415

George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 2: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Practic!Instructiv!Educativ!

Prezintă soluţii practice şi răspunde la celemai diferite probleme pe care le întîmpinâmzilnic în preocupările noastre pentru îmbu-nătăţirea si înfrumuseţarea vieţii.

Page 3: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Redactor : lulia CheşuTehnoredactor : Sieliana PorizianuCoperta : Verdeş Dumitru

EDITURA CERESBucureşti1990

Page 4: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Dr. Georee M-Gheorghe

VOI. i

stinâfate* femeii

Page 5: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ISBN 973-40-0115-9ISBN 973-40-0114-0

Page 6: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

CUVÎNT ÎNAINTE

Am acceptat cu interes dar şi cu satisfacţie»â prefaţez această lucrare, din mai multemotive. Mai intii, abordarea tematicii detânătate a femeii şi copilului — aceste ca-tegorii icprezentînd un important procen-taj din populaţia ţării - este deosebit denecesară în contextul actului de educaţietanltarâ.In al doilea rind, odată cu însuşirea de că-tre cititori a unor noţiuni de igienă şi să-nâlate, de cunoaştere şi prevenire a unorcauio ţi factori dăunători sănătăţii, secontribuie şi pe această cale la întărireaitârii de sănătate a tuturor.In al treilea rînd, educaţia sanitară cu aju-torul cuvîntului scris, diversificat — articol,notă, informaţie, satiră şi umor, dialog etc.— socotesc că reprezintă modalitatea ceamoi eficientă, cu priza la cititor, mai ales,în forma mai des folosită, cum este inter-viul.In al patrulea rînd, prefaţarea volumului,,Dialog despre sănătatea femeii şi a copi-lului" are pentru mine şi un caracter sen-timental, autorul acestei noi şi necesare iu-

Page 7: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

crâri despre sanogeneza femeii şi copilu-lui fiind dr. George M. Cheorghe, fostulmeu student, un recunoscut, pasionat şioriginal, dacă vreţi, educator de sănătate,medic, publicist şi scriitor, a cărui experi-enţă în acest domeniu, de aproape 30 deani, i-a adus consacrarea,în al cincilea rînd, consider că editarea decătre reputata editură Ceres, prin colecţiaCaleidoscop, a unor valoroase cărţi deştiinţă popularizată pentru marele public, —dar mai ales a celor cu tematică de sănă-tate, sub semnătura unor valoroase con-deie — susţine şi pe această cale infor-marea medicală şi educaţia sanitară.Continuarea serialului de interviuri cu per-sonalităţi ale vieţii medicale din ţara noas-tră, de către autorul prezentei lucrări, re-prezintă într-un fel o premieră editorială,dar şi o modalitate de a cunoaşte medicinaromânească. Mai ales că de fiecare dată,temele abordate au fos t d in t re ce lemai actuale precum : prevenirea şi comba-terea bolilor cardio-vasculare, ale aparatu-lui respirator, digestiv, bolilor de sînge,cancerului bronho-pulmonar, accidentelorcerebrale ischemice, glomerulo-nefriteloretc.Actualul volum de interviuri cu tematicăprivind sănătatea femeii şi copilului, repre-zintă în fapt, volumele 6 şi 7 de interviuriale autorului - în ordinea lor cronologicăfiind Dialog despre sănătate (1981, 2 vo-lume), Dialog despre natură şi sănătate(1985, un volum), Totul despre sănătate(1938, 2 volume) — şi în ansamblu al 12-leavolum al său de publicistică educativ-sa-nitarâ.Abordată sub formă de dialoguri, de dis-

Page 8: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

niţii Intre publicistul versat şi educatorulm oxptrlenţ^ pedagogică îndelungată îni omploxa patologie a femeii şi copilului,lucrarea este scrisă într-un ritm alert, tre-interes de la început şi pînă la sfîrşit,la dispoziţia cititorilor o cantitateloUctata de informaţii medicale de ultimăniii, unolo mai interesante decît altele,l IM ml este firesc dat fiind că în paginiletor interviuri întîlnim o serie de cunos-•iasciili de la centrele medicale univer-• • din ţara, cum sînt : proî. dr. Alexcm-• iiu Dimitrescu, prof. dr, Louis Ţurcanu,|iuif. dr. Ghoorghe Dancău, prof. dr. Vale-ilu Popescu, prof. dr. Corneliu Dudea, prof.ilr. Dumitru Dumitraşcu, prof. dr. Franciscl «idor, prof. dr. Al. Vama, prof. dr. Petrul ' prof. dr. Şcrban Creţu, prof. dr. loanl i uf, prof. dr. Nicolae Trifan, prof.i ituinoll Manoloscu, conf. dr. Berdji mi, conf. dr. Măria Cernea, conf..Ii, Iun Miinteaiui, conf. dr. Dumitru Dona,i an), di, ţurcuş Aloxc, ca şi mulţi alţii, ala-iuri de, la fel de valoroşii educator! de»tintitate : dr. Mioara Mincu, dr. docentMarinescu Dinizvor, dr. docent Ion Gher-man, dr. biolog Mircea Alexan, dr. docentNicanor Coban etc.Este, de asemenea, firesc ca tematicaabordată în cele două volume sa tratezeteme de o mare complexitate, de la para-metrii dezvoltării psihomotorii, maternitate,profilaxie pediatrică, acneea, juvenilă, le-tonie şi pînă la hemofilia, hiperten-siunea arterială, diabet şi bolile de ri-nichi la copil, colopatii funcţionale, fibro-

Page 9: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

matoză uterină, infecţii ginecologice la fe-meie, actualităţi în patologia infecţioasâ,şi multe altele.lată pentru ce sînt convins că, şi de aceastădată, marele public va primi cu interes lu-crarea de faţă, pe care o recomand cutoată căldura, în sprijinul sănătăţii, fami-liei fiecăruia, ca pe un bun şi sincer prie-ten şi medic de casă.

Prof. dr. docent CONSTANTIN ANASTASATUmembru al Academiei

Române

Page 10: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Dr. în ştiinţe biologiceMIRCEA ALEXAN

»•• născut în anul 1940 în Bucureşti. S'ai-lllln universitare le-a tăcut Ia Facultateai» Hlologie a Universităţii din Bucureşti.MIM 19/3 se dedică activităţii de cercetare•65535 » i»l<iotolor medicinale, în cadrul sistemeii'l Al AR. A publicat lucrări despre plante»i*ilii inale, singur sau în colaborare.A participat cu comunicări ia numeroase•65535 Diiureso ştiinţifice, simpozioane, sesiuni de> tiimiiiicâri. Titular a 3 brevete de inven-HB, (in colaborare) dintre care medicamen-tul Giardinocid a fost premiat la SalonuliB|iiiblican de invenţii Satu Mare, 1985.

FITOTERAPIE SPECIFICĂMAMEI Şl COPILULUI

• întreaga dumneavoastră activitate setleifâsoară în aria de preocupări privindplantele medicinale, în acest context sîn-t«|i desigur în măsura sa oferiţi argumentepentru fitoterapie.l le ro pledez pentru fitoterapie ? în primulimd. organismul uman asimilează foarte

Page 11: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

bine structurile naturale existente în plante.Pentru ce înseamnă elementul „natural"pentru organism, consider ilustrativ acestexemplu : la masă, dacă se începe cu unfel de mîncare preparat (deci la care struc-turile naturale au fost distruse prin fier-bere sau prăjire), în sînge se măreşte ime-diat semnificativ numărul de leucocite, deciorganismul s-a mobilizat contra unei even-tuale agresiuni (aşa numita „leucocitozâpost-prandială") : dacă, dimoptrivă, masase începe cu crudităţi (sucuri, salate) nu-mărul leucocitelor nu se măreşte,, deci or-ganismul „îşi recunoaşte" structuri apro-piate. Structurile acestea sînt adesea ex-trem de complexe, multe neputînd fireproduse prin sinteză. In plus, aşa cum oarată numeroase cercetări, complexul desubstanţe active prezente în plante are unefect superior efectului unei substanţe izo-late.e Să înţeîegem că sînteţi un partizan fârâlimite al fitctsropieî ?- Am pentru fitoterapie o „dragoste lu-cidă", adică o consider deosebit de utilă,dar între anumite limite. Sînt anumite afec-ţiuni, îndeosebi cele acute, la care reco-mandarea unor ceaiuri ca tratament debază înseamnă pierderea unei şanse devindecare, care s-ar putea realiza prin chi-mioterapie, printr-un act chirurgical saualtă terapie pe care numai medicul esteîn măsură să o prescrie.După cum la fel de periculos este şi dic-tonul despre ceaiuri sau alte preparatesimple din plante, potrivit căruia „chiardacă nu fac bine, nu fac nici rău", cu altecuvinte că nu au contraindicaţii şi nu sînt

10

Page 12: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

lipsite de toxicitate, de periculozitate.Fals ! Mînuite la întîmplare, plantele me-dicinale pot provoca mult râu (vorbesc chiarde plantele din nomenclatorul PLAFAR). Aşexemplifica cu utilizarea fără discernămînta speciei Amica montana (Arnică), la caresupradozarea duce la tulburări nervoaseputernice, chiar pînă la moarte, cu Che-/idon/um ma/'us (Rostopască), toxică şi eala supradozare şi chiar cu aparent inofen-sivul Pelin (Artemisia absinthium), care -folosit în cure prelungite - duce la tulbu-rări nervoase specifice, aşa-numitul „ab-sintism". Chiar corelaţiile dintre afecţiunicontează mult : tratarea unei dischinezii bi-liare cu plante amare, fără a ţine seama căpacientul suferă şi de o gastrită hiper-acidă, poate duce la agravarea severă aacesteia, mergînd pînă la ulcer cu niţ,e.Veţi înţelege de ce sînt adversarul hotărîtal vînzătoriior de tarabă, care nu numai cuvînd plante (cu preţuri de mare speculă,adesea depăşind de zeci de ori preţul ofi-cial al produselor PLAFAR), dar îşi psrmitşi să dea indicaţii de genul „bune pentruburtă", ,,pentru rinichi", „pentru reumă".Cunosc numeroase cazuri de accidente se-vere, chiar mortale, datorate urmării unorindicaţii de acest gen.

* Aparent, lumea plantelor de leac a foststudiată din vremuri imemoriale şi totulpare bine cunoscut. Şi totuşi auzim mereudespre noutăţi în domeniul fitcterapiei.Care consideraţi că este locul „noului" înacest domeniu ?

— Avem în general tendinţa să împărţimştiinţele în discipline extrem de dinamice (înrîndul cărora clasăm bionica sau electro-

11

Page 13: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

nico, de pildă), în tirnp ce disciplinele des-criptice (ca de ex. botanica, zoologia ş.a.)sînt considerate oarecum osificate, în caremai totul a fost deja spus. Clasarea fitote-rapiei în rîndul celor din urmă este com-plet greşită, noutăţile putîndu-se clasificaîn 3 straturi :Depistarea unor noi proprietăţi medicinalela planetele medicinale recomandate pen-tru alte utilizări. Pentru exemplificare săprezentăm cazul speciei Tanacetum vulgare(vetrice), cunoscută ca vermifugă şi căreias-a reuşit să i se demonstreze proprietateade a anihila protozoarul parazit G/ardia(Lamblia) intest/nal/s, ducînd la elaborareapreparatului Giardinocid. Specia Equi'se-tiim arvense (Coada calului) era cunoscutăpînă în prezent mai mult ca diuretică, însăcercetări moderne conduc spre o altă uti-lizare de bază şi anume, datorită măririirezistenţei ţesutului conjunctiv, în poliar-trite cronice, artroză. Şi exemplele pot con-tinua.în alte cazuri, specii pentru care nu se cu-noşteau proprietăţi medicinale importante,irump — datorită unor cercetări minuţioase— pe prima scenă a fitoterapiei. Să exem-plificăm şi aici : prof. dr. G. Râcz a demon-strat proprietăţile diuretice ale Zămoşiţei(Hibiscus trionum), introdus în formula cea-iului diuretic 3, în timp ce colectivul condusde conf. dr. P. P e t e u a fundamentatproprietăţile speciilor de Xanth/um (Ghim-pe) în afecţiunile de prostată, domeniu încare fitoterapia era mai puţin eficace.Dar iată că există şi ramuri noi sau în dez-voltare ale fitoterapiei : în rîndul acestoramenţionăm fitobalneoterapia şi mai alesaromaterapia (folosirea uleiurilor volatile,

12

Page 14: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cu o mare valoare bactenc'rda, dar şt cualte proprietăţi importante).

• în larga paletă de recomandări a plan-telor medicinale, ce indicaţii specifice sîntpentru tînăra mamă ?— Pentru femeie, chiar înainte de a devenimamă, plantele medicinale pot fi utile :specia Alchemilla vulgaris (Creţişoară) esteun remediu contra unor cazuri de sterilitate,stînd la baza unui medicament destul derecent, denumit chiar Alchemilla.în perioada lehuziei, pentru stimularea se-creţiei de lapte, sînt utilizate în cure delungă durată plante medicinale cu aşa-nu-mite proprietăţi galactogoge, ceaiurile bîn-du-se călduţe, de regulă dimineaţa şi seara.Cele mai active sînt considerate a fi fruc-tele de umbelifere respectiv cele de Chi-mion, Coriandru sau Fenicul (Fructus Carvi,Cor/andri et Foeniculi). Ceaiurile se fac subformă de infuzie, cu o linguriţă la cană,putîndu-se bea separat sau în combinaţie,îndulcite după gust.Foarte plăcutul ceai de fîori de Soc (Flo-res Sambuci), ca infuzie, cu 1-2 linguriţela cană este şi el foarte util.Pe principiul acţiunii sinergice şi comple-mentare a ceaiurilor combinate, recoman-dăm un ceai din flori de Soc (FloresSambuci), fructe de Fenicul (Fructus Foe-niculi) şi frunze de Roiniţă (Folium Melissae)în părţi egale. Cu amestecul respectiv seface o infuzie cu o lingură la cană, bîn-du-se 2-3 căni pe zi.în schimb, în perioada lehuziei se vor evitaceaiurile de pelin, anghinare sau din planteamare, care imprimă gustul lor laptelui, careva fi respins de copil.

13

Page 15: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

In aşa numita „furie a laptelui" ; penlruoprirea lactaţiei se poate folosi o infuziedin frunze de Nuc (Folium Jugland/s) şi deSalvie (Folium Salviae), precum şi conuride Hamei (Strobuli Lupul/), cu o lingură lacană, bîndu-se 2 căni pe zi, dimineaţa şiseara. In uz extern, se recomandă cata-plasme calde cu dccoct preparat din 2—3linguri de coajă de Salcie sau de Stejar(Cortex Sal/c/s et Querc/), la 200 mi apă.Şi în trichomonazâ, produsa de protozoa-rul parazit Tr/chomonas vaginalis, ca(e semanifestă în general printr-o secreţie mu-copurulentă şi prurit, se pot aplica uneleremedii fitoterapeutice, respectiv spălaturivaginale călduţe, de 2-3 oii pe zi, cu FIo-res Ca/ena'u/ae (Flori de Gălbenele) sauStrobuli Lupul/ (conuri de Hamei), în am-bele cazuri infu/ii conccntiale, cu 2-3 lin-guri la 200 ml apă.

• Consideraţi că se poate vorbi despre ofitoterapie specifica pentru copil ?- Desigur că sînt unele indicaţii fitotera-peutice specifice penlru copii. Aşa, depildă, în cozul durerilor abdominale, atît defrecvente la sugari şi copiii mici, ca formăde manifestare a meleorismului sau balo-nării, rezultate din acumularea gazelor înstomac şi intestine, fenomen legat în spe-cial de dispepsiile de fermentaţie, ss folo-sesc plante cu acţiune antispastică şi car-minativă (care favorizează eliminarea ga-zelor), avînd în general ca principii activeuleiuri volatile, îndulcirea se face cu zahărulfiert în apă. Efecte deosebit de favorabileau fructele (impropriu numite „seminţe") alounor specii de Umbell/ferae, sub formă deinfuzie, din care, în funcţie de vîrsta copi-

14

Page 16: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

lului, se pot da de la 2 la 3 cescuţe (de100 ml) la sugari, pînă la 2-3 căni pe zila copii de 2-5 ani. Din rîndul acestoramenţionez fructele de Fonicul, Coriandru,Chimen, sau Anason (Fructus Foen/culi,Cor/andri, Carvi et An/s/), pentru infuziefolosir,du-se doar 1/2 linguriţă la 100 mlapă, în afata acestora, se mai recomandăşi florile de Muşeţel (f-/orcs Chamorml/ae),infuzie cu 1-2 linguriţe la cană (efectulcrescînd prin asocierea cu fructe de Feni-cul), procum şi frunzele de Roiniţă (fo!/umMe//ssae), infuzie cu o linguriţă la cana,cantitatea dozîndu-se după vîrsia copilului.Un u*il ceai combinat este Ceaiul contracolicilor pentru copii, cu efecte cârmi native,antispastice, de calmare a durerilor şi vo-mei (infuzare cu o linguriţă la cană, 3 lin-guri pînă la 1/2 cană, în funcţie de vîrstacopilului). Tratamentul intern se poate aso-cia cu tratamentul extern, caro constă înaplicarea de cataplasme călduţe po abdo-men cu infuzie de Maghiran (HerbaMa/oranae), 1-2 l inguri ţe la 100 ml.Tot exclusiv pentru copii este preparatulfitobalneologic „Ba'oyplant", pentru comba-terea eritemului fesier şi a altor inflamaţiiaie dermei atît de fragede ale sugarilor.Plantele componente au acţiune astrin-gentă, antibacteriană, antiinflamatoare.Cît despre giardioza parazitară, cu o frec-venţă mai ridicată ia copii, am mai pome-nit de preparatul fitoterapeutic original,„Giardinocid" care are şi alte efecte bene-fice : mărirea apetitului, dispariţia senza-ţiilor de vomă şi a altor simptomo care în-soţesc afecţiunea menţionată.Pe un alt plan, chiar în afecţiuni nespe-cifice vîrstei mici, vom interx'eni cu alte

15

Page 17: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

plante decît la adult, mai uşor de toleratde către organismul copilului. De pildă, încazul constipaţiilor nu se recomandă admi-nistrarea unor produse care au principiiactive din grupa oximetilantrachinonelor,chiar dacă ele sînt foarte eficace (coaja deCruşin - Cortex Frangu/ae, rizomii de Re-vent Rhizome Rfiei), deoarece sînt iritantepentru tubul digestiv al copiilor, în schimbse poate interveni cu laxative uşoare, printrecare florile de Porumbar (F/ores Pruni sp/-nosi) - infuzie cu o linguriţă la cană, carese bea seara înainte de culcare, la nevoieşi a doua peste zi, apoi flori de Soc (F/o-res Sambuci), acestea putînd fi folositechiar la sugari, la copiii mai mari putîndu-sefolosi şi frunzele de Frasin (Folium Fraxini),rădăcina de Cicoare (Rad/x C/chor/i) şichiar mai energica Volbură (Herfoa Convol-vu/i). De asemenea, se pot administra şiseminţele de In (Semen Lini), cu acţiunemecanică datorită mucilagiilor, acţionîndchiar în constipaţii rebele. Florile avortatede Ia Piersici reprezintă un laxativ care areavantajul de a fi foarte plăcut,in cazul diareelor, de asemenea, nu vomadministra la copilul mic coaja de stejar(Cortex Querc/), chiar dacă prin conţinutulde taninuri este deosebit de astringentă, civom interveni la copilul mic cu infuzie dinfrunze de Mentă (Folium Menthae), la ceimaî mari cu fructe de Porumbar (FructusPruni spinos/), frunze de Frag, Zmeur sauMur (Folium Fragariae, Rubi idaei et Rubifruct/cos/') şi ele mai uşor de suportat da-torită gustului plăcut, sau în cazuri maiaccentuate cu Răchitan (Herba Sa//cariae).Chiar şi în modul de administrare aparuneî© recomandări specifice. Desigur, bine

Page 18: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ar fi fost sa putem respecta ceea ce pre-conizau marii medici arabi ai Evului Mediuşi anume ca medicamentele să fie plăcutela gust : siropuri, pistiluri, poţiuni parfu-mate. Dacă nu putem generaliza, măcarpentru copii în unele situaţii putem realizaaceasta, în acest sens, se pot utiliza înmulte cazuri siropurile, lată, de pildă, înanorexie — siropul de Ghinţură (peste olingură de plantă se adaugă 150 ml apăîn clocot şi se lasă la macerat 6 ore, dupăcare se strecoară, se adaugă 1/4 kg zahărşi se fierbe pînă capătă consistenţă siro-poasă ; se iau 3-4 linguriţe pe zi) siropuride Muguri de Pin sau de frunze de Pătla-gină, preparate în mod similar.

• Ce plante medicinale considerat! că armai trebui să mai cuprindă „farmacia cas-nică a unei familii cu copii ?"

— în afara celor menţionate anterior, aş re-comanda un ulei de Sunătoare, un foartebun cicarizant, util în arsuri sau pentrumicile răniri inerente zburdălniciei, în acestscop 20 g plante mărunţite, macerate 24ore cu o lingură de alcool, se fierb la baiade apă, timp de 3 ore, la flacără mică, în200 ml ulei alimentar, mestecîndu-se dintimp în timp, după răcire se strecoară şi seţine în sticle închise. Tot aşa de util esteşi un oţet aromat, cu petale de trandafirsau Cimbru, pentru frecţionâri, în răceli,gripe.Pentru afecţiuni respiratorii se recomandăpentru prima fază, cea iritativâ, plante emo-liente, cu mucilagii, ca de ex. flori şi fructede Potbal (F/ores et Folium Farfarae), florisau frunze de Nalbă (F/ores Ma/vae arbo-

17

Page 19: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

reae, Folium A/tfiaeae ş.a.), frunze de Păt-lagină (Folium P/antagm/sj, dar mai alespetale de Mac roşu (Flores Rhoeados). Ina doua fază, cea de cocţiune, vor fi utileflorile de Ciuboţica cucului (F/ores Pri-mu/ae), care vor ajuta ia expectoraţie.Prin sudoraţia produsă, florile de Soc (r/o-res Sambuc/j sînt utile în toate afecţiunilefebrile, ducînd la scăderea temperaturii.Alte plante le vom păstra în „farmacia cas-nică" în funcţie de unele probleme de să-nătate specifice copiilor. In rahitism, depildă, frunzele de Nuc (Folium Juglandis)vor fi utile atît în uz intern (infuzie con-centrată cu 4 linguri la cană, 3-4 linguripe zi), cît şi în uz extern (băi tonice cu in-fuzie foarte concentrată cu 200 g la litru,care se adaugă prin strecurare la apa debaie). Ca vermifuge generale vor fi utileCimbrul de cultură sau Cimbrişorul de cîmp(Herba Thymi vulgaris et Herba Serpylli),fructele de Coriandru (Frucfus Cor/andn),cu acţiune specifică contra oxiurilor fiindPelinul (Herba Absinthi) exlusiv în uz ex-tern, iar contra ascarizilor rădăcina deIarbă Mare (Rad/x Inulae).în rest, produse comune cu cei mari.

• Medicina modernă include şl o medi-cină a omului sănătos, o medicină a preve-nirii. Ce ne propune din acest punct devedere „farmacia verde" ?

— Prin bogăţia deosebită în vitamine, cudeosebire în vitamina C, unele plante me-dicinale sînt vitaminizante deosebite, utilemai ales în perioada de iarnă, atît pentrucopil cît şi pentru adult, cînd alimentaţiaeste mai săracă din acest punct de vedere.

18

Page 20: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Măceşele (Fructus Cynosbati) sînt deţină-toarele unor „recorduri" în lumea vegetală,greu de închipuit, ele depăşind sub rapor-tul conţinutului în vitamina C de 2-8 orilâmîile, considerate un adevărat etalon dinacest punct de vedere. Ele mai conţin, deasemenea, în cantitate mare vitamina A,săruri minerale. O infuzie sau decocţiescurtă (de numai 5 minute) cu 1-2 lingu-riţe la cană poate deveni băutura de bazăla micul dejun. Proprietăţi asemănătoareau şi fructele de Cătină (Fructus Hippo-phae, care pot fi utilizate fie singure, fieîmpreună cu măceşele. Măceşele se maipot administra şi sub formă de sirop, iarvara ca băutură răcoritoare (100 g mace-rate 12 ore cu 1 litru apă, cu adaus de100 g zahăr - se strecoară şi se păstreazăla rece).

• în încheiere, ce consideraţi sa ne împăr-tăşiţi din dragostea dvs. pentru plantelemedicinale ?

— Nu ştiu dacă am fost destul de eloc-vent în a arăta ce minunat dar al naturiiîl reprezintă plantele medicinale. Alăturide imboldul pentru toţi, în egală măsură,copii sau adulţi, de a l'e cunoaşte mai bine,de a şti să le deosebim, să le recoltăm şisă le păstrăm corect, este acela de a pro-teja această bogăţie naturală, fiind vala-bile şi aici cuvintele gînditorului francezJ. Joubert, scrise cu mai bine de unsecol în urmă :„Am primit lumea ca o moştenire pe carenu-i îngăduit nimănui să o deterioreze, cifiecare generaţie este obligată să o lasemai bună posterităţii".

19

Page 21: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Dr. VIRGIUU ANCÂR

S-a născut în Piteşti în anul 1944. A absol-vit Facultatea de Medicină Generala dinBucureşti în anul 1968. Din anul 1982 esteşeful clinicii obstetrică-ginecologie de laSpitalul clinic „23 August". Membru alU.S.S.M. din România secţia obstetnca-ginecoSogie, al Uniunii Medicale Bal-canice şi al Societăţii Europene de Neuro-chimie. . ...A elaborat numeroase lucrări ştiinţifice, sin-gur sau în colaborare şi comunicate susţi-nute şi publicate în ţară şi peste hotare.

PROBLEME ACTUALE DEGINECOLOGIE INFANTILĂ

• Care este domeniul de activitate al gine-cologiei infantile ?- Ginecologia infantilă este o ramură aobstetricii şi ginecologiei care se ocupade elementele de fiziologie şi patologie alefetiţei de la naştere pînă la pubertate.Problemele care se pun în faţa specialişti-

20

Page 22: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

lor ce se ocupă de această patologie nusînt întotdeauna simplu de rezolvat, dinmai multe puncte de vedere : în primulrind, datorită faptului că examenul clinicîn aceste cazuri ne dă date foarte sumare,practic datele necesare fiind relatate depărinţi ; în al doilea rînd, examenele para-clinice, mai ales dozările hormonale, sîntgreu de efectuat şi de interpretat la aceas-tă vîrstă : în al treilea rînd, ginecologiainfantila necesită un instrumentar special.Examinarea poate avea o influenţă nega-tivă asupra psihicului fetiţei, mai ales lacele aflate la perioada prepubertală saula pubertate. Toate aceste elemente enu-merate mai sus fac de cele mai multe oriprima consultaţie de ginecologie infantilasă nu îşi atingă scopul în întregime, eatrebuind a fi completată prin consulturi şiexaminări repetate.

* Ce ne puteţi reiata despre starea siste-mului genital în momentul naşterii ?

- în momentul naşterii, sistemul genitalla fetiţe este relativ mai voluminos, fapt carese datoreşte impregnaţiei hormonale dintimpul gestaţie!. Dintre organele genitalecel mai dezvoltat este uterul, care prezintăglande foarte slab reprezentate şi rudimen-tar dezvoltate. Epiteliul vaginal de acope-rire este de asemenea conturat cu celule cuo structură apropiată de cea normală.Ph-ul vaginal în momentul naşterii este înjur de 5, fapt ce permite apărarea acesteicavităţi faţă de germenii saprofiţi habitauli,De fapt, în primele zile după naştere, con-ţinutul vaginal este deja populat cu bac-terii şi bogat în leucocite. în ceea ce pri-

21

Page 23: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

veste starea ovarului, el conţine cîţiva fa-liculi chistici. Datorită impregnaţiei hormo-nale din sarcină, la 8-10 zile de la naştere,atît la fetiţe cit şi la băieţi, apare criza gs-nitală care reuneşte un ansamblu de sirrip-tome, care la fetiţe se caracterizează printumeîierea sîniior şi prin apariţia uneiscurgeri vaginale mucoase sau chiar sang-vinoîente. Această criză genitală nu nece-sită tratament în marea majoritate a cazu-rilor. Ea se remite spontan în cîteva zilenecesitînd o supraveghere atentă, pentrua evita suprainfecţia, mai ales la nivelulsîniior care sînt tumefiaţi şi se pot infectauşor. Reţinem că infectarea sîniior în cazulcrizei genitale cu producere de abcese,poate duce ulterior la atrofia glandei ma-mare. După această criză genitală pînă lapubertate sistemul genital al fetiţei rămîneîn latenţă, cu toate că există o secreţie deestrogeni în cantitate foarte mică, secreţiacare dă caracterele primitive feminine.Ca particularităţi ale aparatului genitalfeminin în această perioadă, putem arătacă din punct de vedere anatomic, labiilemari realizează o foarte bună protecţie îm-potriva invadării vaginului de către floramicrobiană saprofită de pe tegumente şidin regiunea perineală. De asemenea, dinpunct de vedere al organelor genitale in-terne, raportul dintre corpul uterin şi coleste în favoarea colului, iar ovarele sîntmici, cu aspect fuziform şi cu cîţiva foliculiprimari.

• Ce trebuie făcui în caiu! apariţiei unşiscurgeri vaginale la fetiţa ?

- Trsbuie să arătăm de la început că lafetiţe există o scurgere vaginală normală ;

22

Page 24: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

scurgerea vaginală patologică este aceeascurgere care este abundentă şi păteazălenjeria, însoţindu-se de o nelinişte a copi-lului, cu un somn agitat şi cu o iritaţie lo-cală vulvo-vaginală sau vulvo-perineală.Examenul local efectuat, de obicei dupăadministrarea unui sedativ, poate diag-nostica cauza care produce această scur-gere abundentă. Cel mai frecvent este de-terminată de o inflamaţie a vulvei (vuivo-vaginită), inflamaţia vulvei şi vaginului,mai rar constatîndu-se o infiamaţie a co-lului sau condiloame acuminate vulvo-vaginale.

