, proiectanţii pot utiliza, în scop orientativ, liste de pericole generice.

➜ A se vedea punctul 3, Pericole și riscuri pe parcur-sul tuturor etapelor unui proiect de construcţii – exemple, p. 69

Identificarea pericolelor se poate realiza pe baza „pri-melor principii”, prin care se consultă o listă de pericole generice pentru fiecare aspect. Totuși, acest lucru se poate dovedi insuficient ca urmare a timpului și resur-selor consumate și a posibilităţii ca unele dintre cele mai complexe pericole să fie trecute cu vederea.

Cei mai indicaţi pentru identificarea pericolelor în eta-pa de proiectare sunt proiectanţii. Aceștia trebuie să posede suficiente cunoștinţe și experienţă privind as-pectele de securitate și sănătate în muncă și să poată identifica principalele pericole care trebuie să fie elimi-nate în fiecare etapă de proiectare.

Bune practici:

Exemple de pericole și probleme din etapa de elabo-rare a proiectului a căror analiză ar putea fi necesară:

• mediul general din jurul șantierului (inclusiv alte activități, clădiri, structuri, spații sau persoane, precum trecătorii, care pot fi afectate de lucrările de construcție);

• șantierul propriu-zis și activitățile desfășurate pe acesta;

• poziționarea noilor construcții, în orice etapă, și impli-cațiile pentru spațiul de lucru și spațiile de cazare desti-nate lucrătorilor pe durata lucrărilor de construcție;

• alegerea formei structurii și a materialelor pentru componentele principale;

• construirea pe șantier și fabricarea în afara șantierului;• poziționarea elementelor de proiectare, precum

camerele de control și principalele rute de serviciu;• orice lucrări temporare care pot fi necesare și

eventualele implicații ale contactului acestora cu lucrările de construcții;

• implicațiile logistice pentru circulația materialelor în interiorul și exteriorul șantierului;

• implicațiile pentru selectarea principalelor instalații de pe șantier;

• metodele de lucru care pot fi adoptate pe durata construcțiilor;

• expertiza și competențele conducerii, precum și baza de cunoștințe tehnice din industrie (inclusiv proiectanți, furnizori și contractanți), precum și cea a lucrătorilor;

• viitoarea utilizare ca loc de muncă a construcției finalizate;

• întreținerea, curățarea, redecorarea și celelalte ope-rațiuni permanente de mentenanță;

• cerințele pentru eventualele modificări viitoare;• demolarea eventuală;• căile de acces și ieșirile de urgență, având în vedere

gestionarea traficului.

Exemplul 86:

Exemple de pericole care necesită atenție în etapa de proiectare schematică:

• o analiză mai detaliată a aspectelor avute în vedere în etapa conceptuală, în condițiile în care deciziile principale au fost deja adoptate;

• activitățile comerciale și logistice de pe șantier, acordându-se o atenție deosebită celor cunoscute ca presupunând riscuri mai importante pentru securitatea și sănătatea în muncă pe durata ciclului de viață al construcției.

Exemplul 87:

Exemple de pericole care necesită atenție în etapa de proiectare detaliată:

• montarea și eventuala demontare a părților com-ponente ale construcției;

• montarea și eventuala demontare a construcțiilor temporare;

• ușurința în asigurarea bunei funcționări și întreține-rii părților individuale ale construcțiilor finalizate;

• cele de mai sus sunt valabile și în ceea ce privește aspectele de securitate și sănătate în muncă pe durata utilizării (recunoașterea faptului că acest aspect este de interes pentru beneficiar și utilizator, dar în temeiul directivei privind șantierele nu există o obligație pentru nicio persoană în acest sens).

Bune practici:

Existența unei note scurte referitoare la pericolele iden-tificate și, ulterior, la modul în care au fost abordate.

Includerea informațiilor relevante de securitate și sănătate în transferurile de proiecte dintre echipele de proiectare, pentru a se reduce probabilitatea luării unor decizii importante de către cei care nu înțeleg toate implicațiile.

l) Luarea în considerare a principiilor generale de prevenire

Evitarea riscurilor prin eliminarea pericolelor

Primul și cel mai important dintre principiile generale de prevenire este evitarea riscului prin eliminarea pericole-lor. Acest principiu trebuie să fie adoptat de fiecare dată când este posibil. O astfel de abordare este relativ ușor de stabilit în etapa iniţială (sau conceptuală) a lucrărilor, dar tot mai dificilă pe măsură ce lucrările avansează.

➜ A se vedea punctul 1.2, Principii generale de pre-venire, p. 18

Page 90: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

88

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Exemplul 88:

Reorganizarea planului general poate permite evitarea pericolelor legate de trafic din punctul de intrare pe șantier, atât pentru echipa de construcții, cât și pentru ceilalți utilizatori.

Este important să se recunoască faptul că persoanele suferă vătămări pe șantiere fie din cauza activităţilor pe care le desfășoară, fie ca urmare a mediului general de lucru (inclusiv activităţile altor persoane).

Astfel, se înţelege că posibilitatea vătămărilor și îmbol-năvirii pe durata construcţiilor poate fi redusă prin pro-iecte care minimizează numărul lucrătorilor prin:• sporirea fabricării în afara șantierului și• selectarea unor procese care minimizează munca pe

șantier (ușurința construcției).

Aceeași procedură se aplică și în cazul lucrărilor ulte-rioare de construcţii pe parcursul duratei de viaţă a clădirii, în cazul cărora expunerea la pericole poate fi redusă prin specificarea unor finisaje care nu necesită lucrări de mentenanţă.

Atunci când eliminarea pericolelor este aparent obţi-nută prin substituţie, este important să se verifice dacă metodele utilizate nu au condus accidental la apariţia altor pericole.

Exemplul 89:

Prefabricarea în afara șantierului poate conduce la creșterea riscurilor pe termen scurt în timpul insta-lării unităților prefabricate mari, dacă astfel de riscuri de asamblare nu sunt abordate integral în etapa de proiectare.

➜ A se vedea coloana 5 din anexa 4 – Fișă de proiect, p. 125

Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate

Nu toate riscurile pot fi eliminate, unele dintre acestea persistând în mod inevitabil.

Proiectanţii trebuie să analizeze riscurile care vor apărea în urma deciziilor de proiectare pe care le adoptă indivi-dual, de la cele luate în cooperare cu alte persoane până la cele care sunt adoptate implicit deoarece nimeni nu le-a acordat atenţie (acestea din urmă reprezintă un as-pect important mai ales atunci când coordonarea pro-iectării este deficitară sau inexistentă și când doi sau mai mulţi proiectanţi pot lua în considerare un anumit as-pect, dar niciunul dintre aceștia nu o face – de exemplu, implicaţiile pentru securitate și sănătate ale contactului dintre lucrările permanente și cele temporare).

Atunci când proiectanţii adoptă o abordare structu-rată, aceștia vor fi elaborat deja o listă de aspecte sau activităţi care pot genera pericole și care nu au fost eli-minate până la momentul respectiv.

Bune practici:

Aplicarea unui cadru simplu de evaluare calitativă și reducere specific proiectului, prin revizuirea modului în care deciziile de proiectare pot reduce în mod eficient:

• probabilitatea producerii vătămărilor legate de securitatea și sănătatea în muncă;

• potențiala gravitate a vătămărilor care pot avea loc și• frecvența și durata expunerii la riscul de vătămare.

Este improbabil ca o evaluare foarte amănunţită a ris-curilor cuantificate să fie necesară în afara cazului în care există aspecte ale proiectului care au potenţialul de a cauza un pericol de accidente majore.

Proiectanţii trebuie să se concentreze asupra redu-cerii riscurilor cu ajutorul cunoștinţelor și experienţei (proprii sau ale celorlalte persoane pe care le consultă) privind activităţile care vor fi necesare pe durata în-tregului ciclu de viaţă al construcţiei. Atunci când au fost necesare cercetări și teste (de exemplu, în ceea ce privește activităţi noi și necunoscute), informaţiile refe-ritoare la pericole și măsurile de control vor completa cunoștinţele existente.

Fără îndoială, concentrarea asupra riscurilor semni-ficative va aduce foloase. În mod similar, o analizare suficientă a aspectelor care conduc la vătămări relativ ușoare trebuie avută în vedere atunci când acestea pot fi reduse, în special atunci când costurile aferente sunt mici.

Prevenirea bolilor, inclusiv ca urmare a expunerii pe termen lung a lucrătorilor, trebuie să beneficieze de atenţia cuvenită și nu doar de o analiză limitată a as-pectelor evidente de securitate. Proiectanţii nu trebuie să se limiteze la a concluziona că riscurile vor fi aborda-te de alte persoane în etapa de execuţie a proiectului.

Multe dintre strategiile de proiectare pentru reducerea riscurilor devin familiare în urma cunoștinţelor și expe-rienţei dobândite datorită bunelor practici anterioare, iar acestea vor fi ușor de adoptat. Inovarea prin noi abordări de proiectare în legătură cu probleme de du-rată trebuie să constituie, de asemenea, o preocupare, astfel încât să se înregistreze în continuare progrese în privinţa performanţelor sectorului.

Bune practici:

Implicarea altor părți interesate în echipa de proiect, astfel încât aspectele de securitate și sănătate în muncă să poată fi revizuite în comun în fiecare etapă de proiectare, în special în cazul proiectelor mari.

Combaterea riscurilor la sursă

Prin combaterea la sursă, riscul este controlat în mo-mentul în care apare, de multe ori, dar nu întotdeauna, printr-o formă de protecţie fizică.

Page 91: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

89

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

Exemplul 90:

Elemente structurale prefabricate care sunt dotate cu elemente de protecție pe margini pentru persoanele care le ridică.

Amplasarea unei împrejmuiri izolante în jurul surselor de zgomot care nu pot fi eliminate.

Bare de protecție în jurul componentelor periculoase ale utilajelor în mișcare.

Bariere pentru separarea pietonilor de vehiculele în mișcare.

Scări prefabricate care asigură din timp o metodă de acces permanent.

Adaptarea muncii în funcţie de persoană

Pentru a adapta munca la capacităţile persoanelor, proiectanţii pot contribui, direct sau indirect, la: • amenajarea locurilor de muncă temporare din con-

strucții, • selectarea echipamentului de lucru și• selectarea metodelor de lucru și de producție.

Toţi proiectanţii trebuie să ţină seama de capacitatea persoanelor de a lucra în condiţii de securitate (de exemplu, capacitatea de întindere, ridicare și manipu-lare și spaţiul necesar) atunci când adoptă decizii de proiectare referitoare la greutatea, forma, dimensiunea și poziţia părţilor componente ale construcţiei, inclusiv serviciile din interiorul acesteia.

Exemplul 91:

Amenajarea spațiului unei stații de control mecanic/electric trebuie să aibă în vedere potențialele dificultăți ale celor care trebuie să construiască, să instaleze, să întrețină și să înlocuiască elemente în interiorul acesteia.

Adaptarea la progresul tehnic

Proiectanţii trebuie să se asigure că sunt în permanen-ţă informaţi cu privire la evoluţiile tehnologice, astfel încât problemele din trecut să poată fi rezolvate prin proiectele prezente, pentru a se garanta o mai mare securitate în viitor.

De exemplu, soluţiile de acces pentru întreţinerea su-prafeţelor externe ale clădirilor au avansat considerabil în ultimele decenii. Proiectanţii le pot utiliza în bene-ficiul proiectului, dacă înţeleg pe deplin potenţialul și limitările unor astfel de soluţii.

Exemplul 92:

Proiectarea de suporturi solide în jurul clădirilor, care să permită utilizarea platformelor elevatoare mobile.

Exploatarea progreselor în domeniul substanțelor de acoperire avansate și a pastelor de rostuit care au eficiență sporită și necesită întreținere redusă.

Selectarea de sisteme de manipulare mecanică proiectate pe baza unei abordări integrate a manipulării materialelor, care reduc astfel necesitatea manipulării manuale (de exemplu, macarale statice și mobile, palane pentru bunuri, motostivuitoare pentru teren accidentat, transpaleți etc.).

Înlocuirea aspectelor periculoase cu aspecte neperi-culoase sau mai puţin periculoase

Este relativ simplu pentru proiectanţi să respecte acest principiu, cu condiţia să nu încerce să ierarhizeze în mod absolut soluţiile de proiectare atunci când riscurile sunt aproximativ similare. Același lucru este valabil și atunci când se proiectează o construcţie de mari dimensiuni, și când se ia o decizie privind revopsirea unei camere. O abordare rațională va fi în general suficientă pentru identificarea celor mai bune soluţii de proiectare.

Exemplul 93:

Evitarea excavațiilor pentru spații de serviciu în zone po-tențial contaminate sau dificile, fie prin relocarea spațiilor pentru servicii, fie prin alinierea acestora pe suprafețe comune de serviciu și pretratarea solului în respectivele zone. Riscurile ar continua să existe pe durata lucrărilor de excavații, dar ar fi mai puțin grave, deoarece pericole-le presupuse de solul contaminat ar fi deja evitate.

Exemplul 94:

Asigurarea de rute de acces către încăperile de serviciu evitându-se utilizarea scărilor verticale și expunerea la condiții meteorologice nefavorabile. Noua rută poate presupune în continuare riscuri, dar acestea ar fi reduse semnificativ.

Exemplul 95:

Utilizarea unor inhibitori de întărire a betonului pentru finisarea suprafețelor expuse, în locul uneltelor percutante de nivelare a cimentului. Inhibitorii nu sunt lipsiți de riscuri, dar se va evita expunerea la zgomot și praf generată de utilizarea uneltelor.

Exemplul 96:

O metodă prudentă de selectare a materialelor și sub-stanțelor. Evident, utilizarea anumitor substanțe este interzisă. Unele practici de proiectare prevăd stabilirea unor liste de preferințe pentru materiale și substanțe codate în funcție de culorile „roșu, galben și verde”; lis-tele sunt apoi consultate în cursul proiectării. Exemple tipice de astfel de articole sunt materialele neinflama-bile, adezivii netoxici și substanțele de acoperire.

Page 92: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

90

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente

În general, în vederea asigurării calităţii, practicile de proiectare prevăd o abordare formală referitoare la dosarele informative pentru beneficiari și proiectele ulterioare. Integrarea aspectelor legate de securitatea și sănătatea în muncă în astfel de procese de decizie și revizuire reprezintă o măsură de eficientizare. De asemenea, proiectele vor prevedea proceduri, ade-sea informale în cazul proiectelor mici, prin care părţile interesate pot coopera pentru îndeplinirea obiective-lor comune. Securitatea și sănătatea în muncă trebuie să fie incluse în acestea.

Bune practici:

Asigurarea de registre comune privind riscurile, reprezentând un instrument de identificare a pericolelor, de eliminare sau reducere a acestora și de gestionare eficace a riscurilor rămase.

Acordarea de prioritate măsurilor de protecţie co-lectivă faţă de cele de protecţie individuală

O soluţie de proiectare care necesită utilizarea echi-pamentului individual de protecţie (EIP) nu respectă principiul protecţiei colective, deoarece EIP protejează utilizatorul individual doar într-o măsură limitată. Mă-surile colective protejează toate persoanele care pot fi expuse riscurilor.

Exemplul 97:

Un parapet în jurul unui acoperiș plat protejează toate persoanele de pe acoperiș; o margine neprotejată a acoperișului pune persoanele în pericol de cădere. Proiectanții trebuie să analizeze dacă există pericole care afectează exclusiv persoanele care aplică măsuri colective și, dacă da, să le ia în considerare la elaborarea proiectului.

Furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor

Acest ultim principiu general de prevenire este pro-babil cel mai bine avut în vedere din perspectiva pro-iectantului, în ceea ce privește furnizarea de informa-ţii despre riscurile care pot să nu fie evidente pentru alte persoane (inclusiv riscurile neobișnuite).

Înregistrarea eliminării pericolelor și a reducerii riscurilor

Atunci când proiectanţii decid să documenteze fiecare etapă a procesului de proiectare, se poate dovedi utilă înregistrarea progreselor și a elementelor care trebuie să fie soluţionate în etapele ulterioare.

Includerea în proiect a informaţiilor privind riscurile

Proiectanţii sunt îndreptăţiţi să considere că alte părţi interesate din cadrul proiectului sunt competente să

desfășoare lucrările care le-au fost atribuite. Aceste părţi interesate sunt la rândul lor îndreptăţite să aștepte din partea proiectanţilor informaţii sau „note de averti-zare” împreună cu proiectele, în anumite cazuri.

Proiectanţii trebuie să furnizeze note de avertizare atunci când riscurile rămase privind securitatea și sănătatea în muncă ar putea să nu fie evidente pentru celelalte părţi interesate competente. Aceasta se poate întâmpla atunci când riscurile sunt ascunse sau neobișnuite.

Aceste riscuri pot fi generate de:• proiecte sau • mediul în care urmează să se desfășoară lucrările.

Atunci când aceste riscuri pot apărea ca urmare a proiectării, este normal ca proiectanţii să semnaleze acest aspect celorlalte părţi interesate. Aceasta poate avea loc în mai multe moduri. Informaţiile sau „notele de avertizare” trebuie să fie comunicate într-un limbaj simplu – să fie concise, clare și precise. Forma de pre-zentare trebuie să fie accesibilă pentru utilizatori. Pen-tru majoritatea persoanelor, aceasta se poate obţine prin adnotări pe schiţe care, atunci când este necesar, fac referire la documentele însoţitoare. Informaţiile tre-buie să fie transmise în timp util, astfel încât să poată fi utilizate pentru continuarea proiectării sau în pregăti-rea lucrărilor de construcţii.

Dacă există pericole care au legătură cu mediul exis-tent (azbest, teren contaminat, sol instabil, plumb, PCB-uri și construcţii anterioare), proiectanţii trebuie să identifice riscurile în timpul etapei de proiectare, având astfel posibilitatea de a le supune atenţiei co-ordonatorilor, contractanţilor și celorlalţi, inclusiv al-tor proiectanţi care utilizează aceste proiecte sau care trebuie să le dezvolte. Atunci când proiectele prevăd desemnarea de coordonatori în materie de securitate și sănătate în etapa de pregătire a proiectului, aceștia pot colabora cu proiectanţii, pentru a se asigura că ris-curile sunt semnalate și altor persoane. Dacă nu există coordonatori, iniţiativa aparţine proiectanţilor.

➜ A se vedea anexa 4 – Fișă de proiect, p. 125

Furnizarea de informaţii pentru dosarul de securita-te și sănătate

Proiectanţii trebuie să furnizeze coordonatorilor infor-maţii relevante, care să fie utilizate în pregătirea sau actualizarea dosarelor de securitate și sănătate.

Aceste informaţii provin din proiectele finalizate și trebuie să fie utile persoanelor care desfășoară lucrări ulterioare de proiectare sau de construcţii. Tipurile de informaţii care trebuie furnizate sunt limitate. Trebuie să se reţină că informaţiile necesare pentru un dosar pot fi diferite de in-formaţiile necesare pentru lucrările iniţiale de construcţii, deoarece scopul unui dosar este de a crea o bază de date care pot fi utile pentru lucrările ulterioare de construcţii.

➜ A se vedea anexa 6 – Dosarul de securitate și să-nătate: sugestii, p. 130

Page 93: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

91

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

m) Exemple din trei proiecte de lucrări

Exemplul 98:

Construcţia unei clădiri noi de locuinţe cu șapte niveluri deasupra solului, parter pentru utilizare comercială și două niveluri subterane pentru garaje

Caracteristici:

Baterea piloților

Probleme:

Proiectanții au recunoscut că operațiunile de batere a piloților vor crea probleme de zgomot, cu efecte negative asupra lucrătorilor și publicului, în special asupra unei școli din apropiere. De asemenea, aceștia și-au exprimat preocuparea privind zgomotul și riscurile de vibra-ții mână-braț pentru persoanele care utilizează dispozitive operate manual pentru a tăia vârfurile piloților.

Soluţii:

A fost consultat contractantul, care a desemnat un subcontractant specializat în baterea piloților. Împre-ună, aceștia au analizat opțiunile și au găsit o soluție adecvată pentru toți cei implicați.

S-au preferat piloți din beton in situ, în locul celor bătuți, pentru a se evita utilizarea utilajelor percutan-te, iar pentru tăierea vârfurilor au fost utilizate mașini de despicat hidraulice în locul dispozitivelor acționate manual. Aceasta a redus zgomotul la care au fost expuși lucrătorii și școala din apropiere. De asemenea, s-a eliminat expunerea lucrătorilor la vibrațiile mână-braț.

Exemplul 99:

Reutilarea laboratorului de știinţe al unei școli

Caracteristici:

Era necesară modernizarea mai multor laboratoare dintr-o școală mare, în două etape pentru a nu fi întreruptă activitatea școlară. Aceasta a inclus înlocuirea tuturor băncilor și a utilităților asociate.

Probleme:

Beneficiarul dorea ca activitățile școlare să fie perturbate cât mai puțin. Proiectantul și contractantul cunoșteau necesitatea de a minimiza riscul de vătămare a lucrătorilor sau elevilor; de asemenea, doreau ca cea de a doua etapă să fie cât mai ușor de construit posibil.

Soluţii:

Proiectantul a selectat bănci de laborator fabricate în afara șantierului și s-a consultat cu proiectantul de utilități în privința poziției comutatoarelor de izolare și a supapelor.

Fabricarea în afara șantierului a însemnat reducerea numărului de lucrători de pe șantier supuși riscurilor și finalizarea rapidă a lucrărilor de instalare. Necesarul de materii prime a fost substanțial redus, minimizându-se astfel numărul de transporturi și necesitățile de depozitare pe un șantier de dimensiuni foarte restrânse. Amplasarea atentă a unor puncte de izolare a utilităților a însemnat că cea de a doua etapă putea avea loc fără a necesita întreruperea acestora.

Aceasta a simplificat lucrările pentru a doua etapă și a redus întreruperea activităților în școală. De asemenea, au fost simplificate operațiunile de întreținere a utilităților. În măsura posibilului, lucrările s-au desfășurat în afara orelor de program.

Page 94: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

92

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Exemplul 100:

Construcţia unui tunel nou cu ajutorul unei teh-nici mai puţin cunoscute

Caracteristici:

Beneficiarul și proiectanții au dorit să utilizeze o tehni-că mai puțin cunoscută de construire a unor tuneluri cu diametru mare într-o zonă urbană. Fuseseră infor-mați că o astfel de metodă ar fi condus la economii substanțiale.

Probleme:

Metoda nu mai fusese utilizată în țara respectivă, iar părțile interesate și-au exprimat preocuparea privind eventualul pericol de surpare masivă neprevăzută. Metoda presupunea căptușirea cu un strat temporar de beton, întărit ulterior cu un strat permanent, și utilizarea unui sistem complex de construcție în etape, astfel încât să nu fie afectată stabilitatea solului.

Soluţii:

A fost angajată o echipă de proiectare cu experiență în domeniu, care urma să planifice lucrările perma-nente și temporare într-o manieră care să asigure un maximum de coordonare în materie de securitate între acestea. S-a optat pentru o abordare eficientă și prudentă în privința proiectării și a parametrilor stabiliți pentru performanțele căptușirii temporare. Contrac-tantul s-a asigurat că inginerii și ceilalți lucrători erau bine instruiți și că nivelul de supraveghere era adecvat. Proiectanții au conceput și pus în aplicare un sistem independent de monitorizare atentă a lucrărilor, pentru ca securitatea să nu fie afectată de avansarea lucrărilor. A fost construit cu succes un tunel de încercare într-o locație sigură.

Au fost desprinse concluzii și aceiași contractanți, în acel moment mai bine pregătiți pentru a finaliza lucrările, au primit sarcina de a aplica aceleași metode de lucru și mecanisme de supraveghere și monitorizare care s-au dovedit eficace în timpul încercărilor. Lucrări-le au fost finalizate fără incidente majore.

4.1.3 Finalizarea pregătirilor înainte de începerea lucrărilor de construcţii În această etapă, beneficiarii sau diriginţii de șantier și coordonatorii din etapa de elaborare trebuie să înde-plinească anumite funcţii în cadrul proiectului.

În acest moment, coordonatorii din etapa de execuţie, angajatorii, contractanţii, subcontractanţii și lucrătorii in-dependenţi trebuie, de asemenea, să îndeplinească func-ţii ca parte a pregătirilor pe care le realizează pentru etapa de execuţie a proiectului, când se vor desfășura lucrările.

➜ A se vedea punctul 4.1.1, Începerea proiectului, p. 80; se prezintă principalele măsuri care trebuie adoptate în timpul etapelor pregătitoare în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă

Acestea sunt reproduse mai jos și au fost adnotate pentru a indica funcţiile care pot fi disponibile la înce-putul lucrărilor de construcţii. (În continuare, sunt pre-zentate orientări practice privind lucrările pregătitoare legate mai strâns de lucrările pe șantier.)

a) Stabilirea echipelor de proiect având com-petenţele necesare (cunoștinţe, expertiză, aptitudini și experienţă) în domeniul securită-ţii și sănătăţii în muncă și a resurselor pentru finalizarea cu succes a proiectuluiÎn echipă sunt incluse noi părţi interesate, de obicei contractanţi principali și subcontractanţi. Trebuie să fie utilizate criterii de selecţie eficiente.

Bune practici:

Integrarea securității și sănătății în muncă în criteriile de selecție oficiale.

În orice proces de selecție, costurile reprezintă un aspect analizat împreună cu serviciile, calitatea și pe-rioada de livrare. De asemenea, trebuie să se acorde atenție securității și sănătății. Selectarea în funcție de criteriul celui mai mic preț se poate dovedi riscantă.

Clarificarea încă de la început (la fel ca în cazul planului de securitate și sănătate) a activităților de construcții de mare risc care sunt de interes pentru cei implicați în etapele pregătitoare ale unui proiect, astfel încât acestora să le fie prezentate descrieri ale metodelor adecvate înainte de începerea lucrărilor.

Stabilirea unor criterii clare de securitate și sănătate care vor fi utilizate pentru evaluarea viitorilor contrac-tanți, prezentarea acestora viitorilor contractanți și parcurgerea de către aceștia a aceleiași proceduri în cazul în care subcontractează lucrările.

b) Stabilirea metodelor principale de gestiona-re a proiectului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, astfel încât toate părţile interesate să cunoască rolul care le revine și modul în care trebuie să coopereze și să se coordoneze cu ceilalţi

Acordurile privind gestionarea proiectului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă trebuie să fie revizuite pentru a se verifica dacă includ în mod satis-făcător funcţiile contractantului. Acordurile trebuie să prevadă cooperarea între membrii echipei de proiect și coordonarea acţiunilor acestora în vederea asigurării securităţii și sănătăţii pe șantier.

Bune practici:

În general, acordurile care permit ca securitatea și sănătatea să reprezinte un subiect tratat de manieră integrată alături de alte aspecte ale proiectului sunt considerate mai eficiente decât cele care abordează acest aspect în mod separat.

Includerea subcontractanților în acorduri, atunci când aceștia pot avea o contribuție pozitivă.

Page 95: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

93

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

c) Identificarea necesităţilor beneficiarului, astfel încât ele să fie îndeplinite simultan cu minimizarea riscurilor pentru lucrătorii în construcţii

Necesităţile finale ale beneficiarului (care se pot referi la detalii pe parcursul construcţiei) trebuie să fie înde-plinite.

Bune practici:

Beneficiarii țin seama de necesitățile contractanților, care de cele mai multe ori se referă la spațiile necesa-re pentru efectuarea lucrărilor, depozitare și asistență.

d) Identificarea altor persoane a căror securi-tate și sănătate pot fi afectate negativ în urma proiectului și stabilirea procedurilor de lucru cu acestea sau cu intermediari adecvaţi

Coordonarea trebuie să continue atunci când este ne-cesară și trebuie desemnate părţi interesate noi în ca-drul echipei (de exemplu, contractanţi).

e) Colectarea informaţiilor privind starea șantierului, împrejurimile acestuia și soluţiile tehnice și de proiectare posibile

Este posibil ca informaţiile referitoare la un șantier să se acumuleze și să fie disponibil un nou flux de informaţii privind lucrările intenţionate de construcţie, în special în urma activităţii de proiectare, fiind necesar ca aces-tea să fie aduse în atenţia părţilor interesate, în funcţie de necesităţi (inclusiv a contractanţilor care pregătesc propuneri pentru beneficiari).

Bune practici:

Coordonatorii au rolul principal în colectarea și distribuirea informațiilor solicitate de alte părți, în scopul creșterii securității și sănătății pe durata lucrărilor.

f) Pe măsura evoluţiei proiectului și adoptă-rii altor decizii, aplicarea evaluării riscului la aspectele previzibile privind securitatea și sănătatea în muncă și, de asemenea, aplicarea principiilor generale de prevenire

Evaluarea riscurilor și principiile generale de prevenire trebuie să continue să fie aplicate pe scară largă atunci când alţi angajatori (contractanţi și subcontractanţi) sunt incluși ca părţi interesate în echipa de proiect.

Bune practici:

Registre integrate ale riscurilor care permit părților interesate să coopereze pentru a identifica pericolele și să stabilească cele mai eficiente metode de eliminare a acestora și de reducere a riscurilor la niveluri acceptabile, atunci când eliminarea nu este posibilă.

g) Estimarea perioadelor de timp adecvate pentru finalizarea lucrărilor

La nivel macro, beneficiarii, consilierii acestora și con-tractanţii principali soluţionează toate chestiunile re-feritoare la perioada necesară pentru finalizarea unui proiect în condiții de siguranță. La nivel micro, aceleași probleme sunt soluţionate de obicei între angajatori (contractanţi și subcontractanţi) și, atunci când este cazul, coordonatori.

h) Asigurarea întocmirii planurilor de securi-tate și sănătate

Planurile de securitate și sănătate trebuie să se afle în-tr-o etapă avansată de dezvoltare și trebuie să includă informaţii utile, de tipul celor menţionate mai sus.

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59

Bune practici:

Coordonatorii implică diferite părți, în special con-tractanții principali, în dezvoltarea și îmbunătățirea planurilor de securitate și sănătate.

Contractanții cooperează în mod similar cu subcon-tractanții.

Furnizarea de planuri, alături de informațiile colectate, prin care viitorilor contractanți li se oferă asistență pentru pregătirea propunerilor care urmează a fi transmise beneficiarilor.

Contractanții furnizează planuri (sau extrase esențiale din acestea) viitorilor subcontractanți care, la rândul lor, elaborează propuneri.

i) Asigurarea începerii pregătirii dosarelor de securitate și sănătate atunci când este necesarPână în această etapă, este necesar să se continue com-pletarea dosarelor. Acestea trebuie să conţină informaţii utile pentru noile părţi interesate dintr-o echipă de pro-iect. Părţile interesate pot fi informate în ceea ce privește așteptările legate de contribuţiile la finalizarea dosarelor.

j) Avizul prealabil

Avizul prealabil se comunică autorităţii competente după ce au fost selectaţi contractanţii principali și îna-inte de începerea lucrărilor pe șantier.

➜ A se vedea punctul 4.1.1, Începerea proiectului, p. 80

k) Activităţi pregătitoare înainte de începerea lucrărilor pe șantier

Există o serie de aspecte practice care, în general, tre-buie să fie analizate de către persoanele responsabile pentru activităţile pregătitoare înainte de începerea lucrărilor pe șantier. Între acești responsabili se pot număra beneficiari, diriginţi de șantier, coordonatori (atunci când este necesar), angajatori (contractanţi și subcontractanţi) și lucrători independenţi.

Page 96: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

94

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Beneficiarii și diriginţii de șantier trebuie să continue să îndeplinească funcţiile care le revin în conformitate cu articolul 4.

➜ A se vedea punctul 2.3.2, Beneficiarul, p.  36 și punctul 2.3.3, Dirigintele de șantier, p. 39

Coordonatorii din etapa de pregătire a proiectului tre-buie, de asemenea, să își îndeplinească funcţiile.

➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera g), Care sunt funcțiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului de lucrări?, p. 44

Beneficiarii, diriginţii lor de șantier, precum și planurile de securitate și sănătate trebuie să prevadă o perioadă de timp suficientă pentru activităţile pregătitoare care vor fi necesare înainte de începerea lucrărilor pe șantier.

Bune practici:

Alocarea unei perioade rezonabile pentru pregătirile anterioare demarării lucrărilor.

Reevaluarea perioadei în cazul în care contractanții consideră că perioada alocată este insuficientă.

În cazul proiectelor de mentenanță la termen, în speci-al atunci când există obligații de a se răspunde la solici-tările de urgență ale beneficiarilor privind mentenanța clădirilor acestora, realizarea de lucrări pregătitoare cât mai amănunțite în ceea ce privește viitoarele lucrări și dezvoltarea de proceduri care permit finalizarea lucrărilor pregătitoare rămase în cel mai scurt timp, fără compromiterea securității. [De exemplu, o companie angajată prin contract să răspundă în afara orelor de program la situații de urgență, precum scurgeri de apă, ale unui beneficiar care deține un lanț extins de magazine, convine cu beneficiarul că informațiile-cheie privind riscurile de securitate și sănătate și metoda de combatere a acestora (de exemplu, izolarea circuitelor electrice, rute sigure de acces etc.) se păstrează lângă ușile de acces ale tuturor incintelor.]

Beneficiarii, diriginţii de șantier, coordonatorii și contrac-tanţii trebuie să coopereze strâns. Este necesară adopta-rea unei abordări practice care să ţină seama de natura și dimensiunea lucrărilor, dar și de riscurile acestora. As-pectele practice luate în considerare trebuie să includă:• planurile de securitate și sănătate;• dosarele de securitate și sănătate;• măsurile de gestionare și de organizare (inclusiv regu-

lile de șantier);• lucrările în avans;• accesul pe șantier;• securizarea limitelor și demarcarea zonelor interzise;• utilitățile existente și cele temporare;• amenajarea șantierului, inclusiv rutele pentru trafic și

zonele de depozitare;• manipularea materialelor;• birourile temporare și spațiile destinate să asigure

confortul lucrătorilor;• politicile privind echipamentul individual de protecție;• planurile privind situațiile de urgență;• formarea.

Familiarizarea cu lucrările propuse și cu șantierul

Părţile interesate care participă de puţină vreme în cadrul proiectului trebuie să se familiarizeze cu natura și dimensiunea lucrărilor propuse și cu șantierul, astfel încât să cunoas-că implicaţiile pentru securitatea și sănătatea în muncă. Aceasta poate include revizuirea documentelor și efectuarea de vizite pe șantier.

Bune practici:

Verificarea informațiilor furnizate de alte părți în timpul inspecției pe șantier, cum ar fi:

• Există deșeuri periculoase?• Există indicii privind existența unor substanțe

periculoase (de exemplu, azbest), contaminări sau muniții neexplodate?

• Există linii electrice suspendate, utilități subterane sau stâlpi și sunt toate acestea indicate corect în planul șantierului?

• Există o sursă de apă pentru stingerea incendiilor?• Există o sursă de energie electrică?• Există restricții de acces pe terenurile, drumurile sau

căile ferate înconjurătoare?• Care sunt mijloacele de gestionare a traficului și

restricțiile deja aplicate?• Ce măsuri au fost adoptate pentru protejarea

publicului?

Planurile de securitate și sănătate

Planurile de securitate și sănătate reprezintă docu-mente esenţiale care trebuie să fie luate în considerare de către părţile interesate care au fost recent incluse în echipele de proiect, astfel încât acestea să se familiari-zeze și să se informeze în ceea ce privește aspectele de securitate și sănătate specifice proiectului.

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59

Bune practici:

Revizuiri comune ale planurilor de securitate și sănă-tate de către contractanți, reprezentanți ai lucrătorilor, reprezentanți de securitate, coordonatori, beneficiari și diriginți de șantier și actualizarea planurilor în func-ție de deciziile adoptate.

Dosarele de securitate și sănătate

Dacă există dosare de securitate și sănătate, acestea sunt considerate documente suplimentare care trebu-ie să fie luate în considerare de către părţile interesate noi incluse în echipele de proiect, astfel încât acestea să se familiarizeze și să se informeze în ceea ce privește aspectele de securitate și sănătate specifice proiectu-lui. Atunci când informaţiile esenţiale din aceste dosare sunt luate integral în considerare în pregătirea planu-

Page 97: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

95

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

rilor de securitate și sănătate, necesităţile de revizuire se reduc.

În cazurile în care este necesară pregătirea unui dosar nou (sau actualizarea unuia existent), contractanţii trebuie să cunoască așteptările privind rolurile și contribuţiile lor.

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate, p. 61

Bune practici:

Părțile interesate incluse recent în echipele de proiect revizuiesc dosarele existente și contactează alte părți atunci când există dubii privind aspectele de securitate și sănătate.

Contractanții se asigură că, împreună cu subcontractanții, își cunosc atribuțiile în ceea ce privește dosarele de securitate și sănătate.

Atunci când se deschide un nou dosar, se stabilește împreună cu beneficiarii care sunt contribuțiile utile la dosarele existente sau la alte înregistrări.

Planurile de gestionare și de organizare (inclusiv regulile și planurile de șantier)

Planurile de securitate și sănătate trebuie să conţină informaţii în această privinţă. Planurile trebuie să fie revizuite, adaptate și actualizate în funcţie de nece-sităţi. Trebuie să se ia măsuri de aplicare a planurilor, constând inclusiv în selectarea persoanelor adecvate, elaborarea procedurilor necesare și punerea în aplicare a acestora (inclusiv formarea care poate fi necesară în scopul securităţi și sănătăţii).

Regulile de șantier trebuie să fie pregătite și conveni-te de comun acord. Trebuie să se ia decizii cu privire la mijloacele prin care regulile sunt prezentate lucrători-lor și altor persoane.

Elaborarea unui plan al șantierului care să indice rutele pentru trafic, spaţiile de pe șantier și amenajările este în general utilă pentru creșterea nivelului de securitate.

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59

Chiar și în cazurile în care legislaţia internă nu prevede obligativitatea întocmirii de planuri de securitate și să-nătate, persoanele care urmează să înceapă lucrări de construcţii trebuie să aibă în vedere aspecte similare. În cazul lucrărilor pe termen scurt, astfel de aspecte pot fi stabilite împreună cu beneficiarii, prin intermediul unor acorduri verbale, note succinte sau schiţe simple.

Bune practici:

Includerea în planurile de securitate și sănătate a unui plan al șantierului care să evidențieze rutele destinate traficului și construcțiile existente etc., în cazul în care astfel de planuri nu sunt deja disponibile.

Lucrări în avans (sau pregătitoare)

Eventualele lucrări în avans sau pregătitoare trebuie să aibă loc în această etapă a proiectului, dacă acestea nu au fost iniţiate deja.

Exemplul 101:

În cazul lucrărilor pe râuri și cursuri de apă, riscurile care apar din cauza ploilor intense și furtunilor pot necesita măsuri de siguranță în avans, cum ar fi canale de deviere și diguri.

Bune practici:

Finalizarea decontaminării, eliminării azbestului și dezamorsării munițiilor neexplodate înainte de începerea restului lucrărilor.

Puncte și rute de acces la șantier

Trebuie să fie planificate și stabilite puncte și rute adec-vate de acces pe șantier înainte de începerea lucrărilor.

Numărul și forma acestora vor depinde de cerinţele lucră-rii și ale celorlalte părţi (de exemplu, beneficiari, proprie-tăţi învecinate, autorităţi rutiere etc.). Pe șantierele foarte mari, prin planificările în avans se poate stabili dacă punc-tele de acces trebuie să se modifice pe durata lucrărilor.

Bune practici:

Consultarea cu beneficiarii, locatarii proprietăților în-vecinate și autoritățile rutiere în privința amplasării op-time a punctelor și rutelor de acces și a formei acestora.

Stabilirea criteriilor pentru punctele de intrare/ieșire (de exemplu, distanțe minime de vizibilitate etc.).

Luarea în considerare a fluxurilor și deplasărilor trafi-cului în vederea reducerii riscurilor, în special atunci când se efectuează lucrări pe șosea.

Recunoașterea faptului că pietonii pot fi vulnerabili în punctele de acces și ieșire, și crearea condițiilor de acces pentru persoanele cu handicap.

Evitarea traversării drumurilor publice acolo unde este posibil, sau asigurarea unor mijloace de control precum semafoare rutiere.

Separarea punctelor de intrare și ieșire și introducerea de sensuri unice de deplasare pe șantier.

Semnalizarea intrărilor și ieșirilor de pe șantier.

Marcarea rutelor de urgență, pentru ca acestea să rămână libere.

Crearea de drumuri în apropierea zonelor de operare a macaralelor și a altor dispozitive de ridicare de pe șantier.

Asigurarea unor distanțe de siguranță suficiente de excavații, utilaje de construcții și pericole naturale precum copaci, teren accidentat și cursuri de apă.

Page 98: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

96

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Securizarea limitelor, demarcarea oricăror zone interzise și excluderea persoanelor neautorizate

Principiul general trebuie să fie că lucrările de construcţii sunt separate de persoanele neimplicate în lucrări, în special publicul și persoanele vulne-rabile. În plus, împrejurimile și perimetrul șantierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie clar vizibile și identificabile.

În mod normal, separarea poate fi asigurată prin bariere fizice, prin programul de lucru (de exemplu, atunci când lucrările se desfășoară în afara orelor de program) sau prin distanţă (atunci când lucrările sunt izolate de alte persoane). Natura separării necesare depinde de carac-teristicile proiectului și ale lucrărilor efectuate, precum și de locaţia șantierului. Soluţiile adecvate pentru o clădire de mari dimensiuni nu sunt neapărat adecvate în cazul construirii unei linii de transmisie a curentului într-o zonă izolată, al lucrărilor de întreţinere pe șosele unde nu se întrerupe traficul sau al unor lucrări minore. Posibi-la necesitate de a reloca barierele pe măsură ce lucrările avansează poate fi un alt factor determinant.

