6. POPA-LISSEANU

/ZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

hvearek Isloriei Roairikr Vol. VI I

www.dacoromanica.ro

FONTESHISTORIAE DACO o ROMANORUM

FASCICULUS VI

RICARDI

DE INVENTA UNGARIA MAGNA

EDIDIT

G. POPANLISSEANU

TIP. (BUCOVINA» BUCURESTI1935

www.dacoromanica.ro

IZVOARELEISTORIEI ROMÂNILOR

VOL UMUL VI

DESCOPERIREA UNGAR1EI MARIDE

RICARDUS

TRADUCERE DE

a POPA.LISSEANU

TIP. tBUCOVINA» BUCURESTI1935

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Este o enorma deosebire, ca valoare istorica, intre o cro-nica §.1 un docmnent. O cronica este compusa, de cele maimulte ori, dupi alte cronici sau dupa informatiuni cari potsa nu fie intotdeauna exacte. O cronica este, in general, o lu-crare de compilatie, o consemnare de date, iar nu o opera decreaTiune, originala. Ea nu face intotdeauna dovada istorica §ivaloarea ei documentara poate fi pusa uneori la indoiala.

Cu totul altfel de caracter au documentele. Acestea fiindlucrari spontane §i, in momentul in care se produc, de actua-litate, emanand, de cele mai multe ori, dela autoritati, valoarealor probatorie este cu mutt mai mare. Un document, bunaoarao diploma regali sau o bula papala, constituie mai totdeauna odovada sigura, o proba pe care istorioul este Iinut sa punatemei.

Cad, daca autoritatea istorica a unui Notar anonim squa unui Geograf anonim, ori a unei cronici ca cea a lui Simonde Kéza, poate fi ciiteodata banuita, istoricul ce se bazeazape astfel de izvoare fiind indreptaIit si discute veracitatea afir-matiunilor lor, o descriere ca aceea pe care ni-o procura Ro-gerius, in Carmen miserabile, asupra unor chestiuni precise §ide actualitate in timpul sau, ori un Raport pe care Il prezintasuperiorului su un calugar asupra unei calatorii, nu pot safie deck izvoare istorice sigure cu excepTia inevitabilelorexagerari de stil datorite temperamentului scriitorului.

Iata de ce credem noi c informaliunile ce ne d Ricardus,un calugar care a scris pe la anul 1236, nu pot 6á fie deck unizvor istoric de mâna

Cine este Ricardus?

www.dacoromanica.ro

6

Asupra §i personalitätii lui Ricardus (sau Richar-dus) nu avem nici un fel de date. Sigur este eä a fost un cälu-gär. El n'a fost o inaltä fafá bisericeascä care, pentru faptelesale sau pentru vr'o opera a sa de ereatiune, sä fi atras atentiacontimporanilor asupra sa. El este un simplu cilugär, aproapeanonim, care prezintä un raport superiorului sàu despre o mi-siune ce a avut de indeplinit, fie el insu§i, fie eälugArul pre-dicator Julianus, u care c,ei mai multi identifica.Raportul acesta ni s'a pästrat §i noi publicim in original §iIn traducere1).

In veacul al XIII, inainte de marea invazie a Tätarilor,din 1241, s'au trimis mai multe misiuni in Orient. Aceste mi-siuni aveau de scop, pe de o parte, sä incre§tineze pe pägäni,prediandu-le cuvântul evangheliei, iar, pe de altä parte, säadua informatiuni asupra stärilor din Orient, de unde ve-neau fel de fel de ve§ti urâte cari turburau lini§tea Europe-.nilor.

In Ungaria se §tia, pe vremea aceagta, din cronici §i dintraditia oralä, c Maghiarii, venind din Asia, au läsat acolomo§i §i strämo§i, a era acolo o Ungarie mare Ungaria ma-ior uetus Hungaria 3) tarä care era ina päginà. Ea nutrebuia läsatä in prada necredintii, ci Ladusä la invätätura luiIisus.

De altfel, statul unguresc, având in epoca regilor Arpa-dieni, un caracter mai mult eclesiastic, pus sub influenta atot-puternicilor pontifi dela Roma, era natural ea regii cari i§i pri-meau coroana din mäinile papilor sau ale reprezentantiloracestora, sâ dea ascultare indicatiilor Santului Scaun, §i sä-§ifaci un ideal al vietii lor din propagarea cre§tinismului prin-tre pägäni, §i a catolicismului, in special, printre schismatici.

Cf. Htumuzaki, Doc. I, p. 155. Cf. A. Sacerdoleanu, Guillaume de Ru-brouck et les Roumains §i G. I. Britianu, Recherches sur le Commerce Génois,p. 201. D.1 Briltianu ne dif 9i un rezumat al lui Ricardus.

Fejér, Codex Dipl. W. 1. p. 50.Albericus Trium Fontium, Chron. in Mon. Ger. Hist. XXII, p. 942.

www.dacoromanica.ro

7

Agtfel se explici trimiterea atator misionan i in Europa derisarit gi in Asia.

