Universitatea ALEXANDRU IOAN CUZA IaşiFacultatea de Geografie şi Geologie

Master MADD anul II

Gestionarea deşeurilor în judeţul Galaţi

Profesor coordonator:

Dr. Radu Lăcătuşu Masterand:

Blănaru Adelina

- Iaşi, 2012 –

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………….……3

1. Scurta prezentare a judetului Galaţi…………………………………………………….…...4

2. Deşeuri: concept şi casificare ………………………………………………………….…...5

3. Prevederi legislative……………………………………………………………….….…….6

4. Generarea deşeurilor în judeţul Galaţi……………………………………………….……..8

5. Colectarea deşeurilor………………………………………………………….…….…….10

5.1. Metode de colectare……………………………………………………….….….10

5.2. Moduri de colectare……………………………………………………………....11

6. Transportul deşeurilor……………………………………………………………………..13

7. Valorificarea şi tratarea deşeurilor………………………………………………………...13

8. Reciclarea materialelor din deşeuri……………………………………………………….17

9. Eliminarea deşeurilor…………………………………………………………………..…17

10. Impactul activităţii de gestionare a deşeurilor asupra mediului ……….………………...19

Concluzii……………………………………………………………………………….24

Bibliografie …………………………………………………………………………..26

INTRODUCERE

Dezvoltarea urbanistică şi industrială în ritmuri tot mai înalte şi odată cu aceasta creşterea

populaţiei, ridicarea nivelului de civilizaţie şi asigurarea nevoilor de consum din ce în ce mai mari

conduc la diminuarea şi epuizarea surselor şi rezervelor naturale de materii prime, materiale şi

combustibili, energie, cu consecinţele penuriei pe piaţa mondială.

Pe de altă parte se constată influenţarea negativă a echilibrului ecologic prin care, asigurându-

se şi aşa-zisele "deşeuri" ce rezultă din toate activităţile vieţii cotidiene, se accentuează pericolul

poluării mediului ambiant.

O gestionare adecvată a deşeurilor solide în zilele noastre, este foarte importantă atât la nivel

naţional cât şi internaţional. Sunt generate volume de deşeuri din ce în ce mai mari, iar în ceea ce

priveşte practicile tradiţionale de gestionare a deşeurilor se observă o limitare în utilizarea acestora.

Pe de o parte se observă o creştere continuă a volumului de deşeuri solide, iar pe de altă parte se

înregistrează o scădere a capacităţii de manevrare a acestora.

Cu toate că deşeurile solide menajere constituie doar a parte a deşeurilor solide fatale, viteza

cu care acestea sunt generate este în permanenţă creştere.

Odată cu evoluţia familiei, a creşterii populaţiei şi a gradului de civilizaţie, resturile rezultate

de la menajul propriu-zis, adică de la prepararea hranei, la care se mai adaugă şi o cantitate

însemnată de materiale provenite de la ambalarea alimentelor, şi chiar o serie de obiecte de uz

casnic sau personal, deteriorate, nu mai sunt nişte gunoaie de aruncat ci o adevărată resursă

secundară de materii prime şi materiale refolosibile. Şi din literatura de specialitate curentă, reiese

ideea că lada de gunoi constiuie un bogat şi inepuizabil zăcământ.

Scopul acestui proiect este optimizarea aspectelor privind gestionarea deşeurilor. Acesta va

fi bazat pe reducerea impactului asupra mediului prin colectarea selectivă şi transportul deşeurilor

( reciclabile şi nereciclabile ). Se vor pune în practică tehnologii moderne şi ecologice de colectare,

transport şi valorificare a acestora.

Necesitatea reciclării tuturor materialelor refolosibile este determinată atât de faptul că orice

material pe care-l aruncăm îşi are preţul său, nu numai pentru noi, ci şi pentru generaţiile viitoare,

cât şi de conştientizarea faptului că există limite la cât de mult ne poate oferi pământul şi la cât de

mult poate absorbi el poluarea.

1. Scurtă prezentare a judeţului Galaţi

Judetul Galaţi face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est (constituită în baza Legii

nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România), care cuprinde de asemenea judeţele Brăila,

Buzău, Constanţa, Tulcea şi Vrancea. Din punct de vedere al suprafeţei, Regiunea 2 Sud-Est ocupă

o suprafaţă de 35.762 km2, ceea ce reprezintă 15 % din suprafaţa totală a ţării, fiind a doua ca

mrime din cele 8 regiuni ale României.

Judetul Galati are o suprafaţă totală de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa

României. Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-dunărene,

fiind situat în partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei mari ape curgătoare - Dunărea,

Siretul şi Prutul - în sectorul fluvio-maritim al ţării. Coordonatele geografice ale judeţului sunt

45o25’ - 46o10’ latitudine nordică şi 27o20’ - 28o10’ longitudine estică.

Judeţul Galaţi se învecinează cu:

• N – judeţul Vaslui;

• E – Râul Prut, graniţa cu Republica Moldova;

• S – Fluviul Dunărea, judeţul Tulcea;

• Sud-Vest- Fluviul Siret, judeţul Brăila,

• Vest-Nord-Vest- Fluviul Siret, judeţul Vrancea.

Fig. 1. Judeţul Galaţi

Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a

marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi nu în ultimul rând central-

europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climatice, în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi

în structura geologică a reliefului.

Din punct de vedere administrativ, în prezent judeţul Galaţi este format din 2 municipii

(Galaţi - reşedinţa judeţului şi Tecuci), 2 oraşe (Bereşti, Tg. Bujor), 60 comune şi 180 sate.

Populaţia judeţului Galaţi numără 617.979 locuitori la 1 iulie 2006, cu o densitate medie de 138,4

loc/km2, şi 614.449 locuitori la 1 iulie 2007, cu o densitate medie de 137,6 loc/km2.

2. Deşeuri: concept şi casificare

Gestionarea deşeurilor, cunoscută şi ca managementul deşeurilor, se referă la colectarea,

transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor. De obicei, termenul se referă la materialele

rezultate din activităţi umane şi la reducerea efectului lor asupra sănătăţii oamenilor, a mediului, sau

aspectului unui habitat. Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse naturale

prin reutilizarea părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate pot fi atât solide, cât şi lichide sau

gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare

specifice fiecărora.

