GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL ECONOMIEI SOCIALE · GHID DE BUNE PRACTICI . ÎN DOMENIUL ECONOMIEI SOCIALE . AUTORI: Daniela TĂMAȘ – Lucrător social SC Mâini deschise SRL

GHID DE BUNE PRACTICI

ÎN DOMENIUL ECONOMIEI SOCIALE

AUTORI:

Daniela TĂMAȘ – Lucrător social SC Mâini deschise SRL

Claudia TĂRȚAN – Lucrător social SC Activi pentru oameni SRL

SEPTEMBRIE 2015

Activi pentru oameni Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investește în oameni!” Axa prioritară: 6 „Promovarea incluziunii sociale” Domeniul major de intervenţie: 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale”

Acest ghid a fost realizat în cadrul proiectului „Activi pentru oameni”, proiect

cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investește în oameni!”, Axa prioritară:

6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie: 6.1 „Dezvoltarea

economiei sociale”.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii

Europene sau a Guvernului României.


CUPRINS

1. Introducere

2. Economia socială – aspecte generale

2.1. Definiții

2.2. Economia socială în România

3. Scurtă descriere a proiectului „Activi pentru oameni”

3.1. Proiectul „Activi pentru oameni”

3.2. Prezentarea pe scurt a activității structurilor de economie socială

3.3. Prezentarea serviciilor furnizate

3.4. Riscuri și oportunități privind activitatea derulată

3.5. Testimoniale

4. Bibliografie


1. Introducere

Acest ghid este elaborat în cadrul proiectului „Activi pentru oameni”, proiect cofinanțat din Fondul

Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

„Investește în oameni!”, axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de

intervenţie 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale”.

Organizația care a inițiat acest proiect, Fundația Teofania, promovează cooperarea inter-agenții și

implicarea factorilor comunitari relevanți pe bază de protocol de colaborare, constituind pe

parcursul activității, în nenumărate ocazii, punți de legătură între nevoile beneficiarilor și resursele

comunității.

Alături de Fundația Teofania, partener în cadrul poriectului este Asociația Millennium Center,

organizație ce contribuie cu expertiza sa în programele de voluntariat și munca cu vârstnicii, dar și

cu resurse umane calificate la nivel de proiect.

Domeniul ales pentru derularea proiectului este cel al economiei sociale, domeniu care încearcă să

îmbine spiritul antreprenorial cu domeniul social și să genereze bunăstare pentru comunități și

persoane.

În condițiile economiei de piață, piața muncii este un loc greu accesibil, mai ales pentru persoanele

ale căror caracteristici sociale sau profesionale nu corespund cerințelor acesteia Astfel, persoane cu

dizabilități, persoane cu vârsta peste 50 de ani, tineri cu un grad scăzut de calificare, mame cu mai

mulți copii, persoane din mediul rural sau persoane marginalizate social (foști deținuți, minorități

etnice sau naționale, imigranți) se regăsesc de cele mai multe ori în pericolul de a fi excluși social,

au puține oprtunități de accesare a pieței muncii și au dificultăți în a identifica soluții de calificare

sau recalificare profesională.

Proiectul a fost inițiat ca urmare a cerectării efectuate de către echipa de implementare în localitățile

Moșnița Nouă (jud. Timiș), respectiv Vladimirescu (jud. Arad), cerectare care a evidențiat

următoarele probleme în cadrul comunităților respective: lipsa locurilor de muncă, lipsa

posibilității reconversiei profesionale, lipsa stabilității profesionale.

Prin intermediul proiectului s-a urmărit:

Reducerea pericolului excluziunii sociale pentru 40 de persoane aparținând unor grupuri

vulnerabile prin calificarea și consilierea profesională a acestora;

Crearea de locuri de muncă în cadrul comunității, prin înființarea a două structuri de


Facilitarea accesului pe piața muncii prin angajarea în cadrul celor două structuri a 16

persoane aparținând grupurilor vulnerabile.

Mai mult, serviciile oferite în cadrul celor două structuri vin în întâmpinarea nevoilor populației –

îngrijirea la domiciliu este o activitate inexistentă în mediul rural și realizată în foarte mică măsură

în mediul urban.

Structurile de economie socială înființate în cadrul proiectului contribuie la combaterea sărăciei prin

calificarea și integrarea în muncă a unor persoane aparținând unor categorii defavorizate,

marginalizate sau cu risc de excluziune socială și contribuie la creșterea calității vieții persoanelor

din comunitate prin furnizarea de servicii sociale de îngrijire.

Pe lângă contribuția importantă adusă la dezvoltarea pieței muncii și creșterea gradului de angajare

a persoanelor defavorizate, structurile de economie socială contribuie la:

Implementarea unor măsuri de dezvoltare durabilă, cu rolul de a contibui la creșterea

calității vieții persoanelor prin facilitarea accesului la anumite categorii de servicii,

schimbarea de mentalități sau informare cu privire la protecția mediului înconjurător;

Generarea de capital social – se dezvoltă relații de cooperare în cadrul comunității, se crează

relații sociale care pot contribui la bunăstarea individuală sau a comunității;

Promovarea principiilor echității și egalității – scopul acestor organizații este unul social, nu

unul ce vizează obținerea de profit, prin urmare sunt promovate măsurile de combatere a

discriminării.


2. Economia socială – aspecte generale

2.1. Definiții

Economia socială este acea parte a economiei care include organizațiile al căror scop principal este

unul social și care sunt caracterizate de un sistem participativ de luare a deciziilor, fiind cuprinse în

aceasta categorie: cooperativele, societățile mutuale, asociațiile, fundațiile.1

Situate între sectorul public și cel privat, în Uniunea Europeană, conform documentelor elaborate în

cadrul instituțiilor specifice, organizațiile care fac parte din economia socială au trei dimensiuni

principale:2

Dimensiunea antreprenorială – organizațiile sunt angajate în activitate economică, fapt ce le

delimitează de organizațiile nonprofit; activitatea economică, deși poate fi una care nu are

un specific comercial regulat, îi asigură organizaței auto-finanțarea;

Dimensiunea socială – organizațiile au scop social, în mod clar evidențiat și cu caracter

primar, fapt ce difernețiază întreprinderile sociale de întreprinderile al căror scop principal

este profitul (majoritatea organizațiilor din sectorul economic);

Guvernanță proprie – în cadrul acestor organizații există mecanisme specifice de „blocare”

a scopului social al activității.

