GESTIUNEA RISCULUI.SINTEZE

GESTIUNEA RISCULUI ndash NOTE DE CURS

Lectdr Catalin PLOAE

1 RISCUL ndash delimitare conceptuala

Icircn afaceri majoritatea deciziilor se iau icircn condiţii de risc şi incertitudine De la investiţia icircn acţiunile unei firme cotată la bursă pacircnă la decizia de lansare a unui nou produs sau construcţia unui amplu proiect de infrastructură este necesară cunoaşterea riscului A apărut şi s-a dezvoltat ndash mai ales icircn ultimul deceniu ndash un sistem de analiză menit să ajute managerii icircn procesul de luare a deciziilor care a dus la consolidarea unei industrii a riscului Icircn plan academic fundamentele teoretice care stau la baza acestei evoluţii au determinat formarea unei ramuri interdisciplinare ndash managementul riscului

Există mai mulţi termeni care descriu dintr-o perspectivă sau alta o sferă mai largă icircn jurul conceptului de risc fără a fi neapărat valabil consensul asupra diferenţelor de semnificaţie dintre ei incertitudine nedeterminare ambiguitate

Nedeterminarea oferă o imagine cu privire la limitele principale ale determinării unui fenomen caracterul obiectiv impredictibil al acestuia

Ambiguitatea se referă la incapacitatea subiectului de a determina cu claritate semnificaţia situaţiilor icircn care urmează să acţioneze

Termenul incertitudine este utilizat pentru a desemna capacitatea limitată a cunoştinţelor noastre fie că această limitare provine din nedeterminare fie din caracterul aproximativ al informaţiilor existente la un moment dat

Riscul poate fi considerat a fi asumarea mai mult sau mai puţin conştientă a rezultatelor alegerii făcute El nu se referă la fragilitatea cunoştinţelor ci la probabilitatea de reuşită sau eşec a acţiunii realizate pe baza unei decizii oarecare Riscul poate proveni fie din nedeterminarea (inexistenţa informaţiilor) rezultatului acţiunii fie din caracterul ambiguu al informaţiilor pe care le avem la un moment dat

Icircn documentele oficiale ale Comitetului de la Basel se consideră că situaţiile care duc la expunerea la risc a unei organizaţii pot apărea ca urmare a impactului financiar al uneia dintre variabilele pieţei (riscul de piaţă) datorită faptului că organizaţia nu este pregătită pentru a răspunde la astfel de ameninţări (riscul operaţional) din cauza incapacităţii de plată a unui partener (risc de credit) ori ca urmare a faptului că un anumit contract nu este valabil (riscul legal)

Dacă vom observa toate iniţiativele de dezvoltare a unei discipline a riscului putem afirma că icircn general prin gestiunea riscului se urmăreşte construcţia unui aparat care să permită mai icircntacirci identificarea şi cuantificarea riscurilor pentru ca ulterior icircn funcţie de atitudinea faţă de risc să se ia o decizie cu privire la ignorarea asumarea sau evitarea lor

1

Identificarea depinde foarte mult de sistemul informaţional Calitatea informaţiei pe care o are o companie poate fi icircmbunătăţită prin creşterea cheltuielilor cu cercetarea (de exemplu o cercetare cu privire la aflarea cotei de piaţă probabile a unui anumit produs icircntr-o anumită zonă geografică) Icircn acelaşi timp banii cheltuiţi pentru obţinerea mai multor informaţii se adaugă la cheltuielile totale aferente unei anumite direcţii de acţiune Prin urmare este importantă aprecierea necesităţii unei informaţii perfecte icircn raport cu costurile de obţinere a acestei informaţii

Cuantificarea presupune folosirea unor instrumente matematice (metode cantitative) şi mai ales dezvoltarea unor aptitudini de interpretare a rezultatelor astfel obţinute Procesul de analiză a riscului presupune calculul de probabilităţi ceea ce pune problema previziunii economice

Previziunea economică este o ramură a economiei care are ca obiect anticiparea fenomenelor economice Companiile sunt nevoite să realizeze previziuni ale condiţiilor pieţei atunci cacircnd se pune problema planului de producţie Guvernele realizează prognoze atunci cacircnd decid politica bugetară sau monetară Icircn funcţie de cel care face previziunea şi de natura metodelor folosite acestea variază de la simple extrapolări bazate pe evenimente trecute pacircnă la prognozele sau simulările pentru icircntreaga economie Atacirct la nivel micro cacirct şi la nivel macro previziunile presupun construcţia de modele matematice

Fundamentele teoriilor decizionale clasice bazate pe presupoziţia certitudinii sunt din ce icircn ce mai puternic erodate de situaţiile reale care nu corespund cerinţelor de cunoaştere completă şi corectă a tuturor condiţiilor şi efectelor producerii unui eveniment Ca o consecinţă directă a acestui fapt icircn teoria modernă a deciziei nu se mai operează cu certitudini absolute cu estimări precise ale evoluţiei unui anumit element sau fenomen ci decidenţii recurg tot mai des la estimări probabile incerte la noţiuni ca risc şi incertitudine Cele mai multe decizii se iau icircn condiţii de risc şi incertitudine incompletă cunoaştere a uneia sau mai multor laquo variabile raquo fiind o constantă a activităţii economice şi o cauză care explică icircntr-o măsură mai mică sau mai mare diferenţele icircntre rentabilitatea diverselor proiecte de afaceri

Riscul este privit ca un fenomen care provine din circumstanţe pentru care decidentul este icircn măsură să identifice evenimente posibile şi chiar probabilitatea producerii (materializării) acestora fără a fi icircnsă icircn măsură să precizeze cu exactitate care din aceste evenimente se va produce efectiv

Se poate spune deci că riscul provine din imposibilitatea de a aprecia cu o anumită acurateţe care este evenimentul posibil identificat ca atare de decident care se va materializa efectiv şi va determina un anumit nivel al riscului Chiar dacă probabilitatea estimată pentru materializarea efectivă a unui anumit factor generator de risc este ridicată decidentul nu poate fi sigur dacă acel eveniment este cel care se va produce cu certitudine şi nu altul este posibil chiar să se producă un fenomen a cărui probabilitate era apreciată la un nivel redus sau chiar un eveniment neprevăzut

2

2 Definirea conceptului de RISC

Definirea riscului economic

Icircn domeniul economic pe masura evolutiei acestuia riscului i s-au atribuit mai multe acceptiuni

posibilitatea ca Intr-o tranzactie sa nu se Inregistreze cacircstigul scontat sau sa apara o pierdere ca urmare a evolutiei nefavorabile a factorilor de care depind performantele unui agent economic

sacrificiul unui avantaj imediat sau absenta unui consum imediat In schimbul unor avantaje viitoare

pierderea unui avantaj cert si imediat rezultat din achizitia si stapacircnirea unui bun real sau din consumul unui serviciu contra unui avantaj viitor si incert rezultat din investitia In valori imobiliare

incertitudinea asupra valorii unui bun financiar valoare ce se va Inregistra la o data viitoare

O alta acceptiune a riscului ne-o ofera bdquoDictionarul de Managementrdquo editat la Paris (2001) In care se ment ioneaza ca riscul Inglobeaza patru idei

idee de pericol sau primejdie (este factorul de temut)

idee de cost stracircns legata de precedenta (masura acestui cost se evalueaza In termeni care arata gravitatea riscului)

idee de masura posibila a evenimentului exprimata In termeni care arata frecventa de aparitie a acestuia

idee de prezentare deliberata a unui pericol determinat In vederea obtinerii unui avantaj

Tinacircnd cont de aceste doua acceptiuni se pot stabili caracteristicile notiunii de risc valabile nu doar In domeniu economic ci si In cel politic social sau militar Acestea ar fi

riscul este un eveniment incert dar perfect posibil care Isi are originea In incertitudine

riscul este un element care produce daune morale sau materiale

efectele sale odata produse nu mai pot fi Inlaturate

Cu toate acestea analiza literaturii economice In problema riscului ne demonstreaza lipsa unei opinii unice referitor la definirea notiunii de risc Un interes deosebit Il prezinta insa analiza comparativa a abordarii notiunii de risc In teoriile neoclasica si clasica

3

In domeniul economic riscul reprezinta un eveniment viitor si probabil a carui producere ar putea provoca anumite pagube El poate fi previzibil atunci cand factorii care ar aduce pierderi pot fi prevazuti cu anticipatie si neprevizibil (imprevizibil) atunci cand acesta este determinat de situatii fortuite

Riscul cunoaşte mai multe accepţiuni majoritatea icircnsă pornesc de la elementele definitorii enumerate icircn paragraful anterior

