Ghid acordare prim ajutor.doc

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    1/44

    Material întomit de următorii, pe baza surselor menţionate la sfârşitul documentului:

    Primul ajutor acordat uneori chiar de nespecialişti reprezintă o metodă

    eficientă de salvare a vieţii în situaţii neprevăzute (accidente, traumatisme, stop

    cardiorespirator, comă!"Cea mai importantă regulă:

     SĂ NU AGRAVĂM STAREA VICTIMEI !

    CAP I .Etape ale primului autor:

    #" $ncercăm să stabilim comunicarea cu persoana ranită % cu victima (prin

     întrebări de &enul: ce s-a întâmplat cu dumneavoastră', mă auziţi? cum vă

    numiţi?, ce vă doare? unt şi situaţii în care victima nu poate vorbi din cauza

    1

    Ce treuie "ă#ut:

    • E$aluarea %itua&iei a##i'entului ( in#i'entului

    • E$aluarea %itua&iei $i#timei

    • Anun&area per%oanei re%pon%aile

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    2/44

    traumelor provocate de accident, dar dacă reacţionează şi răspunde prin &esturi

    la intrebările noastre, la atin&eri sau la altfel de stimuli e)terni, înseamnă ca este

    conştientă"

    *" +acă nu răspunde şi nu reacţionează în nici un fel la stimulii verbali sau

    la atin&eri, înseamnă ca nu este conştientă şi atunci trebuie verificate imediat

    cele două funcţii vitale: respiraţia  (dacă victima respiră spontan! şi circulaţia

    (dacă inima funcţionează controlul pulsului arterial:  la nivelul &âtului artera

    carotidă, la nivelul incheieturii mâinii artera radială!"

    -" .ea mai importantă metodă pentru a ajuta la salvarea vieţii unui om este

    re%u%#itarea #ar'io)re%piratorie" /ceasta este o tehnică de mare eficacitate, ce

    poate fi aplicată şi de persoanele care nu au studii medicale"

    0" 1ste bine să se cunoască faptul că în caz de oprire a inimii, cel careacordă primul ajutor dispune doar de - 0 minute pentru a efectua cu succes

    resuscitarea" +upa 0 minute se considera că hipoxia cerebrală (lipsa de o)i&en

    la nivelul creierului! duce la leziuni cerebrale care vor transforma bolnavul,

    eventual salvat, întro fiinţă pur ve&etativă"

    A*C)ul re%u%#itării:

    2espectaţi etapele de acţiune în evaluarea funcţiilor vitale: A. Air+a,  1liberarea căilor aeriene: menţinând deschise şi libere căile

    aeriene se permite circulaţia aerului între or&anism şi mediul înconjurator"

    ) *. *reat-ing  2espiraţia: procesul prin care patrunde aerul în plamâni

    şi se eliberează dio)idul de carbon în aerul atmosferic"

    C. Cir#ulation" .irculaţia: circulaţia sân&elui prin or&anism"

    A. Air+a,. Elierarea #ăilor aeriene

    1liberaţi căile respiratorii prin ridicarea barbiei şi hipere)tensia capului

    apăsând pe frunte" Puneţi una dintre mâini pe fruntea pacientului (astfel încât

    de&etul mare şi cel arătător să rămână libere pentru a putea pensa nasul victimei

    când i se face respiraţie &ură la &ură"! $n acelaşi timp, cu două de&ete de la

    mâna cealaltă ridicaţi bărbia victimei" $n cazul victimei inconştiente este posibil ca

    2

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    3/44

    limba săi cadă în spate spre farin&ele posterior blocând astfel căile aeriene

    superioare"

    3ăcând o hipere)tensie a capului şi ridicând bărbia, limba se ridică şi

    eliberează căile aeriene" 1liberaţi &âtul de eventualele haine strânse" $ndepărtaţi

    orice cauză de obstrucţie evidentă din &ură" /ceasta poate fi: dantura ruptă,

    proteze dentare rupte, saliva, sân&e etc" Nu pier'e&i timpul #aut/n' o%tru#&ii

    a%#un%e! 

    *. *reat-ing Re%pira&ia

    Pastrând căile respiratorii libere a%#ulta&i0 %im&i&i şi o%er$a&i dacă victima

    respiră adecvat" 4ă aplecaţi asupra victimei cu faţa către torace şi ascultaţi la

    nivelul cavităţii bucale a victimei z&omotele respiratorii, simţiţi dacă e)istă schimb

    de aer apropiind obrazul de nasul şi &ura victimei, observaţi mişcările pieptului"

    Pentru a decide prezenţa sau absenţa respiraţiei ASCU1TA2I0 SIM2I2I 3I

    VE4E2I timp de minimum 5#6 secunde"

    C. Cir#ulation Cir#ula&ia

    .irculaţia este realizată de cord" 1valuarea acesteia se face prin verificarea

    pulsului" Pulsul se poate simţi cel mai bine pe artera carotidă care este situată în

    3

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    4/44

    şanţul format de unul din muşchii &âtului şi mărul lui /dam" +e&etele arătător şi

    mijlociu localizeaza mărul lui /dam şi vor aluneca lateral pe &ât până se simte

    bătaia în vârful acestora" Pulsul poate fi palpat pe ambele părţi ale &âtului, dar 

    niciodată în acelasi timp" /ceastă etapă poate fi e)ecutată simultan cu verificarea

    respiraţiei, de asemenea timp de 5#6 secunde"

     $n

    urma evaluării unui pacient inconştient ne putem confrunta cu una din situatiile

    descrise în continuare:

    A. Vi#tima nu re%piră 5i nu are pul%

    Primul &est în aceasta situaţie este anunţarea situaţiei la ##*, solicitând

    ajutorul echipei medicale calificate şi cu dotare corespunzatoare, după care

     începem re%u%#itarea #ar'io)pulmonară"

    +aca victima nu respiră, nu are puls şi sunteţi si&ur că va sosi ajutor 

    profesionist calificat, începeţi ventilaţia artificială şi compresiunile toracice" 1le se

    e)ecută succesiv"

     $n cazul în care sunteti sin&urul salvator, raportul ventilaţie masajcardiac trebuie sa fie de *:#5, acest lucru repetânduse timp de un minut

     $n cazul în care sunteţi doi salvatori acest raport trebuie sa fie de #:5" e

    e)ecută #6 cicluri, dupa care se face reevaluarea pacientului"

    4

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    5/44

     3iecare ciclu se începe şi se termină cu ventilaţie"

    Te-ni#a $entila&iei arti"i#iale

     $n&enuncheati lân&a pacient" .u capul victimei în hipere)tensie se

    menţine &ura uşor întredeschisă cu o mâna, în timp ce cu cealaltă se susţine

    fruntea şi se pensează nasul" 7nspiraţi profund aer, aşezaţivă etanş &ura pe &ura

    victimei, şi insuflaţi aer timp de *- secunde" $n acelasi timp se verifică dacă

    toracele se ridică atunci când noi insuflăm "

    Te-ni#a ma%aului #ar'ia# e6tern

    .u victima asezată pe spate pe un plan dur, se localizează punctul de

    compresie situat în partea inferioară a

    sternului" +e&etul inelar mer&e dea lun&ul

    rebordului costal până la apendicele xifoid 

    (locul de întâlnire a coastelor!" 8a acest nivel

    lân&ă acest de&et se aşează alte două de&ete,respectiv de&etul mijlociu şi cel arătător, după

    care aşezăm podul palmei celeilalte mâini,

    tan&ent la cele două de&ete plasate pe piept,

    aceasta este locul în care trebuie făcute

    5

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    6/44

    compresiunile toracice" $n&enuncheaţi lân&ă victimă, faceţi două ventilaţii, după

    care &ăsiţi punctul de reper cu de&etul inelar, pornind din partea inferioară a

    rebordului costal, către apendicele )ifoid (locul de întâlnire a coastelor!"