Confrom Rezumatului raportului întocmit pentru Comitetul Economic și Social European de

Centrul Internațional de Cercetare și Informare privind Economia Publică, Socială și Cooperatistă

(CIRIEC) din anul 2012, „Economia Socială în Uniunea Europeană” la nivelul Uniunii Europene

nu există o definițe general acceptată a economiei sociale.

În cadrul acestui raport este prezentată următoarea definiție generală a economiei sociale:

„Setul de întreprinderi private organizate formal, cu autonomie decizională și libertate de asociere, create pentru a întâmpina nevoile membrilor prin intermediul pieței, prin producerea de bunuri și furnizarea de servicii, asigurări și finanțare, în care procesul decizional și orice distribuire a profiturilor sau a excedentelor între membri nu sunt direct legate de aportul de capital sau de cotizațiile plătite de membri, fiecare dintre aceștia dispunând de un vot, sau se desfășoară, în orice situație, prin intermediul unor procese decizionale democratice și participative. Economia socială include și organizațiile private organizate formal, cu autonomie decizională și libertate de asociere, care prestează servicii

1 European Commission, Social economy and social entrepreneurship. Social Europe guide. Volume 4, 2013 2 European Commission, A map of social enterprises and their eco-systems in Europe. Executive Summary, 2014


necomerciale pentru gospodării și ale căror excedente, dacă există,nu pot fi însușite de agenții economici care le creează, controlează sau finanțează.”

Tot conform acestei lucrări, caracteristicile generale ale economiei sociale fac posibilă delimitarea

în cadrul economiei sociale a două sub-sectoare, iar organizațiile care fac parte din cadrul acestora

își desfășoară activitatea având ca principal scop acoperirea unor nevoi generale ale populației și nu

obținerea de beneficii financiare:

1) Sub-sectorul comerical sau de afaceri – format mai ales din cooperative, societăți mutuale,

grupuri de afaceri controlate de acestea, alte organizații ale economiei sociale sau

întreprinderi similare;

2) Sub-sectorul noncomercial – format din asociații și fundații, adică producători

noncomericali, care oferă bunuri sau servicii în mod gratuit sau la prețuri situate sub pragul

de rentabilitate economică.

Conform Cartei Principiilor de Economie Socială, promovată de Conferința Europeană Permanentă

a Cooperativelor, Mutualităților, Asociațiilor și Fundațiilor (CEP-CMAF) în anul 2002, principiile

fundamentale ale economiei sociale sunt urmǎtoarele: 3

Prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale şi nu capitalului;

Asociere voluntară şi deschisă;

Controlul democratic al membrilor;

Îmbinarea intereselor membrilor/utilizatorilor şi/sau a interesului general;

Apărarea şi aplicarea principiului solidarităţii şi responsabilităţii;

Gestiunea autonomă şi independentă faţă de autorităţile publice;

Majoritatea excedentelor să fie folosite pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare

durabilă şi prestarea unor servicii de interes pentru membri sau de interes general.

Conform definiției economiei sociale promovate de CEP-CMAF principalele domenii de activitate

în care activează organzațiile economiei sociale sunt:4

Protecția socială;

Serviciile sociale;

Sănătatea;

Băncile;

3 Barna, C., Ghidul managerului de întreprindere socială, 2012, p. 10 4 http://economiesociala.com/economia-sociala


Asigurările;

Producția agricolă;

Serviciile de proximitate;

Educația și formarea;

Cultura;

Sportul și activitățile recreative.

La baza economiei sociale stau principii și valori socio-economice diferite de cele ale economiei de

piață: voluntariatul, democrația, scopul nepatrimonial, dezvoltarea profesională a membrilor,

autonomia față de stat. Principiile echității, responabilității sociale și transparenței stau de asemenea

la baza activității organizațiilor de economie socială, al căror rol primordial este să găsească soluții

la problema sărăciei și la dificultățile de inserție pe piața muncii a persoanelor expuse riscului de

excluziune socială.5

Organizațiile de economie socială au astfel un impact pozitiv asupra dezvoltării la nivelul

comunității:6

Stimulează dezvoltarea economică locală, utilizând resurse locale și angajați recrutați din

comuniatate;

Contribuie la reducerea sărăciei prin reducerea șomajului ca urmare a creării de noi locuri de

muncă, dar și contribuind la integrarea pe piața muncii a unor persoane aparținând

grupurilor defavorizate (persoane cu dizabilități, foști deținuți, tineri ieșiți din sistemul de

protecție, șomeri de lungă durată, persoane cu nivel de educație redus, etc.), cărora le oferă

servicii de formare profesională;

Furnizează servicii socio-medicale în comunitățile din mediul rural sau în comunitățile

sărace, ale căror nevoi nu sunt acoperite nici de către sistemul public datorită lipsei surselor

de finanțare, nici de către sectorul privat, datorită imposibilității de a obține profit;

Contribuie la incluziunea socială a persoanelor din grupurile vulnerabile;

Contribuie la dezvoltarea socială și culturală a comunității;

Contribuie la protecția mediului înconjurător prin promovarea educației ecologice, a

reciclării, etc.

5 Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, 2010, p. 13 6 Petrescu, C. (coord.), Economia socială în contextul dezvoltării locale, 2013, p. 11


Principalele tipuri de organizații specifice economie sociale sunt:

1. Cooperativele – organizații înființate cu scopul de a obține profit și de a răspunde nevoilor

sociale ale membrilor; pot fi înființate și de persoane individuale sau pot fi organizații mari

și complexe.

Principalele tipuri de cooperative sunt: cooperativele meșteșugărești, cele de consum,

agricole, comerciale, bancare și de asigurări, farmaceutice, sociale, de producție, iar

domeniile de activitate sunt: agricol, bancar și de asigurări, comercializare bunuri,

construcții de locuințe, turism, sănătate, educație, etc.

2. Organizațiile mutuale – organizații înființate în urma unor asociații de persoane fizice sau

juridice, care urmăresc bunăstarea socială și nu profitul; scopul acestor asociații este de

protecție a membrilor împotriva diferitelor riscuri sociale, răspunzând nevoilor de asigurare,

îngrijire, sănătate și bănci.

Există două tipuri de organizații mutuale: cele de tip provident (destinate persoanelor

individuale) și cele de asigurări.

3. Fundațiile și asociațiile

Asociațiile sunt forme de orgnizare dedicate nu obținerii de profit, ci realizării intereselor

generale ale membrilor, a căror activitate se bazează în mare măsură pe voluntariat.