După provenienţă, pot fi deosebite următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri municipale şi asimilabile, care sunt deşeuri generate în mediul urban şi rural. Ele

sunt grupate în:

A1 - Deşeuri menajere, provenite din activitatea casnică, magazine, hoteluri, restaurante,

instituţii publice.

A2 - Deşeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hârtii, mase plastice, frunze, praf).

A3 - Deşeuri din construcţii şi demolări, provenite din activitatea de construcţii şi

modernizarea şi întreţinerea străzilor.

A4 - Nămol orăşenesc, rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere.

B. Deşeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare şi cabinete medicale.

C. Deşeuri de producţie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.

C1 Deşeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifică în:

Clasa 1 Deşeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest.

Clasa 2 Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice.

Clasa 3 Deşeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcţii.

Clasa 4 Deşeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.

Clasa 5 Deşeuri industriale produse în cantităţi foarte mari, de exemplu cenuşile produse de

termocentralele care funcţionează pe cărbune.

C2 Deşeuri agro-zootehnice, provenite din agricultură şi, în special, din zootehnie.

C3 Deşeuri speciale, categorie în care intră explozibilii şi substanţele radioactive.

În România activitatea de gestionare a deşeurilor este fundamentată pe OUG 78/2000, care

implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activităţi cade în

sarcina Ministerului Mediului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Din mediul urban (orase si municipii) şi din mediul rural rezultă deşeuri nepericuloase (un

amestec estec de deşeuri menajere si asimilabile din gospodarii, institutii si agenti economici),

deşeuri menajere periculoase, deşeuri inerte, deseuri din constructii si demolari, deşeuri

compostabile, deşeuri energetice, etc.

In categoria de deşeuri nepericuloase (din mediul urban si rural) intră următoarele tipuri:

- deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni

colectate separat listate in HG 856/2002, sectiunea 20- privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi

pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase,

- deşeuri nepericuloase (care nu sunt incluse in categoria deşeurilor periculoase) de

orice altă origine care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitele de deşeuri

nepericuloase, in conformitate cu prevederile Ord. 95/2005,

- deşeurile periculoase stabile, nereactive (cum sunt cele solidificate, vitrificate) –

asemenea deşeuri periculoase stabile nu se depozitează in celule destinate deşeurilor menajere

nepericuloase ci in celule separate,

- deşeuri din piete,

- deşeuri stradale,

- nămoluri de la staţiile de epurare ape uzate menajere

- deşeuri industriale nepericuloase

- deşeuri din construcţii şi demolări fără valoare economic.

3. Prevederi legislative

Legislaţia privind gestionarea deşeurilor este bogată. În februarie 2008 la nivel european

acquis-ul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene. Pentru aderarea la Uniunea

Europeană România a trebuit să implementeze în legislaţia sa aceste directive. Principalele directive

sunt:

Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind

deşeurile

Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva

Consiliului 94/31/CE)

Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (modificată de Directiva

Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE)

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor

Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe

periculoase în echipamentele electrice şi electronice

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din

uz

Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva

Consiliului 87/101/CEE)

Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori

Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor

Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi

(PCB şi PCT)

Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solurilor când

se utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură

În februarie 2008, dintre cele 29 directive, 21 erau complet transpuse în legislaţia

românească, 3 erau transpuse parţial, iar 5 încă nu erau transpuse. În total un număr de 116 acte

legislative transpuneau aceste directive: legi, hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă ale

guvernului şi ordine emise de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD, fost Ministerul

Mediului şi Gospodăririi Apelor – MMGA, fost Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului – MAPM),

Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF, fost Ministerul Economiei şi Comerţului – MEC) şi

Ministerul Transporturilor (MT, fost Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor – MTCT).

Actual această transpunere este completă.

Depozitarea deseurilor in Uniunea Europeana este reglementata de Directiva 1999/31/CE

privind depozitele de deseuri, transpusa in legislatia nationala prin HG 349/2005, completata de HG

210/2007.

HG 856/2002 – privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase – codifică deşeurile funcţie de activitatea generatoare de

deşeuri (astfel fiecare tip de deşeu este caracterizat prin 6 cifre - primele 2 cifre = activitatea

generatoare; următoarele 2 cifre = subcapitolul în care se încadrează deşeul; următoarele 2 cifre =

tipul de deşeu). Cu un (*) se precizează deşeurile periculoase.

Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare

clasa de depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite

prin Ord. MMGA nr. 95/2005 care poate fi revizuit funcţie de modificarea condiţiilor tehnico-

economice.

4. Generarea deşeurilor în Judeţul Galaţi

Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate (în amestec sau

selectiv), cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile colectate reprezintă deşeurile generate

care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deşeurile necolectate sunt reprezentate de deşeurile

generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (populaţie urbană şi rurală care nu

beneficiază de servicii de salubritate).

Indicatorii de generare deşeuri menajere în mediul urban şi rural recomandaţi de

Metodologie sunt 0,9 kg/loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi în mediul rural (în judeţ nu au fost

realizateă pâna în prezent măsuratori).

În tabelul următor sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel de

judeţ, conform datelor deţinute de APM Galaţi (existente în proiectul PJGD realizat în anul 2006,

precum şi alte date existente la nivelul Agenţiei) şi celor existente în PRGD Regiunea 2 Sud Est.

Datele de baza privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de către

operatorii de salubritate pe baza chestionarelor de anchetă statistică (date bazate în mare

măsură pe estimări şi nu pe date precise, obţinute prin cântăriri). Datele raportate pentru anii

2005 şi 2006 au fost validate de ANPM.

În ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri municipale colectate selectiv, la cantităţile declarate

de agenţii de salubritate au fost adăugate şi cantităţile de deşeuri colectate de la populaţie de către

agenţii economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor reciclabile.

Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2001 – 2005 în judeţulGalaţi

Indicatorii de generare a deşeurilor municipale, exprimaţi în kg/locuitor x an, reprezintă un

parametru important atât de verificare a plauzabilităţii datelor, cât şi pentru calculul prognozei de

generare.

Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale, cât şi pentru deşeurile

menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei. În următorul tabel se prezintă variaţia

indicatorilor de generare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor menajere colectate în

amestec de la populaţie, în perioada 2001 – 2006.

Având în vedere nivelul actual de colectare a deşeurilor, valorile indicatorilor de generare

sunt destul de ridicate. Se poate observa că valoarea indicelui de generare a deşeurilor la nivelul

anului 2005 (404 kg/locuitor x an) este mai mare decât media la nivel national (364 kg/locuitor x an

conform raport EUROSTAT). O posibila explicatie privind calitatea datelor raportate şi gradul de

incertitudine al acestora este faptul ca raportările s-au bazat pe estimări şi nu pe cântăriri.

Indicele de generare a deşeurilor

Compoziţia deşeurilor menajere

Datele privind compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită, definind potenţialul

pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare.

Compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile la nivelul judeţului Galaţi, existentă în baza

de date GD-MUN pentru anul 2005, este prezentată la nivelul întregului judeţ, fără a fi defalcată pe

mediul urban şi mediul rural. Compoziţia deşeurilor menajere este estimată pe baza datelor din

chestionarele de anchetă statistică completate de operatorii de salubritate, nefiind determinată prin

măsurători. De asemenea nu au fost disponibile date privind ponderea materialelor de deşeuri de

ambalaje în deşeurile menajere la nivelul judeţului Galaţi.

Compoziţia estimată a deşeurilor menajere pentru anul 2005

5. Colectarea deşeurilor

Colectarea şi transportul deşeurilor şi a materialelor reciclabile reprezintă o componentă

importantă în procesul de gestionare a deşeurilor, deşi aceasta este de cele mai multe ori

subevaluată, ea reprezintă între 60%-80% din costul total de gestionare a deşeurilor şi materialelor

reciclabile, de aceea orice îmbunătăţire adusă acestei componente poate reduce mult acest cost.

Pentru realizarea eficientă şi organizarea optimă a colectării şi transportului deşeurilor şi

materialelor reciclabile se vor avea în vedere anumite caracteristici de referinţă:

Mărimea zonei de colectare;

Structura economică a zonei;

Nivelul de trai al populaţiei

Condţtiile urbanistice

Cerinţele clienţilor

Alegerea sistemului adecvat de colectare.

5.1. Metode de colectare

Metodele de colectare a deşeurilor sunt determinate de comoditatea acţiunii necesare din

partea consumatorului, adminstraţiei şi costurilor implicate. De aici se desprind trei metode

principale de colectare a deşeurilor: strângerea în centre de colectare, centre de buy-back şi

colectarea “de la marginea drumului”.

Centrele de colectare sunt cea mai eficientă metodă de colectare din punctul de vedere al

costurilor, dar suferă din cauza gradului scăzut de predictibilitate al cantităţilor ce pot fi colectate în

intervale determinate de timp.

Centrele de buy-back sunt cele care oferă o sumă de bani în schimbul recuperării bunurilor

stricate sau ieşite din uz. În cazul acestei metode de colectare a deşeurilor costurile de colectare

(remuneraţia plătită celui care aduce bunurile stricate) sunt mai mari decât preţul materiei prime

rezultate, de aceea statul trebuie de multe ori sa intervină prin subvenţii.

Colectarea de la marginea drumului se diferenţiază prin modul în care sunt stocate deşeurile:

colecţie mixtă, colecţie de materiale reciclabile şi depozitare prin separarea pe categorii. Primul nu

presupune nicio sortare, de aici venind şi costurile mari necesare separării ulterioare a materialelor

refolosibile şi apoi stocarea în funcţie de categorie. Al doilea mod presupune stocarea separată a

materialelor reciclabile de de materiile ce nu mai poti fi folosite, eliminând astfel costurile separării

acestora. A treia metodă este cea mai practică, necesitând cele mai scăzute costuri, deoarece

materialele reciclabile sunt deja sortate dupa categorie (Ex: sticla, hartie, plastic).

5.2. Moduri de colectare

Colectarea în amestec

Colectarea în amestec este cea mai simplă metodă de colectare. Totodată, acest mod de

colectare limitează posibilităţile ulterioare de reciclare şi tratare a deşeurilor. Colectarea în amestec

a deşeurilor nu implică nici un efort din partea generatorului de deşeuri, în ceea ce priveşte

selectarea pe tipuri de deşeuri.

Pentru sortarea materialelor reciclabile din deşeuri colectate în amestec este nevoie de o

instalaţie de sortare mecanică. În această instalaţie vor fi sortate, în diferite etape, elementele

componente ale deşeurilor, cu utilaje corespunzatoare sau manual. Sortarea ulterioară a materialelor

reciclabile din deşeuri implică mai puţină atenţie şi mai puţin interes în pregătirea şi colectarea lor

din partea celor care produc deşeurile şi, de asemenea, implică o muncă suplimentară pentru sortare

cu consum de energie, forţă de muncă şi mijloace tehnice. Calitatea materialelor reciclabile sortate

este inferioară după ce acestea au fost amestecate în recipientele autovehiculelor de colectare uneori

chiar comprimate sau mărunţite. Materialele reciclabile sortate pot fi murdare sau umede, ceea ce le

face greu de procesat şi valorificat în continuare. Preluarea amestecată a tuturor grupurilor de

materiale reciclabile a demonstrat că hârtia, plasticul şi sticla sunt greu de sortat în instalaţii de

sortare obţinând doar parţial materiale pentru procesul de reciclare.

Colectarea selectivă

În cazul colectării selective a materialelor reciclabile şi a deşeurilor în amestec, intervalele

de colectare trebuie să corespundă sistemului de colectare utilizat. Perioadele dintre colectările

succesive ale deşeurilor în amestec pot fi scurtate având în vedere condiţiile de igiena, pe baza

reducerii cantităţilor de deşeuri prin preluarea în paralel a materialelor reciclabile. În cazul

materialelor reciclabile uscate, precum sticla şi hartia, frecventă colectării este determinată doar de

dimensiunile pubelelor. Pubelele cu deşeurile biodegradabile colectate separat vor fi golite, pe

considerente de igienă, cel puţin o dată pe saptămână.