• Care este cauza acestei scurgeri ?

— în primul rînd, ea poate fi datorată uneiflore polimorfe (stafilococoul, streptococul,bacilul coli, bacilul proteus ş.a.m.d.) sauunor corpi străini pe care fetiţa îi poateintroduce în vagin din joacă sau în timpce se scarpină în regiunea vuivo-vaginalădatorită unei senzaţii de mîncărime. Deasemenea, ea se poate datora unei conta-minări a vaginului cu oxiuri (aşa-numitaoxiurază vaginală) sau cu micelii de ciu-perci sau cu paraziţi (Tric/iomonas vagina-lis). Mai rar agentul etiologic poate fi go-nococul ; de cele mai multe ori această con-'\ taminare fiind datorată unei contagiuni fa-miliale. Incidenţa relativ crescută a vulvo-vaginitelor la fetiţele de vîrstă mică, sepoate explica în primul rînd prin lipsa igie-nei riguroase şi a unor deprinderi igienicecorespunzătoare, prin contactul direct alregiunii vulvo-vaginale cu mediul de joacăal copilului, mai ales cînd acesta este lă-sat să umble dezbrăcat pe pămînt etc.

23

Page 25: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Aceste vulvo-vaginite se dezvoltă rapid, da-torită faptului că în această perioadă va-ginul prezintă o rezistenţă scăzută la in-fecţii din cauză că Ph-ul vaginal tinde că-tre alcalin sau neutru (datorită dezvoltăriiinsuficiente a epiteliului şi titrului scăzutde estrogeni sangvini). La aceasta se adau-gă absenţa bacililor Doderlein din lume-nul vaginal, cu rol în acidifierea sa.Diagnosticul vuivo-vaginitelor la fetiţe seface prin studiul bacteriologic şi parazito-logic a! secreţiei vaginale, care la aceastăvîrstă se obţine prin aspiraţia vaginalâ cuo pipetă vaginalâ sau prin raclatul vulvar,care se face cu un instrument special. Estenecesară identificarea şi studierea germe-nului prin culturi şi antibiogramâ, carearată sensibilitatea germenului respectiv laantibioticele uzuale. Un rol important înstabilirea diagnosticului îl are anamnezăobţinută de la mamă, ca de exemplu fap-tul că mama doarme cu fetiţa în acelaşipat şi că ea prezintă o trichomoniază vagi-nală, că există un mod deficitar din punctde vedere igienico-sanitar de convieţuite înfamilie, că fetiţa a făcut recent un trata-ment cu antibiotice cu spectru larg sau delungă durată. Tratamentul scurgerilor vagi-nale la fetiţe trebuie să ţină seama de cîtevaindicaţii terapeutice general valabile, indi-ferent de etiologia acestora : în primul rînd,stabilirea încă de la această vîrstă a unordeprinderi igienice corespunzătoare ; în aldoilea rînd, de asocierea tratamentului lo-cal cu cel general ce are ca scop întărirearezistenţei organismului faţă de agresiuneamicrobiană şi tratamentul afecţiunilor aso-ciate.

24

Page 26: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

• In ce constă tratamentul local î

- Acesta poate fi realizat prin aplicaţii lo-cale cu hipermanganat de potasiu 2%0 sauseptovag (un plic la 1 kg de apă fiartă şirăcită), folosită ca baie de şezut sau pen-tru dezinfecţie locală, în cazul vulvo-vagi-nitelor cu germeni microbieni se folosescinstiiaţii locale cu pipete cu antibiotice de2-3 ori pe zi, pansamente vulvare cu com-prese îmbibate cu antibioticul respec-tiv etc.In cazul micozelor vaginale se poate folosica tratament local, o soluţie de stamicinsau nistatin, iar în cazul unei oxiurazo va-ginale, la tratamentul local se adaugă şitratamentul specific oxiurazei, prevenindastfel reinfestarea.Tratamentul local al unei vulvo-vaginitetrebuie efectuat timp de 6-7 ziie, dupăcare se repetă examenul secreţiei vaginalea culturilor şi antibiograma. Tratamentulgeneral de tonificare a organismului estereprezentat de vitaminoterapie, de trata-mentul afecţiunilor asociate, de corecta-rea anemiei etc.

Trebuie să reţinem faptul că în mod norma!există şi scurgeri vaginale neinflamatoriicare apar în preajma instalării menarheişi recunoaşterea lor scuteşte fetiţa de multeinvestigaţii suplimentare şi tratamente inu-tile. Originea lor este datorată unor des-cuamări vaginale excesive, sau unei glerecervicale foarte abundente, a unei transu-daţii vaginale crescut®, ce dă o umiditatevulvo-vaginală jenantă sau o leucoree alb-lăptoasă abundentă. Este bine să ne ab-ţinem în această perhoadă cu tratamentehormonale, care trebu.ie folosite cu multă

25

tt Z~ Dialog despre sănătatea femeii 5! copilului, vul. l

Page 27: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

prudenţă la această vîrstă chiar dacă estevorba de unguente sau aplicaţii locale.

• Durerile abdomino-pelviene la fetiţe sepot datora unei afecţiuni genitale ?

- Crizele dureroase abdomino-pelviene lafetiţe pot fi datorate şi unei afecţiuni aleaparatului genital, mai ales în cazul în carela examenul clinic se descoperă prezenţaunei tumori sau boli asociate, diagnosticulacestora necesitînd investigaţii suplimen-tare într-un serviciu de specialitate întrecare enumerăm : examene radiologice,urografice, irigografia, echografia, dozărihormonale etc. Simptomatologia prezentatăde fetiţă este uneori slab conturată, încîteste foarte greu de făcut un diagnostic di-ferenţial între aceste dureri de origine ge-nitală şi alte afecţiuni, în special cu celeale aparatului digestiv (apendicita cronicăsau subacută). Diagosticul este uşurat cîndexamenul clinic local efectuat împreună cutactul rectal depistează prezenţa unor tu-mori.

Aceste tumori sînt în marea lor majoritatede origine embrionară, fiind reprezentate detumori solide ca : teratoame, formaţiuni co-rioepiteliomatoase, seminoame, germinoa-me, chisturi dermoide, sau de tumori chis-tice, aşa cum sînt chisturile seroase saumucoide. Tratamentul acestor tumori estede obicei chirurgical, cu respectarea strictăa principiilor chirurgiei funcţionale, cu păs-trarea ţesutului ovarian sănătos şi admi-nistrarea unui tratament pentru prevenireadistrofiei chistice în perioada postoperato-rie imediată. Foarte rar, dar este posibil,ca aceste tumori să fie de origine malignă

Page 28: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

şi tratamentul lor trebuie făcut atunci dupăalte principii, dar ţinîndu-se cont de vîrstafetiţei şi de implicaţiile pe care ie are in-tervenţia chirurgicală, radioterapia sauchimioterapia în evoluţia ulterioara a apa-ratului genital feminin.

• Ctnd esîe normal să apară pubertotea ?

- Pubertatea reprezintă un complex demodificări pe care le suferă organismul fe-tei în ansamblu într-o perioadă de maimulţi ani, perioadă ce precede şi survinedupă apariţia primei menstruaţii, fâcîndu-lapt pentru procreaţie.

Aceste modificări ţin în primul rînd de ma-turarea sistemului nervos central, de matu-rarea activităţii centrilor stimulatori hipofi-zari care sînt situaţi în hipotalamus şi de-clanşează secreţia de gonadotropi la nive-lul hipofizei, (FSH şi LH), care acţionîndasupra ovarului produc maturarea foli-culului, ruperea sa cu apariţia ovulaţiei şitransformarea foliculului în corp galben,concomitent cu declanşarea secreţiei deestrogeni şi progesteron. Această secreţieinduce modificări somatice care apar înaceastă perioadă şi care constau din mo-dificarea taliei segmentelor corpului, apă-rînd proporţionalitatea feminină, accelera-rea ritmului de creştere a maselor muscu-lare şi depozitelor adipoase, care seredistribuie specific sexului feminin. Conco-mitent cu aceste modificări se individua-lizează psihicul şi se finalizează apariţiacaracterelor sexuale secundare ; dezvolta-rea sinilor, care începe de la 9—10 ani,apariţia pilozităţii, întîi în regiunea pubianăcu inserţia specifică sexului feminin şi apoia celei axilare. în această perioadă apa-

27

Page 29: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

râtul genital este supus în întregime unormodificări cars duc la dezvoltarea vulveişi vaginului, la creşterea în voiam a ute-rului* şi â ovorefor (organe ţinta ale secre-ţiei Mpotolomo-hipofizare) şi la «rpsriţiaprimei menstruaţii, declanşată prin; acţiu-nea estrogenilor asupra mucoasei uterine.Ea reprezintă o de^cuomaţte inegala şi in-completa a stratuluî-funcţianai al endcme-trului. Această prfmd menstruaţie se nu-meşta m&rrarbâ şi în marea majoritate acazurilor es*a rfnoyuîatoria (fără ovulaţie)Pentru populaţia feminină din ţara noas-tră, vîrsta medie a instalării pubertăţii esteîntre 13-15 ani, cînd concentraţia sang-vină a mediatorilor biologici este apropiatăde cea a femeii adulte. Ciclul menstrualse însoţeşte de modificări ciclice ale epite-liulut Uîbar, vaghal al colului uterin şisinilor pînâ ta instalarea menopau^si.9 Cfe înţ©feg«?n prin pubertate precece şicare sînt eauseîs şi tratamentul acesteia ?

- In eanrt pubertăţii precoce are loc ,oinstalară fîmpurie a telsrhei (dezvoltareasinilor^ «J pubarhei (dezvoltarea pilozităţ.i)si a mend-rheî (instalarea primului ciclumenstrua0»Pentru populaţia feminina a ţârii noastrese considera pubertate precoce, instalareamenarhei mai devreme de ^ ani, ea fiindsimptomul cel mai frecvent pentru care pâ-rin'ţii aduc fetiţa la examenul specialistuluiginecolog.Din punct de vedere etiologic, pubertateaprecoce are mai multe foime clmice careîn mare parte pot fi grupate în :Pubertatea precoce /zosexuală. Ea este co-respun?âtoare genotipuiui şi fenotipului şi

Page 30: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

este ir» marea majoritate a cazurilor de ori-gine endogenă (centrală, datorită unor le-ziuni cerebrale, fie de origină ovariană,datorită unor tumori secretante de ovar).In cele mai multe cazuri însă nu se poateevidenţia cauza, avînd de a face cu aşa--jisa pubertate precoce id/opaf/câ, care ţinede factori ereditari sau familiali. Totuşi şiîn aceste cazuri fetiţa trebuie urmărită şisupravegheată îndeaproape, deoarece sepoate depista o etiologie organică cu evo-luţie foarte lentă. Foarte rar această pu-bertate precoce izosexuală poate avea ocauză exogenă, ca de exemplu pubertateaprecoce instalată după administrarea eletratamente hormonale, efectuate la vîrstaprepubertară sau prin hrăniroa fetiţei cualimente ce conţin cantităţi mari de estro-geni (lapte de vacă gravidă). Subliniemîncâ o dată necesitatea abţinerii de la tra-tamente hormonale la această vîrsta pre-pubertară, indiferent de forma lor de ad-ministrare.A doua formă de pubertate precoce estepubertatea heterosexua/â, care se datoreştede obicei unei tumori suprarenale, careaduce elemente virilizante, sau a unor tu-mori de ovar eu secreţie de hormoni an-dregerii.A treia formă de pubertate este puberta-tea precoce disociată, în care elementelepubertăţii, datorită unei receptivităţi cres-cute tisulare, nu apar în ordinea lor fizio-logica pe care am expus-o anterior.Tratamentul pubertăţi/ precocs. In cazulpubertăţii izosexuale de natură exogenărezultate favorabile se obţin chiar numaiprin simpla întrerupere a tratamentuluihormonal sau a alimentaţiei cu elementele

29

Page 31: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

bogate în estrogeni. Tratamentul medicalvizează în special inhibiţia eliberării degonadotropine hipofizare, pentru aceastautilizîndu-se preparate cu progesteron ad-ministrate per os (metroxiprogesteron), caretrebuie să fie făcuta numai sub controlulspecialistului.

• Ce ştim despre întîrzierea apariţiei pu-bertăţii ?

- Lipsa unuia sau a tuturor caracterelorsexuale feminine după vîrsta de 13-14 anine permite să apreciem că este vorba deîniîrzierea pubertăţii. Chiar în aceste ca-zuri, pînă în jurul vîrstei de 16 ani, dacănu există o cauză evidentă care să deter-mine întîrzierea pubertăţii, nu este necesarun tratament.în ceea ce priveşte pubertatea întîrziatăîntîlnim două eventualităţi : pubertatea fn-tîrziată simplă, care se instalează dupăvîrsta de 16 ani, copilul prezentînd însă ca-ractere sexuale normale, cu menstruaţienormală şi cazuri în care lipsesc şi carac-terele sexuale normale, şi menstruaţie, încazul în care menstruaţie nu se instalează,trebuie investigată fetiţa în sensul exclude-rii unei criptomenorei, adică a unei men-struaţii ascunse, prin imperforare himenală,prin anomalii ale colului, vaginului sauuterului, în care sîngele menstrual se adunăîn calitatea uterină rcfulînd prin trompespre cavitatea abdominală. Desigur că înaceastă eventualitate tratamentul se adre-sează în principal restabilirii căii de comu-nicaţie a cavităţii uterine cu exteriorul prinintervenţie chirurg cală. întîrzierea pubertă-ţii poate avea drept cauză factor: consti-

30

Page 32: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

tuţionali, carenţei (mai ales carenţa ali-mentara, vilami'ni<-ă) sau boli cronice ceduc Ia epuizarea organismului.A doua formă d£ pubertate întîrziată estepubertatea întîrziată complicată, în care, pelîngă lipsa menstruaţie! se adaugă şi lipsacaracterelor sexu<ale sau slaba lor dezvol-tare, aşa cum întîinim 'n infantilismul ge-niial sau în mă /formaţiile genetice com-plexe. In genera L în aceste forme, trata-mentul este substitut'^ urmărind inducereacaracterelor secundare sexuale şi instalareaciclului monstrua l cu ajutorul tratamentuluihoimonal, care «aduce o cantitate de es-trogeni şi proge£tere>n ce „mimează" unciclu, realizînd' „,cicluri artificiale",în sfîrşit, pubertatea poate sa nu se insta-leze, lipsind şi c-aracterele sexuale secun-dare şi menstruala. Aceasta se dato-rează de cele f*10' rnulte ori leziuniloraxului hipotclarjno-hipofizar sau meningo-cerebrale, reprezentate de tumori, secheledupă encefalite, mai rar unor malformaţiisau boli genetice •Trebuie, de asemenea, să arătăm că, une-ori, în timpul un<£« pubertăţi normale fizio-logice pot apare un$le tulburări din cgrecele mai frecvente sipt dişmenoreea saumenstruaţie dureroasă, mefroraii'e juve-nile, care reprezintă o pierdere de sînge încantitate mai maire, atît ca durată cît şi caflux menstrual, p»recum şi predispoziţia laobezitate sau modificări cutanate de tipacneiform. Acestie tulburări fac de multeori părinţii să a.ducă fetiţa la consultaţieginecologică.Dismenoreea sau-" ciclul menstrual durerospoate apărea o odată cu instalarea menar-hei, fiind însoţită de agitaţie, balonare ab-

31

Page 33: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

dominală, senzaţie de greutate în peivis.Durerile sînt sub formă de colici intermi-tente, localizate în hipogastru, încetînd deobicei după declanşarea menstruaţie!, încele mai multe cazuri de dismenoree nu sedescoperă la examenul clinic o patologieorganică. Tratamentu/ dismenoree/ trebuiesă se adreseze cauzei care o declanşează,în cazul în care aceasta este evidenţiatăprin examenul local sau general. Aceslocauze pot fi evidenţiate întotdeauna de iaprima vizită sau prin examenul clinic gene-ral diagnosticul necesitînd şi investigaţiiradiologice în sfera genitală care nu se potface la fetiţa virgină, in ceea ce priveştetratamentul medicamentos se pot folosianalgezice şi antiseptice de tipul scobuti-lului compus etc. Mai pot fi folosite aplica-ţiile de călduâ în zona hipogastică, careproduc o alinare a durerii, sau băile caldede şezut.Dismenoreea se asociază de Cele mai multeori şi cu tulburări emoţionale care pot ţineşi de domeniul medicului psihiatru.Mefroragii/e juvenile se pot datora unorcauze organice, unor leziuni, mai ales lanivelul uterului, unor cauze funcţionale,precum şi unor tulburări hormonale sau-înmecanismul de coagulare sangvina. Trata-mentul hormonal trebuie administrat numaila indicaţia medicului specialist ginecolog,asociat cu un tratament general, rezultatebune obţinîndu-se prin administrarea dehemostatice şi cafciu.

Page 34: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Dr. CONSTANTIN ARION

S-a născut în anul 1943 !a Sibiu şi esteabsolvent a! Facultăţii de Pediatrie a I.M.F.Bucureşti, din anul 1967.Din anul 1971, intră în invăţâmîntul medi-cal superior, parcurgînd toate treptele func-ţiilor didactice pînă la şef do lucrări. Tot-odată este medic primar gr. III şi doctor înmedicină din anul 1982. Autor şi colabora-tor Sa numeroase lucrări ştiinţifice, publi-cate sau comunicate.

CE SÎNT VASCUUTELE IMUNE?

• Printre bolile des întîlnite în patologiapediatrică şi care îmbracă tot mai multetablouri clinice se numără şi vasculiteleimune, v-am ruga să le prezentaţi.

- Sub această denumire se înţelege, înesenţă, reuniunea mai multor tablouri deboală, atît la adult cît şi la copil, caracteri-7ate prin prezenţa de leziuni inflamatoare şinecrozanţ_e ale pereţilor vasculari. Multeclin bolile incluse în această categorie erau

33

Page 35: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cunoscute pediatrilor de multă vreme (deexemplu, poliarterita nodoasă sau purpuraanafilactică Hennoch-Schonlein), iar altelesînt individualizate mai recent. Studiile mo-derne au definit însă o importantă caracte-ristică a acestor boli şi anume faptul căinflamaţia pereţilor vasculari, elementul de-clanşator al tulburărilor specifice, cunoaşteun mecanism imunologic de producere.

* Cum este totuşi posibil ca răspunsurileimune — în esenţă mecanisme de apărareale organismului urna n faţă de o mare va-rietate de substanţe străine şi agenţi infec-ţioşi din mediu! extern : bacterii, virusuri,protozoare, micelii etc. — să declanşezeprocese patologice ?

- Expunerea permanentă a organismuluiuman la substanţe străine şi agenţi infec-ţioşi din mediu (antigene) determină o seriede reacţii complexe - implicînd variate ce-lule aparţinînd în principal sistemului limfo-citelor, precum şi proteine specifice cufuncţie de anticorpi (imunogiobuline), reacţiicunoscute sub numele de răspuns imun. Incazul în care acest răspuns imun conduce laneutralizarea, distrugerea şi îndepărtareadin organism a agresorilor din mediul ex-tern, fără a conduce la lezarea gazdei, decieste corespunzător din punct de vedere bio-logic, el este denumit răspuns imun c/e apă-rare. Există însă destul de numeroase si-tuaţii în care acest răspuns este neadecvat,exagerat, nociv, conducînd la reacţii infla-matorii tisulare, la producerea stărilor aler-gice sau de hipersensibilizare. Deosebireaîntre răspunsul imun de apărare şi reacţiaimună inflamatoare, starea alergică, este deordin cantitativ ; producerea stărilor de

34

Page 36: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 37: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Iiipersensibilizare este socotită astăzi o con-secinţă a unor dereglări în sistemele decontrol al răspunsului imun, genetic deter-minate, ceea ce duce la exagerarea răs-punsurilor imune şi apariţia unor stări deboală. Fenomenele sînt însă ceva mai com-plicate decît descrierea aceasta simplificată,deoarece în producerea răspunsului imunşi a reacţiei imune inflamatoare intervin şio serie de factori nespecifici celulari şi/sauserici (macrofagele, sistemul complementu-lui, properdina, sistemul aminelor biologicactive ş.a.) ; acţiunea lor este complexă şiinteracţiunile între aceste sisteme sînt multi-ple, în orice caz, atît răspunsul imun, cît şireacţiile de hipersensibilizare sînt declan-şate de unirea antigenelor cu anticorpiispecifici sau de contactul lor cu celulelelimfatice sensibilizate.

• De cîte feluri sînt vasculitele imune în-tilnite în practica pediatrică, înţelegînd cămecanismele patogenice multiple presupun0 varietate de formeHezionale şi clinice?

Vasculitele, suferinţe inflamatorii ale va-Hor sangvine, pot fi întîlnite în orice pro-

' os inflamator (ex. vasculitele infecţioase1 lin unele infecţii bacteriene sau virale se-vei e : septicemii, meningococemii, formeleliomoragice ale rujeolei ş.a.) sau constituieboli de sine stătătoare, la acestea din urmăperetele vascular fiind sediul unei inflamaţii< u infiltrat celular şi necroză fibrinoidă apwreţilor vasculari, de unde şi denumirea•65535 Io vasculite necrozante. in cele mai multe•65535 <i7uri, suferinţa vasculară depăşeşte limi-lulo unui singur organ, motiv pentru care

35

Page 38: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

aceste vaşculitg ogerozante sînt cţepurqite şivascylite sistemice ; ele sînt determinate- în mare măsură - de mecanîsrrreîe imu-nologice. La rîndul lor, vasculitele siste-mice se diferenţiază în funcţie de tipulvaselor sangvine interesate, de carac-terul procesului inflamator realizat (gra-nulomatos sau nu) şi de organele afec-tate, distingîndu-se următoarele 3 varietăţi :Grupul pofiarteritei nodoase, afecţiune încare procesul vasculitic interesează arterelede calibru mediu cu perete vascular ; Vascu-litele vaselor mici cutanate ţi cutaneovisce-rale, afectînd arterialele, capilarele şi - în-deosebi — venulele postcapilare, la rîndullor clasificate ca vasculite fără leziuni gra-nulomatoase (microangeitele de sensibili-zare, purpura reumatoidă, purpurele dincrioglobulinemiile mixte, vasculita leucoci-toclazică hipocomplementemicâ Mc Duffieş.a.) şi vascu/itele granu/omatoase (granulo-matoza alergică etc.)- A treia mare grupaeste prezentată de vasculitele ce intereseazămari/e trunchiuri arteriale (aorta şi ramurileacesteia ca : arterita giganto-ceiulară,boala Takayasu, sindromul Cogan),

* Care sîni antigenele implicate în pro-ducerea vasculitelor imune în practica pe-diatrică ?

- O multitudine de antigene - exogene şiendogene — au fost postulate a inter-veni în producerea vasculitelor sistemiceumane, dar dovada directă a implicării lora fost mai rar obţinută, presupunerile bazîn-du-se pe argumente indirecte. Dintre anti-genele exogene (din mediu) amintim : anti-genele bacteriene eliberate din infecţiile de

Page 39: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

focar, sinusale, amigdaliene sau dentare,unele bacterii responsabile de septicemii,bacilul tuberculozei, agentul luesului, uneleantigene virale (îndeosebi infecţia cu virushepatitic B, dar şi infecţiile cu virus cito-megalic, virus mononucleozic şi rubeolic),antigene parazitare (malaria), proteineleheterologe din seruri, vaccinuri şi unelepreparate piretogene, precum şi numeroaseclase de medicamente (antibiotice şi sulfa-mide, antiinflamatoare necortizonice, anti-convulsivante ş.a.).Antigenele endogene (antigene proprii ce-lulelor umane, dar modificate de unele pro-cese patologice) sînt mai rar incriminate,fiind întîinite în bolile autoimune (lupus, ar-trita reumatoidă juvenilă, unele cancere).

• Care sînt cele mai frecvente forme devascuiite imune întîinite şi principalele lormanifestări clinice ?

- Pentru frecvenţa şi importanţa lor înpractica pediatrică, dintre numeroaseleforme de vasculită imună întîinite fa copii,oslo necesar să fie analizate succint vascu-litclo de hipersensibilizare şi purpura reu-matoidă Hennoch-Schonlein.Vuscufita de hipersens/bi/izare (denumită şivur,culita alergică, vasculită leucocitodas-llco, vasculită necrozantă cutanată) este ceainul frecventă formă la copil. Procesul in-Humator interesează numai vasele mici (sub0,1 mm în diametru) : arteriale, capilare şi,lii-l isebi, venulele postcapilare. AntigeneleIn aţe în declanşarea procesului imuno-Ic bînt în special medicamentoase (serurili» jloge utilizate în seroterapia, unele ex-l i> pol imicrobiene piretogene de t ipull*i mulul, unele vaccinuri, o gamă largă

37

Page 40: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

de medicamente, între care subliniem anti-bioticele, ca penicilina şi tetraciclinele, sul-famidele, antiinflamatoarele, ca fenilbuta-zona şi aspirina, iodurile şi substanţele decontrast iodate utilizate în radiologie), darşi infecţioase (antigene bacteriene şi în-deosebi virale - virusul hepatitic B, virusulmononucleozei infecţioase, virusul ru-beolic).Clinic, tabloul bolii este dominat de mani-festările eruptive cutanate : purpura infil-trativâ-papulo-peteşială, macule eritema-toasa sau eritemato-edematoase, uneoripapule urticariene şi noduli situaţi în derm.Frecvent, în formele cu interesare visceralăîn special, se pot întîlni bule hemoragice şileziuni cutanate necrotice, uneori cu es-care. Manifestările eruptive cutanate sîntdeseori dureroase şi se pot însoţi de febrăsi edeme faciale.în formele severe, se asociază variate ma-nifestări viscerale, dintre care cele mai frec-vente sînt : afectarea renală (tradusă prinhematurie şi proteinurie), musculară (mial-gii), articulară (dureri articulare şi artrită),digestivă (dureri abdominale, hemoragiidigestive, uneori perforaţii digestive), car-diovasculară (pericardită, insuficienţă car-diacă, tulburări de ritm cardiac), pulmonară(tuse, dispnee, prezenţă radiologica de in-filtraţii pulmonare) şi neurologică centralăsau periferică (hemipareze sau monopa-reze, crize convulsive, polinevrită senzitivo-motorie).Purpura reumatoidă Hennoch-Schonfe/n(purpura anafilactoidă), este, de asemenea,o afecţiune cu care pediatrul este confrun-tat deseori. Vasele afectate sînt de acelaşiordin de mărime ca în vasculita de hiper-

38

Page 41: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

sensibilitate ; antigenele cel mai des im-plicate par să fie infecţioase, boala apârîndin relaţie cu infecţiile căilor aeriene superi-oare.

• Aceasta este probabil şi explicaţia inci-denţei ei sezoniere, cazurile întîlninclu-semai frecvent la începutul toamnei şi primă-vnia.

- Inlr-adevăr ! Clinic, manifestarea con-filunt întîlnită este erupţia cutanată, de tipnurpuric-peteşial, infiltrativ, cu topogiafiebllatcral-simetrică, periarticu'arâ, predomi-ntint pe faţa de extensie a membrelor in-(i'rioare, dar putîndu-se extinde pe fese,legiunea lombară, mîini şi antebraţe. Une-oii, este formată din elemente purpuric-potoşiale, urticariene sau bulos-hemoragice,l Irmentele eruptive apar în valuri, caracte-ristică fiind coexistenţa de elemente devirste diferite ; pe măsura „învechirii" lor,Ho suferă o modificare de coloraţie dato-rată degradării hemoglobinei din hematiileextravazate în ţesuturi. Erupţia este favori-lată de ortostatism şi atenuată de repausulla pat. Caracteristică este şi asocierea saCU edeme localizate, dureroase, predomi-nant pe membre (glezne, feţele dorsale alepicioarelor), dar întîlnite şi în regiuneafiontală sau a scalpului (pielea capului),hocvcnt, bolnavul acuză şi parestezii (fur-nl< aturi) cutanate sau prurit.Manifestările articulare sînt întîlnite lafi() -80% din copiii afectaţi şi constau înpolkirlalgii fugace sau — uneori - exsudateHillculare fluxionare ; sediul cel mai frec-vi'iit este reprezentat de articulaţiile mari(gonunchi, glezne, pumni), Interesarea arti-i wlură se vindecă fără sechele.

39

Page 42: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Manifestările digestive (prezente la 40-80%din bolnavi) completează triada clasicăsimoîomatică a bolii. Copilul acuză dureriabdominale difuze cu caracter colicativ,asociate frecvent cu hemoragii digestive(nematernezu şi/sau melenă). Interesareadigestivă manifestă riscul unui abdomenacut şi complicaţiile cele mai frecvente fiindinvaginaţia şi perforaţia intestinală, carenecesită intervenţie chirurgicală. Manifes-tările rrna!e sînt destul de frecvent întîlnite(20-40% din bolnavi), nscul acestora fiindcu atît rnai mare cu cît numărul de determi-nări viscerale este moi mare. Sînt reprezen-tate de hematurie macroscopică sau micro-scopică, evoluînd în pusee independente decele cutanate, asociată sau nu cu protcinu-rie, edeme sau hipertensiune arterială. Mairar, bolnavul poate avea manifestări desindrom nefrotic sau semne de insuficienţărenal.în cursul pusecîor de activitate sînt pre-zente de obicei şi semne generale : febră,asterie, dureri musculare, alterarea stării

Evoluţia bolii este în general benignă, ex-ceptha' posibilitatea recidivelor (cutanatesau exclusiv renale !) şi faptul că la apro-xima'iv 1/4 din bolnavi se poate instala oglorn;rulonefrită persistentă, cu posibilităţide evoluţie spre insuficienţă renală cronică.

• De ce mijloace dispune în prezent tera-pia vissculitelor imune Ia copil ?