     /jun&ând cu de&etul inelar la apendicele )ifoid, aşezaţi de&etul mijlociu şiarătător lân&ă el, apoi aşezaţi

    podul palmei celeilalte mâini,

    acesta fiind locul în care trebuie

    facute compresiunile"

     /şezaţi cealaltă mână (cea cu

    care am reperat apendicele

    )ifoid!, peste mâna situată pestern fără ca de&etele să se

    sprijine pe torace"

    .u coatele întinse, cu braţele

    perpendicular pe stern, linia umerilor să fie paralelă cu linia lon&itudinală a

    pacientului, se fac compresiunile astfel încât să înfundăm sternul cu o adâncime

    de apro)imativ 05 cm (numarând cu voce tare, 9şi # şi * şi - şi 0 şi 5!"

    3recvenţa compresiunilor e)terne trebuie să fie de ;6#66%min"

    *. Vi#tima nu re%piră0 'ar are pul%:

     $n acest caz, prima

    etapă de acţiune

    constă din efectuareaunui număr de #6

    ventilaţii artificiale,

    după care vom anunţa

    ##* solicitând ajutor 

    medical calificat"

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    7/44

    reîntoarcem, reevaluăm starea pacientului şi vom acţiona în funcţie de ceea ce

    vom constata" $n cazul în care situaţia va fi nemodificată, vom continua ventilaţia

    pacientului verificând periodic pulsul pacientului"

    C. Vi#tima re%piră 5i are pul%:

    +aca victima respiră şi are puls, dar este inconştientă, o vom aşeza în

    poziţia laterală de

    si&uranţă" $n&enunchind

    lân&ă victimă, vom elibera

    căile aeriene prin

    hipere)tensia capului şi

    ridicarea barbiei" /şezăm

    braţul cel mai apropiat al

    victimei în un&hi drept faţă

    de corp, iar antebraţul se îndoaie în sus" 4om trece celălalt braţ al victimei peste

    torace, aşezând dosul palmei pe obrazul victimei"

    e ridică &enunchiul (cel opus faţă de salvator! victimei, tră&ândul în sus

    şi menţinând piciorul pe pamânt" .u o mâna vom prinde umărul opus faţă desalvator şi cu cealaltă mână

    &enunchiul pacientului" $l vom

     întoarce lateral spre salvator=

    ne asi&urăm că se sprijină pe

    &enunchi şi pe cot, rearanjăm

    capul în hipere)tensie şi

    deschidem &ura"

     /nunţăm la ##* solicitând ajutor medical calificat"

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    8/44

    >bstrucţia căilor aeriene înseamnă blocarea căilor aeriene superioare cu

    un bol alimentar sau un corp strain" 4ictima se va sufoca" >bstrucţia poate fi

    incompletă sau completă"

    Pa#ient #on%tient

    +aca victima este conştientă va indica acest lucru prin prinderea &âtului

    cu o mâna sau cu doua mâini"

     $n cazul obstrucţiei incomplete, respiraţia este z&omotoasă, pacientul este

    aplecat în faţă şi încurajat să tuşească"

    +acă aceasta nu dă rezultate va trebui sa încercaţi o altă manevră

    mane$ra 8eimli#-= se aplică atunci când obstrucţia devine completă" /propiaţivă de victimă din spate, cuprindeţio pe sub braţe, îndepărtaţi picioarele,

    aşeazaţivă o mâna la mijlocul distanţei dintre ombilic şi apendicele )ifoid, cu

    cealaltă mână prindeţi mâna încleştată şi faceţi mişcări bruşte înăuntru şi în sus"

     /ceste mişcări vor comprima diafra&mul care la rândul lui va comprima

    8

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    9/44

    plamânii şi presiunea creată în bronhii va arunca corpul strain în cavitatea

    bucală" 3aceţi aceste mişcări până eliberaţi căile aeriene"

    Pa#ient in#on5tient+acă victima devine inconştientă, întindeţio pe pamânt şi aplicaţi aceeaşi

    manevră, încalecând picioarele victimei" 2eperaţi locul, aşezând podul palmei la

    mijlocul distanţei dintre ombilic şi apendicele )ifoid" /sezaţi cealaltă mână peste

    aceasta (ca la masajul cardiac! şi faceţi compresiuni cu miscări bruşte în

    adâncime şi în sus"

    2epetaţi aceste mişcări de 05 ori dupa care, întorcând capul victimei într

    o parte, verificaţi cavitatea bucală a acesteia pentru a îndepărta bolul alimentar 

    sau corpul strain" +acă acesta nu este vizibil, încercaţi din nou să ventilaţi,

    observând dacă intră sau nu aerul" $n caz de insucces repetaţi manevra ?eimlich

    pâna când căile aeriene vor fi libere"

    9

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    10/44

    CAP II. Primul autor 9n #a7ul a##i'entelor rutiere

    Primul ajutor în accidentele rutiere reprezintă un comple) de măsuri de

    ur&enţă, care se aplică înaintea intervenţiei cadrelor medicale de specialitate">r&anizarea primului ajutor are o importanţă deosebită pentru salvarea

    accidentaţilor şi pentru minimizarea efectelor accidentului de circulaţie"

    #on'i&ie oligatorie e%te #rearea unui #limat 'i%#iplinat pentru

    #omaterea pani#ii 5i a aglomera&iei 'in urul a##i'entatului " .oncomitent cu

    acordarea primului ajutor, se vor lua măsuri pentru apelarea celei mai apropiate

    unităţi medicale sau a @alvării@"

    10

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    11/44

    4egaarea a##i'entatului" 4ictima unui accident de circulaţie va fi

    menajată la ma)im" e vor evita &esturile brutale sau mobilizarea lui e)cesivă"

    coaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare

    blândeţe, procedânduse la de&ajare prin eliberarea metodică, treptată, la nevoie

    cu sacrificarea materialelor care îl acopera" 1ste interzisă e)ercitarea de tracţiuni

    asupra părţilor vizibile (membre, cap, haine! pentru de&ajarea accidentatului"

     $n primul rând vor fi de&ajate capul, faţa, toracele, în vederea creării

    posibilităţii de a se efectua respiraţia artificială şi masajul cardiac la nevoie"

    .oloana vertebrală şi capul se vor lăsa, pe cât posibil, în poziţia &ăsită iniţial" $n

    timpul mobilizării victimei se va asi&ura menţinerea fi)ă a a)ului format din cap

    ceafătorace"

    11

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    12/44

     

    4egaarea pa#ientului traumati7at la locul accidentului se face doar în

    scopul prevenirii pericolului iminent care poate să apară" +e&ajarea victimei se

    face de persoane bine instruite, ştiind faptul că o moili7are in#ore#t e"e#tuată

    poate agra$a "oarte mult %itua&ia pa#ientului. 4upă 'egaare0 $i#tima $a "i

    intin%ă #u l/n'e&e pe o pătură. 1a va sta pe spate, cu capul aşezat mai jos

    decat toracele"

    Armătoarele situaţii pot impune de&ajarea pacientului:

    • pacientul se află întro încăpere cu fum sau foc=

    • pacientul se află întro maşină instabilă, ce urmează a se răsturna=

    • pacientul se află întro maşină cu pericol iminent de e)plozie"