Prin preluarea materialelor reciclabile se înţelege colectarea elementelor componente din

deşeuri din care materialele pot fi recuperate. Obiectivul preluării acestor materiale din deşeuri şi

reintroducerea lor în procesele de producţie ca materie primă secundară îl reprezintă economisirea

materiilor prime primare şi reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate. În acelaşi timp se pot

economisi cantităţi mari de energie. De exemplu, pentru topirea cioburilor (materia primă

secundară) în cazul producţiei de sticlă sunt necesare numai 2/3 din energia necesară pentru

producerea sticlei din materii prime primare. Preluarea acestor materiale face parte din domeniul

reciclării deşeurilor şi implică o diminuare a cantităţii de deşeuri depozitate. Alături de economia de

energie şi de materii prime se obţine indirect o diminuare a deşeurilor de producţie specifice prin

diminuarea cantităţii de materiale auxiliare şi suplimentare. Alături de preluarea materialelor

reciclabile din deşeurile menajere este necesar să se colecteze şi să se sorteze materialele reciclabile

din deşeurile asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii şi, de asemenea, din deşeurile de

producţie.

În prezent, toate municipalităţile sunt acoperite de servicii de salubritate. Operatorii de

servicii de salubritate facturează şi colectează taxele de la gospodării pentru ridicarea deşeurilor.

Taxele sunt în general stabilite în funcţie de numărul locuitorilor dintr-o gospodărie sau de numărul

de pubele descărcate.

În general în zonele rurale nu sunt organizate sisteme de salubritate publice. În anul 2007

societatea SC Compania Romprest SA Tecuci a încheiat contracte de prestări servicii şi în mediul

rural (comunele Matca, Corod, Munteni), deservind un număr de 6.026 persoane (2,26 % din

numărul total de locuitori ai judeţului).

La nivelul anului 2005, populaţia deservită cu servicii de salubritate reprezintă aproximativ

54,7 % din numărul total de locuitori ai judeţului, în mediul urban aria de acoperire fiind de peste

95 %, iar în mediul rural de doar 0,3 %. La nivelul anului 2006, populaţia deservită cu servicii de

salubritate era de aproximativ 99 % în mediul urban şi 0,3 % în mediu rural, reprezentând

aproximativ 56,5 % din numărul total de locuitori.

În ceea ce priveşte sistemele de colectare selectivă existente la nivelul judeţului, în anul

2007 era implementat un astfel de sistem doar în municipiul Tecuci, colectarea selectivă realizându-

se pentru plastic şi hârtie/carton. Până în anul 2007 în judeţul Galaţi nu au fost organizate sisteme

de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie.

Situaţia operatorilor de salubritate din judeţul Galaţi în anul 2006

6. Transportul deşeurilor

Transportul deşeurilor dintr-un loc în altul pe teritoriul României este supus unei proceduri

de reglementare şi control stabilite prin prezentul act normativ.

Procedura de reglementare şi control al transportului de deşeuri se aplică deşeurilor

periculoase şi deşeurilor nepericuloase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.

856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,

inclusiv deşeurile periculoase.

Transportul deşeurilor poate fi local, judeţean sau interjudeţean.

Instalaţia la care se transportă deşeurile pentru valorificare sau eliminare trebuie să deţină

autorizaţie de mediu conform legislaţiei în vigoare.

Deşeurile nepericuloase destinate depozitării se transportă de la expeditor la destinatar şi se

controlează, pe baza formularului de expediţie/de transport prezentat în anexa nr. 2, în care se

precizează clar că deşeurile sunt nepericuloase, sau pe baza Formularului de înregistrare a

transportului de deşeuri prevăzut în anexa nr. 4 la Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor

- construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri, aprobat prin Ordinul

ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 1.147/2002 publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 150 şi 150 bis din 7 martie 2003, care este prezentat în anexa nr. 3.

În judetul Galaţi nu există staţii de transfer.

7. Valorificarea şi tratarea deşeurilor

În judeţul Galaţi nu este permisă depozitarea deşeurilor menajere şi de alte tipuri în locuri

nepermise , neautorizate. Nu este permisă înfiinţarea altor depozite de deşeuri ( sol, subsol, în albia

apelor, în păduri, în parcuri, pe marginea drumurilor terestre sau a căilor ferate) pentru depozitarea

deşeurilor de orice fel generate sau deţinute de diverse persoane fizice sau juridice.

Scopul unei instalaţii de sortare este separarea din deşeurile municipale a fracţiilor

valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, metalele şi

lemnul.

În prezent în judeţul Galaţi nu există instalaţii de sortare în funcţiune.

Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă la scară largă,

cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute.

Agentii economici tip REMAT existenţi în judeţ achiziţionează, de la persoane fizice şi

juridice autorizate, deşeuri reciclabile (ex. hârtie şi carton, metale, mase plastice) pe care le tratează

în vederea reciclării şi apoi le trimit la unităţile valorificatoare, după o prelucrare prealabilă (sortare,

dezmembrare, mărunţire, presare, balotare).

Valorificarea finală se realizează în unităţi industriale unde sunt produse materiale noi,

precum hârtie/carton, sticlă, metale. În Regiunea 2 Sud-Est există următoarele mari unităţi

industriale:

• Combinatul siderurgic Mittal Steel Galaţi;

• Fabrica de Hârtie/Carton din Brăila.

Compostarea deşeurilor

În instalatiile de compostare pot fi prelucrate deşeurile biodegradabile municipale colectate

selectiv, precum şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti. În urma procesului de

compostare rezultă compostul, care poate avea diferite utilizări, funcţie de calitatea acestuia

(agricultura, remedierea terenurilor degradate etc.).

În judetul Galaţi nu există unităţi de compostare a deşeurilor.

Tratarea mecano - biologică

În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale printr-o

combinaţie de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate

mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar deşeurile reziduale sunt inertizate biologic.

În judetul Galaţi nu există staţii de tratare mecano - biologică a deşeurilor.

Tratarea termică

La nivelul judetului Galaţi, precum şi la nivelul Regiunii 2 Sud – Est, nu există instalaţii de

tratare termică a deşeurilor municipale nepericuloase.

