31
Investeşte în oameni! proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor Domeniul major de intervenţie 3.2: Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii Titlul proiectului: „Întreprinderile româneşti în contextul schimbării” Program de Formare, Consultanţă şi Asistenţă a întreprinderilor pentru promovarea adaptabilităţii şi introducerea de noi soluţii organizatorice (FCA) GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

  • Upload
    others

  • View
    5

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

Investeşte în oameni!proiect cofi nanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin:

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

Domeniul major de intervenţie 3.2: Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţiiTitlul proiectului: „Întreprinderile româneşti în contextul schimbării”

Program de Formare, Consultanţă şi Asistenţă a întreprinderilor pentru promovarea adaptabilităţii şi introducerea de noi soluţii organizatorice (FCA)

GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL

PROTECŢIEI MEDIULUI

Page 2: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

PRIVEŞTE CU ATENŢIE LA AFACEREA TA!

PRIVEŞTE CU ATENŢIE LA OAMENII VALOROŞI!

INVESTEŞTE ÎN EI!

Material tipărit în cadrul proiectului „Întreprinderile româneşti în contextul schimbării”- Program de Formare, Consultanţă şi Asistenţă a întreprinderilor pentru promovarea adaptabilităţii şi introducerea de noi soluţii organizatorice (FCA) - POSDRU/81/3.2./S/55465Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: www.asistentaafaceri.ro

Page 3: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

1

Dezvoltare durabilă„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”.

Dezvoltarea durabilă permite concilierea între progresul economic şi social fără a afecta echilibrul natural al planetei.

Conceptul de dezvoltare durabilă a apărut ca o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi caută în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător.

În prezent, conceptul s-a extins, cel puţin la nivel declarativ, asupra calităţii vieţii prin repartiza-rea bogăţiei între ţările dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, asigurarea unui trai decent populaţiei în pericol din anumite zone, acolo unde planeta pare deja sufocată de exploatarea excesivă a resurselor naturale, dar mai ales care este calea să se lase moştenire o planetă sănătoasă generaţiilor viitoare.

Obiectivele Strategiei pentru pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene

o Limitarea schimbărilor climatice şi a costurilor efectelor sale negative pentru societate şi mediu;

o Transformarea sistemului de transport astfel încât să asigure nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, minimizând impacturile sale nedorite asupra economiei, societăţii şi mediului;

o Promovarea modelelor de producţie şi consum durabile;

o Ameliorarea managementului şi evitarea supraexploatării resurselor naturale, punând accent pe valoarea serviciilor ecosistemelor;

o Promovarea unei bune sănătăţi publice în mod echitabil şi îmbunătăţirea protecţiei împo-triva pericolelor asupra sănătăţii;

o Dezvoltarea unei societăţi a includerii sociale prin promovarea solidarităţii între şi în cadrul generaţiilor, asigurarea securităţii şi ameliorarea calităţii vieţii cetăţenilor ca o precondiţie pentru păstrarea bunăstării individuale;

o Promovarea dezvoltării durabile pe scară largă; asigurarea că politicile interne şi externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă şi angajamentele internaţionale ale acesteia.

Page 4: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

2

Concepte şi principii de Dezvoltare Durabilă şi de drept internaţional al mediului

Evaluările periodice ale Conferinţei de la Rio (+5, +10, +20)

Teoria dezvoltării durabile este relativ nouă şi se află în curs de formare. Conceptul de dezvol-tare durabilă s-a conturat într-un moment în care subiectul mediului se afla în prim planul dezbaterilor politice.

Comunitatea internaţională a hotărât să trateze problemele mediului prin măsuri colective la nivel global, pe care a căutat să le definească şi să le aplice prin intermediul unui cadru internaţional adecvat.

Comunitatea internaţională s-a reunit pentru prima dată în 1972 la Conferinţa de la Stockholm privind Mediul Uman (Stockholm Conference on Human Environment) pentru a dezbate problema mediului global şi a necesităţilor de dezvoltare.

În urma conferinţei au rezultat:

o Declaraţia de la Stockholm, conţinând 26 de principii;

o Planul de Acţiune pentru Mediul Uman, cu trei componente:

programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);

activităţile pentru managementul mediului;

măsurile de sprijin;

o Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environment Programme – UNEP) al cărui Consiliu de Conducere şi Secretariat au fost înfiinţate în decembrie 1972 de Adunarea Generală ONU;

o Fondul voluntar pentru Mediu (Voluntary Environment Found) înfiinţat în ianuarie 1973, în conformitate cu procedurile financiare ONU.

Toate acestea sunt considerate a fi piatra de temelie a primului cadru internaţional pentru tra-tarea problemelor mediului.

De la înfiinţarea sa, în baza recomandărilor Conferinţei de la Stockholm, UNEP a desfăşurat o serie de activităţi pentru a-şi manifesta, în cadrul sistemului ONU, rolul său de catalizator şi coordonator în domeniul mediului.

Page 5: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

3

Activităţile programului pot fi clasificate în două mari grupe:

o orientate pe probleme sectoriale ale factorilor de mediu: poluarea apelor, a aerului şi a solurilor (în special degradarea terenurilor);

o orientate pe probleme globale: ploi acide, epuizarea stratului de ozon, schimbările climatice, defrişarea şi deşertificarea, conservarea biodiversităţii, traficul internaţional de produse şi deşeuri toxice şi periculoase, protejarea mediului în perioadele de conflict armat.

Problemele globale ale mediului au început să devină predominante şi au creat necesitatea ini-ţierii unor acţiuni suplimentare pentru creşterea conştientizării publice, care să determine comunitatea internaţională să ia în timp util măsuri funcţionale, atât pe plan internaţional cât şi naţional.