- O primă măsură terapeutică este între-ruperea contactului cu antigenu! declanşa-tor d reacţiei imune (întreruperea trata-mentîlor cu medicamentele sau vaccinurileincrinirvate, tratamen'tul focarelor de in-

Page 43: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

facţie din sfera respiratorie superioară ş.a.).In (ormele fără alură severă şi fără intere-»ârl viscerale importante, atitudinea tera-pnuticâ recomandată este sobrietatea, aso-i Iută unor măsuri speciale igieno-dieteticeirpaus la pat, regim alimentar de cruţare,Indcpârtînd alimentele cu potenţial alerge-nic) şi simptomatice (antiterrnice, antialer-tjlce şi antipruriginoase).In foi mele cu atmgeri viscerale importante,tratamentul medica! este complex şi poafeInclude : corticoterapia, asociată sau nu cuImiinosuprescare şi piasmafareză pentruîndepărtarea excesului de complexe imunecirculante. Se asociază tratamentul specifical uror complicaţii ale bciii (tratamentchirurgical al complicaţiilor abdominale,Iratamentul de specialitate al golemrulone-Iritelor, tratamentul ant'edem cerebral şiunliconvulsivant în manifes'.ăriie neurolo-gice ş.a.)

• Ce se poate face pentru a preveni apa-liţia vasculiteior la copii ?

- In primul rînd este indicată evitarea con-tactului cu alergenii (evitarea administrăriincjustificate, fără indicaţie medicală, amedicamentelor, respectarea strictă a con-traindicaţiilor vaccinărilor şi seroterapiei,recurgerea la alimente „naturale", cu unbogat consum de fructe şi legume proaspeteotc.). în al doilea rînd, vom urmări profila-xia infecţiilor respiratorii (prin călirea orga-nismului copilului, folosind mijloacele natu-rale ca expunerea la aer şi soare, curaheliomarină, prin consumul de fructe şi le-(jume proaspete bogate în vitaminele C şiA : coacăze, citrice, mere, morcovi cruzi şi$uc de morcovi, prin evitarea aglomeraţiilor

41

Page 44: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

mai ales în sezonul rece şi respectarea ma-surilor de igienă a aerului în încăperi, acasăca şi în colectivităţile de copii).De asemenea, medicul va urmări asanareafocarelor de infecţie cronică localizate latractul respirator superior (adenoidite şiamigdalite cronice, sinuzite ş.a.).Utilizînd măsuri simple, la îndemîna orică-rei familii, vom proteja în bună măsură apa-riţia vasculitelor imune, chiar dacă uneleparticularităţi ale terenului (mecanismele decontrol, genetic determinate, ale răspunsu-lui imun) pot face pe unii dintre ei să pre-zinte un risc mai înalt de îmbolnăvire.

Page 45: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Conf.dr. BERDJ AŞGIAN

S-a născut în municipiul Constanţa în anul1924, iar Facultatea de Medicină a absol-vit-o în 1949 la Cluj-Napoca. A făcut spe-cializarea în neurologie-psihiatrie şi apoineuro-psihiatrie infantilă cit şi în electro-miografie, în Franţa, la Montpellier şi înStatele Unite, la Clinica Neurologică aUniversităţii din California, Los Ângeles(UCLA).Din anul 1965 este cadru didactic la I.M.F.Tg. Mureş. A participat la numeroase con-gres > de specialitate în ţară şi în străină-tate, este membru activ la trei societăţi in-ternaţionale medicale. A publicat lucrăriştiinţifice în ţară şi în străinătate.

ENCEFALOPATIILE LA COPII

• Encefalopatiile infantile sînt afecţiuni le-zionale ale creierului cu repercusiune asu-pra funcţiilor cerebrale, cu deosebireasupra motricitatii şi dezvoltării psihice alecopiilor, in ce perioadă se instalează ele şi

43

Page 46: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 47: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 48: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ce cazuri se încadrează în tabloul clinic ?

- Encefalopatii le infantile se instaleazăîn perioada intrauterină sau după naştere,ele fiind deci boli dobîndite, neavînd otransmitere genetica cu caracter eredo-familial. De asemenea, nu au caracter evo-lutiv, simptomatologia lor clinică fiind stag-nantă, datorită caracterului stabilizat, ci-catriciai, a! leziunilor cerebrale determi-nante. Multă vreme s-au încadrat în tabloulclinic ai encefalopatiilor infantile (E.l.) doarcazurile ia care examenul neuropsihic puneaîn evidenţă simptome evidente de irilaţiesau da deficit ale funcţiilor cerebrale. Mairecent se consideră că în ansamblu! simpto-matic al acestor îmbolnăviri se înscriu şi oserie de cazuri în care afectarea creieruluieste discretă, generînd însă mici cicatricicerebrale care constituie factorul determi-nării în apariţia unor manifestări clinicefoarte variate şi care survin sau sînt sesizateadesea la o perioadă lungă de timp dupănaşterea copiilor, cum ar fi crizele epilep-tice, tulburările de comportament şi da ca-racter, deficitul intelectual, hiperkinezia(activitate motorie exagerată, tremurături),diverse manifestări vegetative etc. etc. Laora actuală, se apreciază că totalitateaacestor manifestări clinice constituie urma-rea unor suferinţe organice multiple darpuţin extinse ale creierului, fiind catalogateca expresia aşa-numitului „sindrom de le-ziune cerebrală minoră", în denumirea saoriginală „minimal brain damage". înaceastă privinţă, şcoala românească deneurologie se poate mîndri cu faptul cămentorul său, marele savant G h. Mari-,

44

Page 49: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

iHlWsi

Page 50: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

n e s c u, a devansat cu 6-7 decenii aceastăviziune moderna, întrucît el susţinea încă dela începutul secolului că epilepsia se dato-reşte totdeauna unei leziuni cerebrale, nu-mai ca această leziune este adesea foartemică, datînd, de cele mai multe ori, dinmica copilărie ; această leziuno se vali-dează clinic mult mai tîrziu, prin survenireaunui ai doilea factor, aleator (toxic, infec-ţios sau traumatic).

• In ceea ce priveşte factorii care gene«reazâ encefalopatii infantile, aceştia potccţiona asupra creierului copilului fio înperioada intrauterină, fie în timpul naşteriiori după. Care sînt aceştia şi cum acţio-nează ?

- In perioada intrauterină agenţii patogenigenerează aproximativ 25-35% din totalulencefalopatiilor infantile ; în primele treiluni ale sarcinei ei determină embr/opaf/i,iar cînd acţionează în următoarele şase lunidau naştere la fetopatii. Agenţii patogenicare pot determina embriopatii sau fetopatiisînt foarte numeroşi şi periculozitatea loreste deosebit de incisivă întrucît uneoriafectează numai sarcina, fără a avea efectenocive asupra mamei, care — aparent —este sănătoasă, ceea ce ascunde îmbolnă-virea copilului, ale cărui deficienţe vor fidescoperite la naştere sau după o perioadămai scurtă sau mai lungă de timp. Dintreaceştia amintim : infecţiile virotice materne,cu deosebire virozele neurotrope ale mameiîn primele trei luni de sarcina, dar şi alteafecţiuni virotice cum sînt rujeola, rubeola,varicela, creionul sau gripa, care se com-plică adecea !a embrion cou fât cu encefa-

45

Page 51: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 52: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

lite secundare, deşi forma de boală a mameieste uşoară sau chiar inaparentâ, avîndadesea aspectul unei simple „răceli" ; trau-matismele abdominale ale mamei ; izoimu-nizarea Rh ; intoxicaţiile cronice sau acute,fie prin folosirea habituală de alcool saunicotină, fie prin ingerare abuzivă şi con-tinuă de medicamente, ori prin diferite mij-loace mcci'carpcntoase luato în cantitatemare în scop de suicid ; toxoplasmoza ;tuiburăiile ciiculatorii cerebrale ale em-brionului sau fătului, care survin subforma de hemoragii sau de anoxii cerebrale,leziuni care afectează grav structuiile neu-ronale şi fasciculare ale creierului ; diverseboli endocrino-metabolice ale mamei, cumar fi diabetul zaharat, bohie hepatice şirenale, hiper şi hipotireoza etc., precum şiboille carenţiale ale mamei în perioada degestaţie, cu deosebire avitaminozele şi lip-surile din alimentaţie a factorilor importanţide creştere.Faeton'/ înfrânata/;, care acţionează deci întimpul naşterii, sînt şi ei foarte numeroşi,reprezentînd aproximativ 55% dintre gene-ratorii de encefalopatii infantile. Cei rnaifrecvenţi dintre aceştia sînt : naşterile la-borioase, dificile sau care durează foartemult timp, în cazurile de prezentaţii anor-male ale fătului, inerţia uterului, distociietc. ; anomaliile cordonului ombilical şi/saucirculara de cordon, mai ales cînd acestaeste înfăşurat de 2-3 ori în jurul gîtului ;aplicaţiile de forceps ; asfixiile albastre saualbe ; naşterile prin cezariană, periculoasenu atît prin operaţia în sine cît prin cauzelecare determină necesitatea operaţiei ; ano-maliile sau rupturilo de placentă ; naşterile

46

Page 53: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Ia mame primipare sub 16 ani sau peste35 ani : administrarea de ocitocice sau debarbiturice în timpul naşterii ; toate situaţiilecare necesită aplicarea manoperelor deterapie intensivă ş.a.m.d. Aceşti factori le-zează creierul fetal prin două mecanismeprincipale : fie prin traumatizare directă,fie prin tulburări circulatorii cerebrale detip hemoragie sau ischemic. Unii factorigenerează boala prin ambele modalităţi,cum se întîmplă uneori cu ocazia aplicaţiilorintempestive de forceps sau cu ocazia ver-siunilor brutale, în cazul administrării su-pradozate de barbiturice la mamă, feno-menele anoxice cerebrale se instalează lafăt din cauza unei intoxicaţii a centrului res-pirator.Un factor pe care îl găsim frevent în an-tecedentele personale ale copiilor cu en-cefalopatii şi care se situează la limitadintre cauzele prenatale şi cele intia-natale este prematuritatea, leziunile en-cefalopatice fiind cu atît mai extinse cu cîtnaşterea este mai prematură şi cu cît cau-zele care o determină sînt mai multe şi maigrave.Factorii postnatali totalizează şi ei un pro-centaj de aproximativ 15% dintre cauzeledeterminante. Ei acţionează în primii 3 anide viaţă, deci în perioada micii copilării,prin urmare vom considera că este vorbade o encefalopatie infantilă doar la copiiila care sindromul iritaţie sau de deficitneuro-psihic s-a instalat în urma unui fac-tor patogen care a acţionat pînă ia vîrstade trei ani.

• Care dintre factorii postnatali sînt maifrecvenţi ?

47

Page 54: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 55: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

-65535 Printre factorii postnatali mai frecvenţiamintim : procesele infecţioase meningeale,cerebrale sau meningocerebrale, cele maimulte de natură virotică, dar şi microbianâ ;aceste meningo-encefalite pot fi primitive,dar ele apar uneori în mod secundar, caşi complicaţii ale unor afecţiuni infecţioasecare interesează alte viscere (bronhopne-umonii, enterocolite acute) sau ale unor bolieruptive (rujeolă, rubeoiă, scarlatină, ore-ion) ; traumatismele cranio-cerebrale, fie căsînt unice şi mari, fie că sînt mici dar mul-tiple, închise sau deschise, mecanismul lorde acţiune fiind atît pe cale directă, prinlezarea structurilor cerebrale, fie pe calevasculară, determinînd hemoragii şi hema-toame (subdurale, epidurale, cerebrale), fieprin ischemie sau anoxie ; tumorile cere-brale ; afecţiuni vasculare (arteriale, sauvenoase) aie creierului, sub formă de trom-bofbbite, tromboze ale arterelor cerebrale,rupturi de anevrisme, hemoragii din tumorivasculare ale creierului, sindroame ische-mice prin embolie cerebrală ; intoxicaţiiacute sau cronice, cu substanţe medica-mentoase (de ox. ingerare ds tablete la carecopilul ajunge din neglijenţa părinţilor), cubăuturi alcoolice, cu substanţe toxice (pebază de mercur, plumb) sau gaze toxice(metan, CO).

-65535 Simptomatologia clinică a encefalopa-tiilor infantile este exîrein de variată şi debogată, ea constituind adeseori ansamblurisemiologice particulare fiecărui caz înparte. Vorbiţi-ne despre aceasta.

-65535 In tabloul clinic al acestor boli se întîl-nesc : fenomene paralitice care pot interesao jumătate de corp — hemiplegie - sau

48

Page 56: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ambele jumătăţi - tetraplegie -), de celemai multe ori în stadiu spastic, uneori flasc,care împiedică sau întîrzie mult abilităţilereflexo-motorii ale sugarului şi copilului mic(ţinerea capului, statul în şezut, mersul) ;tulburări cerebeloase, cu lipsa de coordo-nare a grupelor de muşchi, ceea ce gene-rează dificultăţi de echlibru la poziţia „înpicioare" sau în timpul mersului, cînd copi-lul merge „ca un om beat", precum şi difi-cultăţi la prindeiea obiectelor ; mişcăriinvoluntare care se manifestă cu deosebirecînd copilul încearcă să menţină anumitepoziţii ; crize de pierderea conştinţei, uneorinumai cu cădere la pămînt (crize akinetice),alteori cu convulsii tonico-cionice bilate-rale sau cu debut unilateral şi generalizaresecundară. Pe plan psihic se depisteazăfoarte adesea o întîrziere marcată şi o limi-tare a dezvoltării funcţiilor intelectuale, îngrade diferite de oligcfrenie, situaţii în carecopiii prezintă frecvent şi tulburări ale afec-tivităţii, fie sub forma unor aderenţe timice,fie sub forma de izbucniri mînioase înso-ţite de agitaţie psihomotorie şi agresivitate.Asemenea tablouri clinice, în care predo-mină unele sau altele dintre aceste simpto-me pot apare în embriopatia toxoplasmo-zică şi rubeolică precum şi în incompatibi-litatea Rh mamă-fât. In embriopatia rubeo-lică, unele simptome sînt legate de perioadade sarcină în care intervine viroza ; astfel,în săptămîna a doua de sarcină rubeolagenerează surdomutitate, în săptămîna acincea induce cataractă iar în săptămînazecea malformaţii cardiace ; menţionăm căcu cît viroza se instalează la o vîrstă maimică a sarcinii, cu atît frecvenţa manifes-

493 — Oialog despre sănătate, vel. I

Page 57: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 58: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ţârilor clinice este mai mare, ajungînd !a100% în primele 6 săptâmîni.

• Vorbiţi, vă rugam, despre experienţa cli-nicii de neuropsihiatrie infantilă din Tg.Mureş condusă de dv., de experienţa per-sonală în acest domeniu.

- In clinica noastră se internează deseoricopii suferinzi de diverse forme de encefalo-patie infantilă. De Ia bun început urmărimexistenţa factorilor pre, intra şi post-nctaliîn anamneză copiilor internaţi în clinică şiapoi frecvenţa acestor factori în sălile denaştere ale clinicilor obstetricele din muni-cipiu.Pe de altă parte se ştie că manifestărileneurologice obiective au o evoluţie diferităîn raport cu intensitatea lor şi anume simp-tomele uşoare se compensează şi dispar înprimele 2-3 săptămîni de viaţă ; cele mij-locii se compensează şi pot dispărea îndecurs de cîteva luni şi numai cele graverămîn persistente, constituind manifestărileclinice cărora li s-a dat denumirea de se-chele ale encefalopatiilor infantile. Prinurmare, dacă examinăm un copil de 1 ancare a prezentat pre sau intra-natal leziunicerebrale uşoare sau medii, este posibil sănu constatăm nimic patologic, deşi copiluleste purtătorul unor cicatrici sau perturbăricerebrale compensate. Mai tîrziu aceşticopii pot prezenta o serie de simptomefoarte diverse, începînd cu crizele epilepticeşi terminînd cu scăderea randamentuluişcolar sau cu apariţia unor tulburări decomportament, care sînt puse în legătură cufel de fel de cauze survenite aleator înperioada respectivă, de cele mai multe ori

Page 59: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

50

Page 60: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cauze traumatice, toxice, infecţioase saupsiho-reactive.Din acest motiv consider ca este judicioasăfolosirea denumirii de encefalopatie infan-tilă microsechelară, denumire autohtonărare ar reprezenta cadrul tipic al cazurilordescrise în literatura neuropsihiatrică mon-dială sub denumirea de „minimal braindamage".Relativ !a această problemă sint de părerecă în acest domeniu se încadrează o mareparte a copiilor care prezintă crize epilepticela vîrsta antepreşcolarâ şi preşcolară pre-cum şi copiii care prezintă manifestări pa-roxistice nocturne neconvulsive, cu deose-bire copiii care urinează in pat în timpulsomnului (enurezie nocturnă). In literaturăse consideră şi astăzi că majoritateacopiilor enuretici prezintă această ma-nifestare ca expresie a unor stări psiho-teactive. Trebuie să arătăm însă căîn cadrul studiului clinic multidimensio-nal al unui număr de peste 600 bol-navi internaţi, numeroşi copii enureticiprezintă la examenul neurologic mici simp-tome de iritatie sau de deficit, că mulţidintre ei au intelectul mai mult sau mai pu-ţin dezvoltat, că în anamneză acestor copiise descoperă foarte adesea survenirea unorfactori patogeni intranatali sau prenatali(prematuritote, operaţie cezariană, circularăde cordon, asfixie albastră, Apgar sub 9etc.) iar electroencefalograma pune în evi-denţă la marea majoritate a copiilor enure-tici modificări bioelectrice de tip lezional.Din acest motiv personal sînt de părere căcnurezia nocturnă are de cela mai multeori un substrat organic şi că ea constituie o

51

Page 61: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 62: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 63: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

formă de encefalopatie infantilă micrase-chelară. Această părere organicistă o am şirelativ la alte manifestări neuropsihice alecopilăriei, dar relativ la acestea nu mă potîncă pronunţa categoric, cercetările fiind încurs.6 Se pot preveni aceste boli lezionale alecreierului care au repercusiuni asuprafuncţiilor cerebrale ?

- In general da. De aceea un capitol artrebui sa acordăm prevenirii encefalopatii-lor infantile dar în această privinţă acţiuniletrebuie îndreptate spre prevenirea factorilorcare determină în imensa majoritate a cazu-rilor survenirea bolilor adică prevenirea fac-torilor patogeni prenatali şi mai ales intra-natali prezentaţi în discuţia noastră.

• în ce constă tratamentul acestor afec-ţiuni ?

— Encefalopatiile infantile sechelare şimicrosechelare fiind atît de numeroase, unadintre principalele noastre preocupări oconstituie terapia necesară îmbunătăţiriistării neuropsihice a acestor copii. Trebuieîntotdeauna încercat să se facă ceva pentruaceşti suferin/i în prag de viaţă, să se„stoarcă" din creierul lor lezat maximul derandament funcţional ce se mai poaterealiza. Nu trebuie renunţat nici în cele maigrave cazuri, deoarece niciodată nu pot ficunoscute resursele pe care acele creiere lemai deţin, în mod inaparent. Tratamentultrebuie efectuat în mod obişnuit pe maimulte fronturi şi aceasta în raport cu simp-tomatologia pe care o prezintă sugarul,copilul mic, preşcolarul sau copilul şcolar.

Page 64: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Dacă pe primul plan stau fenomenele con-vulsive sau stările de agitaţie psihomotorie,atunci tratamentul va viza într-o primă etapăreducerea şi anihilarea acestor manifestări.Pacă tabloul clinic este dominat de feno-menele de deficit intelectual, pe primulplan al terapiei vor sta preparatele medica-mentoase stimulatoare ale capacităţilorfuncţionale ale celulelor nervoase, aseme-nea preparate fiind administrate în cure in-termitente şi alternante, ccrespunzătcr vîrs-stei şi greutăţii copilului bolnav. Daca înprimul rînd există tulburări ale sistemului demotiiitate voluntară, sub formă de parezesau paralizii flasce sau spastice, atunci pelîngă tratamentul medicamentos stimulativtrebuie aplicate necondiţionat tehnici derecuperare motorie, sub formă de masaje,pasive şi de gimnastică medicală recupera-torie, care sînt de obicei efectuate de pro-fesori specializaţi în cultură fizică medicală(profesori CFM). De asemenea, se aplicăbinecunoscutele metode de hidro şi electro-terapie, toate aceste metode fizicale avîndefecte benefice, uneori surprinzător deeficace, tocmai datorită capacităţilor plas-tice deosebite ale creierului infantil faţă decel al adultului. Tocmai pe aceste calităţide reactivitate şi de plasticitate cerebralăne bazăm atunci cînd afirmăm că nu trebuierenunţat niciodată şi trebuie încercat în-totdeauna.Alături de metodele fizicale amintite seaplică cu mai mult sau mai puţine succeseşi de către cadre de specialitate, diversemetode de stimulare senzorială şi de tera-pie ocupaţionaiă, care, de asemenea, urmă-resc extinderea şi intensificarea diverselor

53

Page 65: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

funcţii cerebrale. Pentru capiii cu disfuncţiîde vorbire, fie datorită tulburărilor de auz,fie prin deficienţa de exprimare sau de ar-ticulare, se adaugă terapia corespunză-toare, efectuîndu-se protezarea auditivă şiapoi aplicarea tehnicilor de logopedie.întrucît encefalopatiile infantile sechelare şimicrosechelare sînt afecţiuni cronice, elenecesită tratament îndelungat, care se în-tinde de-a lungul mai multor ani. De aceeaeste imperios necesar ca aparţinătorii copi-lului să se interneze împreună cu bolnavul,pentru a-şi însuşi toate aceste tehnici cores-punzătoare particularităţilor lui simptoma-tice, somatice şi psihice, urmînd să continueacasă întregul tratament, pînă la o nouăinternare care va reajusta terapia în raportcu vîrsta, greutatea şi stadiul de evoluţie alecopilului, tn acest sens cooperarea dintrepărinţi şi cadrele medicale este obligatorieşi întotdeauna spre folosul copilului....Şi nu exista satisfacţie mai mare decîtaceea de a vedea un copil plecînd din cli-nică pe picioarele lui, după ce la internarefusese adus în braţe sau pe targa l

Page 66: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Dr. FANE BOERA$

S-a născut în anul 1933 In comuna Măică-neşti, judeţul Brăila. A absolvit Facultateade Medicină Generală din Bucureşti inanul 1959. Este medic primar - fiind şi şefde lucrări în chirurgie.In prezent este şeful serviciului de oftalmo-logie al Spitalului Witting, C.F.R. 1. Are nu-meroase lucrări şi comunicări prezentate înţară şi peste hotare, diverse invenţii şi ino-vaţii în specialitate.

CATARACTA CONGENITALĂ

• Fără să îmbrace un caracter de masă,cataracta congenitală se numără totuşiprintre afecţiunile relativ frecvent întîlnitela copii, tn ce constă ea ?

- Cataracta înseamnă opacifierea parţialăsau totală a cristalinului, care este o com-ponentă foarte importantă a ochiului, ceintră în sistemul optic al acestuia. El areforma unei lentile biconvexe, perfect trans-parentă, elastică, cu posibilitatea de a se

55

Page 67: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 68: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

bomba sau turti în funcţie de distanţa lacare sînt obiectele privite (acomodare).Opacifierea acestei lenti'e duce ia pierdereavederii.

• Cîte feluri de cataractă se cunosc ?

— In patologia medicală oftalmologică sedescriu cataractele congenitale, traumaticeşi patologice, urmare a unor boli generale(endocrine, diabet etc.) sau a unor afecţiunioculare grave (uveitâ, miopie forte, glau-com etc.).Cataracta congenitală reprezintă o boalărelativ frecventă şi o cauză importantă depierdere a vederii (orbire) la copii. Ea secaracterizează prin opacifieri cristalinieneevolutive sau neevolutive, totale sau parţi-ale, ce se dezvoltă în cursul vieţii intra-uterine şi pe care le putem diagnostica lanaşterea copilului sau mai tîrziu. Astfel, cîndnou-născutul deschide ochii, se poate ob-serva o pată albă în pupilă la unul sau laambii ochi. Ultima fiind o cataractă totală,bilaterală. Nou-născutul este orb. Acestlucru îl putem deduce expunîndu-l la olumină puternică şi copilaşul ar trebui să seferească, să închidă ochii, dar el nu facedecît să-şi întoarcă puţin capul sau să cli-pească uşor. Dacă este vorba de un copilde peste 4 luni, mama şi cei din jur observăcă nu urmăreşte obiectele şi îşi înfundă de-getele în orbită pe partea ochiului care vedefoarte slab, sau în ambele orbite, dacă nuvede cu ambii ochi.Cataracte/e congenitale pot fi parţiale şistaţionare cum sînt cataracta polară ante-rioară şi cataracta polară poster/oară, carese manifestă printr-o pată mică, albă, si-tuată în centrul pupilei, mai mult sau mai

Page 69: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

56

Page 70: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

puţin întinsă. Sint în general staţionare şinu produc tulburări de vedere importante.Sînt jenante la o lumină prea intensă, dincauza miozei (pupila se micşorează la lu-mină), în aceste cazuri se poate recurge lacolir midriatic (care măreşte pupila) şi ast-fel creşte acuitatea vizuală.După cum pot fi şi totale de la început, sauevolutive, opacifierea cristalinului devenindtotală în timp.

• Care sînt cauzele apariţiei acestei afec-ţiuni ?- Cea mai frecventă cauză este o infecţievirală a mamei din timpul sarcinii şi maiales în primele luni de sarcină, cum sînt :rubeola, creionul, hepatita virală, gripa,zona zoster etc.Dintre acestea, cea mai redutabilă, pringravitatea malformaţiilor ce le poate da,este rubeola.Trebuie ştiut că toţi copiii atinşi de o emblio-patie rubeolică au un habitus diferit decopiii normali : cei mai mulţi sînt prematuri,hipotrofici, reflexul la sugere nu e bun dela început şi au inversat ritmul de somn.Ajunşi la 5-6 ani sint încă anormal dezvol-taţi (subponderali, cu oase fragile, pieleapuţin pigmentată, fantele pleoapelor oblice),

* Cum explicaţii fenomenul local fiziopa-tologic ?- Virusul rubeolic se localizează în crista-lin foarte precoce, C"G la primele săptămînido viaţă intrauterină. El persistă mult tirnp(în cristalin) şi se găseşte închis în capsulă.Deschizînd capsula în timpul operaţiei dacataractă, el este eliberat şi poate declanşauveitc grave (infecţii ale irisului, corpul ciiiar

Page 71: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 72: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

şi coroidei). De aceea, cînd cataracta estebilaterală, se operează numai după virstade 1 an, pentru că s-a văzut că riscul decomplicaţii este mai mare la copiii sub 1 an.Aceasta datorită persistenţei virusului viu alrubeolei în cristalin pînă la 18 luni.Trebuie reţinut deci că nu se extrage cata-racta rubeolică decît tardiv, la peste un anşi jumătate, riscul operator fiind foarte cres-cut, indiferent de tehnica utilizată.

•65535 Ce ne puteţi spune despre profilaxia ca-taractei congenitale ?•65535 Pentru ca o femeie să nască un copil cucataractă rubeolică trebuie să contractezerubeola chiar la începutul sarcinii. Incuba-ţia este de 15 zile. Găsirn virusul în gît 6 zileînainte şi 6 zile după erupţie, apoi nu-l maigăsim. De aceea, cînd o gravidă a venit încontact cu un bolnav de rubeoiă trebuiesă-i facă neapărat un contrei de laborator-serodiagnostic. Daca acesla este negativ,preventiv va face gama globulină. Cu toateacestea, protecţia nu este totală.In perioada de erupţie nu este nimic defăcut din punct de vedere terapeutic. Deaceea, toate tinerele fete trebuie vaccinate,dacă n-au făcut boala.

• Ce alte cauze mai poî sta la baza apa-riţiei cataractei congenitale ?— Avitaminozele A, B, C, luesul congenital,toxicele, razele X, tulburările rnetabolismu-lui fosfo-calcic, tulburările metabolismuluiglucidic (hipoglicemii, deficit de galacto-kinoza) etc.

•65535 în ce consta tratamentul ?•65535 Tratamentul c:t3 în principiu chirurgical.Indicata va fi în f j

•ţie ce acuitatea vi-

Page 73: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

53

Page 74: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

zualâ. Nu se va interveni la o acuitate vi-zuală superioară la 1/3. Mai dificil va fila copiii mici, la care nu se poate evaluacorect acuitatea vizuală şi Ia care se apre-ciază oportunitatea operaţiei după aspec-tul clinic al cataractei, în caz de cataractătotală ia ambii ochi se impune intervenţiaprecoce dacă nu este vorba de rubeolă,adică la 5—6 luni. Mai întîi la un ochi apoila celălalt. Noi practicăm a doua interven-ţie la interval de 10-12 zile sub o luna, înfuncţie de starea trofică a copilului. Bine-înţeles că ne putem permite chiar o im-plantare da cristalin aaificial dacă condi-ţiile locale o permit.

Cataracta congenitală cere deci o con-lucrare perfectă între mamă şi mamoş, of-talmolog şi pediatru, pentru punerea unuidiagnostic cît mai precoce posibil, pentruo intervenţie chirurgicală mai din timp şimai adecvată, pentru a putea recupera ve-derea acestor mici pacienţi, pînă nu se in-stalează fenomenul de ambliopizare (deleneviră a nervului optic), imposibil de re-cuperat apoi, sp^e a nu-i condamna la or-bire pe toată viaţa.

Page 75: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 76: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Conf. dr. MĂRIA CERNEA

S-a născut în comuna Perişor, judeţul Doljşi a absolvit Facultatea la I.M.F. Iaşi.A parcurs toate treptele ierarhice universi-tare, în prezent este şef de clinica la obste-trică şi ginecologie, de la Facultatea deMedicină din Craiovo. A participat !a ne-numărate congrese şi simpozioane în ţarăşi peste hotare, cu comunicări.

CE ŞTIM DESPREFÎBROMATOZA UTERINĂ ?

• Fibromaioza uterină este cea mai frec-venta stare patologică întîlnitâ la o femeieşi se caracterizează prin dezvoltarea unortumori sferoidcle, bine încapsulate şi de di-ferite dimensiuni în grosimea muşchiuluiuterin. Care este incidenţa acesteia sub as-pectul vîrstei ?