Securizarea perimetrului poate avea un dublu scop: aceasta poate proteja publicul împotriva riscurilor apăru-te ca urmare a lucrărilor, protejând în același timp lucră-torii împotriva riscurilor externe precum traficul din zonă.

Perimetrele securizate împiedică accesul pe șantier al persoanelor neautorizate. În mod normal, acestea vor presupune măsuri de securitate suplimentare la punc-tele de acces.

În interiorul unui șantier poate fi necesar să se delimi-teze zone cu acces interzis pentru ca lucrătorii să fie protejaţi împotriva pericolelor existente.

Bune practici:

Consultarea beneficiarilor, vecinilor, autorităților loca-le, autorităților rutiere etc. atunci când sunt abordate astfel de aspecte.

Puncte de control prin care accesul se face pe bază de permis. (Permisele trebuie să conțină și compe-tențele de securitate și sănătate, nivelul de instruire și informațiile esențiale legate de sănătate.)

Utilizarea unor contractanți specializați pentru de-marcarea zonelor de lucru în care separarea are loc în condiții de trafic intens sau rapid. (Barierele suplimen-tare împotriva coliziunilor sau pereții temporari solizi reprezintă exemple de mijloace de asigurare a protec-ției și de maximizare a zonelor de lucru.)

Măsuri colective, precum închiderea temporară a dru-murilor și traficului pe căile ferate, în locul metodelor de avertizare vizuală sau acustică.

Servicii existente și temporare

Trebuie să fie determinate cerinţele privind serviciile temporare necesare în scopul securităţii și sănătăţii și să se întocmească planurile de furnizare a acestora. Între acestea se pot număra serviciile de comunicaţii necesare pentru anunţarea situaţiilor de urgenţă.

Serviciile existente și cele temporare care presupun riscuri de securitate trebuie să fie identificate, localiza-te și marcate. Unele state membre au publicat ghiduri privind executarea în condiţii de siguranţă a acestor măsuri.

Bune practici:

Păstrarea de înregistrări actualizate privind amplasarea utilităților.

Asigurarea rezervelor de apă potabilă necesare, în locul aprovizionării zilnice cu apă de băut.

Instalarea utilităților temporare în condiții de calitate și stabilirea detaliilor (de exemplu, împământare etc.) cu întreprinderile furnizoare.

Montarea de instalații electrice temporare și de servicii de distribuție care pot fi exploatate în condiții de securitate (de exemplu, unelte operate la joasă tensiune și cu baterii și punerea la dispoziție a unor puncte de încărcare adecvate).

Depozitarea combustibililor în vrac (gaze, păcură etc.) în locuri sigure.

Trebuie să fie stabilite cerinţele de proiect privind ilu-minatul artificial.

Bune practici:

Planificarea iluminării rutelor de trafic, depozitelor, zonelor de lucru și de cazare.

Asigurarea unei iluminări adecvate și neexcesive a tuturor zonelor necesare.

Luarea în considerare a necesităților de securitate și iluminat public în exteriorul perimetrului, în special a punctelor de intrare și ieșire.

Amenajarea șantierului, inclusiv rutele de trafic și zonele de depozitare

Cu excepţia proiectelor de mici dimensiuni, pregătirea unor planuri de amenajare care evidenţiază măsurile de asigurare a securităţii reprezintă un exemplu de bune practici. În general, planurile trebuie să fie actua-lizate pe măsura avansării lucrărilor.

Page 99: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

97

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

Bune practici:

Evidențierea în planurile de amenajare a șantierului a următoarelor elemente:

• unități temporare de cazare și de asigurare a con-fortului lucrătorilor de pe șantier;

• spații de depozitare – spații deschise și închise, spații pentru depozitarea deșeurilor;

• puncte de intrare și ieșire;• spații de parcare;• rute create pentru separarea vehiculelor și pietoni-

lor;• zone de lucru;• constrângeri de natură externă, cauzate de activită-

țile altor persoane din afara perimetrului șantierului;• instalații și utilaje fixe, precum silozuri;• macarale și alte dispozitive de manipulare meca-

nică (specificându-se capacitățile respective de ridicare);

• puncte de operare pentru utilajele mobile;• utilități permanente și temporare;• zone în care este obligatorie utilizarea echipamen-

tului personal de protecție;• schele de mari dimensiuni;• orientarea iluminării temporare; • amplasarea și distribuirea utilităților precum electri-

citate, apă, gaze etc.

Manipularea materialelor

O abordare integrată în ceea ce privește manipularea materialelor, care minimizează manipularea redundan-tă și maximizează utilizarea mijloacelor mecanice de manipulare, reduce riscul accidentelor.

Bune practici:

Dezvoltarea de planuri care permit o abordare inte-grată a manipulării materialelor, cum ar fi:

• zone de depozitare și silozuri pentru mărfuri în vrac etc. care sunt direct accesibile vehiculelor de livrare;

• zone de depozitare care sunt situate într-o locație sigură pe raza de operare a macaralelor de pe șantier.

Instalaţii și echipamente

Trebuie să fie îndeplinite cerinţele privind instalaţiile și echipamentele și să se ia măsuri pentru operarea aces-tora în condiţii de securitate atunci când sunt utilizate în comun.

Bune practici:

Formare comună pe șantier și sesiuni de consolidare a cunoștințelor.

Acorduri clare privind regimurile de utilizare, încercare și întreținere comună.

Birouri temporare și spaţii de asigurare a confortului lucrătorilor

Spaţiile permanente oferă adesea cele mai bune soluţii de securitate și confort, dacă sunt disponibile. Când nu sunt disponibile, cerinţele pri-vind spaţiile temporare tre-buie evaluate și satisfăcute.

În mod normal, unităţile temporare de cazare ale con-tractantului sunt necesare pentru spaţii de asigurare a confortului (servire a mesei, schimbare, spălare, toalete, prim ajutor), spaţii de recreere, spaţii de locuit și odihnă atunci când este necesar, birouri pentru echipa de pro-iect, depozite pentru unelte, materiale și combustibili.

Bune practici:

Semnalizarea birourilor de pe șantier, astfel încât să fie posibilă observarea punctelor critice pentru securitate.

Luarea în considerare a accesului persoanelor cu handicap.

Crearea unor rute de acces în condiții de securitate între punctele de acces în perimetru și birourile și spațiile de asigurare a confortului, astfel încât să nu fie necesară purtarea EIP.

Amplasarea spațiilor de asigurare a confortului într-o locație aflată la o distanță sigură de rutele de trafic și transport.

Amplasarea spațiilor de asigurare a confortului lângă locul de muncă, pentru reducerea timpului de de-plasare pe șantier. Pe șantierele mari, se are în vedere existența spațiilor în mai multe locații.

Amplasarea spațiilor de asigurare a confortului astfel încât să nu existe un risc inacceptabil de prăbușire a structurilor în timpul lucrărilor.

Luarea în considerare pe deplin a necesității de a se asigura ieșiri de urgență.

Se convine ca spațiile create inițial spre a fi utilizate de un contractant să fie folosite de alt contractant pe măsură ce lucrările avansează.

Curățarea regulată a spațiilor.

Spaţiile sanitare și de igienă trebuie să fie puse la dispozi-ţie încă de la început. Acestea vor include instalaţii sanitare, instalaţii de spălare cu apă caldă și rece (inclusiv dușuri, dacă este necesar), vestiare, spaţii pentru depozitarea îmbrăcăminţii de protecţie și a hainelor personale care nu se poartă la locul de muncă,

Page 100: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

98

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

săli de mese, spaţii de odihnă (inclusiv, după caz, spaţii speciale pentru femeile însărcinate) și spaţii de adă-postire în caz de condiţii meteo nefavorabile.

Trebuie luate măsuri astfel încât aceste spaţii să fie păs-trate curate și în stare satisfăcătoare. Anexa IV din di-rectivă conţine cerinţe detaliate suplimentare.

Politici privind echipamentul individual de protecţie

Este necesară dezvoltarea și popularizarea, eventual prin intermediul regulilor de șantier, a unor politici pri-vind echipamentul individual de protecţie. Stabilirea zonelor în care se poartă căști de protecţie reprezintă una dintre cele mai frecvente componente ale unei astfel de politici, având în vedere riscul de cădere a materialelor; totuși, pot fi necesare sau recomandate și alte echipamente, în funcţie de lucrările care urmează să se desfășoare.

Bune practici:

Introducerea de cerințe privind utilizarea obligatorie a echipamentului individual de protecție (îmbrăcăminte foarte vizibilă, încălțăminte de protec-ție, mască de protecție pentru ochi, mănuși de protecție etc.) atunci când experiența arată că utilizarea acestuia poate reduce riscul de accidentare.

Măsuri aplicabile în caz de urgenţă, inclusiv primul ajutor

Planificarea situaţiilor de urgenţă trebuie să includă de-zastrele provocate de om și cele naturale (inundaţii, in-cendii, prăbușiri ale structurilor, cutremure, trăsnet etc.).

Stabilirea de planuri și măsuri comune de urgenţă și de asigu-rare a primului ajutor se poate dovedi utilă. Directiva-cadru obligă angajatorii să coopereze și să se coordoneze în vederea asigurării securităţii și sănătă-ţii în muncă, iar acesta este un exemplu de situaţie în care ast-fel de măsuri sunt benefice.

Asigurarea primului ajutor și măsurile de urgenţă tre-buie să ţină seama de pericolele generate de lucrări, de numărul persoanelor expuse și de posibilitatea și tim-pul de intervenţie al serviciilor de urgenţă, în special în cazul șantierelor izolate. Coordonarea cu serviciile de urgenţă se poate dovedi benefică în astfel de cazuri.

Planurile privind situaţiile de urgenţă trebuie să preva-dă posibilitatea incendiilor. Aspectele tipice care trebu-ie luate în considerare sunt procesele de lucru la cald, depozitarea de materiale, lichide, gaze și deșeuri com-bustibile sau inflamabile și riscurile apărute în timpul ocupării nocturne a spaţiilor de cazare.

În funcţie de natura proiectului și locaţia acestuia, tre-buie avute în vedere și alte pericole și posibile situaţii de urgenţă (inclusiv dezastre naturale).

Pentru a fi eficiente, planurile de urgenţă trebuie în pri-mul rând să asigure:

• adoptarea de măsuri de gestionare eficace pentru pre-venirea apariției unor situații de urgență;

• instituirea unor sisteme de identificare rapidă a situațiilor de urgență și de comunicare cu o echipă de intervenție pentru situații de urgență;

• instruirea lucrătorilor pentru a recunoaște o urgență și a lua măsurile necesare;

• formarea, dotarea, instruirea și supravegherea adecvată a unei echipe de intervenție pentru situații de urgență;

• contactarea serviciilor de urgență și• notificarea părților care pot fi afectate negativ.

Bune practici:

Stabilirea de măsuri cuprinzătoare de salvare și de protecție în caz de incen- diu cu autoritățile competente pentru șantierele mari de construcții și proiec- tele cu risc ridicat de incendiu sau în cazul în care salvarea personalului se poate dovedi dificilă.

Planificarea și aplicarea de proceduri de urgență și efectuarea de exerciții practice.

Furnizarea de hărți serviciilor de urgență în cazurile în care accesul pe șantier este dificil.

Amplasarea spațiilor de prim ajutor în apropierea ieșirilor de pe șantier, astfel încât să fie ușor accesibile personalului de pe ambulanțe.

Amplasarea de puncte de incendiu dotate cu stin-gătoare în locurile periculoase și pe rutele circulate. Instruirea lucrătorilor cu privire la utilizarea acestora.

Formare, informare, consultare și participare

Trebuie să fie analizate necesităţile de formare specifice proiectului și să se ia măsuri în acest sens. Persoanele pot necesita activităţi de formare pentru a-și putea în-deplini funcţiile pe șantier. Competenţele (calificările, aptitudinile, cunoștinţele și experienţa) lucrătorilor și ale diriginţilor de șantier trebuie să fie revizuite, pentru a exista siguranţa că aceștia își pot îndeplini atribuţiile în condiţii de securitate.

Este obligatorie organizarea unor cursuri introductive pentru toate persoanele care intră pentru prima dată pe șantier, astfel încât aceștia să cunoască pericolele și riscurile specifice și măsurile adecvate în caz de urgenţă.

Trebuie luate măsuri pentru ca toţi lucrătorii să aibă la dispoziţie toate informaţiile necesare privind securita-tea și sănătatea pe șantier.

Trebuie să se acorde o atenţie specială necesităţilor de formare ale lucrătorilor migranţi și ale altor grupuri

Page 101: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

99

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

precum cele de tineri, lucrători temporari și nou-veniți în industria construcţiilor.

În etapa de construcţie iniţială pot fi organizate reu-niuni introductive în care să fie prezentate regulile de șantier. Pot fi organizate reuniuni similare atunci când au loc modificări majore ca urmare a desemnării unor noi contractanţi.

➜ A se vedea Informarea lucrătorilor, p. 52

Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că lucrătorii sunt consultaţi cu privire la aspectele de securitate și sănătate.

➜ A se vedea Consultarea și participarea lucrători-lor, p. 53

Bune practici:

Dezvoltarea și aplicarea de planuri de formare privind lucrările.

Dezvoltarea unor cursuri introductive comune pri-vind lucrările pe șantier.

Dezvoltarea unui program de ședințe „utilitare” comune.

Dezvoltarea unor abordări comune privind transferul de informații, consultările și participarea.

Eliberarea de permise de securitate tuturor lucrăto-rilor care au finalizat un program de formare. Speci-alizarea sau profesia și numele angajatorului pot fi menționate pe permisul de securitate.

l) Planificarea și stabilirea activităţilor pe șantier

Această parte a ghidului conţine informaţii privind o serie de aspecte tipice care trebuie luate în considerare atunci când se planifică și se alocă activităţile pe șantier. Subiec-tele tratate sunt reprezentative pentru problemele care pot apărea în timpul lucrărilor, dar nu sunt suficient de detaliate în ceea ce privește anumite sarcini specifice.

Trebuie să se ţină seama de anexa IV din directivă, de alte directive privind protecţia lucrătorilor și de norme interne care pot stabili standarde superioare.

Beneficiarii sau diriginţii de șantier continuă să aibă de îndeplinit funcţii în temeiul articolului 4, iar coordo-natorii din etapa de pregătire a proiectului trebuie, de asemenea, să îndeplinească funcţii în temeiul articolu-lui 5 din directivă.

➜ A se vedea punctul 2.3.2, Beneficiarul, p. 36, punctul 2.3.3, Dirigintele de șantier, p. 39 și punctul 2.3.5, Co-ordonatori în materie de sănătate și securitate, p. 41

După ce au fost selectaţi, angajatorii (contractanţi și subcontractanţi) și lucrătorii independenţi trebuie să planifice și să organizeze activităţile pe șantier înainte de a începe lucrările, astfel încât să nu supună lucrătorii unor riscuri inutile.

Gestionare și supraveghere

În funcţie de natura și dimensiunea lucrărilor, trebuie să se instituie măsuri adecvate de gestionare și supra-veghere. Măsurile trebuie să fie integrate în planurile generale de gestionare a lucrărilor.

Metode sigure de lucru

Trebuie să se elaboreze metode sigure de lucru. Com-ponentele metodelor sigure de lucru, precum accesul, ieșirea, locul de muncă, instalaţiile, manipularea și me-diul de lucru sigur, precum și formarea, informarea și in-struirea în acest domeniu sunt abordate în următoarea parte a ghidului.

Acces, ieșire și locuri de muncă adecvate

Condiţiile adecvate și sigure de intrare și ieșire trebuie să fie asigurate simultan cu locurile sigure de muncă. Acestea pot fi asigurate cu ajutorul spaţiilor existente, al construcţiilor finalizate sau prin mijloace temporare precum instalaţii mecanice de acces, schele, scări fixe temporare și scări mobile. Opţiunile vor fi selectate în funcţie de mai multe criterii, inclusiv evaluări ale riscu-rilor.

Lucrul la înălţime

Directiva 2009/104/CE (40) privind cerinţele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă se referă în mod specific la acest aspect. Informaţii practice cuprin-zătoare pot fi găsite în ghidul orientativ „Alegerea echi-pamentului de lucru cel mai adecvat pentru efectuarea lucrărilor temporare la înălțime” (41).

Echipamentele cele mai adecvate pentru o anumită sarcină se identifică pe baza unei abordări bazate pe riscuri.

Bune practici:

Utilizarea de scări integrate ca mijloc de acces.

Scările fixe temporare sunt preferabile scărilor mobile. Scările reduc stresul asupra lucrătorilor și contribuie la accelerarea lucrărilor.

(40) Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerinţele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 260, 3.10.2009, p. 5.

(41) Informaţii practice cuprinzătoare pot fi găsite în ghidul orientativ privind „Alegerea echipamentului de lucru cel mai adecvat pen-tru efectuarea lucrărilor temporare la înălțime” (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=140&type=2&furtherPubs=yes).

Page 102: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

100

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Spaţii temporare

Între spaţiile temporare se pot număra schelele, balustra-dele, plasele de siguranţă, elementele de susţinere, cin-trele și alte forme de susţinere temporară. Acestea trebu-ie să facă obiectul unei planificări și proiectări anterioare.

Acestea trebuie să fie construite în condiţii de securita-te și să fie verificate înainte de utilizare.

De asemenea, trebuie să fie supuse unei monitorizări de rutină care să aibă în vedere modificările, transformările, condiţiile meteo nefavorabile și condiţiile de utilizare.

Manipulare, depozitare și transport în condiţii de securitate etc.

Planificarea trebuie să ia în considerare metodele de manipulare, depozi-tare, transport și utilizare în condiţii de securitate a articolelor, uneltelor, an-samblurilor prefabricate și substanţelor care vor fi in-cluse în lucrările finite sau

utilizate în alt mod în timpul activităţilor de construc-ţie. Utilizarea în condiţii de securitate a substanţelor face obiectul altor directive.

Ergonomia

În procesul de planificare trebuie să se acorde aten-ţie considerentelor de ordin ergonomic, în special atunci când sunt necesare mișcări repetitive sau dificile ale cor-pului.

Directiva 2002/44/CE (42) con-ţine indicaţii suplimentare privind expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (vibraţii).

Exemplul 102:

Atunci când este necesară amplasarea de blocuri gre-le, utilizarea unei platforme elevatoare de tip foarfecă reprezintă un mijloc adecvat de ridicare a blocurilor.

Exemplul 103:

Atunci când se instalează geamuri grele, se proiectează schele cu spațiu de lucru și capacitate portantă suficientă, care să permită utilizarea unor echipamente de ridicare adecvate.

(42) Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind cerinţele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (vibraţii) [a șaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 177, 6.7.2002, p. 13.

Echipamente de ridicare

În industria construcţiilor se utilizează frec-vent macarale temporare și mobile. Uti-lizarea sigură a acestora necesită o aten-ţie deosebită. Directiva 2009/104/CE (43) privind cerinţele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucră-tori a echipamentului de muncă la locul de muncă face referire la acest aspect.

Utilizarea sigură include stabilitatea solului și a fun-daţiilor temporare, operaţiuni de construcţie și dez-afectare în condiţii de securitate, utilizarea în con-diţii de securitate (inclusiv operatorii de macara și manipulanții la manivelă sau formarea și competenţa conducătorilor auto) și mediul de lucru (de exemplu, lucrările din apropiere, liniile electrice aeriene, utili-zarea terenurilor învecinate, spaţiile din jurul utilaje-lor mobile/rotative etc.). Operaţiunile de ridicare cu macaraua trebuie să fie planificate în prealabil, astfel încât să fie sigure și să ţină seama de specificaţiile de utilizare ale utilajelor. Trebuie să fie planificate și res-pectate regimuri de inspecţie și întreţinere.

Utilizarea palanelor temporare și a altor echipamente de ridicare, precum motostivuitoare pentru teren ac-cidentat, necesită o atenţie similară.

Bune practici:

Dezvoltarea de soluții integrate pentru ridicarea materialelor.

Planificarea și amenajarea unor rute sigure de acces către locul în care este amplasată macaraua și pregătirea șantierului astfel încât echipamentele de ridicare să fie instalate și utilizate în condiții de securitate.

Coordonarea utilizării instalației atunci când există mai mulți utilizatori.

Inspectarea, testarea, întreținerea și menținerea în stare de funcționare a echipamentelor de ridicare.

Stabilirea unor reguli clare de operare atunci când pe un șantier există mai multe macarale.

Amplasarea de bariere care să delimiteze zonele de lucru de zonele interzise (de exemplu, linii electrice aeriene sau sol instabil).

Proceduri clare de instruire. Există multe dispoziții naționale privind instruirea obligatorie pentru ca o persoană să se califice pentru operarea echipamentelor de ridicare.

(43) Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerinţele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 260, 3.10.2009, p. 5.

Page 103: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

101

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

Alte utilaje și echipamente

Diverse alte utilaje și echipamen-te necesită o atenţie specială, inclusiv în ceea ce privește aspec-tele legate de livrare, instalare, utilizare și eventuala îndepărtare de pe șantier.

Bune practici:

Investigarea rutelor de acces către șantier necesare pentru utilaje mari precum autobetonierele.

Acordarea unei atenții speciale lipsei obstacolelor aeriene și lățimii și capacității portante a podurilor și rutelor de acces.

Amplasarea instalațiilor de producție (precum instalații de producere a betonului sau de producere a prefabricatelor) în imediata apropiere a șantierului.

Mediu de lucru sigur

Proiectarea unui mediu de lucru sigur include o revizu-ire a pericolelor și riscurilor generate de:• activitățile în cauză pentru lucrătorii care le efectuea-

ză și alte persoane; • alte activități de pe șantier; • alte activități industriale de pe șantier; • mediul general în care se desfășoară lucrările.

Această proiectare va avea la bază planurile și dosarele de securitate și sănătate, dar și informaţiile primite din partea altor angajatori de la același loc de muncă. Beneficiarii sau diriginţii de șantier și coordonatorii trebuie să îndeplineas-că anumite funcţii. Lucrătorii independenţi și angajatorii care desfășoară lucrări de construcţii trebuie să își prote-jeze securitatea și sănătatea proprie și pe a celor care pot fi afectaţi.

Măsuri de protecţie colective

Măsurile colective de protecţie trebuie să beneficieze de o atenţie specială, deoare-ce reduc riscurile pentru toţi lucrătorii.

Contractanţii trebuie să coopereze și să își coordoneze activităţile pentru a obţine astfel de rezultate. Beneficiarii sau dirigin-ţii de șantier și coordonatorii trebuie să își îndeplinească rolurile care le revin.

➜ A se vedea punctul 1.2.8, Acordarea de prioritate măsurilor de protecţie colectivă faţă de cele de pro-tecţie individuală, p. 21

Exemplul 104:

Instalarea de bariere atunci când lucrările de construcții au loc lângă cursurile de apă unde există pericol de înec.

Asigurarea unor balustrade adecvate atunci când există risc de cădere.

m) Informarea, consultarea, participarea, for-marea, instruirea și supravegherea angajaților și lucrătorilor independenţi

Lucrătorii și/sau reprezentanţii acestora trebuie:• să fie informați în privința măsurilor care trebuie

adoptate în legătură cu propria securitate și sănătate;• să fie consultați și încurajați să participe la procedurile

de securitate și sănătate;• să fie formați, instruiți și supravegheați în privința ac-

tivității pe care trebuie să o desfășoare. A se vedea Di-rectiva-cadru 89/391/CEE.

Bune practici:

Lucrătorii independenți și angajatorii care desfășoară personal lucrări de construcții trebuie să își analizeze necesitățile de formare.

➜ A se vedea punctul 4.2.1, Etapa de construcţie, p. 103 și punctul 2.3.9, Lucrătorii și reprezentanţii acestora, p. 55

n) Exemple din trei proiecte de lucrări

Exemplul 105:

Construcţia unei clădiri rezidenţiale cu mai multe nive-luri ridicată pe piloni și pe sol contaminat

Caracteristici:

Construcție nouă realizată de un dezvoltator privat care nu este contractant.

Problemă:

Modul de construcție al unei fundații de adâncime (cu piloni) fără expunerea lucrătorilor la riscuri inutile.

Soluţii:

Beneficiarul utilizează proiectanții experți, arhitecții și in-ginerii care au fost desemnați. Aceștia ordonă investiga-rea nivelului de contaminare și a posibilelor soluții tehni-ce de batere a pilonilor. Sunt propuse soluții inițiale care presupun tratarea pe șantier a solului grav contaminat și transportul și eliminarea deșeurilor în afara șantierului. Coordonatorul, care s-a implicat încă din primele etape, dezvoltă un plan de securitate și sănătate.

Contractanți specializați în fundații sunt apoi invitați să își exprime in- teresul în participarea la lucrări. Unul dintre aceștia sugerează utili- zarea unui sistem relativ nou de piloni de fundație care creează o cantitate minimă de deșeuri, ceea ce reduce expunerea lucrătorilor la solul contaminat, dar și costurile de eliminare de pe șantier.

Beneficiarul încredințează lucrările acestui contrac-tant, iar planul de securitate și sănătate este modificat și acceptat înainte de începerea lucrărilor.

Page 104: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

102

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Exemplul 106:

Vopsirea sălilor de operaţie dintr-un spital de mari dimensiuni

Caracteristici:

Lucrări de întreținere de rutină pentru realizarea unor finisaje de înaltă calitate pentru pereți, care pot fi curățate cu ușurință.

Probleme:

Materialele utilizate pentru finisare conțin adesea substanțe dăunătoa-re, în special atunci când sunt pul-verizate în interiorul unor încăperi insuficient ventilate.

Riscuri la adresa pacienților și a altor lucrători (angajați ai spitalului) care utilizează același loc de muncă.

Crearea unui șantier la un loc de muncă existent.

Unele săli trebuie să fie disponibile permanent pentru cazurile de urgență.

Soluţii:

Au fost analizate mai multe tipuri de substanțe de acoperire și a fost selectată cea mai puțin periculoasă.

Au fost puse la punct mijloace de izolare a sisteme-lor de ventilare permanentă și a altor posibile căi de transmitere a vaporilor și prafului. Au fost selectate, in-stalate temporar și testate o serie sisteme de ventilare cu extracție mecanică, astfel încât zonele de lucru să se afle sub presiune negativă și să fie introdus sufici-ent aer curat necesar pentru desfășurarea activității în condiții de securitate. Au fost selectate echipamente individuale de protecție adecvate pentru protejarea lucrătorilor și spații de cazare corespunzătoare.

Separarea lucrărilor în etape a însemnat că sălile au rămas disponibile, cu rute separate de acces pentru lucrători (constând în tuneluri din polietilenă de mare densitate).

Consultantul pentru securitate și sănătate al benefi-ciarului și coordonatorul de proiect au cooperat cu arhitectul, furnizorii de echipamente și substanțe de acoperire și cu contractanții. Au fost puse la punct planuri de monitorizare a mediului de lucru al con-tractantului și din spital, care au fost incluse în planul de securitate și sănătate. Au fost dezvoltate norme speciale de șantier împreună cu contractantul. Lucră-torii angajați de spital și de contractant (și reprezen-tanții acestora) au fost informați permanent.

Exemplul 107:

Demolarea unui furnal înalt de pe un șantier izolat

Caracteristici:

Demolarea unui furnal înalt din beton armat creează pericole specifice atât pentru lucrătorii din construcții, cât și pentru persoanele din afara unui șantier.

Probleme:

Căderea de materiale, unelte și echipa- mente în timpul lucrărilor.

Avarierea altor spații, ceea ce generează riscuri pentru alte persoane.

În acest caz, spațiu insuficient pentru utilizarea tehnicilor de demolare prin explozie.

Pericole de cădere pentru lucrători.

Praf generat în urma lucrărilor.

Soluţii:

Beneficiarul a angajat consultanți experți. Au fost invitați contractanți specializați care să își demonstreze competența pentru efectuarea lucrărilor prin prezentări ale întreprinderii, ale proiectelor încheiate și ale propunerilor privind realizarea lucrărilor în condiții de securitate (prin menționarea metodelor sigure de lucru).

Doi contractanți concurenți au propus două soluții alternative: o soluție prevedea tăierea unor părți cu ajutorul unor fierăstraie grele și bare termice, bucățile tăiate fiind ridicate de macarale; cea de a doua soluție prevedea utilizarea unei mașini specializate de demolare cu dispozitiv de spargere, care urma să fie amplasată pe vârful furnalului, materialul demolat fiind coborât de-a lungul furnalului și apoi transportat cu un transportor cu cabină protejată. Ambele soluții prevedeau utilizarea unor sisteme speciale de schele în interiorul furnalului, care puteau fi coborâte prin mijloace hidraulice pe măsura avansării lucrărilor.

Ambele metode au fost supuse unor riguroase evaluări ale pericolelor și riscurilor din partea consultanților experți ai beneficiarului, cu recomandări din partea coordonatorului, luând în considerare numărul lucrătorilor expuși și pericolele la care aceștia erau expuși.

A fost selectată a doua opțiune, deoarece presupunea mecanizarea procesului și expunea mai puțini lucrători la riscuri.

Page 105: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

103

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

4.2 Etapa de execuţie a lucrării4.2.1 Etapa de construcţie

În timpul construcţiilor, proiectul se află în etapa de execuţie a lucrărilor, ceea ce presupune participarea coordonatorilor de securitate și sănătate din etapa de execuţie, a angajatorilor, contractanţilor și subcontrac-tanţilor. Toţi aceștia au de îndeplinit funcţii specifice.

➜ A se vedea punctul 2.3, Părţile interesate în cadrul unui proiect de construcții, p. 35

Lucrătorii și reprezentanţii acestora participă, de ase-menea, la acest proces, deoarece diferitele părţi au obligaţii de a-i informa, consulta și implica.

➜ A se vedea punctul 2.3.9, Lucrătorii și reprezen-tanţii acestora, p. 55

Atunci când sunt necesare, planurile și dosarele de securitate și sănătate trebuie să conţină informaţii pri-vind desfășurarea lucrărilor de construcţii.

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59 și punctul 2.4.3, Dosarul de secu-ritate și sănătate, p. 61

Bune practici:

Atunci când nu sunt necesare planuri și dosare, se recomandă încheierea de acorduri între părțile interesate implicate care să reglementeze aspecte similare, crescând nivelul de securitate.

Coordonatorii din etapa de execuţie a proiectului tre-buie:• să coordoneze punerea în aplicare a:

- principiilor generale de prevenire; - principiilor de la articolul 8 de către angajatori și lu-

crătorii independenți; - planurilor de securitate și sănătate de către angaja-

tori și lucrătorii independenți;• să organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv lu-

crătorii independenți;• să coordoneze supravegherea aplicării corecte a me-

todelor de lucru;• să actualizeze planurile de securitate și sănătate și• să ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele

autorizate să aibă acces pe șantier.

➜ A se vedea punctul 2.3.5 litera h), Care sunt func-ţiile coordonatorilor în materie de securitate și să-nătate pe durata execuţiei lucrărilor, p. 46

Bune practici:

Atunci când nu sunt necesari coordonatori, se recomandă încheierea de acorduri între beneficiari și contractanții individuali angajați să reglementeze aspecte similare, atunci când cooperarea și coordonarea între beneficiari și contractant determină îmbunătățirea nivelului de securitate.

Indiferent dacă există sau nu coordonatori, angajatorii au următoarele sarcini:• punerea în aplicare a articolului 6 din Directiva

89/391/CEE;• adoptarea de măsuri conforme cu cerințele minime

prevăzute în anexa IV la Directiva 92/57/CEE;• furnizarea de informații cuprinzătoare lucrătorilor și/

sau reprezentanților acestora;• asigurarea consultării și participării lucrătorilor și re-

prezentanților acestora;• îndeplinirea responsabilităților care le revin în confor-

mitate cu Directiva-cadru 89/391/CEE;• luarea în considerare a indicațiilor coordonatorilor,

atunci când aceștia sunt desemnați și• acei angajatori implicați personal în lucrările de con-

strucții trebuie să îndeplinească cerințele identificate la articolul 10 alineatul (1).

➜ A se vedea punctul 2.3.8, Lucrători independenţi, p.  54; Contractanţii și subcontractanţii trebuie să consulte punctul 2.3.7, Contractanţi și subcontrac-tanţi, p. 54; Furnizorii și ceilalţi trebuie să consulte punctele 2.3.10, Furnizori, p. 56 și 2.3.11, Alte per-soane, p. 56

Acţiunile necesare pentru îndeplinirea acestor func-ţii vor depinde de natura și dimensiunea proiectului, de pericolele și riscurile care vor apărea și de măsurile adoptate pentru controlul efectiv al riscurilor. Acţiunile întreprinse trebuie să evite birocraţia inutilă și să adau-ge valoare proiectului prin reducerea riscurilor la adre-sa securităţii și sănătăţii în muncă la care pot fi expuse persoanele în caz contrar.

Punerea în aplicare a măsurilor eficace de gestionare reprezintă un element esenţial, indiferent de natura, dimensiunea și durata lucrărilor de construcţii. Pla-nurile de securitate și sănătate, atunci când sunt ne-cesare, trebuie să conţină informaţii privind planurile de gestionare. O implicare pozitivă a lucrătorilor, astfel încât să poată contribui în mod efectiv la securitatea șantierului este, de asemenea, un aspect esenţial.

Beneficiarii care doresc ca proiectul lor să atingă standarde exemplare pot avea un rol important demonstrându-și angajamentul în timpul etapei de construcţie a unui proiect.

Bune practici:

Desemnarea de către beneficiar a unui „ambasador”, o persoană care poate demonstra angajamentul beneficiarului pentru asigurarea unor bune condiții de lucru și care asigură comunicarea cu lucrătorii de pe șantier.

Page 106: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

104

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

a) Gestionarea lucrărilor în ceea ce privește securitatea și sănătatea

Organizarea și coordona-rea eficace a lucrărilor de construcţii este esenţială pentru finalizarea acestora în condiţii de securitate. Di-rectiva cere coordonatori-lor din etapa de execuţie a lucrărilor să își asume aces-te funcţii; de asemenea, ea

cere angajatorilor (contractanţi și subcontractanţi) și lucrătorilor independenţi să ţină seama de indicaţiile furnizate de coordonatori. Aceste funcţii sunt cel mai bine îndeplinite atunci când organizarea, măsurile și acţiunile de gestionare în materie de securitate și să-nătate a muncii sunt integrate între principalele acţi-uni de gestionare a proiectelor. Aceasta necesită coo-perarea strânsă între coordonatori și părţile interesate care deţin astfel de funcţii generale de conducere.

Bune practici:

Toate părțile interesate aflate în strânsă cooperare trebuie să stabilească un obiectiv comun de „toleranță zero” față de neîndeplinirea cerințelor de securitate de către oricare dintre membrii echipei.

Coordonare

Este esenţial să se observe că funcţiile coordonatorilor sunt de a coordona punerea în aplicare a principiilor generale de prevenire și a aspectelor detaliate la arti-colul 8, precum și a planurilor de securitate și sănătate. Funcţiile acestora nu sunt de a gestiona direct activi-tăţile de lucrări ale angajatorilor și ale altor părţi în ve-derea îndeplinirii unor astfel de scopuri. Coordonarea presupune o analizare cuprinzătoare a activităţilor de lucru și a aspectelor de securitate și sănătate care pot apărea. Aceasta trebuie să aibă loc înainte de începe-rea lucrărilor.

În îndeplinirea atribuţiilor, coordonatorii își vor utiliza cunoștinţele, evaluările de risc efectuate de către an-gajatori (contractanţi și subcontractanţi) și informaţiile privind metodele de lucru pe care angajatorii și lucrăto-rii independenţi își propun să le adopte. Coordonatorii trebuie să coopereze cu aceștia pentru a se asigura că lucrările vor avea loc în condiţii de securitate, inclusiv că activitatea unei părţi interesate nu va genera riscuri pentru ceilalţi și că spaţiile comune vor fi asigurate, în-treţinute și utilizate în conformitate cu angajamentele din planurile proiectului.

Angajatorii și lucrătorii independenţi trebuie să co-opereze cu coordonatorii și să ia în considerare toate indicaţiile acestora, în vederea îndeplinirii lor mod sa-tisfăcător. De asemenea, aceștia trebuie să recunoască beneficiile rezultate în urma activităţii coordonatorilor și a obligaţiilor de a se coordona reciproc, în conformi-tate cu directiva-cadru.

Bune practici:

Dezvoltarea unor evaluări comune ale riscurilor pentru etape specifice ale unui proiect (de exemplu, ridicarea structurilor) care implică toate părțile participante la proiect sau care au capacitatea de a contribui în mod pozitiv la securitatea în muncă.

Cooperarea

Directiva cere coordonatorilor să organizeze coopera-rea între angajatori (inclusiv lucrătorii independenţi) în scopuri de securitate și sănătate. Conform directivei-cadru, angajatorii și alte părţi au obligaţia de a coopera în punerea în aplicare a măsurilor privind securitatea și sănătatea. Cooperarea impune angajatorilor să de-pună toate eforturile pentru a colabora în privinţa di-feritelor probleme cu care se confruntă, atât în calitate de lucrători individuali, cât și atunci când utilizează în comun zone și spaţii de lucru. Nivelul necesar de coo-perare și mijloacele de asigurare a acesteia vor depinde de pericolele și riscurile specifice. Angajatorii și lucrăto-rii independenţi trebuie să ţină seama de indicaţiile pe care le primesc din partea coordonatorilor atunci când intenţionează să faciliteze cooperarea între părţile in-teresate.

Bune practici:

Se convine asupra unei abordări privind coordonarea cooperării în cadrul întregului proiect și asupra măsurilor care vor asigura o metodă de coordonare a eliminării pericolelor și reducerii riscurilor, care include participarea proiectanților și contractanților.

Etapa de activitate efectivă

Schimburile de informaţii, explorarea și încheierea de acorduri în privinţa aspectelor de interes comun și apli-carea acestor acorduri se află în centrul coordonării și cooperării efective. Comunicarea eficientă între părţile interesate joacă, de asemenea, un rol hotărâtor. Planu-rile de securitate și sănătate reprezintă o modalitate de stabilire în avans a modului în care vor fi îndeplinite aceste funcţii și reflectă schimbările care au loc pe mă-sură ce lucrările avansează.

Bune practici:

Şedințe de consolidare a echipei (team building) care demonstrează modul în care cooperarea efectivă poate conduce la soluții benefice pentru toate părțile.

Verificarea performanţei

Între atribuţiile coordonatorilor se află și cea de coordona-re a supravegherii aplicării corecte a metodelor de lucru. Coordonatorii pot îndeplini individual această sarcină sau pot solicita altor părţi să participe (în special angajatori și lucrători independenţi). În practică, o combinaţie între cele două acţiuni poate constitui cea mai eficientă metodă de progres, astfel încât angajatorii să își poată monitoriza atât propriile activităţi, cât și interacţiunea lor cu alte părţi, și să informeze coordonatorii în privinţa rezultatelor în timp

Page 107: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

105

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

ce aceștia pot revizui în mod independent performanţele proiectului, adoptând o perspectivă holistică și acordând o atenţie deosebită eficacităţii planurilor de gestionare a securităţii și sănătăţii în muncă.

Bune practici:

Stabilirea criteriilor de reușită înainte de începerea lucrărilor și măsurarea performanțelor în funcție de acestea.

Exemplul 108:

Un beneficiar a solicitat un sistem de bonificații pentru îmbunătățirea securității și sănătății în muncă. Contractul a inclus o sumă pentru acoperirea plății bonificațiilor către contractanți și lucrători. Plățile depindeau de obținerea unor punctaje favorabile în privința unor indicatori-cheie de performanță în materie de securitate și sănătate (de exemplu, menținerea în stare de curățenie a șantierului, participarea la cursuri de formare pe șantier, raportarea accidentelor evitate la limită, participarea la ședințe privind securitatea).

Subcontractanţii

Atunci când abordează cooperarea, coordonarea și monitorizarea lucrărilor, angajatorii trebuie să ţină seama de activităţile pe care le-au subcontractat unor diferite părţi. Măsurile pe care le iau trebuie să includă subcontractanţii. Angajatorii trebuie să se asigure că subcontractanţii lor cunosc, pot influenţa și sunt infor-maţi în permanenţă cu privire la schimbările referitoa-re la conţinutul planurilor de securitate și sănătate.

Bune practici:

Informarea coordonatorilor în privința tuturor subcontractanților care lucrează pe șantier.

Asigurarea implicării pe deplin a subcontractanților în ceea ce privește securitatea și sănătatea, în special a celor care sunt angajați în activități de mare risc sau periculoase.

Alte părţi

Coordonatorii din etapele de execuţie a proiectelor tre-buie, de asemenea, să solicite cooperarea și să asigure coordonarea beneficiarilor sau a diriginţilor de șantier ai acestora, a coordonatorilor din etapa de pregătire a lucrărilor și a altor părţi precum proiectanţi și furnizori, pentru a obţine rezultate satisfăcătoare.

Bune practici:

Încurajarea părților cu o importanță redusă din cadrul unui proiect să se implice într-o manieră mai activă.

Şedinţe de șantier

În funcţie de proiect, ședinţele de șantier reprezintă o modalitate de a asigura transferul eficace al informaţii-lor, cooperarea și coordonarea, dar și revizuirea perfor-manţelor legate de securitatea și sănătatea în muncă.