Declaraţia de la Stockholm, Principiul 13

“Pentru a realiza un management mai raţional al resurselor, care să conducă astfel la îmbunătăţirea mediului, Statele trebuie să adopte o abordare integrată şi coordonată a planurilor lor de dezvoltare, pentru a asigura că dezvoltarea lor este compatibilă cu necesitatea de a proteja şi îmbunătăţi mediul în beneficiul propriei populaţii.”

Necesitatea reorientării eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a concretizat după unsprezece ani de la Conferinţa de la Stockholm, respectiv în 1983, când Naţiunile Unite au înfiinţat Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (World Commission on Environment and Develop-ment – WCED) cunoscută sub denumirea de Comisia Brundtland.

Această comisie a elaborat şi publicat în 1987 documentul „Viitorul nostru comun” (Raportul Brundtland), prin care s-a formulat cadrul care avea să stea la baza celor 40 de capitole ale Agendei 21 şi a celor 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio şi care a definit dezvoltarea durabilă ca fiind „dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”.

În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea (United Nations Conference on Environment and Development – UNCED) denumită şi „Conferinţa de la Rio”, la care s-au reunit 120 de conducători ai statelor lumii.

Cu această ocazie, pe plan internaţional, a fost recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa, în continuă creş-tere, a dreptului internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile.

Page 6: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

4

În urma conferinţei au rezultat:

o Declaraţia de la Rio, conţinând 27 de principii;

o Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere din secolul al XXI-lea, concretizat în 40 de capitole destinate unor domenii de programe specifice, structurate în termenii:

bazei de acţiune;

obiectivelor de realizat;

activităţilor care trebuie efectuate;

modalităţilor de implementare.

o Statement of Principles on Forests („Declaraţia principiilor privind pădurile”) – un document fără putere obligatorie, care conţine principiile pentru managementul conser-vării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri;

o Organizarea instituţională a Comisiei pentru Dezvoltarea Durabilă (CSD);

o Mecanismul de finanţare pentru implementarea Agendei 21.

Summitul de la Rio a adus cu fermitate pe arena publică problemele de protecţie a mediului şi de dezvoltare. Alături de Agenda 21 şi Declaraţia de la Rio, s-a ajuns la un acord cu privire la două convenţii obligatorii:

o Convenţia privind Diversitatea Biologică (Convention on Biological Diversity CBD) şi

o Convenţia cadru privind Schimbările Climatice.

RIO+5 (1997) Evaluarea progresului realizat la cinci ani de la Conferinţa de la Rio (New York, 1997)

a evidenţiat o serie de deficienţe, legate în particular de echitatea socială şi sărăcie.

Page 7: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

5

Aceste aspecte au fost evidenţiate prin:

o reducerea asistenţei oficiale acordate pentru dezvoltare şi creşterea datoriilor internaţionale;

o eşecul îmbunătăţirii: transferului de tehnologie, construcţiei capacităţilor pentru partici-pare şi dezvoltare;

o eşecul coordonării instituţionale şi

o incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de producţie şi de consum.

RIO+10 (2002) Summitul de la Johannesburg a făcut apel la ratificarea, întărirea şi implementarea mai fermă a acordurilor şi convenţiilor internaţionale privind mediul şi dezvoltarea.

Summitul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (World Summit on Sustainable Development – WSSD), care a avut loc la Johannesburg în perioada 26 august – 6 septembrie 2002, a reunit 104 conducători ai statelor lumii şi a avut ca principlale rezultate:

o Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă şi

o Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă (JPOI).

Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabilă ca fiind un element central al agen-dei internaţionale şi a dat un nou impuls pentru aplicarea practică a măsurilor globale de luptă împotriva sărăciei şi pentru protecţia mediului.

În acest sens, eforturile trebuie axate pe:

o eradicarea sărăciei ;

o modificarea modelelor de producţie şi consum;

o protejarea sănătăţii şi

o protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea econo-mică şi socială.

Page 8: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

6

RIO+20 (2012) - Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă – UNCSD

Obiectivul conferinţei este de a asigura un angajament politic reînnoit pentru dezvoltarea durabilă, evaluarea progreselor realizate până în prezent şi lacunele în punerea în aplicare a rezultatelor principalelor summituri privind dezvoltarea durabilă, precum şi abordarea provo-cărilor noi şi emergente. În acest scop, accentul se pune pe două teme majore:

o Economia verde, în contextul dezvoltării durabile şi al eradicării sărăciei (trebuie avut în vedere legăturile cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – Millenium Development Goals, MDGs) şi

o Cadrul instituţional pentru dezvoltare durabilă.

Rezultatele negocierilor de la CSD19 – în special cele privind SCP (consumul şi producţia dura-bile) – sunt de o importanţă majoră pentru conturarea angajamentelor politice ce se vor decide în cadrul UNCSD (Rio+ 20).

Toate aceste conferinţe mondiale au influenţat evoluţia dreptului internaţional al mediului.

De asemenea, în dreptul internaţional al mediului s-a cristalizat un număr de principii funda-mentale pentru protecţia mediului.

Fiind un domeniu relativ nou şi în formare, dreptul şi politica internaţională în domeniul protecţiei mediului evoluează şi pe baza rezoluţiilor şi declaraţiilor unor organizaţii internaţionale, cum sunt UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu), Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau Agenţia Interna-ţională a Energiei Atomice, care au jucat un rol important în cristalizarea principiilor internaţionale pentru protecţia mediului, deşi de multe ori aceste principii nu sunt obligatorii.

Prin repetare şi practică statală, care vizează încorporarea acestor principii în sistemele legale naţionale, acestea pot deveni obligatorii.

Deşi în prezent statele lumii au abordări diferite faţă de aceste principii, respectiv le consideră a fi principii de drept internaţional în formare sau le recunosc ca fiind principii de drept internaţional, ele stau la baza dezbaterilor actuale pentru luarea deciziilor politice privind protecţia mediului la nivel internaţional, şi capătă o importanţă din ce în ce mai mare pentru problemele legate de comerţ şi mediu.