Astfel riscul poate fi privit ca laquo reprezentacircnd incapacitatea unei firme de a se adapta la timp şi la cel mai mic cost la modificările de mediu raquo - semnificaţia economică a riscului Privit din acest punct de vedere riscul unei investiţii efectuate de o icircntreprindere are ca principală sursă instabilitatea climatului de afaceri (element exogen firmei) şi incapacitatea agentului economic de a contracara la timp şi fără costuri ridicate efectele generate de această evoluţie continuă Se lansează astfel ideea că o afacere foarte bine definită şi rentabilă din punct de vedere economic poate deveni nerentabilă ca urmare a modificărilor condiţiilor de mediu iniţiale de aceea acest aşa numit raquorisc de mediu laquo trebuie avut icircn vedere icircn fundamentarea unei afaceri şi trebuie prevăzute mecanisme eficace care să evidenţieze rapid modificările intervenite şi modul icircn care vor fi gestionate

Din punct de vedere probabilistic riscul raquopoate icircnsemna şi variabilitatea profitului faţă de media profitabilităţii din ultimii ani raquo S-a ales drept criteriu de definire a riscului oscilaţiile profitului faţă de o medie consideracircndu-se că icircn fundamentarea unei decizii (icircn special referitoare la costul şi finanţarea investiţiei) sursele proprii provenite din profiturile viitoare au o importanţă deosebită atacirct icircn ceea ce priveşte utilizarea lor cacirct şi icircn dimensionarea nevoii de finanţare din alte surse Realizarea unor profituri viitoare mai mici decacirct nivelul mediu considerat ca nivel de referinţă poate să conducă la apariţia unor situaţii de criză şi să afecteze negativ respectiva activitate economică

Icircn definiţia dată de OCDE icircn 1983 se apreciază că laquo riscul este constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecinţe nedorite să se producă raquo această definiţie are la bază eventualitatea ca un eveniment (anticipat cu o anumită probabilitate sau neprevăzut de dicident) să se materializeze şi să afecteze negativ anumite aspecte ale activităţii economice (procesul investiţional) De fapt icircn această accepţiune accentul cade pe efectele pe care le generează evenimentul respectiv

Icircn literatura de specialitate există un număr mare de definiţii ale riscului prin care se icircncearcă găsirea de noi valenţe şi semnificaţii ale acestuia asupra activităţii investiţionale

bull laquo riscul reprezintă variabilitatea rezultatului posibil icircn funcţie de un eveniment nesigur incert raquo

bull laquo riscul reprezintă probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit raquo

bull laquo riscul este incertitudinea cu privire la o pierdere raquo

bull laquo icircntr-o accepţiune sintetică riscul - inerent oricărei activităţi ndash semnifică variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului raquo

4

bull laquo riscul poate fi definit ca posibilitatea ca pierderile să fie mai mari decacirct se aşteaptă raquo

laquo riscul reprezintă incertitudinea cu privire la producerea unei pagube raquo

bull laquo riscul se traduce prin variabilitatea profitului faţă de media rentabilităţii icircn ultimele exerciţii financiare hellip riscul nu este altceva dectacirct incapacitatea icircntreprinderii de a se adapta icircn timp şi la cel mai mic cost la variaţia condiţiilor de mediu laquo

bull laquo riscul este un element de incertitudine care poate afecta activitatea unui agent economic sau derularea unei operaţiuni economice raquo

bull laquo riscul este acea situaţie icircn care există posibilitatea unei devieri potrivnice raquo

bull laquo riscul reprezintă unul dintre cele mai vagi şi mai evazive concepte care este greu de definit de către economişti şi cu atacirct mai greu de către investitori raquo

bull laquo riscul produs sub incidenţa unor icircmprejurări crează efect asupra rezultatelor unei icircntreprinderi implicit asupra operatorului care a derulat respectiva tranzacţiecontract

bull laquo riscurile şi incertitudinile legate inevitabil de multe dintre evenimente şi circumstanţe trebuie luate icircn considerare icircn procesul de determinare a celei mai bune estimări raquo

Analizind toate aceste definiţii se pot observa anumite caracteristici comune anumite criterii de definire a riscului Icircn primul racircnd se poate spune că riscul derivă din incertitudine adoptarea deciziei are loc icircn prezent iar punerea icircn practică şi rezultatele generate se vor produce icircn viitor Icircn al doilea racircnd riscul implică ideea de pierdere potenţială (de orice tip) generat de o evoluţie a unui factor icircn sens contrar aşteptărilor decidentului

3 Tipologia Riscului

Există o largă varietate de riscuri fiecare dintre acestea fiind determinată de anumiţi factori generatori de risc cu anumite componente şi forme de materializare care produc efecte dintre cele mai variate ca mod de manifestare şi amplitudine Este important ca managementul firmei să identifice cacirct mai multe dintre aceste aspecte pentru o cacirct mai corectă fundamentare a tipurilor de risc

In literatura de specialitate consacrată problemelor icircntreprinderii nu există o clasificare a riscurilor foarte bine definită

Astfel privind la nivel global icircn funcţie de cum este localizat riscul avem trei categori de riscuri

a) risc macroeconomic ndash este rezultatul evoluţiei icircntr-un anumit sens a condiţiilor de mediu de afaceri icircn care este localizată investiţia

b) risc sectorial (al afacerii) - Economistul MPorter consideră că un factor important care determină rentabilitatea firmei este sectorul icircn care icircşi desfăşoara activitatea care la racircndul sau este dependent de politic infrastructură legislativ etc

5

c) risc microeconomic ndash este determinat de factori endogeni specifici sectorului de activitate firmei şi proiectului propriu-zis şi de insuficienta corelare icircntre prticularităţiile activităţii şi limitele impuse icircn cadrul general al ţării gazda

In vederea analizei şi evaluării riscurile se clasifică după urmatoarele criterii

I După origine există

1 riscuri din interiorul firmei

11 riscuri economice sau de exploatare

12 riscuri financiare

13 riscuri de faliment

2 riscuri din exteriorul firmei

II Dupa natura riscului

- riscul individual al unui proiect al unei acţiuni de afaceri

- riscul de firmă

- riscul de piaţă

- riscul de contrapartidă şi de credit

- riscul bancar

- riscul de audit

- riscul de lichiditate

- riscul de fraudă

- riscul operaţional sau de funcţionare

- riscuri tehnice

- riscuri juridice

- riscuri umane şi de speculaţie

- alte riscuri

6

A Riscuri din interiorul firmei

A1 Riscul de exploatare - este acel risc care apare datorită sensibilităţii rezultatului la modificările condiţilor de exploatare In funcţie de natura factorilor care contribuie la generarea anumitor tipuri de risc riscurile de exploatare se clasifică astfel

a) Riscuri determinate de factorii procesului de producţie In acest sens riscurile pot fi grupate astfel

1 riscuri ale forţei de muncă ndash se manifestă icircn diferite forme icircn funcţie de natura surselor care l-au generat

2 riscuri legate de utilaje şi tehnologiile utilizate ndash se referă la pierderile produse datorită uzurii fizice şi morale depaşite din punct de vedere tehnic şi tehnologic care dacă sunt folosite timp icircndelungat duc la riscul de faliment

3 riscuri legate de materii prime materiale şi combustibilenergie care generază riscuri de aprovizionare de depozitare de transport şi de desfacere

4 riscul de aprovizionare ndash se datorează neasigurării icircn ritm continuu a aprovizionării cu materii prime materiale şi combustibilenergie a procesului de producţie Pentru a putea fi eliminat sau diminuat acest risc se iau icircn calcul mai multe posibilităţi de aprovizionare

1048766 aprovizioarea din import

1048766 aprovizionarea din surse interne

1048766 aprovizionarea in conditii de asistenta tehnica

5riscul de depozitare ndash este dat se posibilităţile prin care se reuşeşte asigurarea spaţiului de depozitare a materilor prime a materialelor a produselor amărfurilor precum şi a caracteristicilor tehnico-funcţionale a acestora dar şi a modului cum sunt amplasate şi administrate aceste spaţii

6 riscul de desfacere ndash este generat de mai multe tipuri de risc din acest domeniu şi anume

61 riscul privind bonitatea partenerilor ndash respectiv a capacităţii de plată a acestora privind obligaţiile de plată asumate prin contracte In timp la acest element de baza privind bonitatea s-au adaugat şialtele cum ar fi corectitudinea punctualitatea seriozitatea şi spiritul de echitate al partenerului

62 riscul de scumpire ulterioară a contractării materilor prime şi a manoperei fiind specific furnizorilor de mărfuri

63 riscul privind negocierea neurmată de contractare specific licitaţiilor

64 riscul privind executarea contractelor respectiv riscul apariţiei unor evenimente ce au ca rezultat imposibilitatea icircndeplinirii obligaţilor contractuale sau interzierea executării lor

