Upload
iustin88
View
270
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
1/44
Material întomit de următorii, pe baza surselor menţionate la sfârşitul documentului:
Primul ajutor acordat uneori chiar de nespecialişti reprezintă o metodă
eficientă de salvare a vieţii în situaţii neprevăzute (accidente, traumatisme, stop
cardiorespirator, comă!"Cea mai importantă regulă:
SĂ NU AGRAVĂM STAREA VICTIMEI !
CAP I .Etape ale primului autor:
#" $ncercăm să stabilim comunicarea cu persoana ranită % cu victima (prin
întrebări de &enul: ce s-a întâmplat cu dumneavoastră', mă auziţi? cum vă
numiţi?, ce vă doare? unt şi situaţii în care victima nu poate vorbi din cauza
1
Ce treuie "ă#ut:
• E$aluarea %itua&iei a##i'entului ( in#i'entului
• E$aluarea %itua&iei $i#timei
• Anun&area per%oanei re%pon%aile
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
2/44
traumelor provocate de accident, dar dacă reacţionează şi răspunde prin &esturi
la intrebările noastre, la atin&eri sau la altfel de stimuli e)terni, înseamnă ca este
conştientă"
*" +acă nu răspunde şi nu reacţionează în nici un fel la stimulii verbali sau
la atin&eri, înseamnă ca nu este conştientă şi atunci trebuie verificate imediat
cele două funcţii vitale: respiraţia (dacă victima respiră spontan! şi circulaţia
(dacă inima funcţionează controlul pulsului arterial: la nivelul &âtului artera
carotidă, la nivelul incheieturii mâinii artera radială!"
-" .ea mai importantă metodă pentru a ajuta la salvarea vieţii unui om este
re%u%#itarea #ar'io)re%piratorie" /ceasta este o tehnică de mare eficacitate, ce
poate fi aplicată şi de persoanele care nu au studii medicale"
0" 1ste bine să se cunoască faptul că în caz de oprire a inimii, cel careacordă primul ajutor dispune doar de - 0 minute pentru a efectua cu succes
resuscitarea" +upa 0 minute se considera că hipoxia cerebrală (lipsa de o)i&en
la nivelul creierului! duce la leziuni cerebrale care vor transforma bolnavul,
eventual salvat, întro fiinţă pur ve&etativă"
A*C)ul re%u%#itării:
2espectaţi etapele de acţiune în evaluarea funcţiilor vitale: A. Air+a, 1liberarea căilor aeriene: menţinând deschise şi libere căile
aeriene se permite circulaţia aerului între or&anism şi mediul înconjurator"
) *. *reat-ing 2espiraţia: procesul prin care patrunde aerul în plamâni
şi se eliberează dio)idul de carbon în aerul atmosferic"
C. Cir#ulation" .irculaţia: circulaţia sân&elui prin or&anism"
A. Air+a,. Elierarea #ăilor aeriene
1liberaţi căile respiratorii prin ridicarea barbiei şi hipere)tensia capului
apăsând pe frunte" Puneţi una dintre mâini pe fruntea pacientului (astfel încât
de&etul mare şi cel arătător să rămână libere pentru a putea pensa nasul victimei
când i se face respiraţie &ură la &ură"! $n acelaşi timp, cu două de&ete de la
mâna cealaltă ridicaţi bărbia victimei" $n cazul victimei inconştiente este posibil ca
2
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
3/44
limba săi cadă în spate spre farin&ele posterior blocând astfel căile aeriene
superioare"
3ăcând o hipere)tensie a capului şi ridicând bărbia, limba se ridică şi
eliberează căile aeriene" 1liberaţi &âtul de eventualele haine strânse" $ndepărtaţi
orice cauză de obstrucţie evidentă din &ură" /ceasta poate fi: dantura ruptă,
proteze dentare rupte, saliva, sân&e etc" Nu pier'e&i timpul #aut/n' o%tru#&ii
a%#un%e!
*. *reat-ing Re%pira&ia
Pastrând căile respiratorii libere a%#ulta&i0 %im&i&i şi o%er$a&i dacă victima
respiră adecvat" 4ă aplecaţi asupra victimei cu faţa către torace şi ascultaţi la
nivelul cavităţii bucale a victimei z&omotele respiratorii, simţiţi dacă e)istă schimb
de aer apropiind obrazul de nasul şi &ura victimei, observaţi mişcările pieptului"
Pentru a decide prezenţa sau absenţa respiraţiei ASCU1TA2I0 SIM2I2I 3I
VE4E2I timp de minimum 5#6 secunde"
C. Cir#ulation Cir#ula&ia
.irculaţia este realizată de cord" 1valuarea acesteia se face prin verificarea
pulsului" Pulsul se poate simţi cel mai bine pe artera carotidă care este situată în
3
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
4/44
şanţul format de unul din muşchii &âtului şi mărul lui /dam" +e&etele arătător şi
mijlociu localizeaza mărul lui /dam şi vor aluneca lateral pe &ât până se simte
bătaia în vârful acestora" Pulsul poate fi palpat pe ambele părţi ale &âtului, dar
niciodată în acelasi timp" /ceastă etapă poate fi e)ecutată simultan cu verificarea
respiraţiei, de asemenea timp de 5#6 secunde"
$n
urma evaluării unui pacient inconştient ne putem confrunta cu una din situatiile
descrise în continuare:
A. Vi#tima nu re%piră 5i nu are pul%
Primul &est în aceasta situaţie este anunţarea situaţiei la ##*, solicitând
ajutorul echipei medicale calificate şi cu dotare corespunzatoare, după care
începem re%u%#itarea #ar'io)pulmonară"
+aca victima nu respiră, nu are puls şi sunteţi si&ur că va sosi ajutor
profesionist calificat, începeţi ventilaţia artificială şi compresiunile toracice" 1le se
e)ecută succesiv"
$n cazul în care sunteti sin&urul salvator, raportul ventilaţie masajcardiac trebuie sa fie de *:#5, acest lucru repetânduse timp de un minut
$n cazul în care sunteţi doi salvatori acest raport trebuie sa fie de #:5" e
e)ecută #6 cicluri, dupa care se face reevaluarea pacientului"
4
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
5/44
3iecare ciclu se începe şi se termină cu ventilaţie"
Te-ni#a $entila&iei arti"i#iale
$n&enuncheati lân&a pacient" .u capul victimei în hipere)tensie se
menţine &ura uşor întredeschisă cu o mâna, în timp ce cu cealaltă se susţine
fruntea şi se pensează nasul" 7nspiraţi profund aer, aşezaţivă etanş &ura pe &ura
victimei, şi insuflaţi aer timp de *- secunde" $n acelasi timp se verifică dacă
toracele se ridică atunci când noi insuflăm "
Te-ni#a ma%aului #ar'ia# e6tern
.u victima asezată pe spate pe un plan dur, se localizează punctul de
compresie situat în partea inferioară a
sternului" +e&etul inelar mer&e dea lun&ul
rebordului costal până la apendicele xifoid
(locul de întâlnire a coastelor!" 8a acest nivel
lân&ă acest de&et se aşează alte două de&ete,respectiv de&etul mijlociu şi cel arătător, după
care aşezăm podul palmei celeilalte mâini,
tan&ent la cele două de&ete plasate pe piept,
aceasta este locul în care trebuie făcute
5
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
6/44
compresiunile toracice" $n&enuncheaţi lân&ă victimă, faceţi două ventilaţii, după
care &ăsiţi punctul de reper cu de&etul inelar, pornind din partea inferioară a
rebordului costal, către apendicele )ifoid (locul de întâlnire a coastelor!"