Page 9: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

7

EMAS - Sistemul comunitar de management de mediu şi audit

Instrument pentru Îmbunătăţirea Performanţei de Mediu şi de Afaceri

EMAS este instrumentul european de management de mediu conceput pentru a sprijini organiza-ţiile în îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu integrând conceptul dezvoltării durabile.

Scopul EMAS

EMAS – etalon al performanţei de mediu

În contextul Consumului şi Producţiei Durabile, a Planului de acţiune pentru Politica Industrială Durabilă al UE, EMAS reprezintă un model (pentru organizaţii) care conduce la optimizarea proce-selor de producţie, reducerea impactului asupra mediului şi utilizarea eficientă a resurselor.

Regulamentul EMAS III

• Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor 2001/681/CE si 2006/193/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L342, 22.12.2009

• Decizia Comisiei 2011/832/UE privind un ghid pentru înregistrarea colectivă la nivelul UE, înregis-trarea organizaţiilor din ţări terţe şi înregistrarea globală în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară a organiza-ţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS)

În luna decembrie 2009 a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei, denumit Regulamentul EMAS III, care a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L342 din 22.12.2009.

Organizaţiile care doresc să se înregistreze EMAS, precum şi acelea care doresc să îşi reînnoiască înre-gistrarea EMAS, trebuie să se conformeze cu cerinţele noului Regulament EMAS III.

Page 10: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

8

Principalul element de noutate al Regulamentului EMAS III este:

Obligativitatea organizaţiilor să realizeze raportarea performanţei de mediu în baza unui set de indicatori care vizează performanţa obţinută în următoarele domenii de mediu (Anexa IV din Regulamentul EMAS III):

• eficienţă energetică;

• eficienţa materialelor;

• apă;

• deşeuri;

• biodiversitate;

• emisii.

Cine se poate înregistra EMAS ?

EMAS – permite participarea VOLUNTARĂ a organizaţiilor din toate sectoarele de activitate, publice sau private, care doresc să îşi îmbunătăţească continuu performanţa de mediu.

Elementele principale ale EMAS – Performanţă – Credibilitate – Transparenţă

Abordarea credibilă şi riguroasă a îmbunătăţirii performanţei de mediu se realizează prin îndeplinirea următoarelor cerinţe ale EMAS:

• efectuarea analizei de mediu – analiza iniţială completă a problemelor de mediu cauzate de acti-vităţile unei organizaţii;

• implementarea unui sistem de management de mediu operaţional conform cerinţelor standardu-lui ISO/EN 14001:2004;

• evaluarea sistematică, obiectivă şi periodică a performanţei sistemului de management de mediu;

• conformarea cu cerinţele legale privind protecţia mediului;

• implicarea activă a angajaţilor din cadrul organizaţiei;

• întocmirea declaraţiei de mediu şi validarea de către un verificator de mediu acreditat/autorizat a informaţiilor din declaraţia de mediu;

• furnizarea de informaţii privind performanţa de mediu publicului şi altor părţi interesate, prin publicarea declaraţiei de mediu.

Page 11: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

9

Avantajele înregistrării EMAS

Înregistrarea EMAS conduce la:

• îmbunătăţirea imaginii şi sporirea credibilităţii publice în faţa clienţilor, partenerilor, investitorilor şi comunităţii locale;

• crearea avantajului competiţional pe piaţa naţională şi europeană prin îmbunătăţirea performan-ţei de mediu şi de afaceri;

• noi oportunităţi de afaceri pe pieţele unde procesele ecologice de producţie sunt importante;

• din punct de vedere economic, EMAS înseamnă: economii de resurse şi costuri mai mici, prin urmare, reducerea poverii financiare cauzate de strategii de management reactive, cum ar fi reme-diere, plata de penalităţi pentru încălcarea legislaţiei.

În plus faţă de cerinţele standardului ISO 14001, EMAS accentuează respectarea cerinţelor privind:

• conformarea cu legislaţia privind protecţia mediului;

• îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu;

• comunicarea externă, prin punerea la dispoziţia publicului a declaraţiei de mediu;

• implicarea angajaţilor.

Acordarea înregistrării EMAS în România

Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Direcţia Controlul Poluării şi Evaluare Impact (tel/fax: 021-316.04.21) este organismul competent responsabil pentru înregistrarea în EMAS a organizaţiilor situate pe teritoriul României, precum şi pentru înregistrarea în EMAS a organizaţiilor situate pe teritoriul celor-lalte state membre ale Uniunii Europene care solicită înregistrarea în EMAS conform prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulament.

Procedura de înregistrare în EMAS este aprobată prin ORDINUL nr. 2086 din 17 august 2011, publicat la secţiunea legislaţie.

Page 12: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

10

Dezvoltarea durabilă din perspectiva politicilor UE încorporează aspecte ale dezvoltării mediului de afaceri cum ar fi :

Iniţiativa privind pieţele-pilot

Iniţiativa UE privind pieţele-pilot vizează şase sectoare:

• E-sănătatea

• Textilele de protecţie

• Construcţiile durabile

• Reciclarea

• Produsele ecologice

• Energiile din surse regenerabile

Aceste pieţe sunt sprijinite prin acţiuni menite să elimine obstacolele aflate în calea produselor şi serviciilor. Acţiunile respective urmăresc:

• ameliorarea legislaţiei pentru a accelera inovarea

• încurajarea achiziţiilor publice, a standardizării, etichetării şi certificării.

Ciclul de viaţă al produselor

Abordarea axată pe ciclul de viaţă al produselor presupune minimizarea impactului pe care acestea îl generează asupra mediului - începând cu extracţia materiilor prime, producţia, folosirea, refolosirea, transportul şi reciclarea produselor şi terminând cu eliminarea deşeurilor.

Politica integrată a produselor încurajează întreprinderile să proiecteze produsele ţinând cont de impac-tul acestora asupra mediului şi având permanent în vedere întregul ciclu de viaţă, de la fabricare până la eliminarea sub formă de deşeuri.

