Ghid de Buzunar Pentru Izolatii

8/15/2019 Ghid de Buzunar Pentru Izolatii

1/205


2/205


3/205


4/205


5/205


6/205


7/205


8/205


9/205


10/205


11/205


12/205


13/205


14/205


15/205


16/205


17/205


18/205


19/205


20/205


21/205


22/205


23/205


24/205


25/205


26/205


27/205


28/205


29/205


30/205


31/205


32/205


33/205


34/205


35/205


36/205


37/205


38/205


39/205


40/205


41/205


42/205


43/205


44/205


45/205


46/205


47/205


48/205


49/205


50/205


51/205


52/205


53/205


54/205


55/205


56/205


57/205


58/205


59/205


60/205


61/205


62/205


63/205


64/205


65/205


66/205


67/205


68/205


69/205


70/205


71/205


72/205


73/205


74/205


75/205


76/205


77/205


78/205


79/205


80/205


81/205


82/205


83/205


84/205


85/205


86/205


87/205


88/205

Diferen ţa dintre ardere şi topire

Arderea reprezint ă un proces de combustie oxidativ ă , ceea ce îns eamnă c ă combustibilul (sau ceea ce arde) ş i oxigenul (de obiceidin aer) rea cţioneaz ă pentru a forma produse de oxidare, c ăldură ş ilumină .

Topirea este un proces care duce la schimbarea de faz ă la o substan ţă , de la solid la lichid . Energia int ernă a unei substan ţesolide este sporit ă (de obicei prin aplicarea c ăldurii) până la otemperat ură specific ă (denumit ă punct de topire), la care substan ţatrece în stare lic hidă la o atmosf eră (presiunea).

Punctul de topire al unui solid cristalin reprezint ă gama detemperat ură la care acesta trece din stare s olidă în stare lic hidă .

Exemple: 1.535ºC - punctul de topire al fierului, 1.510ºC - punctulde topire al o ţelului structural tipic.

Arderea este o rea cţie chimic ă ş i modific ă compozi ţia materialului, pecând o schimbare de faz ă , ca în cazul topirii, nu modific ă niciodat ă compozi ţia materialului.

Punctul de topire este irelevant pentru rezistenţa la foc la cele mai

multe aplicaţii din domeniul izolaţiilor în construcţii, iar ceea ce esterelevant pentru foc este rezistenţa la foc a unei componente aclădirii şi nu reacţia la foc a unui material.

Principi i le de baz ă a le izola ţ i e i • 89

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


89/205

Propriet ăţ ile ignifuge ale materialelor izolatoare:Rea cţ ia la foc – defini ţie

Rea cţ ia la foc este o proprietate a materialelor ş i este utilizat ă pentrua descrie modul în care sunt afectate materialele atunci când suntexpuse la foc.

Aceast ă caracteristic ă este mă surat ă printr-o serie de teste

standardizate, care au ca scop evaluarea rea cţ iei la foc amaterialelor din perspectivele de mai jos:

• rata eliberării de c ăldură ,

• rata extinderii focului,

• rata producerii de fum , gaze toxice ş i

• rata producerii de pic ă turi/particule de foc

Ace şt i parametrii pot fi verifica ţi cu un test de necombustibilitate, untest de ardere a unui singur element sau cu un test de aprindere.Utilizarea unui test sau altuia depinde de clasificarea materialului,conform unui sistem unificat de testare (Euroclasele).

90 • Ghid de buzunar pentru izola ţ ie


90/205

Propriet ăţ ile ignifuge ale materialelor izolante:Rea cţ ia la foc – Euroclasele – [1/3]

Materialele de constru cţ ie sunt î mpărţ ite în clase în fun cţ ie de cuminfluen ţeaz ă aprinderea focului, extinderea focului ş i producereade fum.

Clasa Influenţa Scenariu deincendiu

Expunerea lacăldură Exemple de produse

A1 Foc dezvoltat pe deplin într-o camer ă

La cel puţin 60 kw/m2

Produse din sticlă, vată de sticlă,piatră naturală şi vată bazaltică,beton, cărămizi, ceramice, oţelşi multe materiale metalice.

Nu contribuie la foc

A2Materiale asemănătoare cu cele dinclasa A1, inclusiv cantităţi mici decompuşi organici

B Contribuţie foarte limitată la focUn foc simplu 40 KW/m2 pe o suprafaţă

Plăci de ghips cu diferite alinieri alesuprafeţei (subţiri) care arde

într-o cameră

CUn foc simplu 40 KW/m2 pe o suprafaţă

Spumă fenolică, plăci de ghips cudiferite caşeraje (mai groase cala clasa B).

care arde într-o cameră

D Contribuţiesemnificativă la foc

Foc simplu care arde într-o cameră

Produse din lemn cu grosime >10 mmşi cu densitatea >400 Kg/m3 ( înfuncţie de utilizarea f inală)

40 KW/m suprafaţă

E Atac mic al flăcărilor

Plăci din fibre cu densitate mică,materiale izolatoare din plastic

Contribuţie semnificativă

F Nu există cerinţe privind

performanţa Materiale care nu au fost testate (nuexistă cerinţe).

Principi i le de ba z ă a le izola ţ i e i • 91

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?

Foc dezvoltat pe deplin într-o camer ă

La cel puţin 60 kw/m2

Nu contribuie la foc

Contribuţie limitată la foc

Înălţimea flăcării 20 mm.

2 pe o


91/205

Proprietăţile ignifuge ale materialelor izolatoare:Reacţia la foc – Euroclase – [2/3]

Picături de fum şi flăcări:

În sistemul de clasificare cu Euroclase, produsele pentru izolaţie suntclasificate într-una dintre celeşapte clase pentru reacţia la foc.Informaţii suplimentare despre eliberarea picăturilor de fum şi flăcări

sunt marcate cu scris mic în josul paginii (ex. A2 s1d0).

Euroclase A1 A2 B C D E F

Fum

Picături de flăcări

s1 s2 s3

Eliberarea de fum Fum puţin sau deloc Destul de mult Substanţial

d0 d1 d2

Nivelul picăturilor/particulelor de flăcări Niciuna Câteva Substanţial

9 2 • Ghid de buzunar pentru izolaţie


92/205

Propriet ăţ ile ignifuge ale materialelor izolante:Rea cţ ia la foc – Euroclase – [3/3]

Contribuţia energetică la foc A-B-C-D-E-F Eliberarea de fum s1, s2, s3 Picături de flăcări d0-d1-d2

A1 Neinflamabil Nu este necesar niciun test Nu este necesar niciun test

A2 s1 Puţin fum saudeloc

d0 Fără picături în 10 minute

B

s2 Destul de multfum

d1 Câtevapicăturide f lăcări în maipuţin de10 sec.C

D s3 Substanţial d2 Substanţial

E E Niciun test E Nicio indicaţiesau d2

F Nu există nicio performanţă declarată

Neinflamabil

La un atac prelungit al uneimici cantităţi de flăcări,obiectele individuale rezistăla ardere cu limitareapropagării flăcărilor.

La un atac al unei cantităţimici de f lăcări, obiecteleindividuale rezistă la ardereşi cu limitareapropagăriif lăcărilor .

Rezistă la un atac al uneicantităţi mici de f lăcări, culimitareapropagăriif lăcărilor şi cu arderea unuiobiect individual.

Un atac al unei cantităţimici de f lăcări, cu limitareapropagării f lăcărilor

Euroclasele A2 , B, C şi D sunt suplimentate cu indica ţiile despreeliberarea fumului şi despre pică turile de f lăcări .

Euroclasa E poate apărea cu indica ţia d2.

Principi i le de baz ă a le izola ţ i e i • 93

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


93/205

Proprietăţile ignifuge ale materialelor izolatoare:Reacţia la foc – Materialele URSA

Vata de sticlă

Euroclasa A1 & A2 s1d0

Polistiren extrudat

Euroclasa E

Vata de sticlă poate ajunge la cele mai înalte Euroclase posibile: A (A1& A2 s1d0); iar polistirenul extrudat este clasificat cu Euroclasa E.

94 • Ghid de buzunar pen t ru i zo laţ i e


94/205

Proprietăţile ignifuge ale materialelor izolatoare:Reacţia la foc – Vata bazaltică şi polistirenul expandat

Vata bazaltică

Euroclasa A1

Polistiren expandat

Euroclasa E

Vata bazaltică poate ajunge la Euroclasa A; iar polistirenulexpandat este clasificat cu Euroclasele E şi F.

Principi i le de bază a le izola ţ ie i • 95

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


95/205

Propriet ăţ ile ignifuge ale elementelor c lădirii:Rezisten ţa la foc

Rezisten ţa la foc este o caracteristic ă a elementelor c lădirii.

Marcajul tipic pentru rezisten ţa la foc, clasa – REI.

• R – capacitatea de sus ţinere a î ncărcă turii. Acesta este timpulminim (ex. 30 min) cât construc

ţia

reuşeşte

să sus

ţină

î ncărcă tura definita, în conditiile unui incendiu.

• E – integritatea – acesta este timpul minim (ex. 30 min) câtconstrucţia împiedică trecerea incendiului.