7

7 riscul de transport ndash este intilnit icircn activitatea de comerţ exterior

8 riscuri legate de icircmbinarea factorilor de producţie care icircnseamnă organizarea muncii a producţiei şi a conducerii

b) riscul de gestionare a factorilor de producţie - care vizează riscurile din asigurarea aprovizionării a calităţii şi cantităţii a structurii şi a timpului

c) riscul de utilizare extensivă şi intensivă utilizarea extensivă vizează pierderile de timp iar cea intensivă vizează productivitatea şi asigurarea unei tehnologii de vacircrf coroborată cu urmărirea planului de investiţii

d) riscul de eficienţă ndash care presupune urmărirea efectelor icircn corelaţie cu eforturile

Efectele se masoară prin producţia exerciţiului valoarea producţiei fabricate cifrei de afaceri profitului iar eforturile se măsoară prin forţa de muncă utilaje materii şi materiale combustibil

e) riscul legat de deficienţele apărute icircn sistemul informatic sau icircn activitatea de control intern al firmei poate fi asociat cu eroarea umană laquo căderea raquo unui sistem sau aplicarea incorectă a unor proceduri generarea de rezultate eronate (de ex pentru documentele contabile indicatori statistici) deficienţe de securitate a sistemelor ducacircnd la penetrarea şi operarea frauduloasă Toate acestea au dus la denumirea de risc operaţional

f) riscuri tehnice ndash această categorie de risc survine din momentul negocierii şi gestionării unei operaţiuni sau tranzacţii Esenţa icircn cazul riscurilor tehnice este dată de calitatea personalului fiabilitatea infrastructurii (documentaţie informatică transmiterea datelor) şi verificarile operative la diferite niveluri de execuţie

g) riscul de fraudă ndash icircn activitatea firmei sau corporaţiei pot apărea pierderi determinate de faptul că personalul firmei clienţi sau terţi icircncearcă să profite de unele carenţe din punct de vedere organizatoric de personal sau de securitate In principiu fraudele se produc icircn cadrul oricărui serviciu putacircnd afecta rentabilitatea oricarui agent economic atunci cacircnd nu pot fi detectate din timp şi recuperate

h) riscul de firmă ndash este rezultatul unei incompabilităţi icircntre caracteristiciile proprii unei firme şi cerinţele de organizare coordonare control implicate de derularea unor afaceri cu diferiţi parteneri din interiorul sau din afara graniţelor ţării de origine

i) riscul de proiect ndash este privit icircn literatura de specialitate ca implicaţiile existenţei unui grad ridicat de incertitudine cu privire la performanţele ce pot fi realizate de proiectul respectiv

A2 Riscurile financiare ndash sunt acele riscuri generate de modul icircn care este finanţată activitatea firmei avacircnd icircn vedere sensibilitatea rezultatului la modificările condiţilor de finanţare Firmele transnaţionale sunt mult mai expuse riscului financiar decacirct cele naţionale ele derulacircnd majoritatea tranzacţilor icircn moneda străina Datorită fluctuaţilor frecvente pe care monedele unor ţări le icircnregistrează icircn raport cu moneda naţională există

8

adesea riscul ca un cacircştig obţinut să se transforme icircn pierdere De regulă firmele urmăresc o monedă slabă atunci cacircnd realizează investiţia urmacircnd ca la repartizarea profiturilor să fie preferată o monedă puternică

In funcţie de natura riscului icircn această grupă a riscurilor finaciare se disting următoarele tipuri de riscuri

a ) riscul de dobacircnda ndash este un risc financiar care acţionează nu numai icircn cazul creditorului ci şi icircn cazul firmelor ce nu dispun de suficiente resurse proprii pentru derularea unui proiect de investiţii şi astfel sunt nevoite să recurgă la credite bancare Pentru creditele luate firma va trebui să anticipeze care va fi evoluţia ulterioară a ratei dobacircnzii pentru ca o eventuală creştere a acesteia va mări costurile capitalului icircmprumutat şi implicit vor creşte costurile investiţiei Pentru a reduce posibilitatea de

materializare a acestui risc firma investitoare va trebui să cunoască foarte bine factorii care determină nivelul dobacircnzii bancare (rata inflaţiei situaţia economică generală etc)

b) riscul de finanţare ndash este riscul generat de costul capitalului investiţional Firmele pot realiza investitiţia fie din resurse proprii fie pot suplimenta aceste resurse cu resurse icircmprumutate Materializarea acestui risc depinde de structura capitalului utilizat Structura capitalului necesar investiţiei se stabileşte icircn funcţie de

i dimensiunea firmei (firmele mari au la dispoziţie un număr mai mare de posibilităţi de finanţare a unui proiect de investiţii)

ii gradul sau de icircndatorare (cu cacirct o firma este mai icircndatorată cu atacirct ea va primi mai greu un credit pentru finanţarea unei investiţii)

iii structura activelor (firma care dispune de active ce pot fi ipotecate va prefera capitalul icircmprumutat)

iv ritmul de creştere al firmei investitoare (o firmă cu ritm de creştere ridicat va opta pentru capital de icircmprumut pentru a nu icircmpărţi profiturile cu un număr mai mare de acţionari)

Costul capitalului investiţional obţinut din surse externe este dat de dobacircnzilor plătitecheltuielile de emisiune pe piaţa de obligaţiuni sau acţiuni de comisioanele şi spezele bancare etc Costul profitului reinvestit sau autofinanţare aşa cum i se mai spune este dat de costul de oportunitate al reinvestirii profitului Dacă nu se va utiliza o structura optimă a capitalului investiţional apare riscul unei suplimentări a costurilor de finanţare a investiţiei putacircnd astfel aparea dezechilibre puternice icircn bilanţul firmei investitoare

c) riscul de lichiditate ndash riscul de lichiditate intervine atunci cacircnd o firmă nu poate să deruleze o tranzacţie mare la un anumit moment de timp sau atunci cacircnd respectiva firmă nu este capabilă să obţină fonduri pentru a-şi achita obligaţiile impuse cash ndash flow

d) riscul de audit ndash este acel risc rezidual care rezultă icircn urma recomandărilor eronat formulate şi a concluzilor emise de cei care auditează neconforme cu realitatea create icircn

9

mod special pentru ca anumite fonduri obţinute din credite să fie deghizate icircn elemente de cashflow unele datorii să fie escamotate cu ajutorul unor entităţi special create icircn acest scop iar o serie de costuri excepţionale să fie pur şi simplu omise din calculul rezultatelor finale Astlel de situaţii au dus la la falimente intempestive icircnregistrate icircn ultimii ani prin lichidarea mai multor mari icircntreprinderi scotacircnd icircn evidenţă lacunele procedurilor internaţionale de contabilitate şi de audit aplicate Uneori companiile de audit operau nestingherite icircn situaţia unor grave conflicte de interese Criza de credibilitate ce a decurs din toate aceste situaţii arată cacirct de imperios necesar este un ansamblu de principii unitare care să guverneze pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare care icircn prezent sunt elaborate conform reglementărilor existente icircn fiecare stat In Statele Unite de exemplu elaborarea rapoartelor contabile şi financiare se face după numeroase reguli extrem de detaliate ndash ceea ce aduce icircntreprinderile icircn situaţia de a respecta legea ad literam chiar cu riscul de a se icircncălca spiritul acesteia Pe de altă parte ţări ca Anglia aplică principii mai generale şi subiective care privilegiază substanţa economică efectivă a activităţilor icircntreprinderii fiecare societate trebuie icircntre altele să publice situaţia detaliată a activităţilor oricărei filiale asupra căreia are o influenţă semnificativă Deci omenirea ar avea nevoie de principii contabile cu aplicabilitate universală inspirate din practicile ce s-au dovedit cele mai fiabile icircn tările cu cea mai vastă experienţă icircn materie In prezent deja sau adoptat Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IAS) care reglementează unitar modul de operare privind operaţiunile de contabilitate financiara

A3 Riscul de faliment ndash este acel risc care apare datorită incapacităţii agentului economic de a-şi onora la timp obligaţile de plată Acest risc se manifestă icircn situaţia icircn care firma nu este capabilă să facă faţă plăţilor către creditorii săi furnizori stat instituţii financiare si de credit etc

B Riscuri din exteriorul firmei

Riscurile din exteriorul firmei sunt

a) riscuri legate de legislaţie şi de reglementare - reflectă faptul că firmele trebuie să opereze icircn contextul stabilit de reglementarile legale icircn vigoare chiar dacă există o permanenţă incertitudine atacirct icircn ceea ce priveşte evoluţia viitoare a cadrului legislativ cacirct şi a momentului implementării unor noi reglementări

b) riscuri juridice ndash sunt consecinţa unui conflict de interese rezultat al unei tranzacţii fiind prezentate icircn faţa terţilor şi generacircnd emiterea unei sentinţe nefavorabile parţilor implicate Complexitatea operaţiunilor şi a naturii contractelor care sunt administrate nu facilitează prea multe operaţiuni Rezultă că oportun este ca atunci cacircnd apare un astfel de conflict să poată fi estompat pe cale amiabilă mai ales icircn domeniul financiar este apreciată discreţia ceea ce nu se poate menţine daca cazul ajunge să fie judecat la tribunal Astfel se justifică faptul că majoritatea contractelor prevăd mai puţin apelul la recurs icircn comparaţie cu clauza de arbitaj - CCI care este mai discretă icircn comparaţie cu prima Pentru a evita problemele care ar apărea ulterior icircn derularea contractelor firmele