     $nainte de a începe de&ajarea victimei se verifică să nu fie prinsepicioarele pacientului de pedale, se desface centura de si&uranţă" alvatorul

    introduce o mână sub braţul victimei şi va menţine capul în a), iar cealaltă mână

    se introduce prin spatele victimei, se a&aţă de cureaua victimei şi cu mişcări

    uşoare se încearcă scoaterea ei din autoturism, având permanent &rijă de

    menţinerea capului imobilizat de umărul salvatorului"

    12

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    13/44

    >dată scoasă din maşină, aşezarea ei pe sol impune de asemenea

    respectarea anumitor re&uli cu foarte mare stricteţe şi anume: capul va fi

    menţinut în permanenţă în a)"

     $n cazul în care victima este &ăsită culcată pe burtă, e)aminarea nu se

    poate face decât dupa aşezarea ei în decubit dorsal (culcat pe spate!" Pentru

    acest lucru este nevoie de minimum trei persoane" Anul dintre salvatori se

    aşează la capul victimei, îl va pune în a) şi îl va imobiliza comandând întrea&a

    operaţiune de întoarcere" .eilalţi salvatori se vor aşeza lateral de victimă, cât mai

    aproape de ea, ridicând braţul dinspre salvatori în sus, lân&ă capul victimei" 8a

    comanda celui aflat la cap, toţi salvatorii vor efectua întoarcerea în acelaşi timp,

    menţinând în permanenţă coloana pacientului în a)"

    > dată aşezat pe spate, se poate efectua e)aminarea primară şisecundară a pacientului, iar pentru transport se poate folosi tar&a metalică, de

    lemn sau vacuum"

    E$aluarea primara a pa#ientului traumati7at

     $n cazul pacienţilor traumatizaţi este foarte important să ştim e)act ce

    trebuie şi ce nu trebuie sa facem" Orice greşeală comisă poate agrava starea

    bolnavului punându-i viaţa în pericol.>biectivul principal urmărit în cazul pacienţilor traumatizaţi constă în

    asi&urarea tratamentului precoce şi corect pentru ca acest lucru poate îmbunatăţi

    semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului" Principiul fundamental care trebuie sa

    conducă comportamentul nostru în timpul unei ur&enţe este:

    A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI!

    ecvenţele urmărite în cazul acestor situaţii sunt similare cu cele întâlnite

    la pacienţii fără traumatisme" E$aluarea 7onei 5i %iguran&a %al$atului ramân în

    atenţia noastră"

    • să devină si&ur locul accidentului: semnalizare, staţionarea

    vehiculelor=

    •  îndepărtarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza

    accidentului evitând riscurile şi % sau a&ravarea situaţiei=

    13

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    14/44

    • eliberarea căilor aeriene în acest caz nu se face hipere)tensia

    capului ci sublu)aţia mandibulei=

    • verificarea respiraţiei prin: %imt ) $ă' ) au'=

    • verificarea pulsului"

    • dacă este necesar se încep imediat manevrele de resuscitare,

    e)cepţie facând situaţia în care se constată e)istenţa unei hemora&ii masive,

    când se realizează hemostaza apoi se vor începe manevrele de resuscitare"

     $n toate cazurile de traumă se are în vedere posibilitatea e)istenţei leziunii

    de coloana cervicală"

    Su%pi#iunea e6i%ten&ei le7iunii 'e #oloană #er$i#ală apare:

    • la orice pacient politraumatizat (pacienţii care au mai mult de doua

    leziuni din care cel puţin una pune viaţa în pericol!=• la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului=

    la orice pacient care prezintă traumatism la nivelul toracelui în apropierea

    capului=

    • la orice pacient conştient, care acuză dureri la nivelul &âtului=

    • la orice pacient care prezintă crepitaţii sau deformări la nivelul

    &âtului"

    Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poateface numai pe baza examenului radiografic

     /tenţie sporită trebuie acordată imobilizării coloanei vertebrale cervicale"

    Pentru acest lucru folosim &ulere cervicale"

    Gulerele #er$i#ale pot fi de mai multe tipuri: ri&ide, moi, dintro bucată,

    din doua bucăţi" Pentru fi)area &ulerului cervical întotdeauna este nevoie de

    minimum două persoane" An salvator se asează la capul pacientului, va fi)a

    capul şi cu o mişcare fermă va aşeza capul în a), cel deal doilea salvator va fi)a

    &ulerul cervical" 7mportant este să se îndepărteze toate hainele din jurul &âtului

    pacientului" e începe cu introducerea &ulerului dinspre partea posterioara a

    &âtului fara al mai mişca"

    14

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    15/44

    Tran%portul traumati7atilor pe targi

    Pentru aşezarea pacientului pe tar&a de lemn se cunosc minimum trei

    modalităţi:) Una 'in $ariante ar fi prin aşezarea tăr&ii lân&ă victimă, la comanda

    celui care fi)ează capul victimei, aceasta se întoarce lateral şi un salvator va

     împin&e tar&a sub pacient" Pentru a ne ajuta de această metodă este nevoie de

    minimum patru salvatori" Anul din salvatori se aşează la capul pacientului

    menţinândul în a), ceilalţi trei salvatori se vor aşeza lateral de pacient astfel: un

    salvator se poziţionează în dreptul toracelui aşezând o mână pe umărul victimei

    şi cealaltă mână la nivelul şoldului, al doilea salvator se poziţionează în dreptul

    şoldului, asezând o mână la nivelul toracelui, încrucişând mâna lui cu cea a

    salvatorului aşezat în dreptul toracelui" .ealaltă mână o va aşeza pe coapsa

    victimei" .el de al treilea salvator se aşează în dreptul picioarelor victimei"

    15

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    16/44

    alta

    $ariantă constă în ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuatăla comanda celui care fi)ează capul victimei" alvatorii îşi vor introduce mâinile

    sub pacient cu palma orientată în sus, ei fiind aşezaţi la acelaşi nivel descris mai

    sus"

    Cea 'e)a treia

    $ariantă  necesită de

    asemenea minimumpatru persoane" Anul

    aşezat la capul victimei,

    fi)ează coloana şi

    comandă mişcările"

    .eilalţi se vor aşeza

    călare peste victimă şi o vor ridica din această poziţie" +upă ce este ridicată, o

    altă persoană va împin&e tar&a sub pacient"

    Targa metali#ă are avantajul că este formată din două piese, ceea ce

    uşurează foarte mult folosirea ei" e poate re&la lun&imea tar&ii în funcţie de

    lun&imea victimei" Pentru a utiliza tar&a este nevoie de asemenea de minimum

    trei persoane" .el care stă la capul victimei şi ţine capul imobilizat va conduce

    16

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    17/44

    operaţiunea" .eilalţi salvatori vor întoarce victima lateral odată pe partea stan&ă,

    apoi pe partea dreaptă, astfel încât să se poată poziţiona tar&a sub pacient"

    Targa

    $a#uum

    este poate

    varianta

    optimă de

    imobilizare, recomandată pentru transportul pacientului traumatizat" Bar&a

    vacuum fiind de fapt o saltea din care se e)tra&e aerul, ea poate fi modelată

    după forma corpului victimei" /cest lucru asi&ură o imobilizare suplimentară a

    coloanei cervicale, nepermiţândui nici mişcarea de lateralitate, mişcare ce era

    totuşi posibilă prin simpla folosire doar a &ulerului cervical"

    .ei accidentaţi &rav sunt de obicei fără cunoştinţă" Primul &est al

    salvatorului va fi să controleze re%pira&ia 5i ătăile inimii" Principala datorie a

    salvatorului este de a păstra aceste funcţii majore ale or&anismului uman"