La nivelul Regiunii există în judeţul Constanţa un incinerator pentru deşeuri periculoase,

inclusiv rezultate din activitaţi medicale (“Sistem de incinerare ecologică prevăzut cu instalaţie de

răcire şi tratare a gazelor” aparţinând SC ECO FIRE SISTEMS SRL, realizat cu finanţare din

Fondul pentru mediu, amplasat pe platforma SC ROMPETROL RAFINARE SA, capacitate finală

10.000 tone/an (în prima etapă capacitatea va fi de 6.000 tone/an) şi o instalaţie de co-incinerare

(fabrica de ciment Lafarge Medgidia ce face parte din Lafarge Group).

Eliminarea deşeurilor

În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin

depozitare.

Conform Planului de implementare şi HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, la

nivelul judeţului Galaţi există patru depozite neconforme pentru deşeuri nepericuloase (clasa „b”)

aferente localităţilor urbane. Datele la care îşi vor înceta activitatea aceste depozite, conform

Calendarului de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente

(HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor), sunt prezentate în tabel.

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării,

depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE,

într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării.

Suprafaţa ocupată de aceste depozite este de aproximativ 8,15 ha. Aproape toate depozitele

sunt operate de companii aparţinând municipalităţilor, care sunt în general principalii colectori

de deşeuri. Doar o parte din depozite au autorizaţii de funcţionare şi programe de monitorizare a

mediului.

Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deşeurilor depozitată este înregistrată

prin numărarea containerelor care intră în unitate şi prin cantitatea medie de deşeuri din containere.

O parte din depozite nu sunt îngrădite şi niciunul nu este prevăzut cu sisteme de colectare a

levigatului şi a gazului de depozit.

În prezent în judetul Galaţi nu există depozite conforme pentru eliminarea deşeurilor.

În proiectul ISPA 2003/RO/16/P/PE/027 – „Managementul integrat al deşeurilor urbane

solide în Municipiul Galaţi şi în zonele învecinate” sunt prevăzute închiderea depozitului actual

Tirighina/Galaţi şi construirea noului depozit ecologic Tirighina.

În tabelele următoare sunt prezentate date generale privind depozitele neconfome din zona

urbană a judeţului Galaţi, precum şi evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate (atât deşeuri

municipale, cât şi deşeuri industriale nepericuloase şi deşeuri din construcţii şi demolări acceptate la

depozitare).

Depozite de deşeuri – date generale

Evoluţia cantiăţilor de deşeuri depozitate

Conform datelor puse la dispoziţie de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, pe baza

raportărilor primăriilor în mediul rural au fost identificate un număr de 191 spaţii de depozitare

care, în general, sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotarârea Consiliului Local, administrate

de către primării. Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea

deşeurilor, toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16

iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere

conform „Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”.

Spatiile de depozitare a deşeurilor existente în mediul rural inventariate până în prezent

ocupă o suprafaţă totală de aproximativ 160 ha. Suprafaţa totală a depozitelor neamenajate din

mediul rural nu este însă cunoscută cu exactitate, în cursul anului 2008 fiind necesară o

reinventariere a acestora.

Pâna la data elaborării Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor niciun spaţiu de

depozitare din mediul rural nu a fost încă închis şi ecologizat.

8. Reciclarea materialelor din deşeuri

Potrivit Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor: „Promovarea tratării deşeurilor

municipale în vederea asigurării unui management ecologic raţional se va realiza prin:

încurajarea investiţiilor în domeniul tratării deşeurilor municipale, se are în vedere realizarea

compostării aerobice şi anaerobice (cu producţie de biogaz şi compost), reciclarea deşeurilor din

construcţii şi demolări, utilizarea gazului de depozit,

construcţia tuturor capacităţilor necesare pentru tratarea deşeurilor municipale (deşi există

câteva capacităţi de sortare a deşeurilor din deşeurile municipale şi asimilabile colectate la grămadă,

în judeţ mai sunt necesare şi alte instalaţii).

Termenul de tratare se defineşte prin totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care

schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al

acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor.

În acest sens se poate arăta că agenţii economici care prestează servicii de alimentaţie

publică de tip ”Mc Donalds”, „Metro” „Sel Gross” – în municipiul Galaţi, deţin prese pentru

micşorarea volumului şi asigurarea unei manipulări uşoare a deşeurilor generate,

În Judeţul Galaţi nu se practică procedeul de compostare deşeuri biologice sau

biodegradabile în scopul producerii de biogaz şi compost şi sistemul de tratare mecano-biologică a

deşeurilor. Este necesar să se interzică incinerarea deşeurilor de orice fel în instalaţii de incinerare

neecologice sau în spaţii deschise. O atenţie mare trebuie acordată modului de gospodărire a

anvelopelor uzate ştiut fiind că incinerarea acestora în spaţii deschise sau în instalaţii neecologice

(pentru prepararea varului, pentru fierberea răchitei, pentru topirea bitumului) produce o poluare a

aerului pe arii foarte întinse.

9. Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea oamenilor şi

fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.

Pentru judeţul Galaţi, se are în vedere realizarea unui incinerator care să incinereze mai mult

de 150 000 tone/an (cantitatea estimată se va produce spre orizontul de timp 2017) deşeuri

municipale incinerabile (după ce sunt sortate deşeurile reciclabile/refolosibile/reutilizabile).

În Judeţul Galaţi nu se practică incinerarea deşeurilor municipale datorită faptului că la

nivelul Uniunii Europene se permite coincinerarea deşeurilor cu valoare energetică. O analiză mai

atentă (mai laborioasă) a cantităţilor de deşeuri municipale generate prin luarea în considerare a

cantităţilor ce pleacă în alte judeţe (deşeuri energetice), prin luarea în considerare a cantităţilor de

deşeuri depozitate în „depozite uitate de timp” şi având în vedere tendinţa pe plan european de a

rezolva multe probleme de mediu la nivel de regiune de mediu credem că realizarea unui

incinerator generator de enegie termică şi electrică ar fi posibilă. Bineînţeles trebuie făcut un studiu

de fezabilitate şi trebuiesc găsite fonduri de investiţie şi investitori.