— Denumirea ei corectă este de leiomiom,dar, termenul de miom fibrom, fibromatozăuterină este de asemenea utilizat. Rar se

Page 77: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Intilneşte un singur nodul fibromatos, detibicei sînt mai mulţi ; 3-4-5, chiar peste100. In acest caz afecţiunea poartă denu-mirea de polifibromatoză uterinâ.Incidenţa cea mai ridicată a maladiei esteIntre» 30-40 de ani, dar fibromul se poateîntîlni şi la vîrste extreme, sub 20 de ani şipoşte 60-70 de ani. Se apreciază că 20%dintre femei pot dezvolta o fibromatozăuterină. Populaţia africană este în mod de-osebit cea mai afectată. Transmiterea eredi-tară este admisă. Se ştie că o femeie carenu a avut copii, are un mod particular deîmbătrî'-,ire a uterului, prin dezvoltarea unuifibrom. Prezenţa acestuia este invers pro-porţională cu paritatea (cu numărul co-piilor), în peste 60% din cazuri, femeile cufibromatoză uterinâ nu au avut copii sauau dat naştere unuia singur. Fibromatozăuterină se datorează unui dezechilibru en-docrin în formarea estrogenilor. Ovarelesintetizează ciclic etrogeni şi progesteronîn anumite proporţii, in cazul în care aceastăciclicitate este perturbată sau se secretănumai estrogeni, unele cuiburi cu celuleembrionare din muşchiul uterin se dezvoltăexagerat şi dau naştere ia una sau maimulte tumori benigne — miom sau fibromuterin.Utilizarea de estrogeni în scop terapeuticpoate dezvolta o fibromatoză ulerină. Fap-tul că după menopauză aceste tumori scadîn dimensiuni sau chiar dispar (estrogeniisînt scăzuţi) pledează pentru această etiolo-gie hormonală.

• Din punct de vedere anatomic, tumorasau tumorile au o consistenţă fermă, sînt în-conjurate de o capsulă fibroasă (se potuşor extirpa). Unde se localizează ele ?

61

Page 78: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 79: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

-65535 Ca localizare se pot dezvolta în grosi-mea muşchiului uterin - la suprafaţa luisau către interior sub mucoasa uterină. Deasemenea, fibroamele se pot dezvolta înpartea inferioară sau superioară a corpuluiuterin. Numărul lor var.azâ. Astfel poate fiun singur nodul sau mă1 mulţi noduli vizibili,dar pot exista şi zone microscopice - in-vizibile în timpul operaţiei, care se vor dez-volta ulterior, dacă nu s-a extirpat tot uterul.Dimensiunile sînt, de asemenea, variabile-65535 de la noduli sub 1 cm diametru pînă ladimensiunile unei sarcini de 6-7 luni. Simp-tomele cu care se asociază tumora diferădupă localizare, dimensiune şi vîrsta lacare apare. Sînt situaţii cînd fibromul aredimensiuni ce depăşesc mărimea unui capde adult şi femeia nu prezintă nici un semnparticular, în afară de creşterea în voluma abdomenului, in alte situaţii, manifestă-rile sînt mai spectaculoase şi ceea ce alar-mează femeia este hemoragia genitală.

-65535 Pierderile de sînge pe cale genitală in-îîiniie în fibromaioza uterină au aspecte di-ferite. Care sînt acestea ?

-65535 Prelungirea manstruaţiei, care norma!durează 3—5 zile poate ajunge pînă la7-10-12 zile. In acest timp, femeia pierdesînge şi cantitativ mai mult, sînge lichid saucheaguri. Această menoragie cum este de-numită prelungirea menstruaţie! şi hiper-menoree (pierderi crescute de sînge men-strual) se datoresc, pe de o parte, îngroşăriimucoasei uterine asociată fibromului, creş-terii cavităţii uterine prin dezvoltarea tu-morii, cît şi localizării la nivelul mucoaseiuterine a tumorii.

Page 80: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 81: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

O altă manifestare hemoTagică este poli-menoreea, menstruaţii ce se succed moifrecvent, de obicei la 15-18 zile. Metroragiaeste hemoragia genitală intermitentă, ne-regulată ca durată şi frecvenţă, încit femeianu mai ştie cînd trebuie să aibă menstrua-ţie.

Aceste pierderi de singa se asociază de obi-cei cu o anemie cronică şi destui de severă,hemoglobina aiingînc! valori scăzute.Durerea nu constituie un simptom de bazăal fibromatozei uterine. Sint fibroame ce sedezvoltă pe suprafaţa uterului, care atingdimensiuni mari fără ca femeia sa simtăvreo durere. Senzaţia de greutate pelvină,de disconfort sau de presiune pe organele| de vecinătate, vezică sau rect sîni frecvente.Durerea colicativă - ca ,,de naştere" - seîntîlneşte in fibroamele endocavitare careau tendinţa să se elimine prin col, sau înfibroamele subseroase torsionate sau infec-tate.

• De a!tîe!, pierderile aibe, serosangvino-:, lente sau chiar purulente se întîlnesc tot în' mioamele cu localizare în cavitatea uterină.

- Da ! Fibromatoza uterine este asociatăfrecvent cu infertilitatea, fie că femeia nurâmîne gravidă, fie că pierde sarcinile.Aceste accidente se produc, nu atît datoritătumorii în sine - cît mai ales datorită dez-echilibrului hormonal cu care se asociază.O sarcină poale totuşi evolua concomitentcu o fibromatoză uterină - uneori chiarpînă la termen. Dar odată cu dezvoltareasarcinii, creşe în volum şi fibromul sau fi-broameie — adesea fi;nd necesară extirpa-rea ior chiar în cursul sarcinii.Fibromatoza uterină se poa:e asocia cu un

l

Page 82: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 83: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cancer de endornetru, asociere ce se în-lîrnplă mai frecvent în perioada premeno-pauzală. Este absolut necesar să se excludăaceastă asociere deoarece conduita tera-peutică este oarecum diferită. Un examencitologic sau un chiuretaj bioptic va pune înevidenţă cancerul de endornetru sau îl vaexclude.

• Fibromul uterin poate evolua fără niciun simptom şi femeia nu sile ca este pur-fă'care acestei tumori. Ei poate fi descope-tit cu ocazia unui examen ginecologic pro-filactic pe co:e orice femeie este bine să-liacă la 6-12 luni. Tulburările menstrualesau unele complicaţii pe care le poate su-feri această tumoră benignă, obligă femeia5ă se adreseze medicului ginecolog. Desprece complicaţii este vorba ?

— Dintre complicaţii cităm torsiunea întil-nită la mioarnele dezvoltate pe suprafaţaexternă a uterului — necroza şi infecţia pio-dusă la mioarneie localizate submucos sauîn grosimea uterului. Necroza fibromuluieste destul de frecvent întilnitâ, după pro-ducerea unui avort sau naştere, Fibroamelemai suferă unele modificări denumite de-generescente — adică unele transformăriproduse în structura tumorii. Cei mai gravăeste insă degenerescenta sarcomatoasă,transformarea în cancer a fibromului, cancercu o evoluţie foarte rapidă. Din acest motivtrebuie operat. Degenerescenta hialină, de-generescenta chistică sau giăsoasă se în-lîlnesc mai rar.

• In ce constă tratamentul fibromului ute-rin ?— Tratamentul fibromului uterin în principiueste cel chiruigical, dar nu orice fibrom

64

Page 84: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ÎL

Page 85: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

trebuie operat. Se operează fibromatozauterină dacă se asociază cu sterilitate sauboala abortivă, dacă volumul sau număruifibroamelor determină un disconfort bolna-vei, in general se operează fibroamele lafemeile tinere în perioada reproductivă,deoarece pot creşte în dimensiuni sau potsuferi una din degenerescentele amintite.De asemenea, se operează fibroamele careproduc hemoragii uterine, dureri, sau feno-mene de compresiune pe organele de ve-cinătate. Dacă fibromul sau fibroamele nusînt prea mari, nu deranjează femeia şiaceasta este în apropierea menopauzei, nueste nevoie de operaţie, deoarece acestetumori îşi reduc dimensiunile, involueazăodată cu instalarea menopauzei.Operaţiile efectuate pentru fibromul uterinsau fibromatoza uterină - sînt destul devariate. In efectuarea lor trebuie ţinut seamade o serie de elemente ca : posibilitateaunei sarcini, dacă femeia este tînără, păs-trarea funcţiei menstruale, a funcţiei endo-crine sau a staticii pelviene. In general sepractică miomectomie unică sau multiplă(extirparea nodului fibromatos) sau histe-rectomie totală, adică extirparea uterului şia colului uterin. Femeile în general au oreţinere cînd aud de extirparea uterului întotalitate. Desigur, această intervenţie se vaface cu foarte mult discernămînt, ţinîndseama de integritatea fizică a femeii, darmai ales de elementul psihic. Trebuie de re-ţinut că, prezenţa uterului este destul deimportantă pentru o femeie, dar, extirparealui din diferite motive nu constituie o catas-trofă. De asemenea, în fibromatoza uterină,ovarele, dacă sînt normale, sînt lăsate peloc şi acestea de fapt menţin stacusul hor-

Page 86: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 87: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

rronal al femeii şi nu uterul. In genera! in-tervenţia chirurgicală trebuie lăsată la lati-tudinea medicului care alege metoda ceamai sigură şi benefică pentru bolnavă.Fibromul uterin beneficiază uneori de o te-rapie medicamentoasă, dacă se asociază cuhemoragia în special. O medicaţie utero-tonică, hemostatică sau de substituţie (sîngesau seruri) în hemoragiile mari este nece-sară pînă la operaţie. O medicaţie hormo-nală cu antagonist! ai estrogeniior se poateutiliza, dar de cele rnai multe ori nu rezolvăcazul — reduce hemoragia sau temporizeazăintervenţia - pînă ce aceasta se poateefectua în condiţii optime.

Page 88: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 89: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Dr. doc. NICANOR COBAN

S-a născut pe plaiuri moldovene ş! este ab-solvent al Facultăţii de Medicină din Bucu-reşti. Este fost elev al unor iluştri maeştrichirurgi precum Hortolomei, Jurai, Ve-reanu, desâvîrşindu-se în arta chirurgieiurologice pediatrice, în prezent fiind el în-suşi un mare specialist, şeful secţiei urolo-gice a spitalului clinic de copii „GrigoreAlexandrescu".Este autor al unor cursuri de urologie pe-diatrică şi membru a unor asociaţii chirur-gicale de peste hotare.

BOLILE APARATULUIGENITOURINAR IN PEDIATRIE

• Care este frecvenţa în lume a boliloraparatului genito-urinar la copii ?

- Afecţiunile aparatului genitourinar lacopii sînt foarte frecvente, unul din 10 năs-cuţi prezentînd o anomalie. Această sur-prinzătoare frecvenţă este confirmată dstoate statisticile. Incidenţa afecţiunilor este

67

Page 90: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 91: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 92: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ş! mai mare in realitate dacă alături demalformaţii mai adăugăm şi celelalte boliîntîlnite, cum sînt : infecţiile şi litiaza uri-nară, traumatismele aparatului urinar,tumorile canceroase urogenitale şi ano-maliile aparatului sexual. Cele mai frec-vente însă sînt malformaţiile. Statisticilearată că 5% din mortalitatea infantilă s-ardatora malformaţiilor obstructive ale apara-tului urinar. Această cifră nu include morta-litatea prin tumori, traumatisme, litiază şiinfecţii urinare. Astfel, se apreciază că 1 ;3din fetiţe prezintă o infecţie pe aparatulurinar. La copii, infecţia urinară se si-tuează pe locul doi, cele mai frecvente fiindcele respiratorii. Infecţiile urinare însoţescaproape toate cazurile malformaţiilor apa-ratului urinar, în special refluxul vezico-re-nal, iar atunci cînd nu sînt tratate se terminăcu pielonefrită cronică şi insuficienţă re-nală. Litiaza urinară se întîlneşte şi la copiişi uneori reprezintă o complicaţie a uneimalformaţii. Traumatismele aparatului uri-nar reprezintă 2% din cazurile spitalizate cutraumatisme în general. Şi cancerul renaleste frecvent şi se situează pe locul doi, tu-morile canceroase ale sistemului nervoscentral fiind pe primul loc la copii.

• V-am ruga să prezentaţi principaleleafecţiuni pe care le studiază urologia pe-diatrică, în ordine descrescindă a frecven-ţei.

Infecţiile urinare constituie problema princi-pală la copii, chiar în absenţa malforma-ţiilor şi predomină la fete în proporţie de 4/1.Se apreciază că ele persistă la copii timpîndelungat, luni de zile şi în 5% din cazurialterează rinichiul sub formă de pielonefrită

Page 93: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

68

Vt*

Page 94: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cronică ; au manifestări episodice, la inter-vale de timp, care se datoresc unor noitulpini microbiene rezistente la medicamen-tele administrate anterior, care invadeazădin nou aparatul urinar.Malformaţiile, a doua mare categorie deafecţiuni urogenitale prezintă un mare in-teres embr/'o/og/c, d/sgenet/'c şi clinic, exis-tînd încă multe necunoscute, Malformaţiilevizibile sînt extrem de puţine, ca extrofia devezică, epispadias. hipospadias, testiculenecoborîte şi intersexualitate. Cele maimulte malformaţii ale aparatului urinar sintînsă invizibile şi în majoritatea cazurilor pre-cizarea diagnosticului necesită investigaţiiradiologice, ecografice sau endosco-pice,Litiaza urinară a treia mare categorie deafecţiuni urologice se asociază de cele maimulte ori cu infecţii urinare cu Proteus.Calculii se intîlnesc la orice nivel pe apara-tul urinar, în rinichi, bazinet, uretere, vezicăsau uretră. Cei uretraii în special producobstrucţii cu manifestări dramatice dincauza imposibilităţii de a goli vezica,Tumorile aparatului urinar constituie a patiacategorie de boli ce se întîlnesc chiar lanou-născut, la sugar sau la copii pînă la5 ani, sub formă de cancer renal sau vezical,un cancer specific copilului, cate se dez-voltă din ţesuturile rinichiului embrionar.Traumatismele aparatului urinar, a cinceamare categorie, se întîlnesc la copii maifrecvent sub formă de rupturi de rinichi sauruptură de uretră şi apar în cadrul politrau-matismelor prin accidente de circulaţie saucăderi de la înălţime a copiilor nesupra-vegheaţi.In privinţa anomaliilor dezvoltării aparatului

69

Page 95: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 96: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

], rnă voi referi la testiculele rfecbbo-rite care se întîlnesc frecvent la copii şi laintersexualitate. La băieţi, testiculele trebuiesă fie situate în scrot pentru că numai inaceastă poziţie ei vor produce hormoni sispermatozoizi. Testiculele necoborîte (crip-torhidism), care nu se palpează in scrot, nuvor îndepl'ni aceste funcţii şi în plus sîntexpuşi la riscul de cancerizare. Intersexuali-tatea constituie o problemă dificilă pentrudiagnostic. Stabilirea sexului la nou-năs-cut se face cu uşurinţă în majoritatea cazu-rilor după aspectul organelor genitale ex-terne,8 Căror cauze se datoreşte apariţia boiiîorgenitourinats ?

- Apariţia bolilor genitourinara la copii sedatoreşte unor cauze diverse, pentru că şiacesta boli situate pe aparatul urinar sîntdiferite. Astfel, infecţiile urinare sînt deter-minate de staza urmară, produsă de re-fluxul vezicorenal, de malformaţiile obstruc-tive ale căilor urinara sau de lipsa de igienăa organelor genitale externe a',3 copilului.De reţinut că un copil trobuie spălat cu apăcălduţă în regiunea perineului şi a organe-lor genitale, la fiecare schimb la sugar,după fiecare micţiune şi după fiecarescaun.L/ti'aza urinara are cauze diferite la copii,motiv pentru care se cunosc multo feluri docalculi. Deosebim astfel ca/cu//' endemici,care se intîlnesc în specia! la băieţi şi sîntconstituiţi din oxalat de calciu. Se apreciazăcă se datoresc unui factor climatic şi uneicauze alimentare în sensul că în alimentarepredomină cerealele, inclusiv la sugari.Aceştia sînt calculi mari, vezicaii şi nu se

70

Page 97: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cunoaşte caura pentru care sa localizeazăin vezică. In 1/3 din cazuri sînt calculi culocalizare renală.Ca/cu/n de stază sînt o altă categorie ce seîntilnesc în orice malformaţie obstructivăcare produce staza urinară (rinichi malrotaţi,ectopici, rinichi în potcoavă, diverticulicaliceali, hidronefroză, megaureter, uretero-cel, diverticuli vezicali şi uretrali). Sînt calculimixti, formaţi din fosfaţi şi oxaiaţi. Caicul!de stază mai apar la copiii imobilizaţi timpîndelungat pentru osteomieiită, tuberculozăosoasa, poliomielită, din cauza decalcifieriischeletului şi hipercalciurie. Caiculii destază sînt infectaţi cu Proteus.A treia mare categorie sînt calculii meta-bolici. Cistinuria este cea mai frecventăcauză la copii şi se datoreşte unui defectereditar în funcţia tubilor renali care pierdîn exces cistină, lizină şi arginină. Aceşticalculi sînt radioopaci : unii sînt mici, ro-tunzi, ca de ceară şi se elimină spontan,alţii sînt coraliformi. Urina este sterilă şiacidă. Calculii cu acid ur:c apar la copiicu leucemie, care urmează tratament cucitostatice.Calculii idiopaiici se întîlnesc la copii, fărămalformaţii, fără cauze metabolice, cu urinisterile, foarte rar infectate cu Proteus, lacopiii mici de 1-3 ani. Sînt multipli saucoraliformi şi foarte opaci, calcifiaţi, for-maţi din fosfaţi sau oxaiaţi de calciu, iarsănătatea generală a copilului este alterată.

• Ce factori de risc concură !a apariţiaboii'or genitourincirc ?

- Malformaţiile aparatului urinar, care sîntaîît de frecvente la copil, se datoresc înunele cazuri unor factori genetici, famili-

71

Page 98: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 99: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

aii, ereditari. Dar la cei mai mulţi copii elese datoresc unor factori teratogeni ce ac-ţionează asupra dezvoltării intrauterine aembrionului, în primele 8-12 săptârrîni desarcină şi printre aceşti factori de riscvom enumera : viroze, intoxicaţii, hormoniîn minus sau hormoni administraţi înplus, carenţe vitaminice (lipsa vitami-nei A dă mal formaţ i i pe că i le ur i -nare, lipsa vitaminei B|2 dă malformaţiipe rinichi), iradiaţii, unele medicamenteanalgezice-antipiretice administrate încursul sarcinii, unele antiepileptice cum arfi carbamazepina în asociere cu alte anti-epileptice. Toate aceste cauze teratogenetrebuie strict evitate în primele 12 săptă-mîni de sarcină, perioada de formare şidezvoltare a embrionului. Malformaţiile ne-tratate şi necorectate ale aparatului urinarcontribuie la apariţia infecţiilor urinare re-cidivante şi la discrucţia rinichilor prinpielonefrită cronică. Supravegherea atentăa copiilor în timpul jocului va evita risculpolitraumatisineior care se pot solda curupturi de rinichi sau de uretră.

• Care sînî simptomele mai cunoscute alebolilor ge,iitourinare ?

- P/ur/a, durerea şi hematun'a constituie otriadă care apare în infecţiile aparatuluiurinar. Deseori se asociază şi febia.Piuria semnifica urină cu puroi (leucocite)cînd urina este tulbure, iar puroiul provinedintr-un loc oarecare al aparatului uri-nar.Durerea provine cel mai frecvent de larinichi (hidronefroză, caicul, tumoră, chist,abces renal sau pielonefrita), c'ar, se poatedatora şi unor obstacole pe ureter (calculi,

72

Page 100: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cuduri, tumori compresive sau retenţiei deurină în vezică, prin turnoii vczira'e, calculivezicali sau chist de trigon). Retenţia deurină se datoreşîe în cele mai multe cazuriunui blocaj uretral prin calculi pe uretrâ.stricturi, valve congenitale sau divei ticuli.Deseori însă, la sugari în special, retei.ţiaaste provocată de inflamaţia organelorgenitale externe, a prepuţului sau a vulveicare dau usturimi. Ea se poate diagnosticaşi înainte de naştere, în viaţa prenatală,cînd sarcina evoluează dificil, cu vărsăturietc., iar !a ocografie se evidenţiază globulvezical la făt, cauzat de valve u ret ral e ob-structive.Hematuria (urină amestecată cu sînge) esteprovocată cel mai frecvent de nefrită, apoide infecţii acute urinare şi în al treilea rîndde tumori. Incontinenţa de urină : un copilnormal cîştigă controlul actului micţionalla vîrsta de 2 ani, atunci cînd este educat,îngrijit cu dragoste şi disciplinat pentru afolosi oliţa la intervale regulate. Un sugarnormal nu udă continuu scutecele. In 24ore un copii între 3-6 luni are 20 de mic-ţiuni ; la 6-12 luni are 16 micţiuni, la 1-2ani are 8-12 micţiuni, la 3-4 ani are 6-9micţiuni. După 2 ani un copil trebuie să semenţină uscat 2 ore, iar după 3 ani se men-ţine uscat în cursul nopţii. Enurezisul estecea mai frecventă formă de incontinenţăurinară la copii. Se întîineşte mai frecventla copiii din familiile dezorganizate. Esteasociat cu somn profund, în 40% şi agita-ţie psiho-motorie. Aceşti copii răspundfavorabil la tratamentul cu ontideprin, careeste recomandat numai după vîrsta de7 ani, sub supravegherea medicu'ui neuro-psihiatru de copii. Tumora abdominală

734 — Dialog despre sănătate, voi. I

Page 101: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

poate fi i\.i,a!ă cîtid este situată sus înabdomen sau vezicalu cmc! este sub om-bilic. Febra prelungită şi neexpiicată carenu cedează la frotoment obişnuit necesităinvestigaţii raoiolonice ale aparatului uri-nar la copii. Copiii mici de slatură cu tul-burări de creştere, ce nu cîştigă în greutatesau cei care au o mare sete, consuma apăîn cantitate mare (polidipsie) şi eliminaurină abundentă şi decolorată (poiiurie)necesită investigaţii a'e aparatului urinar.

• Ce posibilităţi ce tratament există înaceste afecţiuni ?

— Afecţiuni'e aparatului genitourinar lacopii se tratează obţinînd în prezent rezul-tate dintre cele mai bune, în comparaţiecu bolile altor aparate aie copilului. Anes-tezia şi terapia intensivă pediatrică şi-aadaptat tehnicile la sugari şi copiii micicu rinichi alteraţi si cu o fiziologie atît decomplexă şi instabila. Pe pian mondial,diverşi specialişti în urologia pediatrică auimaginat în ultimii ani rciu'r-.ăro're tehnicichirurgicale tot mai panc>rtieraie pentrucorectarea acestor mah rr"<a..'i. Colectivulsecţioi de Urologie Pccliai'.că a'in spitalul..Grigore Ale/candrescu" s-a străduit să semenţină la înălţimea exigenţelor urologieipediatrice din lume. Am abordat toatăpatologia urologică pediatrică şi am ob-ţinut rezultate bune reflectate în scădereasemnificativă a mortal i lăţi i la aceşti bolnavi,Am acumulat în cele două decenii do acti-vitate o bună experienţă cu rozul Late co-municate la congresele medicale din ţară şidin străinătate. Trebire să mai menţionămcă în infecţii urinare ca şi după corectareamalformaţiilor se face tratament antimi-

74

Page 102: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

crobicm pe termen lung, sub controlul uro-culturilor. Cele mai eficace medicamenteuHiiiate în prezent sînt Giseptol, Nitro-furantoin, Negram şi Sulfametin. Acestea:cî folosesc succesiv, administrînd numaicîte un singur medicament timp de 10 zile,apoi se continuă cu alt medicament alesdupă indicaţiile uroculturii, sub supra-vegherea medicului care stabileşte dozele.Unele din aceste medicamente nu se ad-ministrează la sugari.

° Ce poată face familia în prevenireaacestor bol: ?

- Contribuţia familiei constă în principalîn respectarea măsurilor de igienă a re-giunii genitale şi perineale şi deprindereacopilului cu această igienă prin spălaturiperineale cu apă simplă, călduţă, la fiecareschimb la sugar şi după fiecare micţiuneşi scaun ia copiii mai mari. Chilotul dinmaterial plastic, folosit în mod obişnuit lasugari, trebuie evitat pentru că întreţinearsurile arr>oniaca!e şi infecţia în aceastăregiune. Mai este necesară educaţia co-piiior în sensul ca la fiecare 3 ore, să-şigolească vezica. Jetul urinar trebuie supra-vegheat : un jet normai trebuie să fieputernic şi scurt, fără ezitare. Băieţii pînăia 2 ani nu trebuie dccalctaţi, dar prepuţultreb.iio puţin retras şi spălat cu apă dupăfiecare micţiune. Litiaza :e previne admi-nistrînd copiilor lic'iide abundente în spe-riat în zilele călduroase şi educîndu-i pînăla vîrr,ta de 3 ani ca să mănânce orica felele alimente, să primească o alimentaţiacchi'ibrată şi raţională, deoareco copilultrebuie să crească. De asemenea, vitami-nele şi calciul n'j trebuie administrate în

75

Page 103: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

1

Page 104: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 105: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

excc-s, iar în caz de microlitiazâ. sînt in-dicate ceaiurile diuretice - decoct dincodiţe de cireşe — care intră în compoziţiaceaiului diuretic nr. 3. Ceaiul diuretic nr. 2are şi o acţiune dezinfectante asupra căi-lor urinare. In ceea ce priveşte anomaliilesexuale, părinţii trebuie să ştie că testicuiiinecoborîţi în scrot se operează la vîrsta de4 ani, iar intersexul, se corectează la 1-2ani. Hipospadiasul se corectează prin maimulte operaţii incep'nd de la vîrsta de3-4 ani. Numai în cazul cu stenoză mea-taiă şi jet urinar dificil şi subţire, trebuiefăcut meatoplastie chiar la sugar. Pentru apreveni malformaţiile, femeia însărcinatătrebuie să evite în primele 12 săptămîni desarcină factorii de risc teratogeni pe carei-arn enumerat.

Page 106: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 107: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Prof. dr. docent ŞERSAN

S-a născut în anul 1922, la Rîmnicu Vîlcea.A absolvit Facultatea de Pediatrie dinBucureşti, avîndu-l ca maestru pe prof. dr.docent Alfred D. Rusescu. Din anul 1972este şeful clinicii de pediatrie şi profesoruniversitar. Are numeroase comunicări înţară şi peste hotare şi este autor al unorvaloroase lucrări de pediatrie.

PARAMETRII DEZVOLTĂRIIPSIHOMOTORII

• Vă rugam să redaţi cîteva criterii dintrecele mai importante de apreciere a dezvol-tării neuromotorii şi psihice a copilului.

- Sînt descrise şi formulate numeroasecriterii şi scheme de apreciere a acesteidezvoltări, valoarea lor fiind estimată prinurmărirea, sepaiat şi apoi în ansamblu,fiecăreia din componentele dezvoltăriineurologice (motorii), psihice, intelectualeşi în mod diferenţiat pentru fiecare perioadăn copilăriei.

77

Page 108: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 109: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

In acelaşi timp esta de reţinut şi faptul camulte dintre aceste criterii au nurrai o va-loare orientativă, după cum o parce im-portantă dintre ele, consideraie ca reperede apreciere normală penlru anumite vîrste,pot avea o interpretare cu caracter patolo-gic prin persistenţa sau apariţia lor la altevîrste.

• Aţi preciza! faptu! ca aprecierea dez-voltării ncuro:5sihîce obliga ui mărirea ze-paratâ şi apoi în ansamblu, a îieccrei com-po.icr.te ; vă rugăm sfi prezentaţi cîLevadintre acesîe repere, privind mai întîi cez-voUarea motorie.

- Dezvoltarea motorie poate fi apreciatăprin urmărirea următoarelor repere : pozi-ţia copilului, motilitatea, tonusul muscularşi reflexele, a\/îr.d o deosebită importanţăde interpretare în primii ani de viaţă. Con-stituindu-se ca elemente de bază ale exa-menului medical, medicul este singurul înmăsură să le aprecieze, încadrîndu-le înlimitele lor de evoluţie normală sau patolo-gică.Motilitatea sau mişcările nou-născutuluisînt spontane, globale, au un caracter viuşi limitat şi de scurtă durată şi sînt reflexe,devenind, odată cu dezvoltarea rapidă asistemului nervos, voluntare.Mişcările membrelor se dezvoltă progresiv,pe la 3-4 luni puţind apuca cu mîna, prin-tr-o mişcare asemănătoare greblei, pentruca după 6—8 luni să apuce bine cu mînaşi după vîrsta de un an şi jumătate să seajute în mod egal de ambele mîini ; dupăvîrsta de 4 ani, unii copii, în jur de 5—7%,pot să rămîră sungaci.

78

Page 110: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Tonusul muscular reflectă în bune condiţiidezvoltarea normală a copilului, încă dela naştere. Nou-nâscutul la termen şi suga-rul mic prezintă în mod normal o hipertonieevidentă, exprimată printr-un tonus deopoziţie a membrelor marcat, care scadetreptat cu vîista. Aşezat în poziţie verticalăîn jurul vîrstei de 3 luni, sugarul îşi ţinebine capul, iar înlre 5 şi 6 luni, culcat pespate şi-! ridică bine de pe pianul patului,sprijinindu-se în mîini. Tot de la aceastăvirstă încearcă să se tîrască cu braţele şiajutat poate face mişcări de tîrîre şi cumembrele inferioare, între 6-8 luni sugaruldeprinde poziţia şezîndă nesprijinitâ, anti-cipată fiind de dezvoltarea motilităţii trun-chiului şi a membrelor inferioare, în aceastăperioadă, uneori chiar mai devreme, suga-rul se ridică şi îşi păstrează poziţia înpicioare, cu sprijinul braţelor şi mîinilor prinmişcări de agăţare, face paşi în jurul ţar-cului, se aşază singur în şezut, se tîrăşte,pentru ca întră 10-12 luni să stea înpicioare nesprijinit, mersul propriu-zis dez-voltîndu-se în jurul vîrstei de 1 an, antici-pat cu cîleva luni de mişcările de rostogo-lire.

• Profilaxia rahitismului, gimnastica, ma-sajul, folosirea factorilor naturali de că îi resînt hotârîtori în asigurarea celor maibune condiţii de dezvoltare a acestor acti-vităţi motorii.