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    18/44

    Ca7urile 'e primă urgen&ă sunt cele în care accidentatul prezintă stop

    cardiorespirator, hemora&ii mari, care nu pot fi oprite prin &arou, hemora&ii ale

    or&anelor interne, plă&i mari la nivelul plămânilor, stare de şoc=

    Ca7urile 'e urgen&ă a 'oua  sunt reprezentate de accidentaţii cu

    hemora&ii arteriale care pot fi oprite prin &arou, plă&i mari abdominale, amputaţii

    de membre şi mari distru&eri de oase şi musculare, accidentaţii care şiau pierdut

    cunoştinţa=

    Ca7urile 'in urgen&ă a treia sunt cazurile de accidentaţi cu traumatisme

    craniocerebrale, vertebromedulare şi de bazin, însoţite de fracturi şi de leziuni

    ale or&anelor interne, fracturi deschise, plă&i profunde, hemora&ii de tot felul=

    .eilalţi accidentaţi intră în cate&oria ur&enţelor obişnuite"

    A%igurarea unui tran%port rapi' 5i netraumati7ant" $n funcţie de

    cate&oria de ur&enţă, se acordă primul ajutor şi se asi&ură transportul victimelor 

    accidentului rutier"

    Armând indicaţiile de mai sus, veţi asi&ura un prim ajutor în caz de

    accident rutier mai eficient, pînă la sosirea cadrelor medicale de specialitate"

     

    18

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    19/44

    CAP III. Primul autor 9n #a7ul

    traumati%melor

    Amputa&ia 'e memre ;memre %e#&ionate<

    Păstraţi partea secţionată şi puneţio întrun sac de plastic care va fiaşezat întrun recipient (cutie! plin cu &heaţă" +irijaţi bolnavul şi partea

    secţionată spre un spital"

     /plicaţi o compresă curată (tifon ori vată! sau la nevoie, propria

    dumneavoastră mână apăsând pla&a pentru a opri sân&erarea" Menţineţi o

    presiune constantă asupra plă&ii ce puţin 5 minute" +acă este posibil, ridicaţi

    membrul rănit(&amba sau braţul! deasupra nivelului inimii" .ând sân&erarea sa

    oprit, fi)aţi pansamentul cu ajutorul unui bandaj ;Nu 'e%"a#e&i an'aul pentru

    a $eri"i#a %tarea plăgii! A%igura&i$ă #ă an'aul nu e%te prea %tr/n%0 a#e%t

    lu#ru put/n' opri #ir#ula&ia %anguină!.

    3i)aţi capul şi &âtul victimei în poziţia în care a fost &ăsită, prin aplicarea

    palmelor pe părţile laterale ale capului" /si&uraţi o menţinere a căldurii corpului prin pături sau haine"

    Nu mi5#a&i $i#tima• Imoili7a&i regiunea #e"ei #u un guler 'e pla%ti# rigi'

    • 4a#ă %u%pe#ta&i o "ra#tură 'e memru0 imoili7a&i)o

    • Tran%porta&i $i#tima pe targă %pre pun#tul me'i#al

    19

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    20/44

    CAP IV. Primul autor 9n #a7ul ar%urilor 

     /rsurile sunt accidente provocate de caldură sub diferite forme,a&enţi chimici, electricitate şi radiaţii"

    Ar%urile termi#e sunt provocate de căldură, care poate acţiona prin:

    flacară, lichide cu temperatură înaltă, metale încălzite, &aze sau vapori

    supraîncălziţi, corpi solizi incandescenţi"

    Ar%urile #-imi#e  sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric,

    sulfuric, o)alic sau de substanţe alcaline: hidro)id de sodiu, hidro)id de potasiu,

    hidro)id de calciu, amoniac &azos"

    Ar%urile ele#tri#e sunt produse de contactul cu un conductor electric aflat

    sub tensiune"

    Ar%urile prin ra'ia&ii sunt determinate de razele solare, raze ultraviolete"

     $n functie de &radul de distru&ere a ţesuturilor şi profunzimea arsurii, se

    descriu patru &rade:

     Arsura de grad I  interesează numai stratul superficial al pielii, epidermul"e manifestă prin roşeaţa pielii, edem local, durere, frisoane" /rsura tipica de

    &radul 7 este eritemul solar, produs prin e)punerea îndelun&ată şi neraţională la

    soare" +urează -0 zile, după care scade, fiind înlocuită de o pi&mentaţie brună,

    urmata de descuamaţie"

     Arsura de grad II   interesează epidermul pe carel decolează de derm,

    provocând apariţia flictenelor, vezicule (băşici! pline cu lichid &ălbui, care nu este

    altceva decât plasma san&uină e)travazată" /cest tip de arsură este provocat delichide fierbinţi sau metale incandescente, care au acţionat o durată scurtă

    asupra pielii" 1ste cea mai dureroasă, pentru că sunt atinse terminaţiile nervoase

    de la acest nivel"

     Arsura de grad III   interesează dermul în totalitatea lui" 3lictenele au

    conţinut san&uinolent" +urerea nu mai este atât de intensă, poate să şi

    20

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    21/44

    lipsească, deoarece terminaţiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet"

     Arsura de grad IV   interesează toate straturile pielii, apare necroza

    (moartea celulelor!"

    1o#ali7ări peri#uloa%e 5i ar%uri gra$e %unt:

    • faţa, &âtul pentru că arsurile la acest nivel pot fi urmate de

    complicaţii la nivelul aparatului respirator=

    • toate arsurile care sunt în apropierea feţei (pleoape!, mâinii,

    peroneului, zonele de fle)ie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor=

    • arsurile care depăşesc mai mult de -6C din suprafaţa corpului,

    indiferent de &radul de arsură=• arsurile de &radul 777 şi care depăşesc #6 C din suprafaţa corpului=

    • arsurile complicate cu fracturi şi cu distru&eri masive de ţesuturi

    moi=

    • arsuri profunde provocate de substanţe acide sau de curent

    electric"

    Primul ajutor în cazul pacienţilor care au suferit o arsura respectaprinciipiile deja discutate" i&uranta salvatului este primul lucru de care trebuie

    sa ne asi&uram" .ontrolul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale

    conform protocolului /D. sunt si ele valabile"

    !ilanţul lezional al pacientului ars se face în funcţie de suprafaţa arsă "i de gradul de profunzime al arsurii

    #entru calcularea suprafeţei arse se folose"te regula lui Wallace, numită şi regula lui .

    #rin această regulă se poate exprima în procente suprafaţa arsă a fiecarui segment de corp, exprimate cu cifra $ sau multiplu de nouă

    %e exemplu: arsura unui braţ reprezintă $&, iar a întregului membru inferior estede '(& In total arsura a afectat )*& din suprafata corpului

    +valuarea suprafeţei arse la nou-născuţi "i copii este mult diferiă, deoarece laaceastă categorie de pacienţi capul reprezintă suprafaţa cea mai mare, adică '(&, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procenta mai mic comparativ cu adultul

    21

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    22/44

    Cara#teri%ti#i:

    Arsurile provocate de !lacără" 7mportant în aceste situaţii este oprirea

    cât mai rapidă a arderii cu jet de apă" /cest lucru este valabil şi pentru situaţiile

    când flacara este deja stinsă, deoarece în acest moment arsura se poate

    propa&a în continuare în profunzime" e îndepărtează hainele pacientului, cu

    condiţia ca acestea să nu fie lipite de piele, iar manevra de dezbrăcare să

    producă distru&eri tisulare" > dată cu dezbrăcarea pacientului, se va asi&ura

    protecţia acestuia de hipotermie"

     Arsurile provocate de substanţe c"imice" pălarea suprafeţei arse cu

     jet de apă în aceste situaţii trebuie să fie de o durată mai mare, pentru a fi si&uri

    că se îndepărtează orice urmă de substanţă care a provocat arsura" Profunzimea

    arsurii este direct proporţională cu timpul de contact, cu concentraţia substanţeişi proprietaţile acesteia"

     Arsurile provocate de curentul electri #" 7mportant este îndepărtarea

    pacientului de sursa de curent (sau invers!" Botdeauna se are în vedere

    posibilitatea leziunii la nivel de coloana cervicală (datorită mecanismului acţiunii!"