10

transnaţionale pot face referire la o serie de norme sau pot alege alt sistem juridic care să guverneze contractele icircncheiate Pe lacircngă riscul contractual ca forme ale riscului juridic mai icircntilnim riscuri legate de impunerea unor restricţii de proprietate control al schimbului valutar repatrierea profitului sau regulamentele bursiere

c) Riscul de ţară - intervine atunci cacircnd au loc evenimente ca revoluţii insurecţii schimbări de regim sau luarea unor măsuri autoritariste de către guvernele care vin la putere (control asupra schimbului valutar ndashrisc de transfer sau al averilor ndash risc de naţionalizare şi expropriere fără compensare adecvată) războiul icircn afara frontierelor sau cel civil

d) Riscul politic ndash este adesea confundat cu riscul de ţară Acest risc este legat de atitudinea viitoare a guvernanţilor O atitudine radicală a guvernanţilor ar avea repercursiuni icircn primul racircnd asupra propriei ţări creacircndu-i o imagine nefavorabilă ducacircnd la o credibilitate scăzută faţă instituţiile internaţionale care nu face decacirct să diminueze sau chiar să stopeze finanţarea externă

e) riscuri legate de factorii naturali ndash cutremure incendii inundaţii explozii etc

f) riscul de piaţă - provine din variaţiile de preţ şi acesta icircmbracă un aspect particular

manifestacircndu-se ca

- risc de rată a dobacircnzii

- riscul cursului de schimb

g) riscurile de contrapartidă şi de credit ndash aceste riscuri provin ca urmare a neicircndeplinirii de către una din părţi a obligaţiilor sale contractuale adică nu există livrare integrală sau parţială de bunuri datorate la scadenţă Ele sunt semnalate pe piaţa liberă icircn cadrul contractelor bilaterale dar relativ limitate pe o piaţă organizată prin existenţa unui organism care să asigure icircncheierea operaţiunilor fără ca acest organism să fie afectat el icircnsuşi Pentru un instrument care figurează ca operaţiune din bilanţ riscul de compesaţie sau contrapartidă poate să corespundă unei pierderi totale In cazul icircn care un debitor devine insolvabil dreptul de creanţă devine compromis icircn totalitate In schimb pentru instrumente icircn afara bilanţului acest risc este icircn general limitat comportacircndu-se ca un risc de substituire In consecinţă astfel de tranzacţii presupun un angajament reciproc de livrare Dacă contrapartida este nesigură aceasta se anulează fiind suficient atunci interpunerea unei noi contrapărţi icircn cadrul operaţiunii exoneracircndu-se prin aceasta de orice neicircndeplinire contractuală

h) riscul de inflaţie sau de deteriorare a puterii de cumparare - este generat de posibilitatea ca din icircncasările viitoare firma să nu mai poată cumpăra bunuri (materii prime energie materiale subansamble) sau servicii (transport telecomunicaţii servicii bancare) de pe piaţa ţări gazdă icircn aceeaşi cantitate ca icircn prezent Acest risc afectează icircn principal firmele care se aprovizionează icircn cantitate mai mare decacirct rata anuală a profitului investitorul icircnregistrind pierderi

i) riscul de imaginepublicitate ndash este riscul care prezintă două forme de manifestare

11

respectiv lipsa de publicitate şi antipublicitatea Lipsa de publicitate dă naştere fenomenului de neinformare a clientelei cu privire la caracteristicile tehnicofuncţionale ale produsului Antipubicitatea este o publicitate deformată fie datorită exagerăirlor care nu sunt conforme cu realitatea fie datorită unui conţinut eliptic Acest ultim tip de publicitate este generator de riscuri agresive

j) riscul reputaţional ndash este important de subliniat faptul că toate riscurile de bază care se produc la nivelul agentului economic se pot transforma icircn risc reputaţional Astfel se stabileşte o legătură evidentă icircntre riscul juridic şi riscul reputaţional icircn sensul că icircn relaţia cu clienţii cu furnizorii cu partenerii şi colaboratorii se va urmări respectarea prevederilor contractuale Nerespectarea acestora poate avea drept consecinţă apariţia riscului operaţional

4 Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscului este o parte a procesului operaţional şi trebuie să identifice şi să analizeze factorii interni şi externi care ar putea afecta icircn mod negativ obiectivele agentului economic

Factorii interni pot fi de exemplu natura activităţilor firmei calificarea personalului schimbări majore icircn organizare sau randamentul angajaţilor iar factorii externi pot fi variaţia condiţiilor economice legislative sau schimbările intervenite icircn tehnologie

Evaluările riscurilor trebuie să acopere toată gama de riscuri din cadrul firmei de aceea trebuie lucrat la toate nivelurile ierarhice mai ales la cele icircnalte Procesul de evaluare trebuie să descopere riscurile măsurabile şi riscurile nemăsurabile cum ar fi cele operaţionale şi să le selecţioneze pe cele controlabile

A Evaluarea riscului icircn situaţia icircn care investitorul este o societate comercială şi investiţia este un proiect

In această situaţie se pot identifica trei tipuri separate şi distincte de risc al proiectelor de capital

1 riscul individual al proiectului ndash care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active al firmei şi că firma respectivă nu este decacirct o acţiune icircn portofoliile investitorilor

2 riscul de firmă care este efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de efectele diversificării personale ale acţionarilor

3 riscul de piaţă - este riscul proiectului evaluat din punct de vedere al unui investitor care deţine un portofoliu foarte diversificat

12

După cum vom vedea un proiect particular poate avea un risc individual mare icircnsă datorită efectelor de portofoliu angajarea icircn acest proiect nu va inflenţa mult riscul firmei sau al proprietarilor

Riscul individual al unui proiect este măsurat de variabilitatea rentabilităţii estimate a proiectului riscul de firmă este măsurat de impactul proiectului asupra variabilităţii profiturilor firmei riscul de piaţă este măsurat de efectul proiectului asupra coeficientului beta al firmei Daca proiectul are o mare incertitudine a rentabilităţii şi dacă rentabilitatea este puternic corelată cu rentabilitatea celorlalte active ale firmei şi cu majoritatea activelor din economie atunci proiectul nu va avea un grad mare de risc indiferent de riscul acestuia

De exemplu să presupunem că laquo Microsoft raquo decide să se angajeze icircntr-o expansiune majoră constacircnd icircn fabricaţia de PC cu energie solară Microsoft nu este sigură de modul cum această tehnologie va funcţiona icircn cazul producţiei de masă deci această firmă are mari riscuri ndash riscul individual al acesteia este mare

Managementul estimează de asemenea că proiectul va avea o probabilitate de succes mai mare dacă economia este puternică deoarece populaţia va avea mai mulţi bani de cheltuit pe noile PC Aceasta icircnseamnă că proiectul va tinde să aibă succes dacă celelalte divizii au succes şi să fie un eşec dacă celelalte divizii nu au rezultate bune

In acest caz proiectul va avea un risc mare de firmă In final cum şansele laquo Microsoft raquo sunt puternic corelate cu şansele celor mai multe firme riscul de piaţă al proiectului va fi mai mare Astfel acest proiect va fi riscant din punct de vedere al tuturor celor trei tipuri de risc Riscul pieţei este important datorită efectului direct asupra preţului acţiunilor unei firme

Riscul de firmă sau riscul de corporaţie este important din trei motive principale

1 acţionarii nediversificaţi inclusiv proprietari de firme mici sunt mai preocupaţi de riscul de firmă decacirct de riscul de piaţă

2 studiile empirice privind determinanţii ratelor necesare ale rentabilităţii au ajuns icircn general la concluzia că atacirct riscul de piaţă cacirct şi cel de firmă afectează preţul acţiunilor Aceasta sugerează că investitorii chiar cei foarte diversificaţi iau icircn considerare alţi factori decacirct riscul pieţei la stabilirea rentabilităţii necesare

3 stabilitatea firmei este importantă pentru manageri salariaţi clienţi furnizori şi creditori ca şi pentru comunitatea icircn care activează

Firmele icircn pericol de faliment sau cele care au profituri şi producţii reduse au dificultăţi icircn atragerea şi reţinerea managerilor şi salariaţilor buni In plus atacirct furnizorii cacirct şi clienţii nu doresc să depindă de firme slabe iar astfel de firme au dificultăţii icircn obţinerea de credite la rate rezonabile ale dobacircnzii Aceşti factori tind să reducă profitabilitatea şi preţul acţiunilor firmelor riscante facacircnd astfel semnificativ riscul de firmă Din aceste trei motive riscul de firmă este important chiar dacă acţionarii firmei sunt foarte divesificaţi