/jun&ând cu de&etul inelar la apendicele )ifoid, aşezaţi de&etul mijlociu şiarătător lân&ă el, apoi aşezaţi
podul palmei celeilalte mâini,
acesta fiind locul în care trebuie
facute compresiunile"
/şezaţi cealaltă mână (cea cu
care am reperat apendicele
)ifoid!, peste mâna situată pestern fără ca de&etele să se
sprijine pe torace"
.u coatele întinse, cu braţele
perpendicular pe stern, linia umerilor să fie paralelă cu linia lon&itudinală a
pacientului, se fac compresiunile astfel încât să înfundăm sternul cu o adâncime
de apro)imativ 05 cm (numarând cu voce tare, 9şi # şi * şi - şi 0 şi 5!"
3recvenţa compresiunilor e)terne trebuie să fie de ;6#66%min"
*. Vi#tima nu re%piră0 'ar are pul%:
$n acest caz, prima
etapă de acţiune
constă din efectuareaunui număr de #6
ventilaţii artificiale,
după care vom anunţa
##* solicitând ajutor
medical calificat"
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
7/44
reîntoarcem, reevaluăm starea pacientului şi vom acţiona în funcţie de ceea ce
vom constata" $n cazul în care situaţia va fi nemodificată, vom continua ventilaţia
pacientului verificând periodic pulsul pacientului"
C. Vi#tima re%piră 5i are pul%:
+aca victima respiră şi are puls, dar este inconştientă, o vom aşeza în
poziţia laterală de
si&uranţă" $n&enunchind
lân&ă victimă, vom elibera
căile aeriene prin
hipere)tensia capului şi
ridicarea barbiei" /şezăm
braţul cel mai apropiat al
victimei în un&hi drept faţă
de corp, iar antebraţul se îndoaie în sus" 4om trece celălalt braţ al victimei peste
torace, aşezând dosul palmei pe obrazul victimei"
e ridică &enunchiul (cel opus faţă de salvator! victimei, tră&ândul în sus
şi menţinând piciorul pe pamânt" .u o mâna vom prinde umărul opus faţă desalvator şi cu cealaltă mână
&enunchiul pacientului" $l vom
întoarce lateral spre salvator=
ne asi&urăm că se sprijină pe
&enunchi şi pe cot, rearanjăm
capul în hipere)tensie şi
deschidem &ura"
/nunţăm la ##* solicitând ajutor medical calificat"
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
8/44
>bstrucţia căilor aeriene înseamnă blocarea căilor aeriene superioare cu
un bol alimentar sau un corp strain" 4ictima se va sufoca" >bstrucţia poate fi
incompletă sau completă"
Pa#ient #on%tient
+aca victima este conştientă va indica acest lucru prin prinderea &âtului
cu o mâna sau cu doua mâini"
$n cazul obstrucţiei incomplete, respiraţia este z&omotoasă, pacientul este
aplecat în faţă şi încurajat să tuşească"
+acă aceasta nu dă rezultate va trebui sa încercaţi o altă manevră
mane$ra 8eimli#-= se aplică atunci când obstrucţia devine completă" /propiaţivă de victimă din spate, cuprindeţio pe sub braţe, îndepărtaţi picioarele,
aşeazaţivă o mâna la mijlocul distanţei dintre ombilic şi apendicele )ifoid, cu
cealaltă mână prindeţi mâna încleştată şi faceţi mişcări bruşte înăuntru şi în sus"
/ceste mişcări vor comprima diafra&mul care la rândul lui va comprima
8
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
9/44
plamânii şi presiunea creată în bronhii va arunca corpul strain în cavitatea
bucală" 3aceţi aceste mişcări până eliberaţi căile aeriene"
Pa#ient in#on5tient+acă victima devine inconştientă, întindeţio pe pamânt şi aplicaţi aceeaşi
manevră, încalecând picioarele victimei" 2eperaţi locul, aşezând podul palmei la
mijlocul distanţei dintre ombilic şi apendicele )ifoid" /sezaţi cealaltă mână peste
aceasta (ca la masajul cardiac! şi faceţi compresiuni cu miscări bruşte în
adâncime şi în sus"
2epetaţi aceste mişcări de 05 ori dupa care, întorcând capul victimei într
o parte, verificaţi cavitatea bucală a acesteia pentru a îndepărta bolul alimentar
sau corpul strain" +acă acesta nu este vizibil, încercaţi din nou să ventilaţi,
observând dacă intră sau nu aerul" $n caz de insucces repetaţi manevra ?eimlich
pâna când căile aeriene vor fi libere"
9
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
10/44
CAP II. Primul autor 9n #a7ul a##i'entelor rutiere
Primul ajutor în accidentele rutiere reprezintă un comple) de măsuri de
ur&enţă, care se aplică înaintea intervenţiei cadrelor medicale de specialitate">r&anizarea primului ajutor are o importanţă deosebită pentru salvarea
accidentaţilor şi pentru minimizarea efectelor accidentului de circulaţie"
#on'i&ie oligatorie e%te #rearea unui #limat 'i%#iplinat pentru
#omaterea pani#ii 5i a aglomera&iei 'in urul a##i'entatului " .oncomitent cu
acordarea primului ajutor, se vor lua măsuri pentru apelarea celei mai apropiate
unităţi medicale sau a @alvării@"
10
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
11/44
4egaarea a##i'entatului" 4ictima unui accident de circulaţie va fi
menajată la ma)im" e vor evita &esturile brutale sau mobilizarea lui e)cesivă"
coaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare
blândeţe, procedânduse la de&ajare prin eliberarea metodică, treptată, la nevoie
cu sacrificarea materialelor care îl acopera" 1ste interzisă e)ercitarea de tracţiuni
asupra părţilor vizibile (membre, cap, haine! pentru de&ajarea accidentatului"
$n primul rând vor fi de&ajate capul, faţa, toracele, în vederea creării
posibilităţii de a se efectua respiraţia artificială şi masajul cardiac la nevoie"
.oloana vertebrală şi capul se vor lăsa, pe cât posibil, în poziţia &ăsită iniţial" $n
timpul mobilizării victimei se va asi&ura menţinerea fi)ă a a)ului format din cap
ceafătorace"
11
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
12/44
4egaarea pa#ientului traumati7at la locul accidentului se face doar în
scopul prevenirii pericolului iminent care poate să apară" +e&ajarea victimei se
face de persoane bine instruite, ştiind faptul că o moili7are in#ore#t e"e#tuată
poate agra$a "oarte mult %itua&ia pa#ientului. 4upă 'egaare0 $i#tima $a "i
intin%ă #u l/n'e&e pe o pătură. 1a va sta pe spate, cu capul aşezat mai jos
decat toracele"
Armătoarele situaţii pot impune de&ajarea pacientului:
• pacientul se află întro încăpere cu fum sau foc=
• pacientul se află întro maşină instabilă, ce urmează a se răsturna=
• pacientul se află întro maşină cu pericol iminent de e)plozie"
$nainte de a începe de&ajarea victimei se verifică să nu fie prinsepicioarele pacientului de pedale, se desface centura de si&uranţă" alvatorul
introduce o mână sub braţul victimei şi va menţine capul în a), iar cealaltă mână
se introduce prin spatele victimei, se a&aţă de cureaua victimei şi cu mişcări
uşoare se încearcă scoaterea ei din autoturism, având permanent &rijă de
menţinerea capului imobilizat de umărul salvatorului"
12
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
13/44
>dată scoasă din maşină, aşezarea ei pe sol impune de asemenea
respectarea anumitor re&uli cu foarte mare stricteţe şi anume: capul va fi
menţinut în permanenţă în a)"
$n cazul în care victima este &ăsită culcată pe burtă, e)aminarea nu se
poate face decât dupa aşezarea ei în decubit dorsal (culcat pe spate!" Pentru
acest lucru este nevoie de minimum trei persoane" Anul dintre salvatori se
aşează la capul victimei, îl va pune în a) şi îl va imobiliza comandând întrea&a
operaţiune de întoarcere" .eilalţi salvatori se vor aşeza lateral de victimă, cât mai
aproape de ea, ridicând braţul dinspre salvatori în sus, lân&ă capul victimei" 8a
comanda celui aflat la cap, toţi salvatorii vor efectua întoarcerea în acelaşi timp,
menţinând în permanenţă coloana pacientului în a)"
> dată aşezat pe spate, se poate efectua e)aminarea primară şisecundară a pacientului, iar pentru transport se poate folosi tar&a metalică, de
lemn sau vacuum"
E$aluarea primara a pa#ientului traumati7at
$n cazul pacienţilor traumatizaţi este foarte important să ştim e)act ce
trebuie şi ce nu trebuie sa facem" Orice greşeală comisă poate agrava starea
bolnavului punându-i viaţa în pericol.>biectivul principal urmărit în cazul pacienţilor traumatizaţi constă în
asi&urarea tratamentului precoce şi corect pentru ca acest lucru poate îmbunatăţi
semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului" Principiul fundamental care trebuie sa
conducă comportamentul nostru în timpul unei ur&enţe este:
A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI!