Datorită obligaţiilor de mediu rezultate din negocierea Capitolului 22 Mediu cu U.E pentru

Judeţul Galaţi s-a stabilit un program de obţinere a Avizului de Mediu la încetarea activităţii de

distrugere termica a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform tabelului.

Tabel

Amplasament Ani de închidere/

Obligativitatea solicitării şi obţinerii Avizului de Mediu la sistarea activităţii de distrugere termică a deşeurilor medicale periculoase

jud. Galaţi 2005 2006 2007 2008 2009

1. Sp. Judeţean Sf. Apostol Andrei

În anul 2008 a obţinut Aviz de mediu pentru sistarea activităţii de distrugere termică a deşeurilor medicale, nr. 68/16.11.2008

Crematoriul a fost dezafectat

2*. Sp. de boli infecţioase Galaţi

a sistat incinerarea

a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.

A fost dezafectat

3*. Sp. Municipal Anton Cincu Tecuci

A sistat incinerarea

a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.

A fost dezafectat

4.* Sp. comunal Iveşti

A sistat incinerarea

a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.

A fost dezafectat

Cele 3 crematorii (2*,3*,4*) cu termen de închidere 2005 au obţinut Aviz de Mediu pentru

sistarea activităţii de incinerare şi stabilirea obligaţiilor de mediu, în anul 2006.

10. Impactul activităţii de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Depozitele de deşeuri industriale au un impact deosebit asupra factorilor de mediu prin

potenţialul constituenţilor (constituenţi care pot reacţiona foarte haotic şi necontrolat sub acţiunea

factorilor externi) din haldele depozitate. Se pot identifica compuşi ce au impact deosebit asupra

apei, solului, aerului, florei, faunei cit şi asupra oamenilor cum ar fi oxizi de cadmiu, oxid de zinc,

oxid de beriliu, fluoruri de sodiu, potasiu. Se găsesc azotaţi, sulfaţi, oxizi de plumb care ajung şi în

apa freatică şi produc boli dintre cele mai periculoase. Pe factorul aer, antrenarea particulelor în

suspensie de către curenţii de aer favorizează pătrunderea în organism a unor particule din

compoziţia tipului de deşeuri existent ceea ce generează boli ale cailor respiratorii. Unii compuşi

existenţi în depozitele de deşeuri industriale au proprietăţi cancerigene, mutagene şi periculoase

pentru reproducere. La analiza trebuie pornit de la faptul că apariţia cancerului sau altor boli cu

dezvoltare înceată necesită mulţi ani şi foarte multe investigaţii pentru stabilirea cauzelor. Asupra

animalelor depozitele de deşeuri industriale au impact atât asupra aspectului exterior al acestora cât

şi asupra dezvoltării şi stării de sănătate.

Depozitele de deşeuri nepericuloase, neamenajate, neconforme cu normele europene, atât în

mediul urban cât şi în mediul rural, au un impact extrem de nefavorabil asupra stării de confort al

populaţiei , asupra stării de sănătate. Impactul depozitelor de deşeuri neconforme este, de asemenea,

extrem de nefavorabil asupra factorilor de mediu: apă, aer, sol subsol, faună, floră. Asupra apei

depozitele de deşeuri au impact asupra peştilor ( provoacă lipsa de oxigen, moartea prin asfixiere în

cazul înghiţirii), dar sunt responsabile de producerea unor inundaţii catastrofale atunci când

obturează albiile râurilor sau construcţiile hidrotehnice. Asupra aerului: mirosurile dezagreabile

formate în zonele de depozitare necontrolata a deşeurilor produc disconfort spatiilor de locuit şi sunt

un indiciu ca poluanţii pe factorul aer au concentraţii depăşite. Asupra solului conduc la sărăcirea

proprietarilor nutritive ale acestuia, la împiedicarea dezvoltării plantelor, la apariţia vectorilor

purtători de boli, şi viruşi.

Asupra faunei şi florei impactul consta în încetinirea creşterii plantelor şi florilor, în

diminuarea surselor de hrană al faunei, cât şi la apariţia unor focare de infecţii cu transmitere la om.

Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Problematica existentei planurilor de gestionare a deşeurilor:

- în anul 2007 a fost aprobat şi a intrat în vigoare Planul Regional de Gestionare a

Deşeurilor, Reg. 2 Sud-Est;

- în anul 2009 a fost aprobat de Consiliul Judeţean Galaţi, Planul Judeţean de Gestionare a

Deşeurilor pentru Judeţul Galaţi.

Închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate din Judeţul

Galaţi:

- la data de 30 septembrie 2009, APM Galaţi prin ANPM şi ACPM, a raportat ca s-au închis

şi ecologizat toate cele 28 amplasamente pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase, neconforme şi

neautorizate (listate în PRGD , Reg. 2 Sud-Est. Închiderea s-a făcut cu respectarea prevederilor

Ordinului de ministru 1274/2005 (modificat şi completat).

Gestiunea deşeurilor menajere şi asimilabile din comerţ, industrie,instituţii, inclusiv fracţiuni

colectate separate.

Deşeurile menajere şi asimilabile sunt raportate la populaţia Judeţului.

Cantităţi de deşeuri (DMS- deşeuri municipale solide) generate: 76800 tone.

Pătrunderea operatorilor de salubrizare în Judeţul Galaţi

- toate consiliile locale din Judeţul Galaţi au asigurat serviciul de salubritate astfel:

- 33 consilii locale au concesionat serviciul de salubritate unor operatori licenţiaţi şi

autorizaţi ,

- 7 consilii locale deţin propriul serviciu de salubrizare.

Sortarea deşeurilor reciclabile, refolosibile/reutilizabile din deşeurile menajere şi

asimilabile colectate la grămadă :

● la staţia de sortare deşeuri , aferenta depozitului Tecuci, s-au sortat în anul 2009, 133,56

tone deşeuri cu valoare economică,

● la staţia de sortare deşeuri , aferenta depozitului conform Galaţi , s-au sortat, 370,4 tone

deşeuri cu valoare economică.

În judeţ, la agentul economic SC ROMPREST SRL, exista o staţie de sortare deşeuri

(sortarea se face manual) din deşeurile colectate de la stradă.

Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice(DEEE)

La aceste tip de deşeu, România este obligata sa realizeze 4 kg DEEE/locuitor/an, începând

cu danul 2009 (potrivit HG 448/2005, modificata şi completata).

În judeţ exista 16 operatori economici ce au în activitate gestionarea DEEE, astfel:

- 2 agenţi economici care realizează colectare şi tratare DEEE,

- 14 agenţi economici care realizează colectare şi valorificare DEEE,

La nivel naţional exista BAZA DE DATE, în care fiecare Autoritate judeţeană de mediu

introduce datele referitoare la gestionarea DEEE.

Precizări

- în anul 2007, în Judeţul Galaţi s-au colectat 681 tone DEEE, cea mai mare cantitate din

ţară (dar a fost un exerciţiu),

- în anul 2008 s-au colectat 1836 tone, ceea ce reprezintă 6,26 tone/locuitor.

- în anul 2009 s-au colectat 5320 tone DEEE, ceea ce reprezintă 18,6 kg/locuitor (datele sunt

informative deoarece nu s-a finalizat colectarea datelor din teritoriu (se respectă prevederile Ord.

1223/2005)).

APM Galaţi, în perioada 06.07.2009-18.07.2009 a procedat la verificarea în teren a tuturor

amplasamentelor de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate . S-au purtat discuţii cu

Primarii localităţi lor pentru capacitarea acestora în vederea închiderii şi ecologizării tuturor

amplasamentelor neautorizate. S-au precizat primarilor, în calitatea lor de Şefi ai serviciilor de

administraţie publică la nivel local, necesitatea marcării cadastrale, pe harta administrativă a

localităţii, a amplasamentelor neautorizate ce au servit pentru depozitarea deşeurilor până la data de

16.07.2009.

APM Galaţi, în perioada 06.06.2009-28.06.2009, a transmis în teritoriu, la toate consiliile

locale deţinătoare de depozite de deşeuri neconforme şi neautorizate, adrese pentru capacitarea

acestora în vederea concesionării serviciilor de salubrizare sau creării propriului serviciu de

salubrizare.

APM Galaţi realizează o monitorizare lunară a circuitului unor deşeuri periculoase (baterii

şi acumulatori auto, uleiuri minerale uzate, cât şi a altor tipuri de deşeuri: hârtie şi cartoane, mase

plastice, în special PET-uri, lemn).

La nivel naţional exista o BAZĂ DE DATE privind statistica deşeurilor în care se introduc

date, colectate statistic, de la diverşi agenţi economici din judeţ.

La nivel naţional există o BAZĂ DE DATE privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de

ambalaje, în care se introduc date raportate de agenţii economici care gestionează ambalaje şi

deşeuri de ambalaje - cu respectarea prevederilor Ord. 927/2005.

Problematica substanţelor şi preparatelor chimice periculoase inclusiv gestiunea deşeurilor

APM Galaţiacţionează sub directa îndrumare a ANPM .

Sunt respectate Regulamentele , Directivele şi Deciziile Comisiei Europene, astfel:

- în baza Regulamentului 1005/2009 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de substanţe,

modul e gestionare, inclusiv cantităţi de deşeuri pe tipuri de substanţa care depreciază statul de

ozon, inclusiv halonii

- în baza Regulamentului 842/2006 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de substanţe,

modul e gestionare, inclusiv cantităţi de deşeuri pe tipuri de substanţă care au proprietăţi

refrigerante dar datorita conţinutului de fluor din structură sunt considerate gaze cu efect de seră.

Cei mai mari consumatori din asemenea substanţe sunt SC Den Braven Romania SRL şi

agenţii economici care asigură mentenanţa instalaţiilor de condiţionare aer din încăperi şi spatii de

producţie. Agenţii economici care asigura mentenanţa instalaţiilor de condiţionare aer din încăperi

şi spatii de producţie nu sunt autorizaţi din punct de vedere mediu.

- în baza Regulamentului 689/2009 se fac inventarieri de substanţe şi preparate chimice

periculoase, restricţionate şi sever restricţionate (în special pesticide). Baza de date este la ANPM.

- în baza Directivei 1987/217/CE privind azbestul transpusă prin HG 124/2003 sunt

inventariaţi deţinătorii de produse cu conţinut de azbest, producători şi importatori. Baza de date

este la ANPM.

- în baza Directivei 1987/101/CE transpusa prin HG 235/2007 privind uleiurile uzate se fac

inventarieri de generatori, colectori şi procesatori de uleiuri uzate . Baza de date este la ANPM..

- în baza Regulamentului 1907/2006 se fac inventarieri privind importatorii, producătorii

utilizatorii , inclusiv a deşeurilor, de substanţe şi preparate chimice acordându-se atenţie acelor

substanţe şi preparate care sunt periculoase pentru factorii de mediu şi pentru sănătatea oamenilor,

este vorba de benzene, toluene, ehylmethyl cetone, cromaţi şi bicromaţi, substanţe cu efect asupra

reproducerii sau cele care produc mutaţii genetice, substanţe şi preparate foarte periculoase pentru

mediul acvatic . Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi nu se opune desfăşurării de activităţi, dar

solicită totdeauna documente şi înscrisuri care atestă că activităţile se desfăşoară în condiţii

prietenoase mediului şi cu respectarea prevederilor legale privind protecţia factorilor de mediu.