Principalele acțiuni în care sunt implicate sunt dezvoltarea locală și dezvoltare durabilă,

luând următoarele forme de organizare: organizații caritabile, sindicate, asociații

profesionale sau ale consumatorilor, partide politice, biserici, cluburi sportive, etc.

Fundațiile sunt forme complexe de asociere: au un comitet de conducere, au propria sursă de

venit pe care o folosesc pentru programe și proiecte proprii, acționează pentru beneficiul

public. Principalele categorii de fundații sunt: fundațiile independente, fundațiile

corporatiste, fundațiile sprijinite de guvern și fundațiile comunitare.

4. Întreprinderile sociale – sunt organizații înființate în scopul servirii intereselor unei

comunități sau grup de persoane, au o activitate continuă de producție de bunuri și/sau

servicii, profitul fie se reinvestește în activitatea derulată, fie se distribuie limitat membrilor,

iar deciziile care se iau cu privire la derularea activității nu depind de contribuția individuală

la capital.


2.2. Economia socială în România

Confrom Atlasului economiei sociale publicat în anul 2014 și care prezintă date statistice aferente

anilor 2011 și 2012, situația economiei sociale în România era următoarea:

Principalele forme juridice de organizare erau: asociații, fundații, cooperative, case de ajutor

reciproc, societăți comerciale deținute de organizații de economie socială

În 2012, funcționau peste 39.000 de organizații cu un număr de aproximativ 131.000 de

persoane angajate, reprezentând 1,9% din totalul populației salariate;

Asociațiile și fundațiile au deținut ponderea cea mai mare – 85% din totalul organizațiilor de

economie socială;

Pe locul doi ca pondere s-au situat casele de ajutor reciproc, care au reprezentat 7% din

numărul total de organizații

Cooperațiile au reprezentat în anul 2012 6% din numărul total de organizații, cele mai mari

venituri fiind înregistrate de cooperativele meșteșugărești și de cele de consum;

Societățile comerciale deținute de organizații de economie socială (deținute în proporție de

aproximativ 94% de asociații și fundații) au reprezntat 2% din numărul total de organizații;

Domeniile de activitate în care au activat majoritatea asociațiilor și fundațiilor au fost:

social/caritabil, sportiv, profesional;

Cele mai mari venituri au fost obținute de organizațiile din domeniul social/caritabil,

organizațiile din domeniul agricol și organizațiile din domeniul profesional.

În luna august 2015, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2015 privind economia socială. Conform art.

2 al acestei legi, definița economiei sociale este:

„Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.

Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi.”


Tot conform aceleeași legi, obiectivele economiei sociale și activitățile care pot fi realizate în

vederea îndeplinirii acestor obiective sunt (art. 5 din Legea nr. 219/2015):

A. Obiective:

Consolidarea coeziunii economice şi sociale;

Ocuparea forţei de muncă;

Dezvoltarea serviciilor sociale.

B. Activități:

Producerea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări care contribuie la

bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia;

Promovarea, cu prioritate, a unor activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă

pentru încadrarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil;

Dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul

vulnerabil;

Dezvoltarea serviciilor sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a

persoanelor din grupul vulnerabil.

Principalele forme de organizare a economiei sociale în România, anterior intrării în vigoare a Legii

nr. 219/2015 erau:7

Asociațiile și fundațiile fără scop patrimonial (funcționează în baza Ordonanței Guvernului

nr. 26/2000)

Societățile cooperative de gradul 1: societăți cooperative meșteșugărești, societăți

cooperative de consum, societăți cooperative de valorificare, societăți cooperative agricole,

societăți cooperative de locuințe, societăți cooperative pescărești, societăți cooperative de

transport, societăți cooperative forestiere (funcționează în baza Legii nr. 1/2005);

Cooperativele de credit (funcționează în baza Ordonanței de urgență nr. 99/2006);

Casele de ajutor reciproc ale salariaților (funcționează în baza Legii nr. 122/1996) și casele

de ajutor reciproc ale pensionarilor (funcționează în baza Legii nr. 540/2002);

Unitățile protejate autorizate sau instituțiile financiare nebancare.

În noua lege, intră în categoria întreprinderilor sociale toate formele de organizare de mai sus, cu

excepția unităților protejate sau a instituțiilor financiare nebancare, fiind însă precizate în plus:

7 Strategia națională privind economia socială în România 2011 – 2016, p. 19


societățile agricole (funcționează în baza Legii nr. 36/1991), orice persoană juridică care respectă

prevederile din domeniul economiei sociale cuprinse în legisalția în vigoare și federațiile sau

uniunile persoanelor juridice prevăzute anterior.

Întreprinderile sociale trebuie să funcționze astfel încât să se asigure respectarea următoarelor

criterii:

acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;

alocă minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;

se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe

întreprinderi sociale;

aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile,

între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.

O formă specială de întreprindere socială este îndreprinderea socială de inserție, care trebuie să

îndeplinească următoarele criterii: cel puțin 30% din personalul angajat aparține unui grup

vulnerabil și are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminării și șomajului prin inserția socio-

profesională a persoanelor defavorizate. Facilitarea inserției socio-profesionale se face prin

acordarea de măsuri de acompaniament: informare, consiliere, acces la formele de pregătire

profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de muncă

în funcţie de nevoile persoanelor, etc.

Principalele forme de finanțare a activității organizațiilor din domeniul economiei sociale sunt:

Donații ale membrilor sau ale unor donantori externi;

Resurse financiare proprii obținute din activitățile economice derulate;

Finanțare din profitul realizat;

Subvenții, granturi, fonduri nerambursabile;

Sume alocate, conform legii, de la bugetul local sau central;

Fonduri proprii rezultate din participarea membrilor, conform unor scheme prestabilite de

contribuție;

Atragerea de fonduri prin sponsorizări, transferuri, parteneriate.


3. Descrierea proiectului „Activi pentru oameni”

3.1. Proiectul „Activi pentru oameni”

Proiectul „Activi pentru oameni” este un proiect inițiat de către Fundația Teofania în parteneriat cu

Asociația Millennium Center, fiind un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investește în

oameni!”.

Fundația TEOFANIA, cu sediul în Arad și înființată încă din anul 1997, este acreditată ca furnizor

de servcii sociale adresate: copiilor fără ocrotire

părintească și copiilor cu nevoi speciale;

vârstnicilor aflați în situații de risc social;

familiilor aflate în dificultate; victimelor violenței

familiale; agresorilor familiali; tinerilor cu

comportament deviant.