Inainte de misiunea despre care ne raporteazi Ricardus,ni se aminte§te de o .alti misiune pe care regele Bela al IV otrimisese sâ faca cercetiri in Ungaria Mare. Este misiuneaFratilor predicatori §i a Fratilor minori, de care ne vorbegtescrisoarea de mai tarziu, din anul 1241, a unui episcop din Un-gana, adresata episcopului din Paris, misiune care pare a fifost macedariti de Tatarii, numiti Mordani1).

Misiunea a doua, trimeasa de regele Bela al IV, in anul1235, este mai importanta in rezultate decat misiunea prece-denta sau decat misiunile precedente daca ele vor fi fostmai multe, dupi cum se presupune fiindca despre ea ni s'aupastrat doua documente de mare valoare. Aceasta a doua nu-siune a fost pusa subt conducerea calugarului predicator RI-lianus. Dela acesta avem o scrisoare adresata episcopului dinPerugia (Italia), delegat al Scaunului Apostolic §i raportul demai sus al lui Ricardus, despre care se sustine ca ar fi aceemipersoani cu Julianus.

Scrisoarea adresata delegatului Apostolic ni s'a pastratin doua variante, amandoua publicate in Colectiunea de do-cumente Hurmuzaki2), iar raportul lui Ricardus, mult maiimportant din punct de vedere istoric, fiindca el ne da o serieintreaga de note interesante de drum, pana in Ungaria mare §iinapoi, se gase§te deasemenea publicat in Colectia Hurmu-zaki8).

Pentru Maghiari, Raportul acesta care descopere langafluviul Ethyl pe stramo§ii Ungurilor de odinioara, stramo§icari, de§i nu aveau nici o notiune despre Dumnezeu, vorbeauinca limba ungureasca, este evident de o extrema importan.

Pe noi, Românii, insi ne intereseaza acest Raport al lui Ri-eardus-Julianus, in special, in afara de faptul crt ne ofera o

1) Hurmuzaki, Doc, r. p. 207: Per illos (Mordanos) credo esse interfectosPraedicatores et fratres minores, et abso nuncios, quos miserat Rex Ungariasad explorandum.

Hurmuzaki, Doc. I. p. 145 gi p. 148.Hurmuzaki, Doc. I. p. 155.

www.dacoromanica.ro

8

lecturii instructivii, întâiu, pentru mentiunea ce o face chiardela inceput, despre existenta faimoaselor pascua Romanorumdin Pannonia, despre cari ne vorbesc §i celelalte cronici, atiltdin Ungaria cât §i din afari de Ungaria, al doilea, pentru pre-cizarea ce el ne di a in drumul lor Ungurii, trecind prin di-ferite state, le-au distrus qui cum multa regna pertransissentet destruxissent iar c, ajungfind in Pannonia n'au gtu3it acio tari pustie, pe care si o ocupe farii lupte, ci au trebuit sicucereascii popoarele afldte ad subi,ectis sibi populis §i

In sfistr§it, al treilea, pentru amintirea ce o face a FraIii predi-catori in drumul lor spre riisirit, au trecut grin Bulgaria luiloan Assan §1 prin Rumelia ce apartinea atumei imperiuluizantin, per Bulgariam Assicgni et per Romaniam.

www.dacoromanica.ro

DE FACTO UNGARIE MAGNE

A

FR. RICARDO ORDINLS FF PREDICATORUM INVENTO TEM-PORE DOMINI GREGORII IX.

Inventum fuit in gestis Ungarornm christianorum, quod eesetalia Ungaria maior, de qua VII duces cum populis suis egressi fue-rant, ut habitandi quererent sibi locum, eo quod terna ipsorumnrultitudinem inhabitaneium sustinere non posset, qui cum multoregna pertransissent et destruxissent, madera uenerunt in terramque nunc Ungaria dieitur, tuno uero dicebatur pasea Romanorum.Quam inhabitandain pre terris ceteris elegerunt, subiectis sibi popu-hs, qui tunc habitabant ibidean. Ubi tandem per sanctum. Stephanumprim.um ipsorum 1) regem ad fidem e.atholica.m sunt reuersi, priori-bus Ungaris a quibus ipsi deseenderant, in infidelitate permanenti-bus, sieut et hodie aunt pagani.

II

Fratres igitur predicatores hiis in gestis Ungarorum inventiscompassi Ungaris, a quibus se descendisse nouerunt, quod adhuc inerrore infidelitatis manerent, miserunt quatuor de fratribus ad illosq-uerendum, ubieunque possent eos iuuante domino inuenire. Seiebantper scripta antiquorum, quod ad orientem essent, ubi essent penitusignorabant. Predieti uero fratres qui missi fuerant, multis se expo-nentes laboribus, per mare, per terras eos usque post aimum terciumquesiuertmt. Nec taMen propter multa uiarum pericula poterant in-

1) Ipsorum. In unele edi.ii lipsegte acest cuvint.

www.dacoromanica.ro

10

nenire, uno ipsorum excepto, sacerdote nomine Otto, qui tantum submercatoris nomine processit. Qui in quodam regno paganorum quos-dam de lingua illa inuenit, per quos certus efficiebatur ad quas par-tes manerent, set illorum prouinciam non intrauit; ymmo in Unga-riam est reuersus pro fratribus pluribus assumendis, qui cum ipsoredeuntes, fidem illis catholicam predicarent. Set multis fractus la-boribus post octauum reditus sui diem, cum onmem uiam illos que-rendi exposuisset, migrauit ad Christum.