În general, securitatea și sănătatea în muncă sunt abor-date cel mai adecvat prin integrarea diverselor proble-me în discuţiile privind gestionarea proiectelor, astfel încât acestea să beneficieze de atenţia necesară atunci când sunt discutate aspecte precum revizuiri tehnice, diseminarea informaţiilor, discuţiile despre progrese, planificarea lucrărilor, logistică și probleme similare. Cu toate acestea, trebuie să se aibă în vedere separat analizele de performanţă și acţiunile corective atunci când se urmărește îndeplinirea standardelor necesare de securitate și sănătate în muncă.

Exemplul 109:

În cadrul unor lucrări la o cale ferată sub tensiune, coordona- torul s-a asigurat că la ședințele de proiect specifice au participat reprezentanți ai întreprinderii de căi ferate, astfel încât pericolele identificate în etapele pregătitoa- re să fie gestionate cu succes pe parcursul proiectului, și să se revizuiască în același timp în mod regulat registrele privind pericolele. Aceasta a asigurat finalizarea proiectului fără incidente și funcționarea liniei ferate în condiții de securitate.

Controlul accesului pe șantier

Coordonatorii pot să se asigure că au fost luate măsuri pentru interzicerea accesului persoanelor neautorizate pe șantier.

Între persoanele autorizate se pot număra persoanele care au beneficiat de formare iniţială și apoi li s-a acor-dat permisiunea de a intra pe șantier, cum ar fi: • persoanele care desfășoară și supraveghează lucrările

de construcții; • beneficiarii, diriginții de șantier și alte părți desemnate

de aceștia, precum proiectanții și• persoanele autorizate prin lege (inspectorii din do-

meniul construcțiilor, autoritățile competente în do-meniul securității și sănătății în muncă, poliția și pom-pierii etc.).

Atunci când analizează performanţele proiectului, coordonatorii iau în considerare eficacitatea măsuri-lor adoptate: se iau măsuri corective atunci când este necesar. Trebuie avute în vedere viitoarele evoluţii ale lucrărilor de construcții care ar putea afecta securita-tea, astfel încât să poată fi introduse măsuri pentru menținerea securității.

Page 108: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

106

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Bune practici:

Controlul accesului prin intermediul unor ecusoane personale pentru fiecare lucrător, emise și verificate de personalul de securitate.

Sisteme electronice de control al accesului pentru toate persoanele autorizate. Sistemele pot include in-formații despre instructajul de securitate și sănătate al lucrătorilor, precum și alte date cu caracter profesional.

Desemnarea unui contractant pentru securitatea șantierului.

Menținerea unei liste a contractanților și lucrătorilor autorizați, menționându-se dacă au finalizat cu succes instructajul introductiv.

Menținerea unui registru al contractanților și lucrători-lor care se află pe șantier, pentru utilizarea în cazuri de urgență.

Urgenţe

Pe lângă abordarea lucrărilor planificate pe șantier, părţile in-teresate trebuie să dedice timp și resurse suficiente planificării și gestionării răspunsurilor în cazul situaţiilor de urgenţă, fie în legătură cu primul ajutor, fie cu stingerea incendiilor, salva-rea sau evacuarea. Planurile de securitate și sănătate trebuie să ia în considerare astfel de as-

pecte. Atunci când nu există cerinţe privind astfel de planuri, beneficiarii și contractantul acestora trebuie să aibă în vedere măsuri aplicabile în cazuri de urgenţă.

Exemplul 110:

Planul de urgență pentru un proiect de lărgire a unui drum principal a luat în considerare necesitatea exis-tenței unor căi de acces pentru serviciile de urgență care se deplasau spre incidente atât pe șantier, cât și pe drumurile deschise traficului public. Aceasta a pre-supus o strânsă cooperare între beneficiar, coordona-tor, proiectant, contractant și serviciile de urgență.

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59

Informare, consultare și participare – Lucrătorii și/sau reprezentanţii acestora

Uneori, furnizarea de informaţii comune în cadrul unui proiect poate avea loc pe baza unei abordări comune a proiectului. Coordonatorii pot contribui la instituirea mă-surilor. În mod similar, consultarea și participarea pot face obiectul unor abordări comune în cadrul unui proiect.

➜ A se vedea punctul 2.3.9, Lucrătorii și reprezen-tanţii acestora, p. 55

Bune practici:

Utilizarea mai multor mijloace:

• ședințe de informare și consultare;• broșuri, materiale video etc.; • panouri pentru anunțuri pe șantier;• afișarea de postere;• selectarea de subiecte pentru ședințele de securi-

tatea muncii care sunt relevante pentru lucrări (de exemplu, echipamente individuale de protecție, riscuri majore precum riscul de cădere, electrocuta-re etc.);

• acordarea de atenție accidentelor evitate la limită, care pot semnala anumite zone-problemă.

Lucrătorii a căror limbă maternă este diferită de limba vorbită pe șantier pot fi expuși riscurilor și este necesar ca acestora să li se acorde o atenţie specială.

Bune practici:

Existența pe șantier a cel puțin unui coordonator care poate comunica cu lucrătorii a căror limbă maternă este diferită de cea vorbită pe șantier.

Traducerea normelor de securitate, a cursurilor introductive și de formare și a instrucțiunilor.

Utilizarea de ilustrații, pictograme și indicatoare de securitate internaționale, astfel încât instrucțiunile să fie mult mai ușor de înțeles.

Informarea coordonatorilor cu privire la toți subcontractanții care lucrează pe șantier.

Exemplul 111:

Facilitarea accesului la informații de securitate și sănătate disponibile în publicații specializate și/sau pe internet pentru toți lucrătorii de pe șantier.

b) Articolul 8 și anexa IV la Directiva 92/57/CEE și articolul 6 din Directiva-cadru 89/391/CEE

Articolul 8 prevede punerea generală în aplicare a principiilor de la articolul 6 din Directiva-cadru, aces-tea reprezentând principiile generale de prevenire (a se vedea punctul 1.2 din prezentul ghid).

Anexa IV stabilește cerinţele minime de protecţie în materie de securitate și sănătate pe șantiere. Partea A stabilește cerinţele minime generale privind locurile de muncă de pe șantiere. Partea B stabilește cerinţele specifice pentru posturile de lucru din șantiere. Partea B cuprinde două subsecţiuni: secţiunea 1 stabilește cerinţele minime pentru posturile de lucru în spa-ţii acoperite de pe șantiere și secţiunea 2 stabilește cerinţele pentru posturile de lucru în aer liber de pe șantiere.

Page 109: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

107

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

Părţile interesate principale din etapele de execuţie a lucrărilor trebuie să îndeplinească funcţii specifice ce-lor două secţiuni. Astfel:• coordonatorii trebuie să coordoneze punerea în

aplicare de către angajatori și lucrătorii indepen-denți a principiilor de la articolul 8;

• angajatorii trebuie: - să pună în aplicare articolul 6 din Directiva 89/391/CEE; - să ia măsuri conforme cu cerințele minime prevă-

zute în anexa IV și - să îndeplinească responsabilitățile care le revin în

conformitate cu Directiva-cadru 89/391/CEE;• lucrătorii independenți trebuie să îndeplinească ce-

rințele prevăzute la articolul 8 și în anexa IV.

➜ A se vedea punctul 2.3, Părţile interesate în cadrul unui proiect de construcții, p. 35

Articolul 8 enumeră 10 situaţii în care este în mod deo-sebit necesară aplicarea principiilor. Acestea se referă la:

(a) menţinerea șantierului în ordine și într-o stare de curăţenie satisfăcătoare;

(b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând cont de condiţiile de acces la aceste posturi și stabili-rea căilor și a zonelor de deplasare sau de circulaţie;

(c) condiţiile de manipulare a diferitelor materiale;

(d) întreţinerea tehnică, verificarea înainte de punerea în funcţiune și controlul periodic al instalaţiilor și dispo-zitivelor în vederea eliminării defectelor care ar putea să afecteze securitatea și sănătatea lucrătorilor;

(e) delimitarea și amenajarea zonelor de depozitare și înmagazinare a diferitelor materiale, în special dacă este vorba de materiale sau substanţe nocive;

(f ) condiţiile de deplasare a materialelor periculoase utilizate;

(g) stocarea, eliminarea sau evacuarea deșeurilor re-zultate din dărâmături;

(h) adaptarea, în funcţie de evoluţia șantierului, a dura-tei efective a diferitelor tipuri de lucrări sau faze de lucrare;

(i) cooperarea dintre angajatori și lucrătorii indepen-denţi;

(j) interacţiunile cu activităţile de exploatare din ca-drul sau din apropierea șantierului.

c) Alte aspecte

Selectarea utilajelor/uneltelor/materialelor și meto-delor de lucru

Opţiunile trebuie să fie selectate în funcţie de principi-ile generale de prevenire și de principiile ergonomice.

➜ A se vedea punctul 1.2, Principii generale de pre-venire, p. 18

Posturile de lucru trebuie să fie proiectate având în vedere evaluarea riscurilor și factorii ergonomici.

Platformele de lucru trebuie să fie stabile și dispuse astfel încât să fie prevenire căderile. Trebuie să fie asigurate căi de acces în condiţii de securitate.

Utilajele de construcţii, dispozitivele de ridicare și celelalte mașini trebuie să fie adecvate lucrărilor efectuate, verificate, testate și întreţinute. Lucrătorii trebuie să beneficieze de o formare adecvată.

Calitatea aerului, zgomot, vibraţii, praf, iluminat, curăţenie

Mediile de lucru trebuie să fie echipate și întreţinute astfel încât să îndeplinească cerinţele directivelor eu-ropene relevante (de exemplu, cele privind zgomotul, substanţele chimice etc.).

➜ A se vedea anexa 7 – Legislaţia Uniunii Euro-pene  – Alte directive din domeniul securității și sănătății, p. 157

Conformitatea echipamentului de lucruEchipamentul de lucru trebuie să fie adecvat, verificat, testat și întreţinut. Lucrătorii trebuie să fie instruiţi în ceea ce privește utilizarea acestuia.

Contractanţii pot reexamina aspecte similare împreu-nă cu subcontractanţii lor.

Bune practici:

Adoptarea unei politici a întreprinderii care aplică criterii de securitate și sănătate în procedurile de achiziții și închirieri.

Utilizarea de echipamente care sunt conforme cu standardele europene și dispun de declarații de conformitate. Marcajul CE trebuie să fie afișat vizibil pe echipamentele de lucru.

Dotarea cu echipamente de lucru cu nivel înalt de protecție împotriva riscurilor aferente utilizării sale (vibrații, emisii de praf etc.).

Coordonatorii încurajează utilizarea echipamentelor de lucru care rețin emisiile la sursă, precum și a echipamentelor cu nivel redus de vibrații.

d) Actualizarea planurilor de securitate și sănătate

Directiva conferă coordonatorilor funcţii de actualizare a planurilor de securitate și sănătate. Planurile trebu-ie să fie revizuite în mod regulat, iar modificările sunt convenite și efectuate după consultări cu părţile inte-resate competente. Planurile de gestionare a securităţii și sănătăţii în muncă trebuie să fie revizuite în mod re-gulat, astfel încât să își menţină eficienţa.

➜ A se vedea punctul 2.4.2, Planul de securitate și sănătate, p. 59

Page 110: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

108

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

e) Actualizarea dosarelor de securitate și sănătate

Directiva impune coordonatorilor să actualizeze aceste dosare. Informaţiile noi pot proveni de la persoanele care continuă activitatea de proiectare sau de la per-soanele care efectuează lucrări de construcţii.

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate, p. 61

f) Exemple din trei proiecte de lucrări

Exemplul 112:

Construcţia unei clădiri de locuinţe noi cu șapte niveluri deasupra solului, parter pentru utilizare comercială și două niveluri subterane pentru ga-raje [a se vedea exemplul 98 de la punctul 4.1.2 m) de mai sus]

Caracteristici:

Beneficiarul: Dezvoltator privat care nu este con-tractant.

Clădire cu șapte niveluri cu cadru din beton ranfor-sat, cu plăci in situ și zidărie de cărămidă.

Fundaţie de adâncime.

Acoperiș plat cu parapet.

Balcoane exterioare.

Parter pentru utilizare comercială și două niveluri subterane.

Construită pe sol contaminat.

Aflată în apropierea unei școli și a unei șosele aglo-merate.

Învecinată cu un alt șantier.

Probleme:

În timpul unei verificări a nivelului de securitate și să-nătate de pe șantier, s-a constatat că subcontractantul însărcinat cu amplasarea zidăriei de cărămidă lucrează în interiorul structurii, nu pe schele externe, astfel încât lucrătorii riscă să cadă de pe marginile neprotejate.

Potrivit planului de securitate și sănătate, era necesară ridicarea unei schele externe care să fie utilizată de mai mulți lucrători, inclusiv de către zidari.

Soluţii:

Lucrările sunt oprite până la ridicarea unei schele corespunzătoare.

A fost informat comitetul pentru securitatea șantierului.

Au fost organizate ședințe de securitatea muncii pen-tru toți lucrătorii privind lucrul în condiții de securita-te la înălțime.

Exemplul 113:

Schimbarea unui canal subteran aflat sub un drum public

Caracteristici:

Beneficiarul, o primărie care are în subordine un departament de inginerie, înlocuiește o parte a canalului de colectare a apelor uzate aflat sub o șosea, lucrări care implică mai mulți contractanți.

Probleme:

Apropierea de proprietăți publice și rezidențiale.

Prezența infrastructurii de utilități subterane și aeriene. Riscul de prăbușire al excavațiilor.

Soluţii:

Desemnarea unui coordonator.

Indiferent de necesitatea unui aviz prealabil, pregătirea unui plan de securitate și sănătate ca urmare a riscului specific de îngropare sub alunecări de teren.

Coordonatorul adoptă un rol activ în ședințele de șantier și revizuiește împreună cu celelalte persoane exactitatea și interpretarea planurilor privind serviciile existente. Se stabilește de comun acord o formă adecvată de împrejmuire a zonei lucrărilor. Coordonatorul și contractanții revizuiesc împreună metodele de lucru, inclusiv utilizarea în condiții de securitate a utilajelor și echipamentelor, în special în cazul excavațiilor din apropierea utilităților active și în cazul utilizării macaralelor.

Organizarea de ședințe de securitate a muncii privind principalele riscuri (infrastructuri aeriene și subterane de utilități, prăbușirea excavațiilor, utilizarea excavatoarelor ca macarale) înainte de începerea lucrărilor.

Page 111: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

109

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

Exemplul 114:

Renovarea unui pod suspendat

Caracteristici:

Renovarea unui pod suspendat.

Natura și obiectivul lucrărilor:

• decaparea vopselei și revopsirea parapetelor;• tratarea anticorozivă a cablurilor;• refacerea benzii de rulare;• înlocuirea articulațiilor. Durată totală: aproximativ patru luni.

Probleme:

Restricții de trafic.

Lucrări pe timp de noapte la înlocuirea benzii de rulare.

Riscuri legate de incompatibilitatea între lucrătorii care își desfășoară activitatea în același timp (lucrări de înlăturare a vopselei, tratarea cablurilor, banda de rulare).

Riscuri legate de lucrul la înălțime.

Soluţii:

Platforme special concepute pentru lucrul la înălțime (cabluri, parapete).

Evaluarea comună a riscurilor caracteristice unei categorii de lucrători care afectează alte categorii. Instruire inițială și informare a lucrătorilor în ceea ce privește lucrul în apropierea traficului.

Instruirea lucrătorilor cu privire la munca pe timp de noapte.

Acordarea unei atenții speciale metodologiilor privind activitățile de mare risc, precum lucrul la înălțime.

Monitorizarea lucrărilor de înlăturare a vopselei, în vederea evaluării riscurilor legate de praf și zgomot.

4.2.2 Finalizarea construcţiei

Odată cu terminarea lucrărilor de construcţii, proiectul este aproape finalizat. Trebuie să se finalizeze lucrările la dosarele de securitate și sănătate și să se inventarie-ze concluziile care trebuie avute în vedere pentru a fi aplicate în cursul viitoarelor proiecte.

a) Actualizarea dosarului de securitate și sănătate

Dosarele de securitate și sănătate trebuie să fie actua-lizate pentru a ţine seama de informaţiile noi. După ac-tualizare, dosarele sunt înmânate beneficiarilor, împre-ună cu explicaţii privind scopul și conţinutul acestora.

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate, p. 61

b) Evaluarea proiectului în ceea ce privește securitatea și sănătatea

Bune practici:

Redactarea unui raport privind securitatea și sănătatea la finalizarea proiectului.

Evaluarea performanțelor fiecărui proiect de construcții la finalizarea acestuia, pe baza unei monitorizări proactive și reactive la finalul proiectului. (Această abordare poate fi utilizată și pe parcursul unui proiect și reprezintă o practică obișnuită în mai multe proiecte de construcții, permițând adoptarea de acțiuni corective de fiecare dată când sunt necesare.)

Compararea acțiunilor efectuate cu cele planificate la începutul proiectului (monitorizare proactivă).

Măsurarea insucceselor prin monitorizarea frecvenței accidentelor și bolilor profesionale (monitorizare reactivă).

Stabilirea unor metode (ședințe etc.) pentru a colecta informații și a dobândi experiență pe parcursul proiectului, în vederea îmbunătățirii performanțelor de securitate și sănătate ale proiectului următor.

Page 112: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

110

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

c) Exemple din trei proiecte de lucrări

Exemplul 115:

Construcţia unei clădiri de locuinţe noi

Caracteristici:

La sfârșitul etapei de execuție a clădirii, coordonatorul în materie de securitate și sănătate în etapa de execuție a lucrărilor a primit de la contractant toate informațiile legate de construcție necesare pentru actualizarea și completarea dosarului de securitate și sănătate al proiectului.

Probleme:

În timpul etapei de întreținere va apărea necesitatea utilizării de schele pentru viitoarele lucrări de întreținere a fațadei (vopsire, reparare etc.). Care este metoda de fixare a schelelor de structură?

Soluţii:

În timpul etapei de execuție se instalează mai multe puncte de ancorare în structură care permit ancorarea de schele, iar acest aspect se menționează în mod explicit în dosarul de securitate și sănătate.

Coordonatorul în materie de securitate și sănătate în etapa de execuție a lucrărilor transmite dosarul de securitate și sănătate completat beneficiarului sau reprezentantului acestuia (de exemplu, administratorului clădirii numit de proprietarii fiecărui apartament). Se recomandă păstrarea dosarului original într-un loc sigur și utilizarea de copii.

Administratorul clădirii poate coopera prin actualizarea dosarului și punerea acestuia la dispoziția proprietarilor de apartamente ori de câte ori este necesar (de exemplu, pentru modificări autorizate în interiorul apartamentelor). Atunci când administratorul clădirii este înlocuit, dosarul este transmis noului administrator.

Lucrările din părțile comune ale clădirii sau la instalațiile acesteia reprezintă lucrări noi și necesită consultarea dosarului.

Exemplul 116:

Înlocuirea rosturilor de dilatare ale unui viaduct/pod

Caracteristici:

Rosturile de dilatare sunt utilizate la viaducturi, poduri și multe alte facilități (clădiri, conducte, căi ferate etc.).

Acestea sunt proiectate să „funcționeze” permanent și să compenseze mișcările (expansiune și/sau contractare). De asemenea, acestea compensează mișcările datorate utilizării (de exemplu, cele provocate de trafic).

Probleme:

De obicei, durata de viață a acestor componente este mai redusă decât cea a structurii pe care au fost instalate. Prin urmare, aceste componente se uzează și suprafețele juxtapuse încep să se deplaseze. Aceasta afectează vehiculele aflate în trecere.

Soluţii:

Într-un astfel de caz se impune înlocuirea rosturilor. În mod normal, sunt necesare măsuri speciale de deviere a traficului care să permită efectuarea lucrărilor în condiții de securitate. Aceste măsuri pot include adoptarea de planuri de gestionare a traficului și planuri de securitate și sănătate.

După înlocuirea rosturilor, organizația responsabilă pentru întreținerea structurii se asigură că dosarul de securitate și sănătate este actualizat cu informații care se vor dovedi utile pentru desfășurarea viitoarelor lucrări de construcții. În astfel de cazuri, este puțin probabil să fie necesar un dosar nou.

Page 113: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

111

Ges

tiona

rea

riscu

rilor

în ti

mpu

l pro

iect

elor

de

cons

truc

ții

Exemplul 117:

Refacerea suprafeţei de rulare a unei șosele importante

Caracteristici:

Suprafața de rulare a unei șosele importante trebuie să fie refăcută ca urmare a criteriilor de întreținere stabilite. Şoseaua a fost construită după intrarea în vigoare a directivei.

Probleme:

Lucrările de refacere reprezintă un proiect nou. Pot exista unul sau mai multe dosare rămase din proiec-te de construcții anterioare de întreținere a șoselei. Poziția curentă nu este clară.

Soluţii:

Organizația responsabilă pentru întreținerea șoselei decide că va fi creat și actualizat un singur dosar pentru toate lucrările de întreținere, indiferent dacă directiva impune sau nu acest lucru. Sunt incluse in-formații despre șosea obținute din alte surse, pentru a conferi o mai mare utilitate dosarului.

4.2.3 Perioada ulterioară construcţieiPerioada ulterioară construcţiei este etapa în care clădiri-le (sau alte construcţii rezultate în urma proiectelor fina-lizate) sunt gata de utilizare sau sunt utilizate permanent după finalizare. Aspectele de securitate și sănătate sunt adeseori subestimate în această etapă, în special atunci când se execută lucrări de întreţinere și lucrări similare.

Trebuie să se asigure că:• riscurile la adresa securității și sănătății lucrătorilor im-

plicați în lucrările ulterioare asupra spațiilor construite sunt eliminate sau reduse la niveluri acceptabile și

• dosarele de securitate și sănătate sunt actualizate permanent.

a) Actualizarea dosarelor de securitate și sănătate

Dosarele au rolul să ofere celor care efectuează lucrări ulterioare asupra construcţiei informaţii care le vor per-mite să planifice și să desfășoare lucrările respective în condiţii de securitate și sănătate.

Dosarul trebuie să fie actualizat dacă au loc modificări care presupun implicaţii asupra securităţii și sănătăţii lucrătorilor pe durata lucrărilor ulterioare de construcţii.

De obicei, dosarele sunt păstrate de beneficiari.

În mod normal, beneficiarii transmit utilizatorilor copii ale dosarelor și înmânează dosarele noilor proprietari în momentul transferului dreptului de proprietate.

➜ A se vedea punctul 2.4.3, Dosarul de securitate și sănătate, p. 61

b) Exemple din trei proiecte de lucrări

Exemplul 118:

Construcţia unei clădiri de locuinţe noi cu șapte niveluri deasupra solului, parter pentru utilizare comercială și două niveluri subterane pentru garaje

Caracteristici:

Beneficiarul: un dezvoltator privat

Dosarul de securitate și sănătate redactat înainte de începerea lucrărilor nu ia în considerare schimbările apărute și metodele de lucru utilizate în timpul construcțiilor. Înainte de finalizarea lucrărilor, contractantul furnizează informații pentru actualizarea dosarului parțial completat. Alte întreprinderi implicate în lucrări, precum subcontractanții, îndeplinesc, de asemenea, obligațiile de furnizare a informațiilor necesare pentru dosar și le transmit contractantului, care le transmite coordonatorului.

Probleme:

Actualizarea dosarului prin includerea modificărilor apărute în timpul construcțiilor.

Soluţii:

Întreprinderile care au executat lucrările îndeplinesc obligația de a furniza informații relevante pentru dosar.

De exemplu, modificările la schițele privind conductele etc. pot fi documentate cu relativă ușurință, deoarece planurile și gestionarea construcțiilor sunt efectuate de o singură firmă; totuși, rămâne întrebarea: care dintre aceste informații sunt esențiale pentru securitatea și sănătatea din timpul lucrărilor ulterioare de construcții?

În specificațiile de utilizare au fost incluse punctele de ancorare utilizate de persoanele cu atribuții de curățare a ferestrelor. Informațiile privind inspecția, întreținerea și utilizarea acestora trebuie să fie incluse în dosar.

Perioadele de execuție a lucrărilor de mentenanță la echipamentele de încălzire și aer condiționat sau echipamentele care necesită testare etc. au fost stabilite de comun acord cu producătorii; totuși, rămâne întrebarea: care dintre aceste informații sunt esențiale pentru securitatea și sănătatea din timpul lucrărilor ulterioare de construcții?

Informațiile vor fi utile în momentul instalării unor servicii noi cum ar fi, de exemplu, tehnologii noi de administrare a imobilului sau tehnologii solare.

Page 114: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

112

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Exemplul 119:

Înlocuirea unui număr de ţigle de pe hambarul unei ferme

Caracteristici:

Înlocuirea țiglelor de pe acoperișul înclinat al unei clădiri de mici dimensiuni care face parte dintr-o fermă poate fi periculoasă.

Probleme:

Acoperiș înclinat: pericol de cădere de la marginea acoperișului sau prin acesta.

Accesibilitatea, deoarece există țigle sparte în diverse părți ale acoperișului.

Soluţii:

Fermierul închiriază o platformă elevatoare mobilă (PEM) cu o dimensiune suficientă pentru a preveni căderea de pe margini și înlocuiește țiglele sparte în timpul toamnei, atunci când hambarul este încărcat cu paie. (PEM este dotată cu harnașamente, care reprezintă un echipament individual de protecție.) Pericolele și riscurile sunt astfel reduse.

Nu sunt necesare alte măsuri după finalizarea lucrărilor.

Exemplul 120:

Lucrări de întreţinere/curăţare a sistemului de ventilaţie la terminalul unui aeroport

Caracteristici:

Conductele de ventilație ale clădirii necesită o curățare periodică. Operatorii și proiectanții au stabilit intervale adecvate pentru aceste lucrări. În fiecare an se organizează o licitație pentru atribuirea contractului de lucrări de curățenie.

Probleme:

Curățarea în timpul funcționării aeroportului, ceea ce înseamnă că activitatea nu trebuie să incomodeze sau să provoace accidentarea pasagerilor.

Risc de cădere, deoarece conductele de ventilație sunt de obicei atașate de plafon.

Soluţii:

Lucrările au fost efectuate timp de mai mulți ani de aceeași întreprindere, deoarece este familiarizată cu locația, înțelege necesitățile beneficiarului, utilizează personal angajat exclusiv pentru această sarcină și are un excelent dosar de securitate.

Planurile de curățare ale sistemului de ventilație au fost incluse de către proiectant în dosarul de securitate și sănătate. Conductele de ventilație în care persoanele pot intra direct sunt proiectate pentru a fi curățate de angajați.

Conductele mai mici sunt curățate cu ajutorul roboților și aspiratoarelor.

Activitățile de curățare se documentează.

Sunt utilizate scări mobile pentru acces, lucrările care perturbă traficul pasagerilor au loc atunci când aeroportul este mai puțin aglomerat, iar separarea zonelor de lucru se realizează prin sisteme de bariere de tipul celor utilizate în aeroporturi pentru a controla accesul pasagerilor.

Page 115: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 116: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 117: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

115

5Tabel general al sarcinilor fiecărei părți interesate pe durata construcțiilor

1 2 3Părţi interesate Sarcini care presupun un singur

contractant în timpul execuţiei lucrăriiSarcini suplimentare, care necesită mai mulţi contractanţi în timpul execuţiei

lucrării

Notă: se aplică toate sarcinile din coloana 2

Beneficiari Dacă doresc, pot desemna un diriginte de șantier care să îi reprezinte

Beneficiari sau diriginţi de șantier

(reţineţi că diriginte de șantier înseamnă persoane însărcinate cu proiectarea și/sau executarea și/sau supravegherea executării unui proiect, în contul beneficiarului)

Atunci când este necesar, comunică avizele prealabile autorităţilor competente

Se asigură că este afișat într-un loc vizibil pe șantier și că este actualizat după necesităţi [articolul 3 alineatul (3)]

Ţin seama de principiile generale de prevenire pe parcursul diferitelor etape de proiectare (articolul 4)

Se asigură că există un plan de securitate și sănătate al șantierului înainte de începerea lucrărilor pe șantier [articolul 3 alineatul (2)] (reţineţi că, în anumite cazuri, pot exista derogări naționale)

Desemnează coordonatori pentru etapa de elaborare și de execuţie a proiectului [articolul 3 alineatul (1)]

Reţineţi că, în conformitate cu articolele 5 și 6, beneficiarii și diriginţii de șantier au responsabilităţi continue, chiar dacă au desemnat coordonatori [articolul 7 alineatul (1)]

Coordonatori în materie de securitate și de sănătate în etapa de elaborare a proiectului lucrării

Nu există obligaţia de a desemna un coordonator

Coordonează punerea în aplicare a articolului 4 [articolul 5 litera (a)]

Se asigură că există un dosar de securitate și sănătate [articolul 5 litera (b)]

Pregătesc un dosar de securitate și sănătate [articolul 5 litera (c)]

Page 118: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

116

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Coordonatori în materie de securitate și de sănătate pe durata execuţiei lucrării

Nu există obligaţia de a desemna un coordonator

Coordonează punerea în aplicare a principiilor generale de prevenire și de securitate [articolul 6 litera (a)]

Coordonează punerea în aplicare de către angajatori și lucrătorii independenţi a principiilor articolului 8 [articolul 6 litera (b)]

Coordonează punerea în aplicare de către angajatori și lucrătorii independenţi a planului de securitate și sănătate [articolul 6 litera (b)]

Actualizează planul de securitate și sănătate și dosarul de securitate și sănătate [articolul 6 litera (c)]

Organizează cooperarea între angajatori, inclusiv lucrătorii independenţi [articolul 6 litera (d)]

Coordonează măsurile pentru supravegherea aplicării corecte a metodelor de lucru [articolul 6 litera (e)]

Se asigură că numai persoanele autorizate au acces pe șantier [articolul 6 litera (f )]

Angajatori Pun în aplicare articolul 6 din Directiva 89/391/CEE [articolul 8 literele (a)-(j) din Directiva 92/57/CEE]

Ţin seama de indicaţiile coordonatorilor (articolul 9)

Iau măsuri conforme cu cerinţele minime prevăzute în anexa IV (articolul 9)Pun la dispoziţia lucrătorilor și/sau a reprezentanţilor acestora informaţii inteligibile privind securitatea și sănătatea acestora (articolul 11)Asigură consultarea și participarea lucrătorilor și/sau a reprezentanţilor acestora (articolul 12)Reţineţi că, în conformitate cu Directiva-cadru 89/391/CEE, responsabilitatea angajatorilor este continuă [articolul 7 alineatul (2)]

Lucrători independenţi Îndeplinesc cerinţele identificate la articolul 10 alineatul (1)

Angajatori care desfășoară personal activităţi pe un șantier

Îndeplinesc cerinţele identificate la articolul 10 alineatul (2)

Lucrători și reprezentanţii acestora Informarea lucrătorilor și consultarea și participarea lucrătorilor și/sau a reprezentanţilor acestora trebuie să aibă loc în conformitate cu directiva privind șantierele (articolele 11 și 12)

Page 119: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 120: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 121: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

119

ANEXE

Anexa 1 – Glosar ........................................................................................................................................................ 120

Anexa 2 – Tabel de exemple ..................................................................................................................................... 121

Anexa 3 – Fișă de evaluare a riscurilor ................................................................................................................... 124

Anexa 4 – Fișă de proiect .......................................................................................................................................... 125

Anexa 5 – Planul de securitate și sănătate: sugestii ............................................................................................ 126

1. Informaţii generale despre proiect ......................................................................................................................................................1262. Informaţii specifice despre proiect și sursele de informare ........................................................................................................1273. Informaţii privind gestionarea proiectului ........................................................................................................................................1274. Metode de contribuire la dosarul de securitate și sănătate ........................................................................................................129

Anexa 6 – Dosarul de securitate și sănătate: sugestii ......................................................................................... 130

Anexa 7 – Legislaţia Uniunii Europene .................................................................................................................. 132

Directiva-cadru 89/391/CEE ........................................................................................................................................................................132Directiva 92/57/CEE ........................................................................................................................................................................................140Alte directive din domeniul securităţii și sănătăţii ..............................................................................................................................157Comunicare a Comisiei COM(2008)698 ..................................................................................................................................................159

Anexa 8 – Informaţii suplimentare ......................................................................................................................... 178

Bibliografia Uniunii Europene ....................................................................................................................................................................178Furnizori de informaţii ...................................................................................................................................................................................179Experţi care au participat la pregătirea prezentului ghid .................................................................................................................185

Page 122: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

120

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Anexa 1 – GlosarTermen Definiţie

Angajator Orice persoană fizică sau juridică având un raport de muncă cu lucrătorul și care are răspundere în ceea ce privește întreprinderea și/sau unitatea respectivă.

Avizul prealabil Un plan informativ privind un proiect care, în anumite situaţii, trebuie să fie prezentat autorităţilor competente înainte de începerea lucrărilor pe un șantier.

Beneficiar Orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea.Coordonator în materie de securitate și de sănătate în etapa de elaborare a proiectului lucrării

Orice persoană fizică sau juridică împuternicită de către beneficiarul lucrării și/sau de către dirigintele de șantier cu îndeplinirea, pe durata elaborării proiectului, a sarcinilor menţionate la articolul 5 din Directiva 92/57/CEE.

Coordonator în materie de securitate și de sănătate pe durata execuţiei lucrării

Orice persoană fizică sau juridică împuternicită de către beneficiarul lucrării și/sau de către dirigintele de șantier cu îndeplinirea, pe durata executării lucrării, a sarcinilor menţionate la articolul 6 din Directiva 92/57/CEE.

Directiva 92/57/CEE privind șantierele (a se vedea anexa 7, p. 140)

Directiva 92/57/CEE a Consiliului privind cerinţele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile. Este cea de a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii și sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.

Directiva-cadru 89/391/CEE (a se vedea anexa 7, p. 132)

Directiva 89/391/CEE a Consiliului privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii și sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.

Dirigintele de șantier Orice persoană fizică sau juridică responsabilă pentru proiectarea, executarea și supravegherea executării unui proiect, sau oricare dintre acestea, în contul beneficiarului.

Dosarul de securitate și sănătate Document adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate și sănătate de care să se ţină seama în cursul lucrărilor ulterioare.

Etapa de elaborare a proiectului lucrării Etapa în care un proiect este elaborat și în care au loc pregătirile dinaintea începerii construcţiilor.

Etapa de execuţie a lucrării Etapa unui proiect în care se execută lucrări de construcţii pe un șantier.Lucrător Orice persoană încadrată în muncă de către un angajator, inclusiv stagiarii și

ucenicii, cu excepţia personalului de serviciu.Lucrător independent Orice persoană, alta decât cele indicate la articolul 3 literele (a) și (b) din

Directiva 89/391/CEE, a cărei activitate profesională concură la realizarea lucrării.

Planul de securitate și sănătate Document cerut prin Directiva 92/57/CEE, care precizează regulile aplicabile pe un șantier de construcţii și prin care aplică anumite cerinţe menţionate la articolul 5. Statele membre pot permite derogări de la acest plan în anumite condiţii − a se verifica legislaţia internă.

Prevenire Ansamblul dispoziţiilor sau măsurilor adoptate sau planificate în toate etapele de lucru dintr-o întreprindere, pentru a preveni sau a reduce riscurile profesionale.

Reprezentant al lucrătorilor cu responsabilitate specifică pentru securitatea și sănătatea acestora

Orice persoană aleasă, selectată sau desemnată, în conformitate cu legislaţiile și practicile interne, pentru a-i reprezenta pe lucrători în probleme legate de protecţia securităţii și sănătăţii acestora la locul de muncă.

Șantiere temporare sau mobile Orice șantier în care se desfășoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa I la Directiva 92/57/CEE.

Page 123: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

121

Ane

xe

Anexa 2 – Tabel de exempleMic Culoarea galbenă indică proiecte mici

Mediu Culoarea verde indică proiecte medii

Mare Culoarea portocalie indică proiecte mari

Nr. ex. Pag. Tip de lucrări Tip de riscuri

Mod

ifică

ri –

Tran

sfor

măr

i

Cons

truc

ţii

Dez

afec

tări

– D

emol

ări

Exca

vaţii

– Te

rasa

men

te

Reno

vări

– Re

para

ţii

Într

eţin

ere

– M

ente

nanţ

ă

Com

pone

nte

pref

abric

ate

Echi

pare

Reco

ndiţi

onar

e

Acce

s

Prăb

ușire

Sol c

onta

min

at

Spaţ

ii în

gust

e

Praf

Elec

tric

itate

Ergo

nom

ie

Expl

ozii

Căde

ri de

la în

ălţim

e

Căde

ri de

mat

eria

le

Ince

ndiu

Gaz

e

Man

ipul

are

man

uală

Zgom

ot

Secu

ritat

ea p

ublic

ului

Alu

neca

re

Trafi

c

Subs

tanţ

e to

xice

Vibr

aţii

Cond

iţii m

eteo

rolo

gice

Ex 1 18 x x x x x x

Ex 2 18 x x x x x

Ex 3 19 x

Ex 4 19 x x x x x

Ex 5 19 x x x x

Ex 6 19 x x x x

Ex 7 19 x x

Ex 8 20 x x

Ex 9 20 x x

Ex 10 20 x x

Ex 11 20 x

Ex 12 20 x x x x

Ex 13 21 x x x x

Ex 14 21

Ex 15 22 x x x x x x

Ex 16 22 x x x

Ex 17 22 x x

Ex 18 22 x x

Ex 19 26 x x x x

Ex 20 26 x x x x x

Ex 21 26 x x

Ex 22 26 x x x x x

Ex 23 26 x x x x

Ex 24 26 x x x

Ex 25 26 x x

Ex 26 26 x x x

Ex 27 26 x

Ex 28 27 x x

Ex 29 27 x x x x x x

Ex 30 27 x x x x

Ex 31 27 x x x x

Ex 32 27 x x

Ex 33 27 x x x

Ex 34 27 x x x

Page 124: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

122

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Nr. ex. Pag. Tip de lucrări Tip de riscuri

Mod

ifică

ri –

Tran

sfor

măr

i

Cons

truc

ţii

Dez

afec

tări

– D

emol

ări

Exca

vaţii

– Te

rasa

men

te

Reno

vări

– Re

para

ţii

Într

eţin

ere

– M

ente

nanţ

ă

Com

pone

nte

pref

abric

ate

Echi

pare

Reco

ndiţi

onar

e

Acce

s

Prăb

ușire

Sol c

onta

min

at

Spaţ

ii în

gust

e

Praf

Elec

tric

itate

Ergo

nom

ie

Expl

ozii

Căde

ri de

la în

ălţim

e

Căde

ri de

mat

eria

le

Ince

ndiu

Gaz

e

Man

ipul

are

man

uală

Zgom

ot

Secu

ritat

ea p

ublic

ului

Alu

neca

re

Trafi

c

Subs

tanţ

e to

xice

Vibr

aţii

Cond

iţii m

eteo

rolo

gice

Ex 35 27 x x x

Ex 36 27 x x x

Ex 37 28 x

Ex 38 28 x

Ex 39 28 x x x

Ex 40 28 x x x

Ex 41 28 x x

Ex 42 28 x x

Ex 43 28 x x

Ex 44 28 x

Ex 45 28 x x

Ex 46 32 x

Ex 47 32 x x

Ex 48 33 x

Ex 49 33 x

Ex 50 33 x

Ex 51 34 x x

Ex 52 34 x x

Ex 53 34 x

Ex 54 34 x

Ex 55 34 x

Ex 56 34 x

Ex 57 35 x

Ex 58 35 x

Ex 59 35 x

Ex 60 36 x

Ex 61 36 x

Ex 62 36 x

Ex 63 36 x x

Ex 64 36 x

Ex 65 37

Ex 66 39 x x

Ex 67 40 x

Ex 68 42 x

Ex 69 42

Ex 70 42

Ex 71 43

Ex 72 50 x

Ex 73 51 x x x x

Ex 74 52 x

Ex 75 52 x

Ex 76 62 x x

Ex 77 63 x

Page 125: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

123

Ane

xe

Nr. ex. Pag. Tip de lucrări Tip de riscuri

Mod

ifică

ri –

Tran

sfor

măr

i

Cons

truc

ţii

Dez

afec

tări

– D

emol

ări

Exca

vaţii

– Te

rasa

men

te

Reno

vări

– Re

para

ţii

Într

eţin

ere

– M

ente

nanţ

ă

Com

pone

nte

pref

abric

ate

Echi

pare

Reco

ndiţi

onar

e

Acce

s

Prăb

ușire

Sol c

onta

min

at

Spaţ

ii în

gust

e

Praf

Elec

tric

itate

Ergo

nom

ie

Expl

ozii

Căde

ri de

la în

ălţim

e

Căde

ri de

mat

eria

le

Ince

ndiu

Gaz

e

Man

ipul

are

man

uală

Zgom

ot

Secu

ritat

ea p

ublic

ului

Alu

neca

re

Trafi

c

Subs

tanţ

e to

xice

Vibr

aţii

Cond

iţii m

eteo

rolo

gice

Ex 78 67

Ex 79 82 x x x

Ex 80 82 x

Ex 81 82 x

Ex 82 84

Ex 83 84

Ex 84 85 x

Ex 85 86 x

Ex 86 87

Ex 87 87

Ex 88 88 x

Ex 89 88 x

Ex 90 89 x x x x x x

Ex 91 89 x

Ex 92 89 x x x x

Ex 93 89 x x

Ex 94 89 x x x

Ex 95 89 x x x

Ex 96 89 x x

Ex 97 90 x x

Ex 98 91 x x x x

Ex 99 91 x x x

Ex 100 92 x x x

Ex 101 95 x

Ex 102 100 x x x x

Ex 103 100 x x x x

Ex 104 101 x x x x x

Ex 105 101 x x

Ex 106 102 x x x

Ex 107 102 x x x x x x

Ex 108 105

Ex 109 105 x x

Ex 110 106 x x x

Ex 111 106

Ex 112 108 x x x x x x x

Ex 113 108 x x x x x x

Ex 114 109 x x x x x x x

Ex 115 110 x x x

Ex 116 110 x x x

Ex 117 111 x x

Ex 118 111 x x

Ex 119 112 x x x

Ex 120 112 x x x x

Page 126: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

124

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Anexa 3 – Fișă de evaluare a riscurilorNB: Prezenta fișă reprezintă o sugestie, nu o obligaţie în temeiul directivei privind șantierele (conform directivei, evaluarea riscurilor este întotdeauna obligatorie).