• I - Izola ţia – acesta este timpul minim în care partea rece ac lădirii ajunge la o anumit ă temperat ură , în mod normal 140°.

Factorul REI este măsura t şi exprimat în minute: 15, 30, 45, 60, 90,120, 180, 240.

Clasa de incendiu a unui element al clădirii (ex. la o construcţie cupereţi uscaţi) nu depinde de tipul de vată minerală utilizată, ci maidegrabă de numărul de plăci de gips carton şi de precizia executăriilucrării. Nu există diferenţe la rezistenţa la foc pentru vata de sticlă şivata bazaltică. La sisteme echivalente – elemente normale ale clădirii -

ambele au acelaşi REI.

Elementele clădirii cu va tă minerală au atins înalte clasif icări REI – ex. REI 120 – Vata de st iclă şi va ta bazal tică pot avea acelaşi REI.

96 • G hid de buzunar pentru izola ţ ie


96/205

Izolaţia: context şi tipuri Izolaţia, context şi tipuri: obiective de studiu

După această parte ar trebui să cunoaşteţi...

• Mediul concurenţial privind izolaţia în contextul DirectiveiEuropene privind executarea clădirilor ...

… precum şi diferitele categorii de materiale izolatoare ....

• Vată minerală

• Spume de plastic

• Altele

... şi materialele din alcătuirea acestora:

• Vată de sticlă, vată bazaltică

• Polistiren extrudat, polistiren expandat, spumă durăpoliuretanică

• Perlită, silicat de mică, spumă de sticlă, etc.

Izola ţ ia : context ş i t ipur i • 97

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


97/205

Mediul concurenţial privind izolaţia: randamentulenergetic la clădiri

Clădirile reprezintă 40% dincererea finală de energie

din Europa.

În cadrul legislaţiei europenecurente, există mai multe opţiuniposibile pentru îmbunătăţireagenerală a randamentuluienergetic la clădiri (Directivaprivind randamentul energetic laclădiri).

Cercetarea independentă

demonstrează că izolaţia estecea mai bună metodă de îmbunătăţire a randamentuluienergetic la clădiri.

Ce pierdem fără izolaţie

Sursa: Ecofys, 2005

9 8 • Ghid de buzunar pentru izolaţie

Acoperiş 2 5 %Orificiile din jurul uşilor 15 %

Pereţi 3 5%

Podea 15%

Ferestre 10%


98/205

Piaţa energetică

Oferta de energie Cererea de energie

Neregenerabilă (92%) Transport (32%)

Regenerabilă (8%) Industrie (28%)

Clădiri (40%)

Randamentul energetic la clădiri

F erestre Iluminare

Răcire & încălzire Sistem de umbrire

Izolaţie

Vată minerală Spume de plastic Altele

S urs a : International Energy Agency. Energy In f ormation Administration

Izola ţ ie : context ş i t ipur i • 99

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


99/205

Mediu concurenţial: Tehnologii pentru ferestre

Pentru a îndeplini cerinţele pentru clădirile moderne, ferestrele suntfabricate cu valori mici pentru U pentru întreaga fereastră, inclusivpentru cadrul acesteia. Acestea sunt combinate în mod normal custiclă izolată cu trei straturi (cu un bun coeficient pentru păstrareacăldurii solare, cu umplutură de argon sau cripton, şi cu distanţiere

izolatoare cu ’margine caldă’) ermetice şi cu cadre de ferestrespecial dezvoltate şi separate termic.

Randamentul energetic la ferestrele existente poate fi îmbunătăţitprin:

• Adăugarea de ferestre duble (Reduce trecerea aerului şi o partedin transferul de căldură)

• Ştemiure şi stripare (Reduce trecerea aerului pe lângă ferestre)

• Utilizarea unor tratamente şi învelişuri pentru ferestre(Reducerea pierderii şi/sau câştigului de căldură).

10 0 • Ghid de buzunar pentru izola ţ ie


100/205

Mediu concurenţial: HVAC (încălzire, aerisire şi aer condiţionat)

Acum mulţi ani, încălzirea cu apăreprezenta standardul pentru încălzireala clădiri, însă în prezent, sistemele cu aer forţatsunt mai populare. Însă,cea mai eficientă metodă de încălzire centrală este încălzirea geotermică.

• La sistemele de încălzire cu apă, termostatele controlează

supape zonale.• La sistemele cu aer forţat, acestea controlează zone din

canalele de aerisire, care pot bloca fluxul de aer în modselectiv.

Randamentul energetic poate fi îmbunătăţit chiar mai mult lasistemele de încălzire centrală sau de răcire prin introducerea încălzirii şi răcirii pe zone, controlate cu mai multe termostate.

Izolaţie: context şi tipuri • 101

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?

TUBULATURĂ RETUR AER

TUBULATURĂPRINCIPALĂ

FILTRU DE AER

VENTILATOR

FURNAL

CAMERA DE

DISTRIBUIRE

A AREUL UI


101/205

Mediu concurenţial: Iluminarea şi aparatura electrică

Ca şi încălzirea şi răcirea, utilizareailuminării şi a aparaturii electrice (precumechipamentele de birou, bucătăria,dispozitivele, etc.) reprezintă o cotăsemnificativă – şi ascendentă – din

utilizarea energiei la clădiri.

Becuri economice: utilizează cu până la80% mai puţină energie electrică decâtbecurile clasice, însă produc aceeaşilumină.

LED-urile utilizează lămpi fluorescente şio fracţiune din energia necesară pentrubecurile clasice, producând aceeaşilumină şi rezistând între de 6 şi 10 orimai mult.

Frigiderele de ultimă generaţie prezintăo clasificare energetică de tip A+, carearată o reducere semnificativă aconsumului de energie.

4 w



102/205


103/205

Izola ţie

Izolaţia clădirilor actioneaza atat in avenlopa clădirii cat şi inelementele interne, cu scopul de a reduce pierderile termice şiacustice.

Izola ţia pre z intă c el mai mare potenţ ial pentru reducereadependenţ ei de energie ş i a emi siilor de CO 2 .

E nergia conserv a tă prin ut iliz area izola ţiei depăş e şt e de depart e energia nec e sară pentru fabricarea ş i instalarea a ce st eia .

104 • G hid de buzunar pentru i zo l a ţ i e


104/205

Vata mineral ă

Vata minerală este o substan ţă anorganică utilizat ă în principalla izola ţie.

• Expresia vat ă minerală îns eamnă fibre fabricate din minerale.

• Vata minerală include vata de stic lă , vata de z gură ş i vata

bazaltic ă .

Setul unic de propriet ăţ i ale produselor din vat ă minerală of eră o combina ţie inc omparabilă de izola ţie termic ă ş i fonic ă , cuplat ă cu o extraordinară protecţie la foc. .

Izo la ţ i a : con te xt ş i t ipur i • 105

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


105/205

Vata de stic lă – Introducere

Vata de stic lă este o vată minerală :

• Este alcă tuită din milioane de fire de sticlă sub f ormă de fibre,ţinute î mpreună cu un liant. Golurile de aer dintre fibre î mpiedică transferul de caldură.

Vata de stic lă este ob ţinută prin producerea fibrelor :

• Fabricarea vatei de stic lă începe atunci când nisipul, sticlareciclată ş i aditivii sunt topiţi în cuptor pentru obţinereasticlei.

Apoi, printr-un proces de fibrilizare de mare viteză, sticla topităeste separată în milioane de fire care sunt pulverizate cu o solutiede liant şi acumulate pe o bandă transportoare.

Produsul rezultat este transportat printr-un cuptor de tratareş i tăia t la mărime .

În unele cazuri, materialele de caserare sunt lipite peprodusul din vată de sticlă .

•

•

•

Structura fibroasă a vatei de sticlă



106/205

S i l o s

S c a l e

M i x e r

R e c e p

ţ i e m a

t e r i

i

p r i m e

P e

l e t i z a r e

P r o c e s u

l d e

f a b r i c a r e a v a

t e i d e s

t i c

l ă

Izolaţ ia: context ş i t ipuri • 107

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

? R o

t i ţ ă

C u p

t o r

t r a

t a r e

F i b r e

C a m e r ă

C u p

t o r

t o p

i r e

R e c u p e r a

t o r


107/205

Spume de plastic (polistiren expandat, polistirenextrudat, s pumă poliuretanic ă ...)

Exist ă patru tipuri principale de materiale izolatoare din spume deplastic utilizate de obicei la izola ţia c lădirilor reziden ţiale, comercialeş i industriale: polistiren extrudat (XPS), polistiren expandat (EPS),poliuretan (PUR) ş i s pumă poliuretanic ă (PIR).

XPS

EPS

PUR


Polistiren extrudat : polistirenul extrudatare o reputa ţie bine stabilit ă de fiabilitatepe termen lung ş i rezisten ţă s uperioară la for ţele naturiitimp, apă , frig, c ăldură ş ipresiune.

Polistiren expandat : izola ţia cu polistirenexpandat îndepline şt e cerin ţele de baz ăpentru conservarea energiei. Reprezint ă cea mai ieft ină met odă de izola ţie.

Poliuretan : Spumele dure poliuretanice(PUR / PIR) sunt utilizate pentru izola ţiala constru cţ ii ş i pentru sectorul industrialsub f ormă de panouri rigide sau prinaplicarea prin pulverizare.