Fratres uero Predicatores infidelium conuersionem desiderentesquatuor fratres ad querenclam gentem predictam iterato miseru.nt.Qui accepta fratrum suorum benedictione, habitu regulan i in secu-larem mntato, barbis et capillis ad modum paganorum nutritis, perBulgariam Assani 2), et per Romaniam, 3), cu.m ducatu et expensisdomini Bele 4) nunc regis Ungarie, u.squ.e Constantinopolim perue-nerunt.

Ibi intrantes in mare per triginta tres dies, uenerunt in terramque uocatur Sychia 5), in ciuitatem que Matrica 6) nuncupatur. Quo-rum dux et populi se ehristianos dicunt, habentes literas et sacerdo-tes Grecos. Princeps centum dicitur habere uxores. Omnes uiri caputomnino radunt, et barbam nutriunt delicate, nobilibus exceptis, quiin signu.m nobilitatis super auriculam sinistram paucos relinquuntcapillos, cetera parte capitis tota rasa. Ubi propter societatis spem,quam expectabant, quinquaginta diebus moram fecerunt. Deus au-tem dedit ipsis graciam in conspectu domine, que super centurn uxo-res regis maior erat, ita ut mirabili eos amplexaretur affectu, et inomnibus eis neceseariis prouidebat.

Bulgariam Assani. Vezi in Hurrnuzaki, Doc. I, facsimilul dupä Re.gestele Pontificilor romani, No. 77.

Romanian. Facsimilul, ibidem, No. 77.Dele. Facsimilul, ibidem, Np. 77.Sichia. Facsimilul, ibideurs, No. 78.Matrica. Faosimilni, ibidem, No. 78.

www.dacoromanica.ro

11

V

kale progressi consilio et adiutorio predicte domine per deser-tum, ubi nee homines nee domos inuenerunt, diebus tredecim tran-siuerunt; ibique uenerunt in terram, que Alania 7) dicitur, ubi chris-tiani et pagani mixtim manent. Quot aunt uille, tot taunt duces, quo-rum nullus ad alium habet subiectianis respecturn. Ibi continua estguerra ducis contra ducem, uille contra uillam. Tempore arandi om-nes unius uille hornines armati simul ad campum uadunt, simul om-nes metunt, et contiguo terre spacio hec exercent, et quidquid extrauilam siue in lignis aquirendis siue in aliis operis habent, uadunt om-nes pariter et armati, neo postea ullo modo pauci per totam septima-nam de uillis suis quacunque de causa egredi absque periculo per-sonarura, excepta sola die dominica a mane usque uesperum, que intanta deuocione apud eos habetur, quod tune quilibet quantum.cum-que mali fecerit, uel quoeumque habeat aduersarios, securus potestsine nudus siue armatus, eciam inter illos, quorum parentes occidit,uel quibus alia mala intulit, ambulare. Illi qui christiano ibi censen-tur nomine, hoc obseruant, quad de uase illo nee bibunt nec come-dunt, in quo murem mori contingit, uel de quo canis comedit, nisifuerit prius a suo presbytero ben dictum; et qui aliter facit a chri-tianitate efficitur alienus. Et siquis eorum quocumque easu hominemoccidit, pro eo neo penitentiam, nec benedictionem accipit; ymmoapud eos homicidium pro nichilo reputatur. Cnicem in tanta habetreuerentia, quod pauperes siue indigene siue aduene, qui multitudi-hem secum habere non possunt, si crucem qualemcumque super astamcum uexillo posuerint, et eleutam portauerint ,tam inter christia-nos quam inter paganos omni tempore secure incedunt.

VI

De loco illo fratres societatem habere non poterant procedendi,propter timorem Tartarorum 8), qui dicebantur ease uicini. Propterquod duobus ex illis reuertentibus, reliquia duobus perseuerantibus,in eadem terra in penuria maxima sex mensibus sunt morati, intraquos neo panem neo potum preter aquam habebant. Set unus fra-trum, sacerdos, coelearia et quedam alia preparauit, pro quibus ali-

Alania. Facsimilul, ibidem, No. 79.Tartarorum. Faesimilul, ibidem, No. 80.

www.dacoromanica.ro

12

quando parum de millo receperunt, de quo non nisi tenuiter nimispoterant sustentan. Unde decreuerunt duos ex se uendere, quorumprecio alui. oeptum iter perficerent,sed non inuenerunt emptores,quiaarare et molere nesciuerunt. Unde necessitate ooacti duo ex elk; deillis partibus uersus Ungariam redierunt, alii uero remanentibus ibi-dem, nolentes desistere ab itinere inchoato.