Misiunea Fundației Teofania este de a valoriza

relatiile de întrajutorare dintre oameni, de a

promova toleranța dintre persoane și grupuri și de a răspunde nevoilor materiale, educaționale și

culturale ale unor categorii defavorizate.

În cei peste 16 ani de activitate a derulat mai multe activități și proiecte la nivel regional (Arad,

Timis, Caraș-Severin și Hunedoara) dintre care amintim:

Îmbunătățirea calității vietii la nivelul a

12 comunități locale din județul Arad

prin ajutorarea a peste 1.000 de familii

defavorizate social, vârstnici aflați în

situație de risc social, persoane cu

dizabilități, departamente de asistență

socială din cadrul administrațiilor

locale, precum și alte instituții publice


(9 școli si grădinițe, 16 biserici și mănăstiri,

cămine sociale, 7 APL-uri, 14 organizații

neguvernamentale, 7 instituții medicale). Aceste

activități se derulează prin proiectul “Ajutați-ne

să-i ajutăm”, un proiect de suflet, cu caracter

permanent al Fundației Teofania.

Scăderea ratei abandonului școlar în rândul a 320 elevi de gimnaziu și diminuarea

fenomenului “găști de cartier”.

Consiliere multiplă pentru persoane victime

ale violenței îin familie în cadrul Centrului

Teofania din Arad.

Programe multiple de educație

extracurriculară în școli pentru dezvoltarea

de abilități, competențe și responsabilitate

în rândul elevilor, pentru prevenirea

HIV/SIDA și a violenței în familie.

Consilierea agresorilor din familii, în cadrul

Centrului ALTER EGO din Arad.

Construirea unui centru multifuncțonal (de zi și rezidențial) - Complexul Social Sfântul Ioan

Maximovici, pentru următoarele categorii de beneficiari: copii abandonați; copii fără

ocrotire părintească și copii cu nevoi speciale; copii supradotați, dar lipsiti de resurse

materială și victimele violenței în familie (femei, mame si copii lor); proiectul se află în

derulare, fiind în faza de construcție în localitatea Slatina Nera, județul Caraș-Severin.

În derularea actiunilor sale Fundația TEOFANIA a promovat relații parteneriale cu:

Administrațiile locale (Consiliul Local Arad, Direcția de Dezvoltare și Asistență Comunitară

Arad, Primăria Sintea Mare, Primăria Sasca Montană, Primăria Dezna)


Institutiile publice (Inspectoratul Școlar Județean Arad, Agenția Județeană de Ocupare și

Formare Profesională Arad, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad,

Penitenciarul Arad)

Alte organizații neguvernamentale.

Principalii finanțatori ai proiectelor derulate de Fundația Teofania sunt: Fundația Reningsborg Open

Hand – Suedia, West Dale Propriety – Canada, Fondul Român de Dezvoltare Socială, Alcoa

Foundation – USA, Agenția Națională pentru Protecția Familiei, Consiliul Local Arad, Asociația

Gam Care – Belgia, Episcopia Ortodoxă Română Arad, Asociația Metamorfosis.

Asociaţia MILLENNIUM CENTER este o asociaţie cu o sferă largă de activitate, o organizaţie de

tineret cu o experienţa de peste

14 ani, dobândită în proiectele

desfăşurate până acum.

Resursele umane aparţin din

diferite domenii ca formaţie şi

preocupări având diferite vârste

şi studii, de la elevi şi studenţi la

proaspăt absolvenţi de facultate,

experţi cu experienţă pe diverse

domenii, doctoranzi, profesori,

traineri, ce oferă o deschidere

către tinerii care doresc să se implice in diverse proiecte, o oportunitate oferită celor ce doresc să

schimbe ceva în jurul lor.

Aria de activitate a organizaţiei a cuprins judeţele Arad, Timiș, Caraș-Severin, Alba, Hunedoara,

Galaţi şi Bihor, dorindu-se extinderea şi pe alte locaţii în funcţie de nevoi, calificarea noastră şi

oportunităţi.

Beneficiarii proiectelor organizaţiei au fost mii de tineri, mai ales din judeţul Arad şi zona de vest a

ţarii, în cadrul unor proiecte dezvoltate pe parcursul a 14 ani. De asemenea, organizaţia a avut ca

beneficiari persoane vârstnice în cadrul unor proiecte de găzduire şi trimitere de voluntari -

Serviciului European de Voluntariat în cadrul cărora s-au realizat numeroase activităţi cu vârstnici –


de la transportul alimentelor şi hranei zilnice a vârstnicilor din Arad de catre voluntarii străini, la

interviuri, întâlniri, evenimente de strângere de fonduri pentru centre de vârstnici, activităţi non-

formale în centre, schimbul intergeneraţional referitor la educaţia IT a vârstnicilor din Arad şi alte

ţări, împărtăşiri de cultură, opinii, obiceuri şi tradiţii, poveşti de viaţă, momente şi trăiri ale

evenimentelor istorice, precum şi multe alte activităţi coordonate atât în Arad, alte judeţe, cât şi în

alte ţări în care s-au desfăşurat proiecte aflate ori în coordonare, ori cu rol de trimitere sau găzduire

a sute de voluntari EVS din 2007 până în prezent;

Printre principalele realizări în activitaţile cu vârstnicii se numără:

Dezvoltarea cetaţeniei active şi europene şi

cooperare europeană a tinerilor prin iniţierea şi

participarea la activitaţi precum: luare de

interviuri vârstnicilor arădeni, activitaţi non

formale în centre de vârstnici din Arad;

Organizarea de activităţi nonformale în centre de

vârstnici din Arad (Sărbătorirea Dragobetelui,

creaţii artistice cu şi pentru vârstnici cu ocazia

zilei de 8 Martie, sesiuni foto cu vârstnicii,

confecţionare de mărţişoare şi felicitări, jocuri);

Organizarea unui eveniment de strângere de

fonduri pentru centrul de vârstnici Bunătatea din

Arad;

Activitatea de luare de interviuri: peste 50 de

vârstnici din centre de vârstnici, membri ai asociaţiilor de pensionari, foşti deţinuţi politici

şi-au exprimat bucuria de a împărtăşi din bucuriile şi experienţele lor de viaţa, de a oferi

îndemnuri generaţiei tinere de astăzi;

Crearea de către voluntari a 4 filme (pe baza interviurilor luate vârstnicilor) Sfârşitul

comunismului, EURomania, Secretele unei căsnicii fericite, Puntea vieţii precum şi multe

alte activitaţi.