108/205

Polistiren extrudat [XPS] – Introducere

Polistirenul extrudat este unplastic sub f ormă de spum ă :

• Conţine milioane de celuleinchise care păstrează aerulblocat in interior, împiedicândastfel transmisia termică.

Polistirenul extrudat este ob ţinut prin extrudare :

• Procesul de extrudare tope şt e plasticul la o anumit ă temperat ură ş i presiune .

Un gaz lichid presuri zat este injectat în fluidul re zultat .

Amestecul de plastic şi gaz la presiunea atmosferic ă normală ,ga zul trece din stare lic hidă în stare de vapori, formându-se astfelspuma de plastic .

•

•

Structura celulară apolistirenului extrudat

Izola ţ ie : conte xt ş i t ipuri • 109

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


109/205

P r o c e s u

l d e

f a b r i c a

ţ i e a

l p o

l i s t i r e n u

l u i e x p a n

d a

t

M a

t e r i

i p r i m e

C u l o a r e –

P r o

d u s e

i g n

i f u g e


E x t r u

d a r e :

T o p

i r e a p

l a s t

i c u

l u i

p r i n

i n t e r m e

d i u l

p r e s i u n

i i ş

i t e m p e r a

t u r i

i

S p u m a :

P r i n m o

d i f i c a r e a

p r e s i u n

i i ş

i r ă c i r e

T ă i e r e

p r e a

l a b i l ă

M a

t e r i

i p r i m e –

P o

l i s t i r e n c r i s t a

l i n

M e c a n

i z a r e

A m

b a

l a r e ş

i p e

l e t i z a r e

M a t e r i

i p r i m e –

M a

t e r i a

l r e c i c

l a t

M e c a n

i z a r e

s u p l i m

e n

t a r ă c u

f r e z e


110/205

Alte materiale izolatoare

Izolaţie obţinută din surse organice:

• Lână de oaie

• Celuloză

• Straturi şi role din in

• Straturi de cânepă

• Placă fibrolemnoasă

• Izolaţie cu pene

• Placă de plută

• Carton elecroizolant (utilizat şi pentru partiţionare la interior)

Izolaţie obţinută din surse anorganice:

• Spumă de sticlă

• Perlită• Silicat de mică exfoliat

• Agregate din argilă expandate

Izola ţ ia : context ş i t ipur i • 11 1

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


111/205


112/205

Alte tipuri de izolaţie: materiale foarte izolatoare

Cheia pentru o izolaţie eficientă este conductivitatea termică – cucât este mai mică, cu atât este mai bine – iar materialele foarteizolatoare se disting prin conductivitatea termică extrem de micăa lor.

• Sistemele cu vid* îmbunătăţesc semnificativ conductivitatea termicămică, deoarece absenţa materiei împiedică transferul de căldură.

* Vidul reprezintă un volum de spaţiu care este în esenţă gol de materie, astfel că presiunea gazoasă estemult mai mică decât presiunea atmosferică standard.

MaterialeH V S V NV

(vid puternic) (vid slab) (fără vid)

Fibră de sticlă micro •

Perlită fină •

Izolaţie compozită cu straturi • • Panouri cu vid • •

Aerogeluri • • •

Izola ţ ie : context ş i t ipur i • 113

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


113/205


114/205

Materiale izolatoare, prezentare generală apropriet ăţ ilor

Materialele izolatoare au o serie de propriet ăţ i cheie.

Mai jos sunt prezentate unele dintre cele mai critice propriet ăţ i,precum şi randamentul relativ al diferitelor materiale izolatoare:

Materiale Vată desticlă XPS EPS PUR MRF Vată bazaltică

Rezistenţa termică •

Izolaţia fonică • •

Reacţia la foc • •

Rezistenţa la compresie •

Impermeabilitatea •

Compresibilitatea • n.a.

Uşurinţa la utilizare şi aplicare • •

Izola ţ ie : conte xt ş i t ipuri • 115

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?

Cel mai bun din clasa sa

Randament bun

Randament mediu

Randament slab


115/205

Aplicaţii în domeniul construcţiilor Aplicaţii în domeniul construcţiilor: obiective destudiu

După această parte ar trebui să cunoaşteţi…

• Aplicaţiile din domeniul construcţiilor.



116/205

Aplica ţii la clădirile rezidenţ iale

1 3 7

2

6

4

11

12 13

9 10

8

5

1 Izolaţia obişnuită intre căpriori2 Izolaţie la coama3 Tavane4 Izolaţie la interior şi in cavităţi

la pereţii exteriori5 Pardoseli

URSA GLASSWOOL6 Acoperişul inversat, cu pietris7 Terasa8 Izolarea puntii termice9 Izolaţia pervazelor

10 P ereţ ii exteriori la c onta ctul cu solu l11 Pardoseli12 Pardoseala pivniţei la contactul

cu solul13 Plăcile de fundaţie

URSA XPS

Apl ica ţ i i î n domeniul const rucţ i i lor • 117

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


117/205

Aplica ţii la clădiri nerezidenţ iale/const rucţ ii civile

1

2

3

4

109

7

812

6

5

11

1 Fa ţade ventilate2 Pereti de

compartimentare3 Plafoane fonice

4 Pardoseli5 Sisteme ventilatie

URSA GLASSWOOL

6 Plansee par căr i7 P ereţ i ext eriori în

contact c u s olul8 Pardoseala

indu st riale9 Pardoseala pivni ţei

în contact cu solu l

10 P lăcile de f undaţ ie11 Ac operişurile v erz i

URSA XPS

12 Sisteme deconducte

URSA TECH

118 • G hid de buzunar pent ru izola ţ ie


118/205

3 1

6

4

15

2

1 Fa ţade industriale2 Izolatii in peretii

exteriori3 Acoperiş inclinat pe

structuraa din otel

URSA GLASSWOOL

4 A coperiş inversat, cu pietris

5 Pardoseliindustrialedin otel

URSA XPS

6 Strat separator la laterasa inversata,sub pietris

URSA SECO

Aplica ţii la clădiri industriale

Aplica ţ i i în domeniul construc ţ i i lor • 119

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


119/205

Aplica ţii în construc ţii I [Acoperiş ascu ţit]

Zidărie sau beton:

1. Izolatie între căpriori, autosusţinută

2. Izolaţie intre structura acoperisului

si învelitoare

Metal:

3. Izola ţie între două table de metal.

4. Izola ţie care s epară c ăpriorii de înveli ş ul exterior.

5. Izola ţie pentru plafoanele industriale suspendate.

Lemn:

6. Izola ţie neî ncărca tă între căpriori, autosusţinută.

7. Izola ţie care s epară c ăpriorii de înveli ş ul exterior.

8. Izola ţie sub c ăpriori .

120 • Ghid de buzunar pen t ru izo la ţ ie


120/205

Aplica ţii în construc ţii II [Acoperiş plat]

Zidărie sau beton:

9. Inversat, izola ţie deasuprahidroizolatiei acoperi ş ului,incluzând grădinile de

acoperi ş ş i parcarile.10. Tradi ţional, izola ţie sub

hidroizolatiei acoperi ş ului.

Metal:

11. Pe pun ţi de o ţel, izola ţie sub

hidroizolatia acoperi ş ului.

Lemn:

12. Izola ţie între c ăpriori ş igrinzi.


C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


121/205

Aplica ţii în construc ţii III [Pere ţi exteriori]

Zidărie sau beton:13. Perete din zidărie sau beton, izolaţie exterioară acoperită de

tencuială.

14. Perete din zidărie sau beton, izolaţie interioara care sustine unfinisaj interior usor (de ex. placari de interior), inclusiv intrestructura de gips-carton sau lemn pentru lambriu.

15. Perete din zidărie sau beton, izolaţie pe interior, susţinuta parţialaintre structura finisajului interior.

16. Ziduri cu goluri, izolaţie între straturi, ventilata.

17. Ziduri cu goluri, gol umplut complet cu izolaţie, stratul exterior cusau fără tencuială.

18. Perete din zidărie sau beton, izolaţie a fatadei ventilate.19. Izolaţie între două clădiri.20. Pivniţă sau spaţiu subteran în contact direct cu solul, izolaţie pe

interior cu sau fără finisaj.

Metal:21. Construcţie cu structura de metal, izolaţie între stâlpi.

22. Construcţie cu structura de metal, izolaţie sustinută depanourile de inchidere.

Lemn :23. Constru cţ ie cu st âlpi de lemn , izola ţie exterioara şi finisaj,

susţinute direct de st âlpi .

24. Constru cţ ie cu st âlpi de lemn , izolaţie interioara si finisaj.

25. Constru cţ ie cu st âlpi de lemn acoperi ţi cu sc ânduri, izola ţiesu sţ inut ă de sc ânduri .



122/205

Aplica ţii în construc ţii IV [Pere ţi interni]

Zidărie sau beton:

26. Pereţi din zidărie sau beton,izolaţie cu finisaj interior usor sau cu tencuială, sau

structură care susţineizolaţia şi finisajul.