VII

Tandem ipsi habita quorundam paganoruin societate iter arri-pientes per deserti solitudinem, triginta septem diebus continuo iu.e.runt. Intra quos uiginti duobus panibus subcinericiis usi sunt, adeoparuis, quod in quinque diebus potuissent, et non ad sacietatem, to-taliter comedisse. ¡Jade frater qui sanus quid.em, set sine uiribusfuit; cum maxim° labore et dolore libenter tamen de deserto eduxit.Infirmus autem frater plus sano quam sibi comp aciens, illi frequen-ter dicebat quod ipsum in deserto relinqueret tanquam mortuum ettruncum inutilem, ne per occupacionem ipsius negligeretur opus dei.Qui neque quidem consensit, set usque ad mortem ipsius secum initinere laborauit. Pagani comites uie ipsox-um, credentes ipsos ha-bere pecuniam, fere eos occiderunt perquirendo.

VIII

Transito autem deserto sine omni uia et semita, trigesimo sep-timo die uenerunt in terram Sarracenorum que uocatur Uela 9), in-ciuitatem Bundam "), ubi nullo modo spud aliquem poterant hospi-cium obtinere, sed in campo manere oportuit in pluuia et frigore.Diebus uero frater, qui sanus fuit, sibi et infirmo fratri eleemosy-nam per ciuitatem querebat. Et tam in potu quam in aliis potuit in-uenire, precipue a principe ciuitatis, qui eum christianum esse in-telligens, libenter ei eleemosynas porrigebat. Quia tam princepsquam populus illius regionis publice dicunt, quod cito fiezi debebantchristiani et ecclesie Romane subesse.

Vela. FaesimiluL ibidem, No. 81. La Enlicher, Mon. Arp. ?i Fejér,Codex Dipl. IV, p. 54: Veda.

Bundmn, Facaimilul, ibidem, No. 82.

www.dacoromanica.ro

13

EL

hide ad aliam ciuitatem processerunt, ubi prediotus frater in-firmus, Gerardus nomine sacerdos, in domo Sarrarceni, qui eospropter Deum recepit, in domino obdormiuit, et eat sepultus ibidem.

IPostmodum (rater Iulianus, qui solus remanserat, nesciens qua-

liter poseet habere recessum, factus est seruiens unius Sarraceni sa-cerdotis et uxoris eius qui in magnam Bulgariam " ) profecturus,quo et pariter peruenerunt. Est uero magna Bulgaria regnum mag-num et patens, opulentas habens ciuitates; set omnes sunt pagani.In regno illo publicus est sermo quod cito fieri debeant christiani,et Romane ecclesie subiugari, set diem asserunt se nescire, sicut enima mils sapientibus auJierunt.

XI

In una magna eiusclem prouincie ciuitate, de qua dicuntur egrediquinquaginta mina pugnatorum, frater unam mulierem Ungaricaminuenit, que de terra quam querebat, ad partes illas tradita fuit uiro.fila docuit fratrem uias, per quas esset iturus, asserene quad ad duasdietas ipsos posset Ungaros quos querebat procul dubio inuenire.Quod et factuna est. Inuenit enim eos iuxta fluuium, magnumEthy114). Qui eo uiso et quad esset Ungarus cluistianus intellecto, inaduentu ipsius non modicum sunt gauisi, circumdantes eu.m per do-mos et uillas, et de rege et regno christianorum fratrum ipsorum fi-deliter perquirentes. Et quidcumque uolebat tam de fide, quam dealiis eis proponere, diligentissime audiebant, quia amnino habebantUngaricum ydioma, et intelligebant eum et ipse eos. Pagani stud,nullam dei habentes noticiam, sed nec ydola uenerantur, set sicutbestie uiuunt. Terras non colunt. Carnes equinas, lupinas et htiius-modi comedunt. Lac equinum et sanguinem bibunt. In equis et ar-mis habundant, et strenuissimi sunt in bellis. Sciunt mina per rela-

Gerardus, La Fejér, op. cit., IV. 1. p. 54 si la Endlicher, op. cit., p.Bernardus.

Bu/gariam, Facsimilul, ibidem, No. 82.Bulgaria, Facsimilul, ibidem, No. 83.Ethyl, Facsimilul, ibidana, No. 84.

www.dacoromanica.ro

14

clones antiquorum, quod isti Ungari ab ipsis .descenderant, set ubiessent ignorabant.