— Desigur ! După vîrsta de un an activi-tatea motorie a copilului începe să devinămai controlată. Mersul este mai sigur, co-pilul începe să alerge şi să se caţere, miş-

79

Page 111: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cârile lui sînt foarte active, dar oboseşterepede. Pe la vîrsta de 2 ani el poate urcaşi coborî scările, la început sprijinindu-sepe un singur picior, mersul lui este sigur şiarticulat. După această vîrsta, începe să-şifolosească cu uşurinţă mîinile, pentru în-deletnicirile şi jocurile lui.în perioada preşcolară şi mai ales şcolară,controlul cortical asupra activităţii motoriiss dezvoltă intens, activitatea voluntară per-miţîndu-i să execute mişcări cu preciziepînă la activităţi de fineţe, sub influenţaantrenamentului şi a îndemînării.Jocul, activităţile fizice, gimnastica, ur.elesporturi, cum este înotul mai ales, practi-cate metodic, precum şi folosirea în conti-nuare a factorilor naturali sînt tot atît denecesari dezvoltării armonioase somatice şineuropsihice a copilului.

• In legătură cu dezvoltarea senzorială ceaţi putea să spuneţi în cîteva cuvinte ?

- Paralel şi într-o strînsă dependenţă cudezvoltarea motorie are loc şi dezvoltareasenzorială, a cărei explorare şi evaluareîn perioadele de vîrsta mică se efectueazăcu mare dificultate, fiind pentru unele sim-ţuri încă neabordabile. Ea este condiţio-nată atît de maturizarea organelor recep-tive şi a substanţei cerebrale coordonatoare,cît şi de dezvoltarea capacităţii de valori-ficare şi interpietare a senzaţiilor recep-ţionate, fiind dependentă şi caracterelorconstituţionale individuale ale organelor desimţ sub influenţa lor reciprocă şi cu aju-torul mijloacelor educative. Simţurile deţinun rol deosebit în dezvoltarea per-cepţiei.

80

Page 112: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Referindu-ne la văz, nou-nâscutul este ca-pabil, pentru scurte perioade, să fixezemonoocular, pentru ca in jurul vîrstei de2 luni sa apară primele activităţi oculama-tor.i organizate, urmărind cu privirea, iarîn jurul vîrstei de 3-4 luni să înceapă sâ-ţidescopere propriul corp şi apoi anturajul,urmărindu-şi mîinile. obiectele din jur şicele în mişcare.Auzul poate fi explorat încă de la naştere,nou-născutul răspunzînd prin tresăriri, gri-mase, plîns sau sUrîs (reflex Moro) la ac-ţiunea unor stimuli auditivi. Către vîrsta de5 luni, apare devierea conjugata a capuiuişi ochilor către o sursă sonoră, în conti-nuare dezvoltarea auzului confundîndu-secu cea a vorbirii, care poate avea loc nu-mai în condiţiile unei percepţii auditivenormale.Controlul şi supravegherea auz"u!ui şl văzu-lui sînt obligatorii din perioada de nou-născut.Gustul, prezent de la naştere, se dezvoltăîn raport cu alimentaţia, fiind adeseoriparadoxal, bizar şi capricios, pe cînd mi-rosul are o dezvoltare mai puţin cunoscută,fiind influenţat do dezvoltarea gustului.Sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasăsînt prezente de la naştere şi se dezvohăpe măsură ce copilul creşte.

* Revenind !a dezvoltarea psihică a copi-lului, v-am rjga sa expuneţi cîteva dinîrsceîe mai semnificative aspecte ale acesteia.

— Primele manifestări ale dezvoltării psihicocoincid cu momente cînd copilul începesci-şi descopere propriu! corp ş1 mediu! sau

81

l

Page 113: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

înconjurător, orizontul acestor descoperirifiind specific primilor ani de viaţă, mărin-du-se treptat odată cu dezvoltarea succe-sivă senzorială şi a capacităţii de comuni-care, sub impulsul structuralizării conştiinţeiobiective şi al acumulărilor perceptive şide reprezentări ale memoriei.Descoperirea mediului înconjurător estecondiţionată totodată de dezvoltarea mo-torie, care îi oferă posibilitatea dobîndiriipoziţiei şezînde, în picioare şi apoi a mer-sului mărhdu-i astfel orizontul cunoaşteiii,precum şi de relaţiile sugarului şi copiluluimic cu persoanele din jur implicate în dez-voltarea mijloacelor lor de comunicare şimai ales a limbajului.încă din această perioadă se contureazăşi primele trăsături ale personalităţii copilu-lui influenţată direct de dezvoltarea luiafectivă, dezvoltare condiţionată de grija,interesul, dragostea şi auioiitatea pe carele exercită cei din anturajul sau şi rna1

ales părinţii, dragostea şi autoritatea ex-primate în limitele necesare evitării orică-ror excese de care va depinde comporta-mentul actual şi viitor al copilului.

• Dragostea marnei, prezenţa ei iîngă co-pil şi alimentaţia naturală, alături ds au'o-riîaîsa tatălui simţită după vîrsta de 1 an,sîrtt premisele hoLarîioare în formarea unorpunţi esenţiale a!e dezvoltării aîecJive şi deformare a trăsăturilor lui caracteristice,..

- Bineînţeles. Interesul pe care sugansimare şi copilul mic îl manifesta în recunoaş-terea unor componente ale corpului şi me-diului lor înconjurător şi faţa de persoaneledin jur, do cais sînt în dependenţă totală,

82

Page 114: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

realizează condiţiile necesare, prin mijloaceeducaţionale, ale dezvoltării proceselor cu-noaşterii şi a limbajului, de stabilire a unorrelaţii cu persoanele din jurul lor, de for-mare a unor deprindcii şi de educaresfincteriană, mai ales că la această vîrslăse schiţează şi un interes pentru funcţiilesecretarii. Un rol deosebit, din acest punctde vedere, îl deiine incegrarea copilului în-tr-un program organizat de viaţă, cu orelenecesare de somn şi odihnă şi cu un orarde rnasă, corespunzătoare vîrstei lui, pen-tru ca m perioadele de veghe, să i se per-mită salisfacerca cuiiozităfn iui şi comuni-carea, înxr-un limbaj propriu, cu cei dinambianţa lui, a căror prezenţa este nece-sară. Jocul, după vîrsta de 1 an, deţine unrol important în formarea deprinderilor lui,in acumularea de noi cunoştinţe şi a unuibagaj de cuvinte. Cum limbajul eslo celmai important mijloc de comunicare,această activitate de relaţie cu caractersimbolic se dezvoltă în etape succesive subinfluenţa cuvinte'or propuse, cuvinte astfelalese încît să simbolizeze elementele dinmediul cu care face cunoştinţă.De la expiimarea, în jurul viratei de 3-5luni, unor sunete monosilabice, fără nici osemnificaţie, la dublarea lor apoi, cu sensde simboluri după această vîrstă, copilul îşidezvoltă lent vocabularul său pînă la vîrsiade 1i/->~2 ani, însumînd un bagaj restrînsde cuvinte proprii, spre deliciu! familiei, acăror semnificaţie îi ecte precisă pentru cadupă vîrstă de 2-2 !/2 ani să-şi îmbogă-ţească în mod prodigios acast bagaj şi săînceapă să construiască pi opoziţii simple,la început prin asocierea mai mult a unorsubstantive, astfel încît după vîrstă de

l

Page 115: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

3 ani limbajul lui să fio gramatical şi cu unconţinut bog,at in cuvir.te.

• De altfel, limbajul acesta îmbracă as-pectul unui joc şi devine condiţia unui an-trenament...

- Desigur ! iar spre sfîrşitui primilor 3 ani,concomitent cu dezvoltarea voibirii, se dez-voltă treptat şi gîndiroa. în concordanţă cucuriozitatea crescîndă a copilului, prin în-trebările pe care le pune şi de la care aş-teaptă cu insistenţă răspunsuri. Memorialui este prodigioasă, imaginaţia se îmbogă-ţeşte, lipsită fiind însă de posibilitatea dea discerne realul de ireal.După vîrsta de un an şi jumătate sînt schi-ţate şi primele manifestări ale reprezentă-rilor grafice.Dezvoltarea pozitivă a trăsăturilor funda-mentale ale personalităţii psihice cunoaşteo foarte bună influenţă a educaţiei, prinputerea exemplului, condiţionată de unclimat afectiv echilibrat şi o bună dezvol-tare afectivă a copilului.

• Aţi parcurs o etapă importantă a dezvol-tării neuropsihice a copilului, corespunză-toare primei copilării, în ceea ce priveştecea do-a doua copilărie ce puteţi sa nespuneţi ?- Cea de a doua copilărie o parcurgecopilul de la vîrsta de 3 la 6 ani, în cursulcăreia dezvoltarea neuropsihică, intelec-tuală şi afectivă îmbracă forme noi de cu-noaştere şi comportament şi în care siniincluse în mod restructurat elementele în-suşite din primii ani.Pînă la 4 ani s-a realizat partea cea mai în-semnată din zestrsc dezvoltării generale a

Page 116: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l m

inteligenţei, memoria conţii,uînd sa sa dez-volte într-un ritm mai rapid decit gîncJirea.Factorii de influenţă cei mai semnificativişi care intervin în mod direct în dezvoltareaşi modelarea psihică a copilului sînt cei dinmediu familial iniţial şi ulterior cei din me-diul socio-cultural şi practica socială. Acti-vitatea copilului este dominaLă de dorinţade a cunoaşte. El pune mereu întrebări şiaşteaptă răspunsuri adecvate medului săude înţelegere. Fără a fi minţit, răspunsurilece nu pot fi înţelese trebuie amînata.Copilul prezintă o capacitate crescută de aimita, aîegînd'u-şi în acest fel modelul.Paralel cu experimentul propriu, începesă-şi formeze unele raţionamente, uneiao mire ele uimind pe cei din jurul său. Con-tactele şi relaţiiile copilului se lărgesc, ori-zontul lor depăşind cadrul restrîns ai fami-liei. Dacă pînă la această vîrstă el nu afrecventat o colectivitate de copii, trebuieintegrat într-o astfel de colectivitate pentrucă îşi lărgeşte astfel contactele şi relaţiilemai ales cu copiii de vîrstă apropiată, creştenumărul modelelor de referinţă, se dezvoltăîn mod mai adecvat conştiinţa de sine,orizontul cunoaşterii îmbracă noi dimen-siuni practice şi iniţiativele sale se înscriupe un plan superior, competitiv cu ceilalţicopii. Se realizează astfel disciplinarea co-pilului în concordanţă cu un program deactivităţi organizat sub supravegherea unuipersonal educativ competent, stcbilindu-se,în mod corespunzător, relaţiile de subordo-nare ale acestuia faţă de persoanele adulteşi ceilalţi copii.Integrarea copilului într-o colectivitatecomportă corelarea programului iui da

85

Page 117: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

viaţu şi a practicii sociale din mediu! co-lectiv CM cel din familie.în perioada de vîrsta preşcolară si şcolarătoate trăsăturile activităţii ps.hice, cum sîntcele senzomoîorii, limbajul, gînd>rea, de-prinderile şi obişnuir ""^e, componenteleafecfi/e, de7/oicarea voinţe', stâpnHi deSIPC etc , sînt supuse unor cont'nue mcde'ănşi perfecţionări, sub influenţa directă u pio-coseior educative -i instru~ti/e, adapta'o înmod adecvat fiecăroi peiioade de vîrsta şifiecărui copil în parte.

Page 118: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Prof. dr. docentGHEORGHE DANCĂU

S-a născut în snu! 1923, în comuna Creme-nea, ji'deţu! Mehedinţi, în anul 1952 a ab-solvit FacisStctea de Medicină din Timişoara,în piczont csiQ şeful Clinicii mcdlca'e se-miologice şi şeful Catedrei nr. H! — Semio-logie medicală, Neuiologie, Psihiatrie, dinTimişoara, fiind totodată, medic primar demedicină internă, din anu! 1961.Activitatea de cercsîcne ştiinţifică se con-cretizează în numeroase lucrări, publicatesau comunicate la manifest;Pe U.S.S M.loca'e sau internaţionale. Esle pro.5?din*e'esecţiei de Medicină internă, U.S.3.M., Fi-liala Timiş.

SUFERîNJE LA NIVELULCĂILOR BILIARE

• Din practica msdîcalâ de zi cu zi se con-stată că frecvenţa afecţiinHcr bilics-e osiesemnificativ mai mrta la femei decîî ia bâ<-baţi, mai a!es di'pă vîrsta de 35 de ani, î.ipatologia digestivă acestea ccupîr*d prmeîalocuri.

87

l

Page 119: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 120: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

- tntr-adevăr ! Dar, date exacta privindnumărul de cazuri, dintr-o ţară sau alta,nu exista, deoarece diferitele stQtistici sebazează pe criterii diferite, cum de altfel şiafectarea veziculei biliare şi a căilor biliareextra şi intrqhepatlce au cauze de, apariţiefoarte variate şi care diferă într-o oarecaremăsură de la o zonă la alta a lumii şi chiarîn cadrul aceleiaşi ţări.

• S® ştfe ca sistemul cailor biiiara — vesteabiliara şi căile biliare extrahepqtice, respec-tiv canalele cistic, hepatic şi coledoc — coa-stituie o unitats funcţională, strîns îegaiâde ficat, ceea ce înseamnă că îmbolnăvireaunei părţi a sistemului biliar, are repercu-siuni în majoritatea cazurilor şi asupra fica-tului, de unde denumirea* acestor afecţiunicu genericul de hepatecolecistite, precum şiasupra celorlalte organe digestive din jur(pancreas, stomac, duoden, intestin), cucare căiie biliare sînî în strînsă corelaţiaanatomo-funcţionaSă. Ce efect are aceasiăstruciură l

-- Aceste corelaţii servesc drept exp'iccţiipentru frecvenţa şi variabilitatea s'mptome-ior dspoptice în afecţiuni'? biliare ca şipentru dificultăţile da diagnostic anato-mic, opografic şi etiologic al acestor afec-ţiuni. Termenul de ,,colecistopatie", in-trodus în uzul clinic şi care nu ne spunealtceva decît că bolnavul suferă de o afcc-ţiune biliară, reflectă tocmai aceste dificulta i de diagnostic. Acest diagnostic „pro-viioru" trebuie re pod o precizat cu diag-rosthul topografic, de ferma clinică şi etio-logic pentru a se putea institui cît mai

o i1 T t.atari9"t corect.

Page 121: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

* Afecţiunile căilor biliare şl mai ales aleveziculei biliare, sînt litiazice şi neiitiaiice,cele nolitiazice fiind funcţionale (dischine-ziile biliare) şi inflamatorii acute şi cronice,res.vectiv colecistite acute şi cronice. Pro-zentaţi-le, vă rugăm, pe cele inflamatorii,respectiv colecistitele cronice litiazice şi ne-litiazice, acestea fiind cele mai frecvente şicare pun probleme de diagnostic uneori deurgenţă şi de tratament adecvat.

— Mai întîi o precizare. Prin litiază biliarăse înţelege totalitatea simptomeior func-ţionale şi inflamatorii care se datoresc pre-zenţei calculilor în vezicula biliară, sau încanalele biliare. Dar trebuie să precizămcă numărul purtătorilor de calculi biliarieste cu mult mai mare decît al celor careprezintă suferinţe litiazice, căci, în multecazuri, prezenţa calculilor nu produce niciun simptom, afecţiunea fiind latentă dinpunct de vedere clinic.In ceea ce priveşte colecistita cronică ne-litiazică, aceasta se manifestă prin su-ferinţe biliare de intensitate variabilă, cuo evoluţie lungă şi latentă, întreruptă înunele cazuri de perioade de inflamaţieacută. Deşi cauzele care produc litiază bi-liară sau procese inflamatorii necalculoaseale veziculei şi căilor biliare sînt complexe şifoarte variate, formarea calculilor este de-sigur rezultatul unor tulburări complexe alefuncţiei ficatului, a veziculei biliare şi acăilor sale. Totuşi, un rol important înproducerea calculilor îl joacă compoziţiaanormală a bilei şi anume excesul de bi-lirubină, colesterol şi calciu, dar mai alesscăderea cantităţii de săruri biiiaie aces-tea din urmă avînd un rol foarte im-

89

Page 122: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

portant în menţinerea în soluţie a tuturorcomponenţilor bilei. In acesle situaţii sepoate deci produce precipitarea colestero-lului, bilirubinei şi a calciului, cu prepon-derenţă !a femeile obeze cu colesterolulcrescut în sînge şi în bila, la cele cu tuibu-răii hosmonaie din perioada de sarcină,menopauza etc.Precipilaiea componenţilor este favorizatăşi de uneia dischinezii biliare, mai aies deci i e care produc staza in vezicula biliară,cum sînt hipotoniiie sau atoniiie colecistice.în cazul colccistiteloi necalcuioase, acutesau cronice, marea majoritate au o cauzăinfectioasă. Microbii mai frecvent incrimi-naţi sînt : streptococul, bacilii coii, stafilo-cocul, enterococul etc. Invazia microbianăse poate produce pe cale sangvină sau pecale ascendentă de la nivelul duodenului,prin canalul coledoc şi cistic şi mai rar prinvasele limfatice.

• Factorii de risc caro concură la apariţiaco!eeistiteSor litiazice sau nelitiaziee sînî, deasemenea, multipli, începînd cu infecţia şiterenul şi sîîrşind cu ereditatea. Vă rugamsă Ee detaliaţi.

— Infecţia căilor biliare - deci a bilei -reduce conţinutul acesteia în săruri biliare,datorită creşterii capacităţii de resorbţie aacestora prin mucoasa inflamată a cole-cistului, favorizînd astfel precipitarea celor-lalte componente ale bilei şi formarea cal-culilor biliari. La rîndul său, terenul pe carese formează calculoza biliară este deter-minat în rnod decisiv de influenţa mediuluiextern. Astfei, o alimentaţie iraţională, co-pioasă, bogata în lipio'o şi ouă, poate sădetermine tulburări aie metabolismului ge-

90

Page 123: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

neral, să provoace creşterea colesteroluluişi să ducă la secreţia de caire ficat a uneibile mai concentrate în colesterol şi bihru-bină. De asemenea, o alimentaţie pripită,cu intervale prea mari şi neregulate miremese, poate şi ea contribui la dereglareareflexelor fiziologice ale digestiei. Chiar şiinfluenţa vieţii sedentare asupra funcţieinormale a colecistului poate contribui laproducerea de stază biliară şi deci trebuieconsiderată printre factorii predispozanţiîn formarea terenului litiazic sau ai infla-maţiei colecistului şi cailor biliare. Deasemenea, graviditatea reprezintă şi ea unfactor favorabil pentru formarea caicu'iiorbiliari sau a coUcistitelor nelitiazice prinhipercolesterolemia fiziologică din timpulsarcinii şi prin dischineziile biliare, frecventconstatate la gravide. De asemenea, s-aobservat o frecvenţă crescută a litiazei bi-liare şi în general a colecistitelor, la femeilecu avorturi repetate şi cu naşteri neurmatede alăptare. In fine, factorii ereditari au şiei o importanţă deosebită, cunoscîndu-sefamilii întregi, mai ales pe linie feminină,cu suferinţe biliare, îndeosebi litiazice.Aceasta trebuie privită nu în sens strictereditar, ci în sensul că pe terenul ereditarintervin factorii de mediu extern, cum ar fiaceleaşi obiceiuri alimentare în cadrulaceloraşi familii etc. Chiar şi o serie de boli,ca : diabetul zaharat, ateroscieroza, obezi-tatea şi guta, sînt frecvent asociate cu li-tiaza biliară, datorilă mai aies factorilor ali-mentari favorizanţi.

• Semneîe, simptomeîe şi toata manifestă-rile elecţiunilor biliare sînt în funcţie şi deîorma anatomc-clin'.că a afecţiunii (dlschi-

91

Page 124: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

nezii biliaie, litiaze biliare sau coiectistiteneht'azice acule srn! cronice), tabloul cli-nic dommîndu-l însă colica. Ce este aqeastaşi cum se derulează ?

- Prin colică biliară se înţelege o durerede intensitate foarte mare - de cele maimulte ori insuportabilă — care se instaleazăbrusc, determinată de cauze variate, loca-lizată în regiunea hepatocolecistică, cuiradiere caracteristică (dar nu obligatorie) şiasocială cu greţuri şi vărsături bihoase. Decele mai multe ori, ea se datoreşte iritaţieiproduse de migrarea unui calcul şi incla-varea lui în canalele biliare. Sînt însă şicolici biliare care se declanşează fără pre-zenţa de calculi în vezicula biliară, ci numaiprin contractura spastică a vezicii biliare detip hiperton. In afară de o litiază biliară sauprocese inflamatorii nelitiazice, colica bi-liară mai poate fi produsă — mai rar - deangajarea în căile biliare a unor cheaguride sînge, dopuri de mucus, ascarizi sauvezicule hidatice, în caz de chist hidatic devecinătate (mai frecvent Hepatic) rupt.Colica biliară se întîlneşte mai ales la vîrstaadultă, între 20-40 ani, sexul feminin fiindcel mai frecvent atins. Ea mai poate să fieprecedată şi de unele manifestări prodro-male (care-i anunţă instalarea), pe carebolnava de obicei le cunoaşte - aura bi-liară - şi încearcă să ia măsuri de pre-venire. Astfel, suferinda simte nişte durerivagi în zona colecistului, are gieaţă, mi-grene şi balonare abdominală etc. Dar,de cele mai multe ori se instalează brusc,la 3-4 ore după o masă copioasă cu ouă,giâsimi, prăjeli, maioneze, creme etc., deci ,după greşeli alimentare, sau noaptea şi s

92 tf

Page 125: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

tot din aceleaşi cauze. Durerea este*foarte intensă, bolnava se vaită zgomo-tos, este neliniştită şi nu-şi găseşte locuiîn pat, are transpiraţii reci, faţa palidăşi este îngrijorată, speriată. Colica estecontinuă, se accentuează la mişcări, respi-raţii adînci, la presiune, iar relaxarea ab-domenului uşurează durerea, din carecauză multe suferinde îşi caută poziţii caroprin relaxarea abdomenului le uşureazăjena locală, in mod obişnuit, dar nu obliga-toriu, durerea iradiază în spate şi in umăruldrept. Greaţa este uneori atît de intensa şipersistentă, încît înghiţirea oricărui lichid,aliment sau medicament esle imposibilă.Vărsăturile sînt la început alimentare, apoibilioase şi nu uşurează întotdeauna dure-rile.

• Deseori, colica se însoţeşte de senzaţiade frig, urmată de ascensiuni febrile, ceeace denotă că s-a adăugat şi o infecţie acolecistului, a căilor bil oi® ex'iahe^aticesou chiar a căilor bliiare infrahepailce, înarest din uirnă caz vorbind de enia de ar?-giacelecisfită, cînd ss impun măsuri tera-peutice de urgenţă în spital. De fapt cesemnificaţie are o criza hepatocoiecisticâ ?— Colica biliară prezintă îri gsneral peri-oade paroxistice - de criză - alternînd cuperioade de acalmie. Durata crizei c:-te deobicei de mai multe ore, după care SGatenuează progresiv sau brusc, spontansau după tratament aniispast'c. la sfîrşitulei se produc deseori em.siuni abundentede urmă şi un somn profund reparator, hamatoarele 3-4 zile, bolnava pare vindecată, deşi persistă o astenie pronunţatăcare durează mai multe zJs Cînd cii/a se

93

Page 126: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 127: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

prelungeşte, se poate constata fie prezenţala palpare a unei vezicule biliare destinse-maiitâ de volume şi foarle dureroasă -aşa-nurnilului h/'d/'ops vezicular. care sedatoreşte obstruâiii canalului cistic (princate se e/acuează vezica biliară) da cutreun calcul inclavat, fie prezenta unui ictermecanic, cu prurit (mîncărime) a tegumen-telor, urina de culoare închisă ţi scaunedecolorase, care se datoreşte obstruăriicanalului coledoc (calea biliară principală)de cairo un calcul pornit din vezicula biliarăşi care s-a oprit iii coledoc, în ambela si-tuaţii din urmă (h'dtops vezicular sau ictermecanic) bolnavele respective trebuie in-ternate într-un serviciu de chirurgie.In coiecistilele necaîculcase, simptomelesînt de intensitate mai mică, de durată maimare, dominate do o senzaţie de jenă înzona colecistului, greaţă, gust amar îngură, senzaţia do baîonara după mese,oboseală, conr>tipaţie, migrenă, toate aces-tea fiind accentuate după o alimentaţie nc-corejpunzătoare sau după o stare emoţ'D-nală, o suprasolicitare fizică sau psihică etc.

* Faţă de forjele de manifestare, evoluţieşi posibilităţile de apariţie a complicaţiilor,co'ecistopallile, mai ales cele Sitiaiice, im-pun un tratament de specialitate, mei aleschirurgical. Da ce ?

— Tratamentul colecbtitelor litiazice este înprimul rîrtd chirurgical şi este important dosubliniat acest lucru, deoarece prezenţacnlculilor în veziculă sau în canalele biliare,prin acţiunea lor iritantă permanentă, con-stituie un factor de risc pentru cancerul ve-ziculei b'liare si al câilcr bii'Oic. S~a con-

94

Page 128: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l a t a t c ă m a j o r i t a t e a c o v î r ş i t o a r e a' ancerr-lcr cÎ3 vehicula biliară s-a dezvol-lat pe o litiază biliară. Cît priveşte trata-mentul medical, el urmăreşie în primul rîndcombaleiea fenomenelor dischinetice şiprevenirea complicaţiilor. Dar, din păcate,eliminarea calculilor prin măsuri medicalese obţine foarte rar.In timpu! colicilor biliare este necesară cal-marea durerilor care se poate realiza, maiaios în cazurile mai uşoare, prin adminis-trarea de medicamenta spasme/lirice şianalgezice, ca papaverină, atropi ia, sco-bui.il. algocalmin, piafen, piramido^, îm-preună cu un răgim alimentar hidric.Un tratament patogenic care f ia că pre-vine formarea de calculi, fie că ar puteauneori duce la dizolvarea şi eliminarealor, se face cu acid chcnodeoxicolic son cuacid ursodeoxicolic, ambele cu adminis<rareorală. Rezultate pozitive s-au înregistratpînă în prezent doar la 30-40% din cazuri,un rezultat totuşi promiţător. Aceste medi-camente acţionează prin dublu mecanism :inhibă sinleza de colesterol de către ficat şideci reduce concentraţia de colesterol înbilă — acţiune principală - şi în acelaşitimp produce o creştere a concentraţiei să-rurilor biliare şi acizilor biliari în bilă.Această dublă acţiune corectează carac-terul îitogen al bilei.în colecistiteie cronice în perioadele deacutizare, tratamentul se face în spital,prin repaus la pat, regim alimentar cores-punzător, medicamente antispastice, anal-gezice şi tratament cu antibiotice, conformantibiogramei din bilicultiră.In perioadele de acalmia, tratarp^otu! este

95

Page 129: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

de lungă du.aţă şi constă în regim igieno-dietetîc echilibrat, cu lestricţio de grăsimi,ouă, prăjeli, maioneze, creme etc. şi cu me-dicamente care activează evacuarea maibună a colecistului (colagoge) şi, în ace-laşi timp, stimulează o mai bună secreţie abilei de către ficat (coleretice) ; colebil, car-bicol, rovvachol, anghirol, peptocholin,panzcebil, tubaje duodenale repetate etc.Ca tratament adjuvant, se poate recurge şila terapia naturistă, ca : acupunctuiă, pre-sopunctură, gimnastică medicală, ceaiurihepatice din plante combinate ce se gă-sesc la unităţile „Pîaîar" şi care au obună acţiune colagogâ, coleretică, antiin-fiamatorie, antiseptică, analgezică.Cureb hidrominerale la Siănic Moldova,Sîngiorz, Olăneşti, Câlimăneşti, Govora,repetate la 6 luni snu un an, ce! fjuţin 3ani la rînd, au o foarte bună acţiune deconsciidare şi întreţinere a tratamentuluimedicamentos. De menţionat faptul că tra-tamesitul în staţiunile amintite este reco-mandat numai în perioadele de ocalmie,nu în perioadele acute ale bolii. Tratamen-tul se poate face şi la domiciliu, cu apeierr-ineiale din s<aţ!unile aminti ?, ca-"e se gă-sesc îmbuteliate în unităţile alimentare sauîn un taţi comerciale specializate.

• Ce trebuie să se facâ pînă la venirea me-diculiji în coi de colică biliară sau, în ge-neral! în caz de cciocistită acută ?

- Imediat bolnava trebuie să fie pusă înrepaus absolut la pat, în poziţie uşura-toarea durerilor şi să i se aplice compresealcoolizate pe regiunea dureroasa. Aten-ţie : există mentoistatoa că este bine să se

96

Page 130: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 131: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

punâ comprese calde pentru a calma du-rorea, dar trebuie să se ştie că în unelecazuri acestea pot să aibâ efecte rvJavo-rabile (în caz de procss inflamator acutpe care bolnava nu-1 poate aprecia şi re-curgînd la această metodă poate să acce-lereze procesul inflamator care poate evo-lua spre o supuraţie sau gangrena cole-cisticâ. în astfel de situaţii, ar fi necesarăpungă cu ghiaţă. Dacă este o colică sim-plă, fără proces inflamator ci numai func-ţional spastic, compresa caldă ar aveaefecte favorabile. Dar, cum nu întotdeaunabolnava poate aprecia aceste situaţii, estebine să se abţină de la astfel de compreseşi să pună comprese alcoolizate, care nustrică nici într-un caz nici în celălalt.Ca medicamente, bolnava poate folosi dinproprie iniţiativă medicamentele antispas-tice şi analgezice, care nu-i fac rău, darcare pot să calmeze durerile pînă vinemedicul. Aceste medicamenta sînt Papave-rină tablete, Scobutil tablete, Lizadon ta-blete sau supozitoare, Piafcn tablete sausupozitoare, Algocalmin tablete sau supo-zitoare, Emetiral pentru greţuri şi vărsă-turi etc.