Responsabilitatea socială

Page 13: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

11

Responsabilitatea faţă de mediuPoate fi o afacere profitabilă şi cât mai “verde”?

Conceptul de responsabilitate socială presupune că întreprinderile introduc în strategiile şi opera-ţiunile pe care le derulează elemente care ţin de etică, de protecţia mediului şi de protecţia socială. Concret, întreprinderile pot:

• să analizeze impactul social şi de mediu pe care îl au asupra personalului, clienţilor şi partenerilor de afaceri

• să-şi motiveze angajaţii, oferindu-le oportunităţi de formare şi dezvoltare

• să angajeze persoane cu handicap

• să acorde o mai mare atenţie resurselor naturale folosite în operaţiunile lor

• să aplice anumite criterii în luarea deciziilor privind investiţiile şi lanţul de aprovizionare

• să asigure transparenţa cu privire la activităţile lor în relaţia cu părţile interesate.

Operatorii economici care operează pe teritoriul UE şi în special organizaţiile româneşti trebuie să-şi schimbe mentalitatea/abordarea în privinţa afacerilor şi să conştientizeze că orice activitate economică are impact mai mic sau mai mare, direct sau indirect, asupra mediului.

Responsabilitatea faţă de mediu presupune, în primul rând, analiza impactului pe care propriile afaceri îl au asupra mediului şi implementarea acelor soluţii – costisitoare, da, în prima fază, dar cu beneficii pe măsura, în timp – care să contribuie la reducerea acestuia.

O companie responsabilă faţă de mediu are o strategie coerentă, pe termen lung, în care sunt sta-bilite obiective clare şi măsurabile, cu termene exacte, pentru atingerea unor indicatori de mediu superiori, care să contribuie la scăderea impactului asupra mediului şi la refacerea zonelor afectate de operaţiunile specifice companiei respective.

O companie responsabilă faţă de mediu se implică în parteneriate pe termen lung şi în proiecte durabile, cu impact în timp, care să aducă beneficii reale, nu doar de moment, pentru mediu şi comunităţile în care acţionează.

Se implică în educarea propriilor angajaţi şi a publicurilor ţintă în ceea ce priveşte problemele de mediu, sprijină acţiunile societăţii civile şi ale partenerilor sociali şi comunică rezultatele concrete ale acestor acţiuni, în mod constant şi transparent.

Page 14: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

12

• Primul instrument de evaluare a gradului de responsabilitate faţă de mediu din România a fost lansat sub denumirea Green Business Index (GBI) de către Asociaţia Green Revolution şi a fost creat cu scopul de a ajuta companiile autohtone să se alinieze normelor comunitare de responsabilitate socială (CSR).

În funcţie de cele două mari sectoare ale economiei româneşti: industrie/producţie şi servicii/comert, GBI evaluează responsabilitatea faţă de mediu a companiilor pe următoarele domenii de analiză:

dezvoltare sustenabilă

impact asupra mediului

transport sustenabil

utilizarea resurselor

starea clădirilor

achiziţii verzi

managementul deşeurilor

Dezvoltarea sustenabilă a unei companii implică adoptarea de strategii de afaceri care înde-plinesc obiectivele acesteia şi cerinţele acţionarilor, dar simultan protejează, conservă, amelio-rează resursele umane şi naturale care vor fi necesare generaţiilor viitoare.

Pentru implementarea cu succes a unei strategii de dezvoltare durabilă este necesar un sistem de management de mediu, integrat în structura organizatorică.

Dezvoltarea sustenabilă implică, pe cât posibil, sprijinirea economiei locale/zonale prin căuta-rea partenerilor de afaceri în acelaşi areal.Este o strategie win – win :

- se asigură un flux financiar în comunitate ;

- se previne deteriorarea resurselor provenite de la mare depărtare şi se scade amprenta de car-bon ;

- compania are sprijinul comunităţii şi îşi va putea vinde mai uşor produsele/serviciile;

Page 15: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

13

Transportul sustenabil vizează :

- Modurile de transport

- Parc auto

- Managementul combustibililor

Prin Strategia „Transporturi 2050” Comisia Europeană urmăreşte reducerea cu 60 % a emisiilor de carbon provenite din sectorul transporturilor pentru că aproximativ 30 % din emisiile de gaze cu efect de seră în UE sunt generate de traficul auto al companiilor.

Achiziţii verzi – bunuri şi servicii care reduc exploatarea resurselor naturale, scad cantitatea de deşeuri generate, se bazează pe resurse regenerabile, poluează cât mai puţin, sunt reciclabile şi au o durată lungă de viaţă.

Manualul Comisiei Europene privind achiziţiile publice ecologice din 2011 prevede, de exemplu, pentru achiziţia de bunuri :

Impactul materialelor din care este fabricat produsul asupra mediului

Utilizarea de materii prime regenerabile în fabricarea produsului

Consumul de apă şi energie al produsului pe parcursul utilizării

Durabilitatea produsului

Posibilităţi de reciclare a produsului după scoaterea din uz

Ambalarea şi transportul produsului

Achizitiile publice ecologice pot include clădiri şi echipa-mente eficiente energetic, hârtie reciclată, echipamente uşor de reciclat, mijloace de transport nepoluante, ali-mente ecologice pentru cantine, energie electrică din surse regenerabile, sisteme de răcire şi încălzire ecologice etc.