     /rsurile electrice produc leziuni atât la suprafaţă, cât şi în profunzimea

    or&anismului" Eesuturile sunt distruse prin mecanism termic" e caută poarta de

    intrare şi poarta de ieşire a curentului electric" /cest lucru este important pentrucă ne furnizează informaţii privind traseul urmat de curent prin or&anism"

    +istru&erea tisulara este ma)imă la punctul de intrare" +acă sunt vizate

    vase importante, apar &an&rene, iar dacă traseul intersectează inima pot apărea

    &rave tulburări în activitatea inimii sau chiar moartea"

    • Spalare l/n'ă #u et 'e apă0 numai pentru regiunile a"e#tate?

    • E%te inter7i%ă "olo%irea #remelor0 unguentelor0 %u%tan&elor

    uleioa%e?• Se "olo%e%# pe #/t po%iil pan%amente %terile %au #/rpe "oarte

    #urate0 ume7ite?

    • Nu %e pune g-ea&ă 9n #onta#t 'ire#t #u tegumentul?

    • Se a#operă pa#ientul pentru a pre$eni pier'erea 'e #al'ură

    • Spăla&i regiunea a"e#tată #u %er "i7iologi# ar%urile #-imi#e

    ne#e%ita %pălări repetate0 #are %e #ontinuă p/nă la %o%irea autorului

    me'i#al #ali"i#at

    • In'epărta&i ori#e #on%tri#&ie #ea%0 #iorap et#.

    22

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    23/44

    Cap V. Primul autor 9n #a7ul le7iunilor o#ulare

    Cum treuie pro#e'at 9n următoarele %itua&ii:

    1e7iuni 'e natură #-imi#ă:• Menţineţi pleoapele deschise, spălând bland ochiul cu jet de apă continuu,

    timp de #5-6 minute"

    • Protejaţi celălalt ochi de eventualele picături de apă provenită din ochiul

    lezat"

    •  /plicaţi o compresă pe ambii ochi şi fi)aţi cu un bandaj"

    • Mer&eţi ur&ent la un oftalmolo& sau %una&i la ==>.

    @g/rieturi0 tăieturi0 #orpi %trăini intrao#ulari:

    •  /plicaţi o compresă de tifon pe ambii ochi şi fi)aţio cu un bandaj"

    • .

    CAP VI. Primul autor 9n #a7ul entor%elor0lu6a&iilor0 "ra#turilor 

    Reguli generale:

    • a5e7a&i $i#tima 9n po7i&ie #omo'ă0 pe %pate0 #u #apul %priinit

    • %păla&i ime'iat o#-iul #u apă #urată %au %er "i7iologi#

    • 9n #a7 'e a"e#tare #u %olu&ii #-imi#e0 %păla&i repetat o#-iul #u

    apă0 aun'ent0 %terge&i)l 5i repeta&i %pălarea

    • %oli#ita&i autor me'i#al #ali"i#at

    23

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    24/44

    Entor%a formă minoră a traumatismelor articulare, în care nu se

    pierde contactul permanent între suprafeţele articulare şi care constă

     în întinderea sau ruptura unuia sau mai multor li&amente ale unei

    articulaţii"

    Primul autor   constă în imobilizarea provizorie, fapt ce va

    ameliora durerea, care este de o mare intensitate"

    1u6a&ia  leziune ce constă în pierderea contactului normal dintre

    suprafeţele articulare ale oaselor ce formează o articulaţie (deplasarea capetelor 

    osoase ale unei articulaţii!" +upă modul de producere, lu)aţiile pot fi complete

    sau incomplete" Primul ajutor constă în imobilizarea provizorie a membrului

    afectat, fără a tenta reducerea lu)aţiei" /ccidentatul se transportă la spital"

    ra#turile sunt ruperi totale sau parţiale ale unui os, determinatede cauze accidentale" 3recvent se rup oasele lun&i ale membrelor, fracturile

    apărând când osul este bolnav sau la bătrâni, la care oasele sunt rarefiate.

    Semnele unei "ra#turi %unt:

    • 4urerea lo#ală care apare brusc, în momentul accidentului, este situată

    e)act la locul fracturii, se amplifică prin apăsarea focarului de fractură şi se

    diminuează după imobilizarea corectă=• 4e"ormarea lo#ală, care ţine de deplasarea fra&mentelor din focarul de

    fractură şi poate apare în lun&ul osului sau lateral=

    • Impoten&a "un#&ională, adică imposibilitatea folosirii membrului fracturat"

    • E#-imo7a ;$/nătaia

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    25/44

    • frecătura osoasă (z&omot de pârâitură, care apare la mişcarea sau lovirea

    capetelor fracturate!=

    • lipsa de transmitere a mişcării la distanţă=

    Se re#oman'ă a nu %e in%i%ta prea mult la #er#etarea %emnelor 'e

    %iguran&ă a unei "ra#turi 'eoare#e la moili7area #apetelor o%oa%e

    %e poate pro$o#a rănirea unor artere %au a unor ner$i 'in

    $e#inătate"

    3racturile se pot însoţi de o serie de complicaţii:

    Compli#atii ime'iate:

    • transformarea unei fracturi închise întro fractură deschisă

    • lezarea vaselor sau a nervilor aflate în vecinatate• infecţia focarului de fractură

    Compli#atii tar'i$e ;9nt/r7iate

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    26/44

    • atele pneumatice (&onflabile!

    • atele vacuum

     /tele improvizate: din scândura, cren&i de copac"

    ra#turile memrului %uperior:

    .racturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte şi

    mai rar directe, sediul de predilecţie constituindul zona medie a claviculei"

    Poziţia în care trebuie să se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de

    partea bolnavă împins către spate şi în sus"

    .racturile humerusului (braţului! se produc mai frecvent prin traumatism

    direct" 8a imobilizarea fracturii, putem folosi drept atelă chiar toracele de care se

    fi)ează se&mentul fracturat cu ajutorul unei eşarfe".racturile antebraţului se produc mai frecvent prin traumatism direct"

    7mobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atelă specială sau folosind

    atele improvizate"

    .racturile oaselor mâinii   se imobilizează pe faţa palmară de la cot la

    de&ete

    ra#turile memrului in"erior: 

    26

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    27/44

    .racturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect" Pentru

    imobilizare se folosesc două atele ine&ale" /tela mai lun&ă se aplică pe faţa

    laterală e)ternă a membrului inferior şi se întinde de deasupra oaselor bazinului

    pâna la calcâi" /tela mai scurtă se aplică pe partea internă şi se întinde de la

    re&iunea in&hinala până la călcâi" .ând femurul este fracturat în apropierea

    &enunchiului, imobilizarea se poate realiza folosind o sin&ură atela trecută prin

    partea din spate a membrului, din re&iunea fesieră până la călcâi"

    .racturile gambei sunt foarte frecvente, iar imobilizarea poate fi facută cu

    orice tip de atelă"

    .ractura de rotulă se produce prin cădere în &enunchi, se imobilizează în

    atele posterioare"