27. Izola ţie între două unit ăţ i dinaceea ş i c lădire .

Zidarie uscata:

28. Construcţie cu structura demetal sau lemn, cu finisaj dinplaci subţiri, izolaţie întreplacile peretelui.

Apl ica ţ i i în domeniu l cons t ruc ţ i i lo r • 123

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


123/205

Aplica ţii în construc ţii V [Pardoseli / Tavane]

Zidărie sau beton:

29. Izola ţie sub pardosealaincarcată.

Lemn:

30. Izola ţie peste structura desu sţ inere sau între grinzi.



124/205

Aplica ţii în construc ţii VI [Tavane]

Zidărie sau beton:

31. Izola ţie sub constru cţ ie.

32. Plafon suspendat (cu o

substructură directă fixă saude un perimetru) de structurade rezistenta (planseu,acoperiş, grinzi şi pereţi), ladistanţă de planseul sau deacoperişul de deasupra.

Aplica ţ i i în domeniul construc ţ i i lo r • 125

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


125/205

Aplica ţii în construc ţii VII [Perimetru]

Vertical:

33. Perete subteran, izola ţie peexterior sub membranaimpermeabilă cu protec ţie

mecanică .34. Perete subteran, izola ţie pe

exterior cu contact direct cusolul.

Orizontal

35. Beton, izolaţie sub placa încontact direct cu solul.

36. Beton, izola ţie sus ţinut ă deplacă , deasupra membraneiimpermeabile, sub sapa caredistribuie î ncărcă tura.

37. Beton, izolaţie sub placă,deasupra membraneiimpermeabile.

38. Izola ţie la înghe ţ, î n sol saula contact cu solul.



126/205

Aplica ţii în construc ţii VIII [Climatizari]

Tubulatura din vat ă de stic lă :

39. Constru cţ ia tubulaturilorrectangulare.

Conduct ă de metal:

40. Izola ţia conductei la exterior.

41. Izola ţia conductei la interior.


C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


127/205

Marcajul CEObiective de studiu

După această parte ar trebui să cunoaşteţi unele aspecte de bazădespre marcajul CE.

• Cerinţe esenţiale privind produsele pentru construcţii conform

Directivei privind produsele pentru construcţii.

• Standardele europene armonizate şi rolul marcajului CE.

• Diferenţele dintre marcajul CE şi certificatele naţionale voluntare.



128/205

Directiva privind produsele pentru construcţii

Directiva privind produsele pentru construcţii* defineşte "produsulpentru construcţii" ca fiind orice produs fabricat cu scopul de afi încorporat permanent în lucrări de construcţie, inclusiv în lucrăripentru clădiri şi construcţii civile.

Statele membre sunt obligate să se asigure că numai produselepentru construcţii care sunt potrivite pentru utilizarea finală suntplasate pe piaţă - adică au caracteristicile necesare pentru calucrările în care urmează să fie încorporate, asamblate, aplicatesau instalate să poată, dacă sunt proiectate şi construite corect,să îndeplinească Cerinţele esenţiale cuprinse în Directivă.

Cerinţele esenţiale acoperă cerinţele de bază privind sănătatea

şi siguranţa, în 6 secţiuni:

• Rezistenţă mecanică şi stabilitate• Siguranţă în caz de incendiu• Igienă, sănătate şi mediu• Siguranţa în utilizare• Protecţia împotriva zgomotului• Economisirea energiei şi reţinerea căldurii

Marcajul CE • 129

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?

* Comisia europeană propune înlocuirea Directivei privind produsele pentru construcţii (89/106/CEE) actuale cuo Normă privind produsele pentru construcţii. Scopul noii norme este acela de a clarifica obligaţiile directivei,de a simplifica procesele şi de a îmbunătăţi credibilitatea marcajului CE, prin introducerea cerinţelor pentru

organismele care se ocupă cu testarea şi cu certificarea.

Propunerea cuprinde: 1. O nouă cerinţă de bază pentru lucrări pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale;2. O revizie a cerinţei de bază”igienă, sănătate şi mediu “ pentru clădiri şi alte lucrări de construcţii.

Norma va fi aplicabilă direct legilor din statele membre, spre deosebire de directivă, care impune fiecărui stat membru să transpună cerinţele în legea naţională pentru a fi implementate. Noua normă va deveni obligatorie

din punct de vedere legal cel mai devreme la jumătatea anului 2011.


129/205

Introducere pentru marcajul CE

De ce este nevoie de marcajul CE?

• Pentru a facilita comerţul în Europa, s-au elaborat standardearmonizate pentru ca o serie de bunuri să fie vândute la liber înUE, fără restricţii naţionale.

• Standardele pentru produsele de izolaţie termică cuprind proprietăţirelevante ale acestor produse. Se face referire la metodele detestare , iar nivelele pentru unele dintre proprietăţi sunt prezentateuneori sub formă de valori limitative, însă de cele mai multe ori subformă de clase.

Marcajul CE reprezintă modul de a asigura faptul că proprietăţileprodusului sunt testate şi raportate în acelaşi mod în toată UniuneaEuropeană.


Standardele pentru materialele de izolaţie termică

Vata de sticlă

• Standardul european EN13162 este aplicabil pentru vata mineralăcare urmează să fie utilizată la izolaţia termică a clădirilor.

Polistiren extrudat

• Standardul european EN13164 este aplicabil pentru polistirenulextrudat care urmează să fie utilizat la izolaţia termică a clădirilor.


130/205

P r e z e n

t a r e g e n e r a

l ă a s

i s t e m u

l u i d e n o r m a

l i z a r e ş i c e r t

i f i c a r e

d i n U E

C o m i s i a E u r o p e a n ă

D i r e c t i v a p r i v i n d p r o d u s e l e p e n t r u c o n s t r u c ţ i i

t a d n a m

O r g a n i s m e d e

s t a n d a r d i z a r e

C e r t i f i c a t e

N o r m e

O r g a n i s m u l

c a r e

e m i t e c e r t i f i c a t e

I n d u s t r i e

C o m i t e t u l

E u r o p e a n p e n t r u

S t a n d a r d i z a r e

A s o c i a ţ i i e u r o p e n e

( E u r i m a , E X i b a , e t c )

N o t i f i e l d

( c s t b , a e n o r … )

M a r c a j u l

C E

S t a n d a r d e

a r m o n i z a t e

N o r m e e u r o p e n e

p e n t r u a p r o b a r e a

t e h n i c ă a l e

E T A G ( C U A P )

O r g a n i z a ţ i a

e u r o p e a n ă E O T A

p e n t r u a p r o b ă r i

t e h n i c e

E O T A

P r o d u c ă t o r i

e u r o p e n i

E T A

A p r o b a r e a

t e h n i c ă

e u r o p e a n ă

C e r t i f i c a t e

v o l u n t a r e p e n t r u

p r o d u s e A C E R M I ,

K O

M O

. . .

A p l i c a ţ i e : D I T ( E S )

A V I S T e c h n i q u e ( F R )

Z u l a s s u n g ( D E )

A s o c i a ţ i i

n a ţ i o n a l e

O r g a n i s m e N o t i f i e l d

( c s t b , a e n o r … )

S p e c i f i c a ţ i i t e h n i c e

n a ţ i o n a l e

G u v e r n e l o c a l e

N i v e l l o c a l N i v e l e u r o p e a n

( o b l i g a t o r i u ) ( V o l u n t a r ) ( V o l u n t a r )

Marcajul CE • 131

C e e s

t e i z o

l a ţ i a

?


131/205



132/205

- necesită mai puţin spaţiu la stocare- necesită costuri mai mici la transport pentru

echivalentul zonei de aplicare a izolaţiei


133/205

... Ştiaţi că...?


134/205

Cuprins

3.1 Obiective de studiu

3.2 Propunerea valorică a URSA pentru vata de sticlă3.3 Argumente principale3.4 Convingeri false privind vata de sticlă

D e

c e v

a t ă d e s t i c l ă ?


135/205

Obiective de studiu

Ce ar trebui să ştiu după această parte?

De ce ar trebui să alegemvata de sticlă pentruizolaţie?

• Propunerea valorică a URSA pentru vata de sticlă

• Cele patru argumente principale pe care se bazează propunereavalorică

• Modul de abordare a “Convingerilor false“ privind vata de sticlă



136/205

Propunerea valorică a URSApentru vata de sticlăVata de sticlă are mai multe avantaje şi conştientizarea acestoraface ca vata de sticlă să fie alegerea preferată.

În următoarele pagini va fi explicată propunerea valorică a URSApentru vata de sticlă.

Aplicaţii ţintă: Acoperiş ascuţit, perete interior, perete exterior.

Pentru aplicaţiile ţintă ale sale*, vata de sticlă este materialulpentru izolaţie termică şi acustică cel mai avantajos de utilizat,din punct de vedere al costurilor şi al mediului.

Propunerea valorică a URSA pentru vata de sticlă • 1 37

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


137/205


138/205

Vata de sticlă oferă cel mai bun raport preţ / rezistenţă termică

(cea mai bună valoare)Există perspective diferite privind costurile şi preţurile

Perspectiva producătorilor

cost / preţ pe kg

Perspectiva distribuţiei

cost / preţ pe m 3

Perspectiva utilizatorului final

cost / preţ pe m 2

Argumente le principale • 1 39

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


139/205

Rolul grosimii şi al lambda pentru costurile utilizatoruluifinal

Grosimea izolaţiei depinde în general de norme şi de codurile pentruconstrucţii. Aceste norme exprimă cerinţele privind izolaţia termică învalori ale lui R sau U.