Page 16: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

14

Practici, procese şi politici pentru cultivarea, susţinerea responsabilităţii faţă de mediu

Plan de management al mobilităţii în companie

Înnoirea periodică a flotei de maşini pe criterii ecologice

Criterii de eficienţă a mijloacelor de transport în caietele de sarcini când se achiziţionează furnizorii

Mijloace de transport cu combustibili alternativi sau mijloace de transport cu reducerea emisiilor poluante : Euro 4, Euro 5

Transport alternativ pentru angajaţi, de exemplu biciclete

Diminuarea călătoriilor de afaceri prin folosirea mijloacelor de comunicare la distanţă : videoconferinţe şi teleconferinţe

Utilizarea telecommuting-ului şi a programului flexibil pentru angajaţi, când este posibil

Cursuri de eco-driving

Încurajarea angajaţilor prin diverse modalităţi de a reduce „amprenta de carbon”

Reproiectarea sustenabilă a clădirilor

Alegerea optimă a locaţiei

Folosirea materialelor de construcţie durabile

Iluminat natural folosit la maxim în spaţiile de birouri

Iluminat artificial cu lămpi LED dotate cu senzori de mişcare

Îmbunătăţirea calităţii aerului interior

Eficientizarea energetică

Utilizarea unor surse alternative pentru energia termică : biogaz, biomasă, biocombustibili

Folosirea, dacă domeniul de activitate a companiei o permite, a unor materiale/deşeuri rezultate din procesul de producţie pentru a obţine energie

Managementul apei - reducerea „amprentei de apă” atât în procesul de producţie cât şi în consumul la angajaţi

Page 17: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

15

ContorizareInstalaţii fără pierderi şi fiabileRecirculareColectarea apelor pluvialeEducaţia angajaţilor

Reciclarea şi reutilizarea materialelor

Folosirea hârtiei reciclate

Utilizarea de echipamente IT cât mai noi

Managementul deşeurilorColectarea selectivă a deşeurilorGestiunea deşeurilorEducarea angajaţilor cu privire la reciclarea şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate

prin : traininguri, afişaje, ghiduri de reciclare a deşeurilor, e-mailuri, postere, flyereReducerea stocurilor de deşeuri istoriceCreşterea procentelor de valorificare energetică şi reciclareReamenajarea zonelor de colectare separată a deşeurilor

Clădirile “verzi” - studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers International Romania şi citat într-un articol apărut la data de 22 ianuarie 2013 în revista BIZ

Clădirile „verzi” ar aduce o optimizare a costurilor pentru proprietari şi o economie pănă la 500.000 Euro anual pentru chiriaşi.

Directivele recente ale Uniunii Europeane privind sustenabilitatea şi eficienţa energetică au con-dus la adoptarea la nivel european a unor stimultente locale pentru clădirile verzi. Anul trecut, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a adoptat reducerea până la un minim de 0.25% a taxei pe proprietate pentru companiile care au în portofoliu clădiri aflate în clasa de performanţă energetică A şi care deţin o certificare oficială recunoscută la nivel mondial ca şi certificare „verde”.

În România dezvoltarea durabilă, ca şi politică declarată, formulată cu obiective şi termene de realizare a acestora, apare mai ales la filialele companiilor multinaţionale. Acestea deţin know-how-ul, resursele pentru a implementa strategii de minimizare a impactului operaţiunilor pe care le desfăşoară asupra mediului.

Page 18: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

16

În plus aceste organizaţii au conştientizat că adoptând o atitudine responsabilă faţă de mediu şi promo-vând, făcând vizibile acţiunile lor publicului larg, atrag şi fidelizează clienţi.

Se implică, organizează diferite acţiuni de ecologizare, creare şi întreţinere de spaţii verzi, campanii de responsabilizare a publicului larg privind mediul, sponsorizează evenimente, ONG-uri .

Companiile mari, autohtone precum Albalact, Borsec, Scandia, Boromir consideră responsabilitatea faţă de mediu ca şi componentă a responsabilităţii sociale, şi-au modernizat echipamentele, tehnologiile pentru ca procesele de producţie, distribuţie să afecteze mai puţin mediul şi să utilizeze cât mai eficient resursele.

Responsabilitatea faţă de mediu poate fi o componentă a afacerii doar pentru companiile mari sau cele multinaţionale ? Răspunsul este NU.

• Orice organizaţie care desfăşoară activităţi economice poate şi este datoare să nu neglijeze resursele, mediul.

• Obiectul de activitate al unei firme poate să nu necesite avize/autorizaţii de mediu, dar este recomandat pentru companie să ia în considerare din proprie iniţiativă componentele de resurse utilizate şi mediu în ansamblu.

• Managementul companiilor trebuie să privească analiza activităţilor, operaţiunilor, pro-ceselor, clienţilor din dublă perspectivă : eficientizarea procesului economic, a utilizării resurselor şi minimizarea impactului de mediu.

• În condiţiile derulării unei afaceri mici/mijlocii, în contextul economic şi legislativ din România şi UE, se mai poate discuta de responsabilitatea faţă de mediu ?

DA, dacă se gândeşte şi se implementează o strategie de optimizare/reducere a consu-mului de resurse în ansamblul lor (energie, apă, gaz, combustibil, materie primă) se reali-zează la un anumit nivel şi reducerea impactului de mediu.

Page 19: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

17

Ce materii prime se utilizează ?

Materia primă este prelucrată în totalitate în procesul de producţie ?

Se pot refolosi deşeurile rezultate ?

Care ar fi costurile pentru a achiziţiona materiale/materie primă cu un grad mai mare de reciclabilitate ?

Ce cantitate de energie se consumă direct şi indirect ?

Cum se poate reduce consumul specific de energie pe produs/serviciu/lucrare ?

Care este cantitatea de apă consumată direct şi indirect ?

Care sunt achiziţiile necesare pentru monitorizarea şi reducerea consumurilor de energie, apă şi în cât timp se amortizeză investiţia ?

Care este componenţa şi vechimea flotei de maşini ?

Ce consumuri de combustibil se înregistrează ?

Ce sumă ar fi necesară pentru înlocuirea unor autovehicule, ce finanţări se pot obţine şi care este durata amortizării investiţiei ?

Ce deşeuri rezultă din procesele tehnologice şi activitatea curentă ?