PROIECT ................................................................................................................................................................................................................

ACTIVITATE ............................................. EVALUATOR .......................................................... DATA ..............................................................

Col. 1 Col. 2 Col. 3 Col. 4 Col. 5 Col. 6 Col. 7 Col. 8

ETAPA 1Identificarea pericolelor și a persoanelor expuse riscului

ETAPA 2Evaluare și ierarhizare

ETAPA 3Stabilirea măsurilor

preventive

ETAPA 4Adoptarea de

măsuri

ETAPA 5Monitorizare

Nr. ref. Aspect/Activitate/Element al con struc-ției

Pericole potenţiale identifica-te pentru întreaga durată de viaţă și pentru utilizatori

Persoane supuse riscului

Prob

abili

tate

Gra

vita

te

Frec

venţ

ă Acţiuni preventive:

eliminarea pericolelor sau reducerea riscurilor

Cine și când? Monitorizare

Exemplu Lucrări cu mai multe macarale

Supra-punerea distanţelor de operare

Lucrători, persoane din apropiere

Medie Medie Medie Optimizarea amenajării șantierului, limitarea electronică a distanţelor de operare

Coordonatorul din etapa de execuţie

Testarea delimitării după instalare

Răsturnare Lucrători, persoane din apropiere

Scă-zută

Înaltă Înaltă Fundaţiile macaralelor se aprobă de inginer

Contractantul, în timpul pregătirii șantierului

Şeful de echipă măsoară lunar verticalitatea

Exemplu Lucrări la acope-rișuri

Căderi de la înălţime

Lucrători pe acope-rișuri

Înaltă Înaltă Înaltă Protecţii de margine, inclusiv balustrade

Contractantul, înaintea începerii lucrărilor

Zilnică, de către șeful de echipă

Căderi de obiecte

Alte persoane de la sol

Înaltă Înaltă Înaltă Ventilatoare și plase de protecţie

Contractantul, înaintea începerii lucrărilor

Zilnică, de către șeful de echipă

Aprobat de ...........................................................................................................................................................................................................

Data următoarei revizuiri ................................................................................................................................................................................

Page 127: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

125

Ane

xe

Anexa 4 – Fișă de proiectNB: Prezenta fișă reprezintă o sugestie, nu o obligaţie în temeiul directivei privind șantierele.Prin completarea unei astfel de fișe în fiecare etapă de proiectare se păstrează o evidenţă a deciziilor adoptate pe parcursul elaborării proiectului.

PROIECT ............................................................................... COORDONATOR .............................................................................................

PROIECTANT ....................................................................... ETAPĂ DE PROIECTARE .................................................................................

Col.1 Col. 2 Col. 3 Col. 4 Col. 5 Col. 6 Col. 7Nr. ref. Aspect/

Activitate/Element al

construcției

Pericole potenţiale

identificate pentru întreaga

durată de viaţă și pentru

utilizatori

Persoane supuse riscului

Decizii de proiectare:

de eliminare a pericolelor sau de reducere a

riscurilor

Riscurile rămase pot să

nu fie observate de ceilalţi?

DA / NU

Dacă răspunsul este DA, se

adoptă măsuri.(de exemplu,

note pe schiţe)

Exemplu Spaţiu pentru baterii al unei surse de energie

Gaze de la baterii defecte

Echipa de întreţinere a utilizatorului

Ventilarea spaţiului și instalarea unui detector de gaze cu senzor de alarmă

Pericolele chimice sunt mai puţin cunoscute

Furnizarea de informaţii pentru dosarul de securitate și sănătate atunci când se întreţine sistemul

Exemplu Ancore de sol pretensionate

Ancora se fragmentează la rupere

Lucrătorii, pe durata excavaţiilor ulterioare

Se prevede detensionarea ancorelor după finalizarea facilităţii

Măsurile temporare nu sunt menţionate în schiţe

Note pe schiţe, specificaţii în caietul de sarcini, verificare înainte de turnare.

Page 128: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

126

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Introducere

Un plan cuprinzător pentru un proiect complex și de mari dimensiuni poate include aspectele menţionate în prezenta anexă neexhaustivă, reţinându-se că un plan trebuie să se refere la problemele specifice afe-rente pericolelor și riscurilor unui proiect. Conţinutul, formatul și stilul unui plan trebuie să fie adaptate peri-colelor și riscurilor caracteristice unui proiect.

De asemenea, conţinutul trebuie să fie actualizat pe parcursul duratei de viaţă a unei construcţii, deoarece unele dintre sugestii nu vor fi disponibile în etapa de elaborare a proiectului, ci vor apărea pe măsura avan-sării lucrărilor.

Anexa 5 mai poate fi utilizată, de asemenea, ca listă a aspectelor de verificat pentru proiectele mai mici, cu condiţia adoptării unei metode adecvate de stabilire a conţinutului unui plan. Un plan de securitate și sănăta-te pentru un proiect mai mic trebuie să se refere doar la aspectele caracteristice respectivului proiect.

Planurile pot fi clasificate în următoarele capitole prin-cipale:

1. Informaţii generale despre proiect

2. Informaţii specifice despre proiect și sursele de informare

3. Informaţii privind gestionarea proiectului

4. Metode de contribuire la dosarul de securitate și sănătate

1. Informaţii generale despre proiect

Descrierea proiectului

Aceasta trebuie să fie suficientă pentru a oferi o imagi-ne completă a proiectului, inclusiv în ceea ce privește lucrările pregătitoare, etapele de predare a controlului asupra șantierului sau a lucrărilor finalizate și orice ocu-pare comună care se poate dovedi necesară.

Trebuie să se acorde atenţie acelor aspecte relevante pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor și a celorlal-te persoane care pot fi afectate.

Numele părţilor interesate

Planul trebuie să specifice în mod clar numele urmă-toarelor persoane:• toți beneficiarii și beneficiarul principal, dacă sunt mai

mulți și dacă s-a decis că unul dintre aceștia va avea un rol mai important;

• diriginții de șantier;• coordonatorii;• toți proiectanții (indiferent cine i-a desemnat sau ur-

mează să-i desemneze);• toți angajatorii (indiferent cine i-a desemnat sau ur-

mează să-i desemneze);• toți contractanții (indiferent cine i-a desemnat sau ur-

mează să-i desemneze);• toți partenerii sociali pentru care există mențiuni spe-

ciale;• toate părțile interesate de la nivel local (reprezentanți

ai comunităților locale, oficiali aleși, funcționari și alți membri ai comunității);

• orice alte părți care pot fi considerate părți interesate (furnizori de utilaje și echipamente care vor fi inclu-se în construcție sau utilizate în timpul construcțiilor etc.);

• inspectorii de securitate din activități industriale para-lele.

Se recomandă prezentarea acestor informaţii în format tabelar, astfel încât părţile și contribuţiile acestora să poată fi identificate cu ușurinţă. Este posibil ca lista să crească pe măsura avansării lucrărilor.

Așteptările beneficiarilor privind desfășurarea proiectului și aplicarea cu succes a criteriilor de securitate și sănătate

Aceasta permite beneficiarilor să își clarifice obiective-le și angajamentele privind protejarea securităţii și să-nătăţii tuturor persoanelor care pot fi expuse riscurilor.

Criteriile de succes ale beneficiarilor pot fi exprimate în mai multe moduri. Sunt adesea utilizate criterii de per-formanţă bazate pe incidenţa accidentelor și bolilor, dar acestea sunt în principal metode de măsurare a ne-conformităţii, iar datele au relevanţă exclusiv statistică.

Sunt preferate măsurile de asigurare a unei performan-ţe pozitive. Acestea pot măsura nivelurile de activitate (numărul de inspecţii preventive, cursuri introductive privind activitatea pe șantier etc.) și pot măsura în mod util evoluţiile pozitive ale securităţii muncii, astfel cum pot fi indicate prin punctajele obţinute în urma audi-turilor de securitate și sănătate (atât pentru activităţile pe șantier, cât și pentru progresele părţilor interesate, precum proiectanţii și coordonatorii, în aplicarea stra-tegiilor de prevenire).

Anexa 5 – Planul de securitate și sănătate: sugestii

Page 129: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

127

Ane

xe

2. Informaţii specifice despre proiect și sursele de informare

Ilustraţiile și specificaţiile proiectului pot fi considerate surse principale de informaţii. Totuși, în mod normal, aceste documente se pot referi la mai multe aspecte în afara celor de securitate și sănătate în muncă. Deși anu-mite părţi pot fi utilizate ca puncte de referinţă, este ne-cesar ca sursele principale de referinţă pentru securitate și sănătate să fie evidenţiate într-un mod mai accentuat.

Identificarea pericolelor aferente proiectului

Se recomandă alcătuirea unui registru al pericolelor, care să enumere sursele de informaţii suplimentare.

Pericolele de pe șantier pot include (între altele) aspec-te precum:• spații și utilaje existente supra- sau subterane, precum

și deficiențe structurale, instabilități, acoperișuri fragi-le etc.;

• servicii active și potențial active, permanente sau temporare, pe șantier sau care deservesc șantierul;

• prezența oricăror materiale periculoase (în special az-best) și substanțe în/pe șantier, spații, utilaje, depozi-tate sau în tranzit;

• condiții geologice nefavorabile;• sol contaminat;• cursuri de apă și risc de inundații;• infrastructuri subterane și aeriene;• activități continue ale beneficiarului pe durata con-

strucțiilor și pericolele și riscurile caracteristice proce-selor;

• idem pentru alte părți;• lucrări în trafic sau în apropierea acestuia, fie trafic ru-

tier, feroviar, naval sau aerian;• lucrări în zone publice sau în apropierea acestora, în

special în locuri frecventate de persoane vulnerabile precum copii, persoane cu handicap sau bătrâni;

• obligații de menținere a rutelor de acces, serviciilor, spațiilor de lucru etc. pentru uzul altor persoane pe durata lucrărilor;

• alte lucrări de construcții în curs pe durata de desfășurare a proiectului;

• orice alte riscuri la adresa proiectului, rezultând din mediul existent, care necesită o atenție specială.

Identificarea pericolelor din afara șantierului care necesită atenţie

Se recomandă alcătuirea unei liste similare. Pericolele din afara șantierului pot include (între altele) aspecte precum:• cele enumerate mai sus în ceea ce privește terenul

învecinat și următoarele: - tipul de utilizare a terenului învecinat, atunci când

există implicații de securitate și sănătate (per-soane vulnerabile precum tineri, infirmi și bătrâni și activități vulnerabile precum șantiere industriale de mare risc, sisteme de transport de mare viteză etc.);

- drumuri de acces și eventuale restricții de utilizare a acestora care pot crea dificultăți;

- limitarea unor activități de construcții prin planifi-

care locală sau alte mijloace similare (de exemplu, inundări, avioane care survolează zona, lucrări în apropierea căilor ferate de mare viteză etc.);

• orice alte riscuri la adresa proiectului, rezultând din mediul existent, care necesită o atenție specială.

Identificarea riscurilor ascunse ale proiectului (inclusiv riscurile neobișnuite)

Proiectanţii care urmează abordarea structurală suge-rată în prezentul ghid trebuie să verifice dacă proiec-tele lor creează posibile riscuri ascunse (inclusiv riscuri neobișnuite). Aceste riscuri se menţionează la acest capitol al planului, împreună cu sursele de informaţii suplimentare.

Identificarea lucrărilor care presupun riscuri speciale în conformitate cu anexa II

Anexa II la directivă menţionează 10 tipuri de lucrări despre care se consideră că generează riscuri speciale. Lista nu este exhaustivă, iar cei care pregătesc și contri-buie la planurile de securitate și sănătate pot identifica, în anumite cazuri, și alte tipuri de lucrări. Activităţile de lucrări care presupun unul sau mai multe dintre aceste riscuri speciale se menţionează la acest capitol și, încă o dată, trebuie să se facă referire la sursa de informaţii suplimentare.

Identificarea altor surse de informaţii relevante pentru securitate și sănătate

Părţile interesate în proiect pot să identifice surse de informare suplimentare care pot fi menţionate în plan. Acestea pot consta în informaţii specifice proiectului (de exemplu, standarde stabilite de beneficiar) sau in-formaţii generale (de exemplu, standarde naţionale și internaţionale).

3. Informaţii privind gestionarea proiectului

Atunci când organizarea gestionării și măsurile de se-curitate și sănătate sunt diferite în etapa de pregătire față de cea de construcţie, se prezintă informaţii în pri-vinţa ambelor aspecte.

Trebuie să fie prezentate informaţii referitoare la mo-dul de gestionare a întregului proiect, împreună cu toate părţile sale interesate, nu doar informaţii strict pentru cei care lucrează pe șantier, deși, fără îndoială, acestea reprezintă partea esenţială.

Este necesar ca părţile interesate să convină asupra unei abordări structurate privind gestionarea securită-ţii și sănătăţii, iar detaliile trebuie să fie incluse în planul de securitate și sănătate.

Este important ca organizaţia și planurile să fie adec-vate caracteristicilor și dimensiunii proiectului, perico-lelor și riscurilor, astfel încât rezultatul să fie unul sa-tisfăcător. Cea mai mare atenţie trebuie să fie acordată gestionării efective a riscurilor.

Page 130: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

128

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Coordonatorii din etapa de pregătire a proiectului trebuie să coopereze strâns cu alte părţi în dezvoltarea planului, în special cu:• coordonatorul din etapa de execuție a lucrărilor;• angajatorii și contractanții principali de pe șantier și • persoanele implicate în activitățile de mare risc.

Între aspectele tipice care trebuie luate în considerare se află următoarele (NB: Lista nu este exhaustivă).

Măsuri de gestionare

Măsurile de gestionare a proiectului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă trebuie să fie stabili-te în mod clar, astfel încât toate părţile interesate să își cunoască atribuţiile. Aceasta poate implica:• convenirea și stabilirea unor obiective privind securi-

tatea și sănătatea;• organizarea, măsurile și procedurile de gestionare a

securității și sănătății în cadrul proiectului;• mijloace de coordonare și cooperare între toate păr-

țile interesate, inclusiv cu proiectanții (nu doar între contractanți);

• dezvoltarea și comunicarea reciprocă a evaluărilor ris-curilor și descrieri ale metodelor; - stabilirea etapelor și sincronizarea activităților, pre-

cum și alocarea de zone de lucru, în vederea asigu-rării securității și sănătății (planurile de construcție ale proiectului trebuie să se refere la toate aceste probleme de securitate și sănătate);

- proceduri de consultare a lucrătorilor; • inițiative speciale, publicitate etc. în vederea îmbună-

tățirii securității și sănătății și• monitorizarea punerii în aplicare a planului de securi-

tate și sănătate și a eficienței acestuia, și investigarea evenimentelor negative, inclusiv accidentele evitate la limită.

Facilităţile pentru lucrători

Planurile trebuie să includă necesităţile lucrătorilor de ambele sexe în ceea ce privește:• schimbarea hainelor; • păstrarea în siguranță a echipamentului individual de

protecție, a articolelor de îmbrăcăminte de protecție, a efectelor și articolelor personale de îmbrăcăminte;

• uscarea articolelor de îmbrăcăminte;• spații de spălare, inclusiv dușuri, având în vedere ris-

curile și igiena personală; • adăpostirea în cazul unor condiții meteorologice ex-

treme;• asigurarea de apă potabilă;• pregătirea și consumarea de hrană și băuturi; • pauzele de odihnă; • protejarea nefumătorilor de fumul de tutun; • femeile însărcinate, mamele care alăptează și persoa-

nele cu handicap și• spațiile pentru locuit, odihnă și recreere, atunci când

lucrările impun acest aspect.

Trebuie să se acorde atenţie caracteristicilor lucrării și riscurilor la adresa securităţii și sănătăţii.

Regulile de șantier (dacă este necesar, luarea în considerare a celorlalte activităţi industria-le de pe șantier)

Regulile de șantier trebuie să fie redactate într-un lim-baj simplu, astfel încât să poată fi înţelese cu ușurinţă. Pentru a-și îndeplini obiectivul, trebuie să fie menţi-nute la strictul necesar. Trebuie să fie prezentate tutu-ror angajatorilor, contractanţilor și lucrătorilor atunci când aceștia sunt introduși în proiect și trebuie să fie afișate într-un loc vizibil pe șantier.

Deși pot fi utilizate reguli de șantier generice, este posibil ca un anumit proiect să necesite reguli spe-cifice, adecvate pericolelor și riscurilor existente.

Măsuri pentru gestionarea situaţiilor comune

Acestea depind de natura proiectului și de lucrările care urmează a fi întreprinse. Pot include următoarele aspecte, dar și referiri la modul în care sunt gestionate și coordonate:• o abordare comună a aspectelor menționate în pre-

zentul ghid în ceea ce privește securitatea și sănăta-tea;

• o abordare comună privind pericolele de pe șantier și din afara acestuia identificate în primele etape de planificare;

• căile de intrare și ieșire a persoanelor, utilajelor și a transporturilor logistice;

• rute pentru pietoni și vehicule pe șantier și gestiona-rea traficului;

• depozitarea materialelor pe șantier și în afara acestuia;• asigurarea, utilizarea și întreținerea următoarelor spa-

ții și instalații comune: - rute de acces și sisteme de acces; - utilaje, unelte și echipamente de pe șantier; - dispozitive de manipulare mecanică; - servicii și surse de energie temporare;

• protejarea și marcarea tuturor serviciilor și surselor de energie care pot presupune un pericol;

• protecția împotriva căderilor și căderilor de materiale;• securitatea publicului și a celorlalte părți (în special

grupurile vulnerabile) care pot fi afectate în mod ne-gativ;

• precauții împotriva incendiilor (riscuri generale și de proces);

• securizarea limitelor șantierului; • riscurile la adresa lucrătorilor de pe șantier generate

de activitățile de pe șantier sau din apropierea aces-tuia;

• menținerea șantierului și a instalațiilor acestuia în sta-re de curățenie și de ordine;

• gestionarea deșeurilor;• consultări între partenerii sociali în materie de securi-

tate și sănătate în muncă;• ședințe de securitate;• inspecții și verificări ale securității; • ședințe introductive pentru lucrători și vizitatori la pri-

ma intrare pe șantier;• formare introductivă și de perfecționare (ședințe de

securitatea muncii și inițiative similare).

Page 131: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

129

Ane

xe

Sănătatea în muncă poate fi menţionată separat:• inițiative de sensibilizare;• acordarea de atenție problemelor comune privind

sănătatea în muncă, precum și celor specifice unor anumite activități, inclusiv: - materiale și substanțe periculoase; - sol și utilaje contaminate; - manevrare manuală; - zgomot; - vibrații; - praf; - radiații ionizante și neionizante; - expunerea la soare; - pericole biologice;

• acordarea unei atenții speciale pentru planificarea și organizarea activităților care pot avea efecte negative asupra sănătății în muncă.

Măsuri luate pentru gestionarea riscurilor care pot să nu fie evidente pentru alţii (inclu-siv riscurile neobișnuite)

Prezentul ghid explică modul în care proiectanţii pot identifica și furniza informaţii despre astfel de riscuri ale proiectului. Coordonatorii își pot aduce contribuţia în aceeași manieră. Planul poate consta într-un tabel care să conţină informaţii suplimentare.

Măsuri pentru a lua în considerare lucrările care presupun riscuri speciale

Directiva prevede că tipurile de lucrări menţionate în anexa II la directivă trebuie să fie incluse în planurile de securitate și sănătate. Planul trebuie să identifice riscu-rile de acest tip și trebuie să includă măsurile specifice de gestionare a acestora.

Măsuri care se referă la alte activităţi de pe șantier, inclusiv activităţi industriale

Directiva prevede abordarea acestora. Planul trebuie să identifice aceste riscuri și modul în care pot fi ges-tionate.

Măsuri privind securitatea și sănătatea pe durata ocupării împreună cu beneficiarul și în momentul predării către acesta

În timpul construcţiei, beneficiarii pot continua sau în-cepe activităţi neindustriale pe șantier sau în apropie-rea acestuia. Utilizarea în comun poate avea implicaţii pentru securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor și publicului. În acest caz, este necesară stabilirea de măsuri privind gestionarea acestui tip de situaţie. O explicare a pericolelor și riscurilor se poate dovedi, de asemenea, utilă.

Activităţile de pe durata predării proiectului către uti-lizatorul final pot crea riscuri inutile dacă părţile nu acordă atenţie coordonării și controlului. Măsurile de prevenire a unei astfel de situaţii se menţionează în plan.

Planuri pentru cazuri de accidente și situaţii de urgenţă

Planurile trebuie să ţină seama de pericolele și riscurile aferente lucrărilor de construcţii și mediului de lucru, inclusiv de cele generate de activităţi industriale și ne-industriale.

Între acestea se numără:• instruirea echipelor de prim ajutor, asigurarea echipa-

mentelor și instalațiilor pe șantier;• mijloacele de salvare și evacuare; • prevenirea incendiilor, răspunsul în caz de incendiu și

evacuare, inclusiv asigurarea de instrucțiuni, formare și echipamente;

• răspunsuri de urgență și proceduri de evacuare pen-tru alte evenimente previzibile;

• coordonarea cu alți angajatori și servicii de urgență și• organizarea de exerciții practice.

Trebuie să se acorde atenţie riscurilor speciale apărute în urma gestionării unor situaţii adverse în locaţii difi-cile, cum ar fi ridicarea macaralelor, căi de acces sus-pendate, tuneluri, în spaţii cu aer comprimat și spaţii înguste etc.

4. Metode de contribuire la dosarul de securitate și sănătate

Este util ca părţile interesate din cadrul proiectului să cunoască modul și momentul în care trebuie să contribuie la dosarul de securitate și sănătate. De ase-menea, este util să se cunoască tipul contribuţiilor și dacă sunt specifice sau generale. Aceste aspecte tre-buie să fie incluse în plan.

De asemenea, este util să se clarifice modul în care coordonatorii din etapa de elaborare și de execuţie a proiectului vor coopera în vederea pregătirii dosaru-lui de securitate și sănătate.

Page 132: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

130

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Introducere

Dosarul poate fi organizat în următoarele capitole prin-cipale:

• Informații generale despre proiect• Informații specifice despre proiect și sursele de infor-

mare• Informații privind modul în care proiectanții au luat în

considerare pericolele care pot apărea în timpul vii-toarelor lucrări de construcții

• Identificarea altor surse de informații relevante pentru securitate și sănătate

Conţinutul, forma și structura variază în funcţie de pro-iect, beneficiar și pericolele și riscurile previzibile. În orice moment se va avea în vedere necesitatea ca un dosar să conţină informaţii care pot fi utile în timpul lu-crărilor ulterioare de proiectare și de construcţie, cu un accent specific asupra securităţii și sănătăţii în muncă a lucrătorilor și celorlalte persoane care pot fi afectate. Trebuie să se acorde o atenţie specială riscurilor profe-sionale pentru sănătate, deoarece acestea sunt adesea pierdute din vedere.

Un dosar nu își propune să prezinte toate activităţile care au avut loc în timpul lucrărilor de construcţii ante-rioare, și nici să reprezinte o mapă completă de schiţe ale construcţiilor „finalizate”, cu excepţia cazului în care acestea sunt esenţiale; acest rol va fi îndeplinit numai în situaţii excepţionale.

1. Informaţii generale despre proiect

Descrierea proiectului

Aceasta trebuie să fie suficientă pentru a oferi o ima-gine a conţinutului dosarului, astfel încât persoanele care îl consultă să înţeleagă dacă se referă la toate com-ponentele unei construcţii existente sau doar la o par-te a acesteia. Trebuie să existe metode de înregistrare a momentului în care dosarul este actualizat și a sferei și limitelor actualizării. În cazul în care se fac mai multe copii, este necesar un sistem controlat de copiere.

Numele părţilor interesate anterioare

Este necesară includerea de detalii privind părţile inte-resate care pot deţine informaţii relevante în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă și care nu sunt incluse în dosar (de exemplu, proiectanţii con-strucţiilor foarte complexe pot păstra cantităţi mari de informaţii de proiectare care nu pot fi conţinute într-un singur dosar).

2. Informaţii specifice despre proiect și sursele de informare

Ilustraţiile și specificaţiile proiectului pot fi incluse atunci când pot contribui la explicarea informaţiilor din dosar și

atunci când oferă o metodă utilă de transmitere a infor-maţiilor care vor fi relevante pentru sănătatea în muncă în timpul lucrărilor ulterioare de construcţii.

Identificarea pericolelor

Poate fi alcătuită o listă a pericolelor care pot să nu fie evidente pentru alte persoane, conţinând locaţia aces-tora, modul în care au fost abordate până în prezent și orice documente-sursă în care pot fi găsite informaţii suplimentare (studii privind terenul contaminat, az-bestul, localizarea serviciilor subterane și a altor servicii care ar putea să nu fie vizibile sau imediat observabile, instalaţii potenţial defecte etc.).

Identificarea pericolelor generate în urma proiectării

Proiectanţii care urmează abordarea structurală suge-rată în prezentul ghid trebuie să verifice dacă proiectele lor creează posibile pericole care pot să nu fie evidente pentru alte persoane (inclusiv pericole neobișnuite). În mod normal, astfel de aspecte se includ în lista de peri-cole, cu excepţia cazului în care este posibil să nu apară după finalizarea lucrărilor iniţiale.

De asemenea, trebuie să fie incluse pericolele care pot apărea în timpul lucrărilor ulterioare de construc-ţii, precum pericolele generate de soluţii structurale neobișnuite (de exemplu, pre- și posttensionare, insta-bilităţi potenţiale), includerea unor materiale și substan-ţe periculoase, limitele de greutate pentru planșeu etc.

Identificarea pericolelor cu risc ridicat (anexa II)

Atunci când se prevede că viitoarele lucrări de con-strucţii pot crea riscuri speciale (a se vedea anexa II la directivă), menţionarea acestora în lista de pericole se poate dovedi o măsură prudentă.

3. Informaţii privind modul în care proiectanţii au luat în considerare pericolele care pot apărea în timpul viitoarelor lucrări de construcţii

Întreţinere de rutină

În timpul dezvoltării proiectelor, proiectanţii trebuie să ia în considerare metode sigure de întreţinere a facili-tăţii. Informaţiile trebuie să fie incluse în dosar, pentru a descrie modul în care aceste lucrări pot fi realizate (spălarea ferestrelor, înlocuirea elementelor și utilaje-lor cu durată de viaţă relativ scurtă comparativ cu cea a construcţiei din care fac parte, întreţinerea serviciilor construcţiei etc.), insistând asupra pericolelor posibile. Aspecte tipice care trebuie să fie prevăzute sunt acce-sul la înălţime, lucrul în spaţii înguste, metodele de de-plasare a utilajelor și echipamentelor grele, mijloacele

Anexa 6 – Dosarul de securitate și sănătate: sugestii

Page 133: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

131

Ane

xe

de izolare, întreţinere, reparare și înlocuire a utilajelor și echipamentelor periculoase etc. și izolarea utilajelor sub tensiune.

Alte lucrări majore

De asemenea, proiectanţii trebuie să stabilească mo-dul în care pot fi efectuate mai multe lucrări majore de construcţii care pot deveni necesare pe durata de viaţă a lucrărilor finalizate (inclusiv dezafectare și demolare).

Încă o dată, trebuie să se analizeze dacă informaţiile pot fi incluse în dosar, astfel încât acesta să devină o sursă utilă de informaţii.

4. Identificarea altor surse de informaţii relevante pentru securitate și sănătate

Pot exista și alte surse de informaţii care pot fi incluse în dosar.

Page 134: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

132

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

31989L0391

29.6.1989 JURNALUL OFICIAL AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE L 183/1

DIRECTIVA CONSILIULUIdin 12 iunie 1989

privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității ș� i sănătății lucrătorilorla locul de muncă

(89/391/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității EconomiceEuropene ș�i, în special, articolul 118a al acestuia,

având în vedere propunerea Comisiei (1), prezentată dupăconsultarea Comitetului consultativ pentru securitate, igienă ș�iprotecția sănătății la locul de muncă,

în cooperare cu Parlamentul European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic ș�i Social (3),

întrucât articolul 118a din tratat prevede adoptarea de către Con-siliu, prin intermediul directivelor, a cerințelor minime pentru apromova îmbunătățirea, în special, a mediului de muncă, în vede-rea garantării unui nivel mai bun de protecție a sănătății ș� isecurității lucrătorilor;

întrucât prezenta directivă nu justifică o eventuală scădere anivelurilor de protecție deja atinse în fiecare stat membru, acesteaangajându-se, în temeiul tratatului, să promoveze îmbunătățireacondițiilor existente în acest domeniu ș�i având ca obiectiv armo-nizarea acestor condiții pe calea progresului;

întrucât s-a demonstrat că lucrătorii, pe toată durata vieții lorprofesionale, pot fi expuș�i efectelor unor factori de mediu pericu-loș�i la locul de muncă;

întrucât, în conformitate cu articolul 118a din tratat, acestedirective trebuie să evite impunerea unor constrângeriadministrative, financiare ș�i juridice care ar îngreuna constituireaș�i dezvoltarea întreprinderilor mici ș�i mijlocii;

întrucât Comunicarea Comisiei privind programul său îndomeniul securității, igienei ș�i sănătății la locul de muncă (4) pre-vede adoptarea de directive menite să garanteze sănătatea ș�i secu-ritatea lucrătorilor;

întrucât Consiliul, în Rezoluția sa din 21 decembrie 1987 privindsecuritatea, igiena ș�i sănătatea la locul de muncă (5), a luat act deintenția Comisiei de a prezenta Consiliului, în termenul cel maiscurt, o directivă privind organizarea securității ș�i sănătății lucră-torilor la locul de muncă;

întrucât, în februarie 1988, Parlamentul European adoptă patrurezoluții în urma dezbaterilor privind piața internă ș�i protecțialucrătorilor; întrucât aceste rezoluții invită în special Comisia săelaboreze o directivă-cadru care să servească drept bază pentrualte directive specifice care să acopere toate riscurile legate desecuritatea ș�i sănătatea la locul de muncă;

întrucât statele membre au responsabilitatea de a încuraja îmbu-nătățirea securității ș�i sănătății lucrătorilor pe teritoriul lor; întru-cât adoptarea de măsuri pentru protecția sănătății ș� i securitățiilucrătorilor la locul de muncă contribuie, în anumite cazuri, lamenținerea sănătății ș� i, eventual, a securității persoanelor carelocuiesc cu aceș�tia;

(1) JO C 141, 30.5.1988, p. 1.(2) JO C 326, 19.12.1988, p. 102 ș�i

JO C 158, 26.6.1989.(3) JO C 175, 4.7.1988, p. 22.

(4) JO C 28, 3.2.1988, p. 3.(5) JO C 28, 3.2.1988, p. 1.

88 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Anexa 7 – Legislaţia Uniunii Europene

Page 135: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

133

Ane

xe

întrucât sistemele legislative ale statelor membre în domeniulsecurității ș� i sănătății la locul de muncă diferă mult ș� i trebuieîmbunătățite; întrucât prevederile naționale în acest domeniu, careinclud adesea specificații tehnice ș�i standarde voluntare, pot con-duce la apariția de niveluri diferite de protecție a securității ș�isănătății ș�i permit apariția concurenței, în detrimentul securitățiiș�i sănătății;

întrucât este încă mare numărul accidentelor la locul de muncăsau al bolilor profesionale; întrucât trebuie adoptate sauîmbunătățite fără întârziere măsuri de prevenire, pentru a protejasecuritatea ș�i sănătatea lucrătorilor ș�i a asigura un nivel mai marede protecție;

întrucât, pentru a se asigura un mai mare nivel de protecție,lucrătorii ș�i reprezentanții acestora trebuie informați cu privire lariscurile privind securitatea ș�i sănătatea ș�i la măsurile necesarepentru reducerea sau eliminarea acestor riscuri; întrucât ei trebuiesă contribuie la luarea măsurilor de protecție necesare, prin inter-mediul unei participări echilibrate în conformitate cu legislațiile ș�ipracticile interne;

întrucât informarea, dialogul ș� i participarea echilibrată îndomeniul securității ș�i sănătății la locul de muncă trebuie dezvol-tate între angajatori ș�i lucrători sau reprezentanții acestora, cuajutorul unor proceduri ș�i instrumente adecvate, în conformitatecu legislațiile ș�i practicile interne;

întrucât îmbunătățirea securității, igienei ș�i sănătății lucrătorilor lalocul de muncă este un obiectiv care nu trebuie subordonat unorconsiderații pur economice;

întrucât angajatorii sunt obligați să se informeze continuu asupraultimelor progrese tehnologice ș�i ș�tiințifice privind proiectarealocului de muncă, ținând cont de riscurile inerente din întreprin-derile lor, ș�i să-i informeze, în consecință, pe reprezentanții lucră-torilor care îș�i exercită drepturile de participare, în conformitatecu prezenta directivă, pentru a putea asigura un nivel mai bun deprotecție a securității ș�i sănătății lucrătorilor;

întrucât dispozițiile prezentei directive se aplică, fără a aduce atin-gere unor dispoziții mai restrictive, prezente sau viitoare, aleComunității, tuturor riscurilor ș�i, în special, celor care rezultă dinutilizarea la locul de muncă a agenților chimici, fizici ș�i biologicireglementați de Directiva 80/1107/CEE (1), modificată de Direc-tiva 88/642/CEE (2);

întrucât, conform Deciziei 74/325/CEE (3), Comitetul consultativpentru securitate, igienă ș�i protecția sănătății la locul de muncăeste consultat de Comisie în vederea elaborării de programe înacest domeniu;

întrucât trebuie constituit un comitet format din membri numițide statele membre pentru a sprijini Comisia în efectuareaadaptărilor tehnice la directivele speciale menționate de prezentadirectivă,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

SECȚIUNEA I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

(1) Obiectul prezentei directive este adoptarea de măsuri privindpromovarea îmbunătățirii securității ș�i sănătății lucrătorilor lalocul de muncă.

(2) În acest scop, directiva conține principii generale privind pre-venirea riscurilor profesionale, protecția sănătății ș�i securității, eli-minarea factorilor de risc ș�i de accident, informarea, consultarea,participarea echilibrată în conformitate cu legislațiile ș�i practicileinterne ș�i formarea lucrătorilor ș�i a reprezentanților acestora,precum ș�i liniile directoare generale privind aplicarea principiilormenționate.

(3) Prezenta directivă nu aduce atingere dispozițiilor dreptuluiintern ș�i ale dreptului comunitar, în vigoare sau viitoare, care suntmai favorabile protejării securității ș�i sănătății lucrătorilor la loculde muncă.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică tuturor sectoarelor de activitate,atât publice, cât ș� i private, (industrie, agricultură, comerț,administrație, servicii, educație, cultură, recreere etc.).

(2) Prezenta directivă nu este aplicabilă atunci când caracteristiciinerente anumitor activități specifice din domeniul administrațieipublice, cum ar fi forțele armate sau poliția, sau anumitor activitățispecifice din domeniul serviciilor de protecție civilă sunt, în modinevitabil, în contradicție cu dispozițiile acesteia.

În acest caz, trebuie asigurate securitatea ș�i sănătatea lucrătorilor,ținându-se cont, pe cât posibil, de obiectivele prezentei directive.

(1) JO L 327, 3.12.1980, p. 8.(2) JO L 356, 24.12.1988, p. 74. (3) JO L 185, 9.7.1974, p. 15.

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 89

Page 136: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

134

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei directive, termenii de mai jos se definesc dupăcum urmează:

(a) prin lucrător se înțelege orice persoană încadrată în muncă decătre un angajator, inclusiv stagiarii ș� i ucenicii, cu excepțiapersonalului de serviciu;

(b) prin angajator se înțelege orice persoană fizică sau juridicăcare este titularul unui raport de muncă cu lucrătorul ș�i careare răspundere în ceea ce priveș�te întreprinderea sau unitatearespectivă;

(c) prin reprezentantul lucrătorilor cu răspunderi specifice pri-vind securitatea ș� i sănătatea lucrătorilor se înțelege oricepersoană aleasă, selectată sau desemnată, în conformitate culegislațiile ș� i practicile interne, pentru a-i reprezenta pelucrători în probleme legate de protecția securității ș�i sănătățiilor la locul de muncă;

(d) prin prevenire se înțelege ansamblul dispozițiilor sau măsuri-lor adoptate sau planificate în toate etapele de lucru din între-prindere, pentru a preveni sau a reduce riscurile profesionale.

Articolul 4

(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura căangajatorii, lucrătorii ș�i reprezentanții lucrătorilor fac obiectul dis-pozițiilor legale necesare aplicării prezentei directive.

(2) Statele membre asigură, în special, supravegherea ș�i controlulnecesare.

SECȚIUNEA II

OBLIGAȚIILE ANGAJATORILOR

Articolul 5

Dispoziții generale

(1) Angajatorul are obligația de a asigura securitatea ș�i sănătatealucrătorilor, sub toate aspectele, referitoare la activitatea desfăș�u-rată.

(2) Dacă, în temeiul articolului 7 alineatul (3), angajatorul recurgela servicii sau persoane specializate din exteriorul întreprinderiisau unității respective, acesta nu este exonerat de răspunderilecare îi revin în acest domeniu.

(3) Obligațiile lucrătorilor în domeniul securității ș� i sănătății lalocul de muncă nu aduc atingere principiului răspunderii angaja-torului.

(4) Prezenta directivă nu aduce atingere posibilității statelormembre de a prevedea excluderea sau diminuarea răspunderii

angajatorilor pentru faptele determinate de împrejurări indepen-dente de voința acestora, neobiș�nuite ș�i imprevizibile ori determi-nate de evenimente excepționale, ale căror consecințe nu ar fiputut fi evitate, în ciuda diligenței manifestate.

Statele membre nu sunt obligate să recurgă la posibilitatea men-ționată în paragraful anterior.

Articolul 6

Obligații generale ale angajatorilor

(1) În cadrul răspunderilor sale, angajatorul ia măsurile necesarepentru protecția securității ș�i sănătății lucrătorilor, inclusiv pen-tru prevenirea riscurilor profesionale ș�i asigurarea informării ș�iformării, precum ș�i asigurarea organizării ș�i mijloacelor necesare.

Angajatorul trebuie să vegheze la adaptarea acestei măsuri, ținândseama de schimbarea împrejurărilor, cu scopul de a îmbunătățisituațiile existente.

(2) Angajatorul aplică măsurile menționate la alineatul (1) primulparagraf pe baza următoarelor principii generale de prevenire:

(a) evitarea riscurilor;

(b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

(c) combaterea riscurilor la sursă;

(d) adaptarea muncii în funcție de persoană, în special în ce pri-veș�te proiectarea locurilor de muncă, alegerea echipamentu-lui de lucru ș�i a metodelor de producție ș�i de lucru, în vede-rea, în special, a atenuării muncii monotone ș�i a munciinormate ș�i a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;

(e) adaptarea la progresul tehnic;

(f) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloasesau mai puțin periculoase;

(g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare ș� icoerente, care să includă tehnologia, organizarea muncii,condițiile de muncă, relațiile sociale ș�i influența factorilorlegați de mediul de lucru;

(h) acordarea priorității măsurilor de protecție colectivă față decele de protecție individuală;

(i) acordarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.

(3) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezenteidirective ș�i ținând cont de natura activităților din întreprindereasau unitatea în care lucrează, angajatorul:

(a) evaluează riscurile privind securitatea ș� i sănătatea lucrători-lor, între altele, la alegerea echipamentului de lucru, a substan-țelor chimice sau a preparatelor utilizate ș�i la amenajarealocurilor de muncă.

90 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 137: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

135

Ane

xe

Ulterior acestei evaluări ș�i în funcție de necesități, măsurile deprevenire ș�i metodele de producție ș�i de lucru aplicate de cătreangajator trebuie:

— să asigure o îmbunătățire a nivelului de protecție asecurității ș�i sănătății lucrătorilor;

— să fie integrate în toate activitățile întreprinderii ș�i/sau uni-tății respective ș�i la toate nivelurile ierarhice;

(b) ia în considerație capacitatea lucrătorilor în ceea ce priveș�tesănătatea ș� i securitatea lor ori de câte ori le încredințează osarcină;

(c) se asigură că planificarea ș�i introducerea de noi tehnologii facobiectul consultării lucrătorilor sau a reprezentanților lor înceea ce priveș�te consecințele alegerii echipamentului, condiți-ilor de lucru ș�i mediului de lucru asupra securității ș�i sănătățiilucrătorilor;

(d) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca numai salariații careau primit instrucțiuni adecvate să poată avea acces în zonelede risc grav ș�i specific.