ecvenţele urmărite în cazul acestor situaţii sunt similare cu cele întâlnite
la pacienţii fără traumatisme" E$aluarea 7onei 5i %iguran&a %al$atului ramân în
atenţia noastră"
• să devină si&ur locul accidentului: semnalizare, staţionarea
vehiculelor=
• îndepărtarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza
accidentului evitând riscurile şi % sau a&ravarea situaţiei=
13
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
14/44
• eliberarea căilor aeriene în acest caz nu se face hipere)tensia
capului ci sublu)aţia mandibulei=
• verificarea respiraţiei prin: %imt ) $ă' ) au'=
• verificarea pulsului"
• dacă este necesar se încep imediat manevrele de resuscitare,
e)cepţie facând situaţia în care se constată e)istenţa unei hemora&ii masive,
când se realizează hemostaza apoi se vor începe manevrele de resuscitare"
$n toate cazurile de traumă se are în vedere posibilitatea e)istenţei leziunii
de coloana cervicală"
Su%pi#iunea e6i%ten&ei le7iunii 'e #oloană #er$i#ală apare:
• la orice pacient politraumatizat (pacienţii care au mai mult de doua
leziuni din care cel puţin una pune viaţa în pericol!=• la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului=
la orice pacient care prezintă traumatism la nivelul toracelui în apropierea
capului=
• la orice pacient conştient, care acuză dureri la nivelul &âtului=
• la orice pacient care prezintă crepitaţii sau deformări la nivelul
&âtului"
Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poateface numai pe baza examenului radiografic
/tenţie sporită trebuie acordată imobilizării coloanei vertebrale cervicale"
Pentru acest lucru folosim &ulere cervicale"
Gulerele #er$i#ale pot fi de mai multe tipuri: ri&ide, moi, dintro bucată,
din doua bucăţi" Pentru fi)area &ulerului cervical întotdeauna este nevoie de
minimum două persoane" An salvator se asează la capul pacientului, va fi)a
capul şi cu o mişcare fermă va aşeza capul în a), cel deal doilea salvator va fi)a
&ulerul cervical" 7mportant este să se îndepărteze toate hainele din jurul &âtului
pacientului" e începe cu introducerea &ulerului dinspre partea posterioara a
&âtului fara al mai mişca"
14
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
15/44
Tran%portul traumati7atilor pe targi
Pentru aşezarea pacientului pe tar&a de lemn se cunosc minimum trei
modalităţi:) Una 'in $ariante ar fi prin aşezarea tăr&ii lân&ă victimă, la comanda
celui care fi)ează capul victimei, aceasta se întoarce lateral şi un salvator va
împin&e tar&a sub pacient" Pentru a ne ajuta de această metodă este nevoie de
minimum patru salvatori" Anul din salvatori se aşează la capul pacientului
menţinândul în a), ceilalţi trei salvatori se vor aşeza lateral de pacient astfel: un
salvator se poziţionează în dreptul toracelui aşezând o mână pe umărul victimei
şi cealaltă mână la nivelul şoldului, al doilea salvator se poziţionează în dreptul
şoldului, asezând o mână la nivelul toracelui, încrucişând mâna lui cu cea a
salvatorului aşezat în dreptul toracelui" .ealaltă mână o va aşeza pe coapsa
victimei" .el de al treilea salvator se aşează în dreptul picioarelor victimei"
15
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
16/44
alta
$ariantă constă în ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuatăla comanda celui care fi)ează capul victimei" alvatorii îşi vor introduce mâinile
sub pacient cu palma orientată în sus, ei fiind aşezaţi la acelaşi nivel descris mai
sus"
Cea 'e)a treia
$ariantă necesită de
asemenea minimumpatru persoane" Anul
aşezat la capul victimei,
fi)ează coloana şi
comandă mişcările"
.eilalţi se vor aşeza
călare peste victimă şi o vor ridica din această poziţie" +upă ce este ridicată, o
altă persoană va împin&e tar&a sub pacient"
Targa metali#ă are avantajul că este formată din două piese, ceea ce
uşurează foarte mult folosirea ei" e poate re&la lun&imea tar&ii în funcţie de
lun&imea victimei" Pentru a utiliza tar&a este nevoie de asemenea de minimum
trei persoane" .el care stă la capul victimei şi ţine capul imobilizat va conduce
16
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
17/44
operaţiunea" .eilalţi salvatori vor întoarce victima lateral odată pe partea stan&ă,
apoi pe partea dreaptă, astfel încât să se poată poziţiona tar&a sub pacient"
Targa
$a#uum
este poate
varianta
optimă de
imobilizare, recomandată pentru transportul pacientului traumatizat" Bar&a
vacuum fiind de fapt o saltea din care se e)tra&e aerul, ea poate fi modelată
după forma corpului victimei" /cest lucru asi&ură o imobilizare suplimentară a
coloanei cervicale, nepermiţândui nici mişcarea de lateralitate, mişcare ce era
totuşi posibilă prin simpla folosire doar a &ulerului cervical"
.ei accidentaţi &rav sunt de obicei fără cunoştinţă" Primul &est al
salvatorului va fi să controleze re%pira&ia 5i ătăile inimii" Principala datorie a
salvatorului este de a păstra aceste funcţii majore ale or&anismului uman"
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
18/44
Ca7urile 'e primă urgen&ă sunt cele în care accidentatul prezintă stop
cardiorespirator, hemora&ii mari, care nu pot fi oprite prin &arou, hemora&ii ale
or&anelor interne, plă&i mari la nivelul plămânilor, stare de şoc=
Ca7urile 'e urgen&ă a 'oua sunt reprezentate de accidentaţii cu
hemora&ii arteriale care pot fi oprite prin &arou, plă&i mari abdominale, amputaţii
de membre şi mari distru&eri de oase şi musculare, accidentaţii care şiau pierdut
cunoştinţa=
Ca7urile 'in urgen&ă a treia sunt cazurile de accidentaţi cu traumatisme
craniocerebrale, vertebromedulare şi de bazin, însoţite de fracturi şi de leziuni
ale or&anelor interne, fracturi deschise, plă&i profunde, hemora&ii de tot felul=
.eilalţi accidentaţi intră în cate&oria ur&enţelor obişnuite"
A%igurarea unui tran%port rapi' 5i netraumati7ant" $n funcţie de
cate&oria de ur&enţă, se acordă primul ajutor şi se asi&ură transportul victimelor
accidentului rutier"
Armând indicaţiile de mai sus, veţi asi&ura un prim ajutor în caz de
accident rutier mai eficient, pînă la sosirea cadrelor medicale de specialitate"