• Faţă de diversitatea bolii, în ce constăprevenirea ei ?

- Prevenirea afecţiunilor biliare funcţio-nale, inflamatorii nelitiazice sau iitiazice,constă în respectarea igienei alimentare,dozarea raţională a activităţii corporalepentru a combate consecinţele vieţii se-dentare, evitarea îmbrăcămintei care pro-duce o compresiune în regiunea colecisto-

975 — D •'•-•3 d' f» c '".lăţite, \ol, I

Page 132: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

hepatică, combaterea constipaţiei, a infec-ţiilor intestinale ca ţi a folosirii în exces amedicamenlelor - Clofibrat, Progesteron,estrogeni - favorizante ale litiazei biliaremai ales. De asemenea, evitarea emoţiilorputernice are o importanţă foarte mare înprofilaxia acestor afecţiuni.

Page 133: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 134: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Prof. dr. docentALEXANDRU DIMÎTRESCU

S-a născut în anul 1921 în Bucureşti, ur.dea u: mat şi Facultatea de Medicină pe carea absolvit-o în 1946. Esîe pe rînd extern şiintern, medic secundar şi preparator !a Cli-nica Dermatologică Colsntina, apoi cerce-tător ştiinţific la Centrul Dermoto-Venerianal Ministerului Scmătc'ţii condus de Acade-mician Şt. Gh. Nicolau. Urcă apoi toatetreptele didactice fiind pe rînd asistent, şefde lucrări la Clinica H Dermatologie (con-dus de prof. Dr. Loighin între anii 19E4 şi1969). în prezent conduce Clinica II Deirna-iologie, Bucureşti din anul 1970 în calitatede conferenţiar, iar în 197S ca profesor.Este autor a numeroase lucrări, publicateîn ţară şi pesle hotare. Participă la nume-roase congrese naţionale şi peste hotare.Este preşedintele Societăţii Române de Der-mato'ogie din anul 1973 şi membru al unorSocietăţi de dermatologie din Franţa,R.D.G., Mex'c eîc.

99

Page 135: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

O ÂFECÎiUNE MAIFRECVENTĂ LA TINEREŢE

• Nu greşim cînd afirmam ca acneele senumăra printre cele mai rcspîndite afecţiuni!a vîrsta tinereţii, e!a fiind prezent® la am-bele sexe şi îmbrăcînd diferite forme demanifestare. Prin ce se caracterizează ?

- Acneele - pentru ca există mai multe,diferite prin aspect şi etiologia - sînt afec-ţiuni cutanate, localizîndu-se în regiuniletegumentare creditate ca sebcreice. Dealtminteri ele coexista în marea majoritatea cazurilor cu o seboree variabilă ca in-tensitate. Trei dintre acestea, prin inci-denţa şi amploarea leziunilor, devin inco-modante, atît din punct de vedere estetic(cosmetic) cît şi psihic, conducînd adeseala un „complex" cu implicaţii serioase încomportamentul pacienţilor. Astfel, cea maifrecventă, ating'nd un procent însemnat detineri, este acneea polimorfă nurnHă pen-tru acest motiv şi juvenila — care poateapare încă din perioada prepubertară, pre-lungindu-şi evoluţia pînâ Ia vîrsîa de ado-lescent tînăr, rareori peste 25 ani, dupăcare dispare spontan. Leziunile sînt variateca aspect, fie la indivizi diferiţi, fie chiarla unul şi acelaşi subiect. Insă, cel maiadesea este vorba de comedoane (punctenegre) asociate cu leziuni inflamatoareproeminente, cu diametre variind între 2 mmşi 1 cm, frecvent avînd deasupra o pustulăcu puroi alb-gărbui, uneori adevărate miciabcese duseroaso. Aria de întindere estefaţa, fruntea şi în unele cazuri partea su-perioară a spatelui şi umerilor ca şi rc-

100

Page 136: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

gîunea presternală. La unii pacienţi resorb-ţia lor se soldează cu cicatrici depiimante,inestelice. Caracterul cicatricial al acesîorleziuni ţine atît de viruleriţa germenilormicrobieni cît şi de o predispoziţie, o rfio-dalitate individuală de a reacţiona, faţă deagentul patogenic şi în cursul procesuluide reparare.

• Dupâ cîte ştim, înire cauzele acneei seînscrie şi un defect localizat, genetic de-ier-minat, tranzitoriu, potrivii căruia testoste-ronul ca atare, eliberat şi intrat în circula-ţie, este anormal transformat de către oenzimă, alfa 5-reductaza în forma sa ac-tivă denidrotestosteron...

- Şi, ca urmare, se produce o secreţiesebacee în exces, care favorizează, la rîn-dul său, a exacerbare a activităţii unor ger-meni consideraţi ca „rezidenţi" normali aifoliculului pilo-sebaceu, cum sînt stafiioco-cul alb, pitirosporon-ui etc. De aceea esteşi mai greu de precizat, ce cotă aparterevine fiecăruia, în mecanismul de iritarea pereţilor foliculului, urmat ds o inflama-ţie, cu sau fără puroi.O altă categorie de cauze se referă lafactorii auxiliari dintre care amintim :suprasolicitările intelectuale, mediul am-biental poluat cu pulberi sau cu substanţeiritante, excesul de hidrocarbonate din ali-mentaţie (dulciuri şi făinoase), lipsa deigienă generală şi locală, obiceiul de a leextirpa brutal, fără o asepsie adecvată ş.a,O varietate a acneei polimorfe mai puţininestetică dar rebelă la tratament este ceachistică, caracterizată prin comedoane şimai ales prin mici proeminenţe albicioase

101

Page 137: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cît gămălia de ac, situate în grosimeapielii, lâsîndu-se greu golite de conţinutullor alb-grunjos.

• Tratamentul acneeS este destul de dificilnecesitând pentru a fi eficace, perioadelungi de aplicare, teoretic chiar ani de zile.Totuşi în ce constă ?

- In primui rînd în administrarea de anti-biotice între care cele mai utilizate sînt :Tetraciclinele (1 g/zi - 7 zile apoi 750 mg/zialte 7 zile, continuîndu-se cu 500 mg/zi -respectiv cîte 250 mg la 12 ore timp de maimulte luni), Eritromicina, după aceeaşischemă şi mai recent Doxacilina (Vibrami-cina, cîte o capsulă pe zi timp de 7 zile,apoi o capsulă la 2 zile cîteva luni). Ceimai mulţi autori recomandă ca o astfel dscură să dureze între 4 şi 6 luni, ea puţindfi reluată după 1-2 luni, clacă este cazul.La femei, rezultatele pot fi ameliorate prinasocierea unei medicatii hormonale, anumehormoni antiandrogenici (estrogeni şi pro-gestative antiandrogenica, cum este cipro-teronul acetat, sau progestalive puţin vi-rilizante). Această medicaţie trebuie admi-nistrată cu prudenţă, de către medici cuexperienţă, ea fiind rezervată în generalformelor severe de acnee.O metodă utilizată mult în trecut, astăzifiind rar aplicată, este radioterapia care,de asemenea, trebuie încredinţată numairadioterapeuţilor experimentaţi.Mulţi „spectaculos!" se limitează la un tra-tament local cel mai adesea este vorba deloţiuni sau mixturi agitante conţinînd sub-stanţe medicamentoase antimicrobiene,keratolit'ce şi antiseboreice (eritromicina,acid saliciiic, rezcrcina, sulf precipitat).

102

Page 138: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

• Deşi profilaxia acneei este dificilă, de-oarece factorii etiologici de baza smt in-trinseci, constituţionali, gieu de influenţat,ce/a, ceva tot ce se poate face. Ce anume ?

- O prevenire a intensităţii s-ar put^a ob-ţine prin combaterea unor factori etiologiciauxiliari (hipoglicemia, suprasolicitarea in-telectuală, lipsa de igienă, poluanţii chi-mici etc.).

• Se ştie că o altă varietate de acnee, re-lativ frecventă şi destul de supărătoare esîaacneea rozacee sau, cum i se mai spuneprescurtat, „rozacee". Cum se recunoaşte ?

- Se recunoaşte prin apariţia de pustulecu puroi, pe un fond de eritem (roşeaţă)al centrului feţei, care se extinde de lafrunte la bărbie, prinzînd cu timpul şiobrajii. Factorii cauzali favorizanţi şi agra-vanţi sînt complecşi ; cei de bază şi iniţialîl constituie o labilitate neuro-vegetativă şineuro-psihică, fiind vorba cel mai adeseade subiecţii care se aprind la faţă în anu-mite condiţii : emotivitate (în special ia fe-mei tinere), stări de stres (enervare), la de-gustarea unor cantităţi, chiar mici, dobăuturi alcoolice, după mese (mai ales latineri cu tulburări de digestie) şi la femeio dată cu menopauza. Debutul afecţiuniiîl constituie aceste congestii faciale tranzi-torii, care ulterior devin permanente înso-ţindu-se, într-un stadiu mai puţin avansat,de mici ridicaturi şi pustule. Un alt factorHe favorizare şi agravare a bolii îl consti-tuie aplicarea abuzivă, respectiv repetatătimp îndelungat, a unguentelor conţinîndderivaţi cortizonici puternici (Uitralan,Fluocinolon, Pivalat de flurnetazcn, Loca-

103

Page 139: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

't f *<

-j'**?

corten, Triamcinolon etc) Menţionam caadesea altfel de preparate sînt recoman-date cu multă largheţe, pentru once le-ziune de la nivelul feţei. Este adevărat căefectele imediate ale acestor preparatesînt favorabile, dar ele sînt trecătoare şidupă întreruperea aplicaţiilor roşeata seaccentuează şi mai mult, astfel încît pa-cientul devine un corticodependent şi can-didat la forme severe de acn&ea rozacee.

• Tratamentul este ţ: de astă dotă complexşi de durată. Va rugăm se-l prezente}!.

- Medicaţia de elecţie o constituie la oraactuala Metronidazolul, comprimate oralede 250 mg, cîte 2 pe zi, timp de 3-4 sâp-tămîni, apoi cîte un comprimat pe zi, alte3-4 sâptămîni şi alte 3-4 săptămîni cîte1/2 comprimat pe zi. Şi în aceste formede acnee se pot utiliza antibioticele men-ţionate. Alte medicaţii care pot fi asociatesînt antipaludicele de sinteză (chlorochinşi hidrociorochin), Prednisonul, în dozemici şi eur.8 prelungite da 1-2 luni (cîte10-15 mg/zi în prirneie sâptămîrvi şi cîte10-15 mg/zi în sâptâmînile următoare), se-dativele pentru subiecţii emotivi sau irita-bili, în acest sens cele mai indicate meoi-camente tipizate fiind Distonocalmul şiExtraveralul. De asemenea, vor fi corectateşi eventualele tulburări digestive şi hormo-nale.Tratamentul local va fi foarte simplu, pie-lea rozacee nesuportînd de obicei unguen-tele, constînd din aplicarea de două oripe zi a unei pudre decongestive cu talcihtioiat 2-3%. Se pot aplica, cu bune re-zultate, şi creme cu metronidazol 2%.

104

Page 140: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Menţionam, mai mult cu titlu informativ,o formă severă de acnes, din fericire rara,dar care uneori comportă importante im-plicaţii de ordin psiho-social fiind disgra-ţioasă prin aspectul leziunilor active şi alcicatricelor vicioase, inestetice, pe care lelasă. Este vorba de acneea cong/obată, ca-racterizată prin abcese şi fistule cu supu-raţia cronică localizată pe faţă, gît, por-ţiunea superioară a spatelui şi pe piept,mai rar cu alte localizări. Este foarte rebelăla tratament. Atinge cu predilecţie tinerii,excepţional tinerele. Evolufa este cronică.Mu putem să încheiem fără a insufla op-timism subiecţilor acneici, adesea depri-maţi psihic, afirmînd că astăzi sîntem înposesia a numeroase şi eficiente metodede tratament, datorate progreselor făcuteîn domeniul investigativ paraclinic şi al me-dicaţiilor.

Page 141: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Conf. dr. DUMITRU DONA

Page 142: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

S-a născut în anul 1932, Ia Răcan, judeţulDîmboviţa. Este absolvent al Facultăţii deMedicină Generală Bucureşti, din anul1957, doctor în medicină din anu! 1970,medic primar de medicină internă ţi confe-renţiar universitar din 1975, şeful disciplineide semiologie medicală — Facultatea dePediatrie I.M.F. Bucureşti. De asemeneaeste şeful Clinicii l medicala a SpitaluluiTitan.A realizat numeroase lucrări de specialitate,publicate sau comunicate la manifestăriştiinţifice din ţară şi străinătate.

TUTUNUL, ALCOOLUL ŞlSĂNĂTATEA FEMEII

• Una dintre realizările importanta alecercetării ştiinţifice medicale moderne o re-prezintă conceptul pluriîactorîal în genezaanumitor boli. în cadrul acestuia, o noţiunemai importantă o reprezintă aşa-z"sa im-plicare a factorilor de sisc din mediu! de

Page 143: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 144: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

viaţă şi de muncă. Relataţi vu rog acestaspect.

- Printre factorii de risc cei mai implicaţini producerea îmbolnăvirilor se înscrie şilumatul, împreună cu alcoolul.Astăzi se cunoaşte pe toate meridianeleglobului că obişnuinţa fumatului, consu-mul de băuturi alcoolice şi abuzul de me-dicamente au atras în mod cu tot t/1 spe-cial atenţia forurilor medicale din multeţciri, ale organismului suprem al acostau,Organizaţia h-iondialâ a Sănătăţii, carădupă cîte se cunoaşte au şi lansai domultă vreme o ofensivă susţinută împotrivaacestor factori de risc ai sănătăţii.Cercetătorii de prestigiu ajung la conclu-?ia că abuzul de tutun în zilele noastreicprezintă o epidemie devastatoare. Seapreciază astfel că numărul de ţigareteproduse, luînd în calcul datele fabricilorproducătoare, în prezent a ajuns la 2-3pe cap de locuitor al planetei şi pe zi, iarcamitatca de nicotină corespunzătoareacestora ar fi în stare — dacă aceasta arfi absorbită în totalitate oral - să eliminedintr-o lovitură, toată populaţia globului,deci practic similar cu ceea ce ar produceacţiunea ai momentelor nucleare existente.In cea mai mare parte a ţărilor industriali-zate s-a constatat că o intervenţie la nivelulconsumului de ţigaiete ar putea contribuimai mult decît toate celelalte măsuri demedicină preventivă la ameliorarea stăriide sănătate în general Ţi a creşterii speian-ţei de viaţă.

• Datele actuala cu privi.-s la bsisîs no-civităţii fumatului arata că \a timpu! fuma-

107

Page 145: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

tuîui la punctul de incCi.v'escenţă ol ţigare-tei oa îu, ffieiK! uşi cerc»©! case cuprinde omu'.utudmâ de componenţe chimice în fazagazoasă şi ceipuscuiară. Care sînt acesteccr.iponente ?

— între principalei^ componente ale aero-solilor din fumul de ţigări se află nicotină,gudronul şi monooxidul ele carbon.Gudronul cuprinde la rindui său numeioaseelemente organice şi anorganice. Dacăefectul lor cancerigen este cunoscut nuS3 cunoaşte ia care din componenteleacestuia se poate imputa acest erect ne-fast ; Nicotină substanţă foarte activă ac-ţionează prin proprietăţile sale farmacolo-gice asupra diverselor organe şi sisteme,mai ales asupra vaselor sangvine şi a siste-mului nervos ;Monooxidul de carbon provenit din com-bustiile incomplete ale iutunului împiedicăluarea oxigenului pe hemoglobina. Mairecent se vorbeşte şi despre compuşi ni-i.ozo care ar fi responsabili de ur.sle efectet-' ratcgene ale fumatului.

* După cîte ştim s-a încercat în unele ţâri,evaluarea mortalităţii imputabile consumu-lui de tutun fapt ce a condus la date cutotul îngrijorătoare, încercîndu-se să saaprecieze pierderile totale suferite pe planeconomic s-a ajuns Ia concluzia că ele nusînt sub nici o formă recuperate clin fon-durile obţinute prin vinzaiea acasîula. Caresînt aşadar consecinţele fumatului asupraorganismului ?

- Există o multitudine de efecte ale tutu-nului asupra organismului uman. Astfel, ac-ţiunea sa asupra aparatului respirator esteresponsabilă do apariţia bronş.îci,

103

Page 146: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

lmuiui pulmonar, cancerului laringian «icancerului bronşic. Şi asupra aparatul 'icardiovascular are acţiune negativă produ-cînd tulburări de irigaţie coronariană, ce-rebrală şi la nivelul extremităţilor. De ase-menea, are efecte negative, asupra apara-tului digastiv, producînd cancere de buze,esofag, pancreas etc. Şi la fel perturbă şiaparatul urogenital producînd papiloamevezicale şi cancere. In timpul sarcinii fuma-tul poate conduce ia un risc ciescut de avortprematur, naştere de prematuri, mortalitateperinatală crescută şi greutate scăzută afătului la naştere.Totodată printre alte manifestări datoratefumatului mai cităm : trombozele, acciden-tole hemoragice cerebrale, hipersensibilită-ţile şi alergiile la tutun etc.

• Şi totuşi care sini efectele fumatului asu-pra mamei, a produsului de concepţie şi aevoluţiei copilăriei şi adolescenţei ?- Cunoscînd răsunetul general a! fumatu-lui asupra aparalului cardiovascular şirespiiator se înţelege cs consecinţe poateavea în timpul sarcinii, asupra nutriţiei em-brionului şi mai apoi a fătului ia naştere.Mai mult, studii amănunţite în acest dome-niu au demonstrat că actul de concepţie lafemeile fumătoare este de obicei mai pre-lungit ca probabilitate, fertilitatea lor fiindapreciată la 72% din cea a nefumătoarelor,aceasta descrescînd în raport invers cunumărul ţigaretelor fumate zilnic. Mecanis-mul prin care se explică acest fenomen alfertilităţii dificile ar consta în interferenţagametogenezei sau a fertilizării, eşecul im-plantării, pierderea subclinică a sarciniidupă implantare. Se mai discută că acest

109

Page 147: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 148: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

<JK?>

m\

r

efect asupra fertilităţii ar putea merge dela o tulburare localizată tranzitorie a func-ţiei uterine pînă la afectarea mutagsnă agârneţului cu consecinţa binecunoscută umalformaţiilor.Mai multe argumente cu privire Ia efectelenocive ale fumatului asupra produsului deconcepţie inclusiv a copilului în dezvoltarerezultă însă din studiile care atesta căfumatul, în generai se asociază cu alte obi-ceiuri mai dăunătoare, cum ar fi consumulde alcool şi al unor opiacea, amfetamine,neurosedative, analgezice etc.

* Cît priveşte consumul de alcool şi acestareprezintă o problema majoră a societăţiimoderne cu multiple implicaţii medico-so-ciaîe şi economice. Se cunoaşie de alifeide (tiuită vreme influenţa obuzului de bău-turi alcoolice asupra diferitelor organe,aparate şi ţesuturi ale organismului uman.Ce arată în acest sens, studiile efectuate decuire cercetători ?

— Pe bază de studii cu date certe şi con-stante se apreciază că efectele alcooluluisînt direct proporţionale cu cantitatea doalcool ingeratâ şi cu durata consumului.Printre principalele efecte toxice ale sale sesituează modificarea proceselor oxido-re-ducătcare ale celulelor dar şi acţiuneadirecta a produsilor de metabolizare cumsînt acetaldehida şi acetatul şi cantităţilede alcool metilic şi formaldehidâ ce se de-gajă în organism din alcoolul ingerat.Pe lingă mari perturbaţii ale metabolisme-!or principiilor alimentare de bază proteine,lipide şi glucide, care conduc în mod certia steatoze hepatica, scăderea sintezelorsi eliminărilor proteice (se cunoaşte hiper-

110

Page 149: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

uricomia alcoolică), hipergliccmiile frecventîntîlnite la alcoolicii denutriţi, există dovezicerte ale afectării unor aparate, organe, ţe-suturi.Asupra aparatului digestiv pe care-l con-tactează în primă instanţă alcoolul (primulcontact cu mucoasa bucală, buzele) odatăcu introducerea lui în organism se pot con-stata efecte ca de exemplu favorizarea re-fluxului gastro-esofagian şi a esofagiteipînă la steatozele peptice esofagieno. Pringreaţă, vărsături, dar şi prin acţiunea directăpe mucoasa gastrică apar frecvente sînge-rări ce pot conduce la anemie şi denutriţieproteică. La nivelul intestinului alcooluleste răspunzător de malabsorbţie cu conse-cinţele acesteia : carenţele vitaminice, pro-teice, hormonale etc. Ficatul prin rolul săude metabolizare ocupă un loc central încadrul patologiei induse de către alcool ceculminează cu ciroza alcoolică care, deasemenea, apare direct proporţional cudoza de alcool consumată zilnic, cu durataîn tîrnp a consumului şi eventual asocierealui cu alţi agresori ca virusuri, substanţetoxice etc.Un studiu făcut în 1986 în Klatsky pe80000 de persoane hipertensive a scos înevidenţă faptul că peste 5% dintre acesteaerau consumatori obişnuiţi de alcool.Cumulul alcool-tutun duce la accelerareadezvoltării hipertensiunii, la apariţia acci-dentelor vasculare cerebrale, la creştereauricemiei şi o unei fracţiuni lipidice, care arfi responsabile şi de favorizarea atcroscle-rozei.Bronhopneumopatiile la consumatorii doalcool sînt datorate în ccn mai mare mă-sură asocierilor cu tutunul ; pneumoniile şi

111

Page 150: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

bronliopneumoniile, ca şi tendinţele la su-puraţii sînt dovezi categorice. De asemenea,creşterea incidenţei infecţiilor la alcoolicieste explicată prin scăderea capacităţii deapărore imună la aceştia.Pe sistemul nervos central influenţele al-coolismului cronic sînt, de asemenea, de-osebit de evidente. Astfel, la alcoolicii cro-nici s-a constatat apariţia atrofiei cerebraleşi cerebeîoase împreună cu dilatarea ven-triculilor. Dintre cele mai importante zonecerebrale afectate sînt celulele lobilorfrontali. Ataxia cerebeloasă, nevrita optică,nistagmusul, parezele oculare, crizele co-miţiale sînt manifestări frecvente. Una din-tre cele mai cunoscute stigmate ale alcoolis-mului cronic este polinevrita care pe lîngăalcoolism asociază carenţa nutriţională şiîn special de vitamina Bt.în sfera hematologică se pot întîlni ca efectal deficitului de vitamină Bj2 şi aciduluifolie anemii megalocitare dar frecvent maiapar leucemii, trombocitopenii şi scădereaduratei de viaţă a trombocîtelor ceea ceconduce la tulburări de coagulabiiitate ele.Totodată se mai cunoaşte şi acţiunea di-rectă a alcoolului asupra glandelor endo-crine pe de o parte, dar şi prin afectareahepatică cu diminuarea sintezelor proteice,a substraturilor hormonilor. Cele mai ade-seori ca influenţă a alcoolismului aparhiperestrogenii, hipogonadismul la ciroticiialcoolici, dar şi perturbări ale funcţiilor ti-roidiene, corticosuprarenale, pancreatice,ale echilibrului fosfocalcic etc.Efectele cancerigene alo alcoolismului aufost constatate în mod cert în carcinomu!esofagian, iar prin asociere cu fumatul

112

Page 151: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

localizări bucale, faringiene, laringiene ţîbronşice.Dezvoltarea hepatomului la ciroticii al-coolici ar fi explicata prin procesul cariogenper se şi mai puţin prin efectul direct alalcoolului şi melaboliţilor acestuia.

• în prezent sini însă tot mai multe studiicare atestă creşterea incindsnţeî canceru-lui de sîn la femeile care consuma moderatdar continuu elceol. Detaliaţi scest aspectvă ioy.

- Se cunoaşte faptul că alcoolul se con-suma astăzi din ce în ce mai mult do cătiefemei şi tineri, care sînt categoriile celemai susceptibile de a suporta variatele con-secinţe ale acestuia.Din publicaţiile medicale din diferite ţări şicontinente, s-a constatat că, spre deosebirede bărbaţi, femeile consumă alcoolul înfamilie, între prieteni, alături de copii, de-seori chiar împreuna cu aceştia. De foartemulte ori ele recurg la consumul de alcoolîn mod singular, fraudulos, găsind în acestaun aşa-zis „aliat" sau „refugiu" în anumitetraume psihice.Foarte cunoscut este efectul aşa-zis „Anti-frumuseţe" asupra femeilor - în aşa fel căalcoolismul la acestea „se poate citi pefaţa lor", care prezintă vasele capilare dila-tate dîndu-i acesteia un aspect pletoricspre vişină. Prin accelerarea degradării pro-teinelor care menţin musculatura feţei,aceasta devine „buhăită". Prin împiedica-rea transpiraţiei pielea se usucă şi do as-pectul îmbătrînirii precoce cu pierdereaelasticităţii şi apariţia ridurilor.Mai trebuie spus că alcoolul perturbă ac-tivitatea vitaminelor şi îngreunează asorb-

113

Page 152: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

&

ţîa unor oligoelemente curn ar fi zincul in-dispensabil pentru sănătatea pielii şi a pu-rului.Din punct de vedere metabolic deşi alcooluladuce un aport de 7 calorii pe gram ac«s-lea nu sînt utilizate pentru susţinerea efor-tului fizic-muscular, ci dimpotrivă favori-zează stocajul grăsimilor în ficat şi îngru-şarea prin provocare d2 exces alimentar.Se ştie că în vechea Rornă, consumul dealcool de către femei era strict interzis şichiar pedepsit cu moartea. Aităzi femeilealcoolice sînt considerate ca avînd deficitevoluţionale ceea C3 face să trăiască adese-ori în promiscuitate şi să manifeste agresi-vitate sexuală.

• Iar în cadru! alcoolismului cronic femeileprezintă frecvente fenomene de inhibiţie aovulaţiei, tulburări obsietrieo-ginecologîeeşi sexuale...

- Bineînţeles ! De ac<?ea pteocupările na-taliste !a ordinea ziiei în lume au condusla studii persevetente cu privire la cauzolemortalităţii perinatale, prematurităţii si amorbidităţii infantile care prezintă valoridestul de îngrijorătoare. Cu aceste ocaziis-a constatat că printre factorii responsabilide aceste fenomene cu foarte mare pon-dere intră alcoolismul matern. S-a constatatastfel că etilismu! cronic este un importantfactor de premaiuritate răspunzătcr dedeficitele staturo-ponderale la naştere, deîntîrzieriie dezvoltării psihomotorii precumşi a tulburărilor persistente de comporta-ment a copiilor pe tot parcursul dezvoltăriilor.Uneori, alcoolismul feminin ţine şi de unelecredinţe emoiriste. De exemplu unele femei

114

Page 153: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

însărcinate, consumă berea invocîndu-sedar şi ignorîndu-se pe nedrept, gradul dealcool pe care-l conţin. Se ştie că o halbăde bere poate să conţină tot atîta alcoolcit un pahar de coniac. In plus există şicredinţa dăunătoare că berea ar ajuta se-creţiei lactate şi atunci se consumă cîte unpahar de bere pentru fiecare şedinţă dealăptat.Uneori printre femeile obişnuite cu consu-mul de alcool şi ţigarete se întîlnesc şiasocieri ale unor droguri care, de aseme-nea, sînt foarte dăunătoare pentru sănăta-tea lor, influenţînd negativ şi actul de pro-creaţie şi produsul de concepţie. Nu nspropunem însă să extindem acest aspectcare este deosebit de vast, numărul dro-gurilor incriminate fiind de altfel şi greude sintetizat.

Page 154: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Prof. dr. docentCGRNELIU DUDEA

S-a născut în anul 1927, Ia Sighetul Mar-meţîei.A absolvit Facultatea de Nedicinu la Ciuj-Napoca.fcste şeful clinicii medicale nr. 1 de !a In-stitutul de Medicina şi Farmacia din Tg.Mureş şi de la Spitalul Clinic judeţeanMureş, medic primar de gradul l, în specia-litatea de medicină interna şi cardiologie. publicai numeroase lucrări de speciali-tate. Are numeroase comunicări prezentatala congresele şi simpozioanele din ţară şide peste hotare.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂLA FEMEIE

• In ce măsură este hipertensiunea arte-rială o problemă de sănătate la femeie ?

- Hipertensiunea arterială este o problemămajoră de sănătate deoarece pe de oparte este foarte frecventă iar pe de altăparte este şi cauza unor complicaţii gravecum sînt: insuficienţa inimii, infarctul mio-cardic, hemoragiile cerebrale şi alte tulbu-

116

Page 155: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

rări grave ale circulaţiei sîngelui în creier,împreună cu ateroscleroza, aceste douăboii reprezintă jumătate din totalitateacauzelor de deces în populaţie. In ce pri-veşte frecvenţa îmbolnăvirilor de hiperten-siune arteriala, se apreciază că aproxima-tiv 14% din populaţie ar prezenta aceastăboală, dar în timp ce ea este rară sub30-40 ani, devine din ce în ce mai frec-ventă după 40-50 ani şi această creştere afrecvenţei odată cu vîrsta este mai pronun-ţată îndeosebi la femei (35-50% din fe-meile peste 50-60 ani prezintă hiperten-siunea arteriala).

* Care sînt valorile norma!® ale tensiuniiarteriale peste care se consideră că estevorba de o hipertensiune arteriala ?