Parametrii critici pentru a obţine o anumită valoare R sunt lambda şigrosimea. Cu cât mai bună (mai mică) este valoarea lambda, cu atâtmai mică este grosimea necesară.

1

2

3

4

5

1 m 3 cu 5

panouri de 200mm 5 * 0 0 2 = m m

0 0 0 1

1 m 3 cu 8

panouri de 125mm

Exemplu cu vată de sticlă:lambda de 0,04 şi o valoare cerută a R de 5

Exemplu cu PUR: lambda de 0,025 şi o valoare cerută a R de 5

Grosimea = * R => 0.040*5 =0.200 (m) => 5 panouri

Grosimea = * R => 0.025*5 =0.125 (m) => 8 panouri

12345678

1 4 0 • Ghid de buzunar pentru izola ţ ie


140/205

Vata de sticlă oferă cel mai bun raport preţ/rezistenţătermică (cea mai bună valoare)

La preţul final pentru utilizator se ia întotdeauna lambda în calcul.Vata de sticlă stă cel mai bine la capitolul preţ pentru aplicaţiilepentru care este destinată.

Exemplu:

Grosimea = λ * R => 0,040*5 = 0,200 (m)

De la grosime l a €/m 3 : 3,9*(1000/200)

Pe baza preţurilor medii ale materialelor. Exemplu de calcul. Uneori grosimea calculată nu există pe piaţă.

Ilustrativ

Argumente le pr incipale • 141

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?

Vată de Vată XPS CO2 XPS HR EPS PUR sticlă bazaltică

Preţ mediu cu amănuntul în € pe m2 3.9 4.9 15 14 6.75 13

Lambda 0.040 0.040 0.034 0.029 0.035 0.025

R=5 Grosimea în mm 200 200 170 145 175 125

Preţul calculat în € pe m3 19.5 24.5 88.2 96. 6 38. 6 104.0

% mai scump decât vata de sticlă n.a 26 % 352 % 395 % 98 % 433%


141/205

Vata de sticlă este materialul ideal pentru izolaţie fonică

Există o serie de detalii importante care definesc randamentulunui sistem privind izolaţia fonică :

• Materialul izolator ar trebui să fie ales pe baza structurii sale,care este esenţială pentru randamentul privind izolaţia fonică.Materialele ideale au o structură elastică.

• Capacitatea de izolare pentru a umple complet o cavitate areun impact pozitiv asupra randamentului sistemului.

• Ajustarea corectă a izolaţiei acolo unde apar de obicei punţiacustice.



142/205

Izola ţia fonic ă ş i densitatea

• Elasticitatea ş i structura vatei de stic lă as igură absorb ţia cat şidisiparea si efectul de mediu elastic. Cu cât este mai marerigiditatea materialului, cu atât mai proaste sunt propriet ăţ ile saleacustice. De aceea spumele de plastic nu sunt bune izolatoarefonice.

• O densitate mai mare nu contribuie la o mai bună izolare fonic ă .Vata minerală cu densitate mare nu este complet elastic ă ş iastfel nu of eră niciun beneficiu în plus fa ţă de vata de stic lă .

Graficul prezint ă poten ţialul de reducere a sunetelor la două materiale din acelaşi sistem. Poten ţialul mediu tipic de reducereal vatei de st iclă este de 59 dB. Acesta acordă vatei de st iclă unavantaj de 12% peste rezultatul de 52 dB atins de vata bazalt ică .

Argumentele pr inc ipale • 143

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?

Potenţialul de reducere a sunetelor

Vat ă bazaltic ăVat ă de sticl ă

Nr. teste

LGAI 97779

LGAI 97821

Nr. teste

AC3-D12-02-XIV

AC3-D12-02-XIX

Nr. teste

Labein 90.4432.0-III-CT-08/33

Labein PO 0906-III-CM PDOBLE

0

1020

30

40

50

60

Panou din gips panou din gips+ ceramică perete de cărămidă

4040

5151

5952


143/205

Vata de sticlă se extinde şi umplecomplet cavităţile garantând obună izolaţie fonică.

În cazul în care cavitatea nu esteumplută complet de izolaţie mairămân unele spaţii care contribuiela transmisia sunetelor.

1 4 4 • Ghid de buzunar pentru izolaţie

Detalii despre aplicaţie cu pereţi despărţitori

În timpul montării tipice a izolaţiei acustice, apare de obicei oproblemă atunci când se întâlnesc obstacole în pereţi.

• La utilizarea unei vate minerale cu densitate mare, este necesarătăierea pentru ocolirea unor astfel de locaţii din cauza rigidităţii

destul de mari a materialului, astfel că pot apărea punţi acustice.

• În schimb, vata de sticlă poate fi uşor ajustată pe lângă obstacoledatorită caracterului său elastic. Acest lucru reduce la minimposibilitatea apariţiei punţilor acustice.

Vata de sticlă se manevrează uşor. În comparaţie cu alte materiale,este mult mai uşor de montat corespunzător, astfel că se obţine unrandament mai mare din punct de vedere al izolaţiei termice.

• Vata de sticlă umple cel mai bine o cavitate. Datorită caracteruluisău elastic, vata de sticlă se extinde şi se ajustează pedimensiunile cavităţii.


144/205

Rezistenţa la foc a peretelui despărţitor

În combinaţie cu randamentul superior în materie de izolaţie fonică,utilizarea vatei de sticlă la pereţii despărţitori reprezintă un avantajsuplimentar pentru respectarea celor mai stricte standarde privindrezistenţa la foc.

Rezultatele testelor arată că vata de sticlă oferă acelaşi randament în materie de rezistenţă la foc ca şi vata bazaltică.*

Sistemele care utilizează atât vata bazaltică cât şi vata de sticlă auatins clasificări REI de nivel înalt – ex. REI 120.

Argumentele principale • 145

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?

Sursa: Testul de referinţă este APPLUS, numărul 5042796

R EI 120


145/205

Vata de sticlă asigură cel mai bun echilibru cu mediul (în ceea ce

priveşte emisiile de CO 2)

Evaluarea ciclului de viaţă reprezintă un proces de evaluare aefectelor pe care un produs le are asupra mediului pe întreagaperioadă de viaţă a sa. Aceasta poate fi utilizată pentru a studiaimpactul asupra mediului al oricărui produs sau funcţia pe carear trebui să o aibă produsul. Această evaluare este denumită deobicei analiză „din faşă până în mormânt“.

Elementele cheie ale evaluării ciclului de viaţă sunt:

(1) identificarea şi cuantificarea încărcăturilor de mediuimplicate ; ex. energia şi materiile prime consumate,emisiile şi deşeurile generate;

(2) evaluarea potenţialelor impacturi asupra mediului al

acestor încărcături;

(3) evaluarea opţiunilor disponibile pentru reducereaimpactului asupra mediului.

Din faşă până în mormânt reprezintă evaluarea ciclului util alprodusului de la extragerea materialelor şi energie până larevenirea materialelor în sol la dezafectarea finală a produsului.

Sursa: Agenţia Europeană pentru mediu EEA

Producţie Logistică Montare Utilizarea clădirii Dezafectare



146/205

Argumentele pr incipale • 147

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?

URSA a comandat un studiu independent decercetare pentru a cuantifica economiile generatede vata de sticlă

Pentru a cuantifica economiile generate de vata de sticlă, URSAa comandat un studiu independent de cercetare laForschungszentrum Karlsruhe în Germania. Obiectivul cercetăriia fost acela de a evalua unitatea funcţională a vatei de sticlămontate într-un scenariu specific prin analizarea ciclului de viaţă.

• Unitatea funcţională este definită ca fiind un metru păstrat deizolaţie cu o valoare R de 5, la izolaţia unui acoperiş ascuţit.

• Analiza a arătat consumul de energie şi emisiile de CO 2 generate de producerea unei unităţi funcţionale în comparaţiecu economiile generate datorită izolaţiei.

Extragere Producţie Logistică Montare

LCA


147/205

Vata de stic lă prezint ă cel mai bun echilibru înmaterie de emisii de CO 2

Principalele motive pentru care vata de stic lă prezint ă unechilibru superior din punct de vedere al mediului sunt:

Vata de sticl ă

Vata de st iclă necesit ă o masă maimica pe unitate funcţională.

Compresibilitatea vatei de sticlăgenerează economii substanţiale deenergie de-a lungul lanţului logistic.

Pentru fabricarea vatei de sticlă, URSAutilizează 50% sticlă reciclată.



148/205

Vata de sticlă prezintă un echilibru superior în materie de mediudatorită emisiilor reduse de CO 2 pe durata ciclului său de viaţă.

De exemplu, în Franţa, cu vata de sticlă se economiseşte de 243de ori mai multă energie decât cea utilizată pentru fabricarea,transportul şi montarea sa.