18
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
19/44
CAP III. Primul autor 9n #a7ul
traumati%melor
Amputa&ia 'e memre ;memre %e#&ionate<
Păstraţi partea secţionată şi puneţio întrun sac de plastic care va fiaşezat întrun recipient (cutie! plin cu &heaţă" +irijaţi bolnavul şi partea
secţionată spre un spital"
/plicaţi o compresă curată (tifon ori vată! sau la nevoie, propria
dumneavoastră mână apăsând pla&a pentru a opri sân&erarea" Menţineţi o
presiune constantă asupra plă&ii ce puţin 5 minute" +acă este posibil, ridicaţi
membrul rănit(&amba sau braţul! deasupra nivelului inimii" .ând sân&erarea sa
oprit, fi)aţi pansamentul cu ajutorul unui bandaj ;Nu 'e%"a#e&i an'aul pentru
a $eri"i#a %tarea plăgii! A%igura&i$ă #ă an'aul nu e%te prea %tr/n%0 a#e%t
lu#ru put/n' opri #ir#ula&ia %anguină!.
3i)aţi capul şi &âtul victimei în poziţia în care a fost &ăsită, prin aplicarea
palmelor pe părţile laterale ale capului" /si&uraţi o menţinere a căldurii corpului prin pături sau haine"
•
Nu mi5#a&i $i#tima• Imoili7a&i regiunea #e"ei #u un guler 'e pla%ti# rigi'
• 4a#ă %u%pe#ta&i o "ra#tură 'e memru0 imoili7a&i)o
• Tran%porta&i $i#tima pe targă %pre pun#tul me'i#al
19
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
20/44
CAP IV. Primul autor 9n #a7ul ar%urilor
/rsurile sunt accidente provocate de caldură sub diferite forme,a&enţi chimici, electricitate şi radiaţii"
Ar%urile termi#e sunt provocate de căldură, care poate acţiona prin:
flacară, lichide cu temperatură înaltă, metale încălzite, &aze sau vapori
supraîncălziţi, corpi solizi incandescenţi"
Ar%urile #-imi#e sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric,
sulfuric, o)alic sau de substanţe alcaline: hidro)id de sodiu, hidro)id de potasiu,
hidro)id de calciu, amoniac &azos"
Ar%urile ele#tri#e sunt produse de contactul cu un conductor electric aflat
sub tensiune"
Ar%urile prin ra'ia&ii sunt determinate de razele solare, raze ultraviolete"
$n functie de &radul de distru&ere a ţesuturilor şi profunzimea arsurii, se
descriu patru &rade:
Arsura de grad I interesează numai stratul superficial al pielii, epidermul"e manifestă prin roşeaţa pielii, edem local, durere, frisoane" /rsura tipica de
&radul 7 este eritemul solar, produs prin e)punerea îndelun&ată şi neraţională la
soare" +urează -0 zile, după care scade, fiind înlocuită de o pi&mentaţie brună,
urmata de descuamaţie"
Arsura de grad II interesează epidermul pe carel decolează de derm,
provocând apariţia flictenelor, vezicule (băşici! pline cu lichid &ălbui, care nu este
altceva decât plasma san&uină e)travazată" /cest tip de arsură este provocat delichide fierbinţi sau metale incandescente, care au acţionat o durată scurtă
asupra pielii" 1ste cea mai dureroasă, pentru că sunt atinse terminaţiile nervoase
de la acest nivel"
Arsura de grad III interesează dermul în totalitatea lui" 3lictenele au
conţinut san&uinolent" +urerea nu mai este atât de intensă, poate să şi
20
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
21/44
lipsească, deoarece terminaţiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet"
Arsura de grad IV interesează toate straturile pielii, apare necroza
(moartea celulelor!"
1o#ali7ări peri#uloa%e 5i ar%uri gra$e %unt:
• faţa, &âtul pentru că arsurile la acest nivel pot fi urmate de
complicaţii la nivelul aparatului respirator=
• toate arsurile care sunt în apropierea feţei (pleoape!, mâinii,
peroneului, zonele de fle)ie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor=
• arsurile care depăşesc mai mult de -6C din suprafaţa corpului,
indiferent de &radul de arsură=• arsurile de &radul 777 şi care depăşesc #6 C din suprafaţa corpului=
• arsurile complicate cu fracturi şi cu distru&eri masive de ţesuturi
moi=
• arsuri profunde provocate de substanţe acide sau de curent
electric"
Primul ajutor în cazul pacienţilor care au suferit o arsura respectaprinciipiile deja discutate" i&uranta salvatului este primul lucru de care trebuie
sa ne asi&uram" .ontrolul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale
conform protocolului /D. sunt si ele valabile"
!ilanţul lezional al pacientului ars se face în funcţie de suprafaţa arsă "i de gradul de profunzime al arsurii
#entru calcularea suprafeţei arse se folose"te regula lui Wallace, numită şi regula lui .
#rin această regulă se poate exprima în procente suprafaţa arsă a fiecarui segment de corp, exprimate cu cifra $ sau multiplu de nouă
%e exemplu: arsura unui braţ reprezintă $&, iar a întregului membru inferior estede '(& In total arsura a afectat )*& din suprafata corpului
+valuarea suprafeţei arse la nou-născuţi "i copii este mult diferiă, deoarece laaceastă categorie de pacienţi capul reprezintă suprafaţa cea mai mare, adică '(&, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procenta mai mic comparativ cu adultul
21
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
22/44
Cara#teri%ti#i:
Arsurile provocate de !lacără" 7mportant în aceste situaţii este oprirea
cât mai rapidă a arderii cu jet de apă" /cest lucru este valabil şi pentru situaţiile
când flacara este deja stinsă, deoarece în acest moment arsura se poate
propa&a în continuare în profunzime" e îndepărtează hainele pacientului, cu
condiţia ca acestea să nu fie lipite de piele, iar manevra de dezbrăcare să
producă distru&eri tisulare" > dată cu dezbrăcarea pacientului, se va asi&ura
protecţia acestuia de hipotermie"
Arsurile provocate de substanţe c"imice" pălarea suprafeţei arse cu
jet de apă în aceste situaţii trebuie să fie de o durată mai mare, pentru a fi si&uri
că se îndepărtează orice urmă de substanţă care a provocat arsura" Profunzimea
arsurii este direct proporţională cu timpul de contact, cu concentraţia substanţeişi proprietaţile acesteia"
Arsurile provocate de curentul electri #" 7mportant este îndepărtarea
pacientului de sursa de curent (sau invers!" Botdeauna se are în vedere
posibilitatea leziunii la nivel de coloana cervicală (datorită mecanismului acţiunii!"