XII

Gens Tartarorum uicina est eie, set hiidem Tartari comnaitten-tea cum eis, non poterant in bello eos deuincere, ymmo in primo pre-lio deuicti aunt per eos. Unde ipsos sibi amicos et socios elegerunt.Itaque simul iuncti XV regna uastauerunt omnino. In hac Ungaro-ru.m terra dictus frater inuenit Thartaros, et nuncium. ducis Tartar°.rum, qui sciebat Ungaricum, Ruthenicum, Cumanicum, Theutoni-cum, Sarracenicum et Tartaricum. 16). Qui dixit quod exercitus Thar-tarorum, qui tune ibidem ad quinque dietas uicinus erat, contra Ale-maniam uellet ire, set alitun exercitum quem ad destructionem Per-rarum miserant, expectabant. Dixit etiam idem, quod ultra terraTnTartarorum esset gens multa nimia, omnibus hominibus alcior et ma-ior, cum capitibus adeo magnis, quod nullo modo uidentur corpori-bus suis conuenire, et quod eadem gens de terra sua exire proponit,pugnaturi cum omnibus illis, qui eis resistere uoluerint, et uastaturininnia regna, quecumque poterunt subiugare.

XIII

Frater, hija omnibus intellectis, licet ab Ungaris inuitaretur utmaneret, non decreuit 16) duplici racione. Una quia si regna pagano-rum et terra Ruthenorum, que aunt media inter Ungaros christianoset Moo, audirent quod illi ad fidem catholicam inuitarentur, dole-rent, et uias armies forsitan de cetero obseruarent, timentes quod siillos istis contingeret christianitate coniungi, omnia regna intermediasubiugarent. Alia racione quoniam cogitabat, quod si eum in breuimori aut infirmari contin.geret, frustratus esset labor euus, eo quodneo ipse profecisset in lilia, nec fratres Ungarie, ubi esset gens eademscire possent. Cum igitur uellet reuerti, docuerunt eum hiidem Ungariuiam aliquam, per quam poseet tucius peruenire.

15) Ungaricum, Ruthenicum, Cumanicum, Theotonicum, Sarracenicum etTartaricurn, Faosimilul, ibidem, No. 86, 87.

16) Non decreuit. La Theiner i Hurmuzaki, /oc. cit.. p. 158: donee de--ereuit

www.dacoromanica.ro

15

XIV

Incepit autem, frater redire tribus &elms ante feet= natiui-tatis beati. Joannis Baptiste, et paucis diebus in uia quiescens,tam peraquas quam per terras, secundo die post natiuitatem domini Ungarieportas intrauit. Et tauten per Rutheniam et Poloniam eques ue.nit.

In redound° de predicta Ungaria transiuit in fluuio regnumMorduanorum 17) quindecim diebus. Qui sunt pagani et ¿ideo homi-nes orudeles, quad pro nichilo reputatur homo ille qui multoshomines non occidit. Et cum aliquis in uia procedit, (minima homi-num capita quos occidit, coram ipso portantur. Et quanta plura co-rani uno quoque portantur capita, tanto melior reputatur. De capiti-bus uero hominum acyphos faciunt, et libencius inde bibunt. Uxoremducere non permittitur, qui hominem non occidit. Isti a prophetissuis accipientes quad esse debeant christiani, miserunt ad dueemMagne Laudomerie19), que est terra Ruthenorum20) illis uicina, quadeis mitteret sacerdotem, qui ipsis baptismum conferret. Qui respon-dit: non meum est hoc facere, set pape Romani. Prope enin esttempus, quad omnes fidem eoclesie Romane debemus suscipere, eteius obediencie subiugari.

Ruthinorum. Facsimilul, ibidem, No. 88.Morduanorum. Facsimilul, ibitlem, No. 89.Magne Laudamerie. Facsimilul, ibidem, No. 90.Ruthenorunt Fac.siinilul, ibidem, No. 91.

www.dacoromanica.ro

RICARDUS

DESCOPERIREA UNGARIEI CELEI MARI

Se gise§te seria in sFaptele Ungurilor» incre§tinati c ar maixista §i o alti Ungarie mai mare, din care au plecat e,ei §apte ducin triburile lor ca caute alti patrie, de oarece tasa lor proprienu mai putea si hrineasci a§a de multi locuitori. Ace§ti duci tre-Grind prin multe tiri, pe cari le-au distrus, au ajuns in sfir§it inpimintul care acum se nume§te Ungaria, pe atunci insä PhunileRomanilor. Aceasti tari au preferat-o pentru locuintele lor inainteatuturor celorlalte tiri §i au supus popoarele cari atunci locuiau acolo.Aci, in sfir§it, ei au fost convertiti la religia catoliei de primul rege,,

t.ef an cel Sfint, Ungurii de mai inainte, dela cari plecaseri stiruindIna in credinta lor, cici §i astizi aunt