13

B Evaluarea riscului pentru investiţiile străine

Nivelul riscului este determinat icircn principal de evoluţia mediului economic şi a celui politic din ţara gazdă In aceste condiţii elaborarea metodologiei de evaluare a riscului se va baza pe o analiză elaborată cu ajutorul unui sistem complex de indicatori a celor două componente ale sale cea economică şi cea politică

Evaluarea riscului icircn cazul investiţiilor străine presupune parcurgerea următoarelor etape

bull buna informare asupra situaţiei politice şi economice actuală din ţara gazdă

bull analizarea factorilor de risc şi elaborarea sistemului de indicatori

bull formarea pe baza analizei riscului a unor alternative strategice care să includa şi elemente de management al riscului

Calitatea analizei riscului pentru o investiţie straină este determinată icircn mare măsură de sursele de informaţii aflate la icircndemacircna investitorilor Pentru a asigura o bună cunoaştere a mediului politic sau economic firmele trebuie sa aibă acces la informaţii pertinente şi reale despre ţara gazdă Obţinerea a cacirct mai multor informaţii şi cacirct mai detaliate este absolut necesară icircn analiza nivelului riscului pentru investiţiile străine

Cantitatea de informaţii necesară este mai mare decacirct icircn cazul extinderii activităţii pe plan intern Există o diferenţă evidentă icircntre informaţiile de care are nevoie o firmă şi informaţiile disponibile pe care le poate culege şi utiliza Problemele care pot aparea icircn legatură cu informaţiile la care firmele au acces sunt gradul de detaliere diferit dintr-o ţară icircn alta subiectivism ridicat dificultăţi icircn realizarea unor studii comparative sau grad de actualitate diferit

O altă problemă apare datorită deselor schimbări icircn plan politic sau economic Aceste schimbări pot provoca modificări repetate şi la intervale scurte de timp ale nivelului de risc al unei ţări Deoarece investiţia icircn sine presupune derularea de operaţiuni pe termen lung iar previziunile privind schimbările de mediu vizează o perioadă limitată de timp pentru investitor nu este suficientă o determinare anuală a nivelului riscului investiţiei

Evaluarea riscului unei astfel de investiţii trebuie făcută ori de cacircte ori apare un eveniment capabil să impingă ţara gazdă icircntr-o clasa de risc inferioară Firma trebuie să menţină contactul cu ţara gazdă şi să monitorizeze icircn permanenţă nivelul riscului pentru a putea reacţiona operativ la orice schimbare nefavorabilă de mediu

In aceste condiţii investitorul va putea adopta icircn timp util o serie de strategii menite să reducă la maxim posibilele pierderi care ar putea să apară S-a observat că nu icircntotdeauna orice icircnrautăţire a situaţiei economice sau politice icircn ţara gazdă afectează imediat investiţia respectivă Numai icircn cazul icircn care aceste perturbaţii ale mediului economic sau politic s-ar produce pe termen lung şi economia ţării gazdă nu ar fi capabilă să facă faţă atunci s-ar icircnregistra o creştere a nivelului riscului

14

Icircn concluzie cu cacirct economia unei ţări este mai solidă icircn ansamblu ei cu atacirct ea va rezista mai mult icircn faţa unor şocuri fie ele economice sau politice astfel ca o evaluare şi o poziţionare cacirct mai corecta a nivelului riscului va da posibilitatea factorilor de decizie ai firmelorcompaniilorentitatilor să acţioneze icircn condiţii de siguranţă privind expunerea la risc a operaţiunilor internaţionale privind investiţiile străine

5 Factori de risc ai comertului exterior icircn perioada contemporana

Schimburile economice internationale pot fi considerate ca fiind functia vitala a macrondashorganismului denumit economie mondiala Legatura dintre organele care formeaza economia mondiala si prin care fiecare economie nationala primeste substantele de care are nevoie si pe care nu poate sa si le produca singura este realizata de comertul international

Riscurile apar practic icircn orice faza a schimburilor comerciale mondiale ele fiind principalul inamic al acestora Influenta negativa a riscurilor se manifesta atacirct sub forma pierderilor pe care le provoaca atunci cacircnd se produc cacirct si ca factor psihologic care fracircneaza schimburile Factorii care genereaza riscurile icircn relatiile economice internationale sunt factori controlabili ca nepriceperea sau reaua vointa a factorului uman si factori necontrolabili ca razboaie revolutii sau calamitati naturale etc

Riscurile au evoluat odata cu schimburile economice si s-au diversificat pe masura dezvoltarii sub aspect economic a societatii umane ajungacircnd icircn prezent o categorie economica de sine statatoare Printre procesele care au favorizat aceasta evolutie se numara cresterea volatilitatii unor variabile economice criza datoriei externe a tarilor icircn curs de dezvoltare

Cresterea volatilitatii unor variabile economice

Icircncepacircnd cu anii rsquo70 ai secolului trecut abordarea unor categorii de riscuri a cunoscut transformari semnificative ca urmare a cresterii volatilitatii unor variabile economice

Printre tipurile de riscuri afectate de acest proces s-au numarat riscul valutar riscurile asociate variatiei preturilor unor materii prime riscul ratei dobacircnzii riscul de curs al actiunilor etc Principalele evenimente ale secolului trecut care au influentat cresterea volatilitatii unor variabile economice pot fi sintetizate de

a) Suspendarea la 15 august 1971 a convertibilitatii icircn aur a dolarului SUA Acest lucru a marcat prabusirea de facto a sistemului monetar international instituit prin acordurile de la Bretton Woods din anul 1944 Icircn urma acestui eveniment icircn multe din statele cu economie de piata a fost instituit sistemul cursurilor valutare flotante ceea ce a condus la cresterea accentuata a volatilitatii ratelor de schimb Icircn aceste conditii rezultatele unor

15

tranzactii internationale au fost expuse icircntr-o mai mare masura riscului valutar ceea ce a impus acordarea unei importante deosebite acestui tip de risc icircn cadrul unor decizii economice Aceasta situatie a condus la dezvoltarea icircncepacircnd cu anii rsquo70 a unui numar considerabil de tehnici si instrumente de control al riscului valutar

b) Evolutiile politice din Asia si Africa icircn special amplificarea procesului de decolonizare au dus icircnsa la pierderea controlului pe care unele firme din statele dezvoltate icircl aveau asupra exporturilor unor materii prime determinacircnd cresterea volatilitatii preturilor acestora O evolutie deosebita a fost icircnregistrata pe piata mondiala a petrolului unde la 22 decembrie 1973 tarile OPEC au hotaracirct majorarea pretului barilului de petrol care timp de decenii se mentinuse stabil de la 3 la 12 dolari SUA Aceasta decizie ale carei efecte au devenit cunoscute sub numele de bdquoprimul soc petrolierrdquo a cauzat dificultati apreciabile pentru foarte multi agenti economici din ansamblul economiei mondiale Icircn anii urmatori atacirct pretul petrolului cacirct si al altor materii prime au cunoscut frecvent variatii abrupte ceea ce a contribuit la acordarea unui rol deosebit icircn fundamentarea deciziilor economice analizei potentialelor efecte ale variatiilor preturilor materiilor prime

c) Icircn anii care au urmat celui de-al doilea razboi mondial icircn majoritatea tarilor cu economie de piata au fost aplicate politici monetare de orientare keynesista care au avut printre caracteristici mentinerea uneori chiar fortata a stabilitatii ratelor dobacircnzilor Sfacircrsitul anilor rsquo70 a fost marcat icircnsa de aplicarea icircn numeroase tari a conceptelor neoliberale icircn politicile economice ceea ce a avut drept efect cresterea semnificativa a volatilitatii ratelor dobacircnzilor Icircn SUA de exemplu icircn anul 1979 a fost marita marja de fluctuatie a ratei fondurilor federale (rata dobacircnzii de pe piata interbancara) de la 125 la 5 masura ce a determinat oscilatii importante ale ratelor dobacircnzilor 25 Aceasta evolutie a creat mari dificultati unor agenti economici conducacircnd la cresterea importantei atribuita riscului ratei dobacircnzii icircn analiza unor operatiuni de creditare sau plasament

d) Dupa marele crah de la Bursa din New York din octombrie 1929 a urmat o lunga perioada de timp icircn care nu au mai fost icircnregistrate socuri puternice pe pietele de capital La 19 octombrie 1987 (zi supranumita si bdquolunea neagrardquo) icircnsa pe aceeasi Bursa din New York indicele Dow Jones a scazut cu 226 (de aproape doua ori mai mult decacirct icircn bdquomartea neagrardquo din 29 octombrie 1929 icircn care valorile cursurilor actiunilor s-au diminuat icircn medie cu 128) determinacircnd icircn ansamblul economiei mondiale pierderi de aproape 500 miliarde de dolari SUA26 Acest nou mare crah a determinat icircn zilele urmatoare o reactie icircn lant pe celelalte burse occidentale unde s-au produs de asemenea caderi importante ale cursurilor actiunilor acest lucru relevacircnd legaturile puternice dintre pietele de capital din icircntreaga lume Aceste evenimente au contribuit la cresterea icircn urmatorii ani a rolului analizei volatilitatii cursurilor actiunilor icircn fundamentarea deciziilor asupra plasamentelor icircn titluri financiare