Eco-echilibrul URSA: energie

-1 = +243

Extracţie Producţie Logistică Montare

LCA - Evaluarea ciclului de viaţă

* Studiul Forschungszentrum Karlsruhe: Analysis of a glass wool insulation product in a pitched roof applicationwith regard to its Life-Cycle Assessment and handling&installation.

Argumente le pr incipale • 14 9

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


149/205

Principalele rezultate ale studiului de cercetareindependent

Istoricul vatei de sticlă:

1 unitate de energie utilizată = 243 unităţi de energieeconomisite

1 unitate de CO 2 emisă = 121 de CO 2 economisit

Recuperarea energiei = 1,47 luni

Recuperarea CO 2 = 4,96 luni

* Studiul Forschungszentrum Karlsruhe: Analysis of a glass wool insulation product in a pitched roof application with regard to its Life-Cycle Assessment and handling&installation.

* Ponderea procesului de fabricaţie din consumul total de energie este de 98%.



150/205

Vata de st iclă of eră cele mai mici costuri de logistică şi montare

În general lanţul de furnizareprezintă mai multeavantaje pentru vatade sticlă .

Produs dinvată de sticlă Alt produs*

Altă D vs. vata de sticlă

Zona de stocare a materialului izolant (pe un nivel) 378 m2 180 m2 52.4%**

mai puţini m 2

Timpul necesar de transport la locaţia de utilizare 19.38 min 77.54 min 300.1%

Timpul necesar pentru montare 125.02 min 183.49 min 46.8%

Costuri totale pentru personalul de montaj 80.04 m 135.7 m 69.5%

Costuri specifice muncii de montare 0.73 m/m2 1.23 m/m2 68.5%

• Condiţii de referinţă pentru depozitare: Acoperiş ascu ţit 2x6 x10;m2=120 m2, Izolaţie între căpriori , Căpriori laţi de 60 mm, grosimeaizolaţiei 600 mm.

• Condiţii de referinţă pentru montare: Rastel depozitare: 7,5 m 2;role de vată de sticlă 21; alte role 84; timpul pe rolă 1,08 min.;cost/ora de montare, 35€.

* "alt tip" de vată minerală nec ompresibilă .** Din cauza dimensiunii ş i a m2 per rolă : 1,32m2 per alt produs; produs din vată de st iclă = 5,4 m2 per rolă .

Argumentele principale • 1 51

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


151/205

Studiu de comparare a timpilor

URSA a comandat un studiu independent pentru a compara timpulpetrecut pentru izolarea aceleiaşi suprafeţe cu mai multe materiale.

S-au selectat următoarele materiale:

• Rolă din vată de sticlă foarte compresibilă• Rolă din vată de sticlă necompresibilă

• Panou din vată minerală necompresibilă

Pentru a face rezultatele studiului comparabile, au fost selectate douăcase identice din Austria. Amândouă aveau aceea ș i suprafaţă deacoperiş ascuţit (79,6 mp), ceea ce reprezenta ţinta izolării.

Studiul a dovedit avantaje semnificative în materie de timp pentrurolele de vată de sticlă ale URSA, faţă de produsele din vatăminerală necompresibilă.



152/205

Pe durata studiului, au fost necesare278 de minute pentru instalareapanourilor de vată mineralănecompresibilă pe acoperişul ascuţit.

Prin folosirea de role de vată de sticlă

pe aceea ș i suprafaţă de acoperişascuţit, au fost necesare doar 145 deminute . Aceasta demonstrează unavantaj clar al rolelor de vată de sticlăfaţă de panourile de vată mineralănecompresibilă.

Astfel, 48% din economia de timp serealizează prin folosirea rolelor de vată de sticlă, faţă de panourilede vată minerală necompresibilă.

Comparând rolele de vată de sticlă cu rolele de vată mineralănecompresibilă, economia de timp este, de asemenea mare. Suntnecesare cu 67 de minute mai puţin pentru izolarea aceleiaşisuprafeţe cu role de vată de sticlă faţă de rolele de vată mineralănecompresibilă. Aceasta reprezintă o economie de timp de 32%.

Rezultatele studiului

Rolă vată de sticlă Alte role Alte panouri

Timp (min) 145 212 278

% din timp economisitcu vata de sticlă n/a 32 % 48 %

Argumente pr incipale • 15 3

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


153/205

Concluzii

Principalele motive ale acestor avantajesemnificative sunt:

• Rolele din vată de sticlă sunt cu multmai comprimabile decât rolele sau

panourile din vată minerală. Drepturmare, sunt necesare mai puţine rolede vată de sticlă pentru izolareaaceleiaşi suprafeţe. Aceasta înseamnămai puţin materiale de cărat la etajulsuperior. În plus, vata de sticlă este mult maiuşoară.

• Pentru a fi montată corespunzător,vata minerală necompresibilătrebuie să fie măsurată cu precizie înainte de tăiere, necesitând operaţiuni care cer timp.

• Vata de sticlăuşor de ajustat nunecesită multe măsurători şi seeconomiseşte o grămadă de timp.

154 • Ghid de buzunar pentru izolaţie


154/205

Convingeri false privind vata de sticl ă

Foc

1. Vata bazaltică este mai bună pentru c ă nu arde.

fals

• Cu privire la reac ţia la foc , nu exist ă nicio diferen ţă între vata dest iclă şi vata bazalt ică ; niciunul dintre aceste materiale nu estecombustibil (A1).

• Adăugarea de caseraje poate afecta incombustibilitatea ambelormateriale în acelaşi fel.

2. Vata bazaltic ă este mai rezistent ă la foc.

fals

• Rezisten ţa la foc nu este o caracterist ică a materialului, ci aelementului clădirii sau a sistemului de montaj .

• Componentele c lădirii au fost certificate pentru REI30, REI60 ş i

REI90 utilizând nedistinctiv vat ă de stic lă sau vat ă bazaltic ă ,astfel c ă nu exist ă nicio diferen ţă în utilizarea acestor două materiale izolatoare.

Convingeri fa lse pr ivind vata de s t ic l ă • 155

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


155/205


156/205


D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?

Rea cţ ia la foc, rezisten ţa la fo c ş i punctul de topire

Punctul de topire al unui solid este temperatura la care respectivulmaterial trece din stare s olidă în stare lic hidă .

Rea cţ ia la foc este o proprietate a materialelor , si este utilizat ă pentru a descrie modul în care sunt afectate materialele atuncicând sunt expuse la foc.

Rezisten ţa la foc este o caracteristic ă a componentelor c lădirii: clasade incendiu a unei componente a c lădirii (ex. un perete cu montajuscat) nu depinde de tipul de vat ă minerală utilizat ă , ci mai degrabă depinde de numărul de panouri din ghip s ş i de precizia execu ţieiluc rării.

La aplicaţiile principale cu vată de sticlă, rezistenţa la foc este conceptulcheie relevant. Nu există diferenţe semnificative între vata de sticlă şivata bazaltică.

Din punctul de vedere al izolatiei si economisirii de energie, protecţiala foc nu este decisivă.

Componentele clădirii care ut ilizează vat ă minerală au ajuns la

clasif icări REI destul de mari – ex. REI 120 – Aceste valori pot exista atât la vata de st iclă, cât şi la vata bazalt ică .


157/205


Densitate/Greutate

1. Vata bazaltic ă este mai bună pentru c ă este maidens ă .

fals

• Densitatea nu este relevant ă la compararea randamentului

izola ţiei. Valoarea lambda ş i rezisten ţa termic ă sunt parametriirelevan ţi care trebuie s ă fie compara ţi la materialele de izola ţie.

• Greutatea mare nu este sinonim cu randamentul. De fapt,dispozitivele cu tehnologie de nivel înalt sunt din ce în ce maiuş oare (ex. ma ş inile de Formula 1). Vata bazaltic ă are nevoiede aproape de două ori mai mult ă greutate pentru a atingeacela ş i randament al izola ţiei ca vata de stic lă .


158/205


159/205

Densitate/greutate ş i durabilitate

1. Cu cât este mai mare densitatea vatei bazaltice, cuatâ t ţine mai mult.

fals

• Daca montajul materialului se face corespunzător, densitateaşi durabilitatea nu sunt corelate.

• În condiţii normale, atât vata de sticlă câ t ş i cea bazaltică vor dura50 de ani.

Densitate/Greutate + Foc

1. Cu cât este mai mare densitatea la vata bazaltic ă ,cu atât este mai pu ţin combustibilă decât vata desticlă .

fals

• Incombustibilitatea, atât la vata de sticlă cât şi la cea bazaltică,se datoreaza originii lor anorganică.

• Densitatea unui material nu influenţeaz ă combustibilitatea.

160 • Ghid de buzunar pentru izolaţ ie


160/205

Izola ţia termic ă vs. izola ţia fonic ă

1. Izola ţie termic ă ş i izola ţie fonic ă nu pot ficombinate.

fals

• Este posibil ca un material să combine ambele caracteristici, deex.: vata de st iclă este un material izolator care prot ejează defrig şi de căldură , men ţinând în acelaşi timp şi zgomotul ladistan ţă .