II

Fratii predicatori, gindindu-se cu mili la Ungurii despre car,se serie in Faptele Ungurilor §i dela cari au aflat ci ar fi plecat,fiindci acestia au rimas ping acum in rincirea necredintei lor, autrimis pe patru in§i dintre fratii lor ca ø-i caute pe aceia §1 cu aju-torul lui Dumnezeu si-i &easel oriunde se va putea. Cici aflaseridin scrisul celor vechi cA ar fi triind in Orient, unde anume, nuputeau nicidecum si §tie. Deci numitii frasi cari fuseeeri trimi§i,dupi ce eau expus la multe neajunsuri, dei i-au ciutat, vr'o treiani de zile, pe api §i pe uscat, nu i-au putut gisi din cauza multelorprimejdii de cilitorie; in afari de unul eingur dintre ei, preotulnumit Otto. Acesta a cilitorit numai ca negustor §i a aflat intr'ojari oarecare, barbari, pe ni§te oameni de aceemi limbi, de cari a

lzvearele Is!oriel RomSnilor Vol. VI 2

www.dacoromanica.ro

18

fost informa-t, unde ear gag ace§tia, dar in tara lor n'a intrat. S'aintors însâ inapoi in Ungaria ca sä ja Cu sine m.ai multi frati cu cari

se intoarca §i sa predice credints catolici. Dar fiindea el era lato-vit de multe necazuri, dupi opt zile dela inapoierea sa, dupa ce le-aexpus tot drumul pe unde sa umble apre cauta, a repausat inDomnul.

Fratii predicatori însä dorind sá converteasca pe necredincio§iau trimis din non patru frati spre a cauta poporul amintit. Ace§tia,dupi ce au primit bineeuvantarea fratilor lor §i dupa ce §i-au schim-bat costumul calugaresc intr'altul lumesc §i §i-au rasa Oral §i barbaIn felul paganilor, au pornit la drum §1 au ajuns subt conducereau.nor caläuze §i cu cheltuiala domrmlui Bela, acum rege al Unga-riei, prin Bulgaria lui Aasan §i prin Romania, panä la Constanti-nopol.

IV

De aci plecand pe mare, timp de treizeci de zile, au sosit intara ce se chiami Sichia, in cetatea nurniti Matrica. Ducele §i po-poarele de aci se zic cre§tini, avand literile grece§ti §i preati greci.Principele, se apune, a are o sing de sotii. Barbatii, cu toii, 1'0rad capul peste tot, i§i Iasi insa barba §i §i-o ingrijesc, afaranobili cari ca semn al nobletei lor îi lasa putini peri peste urecheastangi, restul capului fiind cu totul ras. In aceasta localitate, innadejdea unei tovari§ii pe care o a§teptau, au zabovit cincizeci dezile. Dumnezeu insa le-a procurat aci o mare favoare prin mijlocireaunei ,doanme care era mai mare peste cele o Kai de femei ale re-gelui, astfel eä i-a imbrati§at cu o de,osebita iubire §i le-a pus laindemani toate cele necesare.

V

De ad, inaintand, dupa povata §i cu ajutorul numitei doamne,printeun de§ert, unde nu intalnira atici oameni nici case, au umblattreisprezece zile, dupa cari au ajuns in tara ce se nume§te Alania,nude triese cre§tini amestecati cu pagani. Cate sate aunt, tot atatiaduci au, dintre cari niciunul nu are respectul supunerii fata de un

www.dacoromanica.ro

19

altul. Itäzboiul este aci necontenit, un duce contra altui duce, o ce-tate contra altei eetiti. In timpul aratului top oamenii dintr'un sat,merg la camp impreuni, inarmati, §i cu totii impreunä secerä §i lu-creazä pimantul care este lipit unul de altul. $i tot ce fac, afaridin sat, fie in procurarea de lemne, fie in alte lucräri, merg cutotii impreunä §i inarmati, §i, subt niciun motiv, in urmä, nu potmai putini in§i sà iasä in timpul unei sIptämäni intregi din satelelor ark' primejdie personan. Se excepteazä numai Dumineca, de di-mineatä §i Ong seara, care la ei este tinuti cu atäta sfintenieatunci oricine §i once ràu, cit de mare, ar fi fäcut, sau oricâti du§-mani ar avea, poate sA plece singur, fie inarmat, fie neinarmat, chiar§i intre aceia ai caror pärinti i-ar fi onaorit, sau cärora le-ar fi pri-cinuit alte nenorociri. Cei cari, in aceasta tari, se socotesc drept creg-tini se feresc sä bea sau sä mänänee din vasul in care se va fi in-timplat sä moarà veun parece sau din care sä fi mancat veuncaine, decat dacä va fi fost sfintit mai niainte de preotul slu;cel ce ar face altfel pierde calitatea de creoin. Dacä cineva dintreei va fi omorit veun om din veo intamplare oarecare, pentru aceastanu prime§te nici pedeapsii dar nici binecuvintare; la ei omuciderease considera ca lucru de nimic. Crucea o tin inteatäta cinste cà ceisiraci, fie indigeni, fie steáini, cari nu pot avea pe langä ei maimulti °amen' daci va fi pus o cruciuliti pe lancea sa impreunä cuun stegulet §i o va fi tinut ridicatä, atit intre pagini cat §i intrecre§tini, poate sA u.mble In sigurantä.