(4) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezenteidirective, în cazul în care, la acelaș�i loc de muncă, sunt prezențilucrători ai mai multor întreprinderi, angajatorii cooperează pen-tru aplicarea prevederilor privind securitatea, sănătatea ș�i igienaprofesională ș� i, luând în considerație natura activităților, îș� icoordonează acțiunile de protecție ș� i prevenire a riscurilorprofesionale, se informează reciproc ș� i îi informează ș� i pelucrătorii lor sau pe reprezentanții acestora în privința riscurilorprofesionale.

(5) Măsurile privind securitatea, igiena ș�i sănătatea la locul demuncă nu trebuie să presupună, în nici o situație, obligații finan-ciare din partea lucrătorilor.

Articolul 7

Servicii de protecție ș� i prevenire

(1) Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute la articolele 5 ș�i 6,angajatorul desemnează unul sau mai mulți lucrători pentru a seocupa de activitățile de protecție ș� i prevenire a riscurilorprofesionale în întreprindere sau unitate.

(2) Lucrătorii desemnați nu trebuie să fie dezavantajați ca urmarea desfăș�urării activităților de protecție ș� i prevenire a riscurilorprofesionale.

Lucrătorii desemnați în acest sens trebuie să dispună de timpulnecesar pentru a-ș�i putea îndeplini obligațiile care rezultă din pre-zenta directivă.

(3) În cazul în care resursele întreprinderii sau unității respectivesunt insuficiente pentru organizarea activităților de protecție ș� i

prevenire din lipsa personalului specializat, angajatorul este obli-gat să recurgă la resurse (persoane sau servicii) din afara întreprin-derii sau unității respective.

(4) În cazul în care angajatorul recurge la asemenea resurse,persoanele sau serviciile trebuie informate de către angajator cuprivire la factorii cunoscuți sau suspectați ca având efecte asuprasecurității ș� i sănătății lucrătorilor ș� i trebuie să aibă acces lainformațiile menționate la articolul 10 alineatul (2).

(5) În toate cazurile:

— lucrătorii desemnați trebuie să aibă capacitatea necesară ș�i sădispună de mijloacele necesare;

— persoanele sau serviciile externe consultate trebuie să aibăaptitudinile ș�i mijloacele personale ș�i profesionale necesare;

— lucrătorii desemnați ș�i persoanele sau serviciile externe con-sultate trebuie să fie în număr suficient

pentru a se putea ocupa de organizarea măsurilor de protecție ș�iprevenire, ținând cont de mărimea întreprinderii sau unității ș�i deriscurile la care sunt expuș�i salariații, precum ș�i de distribuția aces-tora în cadrul întreprinderii sau unității.

(6) Protecția ș�i prevenirea riscurilor privind securitatea ș�i sănăta-tea, care fac obiectul prezentului articol, sunt asigurate de unulsau mai mulți lucrători, de către un serviciu sau de către serviciidistincte, indiferent dacă sunt din interiorul sau exteriorul între-prinderii sau unității.

Lucrătorul sau lucrătorii ș�i serviciul sau serviciile trebuie să lucrezeîmpreună ori de câte ori este necesar.

(7) Statele membre pot defini, în funcție de natura activităților ș�ide mărimea întreprinderilor, categoriile de întreprinderi în careangajatorul, dacă este competent, poate el însuș�i să-ș�i asume răs-punderea pentru măsurile menționate la alineatul (1).

(8) Statele membre definesc capacitățile ș� i aptitudinile necesaremenționate la alineatul (5).

Acestea pot determina numărul suficient necesar menționat la ali-neatul (5).

Articolul 8

Primul-ajutor, stingerea incendiilor ș� i evacuarealucrătorilor, riscurile grave ș� i imediate

(1) Angajatorul trebuie:

— să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stin-gerea incendiilor ș� i evacuarea salariaților, măsuri adaptate

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 91

Page 138: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

136

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

naturii activităților ș�i mărimii întreprinderii sau unității ș�i careiau în considerație prezența altor persoane;

— să asigure orice contacte necesare cu serviciile externe, în spe-cial în ceea ce priveș�te acordarea primului-ajutor, asigurareaserviciului medical de urgență, a serviciilor de salvare ș�i a celorde pompieri.

(2) În conformitate cu alineatul (1), angajatorul desemnează, întrealtele, salariații care trebuie să aplice aceste măsuri de prim-ajutor,de stingere a incendiilor ș�i de evacuare a lucrătorilor.

Numărul acestor lucrători, formarea ș� i echipamentul disponibiltrebuie să fie adecvate, ținând cont de mărimea ș�i de riscurile spe-cifice ale întreprinderii sau unității.

(3) Angajatorul:

(a) informează, cât mai curând posibil, toți salariații care sunt saupot fi expuș�i unui pericol grav ș�i imediat asupra risculuiimplicat ș�i asupra măsurilor luate sau care urmează a fi luatecu privire la protecția lor;

(b) acționează ș�i oferă instrucțiuni pentru a le permite lucrători-lor să înceteze lucrul ș�i să părăsească imediat locul de muncăș�i să se îndrepte către o zonă sigură, în condițiile unui pericolgrav, imediat ș�i inevitabil;

(c) cu excepția cazurilor bine întemeiate, nu impune lucrătorilorreluarea lucrului, atunci când la locul de muncă există încă unpericol grav ș�i imediat.

(4) Lucrătorii care, în cazul unui pericol grav, imediat ș�i inevitabil,îș�i părăsesc postul de lucru sau o zonă periculoasă nu trebuiedezavantajați, ci trebuie protejați împotriva oricăror consecințevătămătoare ș�i nejustificate, în conformitate cu legislațiile ș�i prac-ticile interne.

(5) Angajatorul se asigură că toți lucrătorii săi, în cazul unui peri-col grav ș� i imediat pentru propria lor securitate ș� i cea a altorpersoane ș�i în cazul în care responsabilul imediat superior nupoate fi contactat, pot lua măsurile corespunzătoare înconformitate cu cunoș�tințele lor ș�i cu mijloacele tehnice de caredispun, pentru a evita consecințele unui astfel de pericol.

Acțiunile lor nu le pot cauza prejudicii, cu excepția situațiilor încare acționează fără discernământ sau dau dovadă de neglijență.

Articolul 9

Diverse obligații ale angajatorului

(1) Angajatorul:

(a) trebuie să dispună de o evaluare a riscurilor privind securita-tea ș�i sănătatea la locul de muncă, inclusiv a celor referitoarela grupurile de lucrători expuș�i unor riscuri speciale;

(b) decide care sunt măsurile de protecție ce urmează a fi luate ș�i,dacă este necesar, care este echipamentul de protecție carepoate fi utilizat;

(c) ține evidența accidentelor de muncă care conduc la o incapa-citate de muncă a lucrătorului mai mare de 3 zile;

(d) redactează, la solicitarea autorităților competente ș� i înconformitate cu legislațiile ș�i practicile interne, rapoartele pri-vind accidentele de muncă suferite de lucrători.

(2) Statele membre definesc, în funcție de natura activităților ș�imărimea întreprinderilor, obligațiile ce revin diferitelor categoriide întreprinderi cu privire la redactarea documentelor prevăzutela alineatul (1) literele (a) ș�i (b) ș�i la pregătirea documentelor pre-văzute la alineatul (1) literele (c) ș�i (d).

Articolul 10

Informarea lucrătorilor

(1) Angajatorul ia măsurile corespunzătoare pentru ca lucrătoriiș�i reprezentanții acestora din întreprindere sau unitate să pri-mească, în conformitate cu legislațiile ș�i practicile interne, care potavea în vedere, între altele, mărimea întreprinderii sau unității,toate informațiile necesare privind:

(a) riscurile pentru sănătate ș�i securitate ș�i măsurile ș�i activitățilede protecție ș�i prevenire atât la nivelul întreprinderii sau alunității, în general, cât ș�i la nivelul fiecărui tip de post demuncă sau funcție, în particular;

(b) măsurile luate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).

(2) Angajatorul ia măsurile corespunzătoare pentru ca angajato-rii lucrătorilor din orice întreprindere sau unitate externă încadrațiîn muncă în întreprinderea sau unitatea sa să primească, înconformitate cu legislațiile ș� i practicile interne, informații adec-vate cu privire la aspectele menționate la alineatul (1) literele (a) ș�i(b), destinate lucrătorilor în cauză.

(3) Angajatorul ia măsurile corespunzătoare pentru ca lucrătoriicare îndeplinesc funcții specifice de protecție a sănătății ș� isecurității lucrătorilor sau reprezentanții acestora să aibă acces,pentru a-ș�i îndeplini funcțiile lor în conformitate cu legislațiile ș�ipracticile interne, la următoarele:

(a) evaluarea riscurilor ș� i măsurile de protecție prevăzute laarticolul 9 alineatul (1) literele (a) ș�i (b);

92 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 139: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

137

Ane

xe

(b) lista ș�i rapoartele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) lite-rele (c) ș�i (d);

(c) informații care rezultă din măsurile de protecție ș�i prevenire,agențiile de control ș�i organismele care răspund de sănătate ș�isecuritate.

Articolul 11

Consultarea ș� i participarea lucrătorilor

(1) Angajatorii consultă lucrătorii ș�i pe reprezentanții acestora ș�ile permit să ia parte la discuții cu privire la toate problemelereferitoare la securitatea ș�i sănătatea la locul de muncă.

Aceasta presupune următoarele:

— consultarea lucrătorilor;

— dreptul lucrătorilor ș� i al reprezentanților acestora de a facepropuneri;

— participarea echilibrată, în conformitate cu legislațiile ș�i/saupracticile naționale.

(2) Lucrătorii ș� i reprezentanții acestora cu răspunderi specificeprivind securitatea ș� i sănătatea lucrătorilor iau parte laurmătoarele activități, în mod echilibrat, în conformitate cu legis-lațiile ș� i practicile interne, sau sunt consultați în prealabil ș� i întimp util de către angajator cu privire la:

(a) orice măsură care ar putea afecta în mod semnificativ securi-tatea ș�i sănătatea;

(b) desemnarea lucrătorilor menționați la articolul 7 alineatul (1)ș�i articolul 8 alineatul (2) ș�i activitățile prevăzute la articolul 7alineatul (1);

(c) informațiile menționate la articolul 9 alineatul (1) ș� i laarticolul 10;

(d) recurgerea, dacă este cazul, la persoane sau servicii compe-tente din afara întreprinderii sau unității, prevăzute laarticolul 7 alineatul (3);

(e) planificarea ș�i organizarea formării prevăzute la articolul 12.

(3) Reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice privindsecuritatea ș�i sănătatea lucrătorilor au dreptul să solicite angaja-torului să ia măsurile corespunzătoare ș�i să îi prezinte propunericu scopul de a îndepărta riscurile la care sunt expuș�i lucrătoriiș�i/sau de a elimina sursele de pericol.

(4) Lucrătorii menționați la alineatul (2) ș�i reprezentații lucrăto-rilor menționați la alineatele (2) ș�i (3) nu pot fi dezavantajați dincauza desfăș�urării activităților prevăzute la alineatele (2) ș�i (3).

(5) Angajatorii trebuie să acorde reprezentanților lucrătorilor, curăspunderi specifice privind securitatea ș�i sănătatea lucrătorilor,timp liber plătit corespunzător ș�i să le furnizeze mijloacele nece-sare pentru a le permite acestora să-ș�i exercite drepturile ș�i func-țiile care derivă din prezenta directivă.

(6) Lucrătorii ș�i reprezentanții acestora au dreptul să recurgă, înconformitate cu legislațiile ș�i practicile interne, la autoritatea carerăspunde de protecția securității ș�i sănătății la locul de muncă, încazul în care consideră că măsurile luate ș�i mijloacele puse la dis-poziție de angajator nu corespund scopurilor de asigurare asecurității ș�i sănătății la locul de muncă.

În timpul inspecțiilor, reprezentanților lucrătorilor trebuie să li seacorde posibilitatea de a prezenta autorităților competente obser-vațiile lor.

Articolul 12

Formarea lucrătorilor

(1) Angajatorul trebuie să se asigure că fiecare lucrător benefici-ază de o formare suficientă ș�i corespunzătoare privind protecțiasecurității ș�i sănătății, în special sub formă de informații ș�i instruc-țiuni:

— la angajare;

— în cazul schimbării locului de muncă sau al unui transfer;

— în cazul introducerii unui nou echipament de lucru sau alunor modificări ale echipamentului existent;

— în cazul introducerii oricărei tehnologii noi.

Această formare este:

— adaptată în funcție de evoluția riscurilor sau de apariția unoranoi;

— periodică, dacă este necesar.

(2) Angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii din întreprinderisau unități externe care sunt încadrați în muncă în întreprindereasau unitatea sa au primit instrucțiunile corespunzătoarereferitoare la riscurile privind securitatea ș�i sănătatea pe duratadesfăș�urării activităților în întreprinderea sau unitatea sa.

(3) Reprezentanții lucrătorilor cu un rol specific privind protecțiasecurității ș�i sănătății lucrătorilor au dreptul la o formare cores-punzătoare.

(4) Costul formării prevăzute la alineatele (1) ș�i (3) nu poate fisuportat de lucrători sau de către reprezentanții acestora.

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 93

Page 140: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

138

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Formarea prevăzută la alineatul (1) trebuie să se desfăș�oare întimpul programului de lucru.

Formarea prevăzută la alineatul (3) trebuie să se desfăș�oare întimpul programului de lucru sau conform practicii naționale, fieîn interiorul, fie în afara întreprinderii sau unității.

SECȚIUNEA III

OBLIGAȚIILE LUCRĂTORILOR

Articolul 13

(1) Fiecărui lucrător îi revine obligația de a avea grijă, în măsuraposibilului, de sănătatea ș�i securitatea sa ș�i a altor persoane carepot fi afectate de actele sau omisiunile sale la locul de muncă, înconformitate cu formarea ș�i instrucțiunile date de angajatorul său.

(2) În acest scop, lucrătorii, în conformitate cu formarea lor ș�iinstrucțiunile primite de la angajator, trebuie, în special:

(a) să utilizeze corect maș� inile, aparatele, uneltele, substanțelepericuloase, echipamentele de transport ș�i alte mijloace deproducție;

(b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție pus ladispoziție ș�i, după utilizare, să îl înapoieze la locul său;

(c) să evite deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dis-pozitivelor de securitate a maș�inilor, aparaturii, uneltelor,instalațiilor tehnice ș� i clădirilor ș� i să utilizeze corect acestedispozitive de protecție;

(d) să comunice imediat angajatorului ș� i altor lucrători curăspunderi specifice privind securitatea ș�i sănătatea lucrători-lor orice situație de muncă pe care au motive întemeiate să oconsidere un pericol grav pentru securitate ș�i sănătate, precumș�i orice defecțiuni ale sistemelor de protecție;

(e) în conformitate cu practica internă, să coopereze cuangajatorul ș�i lucrătorii cu răspunderi specifice privind secu-ritatea ș� i sănătatea, atât timp cât este necesar, pentru a faceposibilă realizarea oricăror sarcini sau cerințe impuse deautoritatea competentă pentru protecția sănătății ș�i securitățiilucrătorilor;

(f) în conformitate cu practica internă, să coopereze cuangajatorul ș�i lucrătorii cu răspunderi specifice privind secu-ritatea ș�i sănătatea lucrătorilor, atât timp cât este necesar, pen-tru a da posibilitatea angajatorului să se asigure că mediul delucru ș�i condițiile de muncă sunt corespunzătoare ș�i nu pre-zintă riscuri pentru sănătate ș�i securitate în cadrul domeniu-lui său de activitate.

SECȚIUNEA IV

DISPOZIȚII DIVERSE

Articolul 14

Controlul medical

(1) Pentru a asigura lucrătorilor controlul medical corespunzătorsituațiilor de risc pentru sănătate ș�i securitate cu care se confruntăla locul de muncă, se introduc măsuri în conformitate cu legislațiaș�i practicile interne.

(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1) sunt astfel formulate încâtfiecare lucrător, dacă doreș�te, să poată beneficia de control medi-cal la intervale regulate.

(3) Controlul medical poate fi prevăzut ca parte a sistemuluinațional de sănătate.

Articolul 15

Grupurile de risc

Grupurile de risc extrem de sensibile trebuie protejate împotrivapericolelor care le afectează în mod deosebit.

Articolul 16

Directive speciale. Modificări.

Domeniu general de aplicare a prezentei directive

(1) Consiliul adoptă, la propunerea Comisiei, în temeiularticolului 118a din tratat, directive speciale, între altele, în dome-niile enumerate în anexă.

(2) Prezenta directivă ș�i, fără a aduce atingere procedurii mențio-nate la articolul 17 privind adaptările tehnice, directivele specialepot fi modificate în conformitate cu procedura prevăzută laarticolul 118a din tratat.

(3) Dispozițiile prezentei directive se aplică integral tuturordomeniilor reglementate de directivele speciale, fără a aduce atin-gere dispozițiilor mai restrictive sau specifice prevăzute de acestedirective speciale.

Articolul 17

Comitetul

(1) Pentru adaptările pur tehnice ale directivelor speciale prevă-zute la articolul 16 alineatul (1), în funcție de:

94 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 141: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

139

Ane

xe

— adoptarea de directive în domeniul armonizării tehnice ș�istandardizării

ș�i/sau

— progresul tehnic, evoluția reglementărilor sau specificațiilorinternaționale ș�i a cunoș�tințelor,

Comisia este sprijinită de un Comitet format din reprezentanțiistatelor membre ș�i prezidat de reprezentantul Comisiei.

(2) Reprezentantul Comisiei prezintă Comitetului un proiect cumăsurile ce urmează să fie adoptate.

Comitetul îș�i dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pecare preș�edintele îl poate stabili în funcție de urgența chestiunii încauză.

Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 aline-atul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să leadopte la propunerea Comisiei.

În cadrul Comitetului, voturile reprezentanților statelor membresunt ponderate conform articolului menționat anterior. Preș�edin-tele nu participă la vot.

(3) Comisia adoptă măsurile preconizate, dacă acestea sunt con-forme cu avizul Comitetului.

Dacă măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul Comite-tului sau în lipsa avizului, Comisia prezintă Consiliului, fără întâr-ziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Con-siliul hotărăș�te cu majoritate calificată.

Dacă, la expirarea unui termen de trei luni de la data prezentăriila Consiliu, acesta nu adoptă încă o hotărâre, măsurile propusesunt adoptate de Comisie.

Articolul 18

Dispoziții finale

(1) Statele membre adoptă ș�i pun în aplicare actele cu putere delege ș�i actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a pre-zentei directive până la 31 decembrie 1992.

Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele dispo-zițiilor de drept intern pe care le-au adoptat deja sau pe care leadoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

(3) Statele membre raportează Comisiei, la fiecare cinci ani, cuprivire la punerea concretă în aplicare a dispozițiilor prezenteidirective, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.

Comisia informează Parlamentul European, Consiliul, ComitetulEconomic ș�i Social ș�i Comitetul consultativ pentru securitate, igi-enă ș�i protecția sănătății la locul de muncă.

(4) Comisia înaintează periodic Parlamentului European, Consi-liului ș�i Comitetului Economic ș�i Social un raport cu privire lapunerea în aplicare a prezentei directive, având în vedere alinea-tele (1) – (3).

Articolul 19

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Luxemburg, 12 iunie 1989.

Pentru Consiliu

Preș�edintele

M. CHAVES GONZALES

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 95

ANEXĂ

Lista domeniilor menționate la articolul 16 alineatul (1):

— locurile de muncă;

— echipamentul de lucru;

— echipamentul individual de protecție;

— lucrul cu echipamente dotate cu ecrane de afiș�aj;

— manipularea încărcăturilor grele care implică riscul accidentării zonei lombare;

— ș�antierele temporare sau mobile;

— pescuitul ș�i agricultura.

96 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 142: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

140

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

31992L0057

26.8.1992JURNALUL OFICIAL AL COMUNITĂȚILOR EUROPENEL 245/6

DIRECTIVA 92/57/CEE A CONSILIULUIdin 24 iunie 1992

privind cerințele minime de securitate ș� i sănătate care se aplică pe ș�antierele temporare sau mobile [a optadirectivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de înființare a Comunității EconomiceEuropene ș�i, în special, articolul 118a al acestuia,

având în vedere propunerea Comisiei (1), prezentată în urma con-sultării Comitetului consultativ pentru securitate, igienă ș� iprotecția sănătății la locul de muncă,

în cooperare cu Parlamentul European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic ș�i Social (3),

întrucât articolul 118a din tratat prevede adoptarea de către Con-siliu, prin intermediul directivelor, a cerințelor minime pentru aîncuraja îmbunătățirea condițiilor de lucru, în vederea garantăriiunei mai bune protecții a sănătății ș�i securității lucrătorilor;

întrucât articolul menționat anterior prevede ca aceste directive săevite impunerea unor constrângeri administrative, financiare ș� ijuridice care ar îngreuna constituirea ș�i dezvoltarea întreprinderi-lor mici ș�i mijlocii;

întrucât Comunicarea Comisiei cu privire la programul său refe-ritor la securitate, igienă ș�i sănătate la locul de muncă (4) prevedeadoptarea unei directive care să asigure securitatea ș�i sănătatealucrătorilor pe ș�antierele temporare sau mobile;

întrucât Consiliul, în Rezoluția sa din 21 decembrie 1987 privindsecuritatea, igiena ș�i sănătatea la locul de muncă (5), a luat act deintenția Comisiei de a prezenta, într-un termen scurt, cerințeleminime privind ș�antierele temporare sau mobile;

întrucât ș�antierele temporare sau mobile constituie un sector deactivitate în care lucrătorii sunt expuș�i unor riscuri ridicate;

întrucât soluțiile arhitecturale ș�i organizatorice necorespunzătoaresau o proastă planificare a lucrărilor în stadiul de elaborare a

proiectului lucrării au avut un rol important în mai mult de jumă-tate din accidentele de muncă de pe ș�antierele din Comunitate;

întrucât, în fiecare stat membru, autoritățile competente în mate-rie de securitate ș�i de sănătate a muncii trebuie să fie informate,înainte de începerea lucrărilor, despre realizarea lucrărilor a cărorimportanță depăș�eș�te un anumit prag;

întrucât, în realizarea unei lucrări, o eroare de coordonare cauzatăîn special de prezența simultană sau succesivă a unor întreprinderidiferite pe acelaș�i ș�antier temporar sau mobil poate să conducă laun număr ridicat de accidente de muncă;

întrucât este necesară o întărire a coordonării între diferițiicolaboratori chiar din stadiul de elaborare a proiectului lucrării,dar ș�i în timpul realizării acestuia;

întrucât, pentru asigurarea securității ș� i sănătății lucrătorilor, seimpune respectarea unor cerințe minime vizând garantarea unuinivel mai bun de securitate ș�i sănătate pentru protecția lucrători-lor pe ș�antierele temporare sau mobile;

întrucât lucrătorii independenți ș�i angajatorii, când desfăș�oară eiînș�iș�i o activitate profesională pe un ș�antier temporar sau mobil,pot, prin activitatea lor, să pună în pericol securitatea ș�i sănătatealucrătorilor;

întrucât este necesar să fie extinse asupra lucrătorilor indepen-denți ș�i angajatorilor care desfăș�oară personal anumite activitățipe ș�antier, anumite prevederi din Directiva 89/655/CEE a Consi-liului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securi-tate ș�i de sănătate pentru utilizarea echipamentului tehnic de cătrelucrători la locul de muncă (a doua directivă specială) (6) ș�i dinDirectiva 89/656/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 pri-vind cerințele minime de securitate ș� i sănătate pentru utilizareaechipamentului individual de protecție de către lucrători la loculde muncă (a treia directivă specială) (7);

întrucât prezenta directivă este o directivă specială în sensularticolului 16 alineatul (1) din Directiva Consiliului 89/391/CEE(1) JO C 213, 28.8.1990, p. 2 ș�i JO C 112, 27.4.1991, p. 4.

(2) JO C 78, 18.3.1990, p. 172 ș�i JO C 150, 15.6.1992.(3) JO C 120, 6.5.1991, p. 24.(4) JO C 28, 3.2.1988, p. 3.(5) JO C 28, 3.2.1988, p. 1.

(6) JO L 393, 30.12.1989, p. 13.(7) JO L 393, 30.12.1989, p. 18.

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 236

Page 143: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

141

Ane

xe

din 12 iunie 1989 privind introducerea măsurilor de încurajare aîmbunătățirilor în domeniul securității ș�i sănătății lucrătorilor lalocul de muncă (1);

întrucât prevederile prezentei directive se aplică în întregime îndomeniul ș�antierelor temporare sau mobile, fără a aduce atingeredispozițiilor mai restrictive sau speciale incluse în prezenta direc-tivă;

întrucât prezenta directivă constituie un element concret al reali-zării dimensiunii sociale a pieței interne, în special în ceea ce pri-veș�te domeniul reglementat de Directiva 89/106/CEE a Consiliu-lui din 21 decembrie 1988 privind armonizarea actelor cu puterede lege ș�i a actelor administrative ale statelor membre privindprodusele de construcții (2) ș�i domeniul reglementat de Directiva89/440/CEE a Consiliului din 18 iulie 1989 de modificare ș�i com-pletare a Directivei 71/305/CEE privind coordonarea proceduri-lor de acordare a contractelor de lucrări publice (3);

întrucât, în temeiul Deciziei 74/325/CEE (4), Comitetulconsultativ pentru securitate, igienă ș�i protecția sănătății la loculde muncă este consultat de către Comisie în vederea elaborăriipropunerilor în acest domeniu,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ

Articolul 1

Obiectul

(1) Prezenta directivă, care este a opta directivă specială în sensularticolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE, stabileș�tecerințele minime de protecție în materie de securitate ș�i sănătatepe ș�antierele temporare sau mobile definite la articolul 2 litera (a).

(2) Prezenta directivă nu se aplică activităților de foraj ș�i extracțiedin industria extractivă în sensul articolului 1 alineatul (2) dinDecizia 74/326/CEE a Consiliului din 27 iunie 1974 privindextinderea competenței Comisiei pentru securitate ș�i salubritate înminele de huilă la ansamblul industriilor extractive (5).

(3) Prevederile Directivei 89/391/CEE se aplică în întregimedomeniului menționat la alineatul (1), fără a aduce atingere pre-vederilor mai restrictive sau speciale cuprinse în prezenta direc-tivă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive:

(a) prin ș�antier temporar sau mobil, denumit prescurtat ș�antier, seînțelege orice ș�antier în care se desfăș�oară lucrări de construcțiisau de inginerie civilă a căror listă neexhaustivă este prevăzutăîn anexa I;

(b) prin beneficiar se înțelege orice persoană fizică sau juridicăpentru care se execută lucrarea;

(c) prin diriginte de ș�antier se înțelege orice persoană fizică sau juri-dică însărcinată cu proiectarea, executarea ș�i supraveghereaexecutării unui proiect sau oricare dintre acestea, în contulbeneficiarului;

(d) prin lucrător independent se înțelege orice persoană, alta decâtcele indicate la articolul 3 literele (a) ș�i (b) din Directiva89/391/CEE, a cărei activitate profesională concură la realiza-rea lucrării;

(e) prin coordonator în materie de securitate ș�i de sănătate pe durataelaborării proiectului lucrării se înțelege orice persoană fizică saujuridică împuternicită de către beneficiarul lucrării sau de cătredirigintele de ș�antier cu îndeplinirea sarcinilor menționate laarticolul 5 pe durata elaborării proiectului;

(f) prin coordonator în materie de securitate ș�i de sănătate pe durataexecuției lucrării se înțelege orice persoană fizică sau juridicăîmputernicită de către beneficiarul lucrării sau de cătredirigintele de ș�antier cu îndeplinirea sarcinilor menționate laarticolul 6 pe durata executării lucrării.

Articolul 3

Coordonatorii. Planul de securitate ș� i de sănătate. Avizulprealabil

(1) Beneficiarul lucrării sau dirigintele de ș�antier desemnează unulsau mai mulți coordonatori în materie de securitate ș�i de sănătate,astfel cum sunt aceș�tia definiți la articolul 2 literele (e) ș�i (f), pen-tru un ș�antier pe care sunt prezente mai multe întreprinderi deconstrucții.

(2) Beneficiarul lucrării sau dirigintele de ș�antier stabileș�te, înain-tea deschiderii ș�antierului, un plan de securitate ș�i de sănătate înconformitate cu articolul 5 litera (b).

După consultarea partenerilor sociali, statele membre pot săderoge de la primul paragraf, cu excepția:

— lucrărilor care comportă riscuri speciale, cum ar fi celeenumerate în anexa II;

— lucrărilor pentru care este necesară o notificare prealabilă, înconformitate cu alineatul (3) al prezentului articol.

(3) În cazul unui ș�antier:

— a cărui durată a lucrărilor este apreciată a fi mai mare de30 de zile lucrătoare ș�i care are mai mult de 20 de lucrătoricare lucrează simultan; sau

— al cărui volum de muncă necesită mai mult de 500 oameni-zi,

(1) JO L 183, 29.6.1989, p. 1.(2) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.(3) JO L 210, 21.7.1989, p. 1, modificată de Decizia 90/380/CEE a

Comisiei (JO L 187, 19.7.1990, p. 55).(4) JO L 185, 9.7.1974, p. 15, modificată ultima dată prin Actul de

aderare din 1985.(5) JO L 185, 9.7.1974, p. 18.

237 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 144: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

142

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

înainte de începerea lucrărilor, beneficiarul lucrării sau dirigintelede ș�antier comunică o notificare prealabilă autorităților compe-tente, întocmită în conformitate cu anexa III.

Notificarea prealabilă trebuie afiș�ată vizibil pe ș�antier ș�i ținută lazi, dacă este necesar.

Articolul 4

Elaborarea proiectului lucrării. Principii generale

Încă din faza de concepere, studiere ș� i elaborare a proiectuluilucrării, beneficiarul lucrării ș�i, eventual, dirigintele de ș�antier iauîn considerație principiile generale de prevenire în materie desecuritate ș�i de sănătate arătate în Directiva 89/391/CEE, în spe-cial:

— în cazul alegerii soluțiilor arhitecturale, tehnice sauorganizatorice în vederea planificării diferitelor lucrări saufaze de lucru care se desfăș�oară simultan sau succesiv;

— în cazul estimării perioadei necesare pentru realizarea acestorlucrări sau faze de lucru. De asemenea, se va ține seama, oride câte ori este necesar, de toate planurile de securitate ș�i desănătate ș�i de toate dosarele întocmite în conformitate cuarticolul 5 litera (b) sau (c) sau adaptate în conformitate cuarticolul 6 litera (c).

Articolul 5

Elaborarea proiectului lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate ș� isănătate, pe durata elaborării proiectului de lucrare, numiți înconformitate cu articolul 3 alineatul (1):

(a) coordonează punerea în aplicare a dispozițiilor articolului 4;

(b) stabilesc sau cer să se stabilească un plan de securitate ș�isănătate, precizând regulile aplicabile ș�antierului respectiv,ținând cont, dacă este necesar, de activitățile de exploataredesfăș�urate pe ș�antier; în plus, acest plan trebuie să conținămăsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una saumai multe categorii din anexa II;

(c) pregătesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrării, conținândelementele utile în materie de securitate ș�i sănătate de care săse țină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare.

Articolul 6

Execuția lucrării. Sarcinile coordonatorilor

Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate ș� isănătate, pe durata execuției lucrării, numiți în conformitate cuarticolul 3 alineatul (1):

(a) coordonează punerea în aplicare a principiilor generale deprevenire ș�i de securitate:

— atunci când se aleg soluțiile tehnice sau organizatorice învederea planificării diferitelor lucrări sau faze de lucrăricare se desfăș�oară simultan sau succesiv;

— atunci când se estimează durata execuției acestor lucrărisau faze de lucrări;

(b) coordonează punerea în aplicare a prevederilor incidente pen-tru a se asigura că angajatorii ș� i, dacă este necesar pentruprotecția lucrătorilor, lucrătorii independenți:

— pun în aplicare, în mod coerent, principiile prevăzute laarticolul 8;

— aplică, dacă este necesar, planul de securitate ș�i sănătateprevăzut la articolul 5 litera (b);

(c) realizează sau determină realizarea adaptărilor necesare aleplanului de securitate ș�i sănătate prevăzut la articolul 5 litera(b) ș�i ale dosarului menționat la articolul 5 litera (c), în funcțiede evoluția lucrărilor ș�i de eventualele modificări intervenite;

(d) organizează cooperarea între angajatori, inclusiv pentru ceicare se succed pe ș�antier, coordonarea activităților privindprotecția lucrătorilor ș�i prevenirea accidentelor ș�i a riscurilorpentru sănătate în muncă, precum ș�i informarea reciprocă înconformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva89/391/CEE, astfel încât să fie informați, dacă este cazul, ș�ilucrătorii independenți;

(e) coordonează supravegherea aplicării corecte a metodelor demuncă;

(f) iau măsurile necesare pentru ca numai persoanele autorizatesă aibă acces pe ș�antier.

Articolul 7

Răspunderea beneficiarilor, a diriginților de ș�antier,precum ș� i a angajatorilor

(1) Dacă un beneficiar sau un diriginte de ș�antier a desemnat unulsau mai mulți coordonatori pentru a îndeplini sarcinile mențio-nate la articolele 5 ș�i 6, acest lucru nu îl exonerează de răspun-dere în acest domeniu.

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 238

Page 145: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

143

Ane

xe

(2) Punerea în aplicare a articolelor 5 ș�i 6 ș�i a alineatului (1) dinprezentul articol nu aduce atingere principiului răspunderii anga-jatorilor prevăzut în Directiva 89/391/CEE.

Articolul 8

Punerea în aplicare a articolului 6 ș� i a Directivei89/391/CEE

O dată cu începerea lucrării, sunt puse în aplicare principiileenunțate la articolul 6 din Directiva 89/391/CEE, în special în ceeace priveș�te:

(a) menținerea ș�antierului în ordine ș�i într-o stare de curățeniesatisfăcătoare;

(b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ținând cont decondițiile de acces la aceste posturi ș� i stabilirea căilor ș� i azonelor de deplasare sau de circulație;

(c) condițiile de manipulare a diferitelor materiale;

(d) întreținerea, controlul înainte de punerea în funcțiune ș� icontrolul periodic al instalațiilor ș�i dispozitivelor în vedereaeliminării defectelor care ar putea să afecteze securitatea ș� isănătatea lucrătorilor;

(e) delimitarea ș� i amenajarea zonelor de depozitare ș� iînmagazinare a diferitelor materiale, în special dacă este vorbade materiale sau substanțe nocive;

(f) condițiile de deplasare a materialelor periculoase utilizate;

(g) stocarea, eliminarea sau evacuarea deș�eurilor rezultate dindărâmături;

(h) adaptarea, în funcție de evoluția ș�antierului, a duratei efectivea diferitelor tipuri de lucrări sau faze de lucrare;

(i) cooperarea dintre angajatori ș�i lucrătorii independenți;

(j) interacțiunile cu activitățile de exploatare din cadrul sau dinapropierea ș�antierului.

Articolul 9

Obligațiile angajatorilor

În vederea păstrării securității ș�i sănătății pe ș�antier, în condițiileprevăzute la articolele 6 ș�i 7, angajatorii:

(a) iau măsurile necesare, în special în contextul punerii înaplicare a articolului 8, în conformitate cu cerințele minimeprevăzute de anexa IV;

(b) țin seama de indicațiile coordonatorului sau coordonatorilorîn materie de securitate ș�i de sănătate.

Articolul 10

Obligațiile altor grupuri de persoane

(1) În vederea păstrării securității ș�i sănătății pe ș�antier, lucrătoriiindependenți:

(a) se conformează, mutatis mutandis, în special:

(i) prevederilor articolului 6 alineatul (4) ș�i ale articolului 13din Directiva 89/391/CEE, precum ș�i articolului 8 ș�i ane-xei IV din prezenta directivă;

(ii) prevederilor articolului 4 din Directiva 89/655/CEE ș� idispozițiilor relevante din anexa sa;

(iii) prevederilor articolului 3, articolului 4 alineatele (1) - (4)ș�i (9) ș�i articolului 5 din Directiva 89/656/CEE;

(b) țin seama de indicațiile coordonatorului sau coordonatorilorîn materie de securitate ș�i sănătate.

(2) Pentru a păstra securitatea ș�i sănătatea pe ș�antier, angajatorii,în cazul în care exercită ei înș�iș�i o activitate profesională peș�antier:

(a) se conformează mutatis mutandis, în special:

(i) prevederilor articolului 13 din Directiva 89/391/CEE;

(ii) prevederilor articolului 4 din Directiva 89/655/CEE ș� idispozițiilor relevante din anexa sa;

(iii) prevederilor articolului 3, articolului 4 alineatele (1) - (4),(9) ș�i articolului 5 din Directiva 89/656/CEE;

(b) țin seama de indicațiile coordonatorului sau coordonatorilorîn materie de securitate ș�i sănătate.

Articolul 11

Informarea lucrătorilor

(1) Fără a aduce atingere articolului 10 din Directiva 89/391/CEE,lucrătorii ș�i reprezentanții lor sunt informați asupra tuturor măsu-rilor luate cu privire la securitatea ș�i sănătatea lor pe ș�antier.

(2) Informațiile trebuie să fie înțelese de lucrătorii vizați.

Articolul 12

Consultarea ș� i participarea lucrătorilor

Pentru problemele reglementate de articolele 6, 8 ș�i 9 din prezentadirectivă, consultarea ș� i participarea lucrătorilor ș� i areprezentanților acestora are loc în conformitate cu prevederilearticolului 11 din Directiva 89/391/CEE, asigurând, când este

239 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 146: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

144

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

necesară, o coordonare corespunzătoare între lucrători ș� ireprezentanții lucrătorilor din întreprinderi care îș� i desfăș�oarăactivitatea la locul de muncă, ținând seama de gradul de risc ș�i deimportanța ș�antierului.

Articolul 13

Modificarea anexelor

(1) Modificările anexelor I, II ș�i III sunt adoptate de către Consi-liu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 118a dintratat.

(2) Adaptările de natură strict tehnică ale anexei IV în funcție de:

— adoptarea directivelor în domeniul armonizării tehnice ș� i alstandardizării cu privire la ș�antierele temporare sau mobile;

— progresul tehnic, evoluția reglementărilor sau specificațiilorinternaționale sau cunoș�tințele în domeniul ș�antierelor tem-porare sau mobile,

sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută laarticolul 17 din Directiva 89/391/CEE.

Articolul 14

Dispoziții finale

(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege ș�iactele administrative necesare, în conformitate cu prezenta direc-tivă, până cel târziu la 31 decembrie 1993.

Statele membre informează de îndată Comisia în acest sens.

(2) La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții,acestea trebuie să conțină o referire la prezenta directivă sau să fieînsoțite de o astfel de referire la data publicării lor oficiale. Meto-dele prin care se face o astfel de referire sunt hotărâte de cătrestatele membre.

(3) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele dispo-zițiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare îndomeniul reglementat de prezenta directivă.

(4) Statele membre raportează Comisiei, la fiecare patru ani, asu-pra punerii în practică a dispozițiilor prezentei directive, indicândpunctele de vedere ale partenerilor sociali.

Comisia informează Parlamentul European, Consiliul, ComitetulEconomic ș�i Social ș�i Comitetul consultativ pentru securitate, igi-enă ș�i protecția sănătății la locul de muncă.

(5) Comisia prezintă, periodic, Parlamentului European, Consi-liului ș�i Comitetului Economic ș�i Social un raport asupra puneriiîn practică a directivei, ținând seama de alineatele (1)-(4).

Articolul 15

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Luxemburg, 24 iunie 1992.

Pentru Consiliu

Preș�edintele

José da SILVA PENEDA

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 240

Page 147: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

145

Ane

xe

ANEXA I

Lista neexhaustivă a lucrărilor de construcții civile prevăzute de articolul 2 litera (a) din prezentadirectivă

1. Excavații

2. Terasamente

3. Construcții

4. Montarea ș�i demontarea elementelor prefabricate

5. Amenajare sau echipare

6. Transformări

7. Renovări

8. Reparații

9. Dărâmări de ziduri

10. Demolări

11. Întreținere

12. Întreținere – lucrări de zugrăvit ș�i curățenie

13. Asanări

241 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

ANEXA II

LISTA NEEXHAUSTIVĂ A LUCRĂRILOR CARE COMPORTĂ RISCURI SPECIFICE PENTRUSECURITATEA Ș� I SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR, LA CARE SE FACE REFERIRE ÎN ARTICOLUL 3

ALINEATUL (2) AL DOILEA PARAGRAF DIN PREZENTA DIRECTIVĂ

1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi îngropați sub alunecările de teren, înghițiți de terenuri mocirloasesau de a cădea de la înălțime, accentuat în special de natura activității sau de procedeele folosite sau de mediulînconjurător al postului de lucru sau al lucrării (1).

2. Lucrări care expun lucrătorii la substanțe chimice sau biologice care, fie prezintă un risc particular pentrusecuritatea ș�i sănătatea lucrătorilor, fie comportă o cerință legală de supraveghere a sănătății.

3. Lucrări cu radiații ionizante care necesită stabilirea zonelor controlate sau supravegheate ca cele definite laarticolul 20 din Directiva 80/836/Euratom (2).

4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune.

5. Lucrări care comportă risc de înec.

6. Lucrări de puțuri, terasamente subterane ș�i tunele.

7. Lucrări efectuate de scafandri prevazuți cu sistem de alimentare cu aer.

8. Lucrări cu tuburi de aer comprimat.

9. Lucrări care comportă folosirea explozivului.

10. Lucrări de montare ș�i demontare a elementelor prefabricate grele.

(1) Pentru punerea în aplicare a punctului 1, statele membre au posibilitatea de a stabili valori cifrice privind cazuri speciale.(2) JO L 246, 17.9.1980, p. 1, directivă modificată ș�i completată de Directiva 84/467/Euratom (JO L 265, 5.10.1984, p. 4).