/rsurile electrice produc leziuni atât la suprafaţă, cât şi în profunzimea
or&anismului" Eesuturile sunt distruse prin mecanism termic" e caută poarta de
intrare şi poarta de ieşire a curentului electric" /cest lucru este important pentrucă ne furnizează informaţii privind traseul urmat de curent prin or&anism"
+istru&erea tisulara este ma)imă la punctul de intrare" +acă sunt vizate
vase importante, apar &an&rene, iar dacă traseul intersectează inima pot apărea
&rave tulburări în activitatea inimii sau chiar moartea"
• Spalare l/n'ă #u et 'e apă0 numai pentru regiunile a"e#tate?
• E%te inter7i%ă "olo%irea #remelor0 unguentelor0 %u%tan&elor
uleioa%e?• Se "olo%e%# pe #/t po%iil pan%amente %terile %au #/rpe "oarte
#urate0 ume7ite?
• Nu %e pune g-ea&ă 9n #onta#t 'ire#t #u tegumentul?
• Se a#operă pa#ientul pentru a pre$eni pier'erea 'e #al'ură
• Spăla&i regiunea a"e#tată #u %er "i7iologi# ar%urile #-imi#e
ne#e%ita %pălări repetate0 #are %e #ontinuă p/nă la %o%irea autorului
me'i#al #ali"i#at
• In'epărta&i ori#e #on%tri#&ie #ea%0 #iorap et#.
22
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
23/44
Cap V. Primul autor 9n #a7ul le7iunilor o#ulare
Cum treuie pro#e'at 9n următoarele %itua&ii:
1e7iuni 'e natură #-imi#ă:• Menţineţi pleoapele deschise, spălând bland ochiul cu jet de apă continuu,
timp de #5-6 minute"
• Protejaţi celălalt ochi de eventualele picături de apă provenită din ochiul
lezat"
• /plicaţi o compresă pe ambii ochi şi fi)aţi cu un bandaj"
• Mer&eţi ur&ent la un oftalmolo& sau %una&i la ==>.
@g/rieturi0 tăieturi0 #orpi %trăini intrao#ulari:
• /plicaţi o compresă de tifon pe ambii ochi şi fi)aţio cu un bandaj"
• .
CAP VI. Primul autor 9n #a7ul entor%elor0lu6a&iilor0 "ra#turilor
Reguli generale:
• a5e7a&i $i#tima 9n po7i&ie #omo'ă0 pe %pate0 #u #apul %priinit
• %păla&i ime'iat o#-iul #u apă #urată %au %er "i7iologi#
• 9n #a7 'e a"e#tare #u %olu&ii #-imi#e0 %păla&i repetat o#-iul #u
apă0 aun'ent0 %terge&i)l 5i repeta&i %pălarea
• %oli#ita&i autor me'i#al #ali"i#at
23
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
24/44
Entor%a formă minoră a traumatismelor articulare, în care nu se
pierde contactul permanent între suprafeţele articulare şi care constă
în întinderea sau ruptura unuia sau mai multor li&amente ale unei
articulaţii"
Primul autor constă în imobilizarea provizorie, fapt ce va
ameliora durerea, care este de o mare intensitate"
1u6a&ia leziune ce constă în pierderea contactului normal dintre
suprafeţele articulare ale oaselor ce formează o articulaţie (deplasarea capetelor
osoase ale unei articulaţii!" +upă modul de producere, lu)aţiile pot fi complete
sau incomplete" Primul ajutor constă în imobilizarea provizorie a membrului
afectat, fără a tenta reducerea lu)aţiei" /ccidentatul se transportă la spital"
ra#turile sunt ruperi totale sau parţiale ale unui os, determinatede cauze accidentale" 3recvent se rup oasele lun&i ale membrelor, fracturile
apărând când osul este bolnav sau la bătrâni, la care oasele sunt rarefiate.
Semnele unei "ra#turi %unt:
• 4urerea lo#ală care apare brusc, în momentul accidentului, este situată
e)act la locul fracturii, se amplifică prin apăsarea focarului de fractură şi se
diminuează după imobilizarea corectă=• 4e"ormarea lo#ală, care ţine de deplasarea fra&mentelor din focarul de
fractură şi poate apare în lun&ul osului sau lateral=
• Impoten&a "un#&ională, adică imposibilitatea folosirii membrului fracturat"
• E#-imo7a ;$/nătaia
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
25/44
• frecătura osoasă (z&omot de pârâitură, care apare la mişcarea sau lovirea
capetelor fracturate!=
• lipsa de transmitere a mişcării la distanţă=
Se re#oman'ă a nu %e in%i%ta prea mult la #er#etarea %emnelor 'e
%iguran&ă a unei "ra#turi 'eoare#e la moili7area #apetelor o%oa%e
%e poate pro$o#a rănirea unor artere %au a unor ner$i 'in
$e#inătate"
3racturile se pot însoţi de o serie de complicaţii:
Compli#atii ime'iate:
• transformarea unei fracturi închise întro fractură deschisă
• lezarea vaselor sau a nervilor aflate în vecinatate• infecţia focarului de fractură
Compli#atii tar'i$e ;9nt/r7iate
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
26/44
• atele pneumatice (&onflabile!