Accentuarea volatilitatii acestor variabile s-a aflat icircntr-o relatie de interdependenta cu cresterea ponderii operatiunilor speculative pe unele piete financiare Prin renuntarea la mentinerea stabilitatii unor cursuri au fost impulsionate speculatiile ceea ce cauzeaza adeseori fluctuatii abrupte si greu previzibile ale cursurilor Icircn aceste conditii a crescut si complexitatea managementului riscurilor asociate unor variabile cu volatilitate ridicata

16

Criza datoriei externe a tarilor icircn curs de dezvoltare

La icircnceputul anilor rsquo80 ai secolului trecut ca urmare a cresterii abrupte a ratelor dobacircnzilor pentru creditele exprimate icircn monedele tarilor occidentale a fost declansata criza datoriei externe a tarilor icircn curs de dezvoltare Confruntate deja cu majore dificultati generate de escaladarea pretului petrolului cele mai multe dintre statele debitoare au ajuns icircn situatia de a nu-si putea rambursa creditele primite La 11 august 1982 guvernul Mexicului a anuntat suspendarea platilor icircn contul datoriei externe exemplu urmat la putin timp de alte state icircn curs de dezvoltare Nerambursarea datoriilor a creat importante probleme bancilor creditoare unele dintre acestea ajungacircnd chiar icircn pragul falimentului Aceasta situatie a condus la cresterea importantei acordata managementului riscului de parteneriat icircn cadrul operatiunilor de creditare

6 Riscul politic

61 Factorii care influenteaza riscul politic procese care au influentatnoi abordari ale riscului politic

Riscul politic consta icircn posibilitatea ca rezultatele unor operatiuni economice sa fie afectate de evolutia situatiei social-politice la nivel regional national sau local Mutatiile profunde intervenite icircncepacircnd cu sfacircrsitul secolului trecut icircn sistemele politice din anumite regiuni (instabilitatea social-politica din spatiul ex-sovietic conflictele militare din zone care altadata erau considerate drept sigure (zona balcanica) ascensiunea partidelor ecologiste dar si a celor de extrema dreapta din unele tari din Vestul Europei) au impus icircnsa analiza componentei social-politice a mediului extern drept o etapa importanta a unor decizii strategice adoptate de catre firme

Printre evenimentele de natura social-politica ce pot influenta semnificativ activitatea unei entitati economice se numara nationalizarile si exproprierile icircntreprinse de unele guverne crizele guvernamentale sau parlamentare grevele si manifestatiile de protest conflictele etnice si religioase revoltele insurectiile loviturile de stat revolutiile sau razboiele civile conflictele militare dintre state etc

Icircn ultimii ani mutatiile profunde suferite icircn mediul de afaceri din unele state si regiuni geografice au impus noi abordari ale riscului politic icircn cadrul fundamentarii deciziilor manageriale Printre procesele care au favorizat aceasta evolutie se numara noile abordari geopolitice aparute dupa icircncheierea razboiului rece instabilitatea social-politica din unele tari ex-socialiste ascensiunea politica a miscarilor ecologiste

bull Icircncheierea razboiului rece si disparitia echilibrului care exista icircntre cele doua superputeri a avut printre efecte si retrasarea sferelor de influenta Aceasta situatie a favorizat declansarea unor conflicte militare icircn regiuni care altadata erau considerate drept foarte sigure (Balcanii Caucazul etc) Unele din noile abordari geopolitice au la baza conceptul de suveranitate limitata care a legitimat icircn anul 1999 interventia NATO

17

icircn conflictul etnic din Kosovo ndash o actiune care icircn urma cu cacirctiva ani ar fi parut de neconceput Aceasta interventie a produs pagube importante atacirct pentru economia Iugoslaviei cacirct si pentru un mare numar de agenti economici din tarile vecine iar efectele ei icircn special cele generate de blocarea Dunarii se manifesta si icircn prezent Efectele noilor abordari geopolitice au impus un rol deosebit acordat icircn fundamentarea unor decizii strategice analizei riscurilor legate de declansarea unor conflicte militare

bull Anii rsquo80 si rsquo90 ai secolului trecut au marcat prabusirea sistemelor politice socialiste icircn majoritatea statelor din Centrul si Estul Europei Icircn multe din aceste tari tranzitia catre un sistem democratic cu institutii specifice economiei de piata s-a dovedit un proces complex si de lunga durata Saracia si coruptia ajunse la niveluri ridicate precum si functionarea ineficienta a unor institutii ale statului constituie potentiale surse ale tensiunilor sociale care uneori rabufnesc cu violenta asa cum s-a icircntacircmplat icircn Albania icircn cazul caderii regimului Berisha sau icircn Romacircnia icircn timpul mineriadelor Climatul de instabilitate social-politica prezent icircnca icircn unele foste state socialiste poate afecta semnificativ activitatea unor icircntreprinderi chiar si de comert exterior

bull Icircn ultimii ani partidele ecologiste din tarile occidentale s-au aflat icircntr-o evidenta crestere de popularitate ajungacircnd chiar sa participe la guvernare icircn tari ca Franta si Germania Accederea la putere la nivel national sau local a unor formatiuni politice ecologiste se poate solda cu consecinte negative pentru anumite activitati economice Astfel icircn Germania ldquoverziirdquo au reusit sa impuna un plan de icircnchidere treptata a tuturor centralelor nucleare iar icircn Franta ecologistii icircncearca icircn prezent majorarea taxelor incluse icircn pretul benzinei De asemenea icircn unele orase din Europa Occidentala reprezentantii partidelor ecologiste din consiliile locale au initiat unele actiuni vizacircnd interzicerea unor activitati poluante (de exemplu la sfacircrsitul lunii august a anului 2001 prin consultari populare organizate icircn unele localitati ecologistii francezi au obtinut punerea sub interdictie a traficului camioanelor grele prin unele tuneluri din Alpi)

Astfel de actiuni au impus icircn ultimii ani noi abordari ale riscului politic icircn cadrul unor decizii ce implica activitati poluante

62 Metode de analiza a riscului politic

Icircn lucrarea ldquoGestion financiere internationalerdquo profesoara Josette Peyrard de la Universitatea din Sorbona grupeaza metodele de analiza a riscului politic icircn trei categorii metode bazate pe abordari sociologice metode bazate pe indici de risc metode bazate pe tehnica scenariilor

a Analiza riscului politic bazata pe abordari sociologice se desfasoara icircn general icircn doua faze identificarea potentialelor surse de tensiuni social-politice si estimarea capacitatii guvernantilor de a mentine stabilitatea social-politica

18

bull Pentru determinarea potentialilor factori de destabilizare a situatiei social-politice sunt luate icircn considerare stabilitatea macroeconomica nivelul de trai pentru ansamblul populatiei si pentru diferite categorii sociale amploarea coruptiei din institutiile statului discriminarile la care sunt supuse minoritatile etnice sau religioase relatiile din interiorul formatiunii politice aflata la guvernare popularitatea de care se bucura guvernantii popularitatea si organizarea formatiunilor politice extremiste etc

bull Icircn cea de-a doua faza a analizei riscului politic prin abordari sociologice sunt analizate solutiile pe care autoritatile le-ar putea aplica icircn cazul unei instabilitati social-politice Icircn acest scop sunt abordate capacitatea de negociere a politicienilor aflati la guvernare organizarea si dotarea fortelor de ordine sprijinul de care se bucura guvernantii pe plan international etc

Analiza riscului politic prin abordari sociologice este utilizata icircn special pentru evaluarea amenintarilor care ar putea veni pentru o icircntreprindere din partea instabilitatii situatiei social-politice Aceasta analiza este mai putin aplicabila pentru estimarea acelor riscuri determinate de o potentiala atitudine ostila a guvernantilor

b Metode de analiza a riscului politic bazate pe indici de risc

Indicii riscului politic sunt marimi numerice prin care sunt cuantificate amenintarile care pot surveni din directia componentelor social-politice ale mediului de afaceri Icircn general aceste marimi sunt calculate de catre institutii specializate sau de catre echipe de experti din cadrul icircntreprinderilor Printre indicii folositi frecvent icircn evaluarea riscului politic la nivel national se numara Indicele BERI Indicele PRI etc

bull Indicele BERI (Business Environment Risk Index) este o marime prin care este evaluata dimensiunea social-politica a mediului de afaceri al unei tari icircn functie de 15 criterii Pentru fiecare dintre acestea este acordata cacircte o nota care poate lua valori icircntre zero (corespunzacircnd celei mai nefavorabile situatii) si 4 (corespunzacircnd celei mai favorabile situatii) Valoarea marimii BERI este rezultatul sumelor ponderate a notelor obtinute Icircn functie de punctajul obtinut o tara poate fi icircncadrata din punctul de vedere al riscurilor politice icircn una din urmatoarele grupe

bull grupa I-a (icircntre 86 si 100 puncte) care cuprinde state cu un mediu de afaceri favorabil

bull grupa a II-a (icircntre 71 si 85 de puncte) icircn care sunt incluse tari cu riscuri politice reduse

bull grupa a III-a (icircntre 56 si 70 puncte) din care fac parte statele icircn care se manifesta riscuri politice moderate

bull grupa a IV-a (icircntre 41 si 55 puncte) care cuprinde tari cu un risc politic ridicat

bull grupa a V-a ( mai putin de 41 puncte) icircn care mediul de afaceri este inacceptabil pentru investitii