    .racturile costale nu se imobilizează, cu e)cepţia voletului costal" 4oletulcostal este minimum dubla fractura la două coaste învecinate" 7mobilizarea se

    face prin înfundarea zonei respective, împiedicând astfel mişcările se&mentelor 

    la acest nivel" emnele şi simptomele constau în dificultatea respiraţiei, mişcarea

    parado)ală a se&mentului (în inspir, când toracele se destinde fra&mentul se

     înfundă= la e)pir, când toracele se micşorează, fra&mentul se deplasează spre

    e)terior!, durere, cianoză"

    27

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    28/44

    .racturile la nivelul bazinului >dată depistată fractura la acest nivel,

    pacientul ramâne nemişcat, nu se mai permite mobilizarea lui şi se ţine pe un

    plan dur în poziţie culcat pe spate

    Imoili7area unei "ra#turi %e "a#e a%t"el:

    • #lavicula: se utilizează doi colaci de pânză răsuciţi şi le&aţi la spate=

    • $raţ : # * atele aplicate pe braţ şi apoi le&area braţului de torace=

    •  Antebraţ : # * atele aplicate pe antebraţul respectiv şi suspendarea

    antebraţului cu ajutorul unei feşe le&ate de &at=

    • %icior : de obicei imobilizarea cuprinde în intre&ime membrul respectiv"Pentru fi)area oricarui tip de atelă, trebuie avut &rijă ca aceasta să

    nu apese pe răni sau să produca răni accidentatului" Pentru aceasta orice obiect

    folosit drept atelă va fi infăşurat în faşă sau cârpă"

    .a re&ulă &enerală, orice atelă trebuie să depaşească deasupra şi

    dedesubt ambele articulaţii ale osului fracturat, imobilizândule"

    Pentru victima suspectă de o le7iune a #oloanei $erterale, măsurilesunt următoarele:

    • e urmăreşte menţinerea permanentă a coloanei vertebrale în linie

    dreaptă, capul fiind ţinut ceva mai jos decât picioarele, atât în timpul ridicării, cât

    şi al transportului=

    28

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    29/44

    • .apul şi &âtul accidentatului se menţin întro poziţie care să asi&ure

    permeabilitatea căilor respiratorii superioare=

    • 7mobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe

    un plan tare (scândură lată, uşă etc"! pe care bolnavul este aşezat cu faţa în

    sus, între perne sau haine, pentru a evita deplasările laterale"

    • 4a#ă e%te po%iil0 nu 'epla%a&i $i#tima.

    • Nu mi5#a&i memrul "a#turat 5i nu 9n#er#a&i %ă re'u#e&i "a#tura.

    • Bn #a7 'e -emoragie apli#a&i o #ompre%ă #urată ti"on ori $ată %au la

    ne$oie0 propria 'umnea$oa%tră m/nă0 apă%/n' plaga pentru a opri

    %/ngerarea. Men&ine&i o pre%iune #on%tantă a%upra plăgii #e pu&in minute.

    4a#ă e%te po%iil0 ri'i#a&i memrul rănit ;gama %au ra&ul< 'ea%upra

    ni$elului inimii. C/n' %/ngerarea %)a oprit0 "i6a&i pan%amentul #u autorul

    unui an'a ;Nu 'e%"a#e&i an'aul pentru a $eri"i#a %tarea plăgii! A%igura&i$ă

    #ă an'aul nu e%te prea %tr/n%0 a#e%t lu#ru put/n' opri #ir#ula&ia

    %anguină!

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    30/44

    Cap VII. Primul autor 9n #a7ul ele#tro#utării

    A##i'entele pro'u%e 'e #urentul ele#tri# apar în urma trecerii

    acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric"

     $n raport cu intensitatea curentului pot apare următoarele

    manifestări: senzaţie de tremurătură a corpului, contracturi musculare

    &eneralizate, pierderea cunoştinţei sau chiar moartea"

    8a locul de contact al curentului, victima prezintă arsura, a cărei întindere,

    profunzime şi &ravitate sunt determinate de transformarea la e)teriorul sau

    interiorul corpului a ener&iei electrice în ener&ie calorică" 4oltajul arde şi

    intensitatea omoară"

    Con'uita 'e urmat: Nu atinge&i $i#tima 9nainte 'e a 9ntrerupe

    #urentul ele#tri#!  e întrerupe sursa de curent" e îndepărtează

    victima de sursa de curent utilizând un obiect uscat, ca de e)emplu o

    coadă de matura, haine uscate, având &rijă să vă plasaţi pe o zona

    uscată" 1valuarea nivelului de conştienţă şi a funcţiilor vitale (/D.! este pasul

    următor, cu menţiunea că se consideră posibilitatea e)istenţei leziunii de coloanăcervicală" +acă victima nu respiră şi nu are puls, se încep imediat manevrele de

    resuscitare cardiopulmonară, după ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj

    calificat" Boţi pacienţii electrocutaţi se transportă la spital"

    30

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    31/44

    Cap VIII.Primul autor 9n #a7ul #ontu7iilor0

    plăgilor0 -emoragiilor e6terne  $n funcţie de starea te&umentului traumatismele pot fi închise

    #ontu7ii sau deschise plăgi.

      Contu7iile sunt traumatisme ce rezultă din acţiunea unui a&ent

    vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrând însă

    inte&ritatea te&umentelor" $n functie de forţa de acţiune a a&entului vulnerant,

    contuziile pot fi %uper"i#iale0 pro"un'e sau mi6te.

    E#-imo7a este forma cea mai simplă de contuzie, ce apare ca urmare aruperii vaselor san&uine din ţesutul subcutanat (apare ca o zonă roşie albăstruie,

    care în câteva zile îşi modifică culoarea, devenind vânata, apoi &albenverzuie!"

    8ematomul este o tumefiere dureroasă, de volum variabil, ce apare din

    cauza acumulării între ţesuturi sau or&ane a unei cantităţi variabile de sân&e, prin

    ruperea accidentală a unor vase san&vine mai mari"

    Plăgile sunt leziuni produse de a&enţi mecanici, fizici, chimici" $n cazul

    plă&ilor, o mare importanţă prezintă intervalul dintre producerea lor şi momentulaplicării primului tratament" /stfel, se consideră o plagă re#entă aceea căreia i

    se aplică tratament întrun interval de G; ore de la producere ;plagă

    nein"e#tată!, peste acest interval majoritatea plă&ilor fiind in"e#tate. 

    ubiectiv, plă&ile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcăm alături de

    prezenţa plă&ii şi hemora&ie de intensitate variabilă, care o însoţeşte"

    Bratamentul plă&ilor urmăreşte prevenirea complicaţiilor şi obţinerea unei

    vindecări cât mai rapide şi de bună calitate, prin toaleta lo#ală a plăgii 5i

    pan%area a#e%teia.

      8emoragia reprezintă scur&erea sân&elui în afara sistemului vascular prin

    una sau mai multe soluţii de continuitate"

    4upă tipul $a%ului le7at0 -emoragia poate "i:

    31

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    32/44

    • arterială ) sân&ele este de culoare roşu deschis, bine o)i&enat şi ţâşneşte

    ritmic, sincron cu bătăile inimii=

    • $enoa%ă   sân&ele este de culoare roşu închis (mai putin o)i&en, mai

    mult dio)id de carbon!, se e)teriorizează cu presiune constantă, relativ

    modestă=

    • #apilară: este o hemora&ie difuză, fără a se identifica un vas de calibru

    mai mare ca sursă principală a hemora&iei=

     

     Bn "un#&ie 'e %e'iul %/ngerării0 -emoragia poate "i: 

    • e6ternă: sân&ele se scur&e în afară, printro soluţie de continuitate

    te&umentară (pla&ă!