• atele vacuum
/tele improvizate: din scândura, cren&i de copac"
ra#turile memrului %uperior:
.racturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte şi
mai rar directe, sediul de predilecţie constituindul zona medie a claviculei"
Poziţia în care trebuie să se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de
partea bolnavă împins către spate şi în sus"
.racturile humerusului (braţului! se produc mai frecvent prin traumatism
direct" 8a imobilizarea fracturii, putem folosi drept atelă chiar toracele de care se
fi)ează se&mentul fracturat cu ajutorul unei eşarfe".racturile antebraţului se produc mai frecvent prin traumatism direct"
7mobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atelă specială sau folosind
atele improvizate"
.racturile oaselor mâinii se imobilizează pe faţa palmară de la cot la
de&ete
ra#turile memrului in"erior:
26
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
27/44
.racturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect" Pentru
imobilizare se folosesc două atele ine&ale" /tela mai lun&ă se aplică pe faţa
laterală e)ternă a membrului inferior şi se întinde de deasupra oaselor bazinului
pâna la calcâi" /tela mai scurtă se aplică pe partea internă şi se întinde de la
re&iunea in&hinala până la călcâi" .ând femurul este fracturat în apropierea
&enunchiului, imobilizarea se poate realiza folosind o sin&ură atela trecută prin
partea din spate a membrului, din re&iunea fesieră până la călcâi"
.racturile gambei sunt foarte frecvente, iar imobilizarea poate fi facută cu
orice tip de atelă"
.ractura de rotulă se produce prin cădere în &enunchi, se imobilizează în
atele posterioare"
.racturile costale nu se imobilizează, cu e)cepţia voletului costal" 4oletulcostal este minimum dubla fractura la două coaste învecinate" 7mobilizarea se
face prin înfundarea zonei respective, împiedicând astfel mişcările se&mentelor
la acest nivel" emnele şi simptomele constau în dificultatea respiraţiei, mişcarea
parado)ală a se&mentului (în inspir, când toracele se destinde fra&mentul se
înfundă= la e)pir, când toracele se micşorează, fra&mentul se deplasează spre
e)terior!, durere, cianoză"
27
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
28/44
.racturile la nivelul bazinului >dată depistată fractura la acest nivel,
pacientul ramâne nemişcat, nu se mai permite mobilizarea lui şi se ţine pe un
plan dur în poziţie culcat pe spate
Imoili7area unei "ra#turi %e "a#e a%t"el:
• #lavicula: se utilizează doi colaci de pânză răsuciţi şi le&aţi la spate=
• $raţ : # * atele aplicate pe braţ şi apoi le&area braţului de torace=
• Antebraţ : # * atele aplicate pe antebraţul respectiv şi suspendarea
antebraţului cu ajutorul unei feşe le&ate de &at=
• %icior : de obicei imobilizarea cuprinde în intre&ime membrul respectiv"Pentru fi)area oricarui tip de atelă, trebuie avut &rijă ca aceasta să
nu apese pe răni sau să produca răni accidentatului" Pentru aceasta orice obiect
folosit drept atelă va fi infăşurat în faşă sau cârpă"
.a re&ulă &enerală, orice atelă trebuie să depaşească deasupra şi
dedesubt ambele articulaţii ale osului fracturat, imobilizândule"
Pentru victima suspectă de o le7iune a #oloanei $erterale, măsurilesunt următoarele:
• e urmăreşte menţinerea permanentă a coloanei vertebrale în linie
dreaptă, capul fiind ţinut ceva mai jos decât picioarele, atât în timpul ridicării, cât
şi al transportului=
28
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
29/44
• .apul şi &âtul accidentatului se menţin întro poziţie care să asi&ure
permeabilitatea căilor respiratorii superioare=
• 7mobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe
un plan tare (scândură lată, uşă etc"! pe care bolnavul este aşezat cu faţa în
sus, între perne sau haine, pentru a evita deplasările laterale"
• 4a#ă e%te po%iil0 nu 'epla%a&i $i#tima.
• Nu mi5#a&i memrul "a#turat 5i nu 9n#er#a&i %ă re'u#e&i "a#tura.
• Bn #a7 'e -emoragie apli#a&i o #ompre%ă #urată ti"on ori $ată %au la
ne$oie0 propria 'umnea$oa%tră m/nă0 apă%/n' plaga pentru a opri
%/ngerarea. Men&ine&i o pre%iune #on%tantă a%upra plăgii #e pu&in minute.
4a#ă e%te po%iil0 ri'i#a&i memrul rănit ;gama %au ra&ul< 'ea%upra
ni$elului inimii. C/n' %/ngerarea %)a oprit0 "i6a&i pan%amentul #u autorul
unui an'a ;Nu 'e%"a#e&i an'aul pentru a $eri"i#a %tarea plăgii! A%igura&i$ă
#ă an'aul nu e%te prea %tr/n%0 a#e%t lu#ru put/n' opri #ir#ula&ia
%anguină!
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
30/44
Cap VII. Primul autor 9n #a7ul ele#tro#utării
A##i'entele pro'u%e 'e #urentul ele#tri# apar în urma trecerii
acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric"
$n raport cu intensitatea curentului pot apare următoarele
manifestări: senzaţie de tremurătură a corpului, contracturi musculare
&eneralizate, pierderea cunoştinţei sau chiar moartea"
8a locul de contact al curentului, victima prezintă arsura, a cărei întindere,
profunzime şi &ravitate sunt determinate de transformarea la e)teriorul sau
interiorul corpului a ener&iei electrice în ener&ie calorică" 4oltajul arde şi
intensitatea omoară"
Con'uita 'e urmat: Nu atinge&i $i#tima 9nainte 'e a 9ntrerupe
#urentul ele#tri#! e întrerupe sursa de curent" e îndepărtează
victima de sursa de curent utilizând un obiect uscat, ca de e)emplu o
coadă de matura, haine uscate, având &rijă să vă plasaţi pe o zona
uscată" 1valuarea nivelului de conştienţă şi a funcţiilor vitale (/D.! este pasul
următor, cu menţiunea că se consideră posibilitatea e)istenţei leziunii de coloanăcervicală" +acă victima nu respiră şi nu are puls, se încep imediat manevrele de
resuscitare cardiopulmonară, după ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj
calificat" Boţi pacienţii electrocutaţi se transportă la spital"
30
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
31/44
Cap VIII.Primul autor 9n #a7ul #ontu7iilor0
plăgilor0 -emoragiilor e6terne $n funcţie de starea te&umentului traumatismele pot fi închise
#ontu7ii sau deschise plăgi.
Contu7iile sunt traumatisme ce rezultă din acţiunea unui a&ent
vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrând însă
inte&ritatea te&umentelor" $n functie de forţa de acţiune a a&entului vulnerant,
contuziile pot fi %uper"i#iale0 pro"un'e sau mi6te.
E#-imo7a este forma cea mai simplă de contuzie, ce apare ca urmare aruperii vaselor san&uine din ţesutul subcutanat (apare ca o zonă roşie albăstruie,
care în câteva zile îşi modifică culoarea, devenind vânata, apoi &albenverzuie!"
8ematomul este o tumefiere dureroasă, de volum variabil, ce apare din
cauza acumulării între ţesuturi sau or&ane a unei cantităţi variabile de sân&e, prin
ruperea accidentală a unor vase san&vine mai mari"
Plăgile sunt leziuni produse de a&enţi mecanici, fizici, chimici" $n cazul
plă&ilor, o mare importanţă prezintă intervalul dintre producerea lor şi momentulaplicării primului tratament" /stfel, se consideră o plagă re#entă aceea căreia i
se aplică tratament întrun interval de G; ore de la producere ;plagă
nein"e#tată!, peste acest interval majoritatea plă&ilor fiind in"e#tate.
ubiectiv, plă&ile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcăm alături de
prezenţa plă&ii şi hemora&ie de intensitate variabilă, care o însoţeşte"
Bratamentul plă&ilor urmăreşte prevenirea complicaţiilor şi obţinerea unei
vindecări cât mai rapide şi de bună calitate, prin toaleta lo#ală a plăgii 5i
pan%area a#e%teia.
8emoragia reprezintă scur&erea sân&elui în afara sistemului vascular prin
una sau mai multe soluţii de continuitate"
4upă tipul $a%ului le7at0 -emoragia poate "i:
31
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
32/44
• arterială ) sân&ele este de culoare roşu deschis, bine o)i&enat şi ţâşneşte
ritmic, sincron cu bătăile inimii=
• $enoa%ă sân&ele este de culoare roşu închis (mai putin o)i&en, mai
mult dio)id de carbon!, se e)teriorizează cu presiune constantă, relativ
modestă=
• #apilară: este o hemora&ie difuză, fără a se identifica un vas de calibru
mai mare ca sursă principală a hemora&iei=
Bn "un#&ie 'e %e'iul %/ngerării0 -emoragia poate "i:
• e6ternă: sân&ele se scur&e în afară, printro soluţie de continuitate
te&umentară (pla&ă!