Prin proiectele menţionate ca exemplu, Millennium Center a avut peste 10 structuri partenere doar

din Arad ai căror vârstnici au fost implicaţi.


OBIECTIVUL GENERAL al proiectului constă în facilitarea integrării sau a reintegrării pe piața

muncii a unor persoane aparținând unor categorii sociale vulnerabile, la nivelul județelor Arad și

Timiș.

Mai mult, inițiatorii proiectului și-au propus nu doar integrarea și/sau reintegrarea pe piața muncii a

persoanelor excluse social sau cu risc de marginalizare socială prin calificare și consiliere

profesională, ci și dezvoltarea și promovarea conceptului de economie socială și calificarea

persoanelor aparținând grupului țintă într-un domeniu puțin dezvoltat în România – îngrijirea la

domiciliu.

OBIECTIVELE SPECIFICE ale proiectului sunt:

Crearea și dezvoltarea a două structuri de economie social (SES-uri), una în județul Arad și

una în județul Timiș, specializate în furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu;

Dezvoltarea competențelor de bază în domeniul îngrijirii la domiciliu pentru 40 de persoane

aparținând grupului țintă și certificarea acestora ca „îngrijitori la domiciliu”;

Angajarea a 20 de persoane în cadrul celor două structuri de economie socială înființate.

Proiectul se desfășoară în perioada decembrie 2014 – decembrie 2015, fiind prevăzută o perioadă de

sustenabilitate de șapte luni în anul 2016.


3.2. Prezentarea pe scurt a activității structurilor de economie sociale

În cadrul proiectului au fost înființate două structuri ale economiei sociale (SES-uri) în comuna

Vladimirescu (jud. Arad) – S.C. Mâini deschise S.R.L., respectiv comuna Moșnița Noua (jud.

Timiș) – S.C. Activi pentru oameni S.R.L.. S-au creat astfel 20 de locuri de muncă, câte 10 locuri

pentru fiecare SES, dintre acestea 14 locuri de muncă fiind destinate reprezentanților grupului țintă

de personae vulnerabile.

Prin înființarea celor două structuri ale economiei

sociale s-a urmărit promovarea unor activități și

servicii generatoare de profit pentru a ajuta

persoanele excluse social sau pe cele expuse riscului

de excluziune socială să se integreze sau reintegreze

pe piața muncii.

Gupul țintă este reprezentat de următoarele categorii de persoane vulnerabile:

Persoane provenind din familii cu peste 2 copii;

Persoane provenind din familii monoparentale;

Femei în situații de risc;

Persoane care trăiesc din venitul minim garantat;

Persoane de etnie romă;

Tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție a copilului;

Victime ale violenței în familie.

În cadrul fiecărui SES au fost angajate 10 persoane: 8 îngrijitori la domiciliu (persoane aparținând

grupuli țintă), un lucrător social și un manager al structurii economiei sociale.

Angajarea a 16 persoane aparținând grupului țintă permite facilitarea accesului pe piața muncii a

grupurilor vulnerabile și promovarea unei societăți inclusive și coezive în scopul asigurării

bunăstării pentru un număr cât mai mare de persoane.

Cele două SES-uri își desfășoară activitatea începând cu luna mai 2015.


Activitatea desfășurată în cadrul celor două SES-uri a urmărit implementarea unor măsuri în ceea ce

privește: egalitatea de șanse, dezvoltarea durabilă, îmbătrânirea activă.

Pe parcursul derulării activității s-au respectat prevederile legislației în vigoare cu privire la

egalitatea de șanse și nediscriminare a angajaților, precum și la respectarea principiul egalității între

cetățeni la selectarea clienților, ținându-se cont de excluderea unor privilegii sau discriminarea

persoanelor pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență

națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau

responsabilitate familială.

În desfășurarea activității, nu s-au făcut deosebiri, excluderi, resticții sau preferințe legate de: rasă,

naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă,

handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată.

În ceea ce privește ddezvoltarea durabilă, s-a avut în vedere următoarele aspecte:

Protecția mediului prin reducerea cantității de hârtie

utilizată în derularea activității (comunicare preponderent

pe e-mail, tipărire doar în cazuri obligatorii, arhivare

electronică a documentelor);

Elaborarea și promovarea unui Ghid privind eficiența

energetică a locuințelor;

Desfășurarea unor activități de ecologizare în comunitatea

locală în care își desfășoară activitatea;


Dezvoltarea durabilă domeniul social: serviciile de îngrijire la domiciliu furnizate au

contribuit la creșterea bunăstării clienților și creșterea calității vieții persoanelor vârstnice

îngrijite la domiciliu, evitându-se astfel instituționalizarea acestora.

Angajații celor două SES - uri, făcând parte din cadrul

grupului țintă, au fost consiliați pentru a se asigura

facilitarea incluziunii sociale și adaptarea pe piața muncii

ca urmare a schimbării statutului social, din persoane cu

risc de excluziune socială și profesională în persoane

active și integrate social.

O abordarea integratoare s-a realizat prin organizarea de întâlniri la care

au participat echipele de management ale celor două structuri, fiind astfel

împărtășite dificultățile întâmpinate, respectiv analizată activitatea și

luate hotărâri comune, în vederea sporirii eficienței.

Prin derularea unui program de voluntariat adresat seniorilor – Programul

,,Dă mai departe” se urmărește implicarea a cel puțin 10 seniori în

activități de voluntariat în comunitatile unde fiecare SES iși desfășoară

activitatea. Această activitate va permite o mai bună integrare a seniorilor în comunitate, o

valorizare a acestora și o transmitere a experienței dobândite de-a lungul vieții către tinerii

interesați.

În cadrul acestui program de voluntariat se vor organiza seminarii pe teme de interes ce țin de viața

profesională, reguli de bună conviețuire în familie, aspecte ce scot în evidență poveștile de viață în

cuplu, istorisiri personale cu privire la trecerea prin anumite evenimente de importanță majoră

pentru seniori, dar și activități în comun cu tinerii, copiii sau adulții din comunitate (concursuri,

acțiuni de ecologizare, educație, etc.).

De asemenea, prin participarea comună a

echipei de management a proiectului, a

echipelor SES 1 și SES 2 la acțiunile și

activitățile din cadrul întâlnirilor de

perfecționare se dezvoltă sentimentul de


solidaritate între membrii echipelor și membrii echipelor de management, respectiv echipei de

management a proiectului.