VI

Din aceasti localitate inainte, fratii nu mai puturà sA aibi to-varä§i pentru cilätoria lor, de teami de Tätari cari se ziceatr5iesc In veeinitate. De aceea, doi dintre ei s'au gändit si se in-toarci, ceilalti doi insä au stäruit sä eimini in aceemi turi, timp de§ase luni, in cea mai mare sAricie. Aci, ei, in afari de apä, nu aveau,nici päine, nici bäuturil. Dar unul dintre frati, un preot, a lucratficind linguri §i alte lucruri, pe.ntru cari, cite odat5, au prim.itputin meiu, din care pentru cativra vreme au putut s'ä se mentie. Deaceea, au hotirit ca sä vinzi ca robi pe doi dintre ei, cu preitul eä-rora eeilalti sá -poastä ispräveasci cintoria, dar n'au g:äsit cum-päriltori, fiindeä ei nu §tiau nici si are nici sá macine. Din aceastäcauzi, zoriti de mare nevoie, doi dintre ei s'au intors din acele pärtispre Ungaria; eeila1j doi insä au rämas acolo, nevoind intre-mpg càiätoria inceputi.

www.dacoromanica.ro

20

VII

In sfir§it, intoviri§indu-se cu citiva pgâni §1 apucind dru-mul prin sing-uritatea de§ertului, au mers necontenit treizeci §i §aptede zile. In ama timp au consurnat dougzeci i doui de piini ficuteIn spuzg, a§a de mid e in cinci zile ar fi putut sá le mg/lance petoate, fr si se sature. De aceea fratele care era in adevir aguaos,dar fati putere, cu foarte mare suferinfi §i durere, a seg.pat mul-tumit din de§ert; fratele cel infirm compitimind mai mult pe eelanglos, decit pe sine, ii spunea mereu, lase pe loc in degert, cape un mort §i ea pe un trunchiu nefolositor, ea si nu neglijeze, ocu-pindu-se de el, lucrarea lui Dumnezeu. Acesta insi nu s'a invoit inniciun chip, ci pina* la moartea lui a suferit cu el impreun5 pedrum. Piginii însä, tovarg§ii lor de drum, crezind ci au bani,aproape i-au omorit perchizitionindu-i.

VIII

Dupi ce au trecut, firg de nici o cale sau potecg, prin acestdetert, in ziva a treizeci §i §aptea au ajuns in tara Sarracenilor, carese numet§e Veda, in ora§ul Bunda, unde n'au putut si giseasc'idecum, la nimenea , nici o graduire, ci au trebuit s. riming incimp, in ploaie §i in frig. Ziva însá fratele care era sinitos cereade pomang prin ora§ pentru sine §i pentru fratele cel infirm. i aputut gsi cite ceva §i de biuturi §i de altele, mai ales dela prin-cipele cetitii care, intelegind ci este cre§tin, Ii dedea bucuros depomang; fiindcg atit principele cât §i poporul din acea regiune spustIn gura mare ci in curind vor trebui sá se incre§tineze §i ei §.1 sise supung bisericii romane.

IX

De ad s'au dus intro' altg cetate, unde fratele cel infirm, Cunumele Bernardus, preot, a adormit in Domnul, in casa Sarracenuluicare, pentru Dumnezeu, i-a primit, §i a fost inmormintat acolo.

X

In urmi fratele Julianus care singur mai rimisese, ne§tiin.dcum ar putea sá meargi inainte, s'a bigat servitor la un preet Sarra-

www.dacoromanica.ro

21

cean gi la sotia acestuia, cari aveau de gänd s plece in Marea Bul-garie, unde de fapt au gi ajuns impreung. Marea Bulgarie e in ade-vir o lark' mare gi puternicg, avind cetiti bogate. Aci sunt toti pi-gäni. In regatul acesta umblrt vorba cä in ouränd se vor face cutotii cregtini gi supugi bisericii din Roma. Dar Bustin cg ziva pre-cisii nu o gtiu. Astfel doar au aflat dela inteleptii lor.

XI

Intr'o cetate mare din aceastit provincie, din care se apune cise pot scoate cincizeci de mii de soldati, fratele a gisit o feme,e un-garg care din tara pe care el o cguta, a fogt mgritatti in pgrtile acelea.Ea a argtat fratelui drumul pe care avea sg meargg, sustinand crt,dupg o cale de doug zile, va putea ggsi firg indoialg pe Ungurii pecari îi cautg. Ceea ce s'a gi intamplat. Crici i-a gäsit lângä marelefluviu Ethil. Acegtia vizándu-1 gi intelegand cg el este Ungur cregtin,s'au bucurat nu putin de intalnirea lui ,inconjurindu-1 prin case giprin sate gi intrebändu-1 cu prietenie despre rege gi regatul fratilorlor cregtini. i tot ceeace voia 8ä le vorbeascg, atat despre credintg catgi despre altele, 11 ascultau Cu plgcere fiindcg, peste tot, aveau gra-iul unguresc gi il intelegeau, gi el pe ei. Ei sunt pggfini neavändnici o cunogtintg despre Dumnezeu. Dar nu se inching nici la idoli,ci trgesc ca dobitoacele. Nu cultivg pgmäntul, mgnáncg carne decal, de lup gi altele de acest fel. Beau lapte gi ginge de cal. Au omare bogglie de cai gi de arme gi in dizboaie aunt foarte viteji. Cu-nosc din traditiile celox vechi cg Ungurii descind din ei, darnu cunosc tara unde se ewes°.