Indicele BERI este utilizat icircn special icircn fundamentarea deciziilor asupra investitiilor straine directe icircn tari icircn curs de dezvoltare

19

bull Indicele PRI (Political Risk Index) este o marime prin care este evaluat nivelul riscurilor politice dintr-o tara prin intermediul a zece variabile care reflecta atacirct sursele interne cacirct si cele externe de instabilitate social-politica (anexa nr 3) Pentru fiecare din aceste variabile este acordata cacircte o nota cuprinsa icircntre zero (pentru cea mai favorabila situatie) si sapte (pentru cea mai nefavorabila situatie) valoarea indicelui PRI fiind calculata prin simpla icircnsumare a acestor note

Icircn raport cu punctajul obtinut o tara poate fi icircncadrata icircn functie de riscul politic icircn urma din urmatoarele grupe

bull grupa I-a (icircntre 0 si 20 puncte) care cuprinde state cu un risc politic mic

bull grupa a II-a (icircntre 21 si 35 puncte) icircn care sunt incluse tari cu un risc politic acceptabil

bull grupa a III-a (peste 35 puncte) din care fac parte statele cu un risc politic prohibitiv

La fel ca si indicele BERI indicele PRI este utilizat icircn special pentru fundamentarea deciziilor asupra investitiilor straine icircn tari aflate icircn curs de dezvoltare Prin aceasta marime sunt exprimate icircnsa doar riscurile generate de instabilitatea situatiei social-politice nu si cele legate de potentia le atitudini ostile ale guvernantilor

Icircn afara evaluarii mediului de afaceri pe plan national indicii riscului politic pot fi utilizati si icircn estimarea amenintarilor pe care evolutia situatiei social-politice la nivel local sau regional le poate induce pentru activitatea unei icircntreprinderi Icircn general aceste marimi nu asigura o acuratete deosebita evaluarii riscului politic ca urmare a modului mai putin fundamentat icircn care sunt stabilite Acest dezavantaj este compensat icircnsa icircntr-o anumita masura de operativitatea pe care o confera actului decizional

c Analiza riscului politic prin tehnica scenariilor are avantajul ca permite o abordare dinamica a riscului politic prin luarea icircn considerare a posibilelor reactii ale icircntreprinderii fata de evolutia situatiei social-politice Icircn acest scop pot fi utilizate unele aplicatii ale teoriei jocurilor sau ale programarii dinamice care permit o abordare flexibila a strategiei icircntreprinderilor icircn raport cu evolutia mediului extern

63 Tehnici si procedee utilizate de companiile multinationale icircn tratarea riscului politic

Pentru diminuarea expunerilor fata de riscul politic pot fi aplicate diferite categorii de procedee

bull tehnici de evitare a riscului politic care presupun renuntarea la operatiunile cu o vulnerabilitate prea ridicata fata de evolutiile prognozate ale componentei socialpolitice a mediului extern al firmei

bull tehnici de control al riscului politic care constau icircn masuri care vizeaza fie reducerea posibilitatii unor actiuni din partea autoritatilor (prin cultivarea unor relatii cordiale cu

20

formatiunile politice aflate la guvernare prin promovarea unei imagini favorabile icircn racircndul opiniei publice prin asocierea cu parteneri interni sau externi cu o influenta politica substantiala) fie diminuarea pierderilor potentiale (prin negocieri cu guvernantii icircn cazul unor masuri ostile din partea acestora prin recurgerea icircn astfel de situatii la arbitrajul unor institutii internationale)

bull tehnici de transfer al riscului politic care constau icircn principal icircn icircncheierea unor contracte de asigurari icircn care sa se prevada despagubiri pentru daunele provocate de unele evenimente de natura social-politica

bull asumarea riscului politic care este indicata atunci cacircnd potentialele pierderi sunt relativ reduse sau cacircnd celelalte tehnici de tratare a expunerilor ar presupune costuri ridicate

Icircn aplicarea acestor tehnici trebuie luate icircn considerare natura eventualelor evenimente generatoare de riscuri politice si domeniul de activitate al icircntreprinderii O situatie speciala este icircntacirclnita icircn cazul investitiilor straine directe care au icircn general o durata de viata foarte lunga (ceea ce sporeste complexitatea expunerilor) si pentru care nationalizarile pot aduce pierderi substantiale (icircn anii rsquo60 si rsquo70 ai secolului trecut nationalizarile icircntreprinse de guvernele unor state icircn curs de dezvoltare au cauzat unor companii multinationale daune de miliarde de dolari)

Icircn lucrarea bdquoFinancial Management for International Businessrdquo economistii britanici Istemi Demirag si Scott Goddard recomanda cacirctva procedee aplicabile de catre companiile multinationale pentru tratarea expunerilor fata de riscurile politice asociate investitiilor straine directe Aceste tehnici sunt grupate icircn patru categorii icircn functie de fazele procesului de investitie

sect tehnici aplicabile icircn faza de fundamentare a deciziei de investitie

sect tehnici aplicabile icircn faza negocierii contractului de investitii

sect tehnici aplicabile pe parcursul duratei de viata a invest itiei

sect tehnici aplicabile icircn momentul declansarii unor actiuni ostile din partea

autoritatilor

a Icircn faza de fundamentare a deciziei asupra investitiei straine sunt recomandate doua categorii de procedee de tratare a expunerilor fata de riscul politic tehnici de evitare a riscului si tehnici de control al riscului

bull Tehnicile de evitare a riscului au la baza o analiza riguroasa a vulnerabilitatii proiectelor de investitii propuse fata de instabilitatea social-politica din tarile icircn care ar urma sa fie realizate acestea Icircn acest scop pot fi utilizate diferite procedee analiza sensibilitatii valorii actualizate nete a proiectelor icircn raport cu unele evenimente de natura

21

social-politica luarea icircn considerare (icircn calculul unor indicatori de eficienta) a unei prime de risc stabilita icircn functie de instabilitatea sociala sau politica determinarea sperantei matematice a rezultatelor posibile icircn raport cu unele evolutii ale situatiei social-politice etc

bull Tehnicile de control al riscului politic vizeaza unele masuri menite sa descurajeze icircn viitor autoritatile de la a declansa actiuni ostile la adresa investitiei De exemplu investitia ar putea fi finantata icircn mare masura de la institutii financiare locale care ar putea icircnregistra pierderi icircn cazul nationalizarii Unele companii multinationale icircncearca sa icircsi mentina controlul asupra aprovizionarii cu materii prime proceselor tehnologice sau desfacerii produselor filialelor din strainatate astfel icircncacirct icircn eventualitatea unor nationalizari acestea sa se afle icircn imposibilitate de a-si continua activitatea

Controlul asupra aprovizionarii cu materii prime sau cu alte materiale poate fi realizat icircn cazul icircn care acestea sunt greu de achizitionat atacirct pe plan intern cacirct si extern

Controlul asupra desfacerii produselor filialei poate fi realizat icircn cazul icircn care acestea sunt greu de comercializat icircn interiorul tarii sau atunci cacircnd compania multinationala detine canalele de distributie a produselor Alte tehnici de control al riscului politic icircn aceasta faza constau icircn angajari masive de personal pe plan local (astfel icircncacirct icircnchiderea filialei sa creeze probleme sociale) sau icircn asocierea cu parteneri interni sau externi cu o influenta considerabila asupra autoritatilor Unele dintre aceste tehnici presupun costuri ridicate sau (icircn cazul asocierii cu alti parteneri) diminuarea controlului asupra filialei astfel icircncacirct aplicarea lor nu este recomandabila decacirct icircn situatia unor expuneri majore fata de riscul politic

b Icircn faza de negociere a contractului de investitii se recomanda obtinerea unor clauze contractuale menite sa diminueze expunerile fata de riscul politic

bull confirmarea facilitatilor promise prin acte normative emise de catre forurile legislative

bull garantii din partea guvernului asupra sumelor investite

bull reglementarea modului de solutionare a eventualelor litigii

bull garantarea dreptului de repatriere a profitului etc

Uneori aceste conditii sunt foarte dificil de obtinut si presupun unele costuri de oportunitate (majorarea sumei investite reducerea unor facilitati etc)

c Pe parcursul duratei de viata a investitiei sunt recomandate doua categorii de procedee pentru diminuarea expunerilor fata de riscul politic tehnici de transfer al riscului si tehnici de control al riscului

bull Transferul riscurilor politice este realizat icircn principal prin icircncheierea unor contracte de asigurari prin care compania multinationala va fi despagubita pentru daunele cauzate