În desfășurarea activității s-a observat că există câteva aspecte cu impact pozitiv asupra dezvoltării

activității organizațiilor de economie socială:

Calificarea personalului și adaptarea calificării la cerințele pieței;

Posibilitatea calificării continue a personalului în domenii conexe îngrijirilor: masaj, tehnici de relaxare, etc.;

Evaluarea permanentă a serviciilor oferite clienților;

Garanția încrederii serviciilor oferite (serviciile de îngrijire la domiciliu existente pe piață sunt servicii oferite „la negru”);

Flexibilitate în modul de acordare a serviciilor (adaptare la nevoile clienților).

Au fost însă și aspecte cu impact negative asupra activității desfășurate, aspecte care au încetinit

dezvoltarea celor două SES-uri:

Costul ridicat al serviciilor corelat cu puterea mică de cumpărare a populației;

Solicitările clienților pentru număr mare de ore de îngrijire (24 de ore, week-end, noapte);

Lipsa specializării angajaților în domeniul vânzării serviciilor.

3.3. Prezentarea serviciilor furnizate

Serviciile furnizate în cadrul celor două structuri de economie socială sunt acordate în funcție de

evaluarea nevoilor clineților, în baza unui contract.e

Principalele categorii de servicii sunt:

Pachetul de „BAZĂ” – cuprinde următoarele tipuri de servicii:

Supraveghere la domiciliu;

Asistenţă transport pentru activităţi curente;


Asistenţă planificare activităţi;

Gătit şi/sau asistenţă la gătit;

Monitorizare alimentaţie;

Cumpărături şi/sau asistenţă la cumpărături;

Menaj;

Spălare şi/sau călcare rufe (la domiciliul clientului sau în spaţiul SES-ului);

Igienă şi/sau asistenţă igienă (cupride şi ajutor la îmbrăcare-dezbrăcare, asistenţă îmbăiere);

Monitorizare parametrii fiziologici (temperatură, respiraţie, puls);

Însoţire la plimbare, alergare uşoară, exerciţii fizice,

Plată facturi.

Pachetul „SOCIALIZARE ŞI COMUNITATE” – cuprinde următoarele tipuri de servicii:

Activităţi meşteşugăreşti;

Realizare piesă de teatru;

Activităţi ludice;

Grupuri de discuţii pe diverse teme;

Vizionare de filme în grup şi discuţii pe tema lor;

Organizare de evenimente (zi de naştere, zile speciale din an, ziua numelui);

Stimulare cognitivă (jocuri, implicarea în diferite activităţi de lucru în echipă);

Realizarea de programe de voluntariat în comunitate cu participarea seniorilor.

Pachetul „ÎNVĂŢARE CONTINUĂ” – cuprinde următoarele tipuri de servicii:

Asistenţă la învăţarea unei limbi străine;

Educaţie IT (care cuprinde şi oferirea de acces la Internet mobil).

Pachetul „CONSILIERE” – cuprinde următoarele tipuri de servicii:

Consiliere individuală;

Consiliere spirituală;

Consiliere juridică;

Consiliere grup (care poate să cupridă şi terapie).


Pachetul „SPIRITUAL” – cuprinde următoarele tipuri de servicii:

Participarea la pelerinaje, vizite la biserici şi//sau mănăstiri;

Pachetul „MEMORIE VIE” – cuprinde următoarele tipuri de servicii:

Realizarea de articole cu privire la diverse subiecte şi domenii;

Realizarea de filme stil „Întâmplări din viaţă”;

Realizarea de material audio-video pentru cunoscuţi şi rude (ex. Povestea mea) şi postarea

lor pe internet.

Aceste servicii se acordă în baza unor tarife negociabile, în Timișoara, Moșnița Nouă, dar și alte

zone limitrofe Timișoarei, respectiv în Arad, Vladimirescu și zonele limitrofe ale Aradului,

Modul de acordare a serviciilor este flexibil, adaptat nevoilor specifice ale fiecărui client, iar

calitatea lor este monitorizată și evaluată permanent.

3.4. Riscuri și oportunități privind activitatea desfășurată

Conform datelor recensământului populației din 2011, în România, populația cu vârsta peste 65 de

ani era de 3.247.744 de persoane și reprezenta 16,14% din totalul populației stabile. Față de anul

1992, se poate constata că o creștere de aproximativ 30% a numărului persoanelor cu vârsta peste

65 de ani.8

8 http://statistici.insse.ro


Un număr tot mai mare de persoane ajung la vârste înaintate, prin urmare și umărul celor care

trăiesc cu boli cronice sau degenerative datorate îmbătrânirii este mai mare, fapt ce implică

creșterea nevoii de servicii de îngrijire pentru aceste persoane. Mai mult, stresul, suprasolicitarea

emoțională și poluarea, specifice zonelor urbane, sunt factori cu efecte adverse asupra sănătății, fapt

ce determină declanșarea bolilor cronice, ce necesită tratament și îngrijire de lungă durată.

Cu toate acestea, îngrijirea persoanelor vârstnice sau a celor bolnave în familie este din ce în ce mai

greu de realizat datorită fie a lipsei aparținătorilor (de exemplu, plecați la muncă în stăinătate,

locuiesc în altă localitate), fie a indisponibilității acestora (imposibilitatea de a beneficia de

concediu pentru îngrijirea la domiciliu a unui membru al familiei, etc.). O altă cauză a renunțării la

îngrijiri adecvate o constituie lipsa resurselor financiare: 72,5% din totalul populației a declarat în

anul 2013 că a renunțat la îngrijiri medicale datorită lipsei resurselor financiare. În anul 2014,

venitul mediu lunar total pe o gospodărie a fost de 3421 lei - categoria salariați, respectiv 1963 lei -

categoria pensionari; soldul în numerar la sfârșitul unei luni pe gospodărie a fost pentru salariați –

554 lei, iar pentru pensionari – 372 lei,9 fapt ce influențează direct proporțional capacitatea unei

persoane sau a unei familii de a susține financiar îngrijirea de lungă durată la domiciliu sau plata

unor servicii care să îi ajute la creșterea calității vieții

Conform datelor publicate pe www.seniorinet.ro ca urmare a Conferinței Naționale a

Furnizorilor de Îngrijri la Domiciliu, care a avut loc în 16 iunie 2015 la București:

Peste 20% din populația cu vârsta peste 65 de ani din România are nevoie de îngrijire

la domiciliu și numai 0,23% dintre aceștia beneficiază concret de aceste servicii;

Serviciile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile populației și sunt

extrem de rare în zonele rurale, orașele mici;

Serviciile nu sunt ușor accesibile - informația despre ele lipsește, personalul calificat

este insuficient și deci accesul concret la servicii este limitat;

Costul real al serviciilor de îngrijire la domiciliu, mai ales al celor pe termen lung, este

extrem de ridicat pentru veniturile unei familii. Acest cost pune o presiune foarte mare

pe întreaga familie a persoanei vârstnice (dependente) și conduce deseori la costuri

secundare suplimentare: renunțarea la slujbă de către unul din membrii familiei,

9 www.insse.ro


http://www.insse.ro/

împrumuturi sau credite pentru acoperirea costurilor de îngrijire, alegerea internarii

intr-o institutie pentru persoane vârstnice, etc.