D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


161/205

100

0,1

d / N y g

E

2 m /

N M

GW

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

SW EPS

100

10

1

a P k s R

. m / s

2

GW SWDensitate kg/m 3

10 100

Modulul elasticit ăţ ii/ Rezisten ţa la circularea

Vata bazaltic ă este întotdeauna mai rigidă decât vata de stic lă , astfelcă aceasta of eră mai pu ţină amortizare elastic ă . Pentru acela ş i R,este neces ară o densitate mai mare la vata bazaltic ă decât la vata de

stic lă .

2. Vata bazaltic ă prezint ă o izola ţie fonic ă mai bună .

fals

• Pentru acelaşi raport R/rezisten ţă la fluxul de aer, vata bazalt ică

trebuie să aibă o densitate mai mare, deoarece este mai rigidă . Astfel, absorb ţia elast ică este mai mică . Aceasta î nseamnă că trebuie să plă tiţi mai mult pentru acelaşi randament.


Izola ţie termic ă vs. izola ţie acustic ă

rigidit ăţ ii dinamice aerului


162/205

Apă /vapori

1. Vata de stic lă absoarbe mai multă apă decât vatabazaltică .

fals

• Niciunul dintre celedouă materiale nu este hidrofil, astfel că ele

nu absorb apă .

• În plus, vata de st iclă URSA cuprinde anumiţi aditivi care o facsă respingă apa (hidrof ugă) pentru aplicaţiile la care aceast ă caracteristică este necesară (ex. faţade ventilate, ziduri cugoluri etc.).

2. Cu vata de sticlă ave ţi nevoie de o barieră devapori.

fals

• Ambele materiale din vată minerală au acela ş i nivel dedifuziune a vaporilor deapă , reprezentat prin μ.

• Astfel, este nevoie de un strat pentru controlul vaporilor laambele materiale la aplicaţiile unde acest aspect este relevant(înveliş ul clădirilor).

Convingeri false privind vata de sticlă • 163

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


163/205


164/205

Manipularea

1. Vata bazaltic ă este mai bună /mai u ş or de montat.

fals

• Vata de stic lă este foarte u ş or de t ăia t, deoarece nu esteneces ară o mă surare exact ă .

• Vata de stic lă se adapteaza tuturor golurilor ş i suprafe ţelorinegale.

• Vata de stic lă nu se rupe în timpul opera ţiunilor obi ş nuite depe ş antier.

• Vata de stic lă necesit ă mai pu ţin efort pentru a fi carata in santier, la aplica ţia f inală .

• Vata de stic lă produce mai pu ţine de ş euri decât placile din vat ă bazaltic ă în timpul mont ării.

Vat ă de stic lă Vat ă bazaltic ă


D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


165/205

Rezisten ţa la compresiune

1. Vata de stic lă nu este rezistent ă la comprimare.

adevărat, dar irelevant…

• Rezisten ţa la compresiune este complet irelevant ă pentru aplica ţiile

principale ale vatei de sticlă: acoperiş inclinat, pereţi decompartimentare şi pereţi exteriori.

• Dacă doriţi să instalaţi un material cu o rezistenţă excepţională lacompresiune, polistirenul extrudat de la URSA reprezintă alegereaideală.

166 • Ghid de buzunar pen t ru izo la ţ i e


166/205

Energie/mediu

1. Emisiile de CO2 ş i consumul de energie pentrufabricarea vatei de sticlă sunt prea mari.

fals

• Dacă analizaţi o unitate funcţională (definită ca un metru pă tratde o anumită rezistenţă termică) în Analiza Ciclului de Viata,separe că vata de stic lă are un raport favorabil în ceea ce priveşt eimpactul asupra mediului.

• În general, cu vata de stic lă se economise şt e mai multă energiedecât este neces ară pentru a o fabrica (243x).*

• Pentru a compara randamentul şi impactul asupra mediului, artrebui să fie considerată unitatea funcţională . Comparaţiile pekg nu sunt nici corecte, nici oficiale.

Eco-echilibrul URSA: CO2

* Studiul Forschungszentrum Karlsruhe: Analiza izolatiei din vata de sticla intr-un acoperis inclinat, dinpunctul de vedere al Ciclului de Viata, manipularii si montajului.

-1 = +121 Echilibrul mediului Emisii de CO2

Convingeri false privind vata de sticlă • 167

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?


167/205

Energie/mediu

2. Vata bazalt ică este mai „ecologică” deoarece estefabricat ă din bazalt.

fals

• Ş i vata de st iclă este o vat ă minerală a cărei materie primă estebioxidul de siliciu şi , de aceea, este nat urală şi provine din celmai abundent material de pe P ămân t.

Calitatea aerului din interior

1. Vata bazaltic ă este mai bună în materie de

f ormaldehidă dec â t vata de stic lă . fals

• Unele familii de produse ale ambelor materiale din vat ăminerală utilizeaz ă formaldehida, îns ă emisiile acesteia s-audovedit a fi minime, neafect ând calitatea aerului din interior înmod negativ.


Sursa: Fi ş e tehnice URSA..


168/205

S ănă tate

Directiva E uropeană 97/69/CE clasific ă vatele mineral e biosolubileca f iind ne can cerigen e.

IARC nu co nsider ă ca vatele mineral e biosolubile su nt ca ncerigen e.

Natura biosolubil ă este exprimat ă cu marca î nreg istrat ă EUCEB.

Izola ţia cu vat ă minerală respect ă de as emene a ş i Nota Q di n Directiva priv ind substa nţele periculoase -› neca ncerigenă .

Ambele vate minerale cad sub incidenţa aceleiaşi directive.Vatele minerale biosolubile nu sunt cancerigene.

Con v inger i fa lse pr iv ind vata de s t ic l ă • 169

D e

c e v a

t ă d e s

t i c

l ă ?

1. Vata bazaltic ă este “mai s ănă toas ă ” deoarecenu produce ca ncer.

fals

• Ambele vate mineral e cad sub incide nţa aceleia ş i directive ş i su ntdeclarate ca nef iind periculoase pe ntru s ănă tate (ne can cerigene ),acestea f iind biosolubile.

EUROPEAN CERTIFICATION BOARD

FOR MINERAL WOOL PRODUCTS


169/205



170/205

, ,

• Faţă de alte materiale concurente, vata de sticlă vă permsă reduceţi timpul de montare cu aproximativ 40%.


171/205

Ştiaţi că...?


172/205

Cuprins

4.1 Obiective de studiu

4.2 Propunerea valorică a URSA pentru polistirenulextrudat4.3 Argumentele principale4.4 Aplicaţii4.5 Convingeri false privind polistirenul extrudat

D e c e

X P S ?


173/205

Obiective de studiu

Ce ar trebui să ştiţi după această parte?

• Propunerea valorică a URSA pentru polistiren extrudat.

• Cele trei argumente principale pe care se bazează propunereavalorică.

• Utilizarea ideală a polistirenului extrudat la acoperişurile plateinversate şi la fundaţii (perimetru).

• Cele mai comune “Convingeri false“ despre polistirenul extrudat.



174/205

De ce ar trebui să alegempolistirenul extrudat pentruizolaţie?

Propunerea valorică pentru polistirenulextrudat

Propunerea valorică pentru polistirenul extrudat • 1 75

D e c e

X P S ?


175/205


176/205

De ce să alegem polistirenul extrudat?

Structura polistirenului extrudat

Polistiren extrudat 100% celule închise

Caracteristicile polistirenului extrudat

• I Izolaţie termică foarte bună• Rezistenţă foarte mare la penetrarea umezelii

• Permeabilitate foarte mică la vapori

• Rezistenţă foarte mare la îngheţ/dezgheţ

• Rezistenţă foarte mare la comprimare

• Uşor de utilizat şi montat

• Randament dovedit pe termen lung

• Rezistent la mucegai şi coroziune

Propunerea valorică pentru polistirenul extrudat • 1 77

D e c e

X P S ?


177/205

...Polistiren expandat sau PUR (poliuretan)?

EPS (polistiren expandat)

Structura polistirenului expandat cu celule închise cu aer înăuntru

• Izolaţie bună la căldură

• Rezistenţă bună


PUR (poliuretan)

PUR >90%Structură cu celule închise

• Izolaţie foarte bună la căldură

• Rezistent la mucegai şi coroziune




178/205

Principalele avantaje ale polistirenului extrudat (XPS)

XPSprezintă o

rezistenţă deneegalat lacomprimare

XPS oferă cel mai mare randament pentru

absorbţia apei şi la îngheţ/dezgheţ*

XPSprezintă excelente

caracteristici privind izolaţia termică

TERMIC APĂ

MECANIC

Principalele avantaje ale XPS vs. materialele izolatoare uzuale

Propunerea valorică pentru polistirenul extrudat • 179

D e c e

X P S ?

* Notă de subsol: dintre materialele utilizate în mod obişnuit la izolaţie..


179/205


180/205

Rezistenţa la compresiune

Rezisten ţa la compresiune exprimă capacitatea polistirenuluiextrudat de a rezista la încărcări pe termen scurt, cu odeformare 10%.

• Deformarea î nseamnă reducerea grosimii produsului

• Această capacitate este exprimat ă în kpa.

• 1 kpa = 0.01 kg/cm2 = 100 kg/m2

CS (10/Y)

URSA XPS NW 250

URSA XPS HR 300

URSA XPS N III 300

URSA XPS NV 500

URSA XPS NVII 700

Polistirenul extrudat URSA are suficienta de rezistent lacompresiune pentru a permite cu usurinta preluarea de incarcaride mai multe tone/m².