• internă: sân&ele se acumulează întruna din cavităţile normale aleor&anismului=
• e6teriori7ată: caracterizată prin hemora&ie internă întrun or&an cavitar,
urmată de eliminarea sân&elui la e)terior pe cai naturale
) epi%ta6i%: hemora&ia mucoasei nazale=
) -emateme7a: eliminarea pe &ură, prin varsătură, de sân&e amestecat cu
chea&uri şi eventual resturi alimentare
$n hemora&ii puternice poate fi sân&e roşu, proaspăt, nealterat sau însân&erări reduse poate fi vărsătură cu aspect de zaţ de cafea (când sân&ele
sta&nează în stomac!"
) melena: e)teriorizarea sân&elui acumulat în tubul di&estiv, prin defecaţie"
caunul este lucios, ne&ru, moale, de aspectul si culoarea păcurei"
) -ematuria: reprezinta hemora&ia la nivelul aparatului urinar, e)teriorizat prin
micţiune"
4upă #antitatea 'e %/nge pier'ut0 -emoragia poate "i:
• mi#ă: se pierde o cantitate de sân&e pâna la 566 ml
• me'ie: se pierde 566#666 ml de sân&e şi apar următoarele semne:
a&itaţie, ameţeli în ortostatism=
32
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
33/44
• mare: cantitea de sân&e pierdută #666#566 ml iar semnele clinice sunt
următoarele: paloare, tahicardie, transpiraţii reci, hipotensiune arterială,
tahipnee=
• #ata#li%mi#e: pierderi de sân&e de peste #566*666 ml, tensiune
arteriala, nemasurabilă, pacient inconştient"
prirea %/ngerării poartă 'enumirea 'e -emo%ta7ă. 1a poate fi
spontană în cazul unor hemora&ii mici, prin intervenţia mijloacelor proprii
or&anismului, dar de cele mai multe ori este necesară intervenţia altor persoane,
care să realizeze hemostaza"
8emo%ta7a poate "i pro$i7orie %au 'e"initi$ă.
?emostaza provizorie se poate realiza prin:• compresiune di&itală=
• pansament compresiv=
• &arou"
Compre%iunea 'igitală" .ompresiunea corect e)ecutată pe vasul rănit
trebuie să se aplice deasupra rănii în cazul unei hemora&ii arteriale şi sub pla&a
în cazul unei hemora&ii venoase, ţinând cont de sensul circulaţiei" .ând
hemora&ia nu poate fi stăpânita prin compresiune e)ercitată la distanta, se poatefolosi compresiune directă în care caz compresiunea vasului ce sân&erează se
face cu de&etul introdus direct în pla&ă" /ceastă metodă nu poate fi decât de
scurtă durată, trebuind să recur&em la alta care so suplinească şi să o
completeze"
C/te$a e6emple 'e po%iilită&i 'e #ompre%iune 'igitală:
Pan%amentul #ompre%i$ este una din cele mai eficiente metode folosite
pentru a realiza o hemostază provizorie" $n lipsa unui pansament steril se poate
folosi pentru a pune pe pla&ă o batistă, o cârpă curată, peste care se strân&e
pansamentul circular (faşă!"
Apli#area garoului este ultima variantă la care apelăm" Haroul poate fi
improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoară etc" e foloseşte doar în cazuri
e)treme şi în situaţia în care hemora&ia nu se putea controla prin alte metode"
33
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
34/44
1ste important să se oprească hemora&ia fără a comprima e)cesiv ţesuturile"
Haroul, odată cu oprirea sân&erării, produce oprirea circulaţiei sân&elui în
porţiunea de membru situată dedesubtul lui" +in această cauză, menţinerea sa
mai mult de * ore poate duce la complicaţii deosebit de &rave"
Botdeauna la montarea unui &arou trebuie ataşat un bilet, care însoţeşte
bolnavul, şi pe care se notează obli&atoriu următoarelele date: nume0 prenume0
ora e6a#tă a apli#ării garoului" +in -6 în -6 de minute se slăbeşte puţin &aroul
pentru a permite iri&area se&mentului de membru subiacent" 2idicarea &aroului
se face doar în condiţii de spital şi de personal competent"
8emo%ta7a 'e"initi$ă se obţine prin obliterarea permanenta si definitiva a
vasului care sân&ereaza, cel mai folosit procedeu fiind prin li&atura cu fire"
• Apli#a&i o #ompre%ă #urată ;ti"on ori $ată< %au la ne$oie0 propria
'$%. m/nă apă%/n' plaga pentru a opri %/ngerarea. Sunaţi la 112.
• Men&ine&i o pre%iune #on%tantă a%upra plăgii #e pu&in minute.
• 4a#ă e%te po%iil0 ri'i#a&i memrul rănit ;gama %au ra&ul<
'ea%upra ni$elului inimii.
• C/n' %/ngerarea %)a oprit0 "i6a&i pan%amentul #u autorul unui
an'a ;Nu 'e%"a#e&i an'aul pentru a $eri"i#a %tarea plăgii! A%igura&i$ă
#ă an'aul nu e%te prea %tr/n%0 a#e%t lu#ru put/n' opri #ir#ula&ia%anguină!
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
35/44
Cap ID. Primul autor 9n #a7ul into6i#a&iilor
Into6i#a&ie #u "um+eseori inte&rată întrun tablou asociat cu arsuri şi traumatisme,
into)icaţia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventă de mortalitate şi
morbiditate a victimelor de incendiu"
Mani"e%tari #lini#e: cefalee, a&itaţie, tulburări de conştienţă, depozite de
funin&ine la nivelul orificiilor nazale, a &urii şi a farin&elui, tuse, dispnee, voce
ră&uşită"
Into6i#a&ia #u %u%tan&e #au%ti#e $n &rupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic,
clorhidric, sulfuric!, baze puternice (amoniac! sau mai slabe (amoniu!, care pot
produce în raport cu natura lor şi &radul de to)icitate leziuni ale mucoaselor de la
simplul eritem la necroză"
Mani"e%tarile #lini#e după in&estie constau în senzaţia de arsură a
mucoasei bucale, dureri la în&hiţire, vărsături mucoase apoi san&vinolente, colici
abdominale, dureri retrosternale" tarea de şoc se poate instala foarte rapid,chiar la câteva ore dupa in&estie
Con'uita 'e urmat:• Prote#&ia per%onală e%te 'eo%eit 'e importantă.• E$aluarea ni$elului 'e #on5tien&ă 5i a "un#&iilor $itale ;A*C
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
36/44
Into6i#a&iile #u mono6i' 'e #aron
Mono)idul de carbon este un &az incolor, inodor, fără &ust, de&ajat de
toate combustiile incomplete" 1ste o into)icaţie de cele mai multe ori colectivă şi
de obicei accidentală"
A#u7ele prezentate de pacienţi sunt: astenie, cefalee, ameţeli, &reţuri,
vărsături, pierderea conştienţei, aspect vişiniu al pielii"
Con'uita 'e urmat:
• Nu e%te permi%ă intrarea 9n 7ona #u emanări 'e ga7e "ărăe#-ipament 'e prote#&ie.• Bn toate #a7urile0 pa#ientul treuie %#o% ime'iat 'in me'iul to6i#0tran%portat #/t mai rapi' la o unitate %pitali#ea%#ă.• 4a#a e%te po%iil0 %e a'mini%trea7ă o6igen #/t mai rapi'0 9n #antită&imari
36
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
37/44
CAP. D. Alte %itua&ii #are impun a#or'area
primului autor
Con$ul%ii ;%pa%me<
Semnele %unt: mişcări dezordonate, involuntare, buze învineţite, spume
la &ură, mişcări de rotaţie ale ochilor, scrâşnirea dinţilor= convulsiile se
termină în &eneral în -6 secunde şi pot fi urmate de confuzie sau
pierderea cunoştinţei"
• $mpiedicaţi victima să se rănească ea însăşi în timpul
convulsiilor, dar nui obstrucţionaţi mişcările, nui introduceţi nici
un obiect între dinţi, nui daţi să bea sau să mănânce"
• +acă victima încetează să mai respire, începeţi imediat
respiraţia &ură la &ură, căile respiratorii fiind menţinute libere"
• +upă convulsii, întindeţi victima pe o parte şi verificaţi dacă respiraţia
este re&ulată" Suna&i la ==>.