Se realizează o colectare selectivă a acestora ? Este chiar atât de scump un management minimal al deşeurilor ?

Sunt necesare schimbări esenţiale, cu costuri mari în activitate pentru a oferi produse mai bune, mai sigure, cu un grad mai mare de reciclare ?

Angajaţii sunt conştienţi şi implicaţi în reducerea consumurilor şi creşterea calităţii ?

Clienţii ar fi dispuşi să plătească mai mult pentru produsele/serviciile oferite în condiţiile în care ar fi informaţi asupra acţiunilor întreprinse pentru reducerea „amprentei ecologice” ?

Este credibil şi viabil un parteneriat cu furnizorii şi clienţii pentru o afacere care să aducă plus valoare reală şi nu doar profit ?

Page 20: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

18

Exemple de bune practici H&M – Suedia

Din februarie 2013 H&M lansează în magazinele din toate cele 48 de ţări în care este prezent, o campanie de reciclare a hainelor vechi. Astfel, clienţii vor putea aduce în magazinele firmei din întreaga lume vestimentaţia uzată.

“Eforturile noastre de a sprijini sustenabilitatea au la bază implicarea prin responsabilitate socială şi faţă de mediu. Ne dorim să susţinem mediul înconjurător, de aceea oferim acum clienţilor noş-tri o soluţie convenabilă: aceea de a lăsa la H&M hainele lor vechi sau cu defecte.” - Karl-Johan Persson, CEO H&M.

AUTONET – furnizorul numărul 1 de servicii din domeniul auto pe piaţa românească

Compania AUTONET oferă un exemplu de management al deşeurilor.

Compania a practicat separarea deşeurilor pe şase categorii : hârtie, plastic, biodegradabil, metal, baterii (auto şi portabile), anvelope auto.

Compania a reutilizat sau predat spre reutilizare 100 % din cantitatea de deşeuri de sticlă şi surse de iluminat , hârtia şi cartonul sunt ridicate periodic de o firmă de valorificare, cantitatea de lemn generată a fost valorificată prin vânzarea acesteia către anagajaţii care deţin centrale pe lemne, deşeurile de metal şi plastic au fost preluate către o firmă de colectare în proporţie de 100 %, a predat spre reutilizare 0,05 tone de DEE-uri şi 11 tone de baterii.

Deşeurile de hârtie şi carton sunt presate în cadrul societăţii printr-o presă de hârtie şi sunt vân-dute unei fabrici de hârtie.

Evidenţa deşeurilor este ţinută de către un angajat (responsabil recycling).

Prin reutilizarea deşeurilor generate s-au obţinut reduceri de costuri între 0,3 şi 0,5 % din cifra de afaceri, iar prin reciclarea deşeurilor s-a realizat o reducere a costurilor între 1 şi 2 % din cifra de afaceri.

Page 21: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

19

“Best Practice Guide to Carbon Management” publicat de Carbon Disclosure Project (CDP) şi IBM - ghid adresat companiilor care doresc să implementeze o strategie eficientă de reducere a emisiilor de carbon. Printre companiile care au luat parte la cercetare se pot enumera Aviva, IBM, Lloyds TSB, Tesco si Unilever.

Ghidul abordează cinci aspecte care trebuie luate în considerare

acurateţea informaţiilor legate de emisii;

implicarea stakeholderilor;

procesul de management al datelor;

controlul emisiilor.

Acurateţea informaţiei

• - a se evita termenii vagi, interpretabili, precum: “verde”, “responsabilitate faţa de mediu” sau “riscuri de mediu” ;

• - folosirea termenilor mai concreti: emisii directe (cauzate de producerea de energie, de proce-sul de producţie, de transport); emisii indirecte (provenite din cumpărarea de energie, călătoriile de afaceri, lanţul de furnizori), surse de energie regenerabilă sau non-regenerabilă;

• - redactarea unei strategii clare ;

• - stabilirea unor limite şi criterii de măsurare ;

• - stabilirea sectoarelor unde este necesar controlul emisiilor şi a sectoarelor unde este necesară reducerea acestora;

• - modalitatea de măsurare a emisiilor pentru o perioadă de timp;

• - includerea managementul emisiilor de carbon printre ceilalţi indicatori de performanţă ai compa-niei (Key Performance Indicators);

Page 22: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

20

Implicarea stakeholderilor

• - managementul emisiilor trebuie să fie o preocupare la nivelul top-managementului ;

• - atragerea angajaţilor în formularea şi implementarea strategiei de reducere a emisiilor ;

• - atragerea/implicarea furnizorilor şi clienţilor în schimbarea de mentalităţi şi comportamente ;

• - crearea unei echipe care să se ocupe special de managementul emisiilor ;

• - stabilirea unui dialog la nivelul industriei pentru a stabili bune practici si standarde comune;

Procesul de management al datelor

• - baze de date completate cel puţin doi-trei ani ;

• - reducerea emisiilor de carbon trebuie tratată ca o investiţie ;

• - arhiva facturilor la energie pentru a face comparaţii;

• - gestionarea călătoriilor ;

Controlul emisiilor

• - obiectiv pe teremen scurt - reducerea emisiilor provenite din consumul de energie;

• - obiectiv pe teremen mediu si lung - reducerea emisiilor cauzate de transport;

• - înlocuirea călătoriilor de afaceri cu videoconferinţe sau alte mijloace de comunicare;

• - telecommuting ;

• - dacă există o flotă de automobile – eficientizarea acesteia din punct de vedere al emisiilor ;

Page 23: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

21

GSK fabrica de farmaceutice din Braşov

Compania are ca obiectiv diminuarea impactului de mediu şi targetul de zero emisii până în 2050.

Se fac investiţii în reducerea consumului de energie electrică, gaz, apă şi în diminuarea pierderi-lor din procesele de fabricaţie şi ambalare.