XII

Poporul Marilor este in vecingtatea lor. Tätarii acegtia hog,ciocnindu-se cu ei, n'au putut sg-i birue in rgzboiu; ha, din contri,in prima britglie au fost invingi de ei. De aceea, gi i-au f gcut deprieteni gi tovarggi, astfel cà, uniti impreung, au devastat in totulcincisprezeee regate. In aceastg targ a Ungurilor, numitul frate agisit Tgtari gi pe trimisul ducelui Titarilor care gtiea unguregte, ru-segte, limba comanicg, theutonicg, sarracenici gi tritarg. Acesta aspus ci armata Titarilor care atunci era la o distanti de cinci zileeste gata si meargil in contra Alarnaniei; dar agteptau o alti ar-matrt pe care o trimiseseri pentru distrugerea Pergilor. Tot el a

www.dacoromanica.ro

22

opus o dincolo de /ara Titarilor este un popor foarte numeros, maiinal/i gi mai mari decit to/i oamenii, eu. capetele atit de mari,nu par de fel potrivi0 Cu corpurile lor i ci i ace,st popor igi pro-pune si plece din /ara lor, având si bati pe to/i aceia cari vorindrizni si li se opue i cá vor devasta toate regatele pe cari vorputea si le subjuge.

Fratele inplegänd toate acestea, .0egi era poftit de Unguri simai rimie, totugi nu s'a. hotirit, din dad& motive. Intáiu, fiindci,daci regatele piganilor gi /ara Ruthenilor, cari se gisesc la mijlocintre Ungurii cregtini gi aceia, ar auzi ea Ungurii necregtini sunt in-vitali si se faci cregtini, le-ar pirea riu i ar recurge la toateloacele, temándu-se ci, dacI s'ar infampla ca acegtia si se uneascicu cregtinitatea, ar su.bjuga impreuni toate titile intermediare. $ial doilea motiv, fiindci se gándea ci daca' s'ar intámpla ca el simoari in curind sau si se imbolniveasci, toati lucrarea sa s'arzá-dárnici, fiindci nici el n'ar avea nici un eigtig la ei, nicidin Ungaria n'ar gti unde se gisegte acest popor. Prin urmare, fiindcivoia si se intoarci, aceiagi Unguri i-au aritat o alta cale pe care sipoati si ajungi mai sigur acasi.

XIV

lar, fratele a inceput si se inapoieze, trei zile inainte de sir-bitoarea nagterii Sfintului loan Botezitorul, i odihnindu-se citevazile pe drum, dupi ce a mere, gi pe api gi pe uscat, a intrat, a douazi dupi nagterea Domnului, pe por/ile Ungariei. Prin Ruthenia giPolonia a mers

XV

In drumul siu, la intoarcere din Ungaria cea Mare, a trecut pesteun f/uviu in regatul Morduanilor, timp de cincisprezece zi/e. Ace§tiasunt pigini gi oameni atát de cruzi cá despreoesc pe acela care n'afost in stare si omoare mai mu10 oameni. Si eand eineva merge in

poartä, inaintea sa, capetele tuturor aoelor oameni pe carii-a ucis. $i cu cit mai multe capete sunt duse inaintea cuiva, cu

www.dacoromanica.ro

23

atita reputatia acestuia este inai mare. lar din titvele de oamenifac cupe §i beau mai bucuros din acestea. N'are voie si se insoarecel ce n'a ucis un om. Afland ace§tia dela prevestitorii lor c vor

trebui si se incre§tineze i ei, au trimis la ducele din Marea Lauda-mena, care este tara Ruthenilor, vecini cu ei, ca 88' le trimeatä unpreot care si le impirtigeasci botezul. Acesta le rispunse: nu estetreaba mea si fac aceasta, ci a Papei dela Roma: cici este aproapetimpul, cand toti vom trebui sä primim eredinta bisericii romane, eai ne supunem ascultirii ei.

www.dacoromanica.ro

Ethyl 13.

INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN

Bela 10.Bulgaria 10, 13.Bunda 12.

Constantinopolis le.

Gerardus 13.Gregorius Q. -

ioannes 15.Johanna 13.

Laudomerie 15.

Persia 14.Polonia 15.

Romania 10.Ruthenia, Ruthenicus 14, 15.

Sychia 10.Sarracenus 13.Stephannus 9.

Tartarus 11, 14.

Ungaria, 9, 10, 12, 13, 14.

Vela 12.

Tip. Bucovina", I. F.. Toroutiu, S. Grigore Alexanciresou No. 4, BucureSi III.

Matrica 10.Morduani 15.

Otto 10.

Alamannia 14.Alanii 11.Assanus 10.

www.dacoromanica.ro