    • internă: sân&ele se acumulează întruna din cavităţile normale aleor&anismului=

    • e6teriori7ată: caracterizată prin hemora&ie internă întrun or&an cavitar,

    urmată de eliminarea sân&elui la e)terior pe cai naturale

    ) epi%ta6i%: hemora&ia mucoasei nazale=

    ) -emateme7a: eliminarea pe &ură, prin varsătură, de sân&e amestecat cu

    chea&uri şi eventual resturi alimentare

     $n hemora&ii puternice poate fi sân&e roşu, proaspăt, nealterat sau însân&erări reduse poate fi vărsătură cu aspect de zaţ de cafea (când sân&ele

    sta&nează în stomac!"

    ) melena: e)teriorizarea sân&elui acumulat în tubul di&estiv, prin defecaţie"

    caunul este lucios, ne&ru, moale, de aspectul si culoarea păcurei"

    ) -ematuria: reprezinta hemora&ia la nivelul aparatului urinar, e)teriorizat prin

    micţiune"

    4upă #antitatea 'e %/nge pier'ut0 -emoragia poate "i:

    • mi#ă: se pierde o cantitate de sân&e pâna la 566 ml

    • me'ie: se pierde 566#666 ml de sân&e şi apar următoarele semne:

    a&itaţie, ameţeli în ortostatism=

    32

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    33/44

    • mare: cantitea de sân&e pierdută #666#566 ml iar semnele clinice sunt

    următoarele: paloare, tahicardie, transpiraţii reci, hipotensiune arterială,

    tahipnee=

    • #ata#li%mi#e:  pierderi de sân&e de peste #566*666 ml, tensiune

    arteriala, nemasurabilă, pacient inconştient"

    prirea %/ngerării poartă 'enumirea 'e -emo%ta7ă. 1a poate fi

    spontană în cazul unor hemora&ii mici, prin intervenţia mijloacelor proprii

    or&anismului, dar de cele mai multe ori este necesară intervenţia altor persoane,

    care să realizeze hemostaza"

    8emo%ta7a poate "i pro$i7orie %au 'e"initi$ă.

    ?emostaza provizorie se poate realiza prin:• compresiune di&itală=

    • pansament compresiv=

    • &arou"

    Compre%iunea 'igitală" .ompresiunea corect e)ecutată pe vasul rănit

    trebuie să se aplice deasupra rănii în cazul unei hemora&ii arteriale şi sub pla&a

     în cazul unei hemora&ii venoase, ţinând cont de sensul circulaţiei" .ând

    hemora&ia nu poate fi stăpânita prin compresiune e)ercitată la distanta, se poatefolosi compresiune directă în care caz compresiunea vasului ce sân&erează se

    face cu de&etul introdus direct în pla&ă" /ceastă metodă nu poate fi decât de

    scurtă durată, trebuind să recur&em la alta care so suplinească şi să o

    completeze"

    C/te$a e6emple 'e po%iilită&i 'e #ompre%iune 'igitală:

    Pan%amentul #ompre%i$ este una din cele mai eficiente metode folosite

    pentru a realiza o hemostază provizorie" $n lipsa unui pansament steril se poate

    folosi pentru a pune pe pla&ă o batistă, o cârpă curată, peste care se strân&e

    pansamentul circular (faşă!"

    Apli#area garoului este ultima variantă la care apelăm" Haroul poate fi

    improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoară etc" e foloseşte doar în cazuri

    e)treme şi în situaţia în care hemora&ia nu se putea controla prin alte metode"

    33

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    34/44

    1ste important să se oprească hemora&ia fără a comprima e)cesiv ţesuturile"

    Haroul, odată cu oprirea sân&erării, produce oprirea circulaţiei sân&elui în

    porţiunea de membru situată dedesubtul lui" +in această cauză, menţinerea sa

    mai mult de * ore poate duce la complicaţii deosebit de &rave"

    Botdeauna la montarea unui &arou trebuie ataşat un bilet, care însoţeşte

    bolnavul, şi pe care se notează obli&atoriu următoarelele date: nume0 prenume0

    ora e6a#tă a apli#ării garoului" +in -6 în -6 de minute se slăbeşte puţin &aroul

    pentru a permite iri&area se&mentului de membru subiacent" 2idicarea &aroului

    se face doar în condiţii de spital şi de personal competent"

    8emo%ta7a 'e"initi$ă se obţine prin obliterarea permanenta si definitiva a

    vasului care sân&ereaza, cel mai folosit procedeu fiind prin li&atura cu fire"

    • Apli#a&i o #ompre%ă #urată ;ti"on ori $ată< %au la ne$oie0 propria

    '$%. m/nă apă%/n' plaga pentru a opri %/ngerarea. Sunaţi la 112.

    • Men&ine&i o pre%iune #on%tantă a%upra plăgii #e pu&in minute.

    • 4a#ă e%te po%iil0 ri'i#a&i memrul rănit ;gama %au ra&ul<

    'ea%upra ni$elului inimii.

    • C/n' %/ngerarea %)a oprit0 "i6a&i pan%amentul #u autorul unui

    an'a ;Nu 'e%"a#e&i an'aul pentru a $eri"i#a %tarea plăgii! A%igura&i$ă

    #ă an'aul nu e%te prea %tr/n%0 a#e%t lu#ru put/n' opri #ir#ula&ia%anguină!

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    35/44

    Cap ID. Primul autor 9n #a7ul into6i#a&iilor 

    Into6i#a&ie #u "um+eseori inte&rată întrun tablou asociat cu arsuri şi traumatisme,

    into)icaţia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventă de mortalitate şi

    morbiditate a victimelor de incendiu"

    Mani"e%tari #lini#e: cefalee, a&itaţie, tulburări de conştienţă, depozite de

    funin&ine la nivelul orificiilor nazale, a &urii şi a farin&elui, tuse, dispnee, voce

    ră&uşită"

    Into6i#a&ia #u %u%tan&e #au%ti#e $n &rupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic,

    clorhidric, sulfuric!, baze puternice (amoniac! sau mai slabe (amoniu!, care pot

    produce în raport cu natura lor şi &radul de to)icitate leziuni ale mucoaselor de la

    simplul eritem la necroză"

    Mani"e%tarile #lini#e  după in&estie constau în senzaţia de arsură a

    mucoasei bucale, dureri la în&hiţire, vărsături mucoase apoi san&vinolente, colici

    abdominale, dureri retrosternale" tarea de şoc se poate instala foarte rapid,chiar la câteva ore dupa in&estie

    Con'uita 'e urmat:• Prote#&ia per%onală e%te 'eo%eit 'e importantă.• E$aluarea ni$elului 'e #on5tien&ă 5i a "un#&iilor $itale ;A*C

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    36/44

    Into6i#a&iile #u mono6i' 'e #aron

    Mono)idul de carbon este un &az incolor, inodor, fără &ust, de&ajat de

    toate combustiile incomplete" 1ste o into)icaţie de cele mai multe ori colectivă şi

    de obicei accidentală"

    A#u7ele  prezentate de pacienţi sunt: astenie, cefalee, ameţeli, &reţuri,

    vărsături, pierderea conştienţei, aspect vişiniu al pielii"

    Con'uita 'e urmat:

    • Nu e%te permi%ă intrarea 9n 7ona #u emanări 'e ga7e "ărăe#-ipament 'e prote#&ie.•  Bn toate #a7urile0 pa#ientul treuie %#o% ime'iat 'in me'iul to6i#0tran%portat #/t mai rapi' la o unitate %pitali#ea%#ă.• 4a#a e%te po%iil0 %e a'mini%trea7ă o6igen #/t mai rapi'0 9n #antită&imari