Polistirenul extrudat prezintă un comportament plastic la suprafeţeinegale sau neomogene. Nu are tendin ţe de a se sparge.

Î ncărcările locale sunt astfel absorbite prin def ormări locale.

Argumentele principale • 1 81

D e c e

X P S ?

Sursa: Fiş e tehnice URSA..


181/205

Compara ţie între rezisten ţele la compresiune alematerialelor

Rezistenţa la compresiune a unui material (max.) În kpa

Polistiren extrudat URSA XPS 700 Polistiren expandat (hidrofobizat) 350

PUR (poliuretan) 175 Polistiren expandat 190 Vata minerala 120 Spumă de sticlă 1200

Dintre materialele folosite în mod uzual la izolaţie, polistirenulextrudat prezintă cea mai mare rezistenţă la compresiune.

182 • G hid de buzunar pen t ru izo la ţi e

Sursa : f işele t ehnice de la producători ..


182/205


183/205

Apă & îngheţ/dezgheţ. Umezeala la clădiri vs.randamentul izolaţiei

Umezeala la clădiri : Părţi ale clădirii pot fi supuse umezelii provenitede la precipitaţii, absorbţia apei din sol sau scurgeri. Mai mult chiar,toate materialele vin în contact cu vaporii de apă din aer şi absorb oanumită cantitate de apă. Pe durata existenţei clădirii, construcţia maieste supusă şi unor mari cantităţi de apă, cunoscută sub denumirea

de umezeala clădirii.

Umezeala reprezintă inamicul numărul unu al oricărui material izolator. Având Lambda d e 10 până l a 20 de ori mai mare decât majoritateaizolaţiilor, apa poate spori factorul lambda al izolaţiei şi scădearandamentul izolaţiei pe termen lung. Din acest motiv, la anumiteaplicaţii, este esenţial să alegeţi un material izolator rezistent laumezeală.

Cu cât absorbţia umezelii este mai mică, cu atât randamentulizolaţiei este mai puţin degradat.



184/205

Impermeabilitatea şi polistirenul extrudat

Impermeabilitatea: Factor critic care afect ează randamentul pe termenlung, care reprezint ă capacitatea materialului izolator de a rezistainfiltraţiilor umiditatii.

Structura cu celule inchise şi lipsa de goluri din polistirenulextrudat ajută spuma să reziste mai mult la patrunderea umiditatii,mult mai bine ca la alte tipuri de materiale izolatoare.

Argumentele pr incipale • 1 85

D e c e

X P S ?


185/205

Absorbţia apei I/II

Absorbţia apei WL(T) prin imersiune: Capacitatea polistirenului extrudatde a fi în contact direct şi pe termen lung cu apa, păstrându-şi în acelaşitimp şi proprietăţile izolatoare. Acest indicator arată % de apă absorbitădupă 28 de zile.

URSA XPS NW WL(T)0,7

URSA XPS NIII WL(T)0,7

URSA XPS NV WL(T)0,7

URSA XPS NVII WL(T)0,7

URSA XPS HR WL(T)0,7

Testul prin imersiune: Polistirenul extrudat este testat în baie de apăla 23°C. Durata testului este de 28 de zile. Polistirenul extrudat nu vaabsorbi mai mult de 0,7 Vol.-% de apă. Declaraţia CE pentruabsorbţia apei prin imersiune, conform EN 13164 este de WL(T)0,7.


Sursa: fişele tehnice ale URSA..


186/205

Polistiren extrudat vs. polistiren expandat: impactulabsorbţiei de apă asupra conductivităţii termice

0.044

0.043

0.042

0.041

0.040

0.0390.038

0.037

0.036

0.035

0.034

0.033

0.032

0.0310.030

C o n

d u c t

i v i t a t e t e r m

i c ă ( W / m K )

0.0% 1.0% 2.0% 3.0% 4.0%

Absorbţia apei (%)

maxabsorbţie apă XPS

maxabsorbţie apă

absorbţie E PSh

Absorbţia apei

EPS

EPS EPSh XPS

Argumentele pr inc ipale • 187

D e c e

X P S ?

ISO 10456 Materiale şi produse pentru construcţii — proprietăţi higrotermice — valori şi proceduride proiectare declarate şi valori termice pentru proiectare


187/205

Absorb ţia apei la diferite materiale

Absorb ţia apei pt. fiecare material (val. max) in %

Polistiren extrudat URSA XPS 0,7

Polistiren expandat hidrofobic EPSh 2

PUR (poliuretan) 2-3 Polistiren expandat EPS 3-5

Spumă de sticlă 0

Cu un coeficient de absorb ţie a apei mai mic de 0,7%,polistirenul extrudat of eră cea mai bună valoare dintrematerialele izolatoare uzuale.


Sursa: fi ş ele tehnice ale produc ă torilor..


188/205


189/205

Absorb ţia apei prin difuziune, la diferite materiale

Absorbtia apei prin difuzie, la diferite materiale (val. max.) in %

Polistiren extrudat URSA XPS


190/205

Transmisia vaporilor de apă

Transmisia vaporilor deapă /permeabilitatea: Coeficientulμ descrierezistenţa materialului la transmisia vaporilor deapă .

• Este raportata la un strat de aer cu aceea ş i grosime;µaer = 1.

• Cu cât mai mică este valoarea, cu atât mai deschis la vaporieste materialul.

Polistirenul extrudat prezintă o rezistenţă mare la transmisiavaporilor. La aplicaţiile din domeniul construcţiilor nu este nevoiede o barieră de vapori.

Transmisia vaporilor de apă in functie de materiale (val. max.) Înμ URSA XPS 80-250

PUR (poliuretan) 30-100

Polistiren expandat EPS 20-100Spumă de sticlă -

Argumentele principale • 191

D e c e

X P S ?

Sursa: fişele tehnice ale producă torilor..


191/205

Polistirenul extrudat ş i ciclurile de îngheţ/dezghe ţ

Îngheţ/dezghe ţ (FT): Descrie durabilitatea polistirenului extrudatsupus la condiţii meteorologice extreme.

• Îngheţ/dezghe ţ înseamnă îngheţarea şi apoi dezghe ţareamaterialului (dinapă în ghea ţă şi apoi din nou în gheaţă) .

• Polistirenul extrudat ajunge la nivelul 2, ceea ce înseamnă oreducere a rezisten ţei la comprimare < 10% ş i o creşt ere aabsorb ţiei de apă < 1% după 300 de cicluri de îngheţ/dezghe ţ.

URSA XPS NIII FT2

URSA XPS NV FT2

URSA XPS NVII FT2

URSA XPS HR FT2

URSA XPS este rezistent la temperatură ş i îş i pă streaz ă forma. Acesta va funcţiona în gama de temperat ură de la –50 °C la+75 °C.

192 • Ghid de buzunar pentru izolaţ ie

Sursa: fişele tehnice ale URSA..


192/205

Impactul îngheţului/dezgheţului în mat

Ghid de Buzunar Pentru Izolatii

Text of Ghid de Buzunar Pentru Izolatii

CONSTRUCTIISILUCRARIPUBLICEXI IZOLATII TERMICE SI

Catalog Izolatii Termice

Catalog Thic Izolatii Termice

Ghid de buzunar- Culturi si politici OMG

58160079 Traumatologie de Buzunar

Izolatii Fonice Si Termice Avantajoase

Curs Izolatii Termice II Armacell

IZOLATII TERMICE

Curs Izolatii Termice

PRImus AdeTerm Adeziv pentru izolatii termice …...PRImus AdeTerm Adeziv pentru izolatii termice pentru liPire

ghid de buzunar

Traumatologie de Buzunar

Elemente de Izolatii

Ghid de buzunar Assessment inițial - Caritas Romania · 2018. 6. 25. · Ghid de buzunar Assessment inițial Confederația Caritas România. Cuprins 1) Ce este assessmentul?

Manual Calculator de Buzunar

Calcul Izolatii Termice Norme

Ghid de Buzunar Pentru Izolatie

Catalog Izolatii Tehnice 2010 0

Norme Deviz Iz - Lucrari de Izolatii

00000Curs izolatii termice

Izolatii Schneider (1)

REFERAT IZOLATII

Radioreceptoare de Buzunar

Catalog Izolatii IPCT

EPOS 3 · Acest ghid de buzunar oferă recomandări diagnostice şi terapeutice bazate pe dovezi. Lucrarea în extenso, pe care este bazat şi acest ghid, este menită să ... Antibioterapie

GHID DE BUZUNAR - gs1.ro · PDF fileGhidul este un instrument util pentru: ... Utilizarea culorilor obþinute din amestec pentru tipã-rirea barelor poate antrena dificultãþi la

idei de buzunar

Filehost_radioreceptoare de Buzunar

Ghid de buzunar Assessment inițialcaritasromania.ro/wp-content/uploads/2018/06/Pocket...aplicarea unui chestionar standardizat. În comunități mai mici, este posibil să se facă

indicator norme izolatii

Documents

Ghid de Buzunar Pentru Izolatii

Text of Ghid de Buzunar Pentru Izolatii