Aşa cum se arată şi în Raportul de Responsabilitate Corporativă al GSK pe 2011, operaţiunile de producţie şi logistică ale fabricii au raportat o scădere cu 40% a emisiilor de CO2 per tona de produs livrat şi cu 45% a consumului de energie. Măsuri concrete întreprinse:

Implicarea angajaţilor în reducerea consumului de energie prin campanii de conştientizare ;

Reducerea numărului de schimburi în producţie de la trei la două;

Instalarea de panouri solare pentru asigurarea apei calde menajere;

Iluminat cu tuburi cu lumină solară;

Up-gradarea echipamentelor astfel încât acestea să fie într-o clasă energetică superioară ;

Modernizarea aparatelor de aer condiţionat;

Reducerea consumului de apă;

Staţie de tratare a apei reziduale;

Page 24: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

22

Sonae Sierra - companie imobiliară internaţională - Mall-ul „River Plaza” din Râmnicu Vâlcea

„River Plaza” este primul centru comercial din România care a primit certifi carea ISO 14001.

Rezultate obţinute:

consumul de apă a scăzut în 2010 cu 18% faţă de 2008, iar în 2011 a fost mai scăzut cu 21% faţă de anul precedent

în privinţa managementului deşeurilor, rata de reciclare a crescut de la 20% în 2008 la 35% în 2010

consumul de energie (măsurat în kwh/m²) a scăzut cu 17% în 2010, faţă de 2008

economii anuale de 50.600 Euro/an /recuperarea investiţiei într-un an şi patru luni

Măsuri concrete întreprinse:

instalaţii sanitare cu consum redus de apă;

fi ltre pentru debitul de apă;

sistem de iluminare efi cient energetic;

recipiente de colectare selectivă a deşeurilor;

KLG Europe – furnizor de servicii logistice

“Privind spre viitor, fi ind responsabili social”

“KLG Europe a avut mereu o abordare ‘verde’ a afacerii. Investim în management operaţional prietenos cu mediul şi impactul asupra mediului este gândit încă de la momentul achiziţiei. Mai mult de 90% din camioanele noastre satisfac standardul Euro 5 şi, când angajăm alte căi de transport, impactul de mediu este luat în calcul. Compania verifi că strict consumul de combustibil la toate vehiculele şi face regulat eva-luări ale consumului tuturor şoferilor. Cei care nu respectă cerinţele interne de mediu trebuie să urmeze cursul de conducere-eco’’.

Page 25: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

23

Transgex – producător de legume din judeţul Bihor: Serele sunt unice în România

Roşiile din serele geotermale, polenizate cu bondari

Cele peste 2 hectare de sere deţinute de Transgex în localitatea Livada, judeţul Bihor, destinate producţiei de tomate, sunt primele din România încălzite în sistem bioecologic, cu apă termală, iar dăunătorii sunt combătuţi biologic.

Încălzirea serelor de tomate cu energie geotermală elimină consumul de combustibili fosili, polu-area fiind zero, iar cantitatea de roşii obţinută într-un an, la un hectar, se ridică la 400 de tone.

Polenizarea se face biologic folosindu-se bondari, cu efect pozitiv asupra cantităţii şi calităţii pro-ducţiei, iar soluţia adoptată pentru combaterea dăunătorilor este una biologică şi se face folosind produse cu scop preventiv, cât şi curativ, care se bazează pe antagonismul speciilor.

Producţia şi randamentul sunt deosebite, obţinându-se o recoltă de 3 ori mai mare comparativ cu producţia din sistemul clasic al serelor”.

„Domeniile Viticole Franco-Române” - Săhăteni, judeţul Buzău

• „ Principalul scop al viticulturii ecologice şi în mod special pentru regiunile cu Denumire de Origine Controlată, este de a propune consumatorilor un vin de calitate, tipic pentru originea şi regiunea din care provine, bine adaptat învechirii.

• În al doilea rând, viticultura ecologică are voinţa de a propune consumatorilor produse cât mai sănătoase. Acesta este motivul pentru care ea refuză să utilizeze ingrăşăminte chimice, insecticide, fungicide şi erbicide de sinteză.

• Un alt obiectiv al culturii ecologice este respectul mediului şi prin urmare evitarea poluării solurilor, a aerului şi a apei. Dacă respectul faţă de mediu este evident benefic pentru om, el este benefic şi pentru plantă, căci permite reinstalarea biodiversităţii vegetale, animale şi microbiene. Deci cultura ecologică are nevoie pentru a reuşi de această diversitate.”

ASOCIAŢIA OPERATORILOR DIN AGRICULTURA ECOLOGICĂ BIO – ROMÂNIA

Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologica – “BIO România” este o persoană juridică română de drept privat, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică, independentă. Asociaţia a fost constituită în septembrie 2008 în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000.

Page 26: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

24

Bio România a fost constituită prin unirea a 18 membri fondatori: asociaţii, cooperative, soci-etăţi comerciale, procesatori, exportatori, universităţi si personalităţi din domeniul Agriculturii Ecologice.

Asociaţia militează pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural românesc, pentru educarea, informarea şi conştientizarea consumatorilor asupra beneficiilor agriculturii ecologice atât pentru sănătatea umană cât şi pentru sănătatea naturii, prin promovarea consumului de ali-mente certificate ecologic.

Asociaţia urmăreşte identificarea operatorilor care aparţin aceluiaşi domeniu, sprijinindu-i prin consiliere, creare de organizaţii profesionale pe domenii de activitate (producţie vegetală şi ani-mală, procesare, marketing, consultanţă şi promovare). Astfel s-a creat o organizaţie capabilă să propună, discute, negocieze şi să armonizeze interesele tuturor membrilor cu scopul final al dez-voltării agriculturii ecologice şi a alimentaţiei sănătoase prin produse ecologice, pentru protecţia mediului şi a consumatorului.

“Office Depot Europa” oferă pe website-ul companiei ghidul “O companie mai verde”.