- Se ştie că atunci cînd se exprimă ten-siunea arterială (TA) a unei persoane se in-dică două valori : una mai mare şi alta mi-nimă. Valoarea mai mare se numeşte TAsistolică şi corespunde presiunii cu careinima împinge sîngele în artere ; valoareamai mică, aşa numita TA diastolică este de-terminată de rezistenţa pe care o opun ar-terele mici, periferice, la înaintatea sînge-lui în artere.La orice organism, dacă am înregistra (cuaparate speciale) TA în mod continuu, s-arobservat că valorile sistolice şi diastoiicesuferă variaţii permanente şi apreciabile (înanumite limite „normale"), crescînd uşor ladiferite stimulări : efort fizic sau psihic,emoţii, enervări, la frig, etc. De aceea, TAse măsoară cînd pacientul este odihnit şilinPştit.Valoarea medio a TA într-o anumitapopulaţie, ca şi limita superioară plnâ la

117

Page 156: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

care se consideră ca fiind „normala" va-riază cu sexul (este ceva mai mică la femeidecît la bărbaţi) şi mai ales cu vîrsta : cucît se înaintează în vîrsta (peste 30 ani),cu atît limita superioară „normală" esteceva mai ridicată. In generai însă se con-sideră că este vorba de o hipertensiune ar-terială dacă TA sistolică depăşeşte 160mmHg şi TA diastolică depăşeşte 95-100mmHg. Valori ale TA sistolice peste 200mmHg şi ale TA diastolice peste 120 mmHgse consideră severe (se poate ajunge lavalori de 250 şi chiar 300 mmHg pentru TAsistolică şi 1^10-160 mmHg pentru TA dia-stolică) şi necesită neapărat aplicarea unormăsuri riguroase de tratament, spre a evitaapariţia unor complicaţii grave.Trebuie precizat că în cele mai multecazuri de hipertensiune arterială, esteobligată şi inima să pompeze sîngele cuo presiune mai mare şi deci creşte şi TAsistolică.

• Care sînt manifestările cară ar caracte-riza o hipertensiune arterială ?

- Trebuie precizat că adeseori o hiperten-siune arterială evoluează fără simptomecaracteristice, motiv pentru care, o'in păcate,mulţi pacienţi neglijează să urmeze un tra-tament de durată sau să-şi controleze su-ficient de ritmic TA. Se înţelege că atuncicînd există valori mari ale TA, sau cînd eacreşte brusc, apar ameţeli, dureri de cap,tulburări de vedere (vedere „ca prin sită"sau cu nuanţă roşcată), iar uneori, dureride angină de piept, crize de sufocare,semne de paralizie mai mult sau mai puţinexprimată (la nivelul miinii sau piciorului,tulburări de vorbire etc.). In general, pre-

118

Page 157: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

y.enţa unor simptorne de felul celor amintitamai *us trebuie să facă pe pacient să seadreseze medicului. Este necesar să preci-zez că este foarte nesigur ca pacientul saaprecieze singur că are o TA „mai mare"sau „mai rnică", după cum are sau nu anu-mite simptome şi în funcţie de aceasta sădecidă dacă ia sau nu medicamente. Sin-gura modalitate certă da a şti care este si-tuaţia reala a TA ia un pacient este ca easă fie măsurată cu aparatul şi în funcţiede aceasta să se facă tratamentul.

• De ce şi cum se produce o hipertensiunearterială ?

- Cauzele care pot produce o hiperten-siune arterială sînt numeroase. Există pe deo parte aşa-zisele hipertensiuni arteriale„secundare", adică produse de o altă boalăprealabilă. Astfel sînt multe boli ale rinichi-lor, boli endocrine (ale glandelor suprare-nale sau ale glandei hipofize) şi altele.Aceste cauze de hipertensiuni arteriale se-cundare trebuiesc căutate şi diagnosticatede către medic.Pe de altă parte cele mai multe cazuri dehipertensiune arterială reprezintă o cate-gorie aparte de sine stătătoare, aşa numitahipertensiune arterială „esenţială" (sau„boala hipertensivă" în sine), la producereacăreia concurează mai mulţi factori : oanumită predispoziţie ereditară, stările deîncordare nervoasă, enervările, supragreu-taiea corporală, fumatul, consumul excesivde sare, lipsa de mişcare fizică şi alţii.Stare de contracţie şi de relaxare a mus-culaturii netede din pereţii arterelor foartemici (vasocontricţie sau vasodilataţie) estesub dependenţa unor mecanisme do re-

119

Page 158: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

n!u:e nervoase şi urne.u!, (_!> ;a însînge a unor substanţe ca ac!.^. - u, le-nina etc.). In mod normal, în aceste rr.o-canisme există un echilibru între factoriicare tind să producă vasoconstricţie şi ceicare tind să producă vasod'lataţia. în hiper-tensiunea arterială echilibru! se rupe însensul că predomină acţiunea factorilorcare produc vasoconstricţie, de unde creş-terea „rezistenţei periferice", creşterea TAdiastol'ce şi în consecinţă şi a ceiel sistolice,deci hipertensiunea arterială.

• Există particularităţi ala felului în care semanifestă şi evoluează hipertensiunea arte-rială Ia femei ?- Deşi ambele sexe sînt afectate aproxi-mativ în aceeaşi măsură (considerată globalpe o populaţie), totuşi există uneîe particu-larităţi ale felului în care apare, se ma-nifestă şi evoluează hipertensiunea arteri-ală !a femei faţă de bărbaţi. Astfel, frec-venţa hipertensiunii aiteriaie creşte foartemult la femei peste 50-60 ani, cînd aceastăboală se întîineşte mai des la femei decîtla bărbaţi.S-a constatat că femeile tolerează mai binevalori relativ mai ridicate ale TA dccît băr-baţii, în sensul că prezintă în general simp-tome mai puţin grave, dar riscul complica-ţiilor este acelaşi. Ele fac deseori creşteriale TA odată cu instalarea menopauzei,din cauza tulburărilor hormonale şi neuro-vegetative ale acestei perioade din viaţafemeilor.Femeile gravide pot pretenia uneori, ca ocomplicaţie gravă, o hipertensiune arterialeînsoţită de leziuni renale, motiv pentru careeste obligatoriu controlul TA în tot cursul

Page 159: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

sarcinii (cel puţin lunar, iar în ultimele treiluni chiar da două ori pe luna), ca şi alurinii (pentru albumine), astfel putîndu-sedescoperi complicaţia la timp şi putîndu-selua măsuri care salvează atît mama cit şifătul.

• Cum se tratează o hipertensiune arte-rială ?

- Baza tratamentului oricărei hipertensiuniarteriale constă în reglementarea moduluide viaţă, de activitate şi de odihnă, ca şi aalimentaţiei. Pe lîngă aceasta, se folosescdiverse medicamente. Ce fel de medica-mente se indică şi dozele necesare trebuiestabilite neapărat de un medic, fiind nevoiede o individualizare a tratamentului la fie-care pacient.Este însă esenţial de reţinut că prima mă-sură de tratament este regimul cu cît maipuţină sare de bucătărie. Este un lucrubine dovedit că această situaţie neobişnuităsărăcirea organismului în sare - este ne-cesară şi obligatorie. Ea singură face uneorisa retrocedeze o hipertensiune arterială,iar în celelalte cazuri s-a dovedit că chiarmedicamentele administrate împotrivahipertensiunii arteriale acţionează multmai slab sau deloc, dacă se consumă sareîn cantităţi obişnuite. Trebuie precizat căpentru a corecta gustul mîncărurilor fărăsare, se pot utiliza orice fel de condimente(oţet, piper, boia, usturoi, ceapă, foi dedafin etc.) în măsura în care nu există alteafecţiuni (mai ales ale stomacului sauficatului), care nu tolerează aceste sub-stanţe.Menţionăm încă un lucru important de re-ţinut pentru suferinzii cu hipertensiune ar-

121

6 — Dialog despre sănătatea femeii şi copilului, voi. I

Page 160: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

torialu : trata i uoi afecţiuni estodo foarte lur_yi vli,i,.ii_ >i tic'juio să sefacă controale repetate (la intervale btabi-lite de medic), în funcţie de care se decideorice modificare a tratamentului. Hiperten-siunile arteriale tratate corect prezintă oreducere substanţială a riscului complica-ţiilor grave sau fatale. Problema tra-tamentului hipertensiunii arteriale şi aprevenirii complicaţiilor saie este deci oproblemă de colaborare îndelungata întrepacient şi medic şi de participare conştientăşi peTr.ar.enta a pacientului la păstrareapropriei sânâlâţi.

Page 161: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Proî. dr. docentDUMITRU DUMITRASCU

S-a nfscut în cnul 1929 înîr-o comuni dinjudeţul Gorj, Facultatea de medicină a aip-solvit-o în anul 1953, la C!uj-Napoca, !nprezsnt ests profesor universitar şi şeî-il Cli-nicii medicale III. Autor al unor valoroaselucrări de specialitate, printre cere şi da-tatul de gastroenterologie preventhă, fă-cînd totodată şi cercetare ştiinţifică în do-meniul patologiei digestive. Are numeroasearticole şi comunicări la simpozioanele şicongresele din ţară şi de peste holase.

UNELE ASPECTEALE COLOPATIILOR FUNCŢIONALE

LA FEMEI

• Bolile funcţionale ale intestinului gros seîntîlnesc cu mare frecvenţă, îndeosebi !a fe-mei, într-o proporţie cresclndă cu vîrsra.Deşi simptomeie clinice după care pot firecunoscute constau în principal din con-stipaţîe, dureri abdominale d-fuze cu ca-racter do crampe iar uneori eliminate domucus şi sînge, v-om ruga să faceţi totuşio descriere mai cuprinzătoare a bolii.

123

Page 162: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

- Constipaţia este înţeleasa obişnuit, drepto întîrziere a tranzitului intestinal. Aceastase reflectă în absenţa trecătoare a scau-nului şi modificarea acestuia : mai consis-tent prin deshidratare, de formă modificată(bile, creion, mase compacte voluminoase).Dacă avem în vedere şi constipaţia com-pensată prin evacuări zilnice, atunci laaceastă formă, mai uşor de recunoscut,trebuie să adăugăm şi cazurile cu evacuăriparţiale (cantitatea alternează de la o zi laalta), cu evacuări dificile şi prelungite (carereclamă eforturi voluntare de presă abdo-minală), cu orar neregulat (cu dispariţiaritmului automat obişnuit în zona noastră,de 24 ore), cele cu dureri premergătoareevacuării (localizate cu predilecţie în stînga),balonări prin neevacuarea gazelor.

• Cauzele constipaţiei sînt numeroase şide natură extrem de variată, de la boli se-vere pe care doar investigaţia specializatăle evidenţiază, pînâ la dereglări funcţionaletrecătoare. Cîte forme putem avea, subacest aspect ?

— Diferenţiem din acest punct de vederemai multe tipuri. Astfel, constipaţia simpto-matică este cea care rezultă din anumiteîmbolnăviri de bază, organice sau funcţio-nale, lipsa sau întîrzierea scaunului fiinddoar un simptom. Aici intră leziunile steno-zate ale colonului, care pot fi remarcateprin examen radiologie sau endoscopic. Na-tura lor este uneori canceroasă (alarmacreşte după 50 ani), prin compresiune dinpartea unor procese patologice de vecină-tate, sau prin inflamaţii strenozante (recto-colită hemoragicâ, colită granulomatoasâ,colită ischemică, diverticulită etc.). Mult

124

Page 163: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

mai frecventa este însă constipaţia simpto-matică funcţională. Ea poate fi de naturăr.pastică (în ulcer, contracţii reflexe faţă devariate leziuni inflamatorii, cu deosebiremetroanexite, în spasmofilie. hiperîoliculVinemie ş.a.) sau atonă (slăbiri importante,deficit de potasiu, diabet zaharat, vîrstâînaintată ş.a.). De asemenea, vorbim despreconstipaţia accidentală, atunci cînd eva-cuarea este tulburată tranzitoriu în legăturăcu anumite împrejurări : imobilizare la pat,lipsa de aport alimentar, deshidratare, ad-ministrarea de medicamente care reducputerea contractilă a colonului (antispastice,sedative), restrîngerea raţiei de produsevegetale, modificarea ritmului de muncă şisomn, refuzul voluntar al evacuării din di-ferite motive, influenţe psihice (reacţii de-presive, stări de anxietate).

• După cit se ştie, cea mai frecventă formărămîne tot ccnstipaţia habituaSâ sau cro-nicâ-primară...

- intr-adevâr ! Aceasta se dezvoltă ca ur-mare a asocierii mai multor influenţe favo-rabile sau factori de risc şi este consideratădrept una din bolile civilizaţiei. In acestsens există cîteva elemente favorizante :scăderea cantităţii de fructe şi legume dinalimentaţia zilnică (ignorînd astfel conţi-nutul lor în balastul nedigerabil de celu-loză, numit şi „fibre alimentare"), sedenta-rismul (uitînd de faptul că mişcarea şi efor-tul fizic stimulează evacuarea intestinului)şi stresul psihic (înţeles nu doar ca adver-sitate, ci în primul rînd ca solicitare maimare). Intervin desigur şi unele predispoziţiiereditare, vizînd activitatea contractilă mai

125

Page 164: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

scnzută sau funcţiu de presă abdominalăineficienta. Să subliniem pînă aici, cudeosebire, „ereditatea deprinderilorproaste", adică greşita educaţie în micacopilărie, după exemplul mamei de regulă.Lipsa de igienă alimentară are un rol de-cisiv : obiceiul hranei uscate, neregulate, ladistjriţe mar! (fiecare masă activează trans-portul pentru color.) şi cantitatea scăzutăde fructe şi legume Se ştie că la populaţiilecare păstrează încă stilul alimentaţiei na-turale, bogata în produse vegetale (prelu-crate şi termic, dar în mare proporţie crude)constipaţia este practic absentă. Modernis-mul a atras, însă, rafinarea fainei de grîu(uitîndu-se că pîinea integrală este singuracare posedă suficiente fibre alimentare princonţinutul său în tărîţe) şi fabricarea zahă-rului (care dă posibilitatea eliminării surse-lor naturale de dulciuri : fructele).Pentru femei însă mai trebuie reţinut că, înperioada de graviditate este necesar sărespecte regulile de igienă şi alimentare înaşa fel Incit să se combată, ca urmare, in-suficienţa contractilâ intestinală.Constipaţia devine tot mai frecventă cuvîrsta, dm cauza scăderii funcţiei motoriiabdominale şi digestive, a tulbuiăriior re-flexe şi senzoriale, a medicamentelor im-puse de bolile cardiovasculare care devinobişnuite la bâtiîni. Grupuri populaţionalecu risc crescut sînt însă reprezentate decei care trebuie să călătorească mult, denavetişti, alpinişti, cei cu program neuni-form al trezirii şi ai meselor etc. De celerra! multe ori regăsim în trecutjl bolnavilor,

Page 165: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

etisoade accidentale de constipaţie, expli-cate printr-o cauză sau alta, din ele dez-

126

Page 166: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

voltîndu-se cu timpul, prin neglijenţa, cons-tipaţia cronică habituală,

•65535 Sindromul colonului iritabil însumează laconstipaţie şi dureri abdominale contractile,uneori extrem de violente, eventual şi se-ci e*!e crescută de mucus (ca reacţie sriia-tivă)...

•65535 iJa ! Dar constipaţia din colonul iritabilse mai poate traduce şi prin scaune Refor-mate, chiar apoase. Este diareea falsă, carepoate rid,ca probleme diagnostice foartedelicate, deoarece expune ia confuzie cudicreea adevărată, din sindroamele malab-sorbtive (enterocolite, mai frecvent). Foarteuşor de recunoscut este forma neomogenă,care se prezintă ca o masă de fragmentedure, însoţite de conţinut lichid. Formaomogenă se recunoaşte numai prin exami-nările care confirmă desfăşurarea normalăa proceselor de digestie şi absorbţie.La originea colonului iritabil stă ofe celemai multe ori constipaţia cronică spast'că,agravată prin uzul de laxative. Poate inter-veni însă şi o componentă psihică, în caiu!persoanelor anxioase, depresive, excesivpreocupate de evacuare, temătoare do boitqiai/e (cancerofobia mai uzual). Spasmo-filia s-a dovedit recent un factor importantîn geneza contracţiilor spastice intestinale.Ea rezultă mai frecvent din deficitul de Mg,izolat sau asociat cu cel caicic.

• Colopaliile funcţionale cronice duc ine-vitabil la unele complicaţii ce pot fi severe.Care sînt acestea ?

~ fisurile anale şi hemoroizii sînl obişnu-ite. Reacţii/e inf/amator/i (colita secundară)

127

Page 167: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 168: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

sînt destul de frecvente, mai ales în abu-zul de purgative. Divertlcuhza constituieo herniere a mucoasei colonului In Bivolulpunctelor de rezjstenţâ minimă. Localiza-rea se face cu deosebire pe colonul sting.Diverticulii pot atrage la rîndu! lor hemo-ragii, inflamaţie, perforaţie, stenoză scle-roasâ. Prin sindromul de f/exură stîngâînţelegem colopatia funcţională asociatacu dureri persistente la nivelul unghiuluistîng al colonului, uneori cu aerocolie blo-cată şi cu inflamaţia segmentară. Radiolo-gie se constată imaginea „în ac de păr",care explică jena în transportul conţinutu-lui fecal. Doi/colonul constă din alungireaorganului, care devine sinuos, cu flexuriexagerate, care întreţin în cerc vicios cons-tipaţ'ia. Megaco/onul constă din creştereacălifarului colic, ca urmare a dilatării pro-gresive faţa de staza conţinutului. Trebuiediferenţiat tipul congenital care se mani-festă imediat după naştere (datorat uneicontracturi inelare pe un segment malfor-mat în zona rectosigmoidiană de regulă)de tipul cîştigat (apare la adulţi, secundatconstipaţiei funcţionale de durată).

• Deficitul de fibre alimentare (celulozi-cele) constituie nu numai factor de risc pen-tru colepatiile funcţionale, ci şi pentrucancerul colorectal. Cine intervine în acestcaz?

- Aici intervine creşterea duratei de con-tract a mucoasei cu substanţele carcino-gene din lumen şi creşterea cantităţii decarcinogervi. Astfel se explică paralelismul

128

Page 169: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

epidemiologie al conslipaţiei şi cancerul decolon şi rect. Este şi motivul care impuneinvestigaţii în prezenţa constipaţiei, pentruexcluderea formelor secundare, şi cu carac-ter de maximă urgenţă, a celor asociate cuun cancer.

• Faţa de complexitatea formelor de mani-festare şi evoluţie a colopaiiilor şi tratamen-tul medicamentos şi igieno-dietetic estemai deosebit, în ce constă ?

- Tratamentul se bazează în formelesimptomatice pe combaterea bolii cauzale.In formele accidentale, episodice, se vaavea grijă de prevenirea repetării acestorepisoade. La nevoie, se poate recurge lapurgative, care nu vor fi însă repetate întimp. Constipaţia cronică nu trebuie tra-tată cu purgative, prin durata sa mare eaar necesita prize repetate de astfel de me-dicamente, care inevitabil agravează şicomplică boala. Alimentaţia trebuie îmbo-găţită cu vegetale, în mare proporţie crude.Pentru suplimentarea raţiei de fibre se re-comandă şi tărîţele de grîu crude (înmuiateîn orice lichid, sau în amestec cu fructe şilegume rase), salata de crudităţi (ţelină,sfeclă, morcovi, plus, după sezon, salatăverde, roşii, castraveţi) ; fructele cu coajăîn cantităţi mai mari, fructele uscate rehi-dratate (prune, caise) trebuie să intre îndeprinderile cotidiene. Reeducarea reflexu-lui automat de defecaţie se face, la nevoie,printr-o excitaţie suplimentară la ora cîndse condiţionează defecaţia, cu ajutorul su-pozitoarelor de glicerina (dar numai înetapa iniţială). Activarea motilităţîi colonu-lui se face cu gimnastică (mişcări rotato-

129

Page 170: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 171: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

rii abdominale în sensul invers al acelor deceasornic, respiraţii adinei, gimnastică decameră), şi, daca mai este nevoie, priningestia unui pahar de apa, rece la sculare(eventual cu miere, zahăr). In formele re-fractare, dar nurnai la început, se mai poaterecurge şi la ulei de parafină (după mese),Galcorin, seminţe de in şi, excepţional,magnezia usta, (cu linguriţa, repetat la2-3 ore, pînă la efect). Laxativele şi ceaiu-rile laxative sînt dăunătoare dacă sînî luaterepetat, duc inevitabil, la complicaţii şi !aagravarea constipaţiei. Tot astfel şi clismeleabuzive, nu sînt permise decît în cazuri cutotul refractare, pentru evacuarea unorscaune pietrificate. Clistirul a fost o terapiela modă în Evul Mediu, îl găsim laloc de cinste doar în comediile luiMoliere. Formele dureroase, spastice, nece-sita şi Papaverinâ, Foladon, Scobutil, Pro-pantelină, Nifedipină, după caz. Asociereaunei reacţii psihice d^presiv-anxioase im-pune şi administrarea de sedative, tranchi-lizante. Psihoterapia apare însă mai esen-ţială, totdeauna utilă pentru explicareacauzelor suferinţei, liniştirea bolnavului înraport cu temerile ps cere le are, reedu-care, disciplinare, igienizarea deprinderilor.Combaterea obezităţii, refacerea pereteluiabdominal (hernii, evcntraţii, prolaps geni-

tal) sînt absolut necesare.Pe drept cuvînt se apreciază că în lumeade azi, colopatnlo funcţionale reprezintă celmai important grup de suferinţe digestive,şi care din păcate înseamnă, prea adesea,şi o „penalizare" pontai greşeli comporta-mnninie, care pol fi intru totul evitate. Apre.cni este mă1 i.^or dont a trata, prmci-

130

Page 172: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

piui se impune şi în domeniul acestor boli.Prevenirea se face prin respectarea norme-lor de igienă alimentară (cantitate sufici-entă de legume şi fructe, parţial crude), deigienă a evacuării intestinale (orar regulat,timp suficient) şi de viaţă activă (dară nuprin profesie, atunci prin sport, gimnas.ică,mişcare).

Page 173: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Prof. dr. docentPATRU FIRU

S-a născut la Călimăneşii, în 1919. în anul1945 obţine diploma de doctor în medicinăşi chirurgie. Din 1950 activează ca referentştiinţific şi apoi cercetător la Institutul deAntropologie „Fr. Rainer", pînă în 1960.Din anul 1946 se dedică învâţâmîntuSui su-perior parcurgînd toate gradele ierarhice lacatedra de chirurgie maxilo-facialâ.Are o bogată activitate ştiinţifică atît înţara noastră cit şi în străinătate. Este lau-reat al premiului „Victor Babeş" ai Acade-miei Române, şi al premiului „ClaudeMartin" al Academiei Naţionale de medi-cină, şi Secretarul Uniunii Societăţilor deŞtiinţe medicale Balcanice.

Page 174: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

BOLILE BUCODENTARE ŞlSĂNĂTATEA ORGANISMULUI

• In ultimii ani se semnalează în lume ocreştere a patologiei bucodentare. Care sîntdeci afecţiunile bucodentare mai frecventeşi ce factori concură la apariţia lor ?

— Cea mai frecventă afecţiune din lumea

132

Page 175: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

contemporană civilizată este fără îndoialăcaria dentară. Practic nu există copil sauadolsecent care sa nu fi suferit de cariidentare. Ceea ce este însă mai îngrijoră-tor astăzi, este faptul că rareori întîlnimnumai două carii la un singur copil. Deobicei, astăzi sînt minimum şase cu per-spective în viitor de a întîlni peste 10 cariipe cap de locuitor. De asemenea, apar caîngrijorătoare evoluţia rapidă a cariei den-tare şi creşterea numărului de complicaţiilocale sau generale, dintre care bolile car-diovasculare, renale, hepatice sau reuma-tismul articular acut, sînt cele mai grave,cu cea mai mare mortalitate, lată de cecaria dentară este considerată astăzi şi cafactor de risc.A doua boală cu frecvenţă îngrijorătoareeste paradontopatia maig^clâ (boală agingiei, care lasă descoperită porţiuneade dinte pe care normal ar trebui s-o aco-pere) ; aceasta afectează adolescenţii şi oa-menii adulţi în proporţie de 70-80%. Dupăvîrsta de 35 de ani la femei şi 40 de anila bărbaţi se scot dinţii cu leziuni paro-dontale, sau cad singuri de 5 ori mai multdecît în caria dentară.O altă boală care îngrijorează lumea con-temporană prin frecvenţă şi complicaţiile eitardive este anomalia dento-maxilară(dezvoltarea anormală, cu lipsuri şi de-fecte a dinţilor şi maxilarelor în timpulvieţii intrauterine).Din grupa anomaliilor dento-maxilaretrebuie să amintim de despicăturile labio-

133

Page 176: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 177: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

maxiio palatin© (buza clo iepure şi gurade- lup).Automobilismul aduce şi el mii de victimemajoritatea accidentaţilor avînd şi leziunibuco-maxilo-faciale (se lovesc cu capulde parbriz sau de volan) Fracturile maxi-larelor se obsevră mai mult la adolescenţi,conducători auto mai temerari şi mai im-prudenţi. Dupâ vîrsta de 50 de ani, can-cerul buco-maxilo-facial îşi face apariţiaînregistrînd multe victime, In afară de acesteafecţiuni mai apar din cînd în cînd supu-raţii perimaxiiare sau anchiloze temporo-mandibulare, a căror frecvenţă a scăzutsimţitor datorită îngiijirii judicioase a bol-navilor din ţara noastră.

• In ce măsură viaţa modernă, civilizaţiaînsăşi favorizează apariţia acestor afec-ţiuni ?

- Alimentaţia, ca factor de mediu, a sufe-rit mari modificări în ultimii 12000 de ani,aiît sub raportul cantitativ, cît şi în ceeace priveşte proporţiile de proteine, grăsimi,glucide, folosite mai ales sub forma mode-lului de preparare din ce în ce mai ra-finat.Alimentaţia modernă a modificat flora bac-teriană bucală, mult rnai bogată în tulpinide streptococ, ce-şi găsesc mediu! favora-bil nutritiv în cavitatea bucală, unde existăresturi alimentare, dulciuri lipicioase, înmai mare cantitate. Or, tulpinile strepto-cocice sînt cele mai „cariogeno" microor-ganisme din cavitatea bucală, trecînd uşor,în cazul cariilor sau parodontopatiilorcomplicate, prin circulaţia generală lainimă, articulaţii. Fără îndoială că numaio igienă alimentară cu restricţii în glucide

134

Page 178: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

(zaharuri) şf eliminarea dulciurilor întromese, o igienă bucală care să îndepărtezeresturile alimentare de pe dinţi după fie--are masă şi îngrijirea sistematică, în ca-drul dispensarizării stomatologice, pot săoprească parţial valul acestor flagele alesocietăţii moderne : caria şi parodonto-patia.

• In ce consta igiena bucodenîară înprofiiaxia afecţiunilor stomatologice ?

- Igiena bucodentară are o mare eficienţăîn profilaxia cariei dentare şi a parodon-topatiei, deoarece penajul îndepărteazăresturile alimentare, care constituie mediulnutritiv pentru microorganismele cario-gene. Se ştie că sînt suficiente 90 minuteca resturile alimentare să fie fermentate domicrobi şi să producă acizi ce pot începeprocesul de cariere a dintelui, lată de ceperiajul trebuie să se facă imediat dupămesele principale şi obligatoriu searaînainte de culcare. Periajul trebuie făcutcu pastă de dinţi, prin mînuirea verticalăa periei la dinţii de sus „de sus în jos" şila dinţii de jos ,,de jos în sus". Nu trebuiesă neglijăm nici cea mai mică porţiune dincele 5 feţe vizibile ale fiecărui dinte. Pe-riajul trebuie efectuat riguros, timp de2-3 minute, după care se impune o c'ă-tire cu apă călduţă pentru a îndepăiîaresturile alimentare detaşate prin periere şieventualele resturi de pastă de dinţi, carepot fi iritante pentru mucoasa gingivală,

* Ce ne puteţi spune despre prevenireaafecţiunilor buco-dento-maxi!are ?

- Măsurile de prevenire a cariei dentateau început cu timiditate abia după cel

135

Page 179: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 180: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

de-al doilea război mondial între anii1950-1960, prin fluorizarea apei de băutîn statele scandinave şi S.U.A. Cam înaceeaşi perioadă au început şi la noi înţară acţ iun i de f luor izare a apei debăut.Urmează apoi o perioadă de vîrf între anii1960 şi 1970 cînd se organizează congreseinternaţionale de stomatologie infantilă(Dental Children), care arată rezultateleobţinute prin fluorizarea generală, începîndsă se prezinte timid şi fluorizarea locală,cu fluoruri de sodiu, de staniu, cu amino-cloruri ; paralel se lărgeşte gama fluori-zării generale cu laptele fluorizat, sarea debucătărie fluorurată, tablete de fluorură desodiu. Apoi, între 1970 şi 1980, se stabi-lesc metodele de înregistrare a carieidentare şi a periodontitei, definindu-se şimetodele de prelucrare statistică şi deevaluare a eficienţei metodelor de preve-nire ; în această perioadă în unele ţărieuropene se creează cabinete de profi-laxie, care, de fapt, recomandă regulile deigienă bucodentară. în această perioadăse face o profilaxie individuală ; în cabine-tele de stomatologie, paralel cu tratamentecurative şi destul de timid se efectueazăo profilaxie în colectivităţile de copii. Şitot de-atunci, la Alma Aţa se declanşeazăde OMS prima acţiune organizată de pre-venire a bolilor, inclusiv cele dentare, dincare caria dentară, periodontita şi cance-rul bucal ocupă primele locuri. Anomaliiledento-rnaxilare sînt numai depistate pre-coce, indicîndu-se nevoile de tratamentcare urmează să se facă de specialiştii înortodonţie.în fine, între 1980 şi 1985 încep să fie apli-

13$

Page 181: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 182: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cate programe naţionale de prevenire acariei şi parodontitei, astfel încît în 1985 seraportează rezultate remarcabile în 7 ţărieuropene, ce au folosit sistemul americande prevenire (fluorizarea generală, igienabucodentară cu antiseptice de genul clor-hexidinei şi sigilarea fisurilor şi fosetelor),sau sistemul elveţian cu fluorizarea locală,dietă necariogenă şi fluorizare generalăcu tablete, lapte fluorurat, apă de băut înscoli fluorurată etc.în prezent sînt cunoscute două sistemede prevenire a cariei dentare : sistemulamerican bazat pe fluorizarea apei de băutşi folosirea antisepticelor de tipul clorhexi-dinei în pastele de dinţi şi în apele de gurăprevăzute în igiena buco-dentară şi siste-mul elveţian ce se axează pe fluorizarealocală cu geluri sau tincturi Elmex, în ca-drul igienei buco-dentare şi pe modificareaalimentaţiei, înlocuindu-se zahărul rafinatcu sorbitoi în majoritatea produselor de co-fetărie. De reţinut că sigilarea fisurilor(plombarea) a fost înscrisa recent înS.U.A. şi în ţările europene în programulde prevenire a cariei dentare.Din experienţa specialiştilor din diferiteţări ca şi din România, rolul fluorului înprofilaxia cariei dentare este definitiv pre-cizat. Administrat pe cale generală în apade băut, el se încorporează în smalţ subformă de fluoripatină, mărind rezistenţadintelui la declanşarea şi evoluţia procesu-lui carios, în special în zonele aproxi-male.Fluorul inhiba, de asemenea, metabolismulbacteriilor cariogene în mediul zaharat, înacest sens, aplicat local, are eficienţă înprofilaxia cariei dentare pe toate suprafe-

137

Page 183: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ţele dinţilor, inclusiv în fisuri şi fosete. Fluo-rul favorizează renii.leralizarea dentinei şismalţului, reducînd semnificativ evoluţiaaculă a cariei dentare, în acest sens, in-troducerea fluorului în produsele de obtu-rare a cariilor simple, incipiente este foartevaloroasă.în concluzie, fluorizarea generală cu apă debăut constituie cel rnai eficient mijloc doprofilaxie a cariei dentare, cu deosebire lapopulaţia ce nu poate beneficia de o asis-tenţă stomatologică eficientă ; reducereacariei dentare este importantă, variind în-tre 50 şi 55%.Sarea de bucătărie îluorizată, în concen-traţie de 250 rng/1 kg sare este o altă rne-todă, ce poate fi experimentată şi la noiîn ţară în zonele în care nu este o aprovi-zionare cu apă potabilă centralizată.Fluorizarea locală cu pastă de dinţi, geluri,tincturi sau ape da gură cîştigă din ce înce mai mulţi adepţi.