• +acă victima este conştientă, se va aşeza în poziţie antişoc (culcat pespate cu picioarele ridicate mai sus decât nivelul capului!
Rea#&ii alergi#e
• olicitaţi imediat ajutor medical
calificat
• /şezaţi victima cât maiconfortabil
• Monitorizaţi semnele vitale
37
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
38/44
1o$ituri la ni$elul #apului
• /şezaţi victima în poziţie
confortabilă
• 4erificaţi dacă e)istă sân&erare"
7n caz de sân&erare, aplicaţi un bandaj steril
• Brimiteţi cât mai curând victima
întrun centru medical specializat
8ipogli#emie
Poate fi dată de lipsa unei mese, de un efort neaşteptat, dar şi fără
a avea o le&atură cu aceşti factori precipitanţi"
$n timpul zilei hipo&licemia determină transpiraţii, nervozitate,
tremur şi foame, iar în timpul somnului pot apărea transpiraţii nocturne,
vise neplăcute şi cefalee dimineaţa devreme" +acă hipo&licemia se menţine pot
apărea confuzii, comportament anormal, pierderea stării de conştienţă sau
convulsii" /tacurile de hipo&licemie sunt periculoase şi dacă sunt frecvente
prevestesc o evoluţie defavorabilă"
• +acă pacientul este conştient, i
se administreză zahăr, bomboane sau băuturi nealcoolice ce conţin
zahăr"
• +acă pacientul este inconstient
se impune administrarea de &lucoză intravenos" 1ste bine ca pacienţii să aibă
38
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
39/44
asupra lor o fiolă de &luca&on pentru cazurile în care accesul la asistenţă
medicală este întârziat (# m& intramuscular!"
Stări 'e 5o# ;in%u"i#ien&ă #ir#ulatorie.
•
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
40/44
Bne#
Prim)autor:
• e apelează ur&ent la erviciul
de /mbulanţă"
• Persoana se scoate din apă, se
intinde pe spate şi i se verifică respiraţia"
• e încearcă eliminarea lichidului
în&hiţit prin e)ercitarea unor presiuni consecutive asupra abdomenului Meto'a
8eimli#-
1e5in ;1ipotimie<
Simptome: Pierderea temporară a cunoştinţei fără dispariţia pulsului (putând
indica o afecţiune &ravă!"
Prim)autor:
• Persoana se aşează pe spate, cucapul mai jos decât trunchiul, în scopul iri&ării creierului
• e verifică pulsul şi respiraţia şi
se îndepărtează hainele strâmte"
• +acă este necesar, se apelează
la erviciul de /mbulanţă"
tră$ireSimptome: +ificultăţi respiratorii, transpiraţie, dureri abdominale sau de piept,
vomă, diaree, &reaţă, pierderea cunoştintei, buze uscate, arsuri în jurul buzelor
sau ale pielii"
40
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
41/44
• Prim)autor:
e analizează locul şi modul în care sa produs otrăvirea şi se transporta
persoana în cauza departe de sursa de otrăvire"
• e verifică dacă persoana este
conştientă, precum şi respiraţia şi pulsul acesteia"
+acă este necesar, se apelează erviciul de /mbulanţă
• +acă mai e)ista alte persoane
suspecte, se incearcă aflarea tipului de otravă şi cantitatea in&erată"
• $n caz de vomă, persoana se
poziţionează pe o parte"
4egerătura apare cel mai adesea la picioare, faţă şi mâini, ca urmare a unor
temperaturi foarte scăzute, iar umiditatea, încălţămintea şi hainele ude sunt
cauze care contribuie la pierderea căldurii corpului" e poate trata în cazurile
uşoare prin 9n#ăl7irea lentă 5i treptată a e6tremită&ii 'egerate0 'upă #are
lo#ul 'egerat %e a#operă #u pan%ament %teril.
In%ola&ia se produce după e)punerea prelun&ită la soare" e manifestă sub
formă de dureri de cap, roşirea feţei, puls slab" A##i'entatul $a "i a5e7at laumră0 i %e $a 'a %ă ea apă 5i i %e $or apli#a #ompre%e #u apă re#e pe
#ap0 "a&ă0 piept.
Into6i#a&ia alimentară se manifestă prin &reţuri, vărsături, convulsii, dureri
abdominale, care apar după consumarea unei mâncări alterate" Se in'i#ă
pro$o#area $ăr%ăturilor. *olna$ul are ne$oie 'e repau% la umră 5i 'e
li#-i'e ;#eai 'e mentă
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
42/44
Mu5#ătura 'e 5arpe. .el muşcat va fi imobilizat (mişcările trebuie limitate la
minimum!" +easupra muşcăturii se va aplica o le&ătură strânsă, se va spăla locul
cu apă şi săpun şi se va aplica &heaţă" Se $a tran%porta a##i'entatul 'e
urgen&ă la %pital.
$n cazul ro%ăturii datorate bocancilor sau a unor haine nepotrivite se
dezinfectează, se aplică un pansament steril, se suprave&heaza evolutia" 7n caz
de suprainfectare se solicita ajutor medical"
Tră%nirea se produce când se circulă pe timp de furtună" 1a poate fi evitată
coborând de pe vârfuri sau creste şi dacă ne adăpostim din vreme, dar nu lân&ă
o stâncă sin&uratică, un copac, lân&ă pereţii uzi de stâncă sau în &ura unor
peşteri"
ATEN2IE
Nota&i momentul e$enimentului!
Nota&i a#&iunile 'e prim autor 9ntreprin%e!
Nota&i #ir#um%tan&ele 'e pro'u#ere a e$enimentului!
42
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
43/44
43
8/18/2019 Ghid acordare prim ajutor.doc
44/44
CAP. DI. Reguli generale 'e #omportare
9n #a7ul 'e7a%trelor • Păstraţivă calmul, nu intraţi în
panică pentru ca să puteţi acţiona eficient în favoarea dumneavoastră şi a
familiei=
• 1ste important să aveţi pre&ătit
din timp un stoc de provizii (apă, alimente, medicamente! pentru a supravieţui
câteva zile= la îndemână trebuie să se afle şi trusa de prim ajutor (faşă,
comprese sterile, alcool, apă o)i&enată etc!=
•