Activitatea desfășurată în cadrul celor două structuri de economie socială este direct influențată

de acțiunea factorilor prezentați anterior. Deși organizația nu poate exercita nici un control

asupra acestor factori, identificarea lor și a implicațiilor lor sunt importante identificarea

condițiilor, tendințelor sau conjuncturilor din mediul extern al organizației și pentru a înțelege

impactul acestor factori asupra activității desfășurate de organizație.

Factorii din domeniul social și economic exercită o influență semnificativă asupra activității

derulate de SES -uri, avantajele, respectiv riscurile generate de acțiunea acestor factori fiind

majore:

Nevoia mare și în creștere de servicii de îngrijire la domiciliu, precum și lipsa

concurenței din partea unor furnizori de astfel de servicii este un avantaj

Capacitatea redusă a persoanelor care reprezintă potențialii clienți (persoane adulte cu

autonomie limitată/persoane cu autonomie limitătă temporară/pensionari/persoane cu

dizabilităţi și/sau familiile acestora) de a susține financiar serviciile furnizate de SES-uri

este un factor de risc major

Alți factori a căror acțiune implică riscuri moderate asupra activității SES-urilor sunt:

Lipsa normelor metodologice privind modalitatea de aplicare a Legii economiei sociale;

Lipsa cadrului legislativ privind co-finanțarea de la bugetul asigurărilor sociale pentru

serviciile de bază și de suport din domeniul îngrijirilor la domiciliu;

Lipsa personalului calificat.

3.5. Testimoniale

„Economia socială reprezintă, din punctul meu

de vedere, cheia deconectării asistaților sociali

de la statutul de dependență față de fondurile

publice și transformarea acestora în


contribuabili activi și elemente generatoare de plus valoare în comunitățile locale.

Poziția ce mi-a fost oferită ca urmare a implementării acestui proiect, și anume aceea de manager

al S.C. Mâini Deschise S.R.L., a reprezentat cadrul ideal de punere in aplicare a cunoștințelor

teoretice dobândite de către mine ca urmare a participării anterioare la un curs de calificare în

domeniul managementului.

Coeziunea din cadrul echipei, facilitată mai ales de participările noastre lunare la un curs de

perfecționare, dar și relațiile interumane stabilite în cadrul echipei au creat condițiile propice

desfățurării activității SES-ului.

Prin prisma faptului că a fost încheiat un număr considerabil de contracte, prin menținerea

interesului profesional al grupului țintă, prin atingerea diverselor obiective ala proiectului și nu în

ultimul rând prin natura relațiilor de prietenie create atât cu membrii echipei SES 2, cât și cu

membrii echipei SES 1 și echipei APO, mă declar foarte mulțumit de oportunitatea care mi-a fost

oferită prin implementarea proiectului „Activi Pentru Oameni”.”

(Adrian Popa – manager structură a economiei sociale)

„S.C. Activi pentru oameni S.R.L. mi-a oferit posibilitatea să ofer servicii profesionale de îngrijire

la domiciliu persoanelor care au diferite

nevoi, doresc să exersez cunoștințele

acumulate, să lucrez corect, să colaborez bine

cu colegii, să fim o adevărată echipă și

beneficiarii noștri să fie mulțumiți.”

(Dorina Radu – îngrijitor la domiciliu)

„Am dorit să fac parte din echipa S.C. Activi

pentru oameni S.R.L. pentru că această

societate prin profilul ei mi-a dat șansa de a fi de folos într-un mod profesional oamenilor.

Am venit cu mult entuziasm în această societate, în opinia mea ea fiind o societate îndreptată cu

adevărat spre nevoile oamenilor, dar și cu credința și cu speranța că această activitate va continua

și se va dezvolta mult în viitor.”

(Veronica Androvics – îngrijitor la domiciliu)


„S.C. Activi pentru oameni S.R.L. este locul care îmi oferă prilejul de a-mi desfășura activitatea și

a pune în valoare aptitudinile profesionale, prin ajutorul dat persoanelor care au nevoie de îngrijiri

speciale. Așteptările mele au fost munca în echipă, comunicarea, organizarea și colaborarea între

colegi. De asemenea, sesiunile de formare profesională au fost și sunt foarte benefice pentru

perfecționarea profesională și acumularea de noi informații și cunoștințe în domeniul îngrijirii, dar

și o bună dezvoltare ca om în societate.”

(Laura Vereș – îngrijitor la domiciliu)

„S.C MÂINI DESCHISE S.R.L reprezintă un loc de muncă

sigur, un trai decent și o bază materială. Îmi doresc să ajut

oamenii care au nevoie de ajutor.”

(Dorina Estera Pușcău – îngrijitor la domiciliu)

,, Activitatea în cadrul structurii de economie socială, respectiv

S.C MÂINI DESCHISE S.R.L este ceva nou față de ceea ce am

făcut eu pană acum în străinătate, este mai greu pentru că la

noi condițiile de trai ale beneficiarilor sunt mai grele. Pentru

mine proiectul Activi pentru oameni reprezintă oportunitatea de

a lucra în țară și acumularea de noi cunoștințe care a adus la

perfecționarea mea profesională și obținerea unei certificări’’.

(Iuliana Todiraș – îngrijitor la domiciliu)

,,Pentru mine S.C MÂINI DESCHISE

S.R.L înseamnă un sprijin, un suport

pentru perfecționarea mea în acest

domeniu, și învățare a numeroase tehnici

și metode benefice atât pentru beneficiar

cât și pentru mine. Doresc să mă

perfecționez și să învăț cât mai multe în

domeniul îngrijirii la domiciliu, pentru că


ceea ce fac este o plăcere și o bucurie pentru mine”.