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 242

ANEXA II

LISTA NEEXHAUSTIVĂ A LUCRĂRILOR CARE COMPORTĂ RISCURI SPECIFICE PENTRUSECURITATEA Ș� I SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR, LA CARE SE FACE REFERIRE ÎN ARTICOLUL 3

ALINEATUL (2) AL DOILEA PARAGRAF DIN PREZENTA DIRECTIVĂ

1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi îngropați sub alunecările de teren, înghițiți de terenuri mocirloasesau de a cădea de la înălțime, accentuat în special de natura activității sau de procedeele folosite sau de mediulînconjurător al postului de lucru sau al lucrării (1).

2. Lucrări care expun lucrătorii la substanțe chimice sau biologice care, fie prezintă un risc particular pentrusecuritatea ș�i sănătatea lucrătorilor, fie comportă o cerință legală de supraveghere a sănătății.

3. Lucrări cu radiații ionizante care necesită stabilirea zonelor controlate sau supravegheate ca cele definite laarticolul 20 din Directiva 80/836/Euratom (2).

4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune.

5. Lucrări care comportă risc de înec.

6. Lucrări de puțuri, terasamente subterane ș�i tunele.

7. Lucrări efectuate de scafandri prevazuți cu sistem de alimentare cu aer.

8. Lucrări cu tuburi de aer comprimat.

9. Lucrări care comportă folosirea explozivului.

10. Lucrări de montare ș�i demontare a elementelor prefabricate grele.

(1) Pentru punerea în aplicare a punctului 1, statele membre au posibilitatea de a stabili valori cifrice privind cazuri speciale.(2) JO L 246, 17.9.1980, p. 1, directivă modificată ș�i completată de Directiva 84/467/Euratom (JO L 265, 5.10.1984, p. 4).

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 242

Page 148: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

146

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

ANEXA III

CONȚINUTUL NOTIFICĂRII PREALABILE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (3) PRIMULPARAGRAF DIN PREZENTA DIRECTIVĂ

1. Data comunicării ……………………………………………………………………………………………………

2. Adresa precisă a ș�antierului ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (nume ș�i adresă) ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Natura lucrării… ……………………………………………………………………………………………………

5. Dirigintele (diriginții) de ș�antier (nume ș�i adresă) ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate ș�i sănătate pe durata realizării proiectului lucrării (numeș�i adresă) ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate ș� i sănătate pe durata execuției lucrării (nume ș� iadresă) ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8. Data estimativă a începerii lucrărilor pe ș�antier ……………………………………………………………………

9. Durata estimativă a lucrărilor pe ș�antier ……………………………………………………………………………

10. Numărul estimativ maxim de lucrători pe ș�antier …………………………………………………………………

11. Numărul întreprinderilor ș�i al lucrătorilor independenți prevăzut pe ș�antier ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

12. Identificarea întreprinderilor deja selecționate ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

243 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 149: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

147

Ane

xe

ANEXA IV

Cerințe minime de securitate ș� i sănătate pentru ș�antiere de construcții

[menționate la articolul 9 litera (a) ș�i la articolul 10 alineatul (1) litera (a) punctul (i)]

Observații preliminare

Obligațiile prevăzute de prezenta anexă se aplică de fiecare dată când caracteristicile ș�antierului sau activității ș�icircumstanțele sau un risc le impun.

În sensul prezentei anexe, termenul „localuri” înseamnă, printre altele, „barăci”.

PARTEA A

CERINȚE MINIME GENERALE PENTRU LOCURILE DE MUNCĂ DE PE Ș� ANTIER

1. Stabilitate ș�i soliditate

1.1. Materialele, echipamentele ș�i, în general, orice elemente care, la o deplasare oarecare, pot afecta securitateaș�i sănătatea lucrătorilor trebuie fixate într-un mod adecvat ș�i sigur.

1.2. Accesul pe orice suprafață de material care nu are o rezistență suficientă nu este autorizat decât dacă sefolosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare astfel încât lucrul să se desfăș�oare în condiții desiguranță.

2. Instalații de distribuție a energiei

2.1. Instalațiile trebuie proiectate, realizate ș�i utilizate astfel încât să nu prezinte un pericol de incendiu sauexplozie, iar persoanele să fie protejate corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin contact directsau indirect.

2.2. La proiectarea, realizarea ș�i alegerea materialului ș�i ale dispozitivelor de protecție, trebuie să se țină seamade tipul ș�i puterea energiei distribuite, de condițiile de influență externe ș�i de competența persoanelor careau acces la părți ale instalației.

3. Căi ș�i ieș�iri de urgență

3.1 Căile ș�i ieș�irile de urgență trebuie să fie libere ș�i să conducă în modul cel mai direct într-o zonă de securitate.

3.2. În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid ș�i în condiții de securitate maximăpentru lucrători.

3.3. Numărul, amplasarea ș�i dimensiunile căilor ș�i ieș�irilor de urgență depind de folosirea echipamentului ș�i dedimensiunile ș�antierului ș�i a încăperilor, precum ș�i de numărul maxim de persoane prezente.

3.4. Căile ș�i ieș�irile de urgență speciale trebuie semnalizate în conformitate cu reglementările naționale deaplicare a Directivei 77/576/CEE (1).

Această semnalizare trebuie să fie suficient de rezistentă ș�i să fie plasată în locurile corespunzătoare.

3.5 Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile ș�i ieș�irile de siguranță, precum ș�i căile decirculație ș�i uș�ile care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.

3.6. Căile ș� i ieș� irile de siguranță, care necesită iluminare, trebuie prevăzute cu iluminare de siguranță deintensitate suficientă, în caz de pană de curent.

4. Detectarea ș�i prevenirea incendiilor

4.1. În funcție de caracteristicile ș�antierului ș�i de dimensiunile ș�i folosirea încăperilor, de echipamentele prezente,de caracteristicile fizice ș�i chimice ale substanțelor sau materialelor prezente, precum ș�i de numărul maximde persoane prezente, este necesar să fie prevăzut un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentrustingerea incendiilor, precum ș�i, în funcție de necesități, detectoare de incendiu ș�i sisteme de alarmă.

(1) JO L 229, 7.9.1977, p. 12, directivă modificată ultima dată de Directiva 79/640/CEE (JO L 183, 19.7.1979, p. 1).

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 244

Page 150: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

148

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

4.2. Aceste dispozitive de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu ș� i sistemele de alarmă trebuieîntreținute ș�i verificate în mod regulat.

Periodic, trebuie să aibă loc teste ș�i exerciții adecvate.

4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie să fie uș�or accesibile ș�i simplu de manipulat.

Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu reglementările naționale de aplicare a Directivei77/576/CEE.

Aceste semnalizări trebuie să fie suficient de rezistente ș�i amplasate în locuri corespunzătoare.

5. Ventilația

Trebuie luate măsuri pentru a asigura lucrătorilor suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucrufolosite ș�i cerințele fizice impuse lucrătorilor.

Dacă se foloseș�te o instalație de ventilație, aceasta trebuie menținută în stare de funcționare ș�i nu trebuiesă expună lucrătorii curenților de aer nocivi sănătății.

Orice pană în funcționarea instalației trebuie semnalizată de un sistem de control, dacă acest lucru estenecesar pentru sănătatea lucrătorilor.

6. Expunerea la riscuri specifice

6.1. Lucrătorii nu trebuie să fie expuș�i la niveluri sonore nocive, nici unei influențe exterioare nocive (de exemplugaze, vapori, praf).

6.2. Dacă lucrătorii trebuie să pătrundă într-o zonă a cărei atmosferă ar putea conține o substanță toxică saunocivă sau ar putea un conținut insuficient de oxigen ori ar putea fi inflamabilă, atmosfera cu aer viciattrebuie controlată ș�i trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.

6.3. Un lucrător nu poate fi în nici un caz expus într-un spațiu închis, cu risc ridicat.

El trebuie cel puțin supravegheat în permanență din exterior ș� i trebuie luate toate precauțiilecorespunzătoare pentru a fi ajutat efectiv ș�i imediat.

7. Temperatura

Temperatura din încăperile de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman în timpul lucrului, ținândseama de metodele de lucru folosite ș�i de cerințele fizice impuse lucrătorilor.

8. Iluminatul natural ș�i artificial al posturilor de lucru, încăperilor ș�i căilor de circulație de pe ș�antier

8.1. Locurile de muncă, încăperile ș�i căile de circulație trebuie să dispună, în măsura în care este posibil, desuficientă lumină naturală ș�i să fie prevăzute cu lumină artificială corespunzătoare ș�i suficientă, în timpulnopții ș�i când lumina de zi nu este suficientă; când este necesar, trebuie utilizate surse de lumină portabile,protejate contra ș�ocurilor.

Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie să schimbe sau să influențeze percepția semnalelorsau a panourilor de semnalizare.

8.2. Instalațiile de iluminat ale încăperilor, posturilor de lucru ș�i ale căilor de circulație trebuie amplasate astfelîncât să nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.

8.3. Încăperile, posturile de lucru ș�i căile de circulație în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuș�i riscurilor,în caz de pană de iluminare artificială, trebuie să fie prevăzute cu iluminare de urgență de o intensitatesuficientă.

9. Uș�ile ș�i porțile

9.1. Uș�ile culisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranță care să împiedice ieș�irea de pe ș�ine ș�i căderealor.

9.2. Uș�ile ș�i porțile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranță care să împiedicecăderea lor.

9.3. Uș�ile ș�i porțile situate de-a lungul căilor de siguranță trebuie să fie marcate corespunzător.

9.4. În vecinătatea imediată a porților destinate circulației vehiculelor, trebuie să existe uș�i pentru pietoni, caresă fie semnalizate vizibil ș�i degajate în permanență.

245 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 151: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

149

Ane

xe

9.5. Uș�ile ș�i porțile mecanice trebuie să funcționeze fără să prezinte un pericol de accidentare pentru lucrători.

Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgență accesibile ș�i uș�or de identificat ș�i să poatăfi deschise manual dacă nu sunt prevăzute cu dispozitive de deschidere automată.

10. Căile de circulație – zone periculoase

10.1. Căile de circulație, inclusiv scările, scările fixe, cheiurile ș�i rampele de încărcare trebuie să fie calculate,amplasate, amenajate ș�i făcute accesibile astfel încât să poată fi utilizate uș�or, în deplină securitate ș�i înconformitate cu destinația lor, iar lucrătorii aflați în vecinătatea acestor căi de circulație să nu fie amenințațide nici un pericol.

10.2. Căile care servesc la circulația persoanelor ș�i/sau a mărfurilor, precum ș�i cele unde au loc operații deîncărcare sau descărcare trebuie să fie dimensionate în concordanță cu numărul potențial de utilizatori ș�itipul de activitate.

Dacă pe căile de circulație sunt utilizate mijloace de transport, trebuie prevăzută o distanță de securitatesuficientă sau dispozitive de protecție adecvate pentru alți utilizatori ai locului.

Căile de circulație trebuie să fie clar semnalizate, verificate în mod regulat ș�i întreținute.

10.3. Căile de circulație destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe o distanță suficientă față deuș�i, porți, treceri pentru pietoni, culoare ș�i scări.

10.4. Dacă ș�antierul are zone de acces limitate, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evitepătrunderea lucrătorilor neautorizați în aceste zone.

Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizați să pătrundă în zonelepericuloase.

Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.

11. Cheiurile ș�i rampele de încărcare

11.1. Cheiurile ș� i rampele de încărcare trebuie să fie corespunzătoare dimensiunilor încărcăturilor ce setransportă.

11.2. Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel puțin o ieș�ire.

11.3. Rampele de încărcare trebuie să fie destul de sigure astfel încât lucrătorii să nu cadă.

12. Spațiul pentru libertatea de miș�care la locul de muncă

Suprafața locurilor de muncă trebuie astfel prevăzută încât lucrătorii să dispună de suficientă libertate demiș�care pentru activitățile lor, ținând cont de echipamentul ș�i materialul necesar.

13. Primul ajutor

13.1. Angajatorul trebuie să asigure acordarea primului ajutor în orice moment, inclusiv personal pregătit în acestscop.

Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea pentru îngrijiri medicale a lucrătorilor accidentați sauvictime ale unei îmbolnăviri neaș�teptate.

13.2. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim-ajutor când dimensiunile ș�antierului sau când tipurilede activități o necesită.

13.3. Spațiile destinate primului ajutor trebuie echipate cu instalații ș�i cu materiale indispensabile primului ajutorș�i trebuie să permită accesul cu brancarde.

Ele trebuie semnalizate conform regulilor naționale de punere în aplicare a Directivei 77/576/CEE.

13.4. De asemenea, echipamentul de prim-ajutor trebuie să fie disponibil în toate locurile unde condițiile demuncă o cer.

Acest echipament trebuie să fie semnalizat corespunzător ș�i uș�or accesibil.

Adresa ș�i numărul de telefon al serviciului de urgență local trebuie să fie clar afiș�at.

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 246

Page 152: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

150

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

14. Instalațiile sanitare

14.1. Vest iare ș� i dulapur i pentru îmbrăcăminte

14.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziție vestiare corespunzătoare, dacă aceș�tia trebuie să poarteechipament de lucru special, ș�i dacă, din motive de sănătate sau de decență, nu li se poate cere să se schimbeîntr-un alt spațiu.

Vestiarele trebuie să fie uș�or accesibile, să aibă o capacitate suficientă ș�i să fie prevăzute cu scaune.

14.1.2. Vestiarele trebuie să aibă dimensiuni suficiente ș�i să fie dotate cu echipamente care să permită fiecăruilucrător să îș�i usuce echipamentul de lucru, precum ș�i vestimentația ș�i efectele personale ș�i să le încuie.

Dacă este cazul (de exemplu existența substanțelor periculoase, umiditate, murdări(e), echipamentul delucru trebuie să poată fi ținut separat de vestimentația ș�i efectele personale.

14.1.3. Trebuie să existe vestiare separate pentru bărbați ș�i pentru femei.

14.1.4. Dacă vestiarele nu sunt necesare în sensul punctului 14.1.1. primul paragraf, trebuie prevăzut pentru fiecarelucrător un loc în care să îș�i țină vestimentația ș�i efectele personale sub cheie.

14.2. Duș� uri ș� i chiuvete

14.2.1. Atunci când condițiile de activitate sau de salubritate impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se punăla dispoziție duș�uri corespunzătoare ș�i în număr suficient.

Trebuie să existe băi separate pentru bărbați ș�i femei.

14.2.2. Sălile de duș�uri trebuie să fie suficient de încăpătoare încât să permită fiecărui lucrător să îș�i facă toaleta fărăsă fie deranjat ș�i în condiții de igienă corespunzătoare.

Duș�urile trebuie prevăzute cu apă curentă rece ș�i caldă.

14.2.3. Dacă duș�urile nu sunt necesare în sensul primului paragraf al punctului 14.2.1., atunci trebuie să fieprevăzute chiuvete cu apă curentă ș�i cu apă caldă, dacă este necesar, în număr suficient ș�i care să fieamplasate în apropierea posturilor de lucru ș�i a vestiarelor.

Din motive de decență trebuie să existe chiuvete separate pentru bărbați ș�i pentru femei.

14.2.4. Dacă încăperile cu duș�uri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie să existe o cale uș�oară decomunicare între ele.

14.3. W.C. -ur i ș� i chiuvete

Lucrătorii trebuie să dispună, în apropierea posturilor de lucru, de încăperi de odihnă, de vestiare ș�i de sălide duș�uri sau lavabouri, de încăperi special dotate cu un număr suficient de W.C.-uri ș�i chiuvete.

Trebuie prevăzute W.C.-uri separate sau cu utilizare separată pentru bărbați ș�i femei.

15. Spațiile pentru odihnă ș�i cazare

15.1. Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activității, numărului mare de angajațisau distanței față de ș�antier impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziție încăperi pentruodihnă ș�i cazare uș�or accesibile.

15.2. Încăperile pentru odihnă ș�i cazare trebuie să fie suficient de mari ș�i prevăzute cu un număr de mese ș�i scaunecorespunzător numărului de lucrători.

15.3. Dacă nu există asemenea încăperi, alte facilități trebuie să fie puse la dispoziția personalului pentru ca acestasă le poată folosi în timpul întreruperii lucrului.

247 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 153: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

151

Ane

xe

15.4. Încăperile de cazare fixe, care nu sunt folosite doar în cazuri excepționale, trebuie să fie dotate cuechipamente sanitare în număr suficient, cu o sală de mese ș�i o sală de destindere.

Acestea trebuie să fie dotate, de asemenea, cu paturi, dulapuri, mese ș�i scaune, ținând seama de numărulde lucrători, iar în alocarea lor se ia în considerație proporția dintre bărbați ș�i femei.

15.5. În încăperile pentru odihnă ș� i cazare se iau măsuri corespunzătoare pentru protecția nefumătorilorîmpotriva disconfortului produs de fumul de tutun.

16. Femeile gravide ș�i mamele care alăptează

Femeile gravide ș�i mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziție culcată încondiții corespunzătoare.

17. Lucrătorii cu handicap

La organizarea locurilor de muncă trebuie să se țină seama de lucrătorii cu handicap, dacă este necesar.

Această dispoziție se aplică în special uș� ilor, căilor de comunicație, scărilor, duș�urilor, lavabourilor,W.C.-urilor ș�i posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de lucrătorii cu handicap.

18. Dispoziții diverse

18.1. Împrejurimile ș�i perimetrul ș�antierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile ș�i identificabileîn mod clar.

18.2. Lucrătorii trebuie să aibă la dispoziție pe ș�antier apă potabilă ș�i, eventual, altă băutură corespunzătoare ș�inealcoolică ș�i în cantități suficiente, în încăperile ocupate ș�i în vecinătatea posturilor de lucru.

18.3. Lucrătorii trebuie:

— să dispună de facilități pentru a lua masa în condiții satisfăcătoare;

— eventual, să dispună de facilități pentru a-ș�i pregăti masa în condiții satisfăcătoare.

PARTEA B

CERINȚE MINIME SPECIFICE PENTRU POSTURILE DE LUCRU DIN Ș� ANTIERE

Observație preliminară

Clasificarea cerințelor minime în două secțiuni, aș�a cum sunt ele prezentate mai jos, nu trebuie să fie considerată cafiind obligatorie în anumite situații particulare.

Secț iunea I

Posturi de lucru pe ș�antiere, în interiorul încăperilor

1. Stabilitate ș�i soliditate

Încăperile trebuie să aibă o structură ș�i o stabilitate corespunzătoare tipului de utilizare.

2. Uș�ile de siguranță

Uș�ile de siguranță trebuie să se deschidă către exterior.

Uș�ile de siguranță nu trebuie să se închidă astfel încât să nu poată fi deschise uș�or ș�i imediat de către oricepersoană care are nevoie să le utilizeze în caz de urgență.

Uș�ile culisante ș�i uș�ile rotative sunt interzise ca uș�i de siguranță.

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 248

Page 154: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

152

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

3. Ventilația

Dacă sunt folosite instalații de aer condiționat sau ventilație mecanică, acestea trebuie să funcționeze astfelîncât lucrătorii să nu fie expuș�i curenților de aer care i-ar putea deranja.

Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aeruluirespirat trebuie eliminată rapid.

4. Temperatura

4.1. Temperatura în camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, încăperile sanitare,cantine ș�i încăperile de prim-ajutor trebuie să corespundă destinației specifice acestor încăperi.

4.2. Ferestrele, luminatoarele ș�i glasvandurile trebuie să permită evitarea luminii solare excesive deasupra locurilorde muncă, în funcție de natura muncii ș�i de locul de muncă.

5. Iluminatul natural ș�i artificial

Locurile de muncă trebuie, în măsura în care este posibil, să aibă iluminat natural suficient ș�i să fie echipatecu dispozitive care să permită un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea ș� i sănătatealucrătorilor.

6. Pardoselile, pereții ș�i plafoanele încăperilor

6.1. Pardoselile locurilor de muncă trebuie să fie lipsite de proeminențe, de găuri sau de planuri înclinatepericuloase, ele trebuie să fie fixe, stabile ș�i nealunecoase.

6.2. Suprafețele pardoselilor, pereților ș�i plafoanelor din încăperi trebuie să fie curățate ș�i retencuite pentru a obținecondiții de igienă corespunzătoare.

6.3. Pereții transparenți sau translucizi, în special pereții integral din sticlă, din încăperi sau din vecinătatea locurilorde muncă ș�i a căilor de circulație trebuie să fie semnalizați clar ș�i construiți din materiale securizate ori să fieseparate de aceste locuri de muncă ș�i căi de circulație astfel încât lucrătorii să nu poată intra în contact cu perețiiș�i să nu fie răniți prin spargerea lor în bucăți.

7. Ferestrele ș�i iluminatul de zi al încăperilor

7.1. Ferestrele, iluminatul de zi ș�i dispozitivele de ventilație trebuie să poată fi deschise, închise, reglate ș�i fixate decătre lucrători în mod sigur.

Când acestea sunt deschise, trebuie poziționate de aș�a natură încât să nu reprezinte un pericol pentru lucrători.

7.2. Ferestrele ș�i iluminatul de zi trebuie concepute astfel încât dispozitivele să poată fi curățate, fără riscuri pentrulucrătorii care execută această muncă sau pentru lucrătorii prezenți.

8. Uș�ile ș�i porțile

8.1. Poziția, numărul, materialele care se folosesc la construcția uș�ilor ș�i porților, precum ș�i dimensiunile acestorasunt determinate de natura ș�i utilizarea încăperilor.

8.2. Uș�ile transparente trebuie să fie marcate la înălțimea vederii.

8.3. Uș�ile ș�i porțile batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent.

8.4. Suprafețele transparente sau translucide ale uș� ilor ș� i porților, care nu sunt construite dintr-un materialsecurizat ș�i care pot reprezenta un pericol pentru lucrători în cazul în care se sparg, trebuie protejate.

9. Căile de circulație

Traseele căilor de circulație trebuie să fie puse în evidență, în măsura în care folosirea ș�i echipamentulîncăperilor necesită acest lucru pentru protecția lucrătorilor.

249 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 155: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

153

Ane

xe

10. Măsuri specifice pentru scări ș�i trotuare rulante

Scările ș�i trotuarele rulante trebuie să funcționeze în condiții de siguranță.

Ele trebuie să fie dotate cu toate dispozitivele de securitate necesare.

Ele trebuie să posede dispozitive de oprire de urgență uș�or de identificat ș�i accesibile.

11. Dimensiunile ș�i volumul de aer al încăperilor

Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafață ș�i o înălțime care să permită lucrătorilor să îș�i desfăș�oare muncafără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.

Secț iunea I I

Posturi de lucru din ș�antiere în exteriorul încăperilor

1. Stabilitate ș�i soliditate

1.1. Posturile de lucru mobile sau fixe, situate la înălțime sau la adâncime, trebuie să fie solide ș�i stabile în funcțiede:

— numărul de lucrători care le ocupă;

— încărcăturile maxime care pot fi aduse ș�i suportate, precum ș�i repartiția lor;

— influențele externe la care pot fi supuse.

Dacă suportul ș�i celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinsecă, trebuie să se asigurestabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare ș�i sigure pentru a se evita deplasarea intempestivă sauinvoluntară a ansamblului sau a părților acestor posturi de lucru.

1.2. Verificare

Stabilitatea ș�i soliditatea trebuie verificate în mod corespunzător ș�i în special după modificarea eventuală aînălțimii sau adâncimii postului de lucru.

2. Instalațiile de distribuție a energiei

2.1. Instalațiile de distribuție a energiei prezente pe ș�antier, în special cele care sunt supuse influențelor externe,trebuie verificate periodic ș�i întreținute.

2.2. Instalațiile existente înainte de începerea ș�antierului trebuie să fie identificate, verificate ș�i semnalizate în modclar.

2.3. Dacă există linii electrice aeriene, de fiecare dată când este posibil, acestea fie trebuie deviate în afara suprafețeiș�antierului, fie vor fi scoase de sub tensiune.

Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau afiș�e pentru ca vehiculele să fie ținute la distanțăfață de instalații.

Dacă vehiculele de ș�antier trebuie să treacă pe sub linii, trebuie prevăzute afiș�e corespunzătoare ș�i o protecțiesuspendată.

3. Influențele atmosferice

Lucrătorii trebuie să fie protejați împotriva influențelor atmosferice care le pot afecta securitatea ș�i sănătatea.

4. Căderile de obiecte

Lucrătorii trebuie să fie protejați, de fiecare dată când este posibil, din punct de vedere tehnic, prin mijloacede protecție colective împotriva căderilor de obiecte.

Materialele ș�i echipamentele trebuie să fie aranjate sau făcute grămezi astfel încât să se evite răsturnarea sauscurgerea lor.

În caz de necesitate, trebuie să fie prevăzute pasaje acoperite care să permită accesul pe ș�antier în zonelepericuloase.

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 250

Page 156: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

154

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

5. Căderile de la înălțime

5.1. Căderile de la înălțime trebuie să fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul parapeților solizi,suficient de înalți ș�i având cel puțin o plintă cu mână curentă ș�i lisă intermediară sau un mijloc alternativechivalent.

5.2. Lucrările la înălțime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare saucu ajutorul dispozitivelor de protecție colectivă cum sunt parapeții, platformele sau plasele de prindere.

În cazul anumitor lucrări care, prin natura lor, exclud utilizarea acestor echipamente, trebuie prevăzutemijloace de acces corespunzătoare ș�i folosite centuri sau alte mijloace sigure de ancorare.

6. Schelele ș�i scările (*)

6.1. Toate schelele trebuie să fie concepute în mod adecvat, construite ș� i întreținute astfel încât să se eviteprăbuș�irea sau deplasarea lor accidentală.

6.2. Platformele de lucru, pasarelele ș�i scările schelelor trebuie să fie construite, dimensionate, protejate ș�i utilizateastfel încât persoanele să nu cadă sau să fie expuse căderilor de obiect.

6.3. Schelele trebuie inspectate de către o persoană competentă:

(a) înainte de utilizarea lor;

(b) apoi, la intervale periodice;

(c) după orice modificare, perioadă de utilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pământ ori altecircumstanțe care ar afecta rezistența sau stabilitatea lor.

6.4. Scările trebuie să aibă o rezistență suficientă ș�i să fie corect întreținute.

Acestea trebuie să fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare ș�i conform destinației lor.

6.5. Schelele mobile trebuie să fie asigurate împotriva deplasărilor involuntare.

7. Aparatele de ridicat (*)

7.1. Toate aparatele de ridicat ș� i accesoriile, inclusiv elementele constitutive ale acestora, elementele care seataș�ează, cele care se ancorează ș�i se sprijină, trebuie să fie:

(a) bine concepute ș�i construite ș�i să aibă o rezistență suficientă, pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;

(b) corect instalate ș�i utilizate;

(c) întreținute ș�i în stare bună de funcționare;

(d) verificate ș�i supuse încercărilor ș�i controalelor periodice, conform dispozițiilor legale în vigoare;

(e) manevrate de către lucrători calificați care au primit o calificare corespunzătoare.

7.2. Toate aparatele de ridicat ș�i accesoriile trebuie să aibă marcată valoarea sarcinii maxime în mod vizibil.

7.3. Aparatele de ridicat, precum ș�i accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care suntdestinate.

8. Vehiculele ș�i maș�inile pentru excavații ș�i manevrarea materialelor (*)

8.1. Toate vehiculele ș�i maș�inile pentru excavații ș�i manevrarea materialelor trebuie să fie:

(a) bine concepute ș�i construite, ținând cont, în măsura în care este posibil, de principii ergonomice;

(b) menținute în stare bună de funcționare;

(c) utilizate în mod corect.

(*) Prezentul punct va fi precizat în cadrul viitoarei directive care va modifica Directiva 89/655/CEE, în special în vederea completăriipunctului 3 din prezenta anexă.

251 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 157: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

155

Ane

xe

8.2. Conducătorii ș�i operatorii vehiculelor ș�i maș�inilor pentru excavații ș�i manevrarea materialelor trebuie să fiepregătiți în mod special.

8.3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a evita căderea vehiculelor ș�i a maș�inilor pentru excavații ș�i manevrareamaterialelor în excavații sau în apă.

8.4. Când este necesar, maș�inile pentru excavații ș�i manevrarea materialelor trebuie să fie echipate cu elementerezistente concepute pentru a proteja conducătorul împotriva strivirii în cazul răsturnării maș�inii ș�i a căderiiobiectelor.

9. Instalații, maș�ini, echipamente (*)

9.1. Instalațiile, maș�inile ș�i echipamentele, inclusiv uneltele de mână, cu sau fără motor, trebuie să fie:

(a) bine concepute ș�i construite, ținând cont, în măsura în care este posibil, de principii ergonomice;

(b) menținute în bună stare de funcționare;

(c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost concepute;

(d) manevrate de către lucrători cu calificare corespunzătoare.

9.2. Instalațiile ș�i aparatele sub presiune trebuie să fie verificate ș�i supuse testelor ș�i controlului în mod regulat,conform legislației în vigoare.

10. Excavații, puțuri, lucrări subterane, tuneluri, terasamente

10.1. În cazul excavațiilor, puțurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor trebuie luate măsuri corespunzătoare

(a) cu ajutorul unor sprijine sau a unor talurizări corespunzătoare;

(b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau obiectelor ori de inundații;

(c) pentru a asigura o ventilație suficientă tuturor posturilor de lucru, pentru a realiza ș�i întreține o atmosferărespirabilă care să nu fie periculoasă sau nocivă pentru sănătate;

(d) pentru a permite lucrătorilor să se adăpostească într-un loc sigur, în caz de incendiu, inundație saupătrundere a materialelor.

10.2. Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la minim pericolele datoratecablurilor subterane ș�i altor sisteme de distribuție.

10.3. Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra ș�i ieș�i din zona de excavații.

10.4. Grămezile de pământ, materialele ș�i vehiculele în miș�care trebuie ținute la o distanță suficientă față de excavații;eventual se vor construi bariere corespunzătoare.

11. Lucrări de demolare

Când demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate să prezinte pericol:

(a) se vor adopta măsuri de precauție, precum ș�i metode ș�i proceduri corespunzătoare;

(b) lucrările trebuie să fie planificate ș�i executate sub supravegherea unei persoane competente.

12. Construcțiile metalice sau din beton, cofrajele ș�i elementele prefabricate grele

12.1. Construcțiile metalice sau din beton ș�i elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporții temporariș�i schelele nu trebuie montate sau demontate decât sub supravegherea unei persoane competente.

12.2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire suficiente pentru a proteja lucrătorii contra pericolelor prezentate defragilitatea ș�i instabilitatea temporară a lucrării.

(*) Prezentul punct va fi precizat în cadrul viitoarei directive care va modifica Directiva 89/655/CEE, în special în vederea completăriipunctului 3 din prezenta anexă.

05/vol. 2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 252

Page 158: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

156

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

12.3. Cofrajele, suporții temporari ș�i sprijinile trebuie să fie concepute ș�i calculate, aș�ezarea ș�i întreținerea lor săpoată suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.

13. Batardourile ș�i chesoanele

13.1 Toate batardourile ș�i chesoanele trebuie să fie:

(a) bine construite, din materiale corespunzătoare ș�i solide, de o rezistență suficientă;

(b) prevăzute cu un echipament adecvat pentru ca lucrătorii să se poată adăposti în caz de irupții de apă ș�ide materiale.

13.2. Construcția, montarea, transformarea ș�i demontarea unui batardou sau cheson nu trebuie să se facă decât subsupravegherea unei persoane competente.

13.3. Toate batardourile ș�i chesoanele trebuie să fie inspectate de către o persoană competentă la intervale regulate.

14. Lucrările pe acoperiș�uri

14.1. Acolo unde este necesar, pentru a evita un risc sau când înălțimea sau înclinarea depăș�esc valorile fixate decătre statele membre, trebuie luate dispoziții colective pentru a evita căderea lucrătorilor, uneltelor sau a altorobiecte sau materiale.

14.2. Când lucrătorii trebuie să lucreze pe sau lângă acoperiș�uri sau pe orice altă suprafață din materiale fragile carear putea să producă căderea lor, trebuie luate măsuri preventive pentru ca aceș�tia să nu se deplaseze pesuprafețele din materiale fragile ș�i să cadă.

253 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 05/vol. 2

Page 159: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

157

Ane

xe

Alte directive din domeniul securității și sănătățiiSe recomandă vizitarea site-ului internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu) pentru a consulta cele mai recente acte legislative ale UE.

Directiva 89/654/CEEDirectiva 89/654/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 393, 30.12.1989, p. 1.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:02:31989L0654:RO:PDF

Directiva 89/656/CEEDirectiva 89/656/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă [a treia directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 393, 30.12.1989, p. 18.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:02:31989L0656:RO:PDF

Directiva 90/269/CEEDirectiva 90/269/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători și, în special, de producere a unor afecțiuni dorso-lombare [a patra directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 156, 21.6.1990, p. 9.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:02:31990L0269:RO:PDF

Directiva 90/270/CEEDirectiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor [a cincea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 156, 21.6.1990, p. 14.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:02:31990L0270:RO:PDF

Directiva 92/58/CEEDirectiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și sănătate la locul de muncă [a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 245, 26.8.1992, p. 23.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:02:31992L0058:RO:PDF

Directiva 92/85/CEEDirectiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 348, 28.11.1992, p. 1.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:03:31992L0085:RO:PDF

Directiva 98/24/CEDirectiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 131, 5.5.1998, p. 11.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:05:31998L0024:RO:PDF

Directiva 1999/92/CEDirectiva 1999/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 23, 28.1.2000, p. 57.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:05:31999L0092:RO:PDF

Directiva 2000/54/CEDirectiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici la locul de muncă [a șaptea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 262, 17.10.2000, p. 21.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:05:32000L0054:RO:PDF

Directiva 2002/44/CEDirectiva 2002/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenți fizici (vibrații) [a șaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 177, 6.7.2002, p. 13.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:06:32002L0044:RO:PDF

Directiva 2003/10/CEDirectiva 2003/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici (zgomot) [a șaptesprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 42, 15.2.2003, p. 38.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:06:32003L0010:RO:PDF

Directiva 2004/37/CEDirectiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului], JO L 158, 30.4.2004, p. 50.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:07:32004L0037:RO:PDF

Page 160: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

158

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Directiva 2004/40/CEDirectiva 2004/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a optsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 159, 30.4.2004, p. 1.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:07:32004L0040:RO:PDF

Directiva 2006/25/CEDirectiva 2006/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind cerințele minime de securitate și de sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (radiații optice artificiale) [A nouăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 114, 27.4.2006, p. 38.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:05:08:32006L0025:RO:PDF

Directiva 2009/104/CEDirectiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], JO L 260, 3.10.2009, p. 5.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2009:260:0005:0019:RO:PDF

Directiva 2009/148/CEDirectiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, JO L 330, 16.12.2009, p. 28.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2009:330:0028:0036:RO:PDF

Page 161: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

159

Ane

xe

RO 2 RO

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN,COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL

REGIUNILOR

referitoare la punerea în aplicare concretă a Directivei 92/57/CEE privind securitatea șisănătatea la locul de muncă (pe şantiere temporare sau mobile) şi a Directivei

92/58/CEE (privind semnalizarea de securitate la locul de muncă)

1. INTRODUCERE

Prezenta comunicare este rezultatul unui angajament al Comisiei1 pentru evaluarea punerii înaplicare a cadrului de reglementare în scopul îmbunătăţirii lui.

Aceasta se bazează în principal pe rapoartele naţionale transmise de statele membre2 şi pe unraport al unor experţi independenţi care analizează punerea în aplicare a celor două directiveîn toate sectoarele economice private şi/sau publice respective. Comunicarea se bazează, deasemenea, pe rezultatele campaniilor de inspecţie europene privind securitatea în sectorulconstrucţiilor, care au avut loc în cele 15 state membre în 2003 şi 2004, pe statisticileeuropene recente privind accidentele la locul de muncă, precum şi pe experienţa Comisieirezultată în urma monitorizării transpunerii şi aplicării directivelor.

Evaluarea abordează transpunerea şi punerea în aplicare a două directive: Directiva92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătatecare se aplică pe șantierele temporare sau mobile3 şi Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24iunie 1992 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și sănătate la locul demuncă4, numai în ţările UE-15. Comisia este convinsă că prezenta evaluare va fi, deasemenea, o sursă de informaţii foarte utilă pentru cele 12 noi state membre în cadrul aplicăriicelor două directive.

2. EFECTE JURIDICE

2.1. Directiva 92/57/CEE

Rapoartele naţionale ale statelor membre5 demonstrează că impactul formal al Directivei92/57/CEE (simplificare, raţionalizare, consolidare şi codificare) a permis statelor membre săunifice, consolideze şi actualizeze legislaţia naţională în vigoare. Totuşi, unele state membredeclară că directiva nu a avut niciun impact asupra principiilor juridice/administrative.

1 În Comunicarea Îmbunătățirea calității și a productivității în muncă: Strategia comunitară 2007 – 2012privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă, COM(2007) 62 final, 21.2.2007.

2 Înaintate Comisiei în temeiul articolelor 14 şi 11 din cele două directive. Articolele menţionate au fostulterior abrogate prin Directiva 2007/30/CE.

3 JO L 245, 26.8.1992, p. 6.4 JO L 245, 26.8.1992, p. 23.5 Două state membre, care au vrut să se asigure că directiva a fost evaluată în mod obiectiv, au apelat la

anchete/analize efectuate de consultanţi externi independenţi; În majoritatea statelor membre, parteneriisociali au jucat un rol foarte important în elaborarea raportului.

COM(2008)698

Page 162: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

160

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

RO 3 RO

Impactul de fond asupra legislaţiei naţionale a fost considerabil în toate statele membre.Inclusiv statele membre care au afirmat că aveau deja o legislaţie naţională elaborată auintrodus modificări pentru a acoperi conceptele de bază ale directivei. Directiva a impuscompletări substanţiale ale întregii legislaţii naţionale privind sănătatea şi securitatea, înspecial în privinţa conceperii şi coordonării şantierelor, a planului de securitate şi sănătate şi adosarului privind securitatea şi sănătatea.

În special, noua abordare în materie de prevenire, care defineşte obligaţiile şiresponsabilităţile diferitelor părţi pe un şantier de construcţii, este considerată ca având unimpact puternic.

Directiva 92/58/CEE

Majoritatea statelor membre au abrogat pur şi simplu dispoziţiile anterioare privind semnalelede securitate, care transpuneau Directiva 77/576/CEE, şi le-au înlocuit cu noua legislaţie detranspunere a Directivei 92/58/CEE. Unele state au afirmat că noile dispoziţii au completat,lărgit sau actualizat cadrul juridic şi, de asemenea, au permis consolidarea legislaţieinaţionale.

Principalele modificări de fond introduc reguli noi privind semnalizarea, inclusivcomunicarea verbală şi gesturile de semnalizare, semnalizarea de protecţie a sănătăţiineinclusă în directiva anterioară, precum şi noi obligaţii ale angajatorului privind informarea,formarea profesională şi consultarea lucrătorilor; de asemenea, aceste modificări extinddomeniul de aplicare al noii directive la toate sectoarele de activitate.

3. MĂSURI DE SENSIBILIZARE ŞI MĂSURI ADIACENTE PENTRU DIRECTIVELE92/57/CEE ŞI 92/58/CEE

După adoptarea directivelor, Comisia şi statele membre le-au publicat şi au oferit consultanţăîn privinţa punerii lor în aplicare pe şantierele de construcţii, precum şi în privinţasemnalizării la locul de muncă. Anul european al securităţii, igienei şi protecţiei sănătăţii lalocul de muncă, în 1992, Săptămânile europene ale securităţii şi sănătăţii şi campaniilenaţionale de sensibilizare au jucat un rol esenţial în difuzarea informaţiilor şi sensibilizarearesponsabililor în privinţa obligaţiilor lor. Agenția europeană pentru securitate și sănătate înmuncă, creată în 19946, s-a implicat în acţiunea de informare şi sensibilizare la nivel europeanşi a pus bazele Forumului european privind securitatea în construcţii pentru favorizareaschimbului de experienţă între părţile implicate în acest sector şi, în special, întreîntreprinderile mici şi mijlocii (IMM). De asemenea, Comitetul inspectorilor de muncăprincipali (SLIC)7 a lansat proiecte de punere în aplicare şi de sensibilizare (campaniieuropene de inspecţie).

Statele membre au introdus planuri ample de promovare a prevenirii active, de sensibilizareasupra prevenirii integrate, precum şi în vederea elaborării orientărilor practice care să ajuteangajatorii şi lucrătorii să se conformeze noii legislaţii. În unele state membre, activităţile

6 Regulamentul (CE) nr. 2062/94 al Consiliului privind înființarea Agenției Europene pentru Sănătate șiSecuritate în Muncă (JO L 216, 20.8.1994, p. 1). Modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr.1112/2005 (JO L 184, 15.7.2005, p. 5).

7 Decizia Comisiei din 12 iulie 1995 privind constituirea Comitetului inspectorilor de muncă principali(JO L 188, 9.8.1995, p. 11).