22

de unele evenimente de natura social-politica Valoarea foarte mare a posibilelor despagubiri face ca numai marile institutii de asigurari sa poata icircncheia astfel de asigurari Nivelul destul de ridicat al primelor de asigurari face ca adeseori companiile multinationale sa prefere alte solutii pentru problema riscului politic

bull Tehnicile de control al riscului politic pe parcursul duratei de viata a investitiei vizeaza cu precadere doua aspecte (i) mentinerea unor relatii cordiale cu autoritatile publice la nivel local sau national (prin finantarea partidelor politice prin sprijin acordat icircn relatiile cu alte guverne etc) (ii) cultivarea unei imagini favorabile a firmei icircn racircndul opiniei publice (prin actiuni caritabile sponsorizarea unor evenimente culturale sau sportive construirea unor scoli sau spitale cultivarea unor relatii apropiate cu institutiile mass-media)

Icircn situatia icircn care pe parcursul duratei de viata a investitiei se icircnregistreaza o agravare a riscului politic icircntreprinderea poate reactiona crescacircnd numarul angajarilor de personal pe plan local asociindu-se cu parteneri interni sau externi (icircn cazul icircn care nu a aplicat aceasta tehnica icircnaintea demararii investitiei) sau integracircnd icircn procesele sale tehnologice mai multe produse ale unor firme locale care ar avea astfel de suferit icircn cazul icircnchiderii filialei Icircn general astfel de masuri nu necesita cheltuieli foarte ridicate icircnsa nu icircntotdeauna aplicarea acestora diminueaza semnificativ expunerile fata de riscul politic

d Icircn momentul declansarii unor actiuni ostile din partea autoritatilor (nationalizari anularea facilitatilor fiscale dificultati icircn repatrierea profiturilor controale frecvente etc) o icircntreprindere poate aplica doua tipuri de strategii strategii de amenintare si strategii de capitulare

bull Strategiile de amenintare constau icircn exercitarea unor presiuni asupra autoritatilor pentru a le face sa anuleze masurile icircmpotriva filialei companiei multinationale Aceste presiuni pot fi de doua tipuri politice sau economice

Icircn cadrul presiunilor politice sunt implicate guverne straine sau institutii internationale care pot interveni pe diferite cai icircn sprijinul companiei multinationale afectata de masurile ostile ale autoritatilorPresiunile comerciale sunt eficiente icircndeosebi atunci cacircnd compania multinationala detine controlul asupra aprovizionarii tehnologiilor sau desfacerii produselor filialei astfel icircncacirct poate ameninta cu icircnchiderea acesteia De asemenea o companie multinationala ar putea determina pe unii din partenerii sai de afaceri sa suspende relatiile comerciale cu statul care i-a nationalizat filiala

bull Strategiile de capitulare sunt aplicate icircn general dupa esecul strategiilor de amenintare Daca se ajunge la concluzia ca nu pot fi anulate masurile ostile ale autoritatilor o companie multinationala poate decide sa se retraga din acea tara icircnsa obtinacircnd o despagubire cacirct mai mare cu putinta Icircn negocierile asupra cedarii controlului filialei catre autoritati o companie nationala poate apela la arbitrajul unor institutii internationale icircn special la organismul ICSID (International Centre for Settlement of Internations Disputes) din cadrul Bancii Mondiale Icircn scopul obtinerii unor despagubiri cacirct mai mari poate fi invocat ldquoAmendamentul Hicknlooprdquo votat de Congresul SUA icircn anul 1965 care prevede icircntreruperea ajutoarelor economice catre guvernele care aplica nationalizari fara indemnizatii adecvate

23

Identificarea depinde foarte mult de sistemul informaţional Calitatea informaţiei pe care o are o companie poate fi icircmbunătăţită prin creşterea cheltuielilor cu cercetarea (de exemplu o cercetare cu privire la aflarea cotei de piaţă probabile a unui anumit produs icircntr-o anumită zonă geografică) Icircn acelaşi timp banii cheltuiţi pentru obţinerea mai multor informaţii se adaugă la cheltuielile totale aferente unei anumite direcţii de acţiune Prin urmare este importantă aprecierea necesităţii unei informaţii perfecte icircn raport cu costurile de obţinere a acestei informaţii

Cuantificarea presupune folosirea unor instrumente matematice (metode cantitative) şi mai ales dezvoltarea unor aptitudini de interpretare a rezultatelor astfel obţinute Procesul de analiză a riscului presupune calculul de probabilităţi ceea ce pune problema previziunii economice

Previziunea economică este o ramură a economiei care are ca obiect anticiparea fenomenelor economice Companiile sunt nevoite să realizeze previziuni ale condiţiilor pieţei atunci cacircnd se pune problema planului de producţie Guvernele realizează prognoze atunci cacircnd decid politica bugetară sau monetară Icircn funcţie de cel care face previziunea şi de natura metodelor folosite acestea variază de la simple extrapolări bazate pe evenimente trecute pacircnă la prognozele sau simulările pentru icircntreaga economie Atacirct la nivel micro cacirct şi la nivel macro previziunile presupun construcţia de modele matematice

Fundamentele teoriilor decizionale clasice bazate pe presupoziţia certitudinii sunt din ce icircn ce mai puternic erodate de situaţiile reale care nu corespund cerinţelor de cunoaştere completă şi corectă a tuturor condiţiilor şi efectelor producerii unui eveniment Ca o consecinţă directă a acestui fapt icircn teoria modernă a deciziei nu se mai operează cu certitudini absolute cu estimări precise ale evoluţiei unui anumit element sau fenomen ci decidenţii recurg tot mai des la estimări probabile incerte la noţiuni ca risc şi incertitudine Cele mai multe decizii se iau icircn condiţii de risc şi incertitudine incompletă cunoaştere a uneia sau mai multor laquo variabile raquo fiind o constantă a activităţii economice şi o cauză care explică icircntr-o măsură mai mică sau mai mare diferenţele icircntre rentabilitatea diverselor proiecte de afaceri

Riscul este privit ca un fenomen care provine din circumstanţe pentru care decidentul este icircn măsură să identifice evenimente posibile şi chiar probabilitatea producerii (materializării) acestora fără a fi icircnsă icircn măsură să precizeze cu exactitate care din aceste evenimente se va produce efectiv

Se poate spune deci că riscul provine din imposibilitatea de a aprecia cu o anumită acurateţe care este evenimentul posibil identificat ca atare de decident care se va materializa efectiv şi va determina un anumit nivel al riscului Chiar dacă probabilitatea estimată pentru materializarea efectivă a unui anumit factor generator de risc este ridicată decidentul nu poate fi sigur dacă acel eveniment este cel care se va produce cu certitudine şi nu altul este posibil chiar să se producă un fenomen a cărui probabilitate era apreciată la un nivel redus sau chiar un eveniment neprevăzut

2


















3











4
















5











- riscul de firmă

- riscul de piaţă


- riscul bancar

- riscul de audit


- riscul de fraudă


- riscuri tehnice

- riscuri juridice


- alte riscuri

6

















7













8













9







10












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23


















3











4
















5











- riscul de firmă

- riscul de piaţă


- riscul bancar

- riscul de audit


- riscul de fraudă


- riscuri tehnice

- riscuri juridice


- alte riscuri

6

















7













8













9







10












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23











4
















5











- riscul de firmă

- riscul de piaţă


- riscul bancar

- riscul de audit


- riscul de fraudă


- riscuri tehnice

- riscuri juridice


- alte riscuri

6

















7













8













9







10












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23
















5











- riscul de firmă

- riscul de piaţă


- riscul bancar

- riscul de audit


- riscul de fraudă


- riscuri tehnice

- riscuri juridice


- alte riscuri

6

















7













8













9







10












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23











- riscul de firmă

- riscul de piaţă


- riscul bancar

- riscul de audit


- riscul de fraudă


- riscuri tehnice

- riscuri juridice


- alte riscuri

6

















7













8













9







10












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23

















7













8













9







10












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23













8













9







10












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23













9







10












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23







10












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23












11












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23












12











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23











13












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23












14










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23










15






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23






16



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23



6 Riscul politic






17








18













19













20










autoritatilor



21













22








23








18













19













20










autoritatilor



21













22








23













19













20










autoritatilor



21













22








23













20










autoritatilor



21













22








23










autoritatilor



21













22








23













22








23








23

Documents

GESTIUNEA RISCULUI.SINTEZE