(Larisa Bulgărescu – îngrijitor la domiciliu)

,,De când fac parte din echipa S.C MÂINI DESCHISE S.R.L mi-am dat seama că pot fi un ajutor

pentru cei din jurul meu, și mă simt utilă și împlinită”.

(Amelia Pescaru Marc – îngrijitor la domiciliu)

,,Pentru mine ca persoană această

experiență de a lucra ca îngrijitor la

domiciliu este o împlinire profesională pe

care mi-am dorit-o cu mult timp în urmă,

deoarece tot timpul mi-a placut să mă implic

în diferite cazuri sociale. Am o satisfacție

personală când la sfârșitul zilei am putut

ajuta pe cineva. Mă bucur că mi-am putut

vedea așteptările împlinite, bucuria mea a

fost când atât colegii cât mai ales clienții

noștri au fost mai mult decât mulțumiți beneficiind de sprijinul și ajutorul nostru.”

(Victor Pescaru Marc – îngrijitor la domiciliu)

,,Ca îngrijitor la domiciliu al S.C MÂINI DESCHISE S.R.L pentru mine s-au deschis noi

oportunități de a învăța și de a dobândi

din ce în ce mai multă experiență în acest

domeniu. Activitatea de îngrijire la

domiciliu este pentru mine o împlinire

profesională pe care de mult timp mi-am

dorit să o prestez, este în primul rând o

împlinire sufletească- deoarece zi de zi pot

fi alături de semenii mei, trup și suflet.”

(Marinela Balaș – îngrijitor la domiciliu)


„Experiența la S.C MÂINI DESCHISE S.R.L a fost pentru mine deosebită. Am învățat foarte multe

lucruri noi și folositoare în cadrul

sesiunilor de perfecționare, iar o parte

dintre ele le-am și pus în practică atunci

când am avut clienți. Cel mai mult m-au

marcat experiențele cu cei doi clienți mai

deosebiți pe care i-am avut, cu ajutorul

cărora mi-am descoperit și o altă latură a

mea pe care nu o știam, aceea de a fi

”alături de oameni”. Aceste două

experiențe mi-au schimbat felul de a fi și de a gândi, văd altfel omul și îl înțeleg altfel.”

(Vasilica Ienășescu – îngrijitor la domiciliu)


4. Bibliografie

1. ***. (2012). Economia socială în Uniunea Europeană. Rezumatul raportului întocmit

pentru Comitetul Economic şi Social European de Centrul Internaţional de Cercetare şi

Informare privind Economia Publică, Socială şi Cooperatistă (CIRIEC. Accesat în

septembrie 2015: http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/a_ces11042-

2012_00_00_tra_etu_ro.pdf

2. Aruștei, C., Manolescu, I. T., Neculăesei, A.-N. (2014). Rolul organizațiilor și bune practici

în cadrul economiei sociale în Revista de economie socială, Vol. IV, Nr. 2/2014. Accesat în

septembrie 2015: http://profitpentruoameni.ro/wp-content/uploads/2015/07/01-ROLUL-

ORGANIZATIILOR-SI-BUNE-PRACTIVI-IN-CADRUL-ES.pdf

3. Barna, C. (2014). Atlasul economiei sociale. România, 2014. Accesat în septembrie 2015:

http://www.ies.org.ro/library/files/atlas_-_final_-_bun.pdf

4. Barna, C. (coord.). (2012). Ghidul managerului de întreprindere socială. Râmnicu Vâlcea:

Almarom. Accesat în spetembrie 2015: http://economie-

sociala.groupsite.com/uploads/files/x/000/08d/533/Ghidul%20managerului%20de%20intrep

rindere%20sociala

5. Cace, S. (coord. ), Arpinte, D., Scoican, N.A., Theotokatos, H., Koumalatsou, E. (2010).

Economia socială în Europa. București: Expert. Accesat în septembrie 2015: http://proactiv-

org.ro/files/economia_sociala_in_europa.pdf

6. Petrescu, C. (coord.). (2013). Economia socială în contextual dezvoltării locale. Iași:

Polirom. Accesat în septembrie 2015:

http://www.ies.org.ro/library/files/economia_sociala_in_contextul_dezvoltarii_locale.pdf

7. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. (2010). Raport de cercetare privind

economia socială în România din perspectivă europeană comparată. București. Accesat în

septembrie 2015:

http://www.ropes.ro/web/upload/documents/Raport%20de%20cercetare_economie%20socia

la%20in%20Ro_1.pdf

8. Strategia națională privind economia socială în România 2011 – 2016. Accesat în


http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/a_ces11042-2012_00_00_tra_etu_ro.pdf

http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/a_ces11042-2012_00_00_tra_etu_ro.pdf

http://profitpentruoameni.ro/wp-content/uploads/2015/07/01-ROLUL-ORGANIZATIILOR-SI-BUNE-PRACTIVI-IN-CADRUL-ES.pdf

http://profitpentruoameni.ro/wp-content/uploads/2015/07/01-ROLUL-ORGANIZATIILOR-SI-BUNE-PRACTIVI-IN-CADRUL-ES.pdf

http://www.ies.org.ro/library/files/atlas_-_final_-_bun.pdf

http://economie-sociala.groupsite.com/uploads/files/x/000/08d/533/Ghidul%20managerului%20de%20intreprindere%20sociala



http://proactiv-org.ro/files/economia_sociala_in_europa.pdf

http://proactiv-org.ro/files/economia_sociala_in_europa.pdf

http://www.ies.org.ro/library/files/economia_sociala_in_contextul_dezvoltarii_locale.pdf

http://www.ropes.ro/web/upload/documents/Raport%20de%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro_1.pdf

http://www.ropes.ro/web/upload/documents/Raport%20de%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro_1.pdf


septembrie 2015: http://www.unitatiprotejate.ro/web/upload/doc_tup/2011/Strategia-

nationala-privind-economia-sociala-in-Romania-2011-2016.pdf

9. Legea nr. 219/2015 privind economia socială

10. http://economiesociala.com/economia-sociala

11. profitpentruoameni.ro/revista-de-economie-sociala/

12. statistici.insse.ro

13. www.ies.org.ro

14. www.responsabilitatesociala.ro

Documents

GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL ECONOMIEI SOCIALE · GHID DE BUNE PRACTICI . ÎN DOMENIUL ECONOMIEI SOCIALE . AUTORI: Daniela TĂMAȘ – Lucrător social SC Mâini deschise SRL