Page 163: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

161

Ane

xe

RO 4 RO

menţionate s-au axat pe actorii cheie, cum ar fi beneficiarii lucrărilor. Federaţiile profesionale,sindicatele lucrătorilor şi asociaţiile de arhitecţi şi ingineri au informat, de asemenea, membriilor asupra noii legislaţii, prin intermediul seminariilor, reuniunilor, broşurilor şi al presei. Înfine, unele mari societăţi de construcţii au întocmit propriile documente informative pentrulucrătorii şi subcontractanţii lor.

4. TRANSPUNERE

În ciuda consultării prealabile în detaliu a partenerilor sociali şi a adoptării în unanimitate decătre Consiliu, majoritatea statelor membre nu au respectat termenele de transpunere ale celordouă directive, ceea ce a avut repercursiuni considerabile asupra nivelurilor de punere înaplicare efectivă la locul de muncă8.

În urma transpunerii, Comisia a monitorizat conformitatea şi a demarat discuţiile cuautorităţile naţionale pentru clarificarea oricăror probleme şi pentru efectuarea corecţiilornecesare. După caz, Comisia a iniţiat procedurile privind încălcarea dreptului comunitar întemeiul articolului 226 CE. De asemenea, reclamaţiile adresate Comisiei au fost o sursă deinformaţii valoroase care i-au permis acesteia să identifice punctele slabe din legislaţianaţională.

4.1. Directiva 92/57/CEE

Punerea în aplicare a Directivei 92/57/CEE reprezintă o problemă tehnică şi administrativăcomplexă; Statele membre revizuiesc şi actualizează în mod regulat legislaţiile naţionale.Acest fapt explică transpunerea directivei, în anumite state membre, într-un mod foartefragmentat, prin mai multe acte legislative (peste 40 în anumite cazuri), ceea ce complicăevaluarea. Evaluarea a pus în evidenţă diferenţele din legislaţiile naţionale datorate cadruluide reglementare anterior şi faptului că directiva stabileşte cerinţe minime şi lasă la latitudineastatelor membre menţinerea sau stabilirea unor niveluri de protecţie mai ridicate9.

Principalele probleme de conformitate remarcate au privit domeniul de aplicare a legislaţiei,definiţiile, numirea coordonatorilor, pregătirea şi executarea proiectului, precum şiresponsabilităţile beneficiarilor lucrărilor, diriginţilor de şantier, coordonatorilor şiangajatorilor.

Totuşi, în unele state membre legislaţia a acoperit mai mult decât cerinţele minime aleDirectivei 92/57/CEE, a clarificat unele chestiuni privind coordonarea şi a stabilit proceduripentru respectarea efectivă a prevederilor.

Problemele de conformitate remarcate şi procentul foarte ridicat al accidentelor demuncă în sectorul construcţiilor indică faptul că există dificultăţi în înţelegereaDirectivei 92/57/CEE, care sunt accentuate de complexitatea măsurilor de punere în

8 În majoritatea statelor membre, toţi reprezentanţi din sectorul construcţiilor (partenerii sociali,beneficiarii lucrărilor, diriginţii de şantier etc.) au fost consultaţi în prealabil şi li s-a oferit posibilitateade a participa la transpunerea directivei.

9 A se vedea punctul 17 din Hotărârea Curţii de Justiţie în cauza C-84/94 Regatul Unit c. Consiliu [1996]ECR I-5755.

Page 164: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

162

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

RO 5 RO

aplicare la nivel naţional.

Crearea de instrumente suplimentare cu caracter neobligatoriu la nivel european pentrusprijinirea înţelegerii de către toate părţile interesate a drepturilor şi obligaţiilor lor arputea reprezenta un mijloc util pentru îmbunătăţirea punerii în aplicare a directivei lanivel naţional. Prin urmare, Comisia a iniţiat o acţiune, în colaborare cu comitetulconsultativ10 şi cu specialiştii din sector, în vederea redactării unui ghid cu caracterneobligatoriu privind punerea în aplicare a directivei.

4.2. Directiva 92/58/CEE

Pin însăşi natura ei, această directivă a fost transpusă practic literal în marea majoritate astatelor membre. Cazurile forte limitate de transpunere potenţial incompatibilă s-au soluţionatprin intermediul contactelor cu autorităţile competente, fără a fi necesară recurgerea la acţiuniîn justiţie.

5. AC ÎN DOMENIU: PUNEREA PRACTICĂ ÎN APLICARE A DIRECTIVEI 92/57/CEE

O evaluare a stării de fapt în teritoriu pune în evidenţă o situaţie inegală: în anumite statemembre, punerea în aplicare a directivei a ajutat, într-adevăr, la îmbunătăţirea condiţiilor delucru şi de securitate şi la prevenirea accidentelor, în timp ce în altele trebuie încă depusemulte eforturi pentru a îndeplini cerinţele şi a profita din plin de prevenirea eficace.

În ciuda tuturor eforturilor depuse, statisticile privind accidentele de muncă vorbesc de lasine: construcţiile reprezintă încă un sector cu un înalt factor de risc, în care au loc de două orimai multe accidente faţă de media din toate sectoarele de activitate şi de 2,5 ori mai multeaccidente mortale11.

Directiva atribuie tuturor celor care lucrează pe un şantier roluri importante în ceea ce priveşteprevenirea. Prin urmare, punerea în aplicare a acesteia a fost evaluată în privinţa influenţei pecare fiecare grup o are asupra prevenirii şi protecţiei împotriva riscurilor profesionale.Principalele concluzii sunt următoarele:

Beneficiarii lucrărilor

Directiva impune beneficiarilor mai multe obligaţii privind punerea în aplicare a măsurilor deprevenire referitoare la sănătate şi securitate. Obligaţiile respective provoacă anumite stări deîngrijorare.

Beneficiarii lucrării se împart în mai multe categorii, în funcţie de următoarele criterii:

– sectorul în cauză: public sau privat;

– mărimea şantierului: mare, mediu sau mic;

– frecvenţa executării activităţilor de construcţii sau de inginerie civilă: în mod regulat sauocazional;

10 Decizia Consiliului din 23 iulie 2003 de constituire a Comitetului consultativ pentru securitate șisănătate la locul de muncă (JO C 218, 13.9.2003, p. 1).

11 Sursa: date Eurostat ESAW 2005.

TIUNEA,

Page 165: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

163

Ane

xe

RO 6 RO

– entitatea juridică: persoane fizice, societăţi de construcţii sau dezvoltatori, agenţiiimobiliare publice.

Eforturile depuse de diferitele categorii de beneficiari variază în mod considerabil datoritănivelurilor diferite de cunoaştere a legislaţiei, de alocare a resurselor destinate prevenirii,precum şi a motivaţiei diferite. Persoanele fizice care sunt beneficiari ai lucrărilor pe şantieremici, ocazionale nu îşi cunosc, în general, obligaţiile privind prevenirea, în timp cebeneficiarii mari, care îşi desfăşoară activitatea în mod regulat pe şantiere de proporţii, îşicunosc, de obicei, obligaţiile şi joacă un rol activ în prevenirea riscurilor profesionale.Beneficiarii mari sunt convinşi că prevenirea este esenţială şi că aceasta va conduce, în celedin urmă, la economii, chiar dacă ei încearcă să reducă costurile, pe cât posibil. Beneficiarii încauză afirmă că principala lor problemă este creşterea costurilor cauzată de noua legislaţie şi,în special, de modul de coordonare. Dimpotrivă, persoanele fizice care efectuează lucrăriocazionale sunt foarte reticente în privinţa prevenirii, pe care o consideră o constrângerefinanciară şi birocratică, şi cred că responsabilitatea lor ia sfârşit în momentul semnării unuicontract de construcţii. Totuşi, această problemă nu decurge direct din directivă, care permitestatelor membre să distribuie responsabilităţile privind prevenirea în funcţie de tipul şimărimea proiectului de construcţie.

Planificarea necorespunzătoare şi constrângerile legate de timp au fost menţionate în repetaterânduri drept factori care subminează puternic prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor.Beneficiarii care insistă asupra unor termene de execuţie extrem de limitate au fost menţionaţideseori drept cauza problemelor menţionate.

Cu toate că directiva nu interzice acumularea simultană a mai multor sarcini de către opersoană fizică sau juridică, combinarea unor roluri precum cel de beneficiar şi decoordonator creează probleme practice, din câte se pare. Un beneficiar al lucrării nu poateexercita rolul unui coordonator, de exemplu, întrucât el nu are calificările sau cunoştinţelecorespunzătoare.

Situaţia din anumite state membre subliniază nevoia de a informa, forma profesional şisensibiliza diferitele categorii de beneficiari în funcţie de mărimea şantierului (redusă),entitatea legală (persoane fizice) şi caracterul activităţii (ocazională sau regulată). Autorităţilenaţionale şi asociaţiile profesionale trebuie să preia iniţiativa în acest domeniu.

Anumite state membre au luat deja măsuri pentru a se asigura că în contractele de achiziţiipublice se prevăd standarde corespunzătoare privind siguranţa şi sănătatea. Acest exemplu artrebui urmat de alte state membre.

În temeiul directivei, beneficiarilor – cum ar fi cei care au resursele economice şi financiarenecesare efectuării lucrărilor – li s-a rezervat rolul de bază în cadrul sistemului de prevenire.Cu toate acestea, de multe ori ei nu au cunoştinţele şi calificările necesare, astfel încâtdirectiva prevede implicarea şi a altor actori, fără sustragerea de la responsabilităţi abeneficiarilor.

Diriginții de șantier

De foarte multe ori, beneficiarul lucrării are și rolul de diriginte de șantier. Pentruîmbunătăţirea gestionării prevenirii în situaţia în care mai multe întreprinderi îşi desfăşoarăactivitatea pe un şantier în calitate de subcontractanţi, principalul contractant responsabil culucrările poate acţiona ca diriginte de şantier în sensul Directivei 92/57/CEE.

Page 166: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

164

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

RO 7 RO

Ca regulă generală, diriginţii de şantier sunt familiarizaţi cu coordonarea chestiunilor privindsecuritatea şi sănătatea în cursul executării proiectului, dar regretă faptul că securitatea nu esteluată suficient în calcul la proiectarea şi amenajarea şantierului şi consideră căresponsabilităţile dirigintelui şi ale beneficiarului trebuie definite mai clar. Unele întreprinderiapreciază valoarea coordonării, dar nu şi formalităţile administrative aferente, atrăgând atenţiaasupra confuziei între sarcinile coordonatorilor şi cele ale serviciilor de prevenire.

Marile întreprinderi care au fost vizitate cunosc bine cerinţele. Ele utilizează deseori serviciilede prevenire, iar asociaţiile lor profesionale le transmit informaţii în mod regulat.Întreprinderile mici şi microîntreprinderile cunosc, în general, mai puţin bine regulamentele şichiar cei care le cunosc privesc, în continuare, cu reticenţă adoptarea măsurilor de prevenireîn general şi de coordonare în special. IMM-urile care nu sunt membre ale asociaţiilorprofesionale au un acces mai greu la informaţii, ceea ce restrânge cunoştinţele lor în privinţasecurităţii şi sănătăţii profesionale. În plus, cu cât lanţul de subcontractare este mai lung, cuatât lipsa informaţiilor este mai acută. Din punctul de vedere al beneficiarilor şi diriginţilor deşantier, lanţurile lungi de subcontractare diminuează responsabilitatea. Numai micileîntreprinderi de la începutului lanţului de subcontractare pot beneficia de experienţa şi bunelepractici ale contractantului.

Prevenirea este deseori foarte bine pusă la punct în societăţile subcontractante care sespecializează în sarcini specifice (instalaţia de gaz sau întreţinerea ascensoarelor, de exemplu)

Colaborarea strânsă de-a lungul lanţului de aprovizionare reflectă faptul că proiectelede construcţii planificate, gestionate şi coordonate în mod eficace sunt mai în măsură săfavorizeze sănătatea şi securitatea. De asemenea, este mai probabil ca aceste proiecte săprofite de avantaje de natură comercială: mai puţin timp pierdut din cauza zilelor deconcediu, mai puţină risipă şi mai puţine riscuri de depăşire a bugetului. Toţicomponenţii lanţului de aprovizionare – atât beneficiarii cât şi contractanţii – ar trebuisă ţină cont de aceste aspecte şi să acţioneze în consecinţă.

Având în vedere impactul diminuat asupra întreprinderilor care se află mai departe decontractantul principal în lanţul de contractare, subcontractarea rămâne un subiect caretrebuie abordat în profunzime. Subcontractarea influenţează şi punerea în aplicare adispoziţiilor privind sănătatea şi securitatea. Comisia trebuie să abordeze aceastăproblemă în contextul strategiei comunitare 2007 – 2012.

Arhitecţi, ingineri şi firme de consultanţă

Cu toate că directiva nu se referă în mod explicit la arhitecţi, ingineri şi firme de consultanţă,acest grup a fost evaluat pentru că proiectantul joacă un rol strategic în faza de pregătire aproiectului şi în privinţa prevenirii riscurilor profesionale pe şantierele de construcţii.

Arhitecţii şi inginerii care concep proiectele au indicat în mod clar că cunosc cerinţele, dar nusunt în întregime de acord cu noile măsuri impuse. Unii dintre aceştia nu sunt în favoareanumirii de către beneficiar a unui coordonator începând cu faza de proiect întrucât, în opinialor, acest lucru pune piedici libertăţii lor de creaţie.

Totuşi, în unele state membre, arhitecţii şi inginerii acţionează deseori ca şi coordonatori înetapa de proiectare. Acest fapt a îmbunătăţit în mod semnificativ condiţiile de lucru pe şantier,datorită prevederii protecţiei şi semnalizărilor colective. Majoritatea proiectanţilor acceptăideea referitoare la coordonare, dar privesc cu reticenţă asumarea de responsabilităţi

Page 167: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

165

Ane

xe

RO 8 RO

suplimentare. Unii dintre aceştia semnalează că au probleme în a-i convinge pe beneficiariilucrărilor şi pe diriginţii de şantier să ia măsurile de prevenire necesare. Arhitecţii critică, deasemenea, rigiditatea anumitor norme naţionale în cazul şantierelor mici şi interpretărilediferite la care acestea pot conduce.

Deseori, măsurile preventive de sănătate şi securitate nu sunt integrate în etapaconceperii proiectului întrucât condiţiile de securitate în timpul executării, cât şi alutilizării şi întreţinerii ulterioare nu sunt factori determinanţi în cadrul opţiunilor deproiectare sau arhitecturale.

În toate statele membre, rămâne mult de făcut pentru a reuşi impunerea culturiiprevenirii încă din faza de proiectare.

În acest scop, autorităţile naţionale competente trebuie să depună eforturi pentru aforma profesional proiectanţii, în şcoli profesionale şi universităţi, transformândprevenirea într-un element cheie al programelor de învăţământ.

Coordonatorii

Rolul coordonatorului în conformitate cu Directiva 92/57/CEE constă în coordonarea puneriiîn aplicare, de către cei implicaţi în pregătirea proiectului şi în fazele de execuţie a proiectului,a diferitelor prevederi privind sănătatea şi securitatea.

Directiva nu defineşte competenţele necesare pentru a acţiona în calitate de coordonator încursul pregătirii şi al fazelor de execuţie ale proiectului. Există mari diferenţe de la un statmembru la altul. Unele state au definit foarte detaliat competenţele şi/sau calificărilecoordonatorilor, impunându-le în unele cazuri să aibă o formare profesională specifică sau ocombinaţie între formare profesională şi experienţă. Alte state impun doar prezenţa unuicoordonator, fără a preciza un nivel specific de competenţe.

Competenţele cerute coordonatorilor de către statele membre pentru ca aceştia să-şiîndeplinească funcţiile diferă substanţial şi, prin urmare, standardul coordonării estediferit de la un stat membru la altul.

Evaluarea efectuată pe teren indică faptul că punerea în aplicare ar fi benefică în cazulîn care statele membre ar introduce anumite criterii minime privind competenţa, înfuncţie de mărimea/tipul/natura riscurilor pe şantier. Este esenţială găsirea unor criteriide bază pentru evaluarea şi demonstrarea competenţelor coordonatorului. Comisia vaîncuraja elaborarea unor astfel de criterii, în colaborare cu statele membre.

Toate părţile interesate din sectorul construcţiilor subliniază faptul că numireacoordonatorului se face tardiv. Reprezentanţii lucrătorilor au semnalat lipsa coordonării înfaza de proiectare. De asemenea, evaluarea arată că în faza de pregătire a proiectului seremarcă o lipsă generalizată a coordonării (şi controlului); coordonarea este eficace numai înfaza de execuţie.

Întrucât în faza de pregătire a proiectului nu se ia în calcul prevenirea riscurilor profesionaleînainte de finalizarea proiectării, absenţa planificării privind prevenirea trebuie remediată înfaza de execuţie. Acesta poate fi unul din motivele procentului extrem de ridicat de accidentedin acest sector, în comparaţie cu altele sectoare. De asemenea, situaţia menţionată

Page 168: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

166

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

RO 9 RO

îngreunează prevenirea riscurilor profesionale pe parcursul existenţei unui şantier, în specialîn privinţa exploatării, întreţinerii şi chiar a demolării.

Dacă autorităţile contractante ar fi obligate, în virtutea legislaţiei naţionale, să integreze înmod sistematic măsuri de prevenire legate de obiectul contractului în caietul de sarcini alinvitaţiei de participare la procedura de ofertare, precum şi în clauzele de execuţie acontractului şi în contractele de calitate, acest lucru ar putea ajuta la schimbarea atitudinilor înacest domeniu.

Există mai multe scenarii privind faza de execuţie a proiectului. Unele state membreprecizează că coordonatorul trebuie să fie arhitectul sau inginerul care a proiectat clădirea oriprincipalul contractant de pe şantier (dirigintele de şantier). În alte state membre,coordonatorii pot fi persoane fizice sau juridice independente sau pot face parte dinorganizaţiile sau societăţile beneficiarilor lucrărilor.

Chiar şi în situaţia în care există un sistem de coordonare pe şantier, acesta este minimal înmajoritatea cazurilor. Lipsa coordonării în faza de proiectare afectează calitatea activităţiicoordonatorului în etapa de execuţie. Coordonatorii de şantier numiţi întâlnesc deseoriprobleme de sănătate şi securitate dificil de rezolvat întrucât acestea nu au fost luate în calculîn perioada pregătirii proiectului. Situaţia este agravată şi mai mult de problemele deautoritate: uneori, alte părţi interesate nu înţeleg rolul coordonatorului, iar lucrătoriiindependenţi şi subcontractanţii de pe şantier sunt şi mai puţin înclinaţi să recunoascăautoritatea coordonatorului.

Dimpotrivă, relaţiile dintre coordonator şi lucrători sunt foarte bune în cazul în carecoordonatorul este independent (adică nu este legat nici de dirigintele de şantier, nici dearhitect sau de ingineri etc.); în acest caz, lucrătorii îl informează cu mai multă uşurinţă peacesta asupra problemelor de prevenire decât în cazul în care ar fi trebuit să se adresezedirigintelui de şantier. Consolidarea acestei relaţii de încredere este mai uşoară în cazul în carecoordonatorul vizitează şantierul în mod regulat.

Pe şantierele mari, situaţia este acceptabilă în ansamblu şi există o coordonare eficace şieficientă. Totuşi, pe şantierele mici şi medii situaţia este foarte diferită, iar directiva esterareori pusă în aplicare. Pe șantierele private de mici dimensiuni, coordonarea este ignoratăaproape sistematic și ea se limitează la „conformitatea administrativă”; deseori, coordonatoruleste numit tardiv, iar micile întreprinderi consideră coordonarea ca fiind „opţională”.

Dificultăţile privind coordonarea eficace pe şantierele de mici dimensiuni ar trebuiabordate în contextul elaborării unor instrumente neobligatorii, astfel încât sarcinilede prevenire esenţiale să fie îndeplinite în mod simplu şi proporţional în raport cumărimea şantierului şi cu riscurile.

Lucrătorii

În multe state membre, lucrătorii din sectorul construcţiilor au naţionalităţi diferite, ceea ceduce la probleme de comunicare şi înţelegere. Din cauza barierelor lingvistice, este mai dificilpentru lucrători să urmeze instrucţiunile privind sănătatea şi securitatea la folosirea maşinilorşi substanţelor chimice. Lucrătorii migranţi par mai puţin formaţi profesional şi informaţi, încomparaţie cu ceilalţi, în privinţa prevenirii riscurilor profesionale. Deseori, absenţa uneiculturi a prevenirii şi o percepere diferită a valorilor fundamentale poate duce la asumarea

Page 169: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

167

Ane

xe

RO 10 RO

unor riscuri inacceptabile de către lucrători. Formarea şi educaţia privind prevenirea îndomeniul sănătăţii şi securităţii sunt esenţiale în vederea îmbunătăţirii acestei situaţii.

Reprezentanţii lucrătorilor din construcţii au un rol strategic în respectarea permanentă abunelor practici în domeniul prevenirii, în special pe micile şantiere, în cazul căroradirigintele de şantier şi coordonatorul nu sunt prezenţi întotdeauna. Reprezentanţii constată cădirectiva a dus la progrese reale în privinţa măsurilor de igienă (vestiare, cantine, instalaţiisanitare) şi a accesului la şantiere.

Lucrătorii afirmă că nu înţeleg rolul sau obligaţiile coordonatorului în faza de proiectare, darsunt mai familiarizaţi cu rolul acestuia în faza de execuţie.

Beneficiarii lucrărilor declară că lucrătorii nu adoptă o atitudine proactivă faţă de prevenire, cise mulţumesc să îşi îndeplinească obligaţiile fără a-şi face probleme în privinţa efectelorasupra sănătăţii şi securităţii lor.

Evaluarea de pe teren arată că, pe lângă lipsa generalizată a formărilor profesionale,există mari probleme de comunicare şi înţelegere, care sunt agravate în cazul în carepe şantier îşi desfăşoară activitatea lucrători migranţi. Programele de formareprofesională de tip „Safe Pass”12 ar putea constitui un exemplu de urmat.

Prezenţa pe şantiere a reprezentanţilor lucrătorilor ar putea îmbunătăţi condiţiile delucru.

Deseori, lucrătorii cred că inspecţiile pe şantier fac parte din atribuţiilecoordonatorului, în special în privinţa utilizării echipamentului personal de protecţie.

Lucrătorii independenți

Numărul lucrătorilor independenţi pe şantiere este în continuă creştere în toate statelemembre, ca urmare a tendinţei crescătoare de folosire a subcontractării. Această situaţie esteabordată în articolul 10 din Directiva 92/57/CEE, care impune lucrătorilor independenţi de peşantiere să îndeplinească anumite obligaţii şi să urmeze instrucţiunile coordonatorilor.

Persoanele independente implicate în renovări în contul clienţilor privaţi creează problemedeosebite întrucât ei sunt furnizori de servicii, nu subcontractanţi; de obicei, aceştia lucreazăfără nicio supraveghere tehnică şi, deseori, nu cunosc nici măcar legislaţia.

Autorităţile competente ar trebui să desfăşoare campanii specifice de sensibilizaredestinate lucrătorilor independenţi. Beneficiarii sau societăţile care angajează lucrătoriindependenţi trebuie să îşi asume responsabilitatea în privinţa sănătăţii şi securităţiilucrătorilor şi a impactului activităţii lor asupra acestora.

12 Programul de formare profesională Safe Pass de sensibilizare în domeniul sănătăţii şi securităţii este unprogram de o zi organizat de autoritatea pentru formare profesională şi ocuparea forţei de muncă dinIrlanda. Scopul programului Safe Pass este garantarea asimilării unor cunoştinţe de bază privindsănătatea şi securitatea de către toţi lucrătorii din construcţii din Irlanda, astfel încât aceştia să poatălucra pe şantiere fără a se expune unor riscuri sau a constitui un risc pentru alte părţi asupra căroraactivitatea lor poate avea un impact.

Page 170: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

168

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

RO 11 RO

Serviciile de prevenire

În general, noua legislaţie încurajează intensificarea recurgerii la consultanţi în domeniulsănătăţii şi securităţii profesionale, dar aceştia nu intervin decât în faza de execuţie aproiectului, şi nu în fazele de concepere şi pregătire.

În unele state membre, serviciile de prevenire participă foarte activ la formarea profesională şila informare, în special în cazul coordonatorilor şi beneficiarilor lucrărilor. Totuşi, ele susţincă nu au resursele necesare pentru a putea interveni şi în faza de proiectare.

Serviciilor de prevenire ar trebui să li se acorde un rol mai activ în formarea profesională şiinformarea pe teren a lucrătorilor.

5.1. Documentele necesare: prevenire sau doar birocraţie?

Una din principalele critici la adresa Directivei 92/57/CEE vizează creşterea sarciniiadministrative şi costurile disproporţionate pe care aceasta le implică pentru întreprinderi, înspecial pentru IMM-uri.

Directiva prevede trei tipuri de documente concepute să ia în considerare în totalitatechestiunile privind sănătatea şi securitatea în toate fazele construcţiei: de la proiectare laexecuţie, în cursul utilizării şi întreţinerii, în cursul renovării, amenajării şi, dacă este cazul, lademolare.

Notificarea prealabilă

Articolul 3 din Directiva 92/57/CEE prevede că, în anumite cazuri, beneficiarul lucrării saudirigintele de şantier redactează şi afişează o notificare prealabilă care conţine informaţiiadministrative privind şantierul. În marea majoritate a cazurilor, această notificare prealabilătrebuie transmisă autorităţilor competente în termenul stabilit de legislaţia naţională. Deseori,coordonatorul, care este numit doar într-o fază avansată a proiectului, este cel care cerebeneficiarului să se conformeze acestei cerinţe.

Modul în care notificarea prealabilă este redactată şi transmisă autorităţilor competente diferăde la un stat membru la altul. Deseori, coordonatorul îndeplineşte această sarcină, cu toate cădirectiva precizează că beneficiarul lucrării sau dirigintele de şantier este responsabil cunotificarea prealabilă.

În conformitate cu directiva, notificarea prealabilă este destinată punerii la dispoziţie a unorinformaţii de bază privind şantierul şi principalele părţi interesate, precum şi numărul delucrători, întreprinderi şi lucrători independenţi de pe şantier, dar ea este necesară numai încazul anumitor categorii de şantiere. Din punctul de vedere al prevenirii, documentulmenţionat atrage atenţia beneficiarului şi/sau dirigintelui de şantier asupra obligaţiilor lor şipermite autorităţilor competente să se asigure că aceste obligaţii sunt îndeplinite începând cufaza de proiectare, înainte de începerea lucrărilor.

Majoritatea statelor membre solicită în mod sistematic notificarea prealabilă, cu toatecă în temeiul directivei, aceasta este necesară numai în cazul anumitor şantiere.

În vederea reducerii birocraţiei, statele membre ar trebui să ia în considerareposibilitatea combinării notificării prealabile cu alte proceduri administrative, cum ar

Page 171: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

169

Ane

xe

RO 12 RO

fi acordarea unei autorizaţii de construcţie.

Planul de securitate și de sănătate

Articolul 3 alineatul (2) din Directiva 92/57/CEE prevede că beneficiarul lucrării saudirigintele de şantier stabileşte un plan de securitate şi de sănătate înaintea deschideriişantierului de construcţii. Coordonatorul elaborează planul, specificând regulile care se aplicăpe şantier.

Evaluarea arată că planurile au o calitate variabilă, oscilând între excelent şi acceptabil lalimită. În unele cazuri, coordonatorul din faza de pregătire apelează la coordonatorul din fazade execuţie în vederea definirii măsurilor de securitate care urmează să fie aplicate. Planul desecuritate şi de sănătate ar trebui să precizeze metodele de lucru sigure care să fie utilizate peşantier şi ar trebui actualizat, după caz. Planul este important mai ales în cazul în care o mareparte a lucrărilor este efectuată de subcontractanţi.

Deseori, planul se bazează pe documente standard, în special în cazul şantierelor mici şi alîntreprinderilor mici, devenind astfel o formalitate administrativă mai curând decât oreflectare a unor măsuri specifice necesare pe un şantier anume. În alte cazuri, el este doar olistă de bune practici privind prevenirea în ansamblu, indiferent de şantier.

Întreprinderile care adoptă această atitudine susţin că un şantier este în continuă schimbare,ceea ce nu justifică o planificare foarte detaliată, care ar putea deveni foarte repede depăşită.

Totuşi, un număr mare de accidente din acest sector sunt cauzate de planificarea slabă şi delipsa previziunilor. Acest fapt demonstrează că planul de securitate şi de sănătate nu este doaro condiţie birocratică, ci un aspect esenţial pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru în cazulîn care planul evoluează în funcţie de situaţia şantierului.

În plus, în practică, statele membre utilizează rar posibilitatea oferită de directivă de a exoneraîntreprinderile de elaborarea unui plan de securitate şi de sănătate, cu toate că aceasta este oopţiune în toate cazurile, cu excepţia celor precizate în directivă (lucrările care implică riscurispeciale şi lucrările pentru care este necesară o notificare prealabilă). Această constatare estecu atât mai surprinzătoare cu cât posibilitatea în cauză nu este cunoscută sau nu estemenţionată în dezbaterile privind sarcina administrativă impusă de directivă.

În scopul facilitării sarcinilor beneficiarilor şi diriginţilor de şantier, un ghid cucaracter neobligatoriu va fi consacrat diverselor aspecte ale planului de securitate şi desănătate, precum şi posibilităţilor prevăzute de directivă pentru exonerareaîntreprinderilor de obligaţia creării anumitor documente în cazurile în care riscurile nujustifică acest lucru.

Dosarul de securitate și de sănătate

În temeiul articolului 5 din directivă, dirigintele de şantier pregăteşte un dosar care conţineinformaţii utile privind securitatea şi sănătatea, care trebuie luate în considerare în cursuloricăror lucrări ulterioare privind proiectul. Acest dosar nu este elaborat decât rareori lasfârşitul fazei de proiectare. Deseori, coordonatorul din faza de execuţie este cel careelaborează dosarul şi îl transmite beneficiarului la încheierea lucrării.

Page 172: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

170

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

RO 13 RO

Dosarul este foarte des confundat cu planul de securitate şi de sănătate şi este realizat demulte ori ca o operaţie de rutină. Totuşi, în cazul şantierelor mici, dosarul de securitate şi desănătate ar trebui să corespundă tipului de proiect, să fie simplu şi să conţină numaiinformaţiile utile privind securitatea şi sănătatea, necesare pentru o utilizare ulterioară.Directiva autorizează în mod explicit adaptarea conţinutului dosarului la proiect.

Unele părţi interesate consideră că planul de securitate şi sănătate şi dosarul desecuritate şi sănătate sunt formalităţi administrative care nu reprezintă nicio valoareadăugată pentru sănătatea şi securitatea pe şantier.

Este evident că scopul şi importanţa dosarului de securitate şi sănătate în prevenireariscurilor profesionale pe parcursul lucrărilor ulterioare nu sunt corect înţelese.

În cazul şantierelor de mici dimensiuni, documentele sunt deseori copii ale unormodele standard care nu reflectă condiţiile efective de pe şantier şi nu reprezintă niciovaloare adăugată în privinţa îmbunătăţirii condiţiilor de muncă.

Un ghid neobligatoriu va fi consacrat acestei probleme în scopul reducerii sarciniiadministrative asupra întreprinderilor, fără afectarea gradului de protecţie, precum şiîn scopul îmbunătăţirii angajamentului privind documentele referitoare la securitate şila sănătate şi a utilizării acestor documente.

5.2. Responsabilitatea diferitelor părţi interesate de pe şantier

Articolul 7 din Directiva 92/57/CEE stabileşte responsabilităţile beneficiarilor, diriginţilor deşantier şi angajatorilor.

În anumite cazuri, legislaţia naţională de transpunere a directivei nu precizează în mod clarsarcinile şi responsabilităţile beneficiarilor, diriginţilor de şantier şi angajatorilor. În practică,acest lucru înseamnă că fiecare parte interesată interpretează responsabilităţile ei în modsubiectiv; prin urmare, sarcinile şi responsabilităţile pot fi delegate de o parte interesată alteia:proiectanţii îşi transferă responsabilităţile către întreprinderi, care le transferă, la rândul lor,subcontractanţilor; coordonatorul din faza de pregătire se retrage imediat după terminareaplanurilor şi specificaţiilor, chiar dacă proiectarea în detaliu nu este încă pregătită.

Evaluarea de pe teren arată că beneficiarii lucrărilor consideră, deseori, că pot delegaresponsabilitatea privind securitatea şi sănătatea profesionale către arhitect sau cătredirigintele de şantier. Acest transfer este interzis în statele membre în care legislaţia detranspunere prevede că beneficiarul lucrărilor, şi nu dirigintele de şantier, este responsabil cuprevenirea. Beneficiarii lucrărilor cred, în continuare, că numai diriginţii de şantier suntresponsabili cu sănătatea şi securitatea pe şantier. Acest fenomen este răspândit mai ales peşantierele private de mici dimensiuni.

5.3. Punerea în aplicare

În general, aplicarea legislaţiei naţionale de transpunere a Directivei 92/57/CEE este deresortul inspecţiilor muncii din statele membre.

În 2001, Comitetul inspectorilor de muncă principali (SLIC) a decis să organizeze o campanie, lanivel european, în favoarea respectării legislaţiei din sectorul construcţiilor. Prima campanie s-adesfăşurat în 2003 în cele 15 state membre din acel moment. A fost vorba de o campanie de

Page 173: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

171

Ane

xe

RO 14 RO

inspecţie şi informare privind punerea în aplicare a Directivei 92/57/CEE, punându-se un accentdeosebit pe prevenirea căderilor de la înălţime. Campania de inspecţie din 2003 a fost reluată în2004 şi a fost extinsă pentru a include transportul la locul de muncă, căderea de obiecte şioperaţiunile de ridicare.

Rezultatele campaniei din 2003 au arătat că, în ceea ce priveşte coordonarea, planul şi dosarul desecuritate şi de sănătate, precum şi notificarea prealabilă, există o corelare pozitivă între mărimeaşantierului şi gradul de respectare a directivei. Cu toate că, în practică, şantierele mari sunt maisigure decât cele mici, gradul de respectare este încă nesatisfăcător (20 -30% din şantierele marinu sunt conforme, în comparaţie cu 40-50% din şantierele mici).

Rezultatele campaniei din 2004 nu au arătat nicio îmbunătăţire. Dimpotrivă, datele indică faptulcă situaţia pe şantierele mici s-ar putea să se fi deteriorat uşor, confirmând concluzia din 2003conform căreia este esenţial ca în sectorul construcţiilor să se acorde o atenţie sporită chestiunilorde securitate şi sănătate şi să se îmbunătăţească condiţiile de muncă.

6. AC ÎN DOMENIU: PUNEREA ÎN APLICARE CONCRETĂ A DIRECTIVEI92/58/CEE

În majoritatea statelor membre, părţile interesate sunt familiarizate cu semnalizările desecuritate şi de sănătate întrucât acestea erau deja utilizate înaintea adoptării Directivei92/58/CEE. S-au efectuat foarte puţine modificări privind forma, siglele, culorile etc. alesemnalizărilor anterioare, cu o excepţie, şi anume indicarea amplasării ieşirilor de urgenţă încaz de incendiu.

În majoritatea statelor membre, angajatorii solicită sfaturi înaintea achiziţionării anumitortipuri de semnalizări. În general, ei solicită lămuriri privind tipul semnalizărilor care trebuieutilizate şi amplasarea lor cea mai indicată.

Întreprinderile cunosc bine legislaţia în majoritatea statelor membre, dar nu o respectă în modsistematic din cauza unei concepţii foarte răspândite potrivit căreia această legislaţie are doaro valoare marginală şi accesorie.

Ca regulă generală, s-a remarcat că întreprinderile erau mai familiarizate cusemnalizările de incendiu şi de evacuare, acestea fiind riscurile cele mai subliniate decătre autorităţile competente şi de companiile de asigurări.

Majoritatea întreprinderilor ştiau că trebuie să semnalizeze riscurile, darîntreprinderile mici erau mai slab informate faţă de cele mari, iar în anumite sectoarenu se respectau în totalitate prevederile (de exemplu în exploataţii agricole,restaurante şi hoteluri, pe şantiere de construcţii).

Riscurile direct legate de activitatea principală a întreprinderii (de exemplu riscurilechimice în întreprinderile din industria chimică) sunt semnalizate mai mult decât alteriscuri (cum ar fi cele privind circulaţia rutieră sau transportul încărcăturilor grele).

Legislaţia se aplică mai sistematic în întreprinderile noi decât în cele mai vechi. Totuşi, chiarşi în cazurile în care se respectă noua legislaţie privind semnalizarea, în practică se constatămulte neajunsuri. Deseori, semnalizarea nu este reînnoită.

TIUNEA,

Page 174: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

172

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

RO 15 RO

Consecinţele nerespectării pot fi foarte grave. Absenţa semnalizărilor care indicăprezenţa vehiculelor la locul de muncă, a greutăţilor suspendate, a scurgerilordeschise, a riscurilor de natură electrică etc. poate fi cauza unor accidente grave.

Formarea profesională specifică a lucrătorilor asupra semnificaţiei semnalizărilor şi asupraaltor informaţii vizuale pare a nu fi disponibilă pe scară largă în majoritatea statelor membre.De cele mai multe ori, lucrătorii urmează cursuri de formare profesională generală privindproblemele de sănătate şi securitate, în cadrul cărora doar o mică parte este consacratăsemnalizărilor. Cazul specific al lucrătorilor migranţi merită studiat pentru a stabili în cemăsură aceştia înţeleg semnalizările.

S-au constatat unele probleme privind interpretarea semnalizărilor „Ieşire de urgenţă” şi„Telefon pentru salvare şi prim ajutor”, în comparaţie cu semnalizările „Echipament destingere a incendiilor” şi „Telefon pentru semnalarea incendiilor”. Singura diferenţă întreaceste două grupuri de semnalizări este culoarea fondului.

7. EVALUARE GENERALĂ

7.1. Principalul efect pozitiv al celor două directive

Directiva 92/57/CEE

În raportul lor naţional, statele membre indică faptul că punerea în aplicare a Directivei92/57/CEE a atras atenţia pe scară largă asupra problemelor de securitate şi de sănătate şi afavorizat actualizarea legislaţiei naţionale. Statele membre consideră că adoptarea acestei noilegislaţii este indispensabilă, reprezintă o evoluție pozitivă, este utilă, relevantă, justificată şisatisfăcătoare.

Directiva 92/57/CEE a avut repercursiuni foarte pozitive în privinţa îmbunătăţirii condiţiilorde muncă pe şantierele de construcţii. În special, ea a favorizat dezvoltarea culturii preveniriiîn acest sector care este un punct nevralgic în privinţa accidentelor de muncă şi a bolilorprofesionale. Multe state membre afirmă că s-a înregistrat o îmbunătăţire substanţială acalităţii infrastructurilor pe şantiere (igiena, spaţiile destinate formării profesionale, cantinele,instalaţiile sanitare şi birourile) şi că directiva a dus la îmbunătăţirea dialogului şi comunicăriiîntre multiplele părţi care intervin pe şantier în cursul diferitelor faze ale lucrărilor.

Principala noutate introdusă de directivă şi pe care toţi o consideră un progres, este atribuireade responsabilităţi tuturor părţilor şi, în special, beneficiarului lucrărilor. De asemenea, alteaspecte percepute ca fiind foarte pozitive sunt introducerea coordonării în fazele de pregătireşi execuţie, precum şi obligaţia elaborării unui plan şi a unui dosar de securitate şi de sănătate.

Unele state membre declară că întreprinderile îşi dau din ce în ce mai mult seama deimportanţa protecţiei securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. Măsurile de securitate şisănătate nu mai sunt percepute doar ca nişte costuri, ci, de asemenea, ca beneficii economice,pentru că ele pot duce la reducerea absenteismului şi, în ultimă instanţă, la creştereaproductivităţii.

Page 175: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

173

Ane

xe

RO 16 RO

Directiva 92/58/CEE

Noua legislaţie a definit semnalizările într-un mod practic şi complet, permiţând armonizareaîn toate statele membre a semnalizărilor utilizate la locul de muncă. Faptul că directiva ainclus şi reglementat alte semnalizări decât cele vizuale (cum ar fi semnalizările optice,acustice, verbale şi gesturile de semnalizare) a dus, de asemenea, la o reacţie pozitivă.

Rapoartele naţionale arată că directiva a reprezentat o ocazie de a actualiza şi completalegislaţia naţională în vigoare. Directiva a favorizat coerenţa legislaţiei naţionale şiintroducerea unui ansamblu omogen de dispoziţii comunitare privind securitatea şi sănătatea.

7.2. Principalele probleme privind punerea în aplicare

Directiva 92/57/CEE

Principalele probleme semnalate de statele membre rezultă din obligaţia de a elabora un plande securitate şi de sănătate şi de a numi coordonatori încă din faza de pregătire a proiectului.

În majoritatea legislaţiilor naţionale, beneficiarul lucrărilor este responsabil cu politica deprevenire. Beneficiarii se confruntă cu dificultăţi în asumarea responsabilităţilor lor tot maiimportante. Numirea coordonatorilor în faza de pregătire este, în continuare, nesatisfăcătoaresau este tardivă întrucât este percepută ca o sarcină administrativă.

În cazul în care planul de securitate şi sănătate nu a fost elaborat sau coordonatorul nu a fostnumit înaintea fazei de execuţie a proiectului, obligaţia de a include principiile de prevenirenu este îndeplinită. În plus, diferitele dispoziţii naţionale privind planul de securitate şi desănătate sunt prea vagi şi generale pentru a permite responsabililor să ştie ceea ce ar trebui săincludă în plan. Inspecţiile muncii au identificat o altă problemă gravă, şi anume faptul căanumite întreprinderi utilizează modele standard de planuri de securitate, ceea ce nu permitecontrolul condiţiilor de lucru specifice de pe un şantier. Statele membre afirmă căîntreprinderile nu înţeleg rolul pe care îl are dosarul de securitate şi de sănătate în sistemul deprevenire.