Debutant Verde

Debutanţii Verzi sunt organizaţiile la început de drum, care respectă deja legislaţiile - naţională şi

europeană -relevante.

Debutanţii Verzi sunt conştienţi de impactul pe care îl au operaţiunile lor asupra mediului şi încep

să ia în considerare aspectele care îi vor ajuta să câştige pe termen scurt atât din punct de vedere

ecologic cât şi financiar.

Se concentrează în special asupra aspectelor sustenabilităţii legate de mediu, cum ar fi folosirea

resurselor, minimizarea deşeurilor, reciclarea şi folosirea eficientă a energiei.

Debutanţii au început deja să implementeze un sistem de management al mediului înconjurător

care le sprijină strategia şi politica şi au desemnat o persoană responsabilă cu coordonarea şi ges-

Page 27: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

25

tionarea aspectelor legate de mediu - persoană care este probabil înconjurată de o reţea neoficială

de ‘susţinători eco’.

Aceste companii şi-au identificat principalele părţi interesate şi încep să îşi comunice abordarea

într-un mod proactiv.

Intermediarul Verde

Intermediarii Verzi depăşesc stadiul de respectare a legilor şi de sistem de management al

mediului înconjurător şi abordează aspecte legate de sustenabilitate mai importante - acele

chestiuni sociale şi economice relevante pentru afacerea lor.

Intermediarii Verzi sunt conştienţi de impactul pe care îl au operaţiunile lor asupra mediului, dar

şi de faptul că aspectele privitoare la sustenabilitate au un impact asupra operaţiunilor lor.

De exemplu, consumul de energie al unei companii contribuie la apariţia de modificări climatice,

tot aşa cum modificările climatice pot duce la inundaţii care au un efect asupra afacerilor.

Prin punerea în aplicare a sistemului lor de management al calităţii mediului înconjurător,

Intermediarii Verzi au identificat care sunt impactul şi riscurile companiei lor, şi-au stabilit obiecti-

vele şi priorităţile pentru o îmbunătăţire continuă, şi-au identificat punctul de plecare şi indicatorii

de performanţă şi se raportează la acestea periodic.

Intermediarii Verzi sunt în acelaşi timp conştienţi de faptul că au un impact şi în afara activităţii

companiei lor - cu alte cuvinte, în afara controlului lor direct.

De aceea, abordează problema sustenabilităţii în cadrul canalului lor de distribuţie, mai exact în

achiziţii şi contracte cu distribuitorii.

De asemenea, dezvoltă campanii de susţinere prin parteneriate şi colaborări cu organizaţii externe.

Page 28: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

26

Lider Verde

Liderii Verzi includ sustenabilitatea în strategia lor de afaceri.

Companiile care au atins acest nivel şi-au identificat şi ierarhizat riscurile majore şi se concentrează asupra oportunităţilor de afaceri pe care le oferă sustenabilitatea.

Există o conducere şi o proprietate top-level bine stabilită, de exemplu un comitet de conducere (guvernare) multifuncţional care se ocupă de sustenabilitate în cadrul afacerii.

Liderii Verzi şi-au extins ‘sfera de influenţă’ şi abordează chestiunea sustenabilităţii în cadrul între-gului lanţ valoric.

Se adresează nu doar lanţului de distribuţie, ci şi clienţilor şi utilizatorului final.

Liderii Verzi îşi evaluează performanţa împreună cu colegii lor şi alţi lideri şi se axează pe dezvol-tare continuă şi pe inovaţie.

Comunică proactiv cu părţile interesate şi solicită feedback referitor la performanţa lor.

Top 2012 green brands – top realizat de INTERBRAND – companie internaţională de consul-tanţă în branduri

1. Toyota Japonia2. Johnson & Johnson Statele Unite3. Honda Japonia4. Volkswagen Germania5. Hewlett Packard Statele Unite6. Panasonic Japonia7. Dell Statele Unite8. Siemens Germania9. Danone Franţa

10. BMW Germania

Page 29: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

27

Top 2010 Green Brands – pentru unele ţări europene

Marea Britanie Franţa

1. The Body Shop 1. Yves Rocher

2. Innocent 2. Veolia Environnement

3. Marks & Spencer 3. Le Petit Marseillais

4. Sainsbury’ s 4. Center Parcs

5. Tesco 5. Decathlon

6. Asda 6. Belambra Clubs

7. Waitrose 7. Ikea

8. Dove 8. EDF

9. Boots 9. Nivea

10. Ikea 10. Toyota

Surse de finanţare pentru întreprinderi pentru optimizarea procesului de producţie

Program Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”

Axa prioritară 1: Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie

Operaţiunea A): Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile în întreprinderi mari

Axa prioritară 4 – „Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice”

Operaţiunea A - „Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru întreprinderile din industrie, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătăţirii eficienţei energetice”

Page 30: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

28

Page 31: GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIasistentaafaceri.ro/docs/Ghid de bune practici în domeniul managementului şi... · • Decizia Comisiei 2011/832/UE privind

INVESTEŞTE ÎN OAMENI!

Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013, Axa prioritară 3 – „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.2. – „Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii”.

Titlul proiectului: „Întreprinderile româneşti în contextul schimbării”- Program de Formare, Consultanţă şi Asistenţă a întreprinderilor pentru promovarea adaptabilităţii şi introducerea de noi soluţii organizatorice (FCA).Numărul de identificare a contractului: POSDRU/81/3.2./S/55465

Editorul materialului: FUNDAŢIA CORONAData publicării: aprilie 2013

CONŢINUTUL ACESTUI MATERIAL NU REPREZINTĂ ÎN MOD OBLIGATORIU POZIŢIA OFICIALĂ A UNIUNII EUROPENE SAU A GUVERNULUI ROMÂNIEI.

Conţinutul acestui material nu poate fi reprodus parţial/ total fără acordul autorului.