    36

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    37/44

    CAP. D. Alte %itua&ii #are impun a#or'area

    primului autor 

      Con$ul%ii ;%pa%me<

    Semnele %unt: mişcări dezordonate, involuntare, buze învineţite, spume

    la &ură, mişcări de rotaţie ale ochilor, scrâşnirea dinţilor= convulsiile se

    termină în &eneral în -6 secunde şi pot fi urmate de confuzie sau

    pierderea cunoştinţei"

    •  $mpiedicaţi victima să se rănească ea însăşi în timpul

    convulsiilor, dar nui obstrucţionaţi mişcările, nui introduceţi nici

    un obiect între dinţi, nui daţi să bea sau să mănânce"

    • +acă victima încetează să mai respire, începeţi imediat

    respiraţia &ură la &ură, căile respiratorii fiind menţinute libere"

    • +upă convulsii, întindeţi victima pe o parte şi verificaţi dacă respiraţia

    este re&ulată" Suna&i la ==>.

    • +acă victima este conştientă, se va aşeza în poziţie antişoc (culcat pespate cu picioarele ridicate mai sus decât nivelul capului!

    Rea#&ii alergi#e

    •  olicitaţi imediat ajutor medical

    calificat

    •   /şezaţi victima cât maiconfortabil

    •  Monitorizaţi semnele vitale

    37

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    38/44

      1o$ituri la ni$elul #apului

    •  /şezaţi victima în poziţie

    confortabilă

    • 4erificaţi dacă e)istă sân&erare"

    7n caz de sân&erare, aplicaţi un bandaj steril

    •  Brimiteţi cât mai curând victima

     întrun centru medical specializat

      8ipogli#emie

    Poate fi dată de lipsa unei mese, de un efort neaşteptat, dar şi fără

    a avea o le&atură cu aceşti factori precipitanţi"

     $n timpul zilei hipo&licemia determină transpiraţii, nervozitate,

    tremur şi foame, iar în timpul somnului pot apărea transpiraţii nocturne,

    vise neplăcute şi cefalee dimineaţa devreme" +acă hipo&licemia se menţine pot

    apărea confuzii, comportament anormal, pierderea stării de conştienţă sau

    convulsii" /tacurile de hipo&licemie sunt periculoase şi dacă sunt frecvente

    prevestesc o evoluţie defavorabilă"

    • +acă pacientul este conştient, i

    se administreză zahăr, bomboane sau băuturi nealcoolice ce conţin

    zahăr"

    • +acă pacientul este inconstient

    se impune administrarea de &lucoză intravenos" 1ste bine ca pacienţii să aibă

    38

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    39/44

    asupra lor o fiolă de &luca&on pentru cazurile în care accesul la asistenţă

    medicală este întârziat (# m& intramuscular!"

      Stări 'e 5o# ;in%u"i#ien&ă #ir#ulatorie.

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    40/44

      Bne#

    Prim)autor:

    • e apelează ur&ent la erviciul

    de /mbulanţă"

    • Persoana se scoate din apă, se

    intinde pe spate şi i se verifică respiraţia"

    • e încearcă eliminarea lichidului

     în&hiţit prin e)ercitarea unor presiuni consecutive asupra abdomenului Meto'a

    8eimli#-

      1e5in ;1ipotimie<

    Simptome: Pierderea temporară a cunoştinţei fără dispariţia pulsului (putând

    indica o afecţiune &ravă!"

    Prim)autor:

    • Persoana se aşează pe spate, cucapul mai jos decât trunchiul, în scopul iri&ării creierului

    • e verifică pulsul şi respiraţia şi

    se îndepărtează hainele strâmte"

    • +acă este necesar, se apelează

    la erviciul de /mbulanţă"

     

    tră$ireSimptome: +ificultăţi respiratorii, transpiraţie, dureri abdominale sau de piept,

    vomă, diaree, &reaţă, pierderea cunoştintei, buze uscate, arsuri în jurul buzelor

    sau ale pielii"

    40

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    41/44

    • Prim)autor:

     e analizează locul şi modul în care sa produs otrăvirea şi se transporta

    persoana în cauza departe de sursa de otrăvire"

    • e verifică dacă persoana este

    conştientă, precum şi respiraţia şi pulsul acesteia"

     +acă este necesar, se apelează erviciul de /mbulanţă

    • +acă mai e)ista alte persoane

    suspecte, se incearcă aflarea tipului de otravă şi cantitatea in&erată"

    •  $n caz de vomă, persoana se

    poziţionează pe o parte"

      4egerătura apare cel mai adesea la picioare, faţă şi mâini, ca urmare a unor 

    temperaturi foarte scăzute, iar umiditatea, încălţămintea şi hainele ude sunt

    cauze care contribuie la pierderea căldurii corpului" e poate trata în cazurile

    uşoare prin  9n#ăl7irea lentă 5i treptată a e6tremită&ii 'egerate0 'upă #are

    lo#ul 'egerat %e a#operă #u pan%ament %teril.

      In%ola&ia se produce după e)punerea prelun&ită la soare" e manifestă sub

    formă de dureri de cap, roşirea feţei, puls slab" A##i'entatul $a "i a5e7at laumră0 i %e $a 'a %ă ea apă 5i i %e $or apli#a #ompre%e #u apă re#e pe

    #ap0 "a&ă0 piept.

      Into6i#a&ia alimentară se manifestă prin &reţuri, vărsături, convulsii, dureri

    abdominale, care apar după consumarea unei mâncări alterate" Se in'i#ă

    pro$o#area $ăr%ăturilor. *olna$ul are ne$oie 'e repau% la umră 5i 'e

    li#-i'e ;#eai 'e mentă

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    42/44

      Mu5#ătura 'e 5arpe. .el muşcat va fi imobilizat (mişcările trebuie limitate la

    minimum!" +easupra muşcăturii se va aplica o le&ătură strânsă, se va spăla locul

    cu apă şi săpun şi se va aplica &heaţă" Se $a tran%porta a##i'entatul 'e

    urgen&ă la %pital.

       $n cazul ro%ăturii  datorate bocancilor sau a unor haine nepotrivite se

    dezinfectează, se aplică un pansament steril, se suprave&heaza evolutia" 7n caz

    de suprainfectare se solicita ajutor medical"

     Tră%nirea se produce când se circulă pe timp de furtună" 1a poate fi evitată

    coborând de pe vârfuri sau creste şi dacă ne adăpostim din vreme, dar nu lân&ă

    o stâncă sin&uratică, un copac, lân&ă pereţii uzi de stâncă sau în &ura unor 

    peşteri"

    ATEN2IE

    Nota&i momentul e$enimentului!

    Nota&i a#&iunile 'e prim autor 9ntreprin%e!

    Nota&i #ir#um%tan&ele 'e pro'u#ere a e$enimentului!

    42

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    43/44

    43

  • 8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc

    44/44

    CAP. DI. Reguli generale 'e #omportare

     9n #a7ul 'e7a%trelor •  Păstraţivă calmul, nu intraţi în

    panică pentru ca să puteţi acţiona eficient în favoarea dumneavoastră şi a

    familiei=

    •  1ste important să aveţi pre&ătit

    din timp un stoc de provizii (apă, alimente, medicamente! pentru a supravieţui

    câteva zile= la îndemână trebuie să se afle şi trusa de prim ajutor (faşă,

    comprese sterile, alcool, apă o)i&enată etc!=