O altă problemă menţionată este cea a nivelului scăzut de participare a lucrătorilor dinsectorul construcţiilor, prin intermediul reprezentanţilor lor, la prevenirea riscurilorprofesionale.

S-a constatat un deficit al formării profesionale în cazul lucrătorilor, subcontractanţilor,lucrătorilor independenţi şi IMM-urilor. În plus, IMM-urile sunt afectate de birocraţiaexcesivă şi de lipsa flexibilităţii legislaţiei naţionale.

În sfârşit, în multe state membre, competenţele coordonatorului nu sunt definite prin lege.Acest fapt duce la situaţii în care coordonarea nu poate fi eficace întrucât cei cărora li seîncredinţează acest rol nu deţin cunoştinţele necesare.

Directiva 92/58/CEE

Conform rapoartelor statelor membre şi a evaluării experţilor, principala problemă identificatăeste lipsa formării profesionale a lucrătorilor. De cele mai multe ori, lucrătorii urmeazăcursuri de formare profesională generală privind problemele de sănătate şi securitate, în cadrulcărora doar o mică parte este consacrată semnalizărilor. În termeni mai generali, lipsa de

Page 176: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

174

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

RO 17 RO

interes manifestată de întreprinderi şi de personalul de conducere în privinţa punerii înaplicare a directivei a fost, de asemenea, considerată o problemă.

8. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

Directiva 92/57/CEE

Anumite state membre afirmă că aplicarea directivei este dificilă întrucât termenii acesteiasunt prea generali. Unele state membre au solicitat Comisiei să pregătească informaţii cucaracter neobligatoriu care să abordeze posibilele întrebări şi dubii pentru a sprijini punerea înaplicare.

În general, rapoartele naţionale subliniază că principala preocupare a statelor membre estecauzată de carenţele constatate în organizarea, în cursul fazei de pregătire, a coordonăriiprivind securitatea. Prin urmare, unele state ar dori ca Comisia să abordeze, în cadrul unorinstrumente cu caracter neobligatoriu, coordonarea în faza de pregătire.

Alte state ar dori ca legislaţia lor naţională să clarifice interacţiunea dintre coordonatorul deproiect, proiectant şi beneficiarul lucrărilor, precum şi dintre coordonatorul de proiect,diriginţii de şantier, lucrătorii independenţi şi beneficiarul lucrărilor.

Directiva 92/58/CEE

Au fost avansate mai multe sugestii destinate îmbunătăţirii legislaţiei sau a modului deaplicare a acesteia.

Una din sugestiile destinate îmbunătăţirii legislaţiei a fost prevederea, pentru lucrători, a uneiformări profesionale de bază obligatorii privind semnalizarea de securitate, formare care artrebui să fie, totuşi, proporţională cu riscurile existente. S-a propus, de asemenea, revizuireanormelor privind gesturile de semnalizare, în scopul îmbunătăţirii punerii în aplicare. Artrebui depuse eforturi pentru alinierea directivei la standardele internaţionale.

9. EVALUAREA EFICACITĂ LEGISLAŢIEI

Directiva 92/57/CEE

Este foarte dificil să se demonstreze în mod obiectiv legătura dintre punerea în aplicare adirectivei şi îmbunătăţirea situaţiei în privinţa reducerii numărului accidentelor de muncă şi albolilor profesionale în sectorul construcţiilor.

Evaluarea eficacităţii punerii în aplicare a directivei este îngreunată de numeroşi factori, cumar fi creşterea economică din sectorul construcţiilor după intrarea în vigoare a directivei,introducerea noilor tehnologii, complexitatea introducerii unui sistem de prevenire pe unşantier, numărul mare al părţilor interesate, variaţiile sezoniere sau faptul că directiva conţineîn acelaşi timp noi dispoziţii şi altele care se grefează pe legislaţia naţională existentă.

Sectorul construcţiilor continuă să înregistreze cel mai mare procent de accidente de muncă încomparaţie cu celelalte sectoare ale activităţii economice. Punerea în aplicare a directivei adus la o scădere constantă a numărului de accidente din sectorul construcţiilor de-a lungulanilor, dar scăderea nu este pe măsura aşteptărilor.

TII,

Page 177: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

175

Ane

xe

RO 18 RO

(a) Efectele asupra accidentelor de muncă și bolilor profesionale

Cele mai recente statistici europene disponibile privind accidentele de muncă pe şantierele deconstrucţii din UE-15 corespund anului 2005. Începând cu 1996, s-a constatat o îmbunătăţiretreptată a ratei de incidenţă13 în cazul atât al accidentelor mortale (1996: 13,3; 2005: 2005:8,8), cât şi al accidentelor care au implicat mai mult de trei zile de absenţă de la locul demuncă (1996: 8 023; 2005: 6 069). Totuşi, trebuie menţionat că rata accidentelor mortale însectorul construcţiilor este de aproape 2,5 ori mai ridicată faţă de rata medie pentru toateactivităţile, incluzând sectorul construcţiilor, iar rata accidentelor care implică o absenţă demai mult de trei zile de la locul de muncă este de două ori mai ridicată.

(b) Impactul asupra productivităţii, ocupării forţei de muncă şi competitivităţii

Majoritatea statelor membre nu oferă nicio informaţie privind impactul noii legislaţii asupraproductivităţii, ocupării forţei de muncă şi competitivităţii. Ca regulă generală, noile măsurisunt percepute de unele state membre ca fiind benefice pentru productivitate şicompetitivitate, în special pe termen lung. Aceste state membre afirmă că punerea în aplicarea directivei încurajează modernizarea şi raţionalizarea proceselor de producţie, ceea ce duce,în mod logic, la creşterea productivităţii prin planificarea şi revizuirea organizării muncii.

Directiva 92/58/CEE

(a) Efectele asupra accidentelor de muncă și bolilor profesionale

Nu există date specifice disponibile pe această temă, întrucât, în general, statisticile nu iau înconsiderare accidentele cauzate de semnalizări. Absenţa semnalizărilor, în special, nu esteconsiderată de obicei ca fiind un factor determinant într-un accident. În consecinţă, absenţasemnalizărilor nu este inclusă în lista elementelor materiale legate de statisticile privindaccidentele. Prin urmare, lipsa sau absenţa semnalizărilor de securitate şi de sănătate nu esteluată în calcul în studiile consacrate cauzelor accidentelor de muncă.

(b) Impactul asupra productivităţii, ocupării forţei de muncă şi competitivităţii

Statele membre au întâmpinat greutăţi la măsurarea impactului directivei asupraproductivităţii, ocupării forţei de muncă şi competitivităţii. Un stat membru a declarat că, încalitate de instrument de gestionare, directiva a contribuit la creşterea productivităţii; un altstat membru a afirmat că aceasta a avut efecte benefice asupra numărului de absenţe de lalocul de muncă pe motiv de boală şi asupra condiţiilor de lucru, în general.

10. CONCLUZII

Directiva 92/57/CEE

Rata de incidenţă şi numărul accidentelor de muncă au scăzut atât în cazul accidentelormortale, cât şi al accidentelor care implică o absenţă de mai mult de trei zile de la locul demuncă (ceea ce reprezintă, în sine, o dovadă a impactului pozitiv al directivei în privinţa

13 Rata de incidenţă definită prin metodologia ESAWr eprezintă numărul de accidente de muncă lalucrători angajaţi.

Page 178: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

176

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

RO 19 RO

securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în UE), dar cifrele sunt încă inacceptabile: construcţiileconstituie încă sectorul în care lucrătorii sunt expuşi celor mai ridicate riscuri.

Evaluarea indică în mod clar, după cum o arată şi cifrele de mai sus, că îmbunătăţirea sănătăţiişi securităţii lucrătorilor de pe şantiere poate fi realizată numai în cazul în care Directiva92/57/CEE este pusă în aplicare pe teren într-un mod mai eficace. Momentul nu pare oportunpentru declanşarea unui proces de modificare a directivei fără a lua, în prealabil, alte măsuri lanivel naţional şi/sau european pentru a permite directivei să producă toate efectele aferente şia garanta respectarea acesteia. În contextul elaborării unor strategii naţionale privind sănătateaşi securitatea, statele membre ar putea lua măsuri pentru punerea în aplicare mai eficace aDirectivei 92/57/CEE, în principal prin raţionalizarea şi simplificarea cadrelor legislativenaţionale existente, respectând totodată principiile de coerenţă şi eficacitate ale legislaţiei.Eforturile desfăşurate în prezent de către Comisie pentru reducerea sarcinilor administrative înUniunea Europeană14 sunt determinante în această privinţă. Acestea includ o evaluare aDirectivei 92/57/CEE care va permite determinarea sarcinilor administrative inutile cauzatede legislaţiile naţionale şi comunitare.

Statele membre sunt de acord asupra necesităţii de a elabora instrumente cu caracterneobligatoriu la nivel european şi/sau naţional pentru facilitarea aplicării Directivei92/57/CEE în mod concret, ceea ce confirmă evaluarea efectuată pe teren. În special,majoritatea statelor membre subliniază dificultăţile în înţelegerea şi stabilirea planului desecuritate şi de sănătate, precum şi în determinarea persoanelor responsabile în aceastăprivinţă. Rolul dosarului de securitate şi de sănătate trebuie, de asemenea, explicat.

În general, statele membre semnalează problemele cauzate de lipsa informaţiilor preciseprivind definiţia, rolul, sarcinile şi calificările coordonatorilor în funcţie de tipul proiectului.

Trebuie multiplicate eforturile, prin intermediul formării profesionale şi al informaţiilor,pentru a atrage atenţia clienţilor asupra responsabilităţilor lor şi pentru a îi convinge căcoordonarea nu reprezintă un cost suplimentar, ci un mijloc eficace de a reduce costurile de-alungul proiectului. Arhitecţii şi inginerii care participă la proiectare trebuie, de asemenea, săurmeze cursuri de formare profesională privind prevenirea riscurilor profesionale, depreferinţă în cadrul studiilor lor universitare. Trebuie stabilite cerinţe minime privindformarea profesională a coordonatorilor. În sfârşit, întreprinderile mici şi lucrătorii, în speciallucrătorii migranţi şi cei independenţi, trebuie informaţi şi formaţi profesional în modcorespunzător în privinţa legislaţiei şi a responsabilităţilor lor.

Coerenţa directivei pe întreg teritoriul UE reprezintă un aspect determinant al punerii înaplicare a acesteia. Pe lângă accentul pus pe faza de execuţie a lucrării, controlul respectăriilegislaţiei trebuie să se concentreze mai mult pe respectul de către proiectanţi şi beneficiariilucrărilor a obligaţiilor lor corespunzătoare fazei de proiectare. Şantierele ar trebui inspectateîn mod mai frecvent, iar planurile şi dosarele de securitate şi de sănătate ar trebui, deasemenea, verificate atât în privinţa formei, cât şi a fondului lor. Trebuie impuse sancţiunieficace, proporţionale şi descurajante, atât beneficiarilor lucrărilor, cât şi diriginţilor deşantier, în cazul în care aceştia nu îşi îndeplinesc obligaţiile. În acest context, SLIC are un rol

14 COM(2007) 23 din 24.1.2007, Comunicare a Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European,către Comitetul Economic și Social și către Comitetul Regiunilor – Program de acțiune pentru reducereapoverii administrative în Uniunea Europeană (SEC(2007) 84) (SEC(2007) 85).

Page 179: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

177

Ane

xe

RO 20 RO

cheie şi, în viitor, ar trebui să abordeze situaţia specială din sectorul construcţiilor ca pe oprioritate în cadrul activităţilor sale.

Pe scurt, trebuie elaborate următoarele măsuri, la nivel naţional sau comunitar:

– elaborarea de instrumente cu caracter neobligatoriu (linii directoare);

– integrarea subiectelor specifice privind securitatea şi sănătatea în şcolile profesionale şi înprogramele de învăţământ superior, la nivel naţional, în cazul profesioniştilor care joacă unrol determinant în punerea în aplicare a directivei;

– introducerea, la nivel naţional, a unor condiţii privind competenţele coordonatorilor;

– integrarea sistematică de către autorităţile contractante, în caietul de sarcini al invitaţiei departicipare la procedura de ofertare, precum şi în clauzele de execuţie a contractului şi încontractele de calitate, a măsurilor de prevenire legate de obiectul contractului;

– îmbunătăţirea educaţiei şi formării lucrătorilor, precum şi comunicarea cu aceştia prinintermediul programelor de formare profesională (cum ar fi Safe Pass);

– realizarea unor campanii naţionale de sensibilizare destinate lucrătorilor independenţi;

– pregătirea notificării prealabile simultan cu cea a altor proceduri administrative naţionalerelevante (cum ar fi cererea de acordare a autorizaţiei de construcţie);

– creşterea frecvenţei inspecţiilor de pe şantiere;

– introducerea unor sancţiuni eficace, proporţionale şi descurajante.

Construcţiile continuă să fie un sector în mod special periculos, iar îmbunătăţireasemnificativă a punerii în aplicare a Directivei 92/57/CEE nu se va produce fără depunerea deeforturi suplimentare din partea tuturor părţilor interesate. Comisia va contribui la îndeplinireaacestui obiectiv, inter alia prin elaborarea unui ghid practic, cu caracter neobligatoriu, pentrua clarifica anumite concepte de bază şi a sprijini toate părţile interesate să îşi îndeplineascăobligaţiile.

Directiva 92/58/CEE

Toate statele membre consideră că Directiva 92/58/CEE a avut un impact foarte pozitiv înceea ce priveşte protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi a terţelor persoane. Ea a permisidentificarea clară a situaţiilor de risc, indiferent de cunoştinţele lingvistice, şi a contribuit înmod decisiv la punerea în aplicare a unuia din principiile de bază ai legislaţiei comunitare:libera circulație a lucrătorilor.

Directiva va fi afectată de introducerea Sistemului Global Armonizat de Clasificare șiEtichetare a Chimicalelor (GHS) – care modifică criteriile, pictogramele şi simbolurilefolosite pentru toxicitate, inflamabilitate şi pentru alte riscuri chimice – şi, prin urmare, ea vatrebui actualizată.

Page 180: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

178

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Bibliografia Uniunii Europene

Comunicare a Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la punerea în aplicare concretă a Directivei 92/57/CEE privind securitatea și sănătatea la locul de muncă (pe șantiere temporare sau mobile) și a Directivei 92/58/CEE (privind semnalizarea de securitate la locul de muncă), COM(2008)698 din 6 noiembrie 2008.

Ghid de bune practici cu caracter neobligatoriu pentru punerea în aplicare a Directivei 2001/45/CE (lucrări la înălțime), Comisia Europeană, 2007, 80 p.ISBN 978-92-79-06531-6http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=140&type=2&furtherPubs=yes

Accident Prevention in the Construction Sector: FACTS 15, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2001, 2 p.http://osha.europa.eu/en/publications/factsheets/15

Accident prevention in the construction sector: FACTS 36, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2003, 2 p.ISSN 1681-2123http://osha.europa.eu/en/publications/factsheets/36

Achieving better safety and health in construction: FACTS 55, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004, 2 p.ISSN 1681-2123http://osha.europa.eu/en/publications/factsheets/55

Achieving better safety and health in construction: Information report, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004, 144 p.ISBN 92-9191-073-2http://osha.europa.eu/en/publications/reports/314

Actions to improve safety and health in construction: Magazine 7, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004, 32 p.ISSN 1608-4144http://osha.europa.eu/en/publications/magazine/7

Asbestos in construction: FACTS 51, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004, 2 p.ISSN 1681-2123http://osha.europa.eu/en/publications/factsheets/51

Building in safety – Prevention of risks in construction in practice: Report, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004, 64 p.ISBN 92-9191-020-1http://osha.europa.eu/en/publications/reports/108

Health and safety on small construction sites: FACTS 48, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004, 2 p.ISSN 1681-2123http://osha.europa.eu/en/publications/factsheets/48

Management of noise in construction: FACTS 50, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004, 2 p.ISSN 1681-2123http://osha.europa.eu/en/publications/factsheets/50

Musculoskeletal disorders in construction: E-fact 1, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004.http://osha.europa.eu/en/publications/e-facts/efact01

Preventing vehicle accidents in construction: E-fact 2, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004.http://osha.europa.eu/en/publications/e-facts/efact02

Preventing Work-Related Slips Trips and Falls: FACTS 14, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2001, 2 p.http://osha.europa.eu/en/publications/factsheets/14

Prevention of vibration risks in the construction sector: E-fact 19, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2007.http://osha.europa.eu/en/publications/e-facts/efact19

Safe roofwork: FACTS 49, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2004, 2 p.ISSN 1681-2123http://osha.europa.eu/en/publications/factsheets/49

The prevention of work-related neck and upper limb disorders (WRULDs) in construction: E-fact 17, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), Bilbao, 2007.http://osha.europa.eu/en/publications/e-facts/efact17

Anexa 8 – Informații suplimentare

Page 181: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

179

Ane

xe

Surse de informații

Uniunea EuropeanăComisia EuropeanăDG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse1049 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËPublicații sunt disponibile la următoarea adresă:http://ec.europa.eu/social/home.jsp?langId=en

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în MuncăGran Vía, 3348009 BilbaoESPAÑATel. +34 944794360Fax +34 944794383E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://osha.europa.eu

Belgique / België (Belgia)Federale Overheidsdienst Werkgelegenheid, Arbeid en Sociaal OverlegServiciul public federal pentru ocuparea forței de muncă, muncă și concertare socialăErnest Blerotstraat 11070 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËPublicații sunt disponibile la următoarea adresă:www.meta.fgov.be

PreventInstitut pour la prévention, la protection et le bien-être au travailInstitutul pentru prevenție, protecție și bunăstare la locul de muncăRue Gachard 88/4 1050 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËTel. +32 26434444Fax +32 26434440E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.prevent.be

България (Bulgaria)Министерство на труда и социалната политикаMinisterul muncii și politicii socialeTriaditza Str. 21051 SofiaBULGARIATel. +359 28119443Fax +359 29884405Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.mlsp.government.bg

Национален център по опазване на общественото здравеCentrul național pentru protecția sănătății publice (NCHP)Akademik Ivan Evstatiev Geshov Blvd 15

1431 SofiaBULGARIATel. +359 28056200Fax +359 29541211E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://ncphp.government.bg

Česká republika (Republica Cehă)Ministerstvo práce a sociálních věcí ČRMinisterul muncii și afacerilor socialeNa Poříčním právu 1/376128 01 Praha 2ČESKÁ REPUBLIKATel. +420 221921111Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.mpsv.cz

Výzkumný ústav bezpečnosti práce (VÚBP)Institutul de cercetare pentru securitatea la locul de muncăJeruzalémská 9116 52 Praha 1ČESKÁ REPUBLIKATel. +420 221015811Fax +420 224238550Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.vubp.cz

Centrum odborných činností v ochraně a podpoře veřejného zdraví SZÚ Odbor hygieny práce a pracovního lékařstvíCentrul pentru igiena industrială și boli profesionaleŠrobárova 48100 42 Praha 10ČESKÁ REPUBLIKATel. +420 267082658Fax +420 267311236E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.szu.cz/odbor-hygieny-prace-a-pracovniho-lekarstvi

Danmark (Danemarca)BeskæftigelsesministerietMinisterul ocupării forței de muncăVed Stranden 81061 KøbenhavnDANMARKTel. +45 72205000Fax +45 33121378E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.bm.dk

Arbejstilsynet (WEA)Autoritatea daneză pentru mediul de muncăPostboks 12280900 København CDANMARKTel. +45 39152000Fax +45 39152560Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.arbejdstilsynet.dk

Page 182: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

180

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Det Nationale Forskningscenter for ArbejdsmiljøCentrul național de cercetare pentru mediul de muncăLersø Parkallé 1052100 København KTel. +45 39165200Fax +45 39165201E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.arbejdsmiljoforskning.dk

Branchearbejdsmiljørådet for Bygge & AnlægConsiliul sectorial pentru sănătatea și securitatea la locul de muncă în construcțiiBygmestervej 52400 København NVDANMARKTel. +45 36141400E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.bar-ba.dk

Deutschland (Germania)Bundesministerium für Arbeit und Soziales (BMAS)Ministerul muncii și afacerilor socialeReferat IIIb2 – Grundsatzfragen des ArbeitsschutzesWilhelmstraße 4910117 BerlinDEUTSCHLANDPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.bmas.bund.de

Bundesanstalt für Arbeitsschutz und Arbeitsmedizin (BAuA)Institutul federal pentru sănătate și securitate la locul de muncăFriedrich-Henkel-Weg 1-2544149 DortmundDEUTSCHLANDTel. +49 2319071-0Fax +49 2319071-2454E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.baua.deAdresa poștală: Postfach 17 02 02, 44061 Dortmund, DEUTSCHLAND

Eesti (Estonia)Ministerul afacerilor socialeDepartamentul munciiGonsiori 2915027 TallinnEESTI/ESTONIAPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.sm.ee

TervishoiuametHealth Care BoradPaldiski mnt 8110617 TallinnEESTI/ESTONIAPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.terviseamet.ee/

ÉIRE (Irlanda)Department of Enterprise, Trade and EmploymentDepartamentul pentru întreprinderi, comerț și ocuparea forței de muncă23 Kildare StreetDublin 2ÉIRE/Ireland Tel. +353 16312121Fax +353 16312827E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.entemp.ie

Health and Safety Authority (HAS)Autoritatea pentru sănătate și securitateJames Joyce StreetDublin 1ÉIRE/IrelandTel. +353 16147000Fax +353 6147020E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.hsa.ie

Еλλάδα (Grecia)Υπουργείο Εργασίας και Κοινωνικής ΑσφάλισηςMinisterul muncii și afacerilor socialeΓενική Διεύθυνση Συνθηκών και Υγιεινής της ΕργασίαςDirecția generală pentru condiții de muncă și sănătatePireos str. 40101 82 AthensGREECE

Ελληνικό Ινστιτούτο Υγιεινής και Ασφάλειας της Εργασίας (ELINYAE)Institutul elen pentru sănătate și securitate la locul de muncăLiosion 143 and Thirsiou 6104 45 Athens GREECETel. +30 2108200100Fax +30 2108200222E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.elinyae.gr

España (Spania)Ministro de Trabajo e InmigraciónMinisterul muncii și al imigrăriiC/ Agustín de Bethencourt, 428071 MadridESPAÑATel. +34 913630000E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.mtin.es/

Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo (INSHT)Institutul național pentru securitatea și igiena munciiTorrelaguna, 7328027 MadridESPAÑA

Page 183: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

181

Ane

xe

Tel. +34 913634100Fax +34 913634327Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.mtas.es/insht/index.htmsau http://www.mtin.es

France (Franța)Ministère de l’emploi et de la solidaritéMinisterul ocupării forței de muncă și al solidaritățiiDirection des relations du travail (DRT/CT)Direcția relații de muncă (DRT/CT)39-43 quai André Citröen75739 Paris Cedex 15FRANCEPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.travail.gouv.fr

Institut national de recherche et de sécurité Paris (INRS)Institutul național de cercetare și de securitate Paris (INRS)30 rue Olivier Noyer75680 Paris Cedex 14FRANCETel. +33 140443000Fax +33 140443099Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.inrs.fr

ItaliaMinistero del Lavoro, della salute e delle politiche socialiMinisterul muncii, al sănătății și al politicilor socialeVia Veneto 5600187 RomaITALIATel. +39 648161638Fax +39 0648161441E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.lavoro.gov.it/lavoro

Istituto Superiore per la prevenzione e la sicurezza del lavoro (ISPESL)Institutul superior pentru prevenție și securitate în muncăVia Urbana 16700198 RomaITALIATel. +39 064742281Fax +39 064741831Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.ispesl.it

Κύπρος (Cipru)Υπουργείο Εργασίας και Κοινωνικών ΑσφαλίσεωνMinisterul muncii și asigurărilor socialeΤμήμα Επιθεώρησης ΕργασίαςDepartamentul de inspecție a munciiApellis Str. 121493 NicosiaCYPRUSTel. +357 22405623Fax +357 22663788E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.mlsi.gov.cy/dli

Latvija (Letonia)Latvijas Republikas Labklājības ministrijaMinisterul afacerilor socialeSkolas iela 28LV-1331LATVIJATel. +371 67021600Fax +371 67276445E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.lm.gov.lv

Valsts darba inspekcijaInspectoratul de stat pentru muncă al Republicii LetoniaKr. Valdemāra iela 38Rīga, LV-1010LATVIJAPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.vdi.gov.lv

RSU Darba drošības un vides veselības institūts Institutul pentru sănătatea la locul de muncă și a mediului, RSUDzirciema iela 16Rīga, LV 1007LATVIJATel. +371 2409139Fax +371 7828155Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://home.parks.lv/ioeh

Lietuva (Lituania)Socialinės apsaugos ir darbo ministerijaMinisterul securității sociale și al munciiA. Vivulskio g. 11LT-03610 VilniusLietuva/LithuaniaTel. +370 52664201Fax +370 52664209E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.socmin.lt/index.php?879686114

Valstybinė darbo inspekcijaInspectoratul de stat pentru muncă al Republicii LituaniaAlgirdo g. 19LT-03607 VilniusLietuva/LithuaniaPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.vdi.lt

SODRAConsiliul pentru fondul de asigurări sociale de stat al Republicii LituaniaKonstitucijos pr. 12LT-09308 VilniusLietuva/LithuaniaTel. +370 52724864Fax +370 52723641E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.sodra.lt

Page 184: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

182

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Luxembourg (Luxemburg)Ministère du travail et de l’emploiMinisterul muncii și al ocupării forței de muncă26, rue Zithe2939 LuxembourgLUXEMBOURGTel. +352 2478-6100Fax +352 2478-6108E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.mte.public.lu

Inspection du travail et des minesInspectoratul muncii și al minelor3, rue des Primeurs2361 LuxembourgLUXEMBOURGPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.itm.lu

Association d’Assurance contre les Accidents (AAA)Asociația pentru asigurări împotriva accidentelor125, route d’EschBP 13422976 LuxembourgLUXEMBOURGTel. +352 2619-151Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.aaa.lu

Magyarország (Ungaria)Szociális és Munkaügyi MinisztériumMinisterul afacerilor sociale și al munciiBudapestAlkotmány u. 3.1054 MAGYARORSZÁG/HUNGARYTel. +36 14738100Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.szmm.gov.hu/main.php?folderID=13318andlangchanged=eng

OMMF – Inspectoratul ungar al munciiBudapest Margit krt. 85.1024MAGYARORSZÁG/HUNGARYPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.ommf.hu

MaltaMinistry of Education, Employment and the Family - Social PolicyMinisterul educaţiei, ocupării forței de muncă și familiei – politici socialePalazzo Ferreria, 310 Republic StreetValletta VLT 2000, MALTATel. +356 25903100Fax +356 25903121E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: https://secure2.gov.mt/SocialPolicy/SocProt/default.aspx

Occupational Health and Safety Authority (OHSA)Autoritatea pentru sănătate și securitate la locul de muncă (OHSA)17, Triq Edgar FerroPietà PTA 1533MALTATel.: +356 21247677Fax: +356 21232909E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.ohsa.org.mt

Nederland (Țările de Jos)Ministerie van sociale zakenMinisterul afacerilor sociale și al ocupării forței de muncăPostbus 908012509 LV Den HaagNEDERLANDPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://home.szw.nl

TNO ArbeidPostbus 7182130 AS HoofddorpNEDERLANDTel. +31 235549394Fax +31 235549394E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.nia.tno.nl

Nederlands Centrum voor Beroepsziekten (NCVB)Centrul olandez pentru boli profesionalePostbus 226601100 DD AmsterdamNEDERLANDTel. +31 20566387Fax +31 20569288E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.beroepsziekten.nl

Österreich (Austria)Bundesministerium für Arbeit, Soziales und KonsumentenschutzMinisterul federal al muncii, afacerilor sociale și protecției consumatoruluiStubenring 11010 WienÖSTERREICHTel. +43 171100-0E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.bmask.gv.at/cms/siteEN/index.html

Allgemeine Unfallversicherungsanstalt (AUVA)Asigurări sociale împotriva riscurilor profesionaleAdalbert-Stifter-Straße 65 1200 WienÖSTERREICHTel. +43 133111-0Fax +43 133111-347Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.auva.sozvers.at

Page 185: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

183

Ane

xe

Polska (Polonia)Ministerstwo Pracy i Polityki SpołecznejMinisterul muncii și politicilor socialeul. Nowogrodzka 1/3/5 00-513 WarszawaPOLSKATel. +48 226611000E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.mpips.gov.pl/index.php

Państwowa Inspekcja PracyInspectoratul național al munciiul. Krucza 38/42 00-926 WarszawaPOLSKATel. +48 4203731; 224203730Fax +48 224203725; 226254770Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.pip.gov.pl/html/en/html/index.htm

Centralny Instytut Ochrony PracyInstitutul central pentru protecția munciiul. Czerniakowska 1600-701 WarszawaPOLSKATel. +48 226233698Fax +48 226233693E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.ciop.pl

Portugal (Portugalia)Inspecção-Geral do TrabalhoInspectoratul general al munciiAvenida Casal Ribeiro, 18-A 1000-092 LisboaPORTUGALTel. +351 213308700Fax +351 213308710E-mail: [email protected]

Autoridade para as Condições do Trabalho (ACT)Autoritatea pentru condițiile de muncăAvenida Casal Ribeiro, n.º 18-A1000-092 LisboaPORTUGALTel. +351 213308700Fax +351 213308710E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.act.gov.pt

Centro nacional de Protecção Contra os Riscos Profissionais (CNPRP)Centrul național de protecție împotriva riscurilor profesionaleAvenida da República, 25, 1.°esq.1094 LisboaPORTUGALTel. +351 213547153Fax +351 213522748E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.seg-social.pt

RomâniaMinisterul muncii, familiei și protecției socialeStr. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4Sector 1, 010026 BucureștiROMÂNIATel. +40 213136267E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.mmuncii.ro/ro/website/ro

Inspecția MunciiStr. Matei Voievod nr. 14Sector 2, 021455 BucureștiROMÂNIATel. +40 213027030Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.inspectmun.ro

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii (INCDPM)B-dul Ghencea nr. 35ASector 6, 061692 BucureștiROMÂNIATel. +40 213133158Fax +40 213157822E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.inpm.ro

Slovenija (Slovenia)Ministrstvo za delo, družino in socialne zadeveMinisterul muncii, al familiei și al afacerilor socialeKotnikova 5SI-1000 LjubljanaSLOVENIJATel. +386 13697700Fax +386 13697832Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.gov.si

ZVD Zavod za varstvo pri delu d. d.Institutul pentru securitatea la locul de muncăChengdujska cesta 25SI-1260 Ljubljana-PoljeSLOVENIJATel. +386 15855100Fax +386 15855101Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.zvd.si

Slovensko (Slovacia)Ministerstvo práce, sociálnych vecí a rodiny SRMinisterul muncii, al afacerilor sociale și al familiei al Republicii SlovaciaŠpitálska 4 – 6816 43 BratislavaSLOVENSKOTel. +421 220460000Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.employment.gov.sk/index.php?SMC=1

Page 186: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

184

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Národný inšpektorát práceInspectoratul național al munciiMasarykova 10 040 01 KošiceSLOVENSKOTel. +421-55-7979902Fax +421-55-7979904E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.safework.gov.sk

Výskumný a vzdelávací ústav bezpečnosti práceCercetare și formare în domeniul securitățiiTrnavská cesta 57814 35 BratislavaSLOVENSKOTel. +421 25729 1109Fax +421 2 5729 1171

Suisse / Schweiz / Svizzera (Elveția)Federal Dept. of Economic Affairs (FDEA)Departamentul federal al economiei (FDEA)Servicii de comunicareFederal Palace East Wing3003 BernSCHWEIZTel. +41 31 322 2007Fax +41 31 322 2194E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.evd.admin.ch

Schweizerische Unfallversicherungsanstalt (SUVA)Asigurări împotriva accidentelor (SUVA)Fluhmattstrasse 16002 LuzernSCHWEIZTel. +41 41419-5111/5049Fax +41 41419-5828E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.suva.ch

Suomi / Finland (Finlanda)Ministry of Social Affairs and HealthDepartment for Occupational Safety and HealthMinisterul afacerilor sociale și al sănătățiiDepartamentul pentru sănătate și securitate la locul de muncăP.O. Box 536FI-33101 TampereSUOMI/FINLANDPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.stm.fi

Työterveyslaitos – Finnish Institute of Occupational Health (FIOH)Institutul finlandez pentru sănătatea la locul de muncă (FIOH)Topeliuksenkatu 41FI-00250 Helsinki

SUOMI/FINLANDTel. +358 947471Fax +358 92414634Publicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.occuphealth.fi

Sverige (Suedia)ArbetsmarknadsdepartementetMinisterul ocupării forței de muncăMäster Samuelsgatan 70SE-103 33 StockholmSVERIGEPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.sweden.gov.se/sb/d/8281

ArbetsmiljöverketAutoritatea suedeză pentru mediul de muncăLindhagensgatan 133 SE-112 79 StockholmSVERIGETel. +46 87309000Fax +46 87301967E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.av.se/inenglish

United Kingdom (Regatul Unit)Department for Work and Pensions Departamentul muncii și al pensiilorCaxton HouseTothill StreetLondonSW1H 9DAUNITED KINGDOMPublicații sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.dwp.gov.uk

Health and Safety Executive (HSE)Adrese:Rose Court2 Southwark BridgeLondonSE1 9HSUNITED KINGDOM

Redgrave CourtMerton RoadBootleMerseysideL20 7HSUNITED KINGDOMTel. +44 1519514000Fax +44 1619528222E-mail: [email protected]ții sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.hse.gov.uk

Page 187: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

185

Ane

xe

Experți implicați în pregătirea prezentului ghidGrup de lucru ad-hoc

Reprezentanți guvernamentali

Dl Andrew EastDirector sănătate și securitateRose Court SSW2 Southwark BridgeUK-London SE1 9HSREGATUL UNIT

Dna Evangelista Tsoulofta-KakoutaDepartamentul pentru inspecția munciiCY-NicosiaCIPRU

Dl Martin MokraoInspectoratul național pentru muncă KosiceMasarykova 10SK-040 01 KosiceSLOVACIA

Dl Matthias VahlbruchMinisterul federal al muncii și afacerilor sociale (BMAS)Referat IIIb2 - Grundsatzfragen des ArbeitsschutzesWilhelmstraße 49DE-10117 BerlinGERMANIA

Dl Boudewijn Nouwens (membru supleant)Ministerul afacerilor sociale și al ocupării forței de muncăPostbus 90801NL-2509 LV Den HaagȚĂRILE DE JOS

Lucrători

Dl Horst BuhrSchlehdornweg 8aDE-82256 Fürstenfeldbruck/BuchenauGERMANIA

Dl Rolf GehringFETBB-EFBWWRue Royale, Bte 3BE-1000 BruxellesBELGIA

Dl Lars VedsmandBAT-KartelletKampmannsgade 4Postboks 392DK-1790 KøbenhavnDANEMARCA

Dl Cornel ConstantinoaiaCNSRL Frățiastr. Gh. Gr. Cantacuzinobl. 16 ap. 39RO-100208 Ploiești, jud. PrahovaROMÂNIA

Angajatori

Dna Veronique FouillerouxFederația franceză a construcțiilor33 avenue KleberFR-75784 Paris Cedex 16FRANȚA

Dl Jose Gascon y MarinFCC Construccion S.A.Pedro Teixeira 8-6aES-28020 MadridSPANIA

Dl Andre PelegrinFABA-FEGCRue du Lombard 42BE-1000 BruxellesBELGIA

Dl Michele TrittoANCEVia Guattani 16IT-00161 RomaITALIA

Dl Bart Vanmarcke (membru supleant)HSE Group Team PartnerMainiine and Metros DivisionVaartdjikstraat 5BE-8200 BruggeBELGIA

Experți externi pe lângă grupul de lucru

Dl Philip BakerISHCCOc/o Foyer technique4-6, Bd Grande Duchesse CharlotteL-1330 LuxembourgLUXEMBURG

Dl Jörg-Martin HohbergEFCA c/o IUBThunstrasse 2CH-3005 BernELVEȚIA

Dl Adrian JoyceACERue Paul Emile Janson 29BE-1050 BruxellesBELGIA

Page 188: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

186

Ghi

d fa

culta

tiv d

e bu

ne p

ract

ici p

entr

u în

țele

gere

a și

pun

erea

în a

plic

are

a D

irect

ivei

92/

57/C

EE („

dire

ctiv

a pr

ivin

d șa

ntie

rele

”)

Dl Luc ProesmansBOUWUNIESpastraat 8BE-1000 BruxellesBELGIA

Dl Jacob Ravn ThomsenAEEBC - KonstruktørforeningenVester Voldgade 111DK-1552 KøbenhavnDANEMARCA

Dl Alexander RychterBFWKurfürstendamm 57DE-10707 BerlinGERMANIA

Comisia Europeană

Dna Maria-Teresa Moitinho de AlmeidaComisia Europeană, DG EMPLEUFO 02/218010 rue R. StumperL-2920 LuxembourgLUXEMBURGE-mail: [email protected]

Dna Christina FogelquistComisia Europeană, DG EMPLEUFO 02/218110 rue R. StumperL-2920 LuxembourgLUXEMBURGE-mail: [email protected]

Consultanți

Dna Marie-Amelie BuffetEUROGIP - France55 rue de la FédérationFR-75015 ParisFRANȚATel.: +33 140 56 30 40Fax: +33 140 56 36 66E-mail: [email protected]://eurogip.fr

Dl Bruno BissonCRAMIF (Caisse régionale d’assurance maladie d’Ile de France)FRANȚA

Dl Luis Alves DiasIST (Instituto Superior Tecnico)PORTUGALIA

Dl Ulrich Berg(BG BAU) Berufsgenossenschaft der BauwirtschaftGERMANIA

Dl Martin ThurgoodConsultantREGATUL UNIT

Page 189: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

Comisia Europeană

Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în aplicare a Directivei 92/57/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile („directiva privind șantierele”)

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene

2011 — 186 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-79-19396-5doi:10.2767/22916

Prezentul ghid facultativ conține informații practice pentru înțelegerea și punerea în aplicare a Directivei 92/57/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile. Prin explicațiile privind directiva și prin exemplele și sugestiile de bune practici, ghidul își propune să ofere tuturor părților interesate (beneficiari, diriginți de șantier, proiectanți, coordonatori, contractanți și alți angajatori, lucrători, furnizori și alții) un sprijin în următoarele domenii:

• înțelegerea și implementarea principiilor generale de prevenire (punctul 1);• înțelegerea cerințelor directivei în ceea ce privește sănătatea și securitatea, inclusiv do-

meniul de aplicare, precum și rolurile și îndatoririle părților interesate și documentele nece- sare (punctul 2);

• identificarea unor pericole și riscuri specifice pe durata unui proiect de construcții (punctul 3);

• gestionarea riscurilor în timpul proiectelor de construcții, de la elaborarea proiectu-lui, trecând prin etapa de execuție a lucrării și până la perioada ulterioară construcției (punctul 4) și

• prezentarea generală a sarcinilor tututror părților interesate pe durata construcțiilor (punctul 5).

Prezenta publicație este disponibilă în format tipărit în limbile engleză, franceză și germană și în format electronic în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.Un CD cuprinzând 22 de versiuni lingvistice este, de asemenea, disponibil (Nr. catalog: KE-31-11-011-1X-Z, ISBN 978-92-79-19096-4).

Page 190: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în
Page 191: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?

Publicații gratuite:• prinEUBookshop(http://bookshop.europa.eu);• lareprezentanțelesaudelegațiileUniuniiEuropene.Putețiobținedateledecontactaleacestora

vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații contra cost:• prinEUBookshop(http://bookshop.europa.eu).

Abonamente contra cost (de exemplu, la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la repertoriile jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene):• contactânddirectunuldintreagențiidevânzăriaiOficiuluipentruPublicațiialUniuniiEuropene

(http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

Page 192: Ghid facultativ de bune practici pentru înțelegerea și punerea în

Vă interesează publicaţiile Direcţiei Generale Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse?

Le puteţi descărca sau vă puteţi abona gratuit online la: http://ec.europa.eu/social/publications

Sunteţi de asemenea invitat să vă abonaţi pentru a putea primi buletinul informativ electronic Europa socială al Comisiei Europene în mod gratuit la

http://ec.europa.eu/social/e-newsletter

http://ec.europa.eu/social

www.facebook.com/socialeurope

Вие се интересувате от публикациите на Генерална дирекция „Трудова заетост, социални въпроси и равни възможности“?

Можете да ги изтеглите от интернет или да се абонирате безплатно за тях на адрес:http://ec.europa.eu/social/publications

Можете също така да се абонирате за безплатния бюлетин на Европейската комисия „Социална Европа“ на адрес

http://ec.europa.eu/social/e-newsletter

http://ec.europa.eu/social

www.facebook.com/socialeurope

KE-30-10-351-BG-C

Нез

адъл

жит

елно

рък

овод

ство

за

добр

и пр

акти

ки о

тнос

но р

азби

ране

и и

зпъл

нени

е на

Дир

екти

ва 9

2/57

/ЕИ

О —

„Стр

оите

лни

учас

тъци

KE-30-10-351-RO-C