Prognoza generării deseurilor munincipale

O analiză atentă a gestionării deşeurilor municipale ne arată că acestea au tendinţa de

creştere ca urmare a creşterii gradului de urbanizare. Se va ajunge încurând la cantităţi de

aproximativ 70 000 – 80 000 tone deşeuri municipale, dacă se va lua în considerare că o cantitate

importantă pleacă în alte judeţe pentru a satisface diverse nevoi economice. În cantitatea de deşeuri

municipale va creşte cantitatea de deşeuri biodegradabile, ca urmare a faptului că va creşte

procentul de urbanizare, iar în agricultură se va pune un accent mai mare pe legumicultură şi culturi

agricole. Este necesară reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile până în anul 2010 cu 75 %

faţă de cantitatea generată în anul 1995. Sarcina de reducere a cantităţii de deşeuri depozitate

definitiv prin colectarea deşeurilor biodegradabile, în anul 2010 este de (3650 tone). Va creşte de

asemenea cantitatea de deşeuri energetice, ca urmare a faptului vor apărea mai multe anvelope şi

mai multe deşeuri de mase plastice. Până la sfârşitul anului 2010 sarcina este de a furniza deşeuri

energetice (utilizate pentru coincinerare în fabricile de ciment) cu circa 7 % mai mult fata de anul

2008-2009. Ca urmare a activităţilor preponderent agricole ce se desfăşoară în Judeţul Galaţi

estimăm că va creşte cantitatea de deşeuri biodegradabile (vegetaţie din întreţinerea zonelor verzi,

resturi de la cantine, restaurante, pensiuni, hoteluri, resturi din legumicultură). În curând va apărea

şi legislaţia care să reglementeze gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări. Cantităţile

rezultate vor trebuie să fie gestionate în condiţii de siguranţă pentru mediu şi pentru sănătatea

populaţiei . În judeţ se impune găsirea unor amplasamente care să se constituie în adevărate staţii de

reciclare şi recuperare deşeuri cu valoare economică din deşeurile de construcţii şi demolări.

Trebuie orientate fonduri (atât de la Fondul de mediu, cat şi din fondurile europene post-

aderare) promovate acţiunile de conlucrare intre sectorul privat şi sectorul public pentru realizarea

de instalaţii care să asigure sortarea deşeurilor colectate la grămadă, cât şi pregătirea pentru

reutilizare a unor categorii de deşeuri ce fac parte din fluxuri speciale de deşeuri.

Concluzii

La nivel european există o Strategie privind Gestionarea Deşeurilor, domeniu reglementat

de acquis prin Directiva 12CE din 2006, deja transpusă în legislaţia romanească. Sistemele de

colectare selectivă diferă de la stat la stat în Uniunea Europeana. De exemplu, în Belgia, agenţii

economici plătesc toate costurile reale de colectare selectivă, sortare, precum şi reciclare.

Municipalităţile asigură însă colectarea, selectarea şi sortarea, şi coopereaza la informarea şi

educarea cetăţenilor. Agenţii economici au chiar o cotă de colectare pe care trebuie să o realizeze pe

an. Cum numai 5% din operatorii economici îşi ating individual aceasta tintă, se formeaza

organisme acreditate, care trebuie să fie autorizaţi de Comisia interregională pentru ambalaje.

Colectarea, reciclarea şi tratarea deşeurilor reprezintă o prioritate şi se regaseste şi în

angajamentele asumate de Romania fată de Uniunea Europeana. Legea 27 din 2007 este actul

normativ care obliga romanii sa sorteze deşeurile. Deocamdata, nu a fost pus la punct sistemul de

colectare selectivă pe întreg teritoriul ţării.

Ultimele statistici oficiale, arata ca în Romania au fost generate circa 363.315.000 de tone

de deseuri, din care 99,4% reprezinta deseuri nepericuloase şi 0,6% deseuri periculoase. Cele mai

mari cantitati provin din industria extractiva - 94,9%, urmata de industria prelucratoare. Cel mai

mare impact asupra populatiei îl au deseurile municipale care reprezentă 380 de kilograme pe cap

de locuitor

Fiecare roman generează cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămînă . Anual, România

trebuie să gestioneze eficient, în medie, 36,7 milioane de tone de deşeuri, adică aproximativ

100.000 de tone de deşeuri pe zi. Din totalul deşeurilor municipale, aproximativ 40% reprezintă

materiale reciclabile, din care cca.20% pot fi recuperate, nefiind contaminate.

În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total

generate sunt valorificate la ora actuala în Romania. În primul rînd, generam, fiecare dintre noi,

acasă, cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămînă.

Doar 10% din deşeurile generate de judeţul Galaţi anual sunt valorificate.

Deşeurile valorificate sunt hârtia, cartonul, PET- urile, sticla şi DEE.

Hârtia valorificată reprezintă 0,17% din cantitatea totală de deşeuri colectate.

PET-urile valorificat reprezintă 0,06% din cantitatea totală de deşeuri colectate.

Sticla valorificată reprezintă 0,13% din cantitatea totală de deşeuri colectate.

DEE-urile valorificate reprezintă 0,28 % din cantitatea totală de deşeuri colectate

În Romania, instituţiile din industria sticlei, hartiei şi cartonului şi maselor plastice au

început sa preia aceste deşeuri de la centrele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificării.

Cantitatea acestui tip de deşeuri generată în Romania este relativ scazută, dar se prognozează o

crestere, determinată de dezvoltarea economică a ţării. Nu există încă un sistem adecvat de

valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări, ci doar o reutilizare interna în gospodăria

proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarată.

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deşeurilor necesita adoptarea

unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor în mediu. Respectarea acestor

masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta

deşeurilor.

Bibliografie

1. Camelia Căpăţână, Claudia Simonescu, Depozitarea, tratarea şi reciclarea deşeurilor şi

materialelor recuperabile, Editura Matrixrom, 2006.

2. O. V. Bold, Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Mărăcineanu, Managementul deşeurilor

solide urbane şi industriale, Editura Matrixrom, 2003.

3. N. Antonescu, R. Polizu, V. Cândea-Muntean, M. Popescu Valorificarea energetică a

deseurilor: Procese şi instalaţii de ardere, Editura Tehnică, 1988.

4. Căpăţână, Camelia; Racoceanu, Cristinel, Deşeuri, Bucureşti: Editura Matrix Rom, 2003.

5. Bold, Octavian Valeriu; Mărăcineanu, Agafiel, Managementul deşeurilor solide, Bucureşti:

Editura Matrix Rom, 2005.

6. Păunescu, Ioan; Atudorel, Alexei, Gestionarea deşeurilor urbane, Bucureşti: Editura Matrix

Rom, 2002.

7. Wehry, Andrei; Orlescu, Mircea, Reciclarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor, Editura

Orizonturi Universitare, 2002.

8. Feher, G., Evacuarea si valorificarea reziduurilor menajere, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982;

9. Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor judeţului Galaţi (2008)

10. Agentia pentru Protectia Mediului Galaţi