Page 184: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Prof. dr. FRANCISC FODOR

S-n născii* în anul 192â, în Chiieni, judeţulHcrghita. i.-, enul 1953 a absolvit Faculta-tea de Medicină de la l.M.F. Tg. Mureş. Afost apoi medic primar cftaimolog, din unul1965, doctor în ştiinţe medicale, din anul1967 şi profesor universitar, din 1978.Activiîatca sa ştiinţifică cuprinde mai rnultecapitole a!e oftalmologiei cum sîni : — tu-morile oculara, uveitsis, glaucomuî, proce-sele vasculare ale retinei, ultrasonog^afîe —electromiografid oculară ele. publicai valoroase lucrări de specialitate,şi a participat ia diverse congrese şi sim-pozioane din ţară şi de peste hotare.

MIOPIA LA VÎRSTA ŞCOLARĂ

• Miopia este o anomalie oculară caracte-rizată prin disproporţia dintre dioptrul ocu-lar şi lungimea axului antero-posterior alglobuiui ocular, avînd drept consecinţă, for-marea imaginii obiectelor situata la ciisîanţăde peste 5 m. înaintea retinei. Care suit

139

Page 185: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 186: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

dioptruiui ocular indeci particularităţilemiopie ?

- Particularităţile dioptruiui ocular sînt re-prezentate de către excesul de refracţie,care la rîndul său este rezultatul mai multorfactori, cum sînt : creşterea axului antero-posterior (miopia axială), creşterea indice-lui de refracţie (miopia de indice), creştereacurburii suprafeţelor refringente (miopie decurbură),După lungimea axului antero-posterior,miopiile se grupează în miopii mici (pînă la-3D), miopii medii (între -3 şi -6D), miopiimari (peste -6D) şi miopii forte (peste-10D).Miopia axială prezintă o dependenţă tipicăde vîrstă. Dezvoltarea ei începe de cele maimulte ori în copilărie sau cei puţin în tine-reţe. Cu cît apare mai devreme, cu atît evo-luţia progresivă este mai redusă.Creşterea indicelui de refracţie se datoreştemodificărilor intervenite în cristalin, corpulvitros, corneea, ceea ce întreţin o miopie şiîn cazul ochiului cu ax antero-posteriornormal.Refracţia neadecvată a dioptruiui ocular înmiopie se poate datora accentuării curburiicorneei.

• Avînd în considerare criteriul evolutiv a!miopiei se descriu atît miopia benignă(simplă, miopia viciu de refracţie) cît şi mio-pia malignă (miopia degenerativă sau mio-pia boală). Va rugăm să le descrieţi.

— Miopia benignă este o versiune biologicăa ochiului, rezultat exclusiv al nepotriviriiparametrilor care determină refracţia ocu-

140

Page 187: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Iară, ea nedepâşind -6 -7 D. Apare in jurulvîrstei de 6-10 ani. cu evoluţie progresivăpînă la 20 de ani, fără complicaţii sau le-ziuni organice oculare. Se întîmplă însă căunele cazuri de miopie benignă prin pro-gresie dioptrică rapidă şi alterările oftalmo-scopice, devin degenerative cu consecinţestructurale grave.Cauzele miopiei simple ar fi condiţiile ne-igienice de muncă şi unele predispoziţii or-ganice ale organismului tînăr. In acest sensse vorbeşte şi despre o miopie funcţionalăprodusă de lucrul de aproape, care nu ducela alteraţii ale membranelor oculare.Miopia malignă, existentă cel mai adeseade la naştere, evoluează progresiv toatăviaţa, încă din copilărie apare o atrofie co-roidiană, manifestată la fundul de ochi, laînceput printr-un conus miopie. Ea esledeseori familială şi ereditară. Din cauzacomplicaţiilor grave care se asociază cunepotrivirea de dioptru ocular, miopia ma-lignă poate fi considerată ca o boală ade-vărată. Miopia malignă este rară, fiindmai frecventă la femei şi la cei carenu fac efor tur i de acomoda ţ ie. încursul evoluţiei miopiei în corpul vi-tros pot să apară opacităţi plutitoare,văzute de bolnav ca „muşte zburătoare".Complicaţia cea mai temută a miopiei ma-ligne, dezlipirea de retină, nu este net ex-primată în copilărie, dar se contureazăchiar şi în această perioadă. Astenopia(oboseala) musculară însoţeşte uneori mio-pia, determinînd slăbirea funcţiei de con-vergenţă cu instalarea unui strabism diver-gent şi consecutiv dispariţia vederii binocu-lare.

141

Page 188: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

* După cito ştim este foarte greu ds a faceo delimitare între miopia degenerativă şicea simplă, căci o miopie aparent simp'ăla copil poate deveni o miopie malignă incursul vieţii...

— Intr-adevăr, de aceea aş vrea să precizezcă forma speciaiâ de miopie mare este defapt cea unilaterală. In privinţa apariţiei ei,în afară de cauzele generale, declanşatoareale miopiei bilaterale, un rol important îlau şi factorii locali, endooculari sau peri-oculari, care favorizează apariţia modifică-rilor structurale şi funcţionale ale ochiuluiinteresat, în etiologia miopiei unilaterale aufost depistate leziuni corneene, coroidiene,traumatisme mecanice ale ochiului, arsuritermice ale fetei, anomalii de dezvoltarecare au interesat vecinătatea ochiului, pre-maturitatea etc.Acuitatea vizuală este mai scăzută şi ne-corectabilă la ochiul cu miopie unilaterală,fapt care poate fi pus în legătură cu leziu-nile miopice ale fundului de ochi.

• Ce factori concură Ia apariţia miopiei ?

— Cînd miopia începe în perioada şcolară,vorbim de o miopie şcolară, care este de ungrad mai redus pînă !a mediu, depăşindrareori şase dioptrii. Fa apare în jurul vîrs-tei de 6—7 ani şi se dezvoltă în epoca şcola-rităţii, avînd o evoluţie progresivă pînă înjurul vîrstei de 20 de ani, cînd devine staţio-nară. Miopiile tardive apar în adolescenţăpînă la 18 ani şi sînt benigne. Rareori s-auobservat miopii care au devenit staţionarede !a vîrsta do 10 ani. De remarcat că mio.pizarc-a se ptoduco mai rapid la băieţi.Avînd un caracter slab evolutiv, dupo unii,

142

Page 189: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 190: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ar fi de natură ereditară, după alţii s-ardatora unor condiţii de muncă ncigiemce(iuniiiiaj insuficient, poziţie vicioasă a capu-lui ţi corpului, rnunci migăloase excesiv deapioape etc,), sau unor stări patologice dincopilărie care duc la slăbirea organis-mului.Odată instalată, miopia creşte mai repededecît scade hipermetropia cu care se nasc,aproape toţi copiii, ceea ce arată că nu evet ba numai de o creştere exagerată aglobului ocular, ci şi de o evoluţia patolo-gică.Clinic, aceşti copii nu văd bine la distanţă,în schimb văd foarte bine de aproape, dinca>e cauză ei au tendinţa de a apropia multobiectele sau cărţile de ochi. De asemenearnai au tendinţa de a stnnge pleoapele pen-tru vederea la distanţă, în scopul de a su-piima cercurile mari de difuziune. La citit,la munca de aproape, miopul nu are nevoiede acomodaţie. Aceasta arată că nu nu-mai factorul acomodativ ocular intervineîn această evoluţie căci acesta este mă!activ între 10 şi 14 ani.Miopia tranzitorie este o formă aparte demiopie, observată în diabet zaharat, afec-ţiuni gastrointestinale, hepatită, afecţiunirenale, graviditate, îmbolnăviri în cursulcărora se produc tulbuiări pronunţate alemetabolismului hidric şi electroliţilor cu saufără alte semne oculare. In ultimii ani s-aînregistrat m/op/e tranzitorie după admi-nistrarea unor medicamente, îndeosebi asulfamidelor şi a diureticelor. Iar în ultimultimp se manifestă un interes deosebit faţăde pscuc/om/op/a ca urmare a spasmuluiacomodativ !a copii. Aceşti copii se piîng cănu văd bine la tablă. Diagnosticul poate fi

143

Page 191: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

bănuit după cum citeşte copilul testele. Ladeterminarea refracţiei ochiul se găseşteemetrop sau chiar uşor hipsrmetrop. Uneorispasmul acomodaţiei la copii de şcoalăpoate fi atenuat prin sugestie, ducîr.d laameliorarea vederii. Se indică şi unele me-dicamente.

• Care sînt semnele şi simptomele înaceastă boală ?

— în miopia benignă sau simplă, necorec-tată, acuitatea vizuală este scăzută în ra-port cu gradul viciului de refracţie. Scăde-rea vederii este proporţională cu gradulmiopiei. Astfel, în miopiile maligne sau de-generative gradul de scădere a acuităţiivizuale este condiţionat de gravitatea le-ziunilor maculare. Acuitatea vizuală aochiului miop corectat cu lentile, poate finormală dacă nu prezintă alteraţia de fundde ochi sau ale mediilor refringente. Estedemn de remarcat că în miopia congenitalăacuitatea vizuală, chiar şi cu o corecţieoptimă, nu atinge valori normale.Alterarea vederii nocturne la miopi este lafel de frecvent constatată, îndeosebi înmiopia mare.Cîmpul vizual al miopilor poate prezentaatît modificări centrale cît şi periferice. Ast-fel, în centru este caracteristic în primul rîndlărgirea petei oarbe dar se pot vedea şiscotoame (pierderea vederii pe o porţiunelimitată a cîmpului vizual). Scotoamele cen-trale pot să apară înaintea scăderii acui-tăţii vizuale, fiind în raport cu afectareamaculei de către fenomenele degene-rative.Modificările oeriferice se evidenţiază prin

144

Page 192: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

turtirea sau prin îngustarea neuniformă acîmpuiui vizual.Simţul cromatic, de asemenea, poate pre-zenta modificări evidenţiate prin prezenţaunei zone concentrice din jurul punctului defixaţie, cu sensibilitatea redusă pentru albşi roşu. în miopiile degenerative se constatăşi o deficienţă (discromatopsie) cîştigatăpentru galben şi albastru.Privind sensibilitatea corneei în formele demiopie mare se constată o scădere evidentăa acesteia.Ochiul cu miopie uşoară nu are nevoie deacomodaţie pentru vederea obiectelorapropiate, astfel cu timpul scade amplitu-dinea acestei funcţiuni. Din această cauzăeste indicată corectarea miopiei cu ochelarisau lentile de contact.In miopie, în urma dezechilibrului acomo-daţie-convergenţă, sînt frecvente tulburărilevederii binoculare. Vederea binocularăperturbată poate să se transforme într-unstrabism divergent. Caracterul divergent alstrabismului este determinat de absenţafuncţiei de convergenţă. Strabismul diver-gent este caracteristic pentru miopia mono-laterală, pentru anizometropie (viciu de re-fracţie).în vederea prevenirii strabismului divergent,este indicată corectarea optică a miopiei.Dacă strabismul este instalat alături de co-recţie optică, se propune tratamentul ortop-tic (de specialitate) şi cel chirurgical.

• Ce posibilităţi de tratament există în mio-pie ?

— Tratamentul miopiei constă din trei po-sibilităţi : corecţie optică, tratament medi-camentos s; tratament chirurgical.

1457 — Dialog despre sănătate, voi. I

Page 193: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Corecf/o opt/că a miopiei este încă cea mairăspîndită metodă, ea realizîndu-se prinochelari sau prin lentile de contact, [nprincipiu, prescripţia ochelarilor trebuie săfie cît mai precoce, dacă este posibilă,imediat după descoperirea miopiei, In cazulmiopiei congenitale se va ţine seama dedezvoltarea fizică şi psihică a copilului, decare depinde acceptarea ochelarilor. Estedemn de reţinut ca presei ipţia ochelariloreste posibilă deja ia vîrsta de 3 ani. Pres-cripţia ochelarilor la copii trebuie să fie pre-cedată de determinarea obiectivă a gradu-lui de miopie.Cu toate că majoritatea copiilor cu miopiepînă la -5 dioptrii acceptă corecţia totalăa ametropici, la prescripţia lentilei trebuiesă fie luat în considerare procedeul subiec-tiv, adică încercarea mai multor lentile devalori apropiate de cea a miopiei găsite laexamenul obiectiv al refracţiei, aiegînd-ope cea cu valoarea cea mai mică, capabilăsă asigure cea mai bună acuitate vizuală ladistanţă. Se va ţine seama şi de senzaţia deconfort pe care o au pacienţii. Miopiilecare depăşesc -5 dioptrii nu mai toleiează,în cele mai multe cazuri, corecţia totală.In astfel de situaţii la fel se va ţine seamade senzaţia de confort, chiar în detrimentulunei acuităţi vizuale mai bune. Uneori, va-loarea dioptrică a lentilelor concave accep-tate reprezintă abia 60-70% din valoareadioptrică măsurată după ciciopegie.O problemă legată de prescripţia de oche-lari la miop este aceea de a preciza dacă înmiopiile pînă la -3 -4 dioptrii trebuie săse poarte ochelari per.tru lucrul de aproapeşi, în caz afirmativ, aceeaşi ochelari şi pen-tru distanţă sau alţii ? întrebarea se referă

Page 194: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

în primul rînd la copilul miop. Răspunsul laaceastă întrebare este următorul : Purtîndaceeaşi ochelari, copilul va face pentru ve-derea de aproape eforturi de acomodaţie,un antrenament muscular permanent careîntăreşte muşchiul ciliar mai puţin dezvoltatla miop. Sinergia acomodaţie-convergenţăva fi şi ea stimulată evitîndu-se instalareastrabismului divergent atît de frecvent lamiopii necorectaţi. Este important de ştiutcă copilul miop trebuie să poarte tot timpulochelarii care îl ajută la îmbunătăţirea acui-tăţii vizuale necesare activităţii zilnice.Lentila de contact este indicată atît înmiopia bilaterală cît şi în cea monolaterală.Lentilele de contact corectează mai bineastigmatismul miopie decît ochelarii. In-dicaţia oftalmologică a lentilei de contactîn cazul miopiei este de peste -5 dioptrii,mai ales dacă aceasta este însoţită şi deastigmatism. Ca şi în cazul ochelarilor, esterecomandabil să se prescrie corecţia mi-nimă compatibilă cu o vedere acceptabilă.In afară de indicaţiile medicale, lentilele decontact au şi indicaţii sociale, profesionale,estetice. Aplicarea lentilelor de contact seface in general de la vîrsta de 6—7 ani, pe-rioada in care copilul poate să îngrijeascălentila.In vederea obţinerii unor rezultate funcţio-nale şi pentru a preveni evoluţia miopiei, aufost aplicate numeroase preparate, în acestsens s-au administrat medicamente careajută la dilatarea pupilei, midriază. Efectulfavorabil al acestei categorii de medica-mente se datorează relaxării muşchiuluiciliar, în urma căreia fibrele noi ale cristali-nului nu se mai încurbează şi astfel miopianu creşte, în acest sens au fost utilizate

147

l

Page 195: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

atropină, scopolamina, neosinefrine.Alţii recomandă instilaţii cu piiocarpină.Pentru prevenirea leziunilor degenerativecorioretiniene în miopiila mari se utilizeazăvasodilatatoare, extras de lob intermediar alhipofizei etc.Tratameniu/ med/camenîos general esteindicat în miopiile degenerative, în acestsens este indicata administrarea de lungăduiatâ a vitaminelor A, B^ C, E, Trata-mentul cu cortizon la fel este aplicat învederea prevenirii fibrozării pereteiui vas-cular din retină şi coroidă.Ideia corecţiei chirurgicale a miopiei esteveche, ea fiind din nou reluată şi practicatăsub aspecte variate. Incu ia sfîrsltul secolu-lui trecut s-a practicat extracţia cristalinu-lui din ochiul cu miopie peste —10 dioptrii,reducînd astfel puterea de refracţie a ochiu-lui.Intervenţiile chhurgicalo practicate astăziîncearcă influenţarea miopiei pe diferitecăi.

* în ce constă prcveniiea boSii ?

— Metodele de prevenire ale miopieipornesc de la ipoteze patogenice care con-sideră miopia şi progresia ei drept rezultateale influenţei mediului extern şi în primulrînd al lucrului de aproape. De aceea, ma-joritatea oftalmologilor recomandă miopilorun anumit regim de viaţă şi muncă, fi indconvinşi că procesul a'e niiopizare şi altora-ţlile organice şi funcţionale pot fi încetiniteprin măsuri de igienă. Măsurile de pre/enirevizează în primul rnd şcoala, dar se extindşi în afara ei în toate sectoarele de activi-tate umană în care vedorca de aproape estesolicitată.

148

Page 196: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Indiferent de raporturile reale dintre miopieşi lucrul de aproape, se preconizează caregula generala : luminajul igienic laşcoală, banca şcolară igienică corespunză-toare vîistei elevului, cărţi şcolare cu carac-tere de litere corespunzătoare, folosireacaietelor în locul tăbliţelor de gresie, dimi-nuarea volumului lecţiilor pentiu acasă(scris şi citit), gimnastica oculară între orelede clasa.Intre măsurile profilactice ale miopiei se în-scriu şi cele privitoare la orientarea şi se-lecţionarea profesională. Din acest punctde vedere problemele pe care le ridică mio-pia sînt : dacă anumite activităţi profesio-nale pot produce miopie ; dacă ele potagrava o miopie existentă ; care sînt profe-siunile contraindicate miopilor ; dacă mio-pia ar constitui un avantaj în exercitareavreunei profesiuni.Cei cu miopie mare trebuie să evite profe-siunile care necesită eforturi fizice mari, eleputînd provoca hemoragii şi dezlipiri deretină.in orientarea profesională se va face o dis-tincţie între miopia simplă staţionară şi ceaforte, malignă.Miopia mică, staţionară, este potrivită pen-tru profesiunile de mare precizie care seexercită de aproape.In cadrul măsurilor profilactice se înscriu şicele referitoare la alimentaţia ştiinţifică amiopilor, mai ales a copiilor de şcoală. Inacest sens sa propune un regim bogat înproteine şi în vitamine, mai puţine hidrati decarbon.De asemenea, se mai recomandă, controlmedical periodic oftalmologie şi general.

149

Page 197: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Conî, dr.FELICIA LAZĂR GAROIU

l

Page 198: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

S-a născut in judeţul Braşov, absol-vind Facultatea de Medicină Generală înanul 1946. Din 1959 a lucrat ca asistent laI.M.F. Clinica Pediatrie l, din Cluj-Napocapînă în anul 1977 urcînd treptele didacticeprin concurs ca asistent, şef de lucrări,conferenţiar. Apoi a fost şefa disciplinei depuericultura şi directoarea leagănului decopii.Pe lîngâ activitatea didactică şi spitali-cească, activitatea sa ştiinţifică s-a concre-tizat în peste 250 lucrări comunicate şi peste150 lucrări publicate. A colaborat la „Cursulde pediatrie" voi. l apărut în anul 1974 şila voi. H apărut în anul 1978, ambele vo-lume sub redacţia prof. dr. Aurel Chişu.

TETANIA SUGARULUI ŞlCOPILULUI

• Pentru început vă rugăm să definiţi te-tania ca expresie clinică.

— Tetania este expresia clinică a hiperexci-tabihtăţii neuro-muscuiare — mecanică şi

T50

Page 199: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

electiică - cauzata cel mai adeseofi ele mo-dificări biochimice, determinate de tulbu-rările metabolice apărute în perioada dede debut, dar cu deosebire în peiioadade vindecare a rahitismului. Din punct devedere clinic se manifestă prin spasmemusculare sau prin convulsii.

• Ce mecanisme concurează la apariţia sa ?- In declanşarea sa concură atît factorifavorizanţi cît şi determinanţi. Astfel în primacategorie se citează : vîrsta (frecvenţa ma-ximă se situează între 3-4 luni şi 2 ani,după care scade), alimentaţia artificială(alimentaţia cu exces de lapte de vacă saufăinoase), anotimpul (sfîrşit de iama -început de primăvară), prematuritatea(copiii născuţi înainte de termen), gemelari-tatea, infecţiile repetate şi cu deosebirerahitismul. Cît priveşte cea de-a doua ca-tegorie, adică factorul determinant, aici secunoaşte tulburarea metabolismului fosfo-calcic, cu scăderea calciului în sînge, cudeosebire a fracţiunii ionizate. Acesta esteprincipalul factor cu acţiune asupra excita-bilităţii neuromusculare.

• Cum se realizează scăderea calciuluisanguin ?- Scăderea calciului din sînge se reali-zează printr-o serie de mecanisme, dintrecaie enumerăm : tetania hipocalcemică şitetania normocalcemică. Tetania hipocalce-mică se datoreşte scăderii globale a calciu-lui în sînge, inclusiv a fracţiunii ionizate,printr-o tulburare directă a metabolismuluifosfocalcic la diferite nivele. Această formăde tetanie poate apare în situaţii multiple :în stadiul de vindecare a rahitismului ca-

151

Page 200: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

renţial (tetania raliitogenă) ; în disfuncţii şileziuni ale creierului (centrii di şi mezence-falici) ; tetania nou-nâscuţilor traumatizaţi,cretinism hipoparatiroidian şi altele ; în hi-poparatiroidie primară (cînd glandele para-tiroide secretă cantităţi scăzute de hor-moni) ; în caz de deficit de absorbţie intes-tinală a calciului şi a fosforului (de exempluîn boala celiacă, fibroza chistică a pan-creasului, etc.) ; în bolile de rinichi grave ;ta nou-nâscuţii prematuri şi la cei cu greu-tate mică la naştere, alimentaţi de timpuriucu cantinăţi mari de lapte de vacă (serealizează o retenţie crescută de săruri defosfaţi) ; în boli cronice cînd se realizeazăîn sînge o scădere importantă şi de duratăa concentraţiei de proteine (de exemplu :distrofiile prin deficit de proteine, boli derinichi) etc.Tetania normoca/cem/câ (concentraţia nor-mală a calciului în sînge) apare datorită io-nizării insuficiente a calciului, in aceastăformă de calcemie, tetania apare în pre-zenţa unei concentraţii normale a calciuluiîn sînge, datorită unor tulburări indirecte alemetabolismului fosfocalcic, ca de exemplu :aicaloza consecutivă vărsăturilor, reali-zează t3lanie gaslrică ; hijoerventilatia (res-piraţii profunde cu frecvenţa crescută) careduce la tetanie respiratorie ; administrareexcesivă de substanţe alcaline - realizeazătetanie metabolică, etc. ; în caz de hiperpo-tasemie, tetania metabolică se cbtoreştefie excitabilităţii nervoase crescute sauunei ionizări scăzute a calciului în sînge ; înconcentraţii scăzute ale magnezlului însînge, ca urmare a unei alimentaţii săraceîn magneziu.

152

Page 201: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Din datele prezentate rezultă complexita-tea factorilor şi mecanismelor care sint înmăsura să asigure un metabolism fosfo-calcic normal. Nevoile zilnice de calciu de40-50 mg/kg/corp sînt asigurate prin aportalimentar. Absorbţia calciului se face la ni-velul segmentului superior al intestinuluisubţire în prezenţa vitaminei D (a formei eiactive), şi a solubiiităţii sărurilor de calciu(dependentă de o serie de factori : mediulintestinal acid, prezenţa în cantitate nor-mală a sărurilor biliare şi a acidului citric),cit şi o activitate normală a unor enzimeintestinale. Scăderea activităţii acestor en-zime intestinale duce la absorbţia insufi-cientă a fosfaţilor şi eliminare crescutăa calciului pe cale intestinală (prinscaune).Dereglările apărute în lanţul complex almetabolismului fosfocalcic, favorizeazăapariţia tetaniei. La copil cel mai adeseoriîntîlnim tetania din cursul rahitismului ca-renţial ; mai rar tetania apare în perioadade nou-născut şi, mult mai rar în perioadapubertăţii.

• Tablou! clinic, în funcţie de intensitateaşi gravitatea semnelor, se poate prezentasub o formă latentă - numită şi spasmofilieşi o formă manifestă - tentania propriuzisă. Prezentaţi-le vă rog !

— Tetania latentă (spasmofif/a) este formacea mai frecvent întîlnită în practica pe-diatrică. Se poate depista prin cercetareasistematică a semnelor de hiperexcitabili-tate neuromusculară, a modificărilor bio-umorale şi a unor semne subclinice.

153

Page 202: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

-65535 Hiperexcitabilitatea neuromusculară sepoate pune în evidenţa prin semne me-canice şi electrice.-65535 Hiperexcitabilitatea mecanică se ba-zează pe evidenţierea mai multor semne,dintre care : semnul facialului (Chvostek),constă dintr-o contracţie fulgerătoare amuşchilor feţei şi a muşchilor buzelor, lao percuţie uşoară a nervului facial la mij-locul liniei care uneşte comisura labială culobul urechii ; semnul peronierului (Lust),constă în abducţia cu fiexia dorsală a pi-ciorului (îndoirea gambei pe coapsă şi în-doirea labei piciorului), la percuţia nervu-lui sciatic popliteu extern, la nivelul osu-lui peroneu ; semnul Trousseau, aparela 2—4 minute după exercitarea uneicompresiuni circulare, aplicată pa braţulcopilului. Este caracteristic spasmofiliei cîndaceastă compresiune este urmată de con-tracţia generalizată a muşchilor antebraţu-lui şi mîinii, realizînd ,,mîna de marnoş" ;degetul mare se aplică pe palmă, palmaeste scobită, degetde uşor îndoite (flec-tate), întinse şi apropiate ; fenomenul res-pirator (Maslov) constă în accelerarea res-piraţiei într-o primă fază, apoi oprirearespiraţiei (apnee) în faza a doua ; oprirearespiraţiei se face fie în faza inspiratoriefie în expiraţie, în caz de excitaţie cum arfi administrarea unei injecţii.Semnele de hiperexcitabilitate elec-trică (fenomenul Erb) se pot pune în e/i-denţă cu ajutorul unor curenţi galvanicisau faradici, Hiperexcitabilitatea electricăeste semnul cel mai important şi constantci spasmofiliei.Electroencefalograma arată modificări im-poitante, care sînt icDreze.ttate de apari-

154

Page 203: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 204: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ţia unor imagini de activitate repetitivă, îndubletă sau tripletă. Examenul electrocar-diografie poate evidenţia unele modificărisemnificative care constau din alungireaintervalului QT.

• Prin ce se caracterizează sindromul bio-umoral ?

— Acesta se caracterizează prin hipocal-cemie (scăderea nivelului calciului însînge), hiperfosfatemie (creşterea fosfaţilorîn sînge) şi alcaloză.Hipocalcemia poate atinge valori scăzutepînă la 6-7 mg% (normal 9,5-11 mg%).Nu există întotdeauna un paralelism ab-solut între valoarea calcemiei totale şi gra-vitatea tetaniei, deoarece numai scădereafracţiunii ionizate a calciului este respon-sabilă de hiperexcitabilitate musculară.Uneori există tulburări indirecte, în afaracercului funcţional al metabolismului fos-focalcic (hiperpotasemie, hipomagneziemie,alcaloză, tulburări neuroendocrine etc.).Hipocalcemia duce la tetanie în prezenţaunei hiperpotasemii, niciodată în prezenţaunei hipopotasemii. Raportul calciu/fosforeste scăzut pînă la 1,4 prin scăderea calciu-lui (normal 1,9). Fosfatemia, deobicei estecrescută pînă la 7 mg%, dar poate fi şinormală (5-6 mg%). Hiperfosfatemla nupoate produce tetanie decît in prezenţahiDocaicemiei. Fosfatazele serice sînt cres-cute : 20-60 U.B (normal 5-15 U.B.). Ci-traţii în sînge sînt scăzuţi la 1-2 mg°/o(normal 3-4 mg%). Echilibrul acido-baziceste deviat spre aicaloză.9 Există şi semne subclinice ? Prin ce seremarca ?

155

Page 205: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 206: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 207: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

— Semnele subclinice se exprimă prin mo-dificări de comportament : nelinişte, agita-ţie, tulburări ale somnului (somn mai agi-tat, superficial, cu tresăriri la cele mai micizgomote sau chiar insomnie). Persistenţaacestora, alături de semnele rahitice, tre-buie să ne atragă atenţia asupra tetanieilatente, confirmarea bazîndu-se pe studie-rea hiperexcitabilităţii mecanice şi elec-trice cît şi a modificărilor umorale.Tetan/a manifestă poate apare pe fondulunei tetanii latente şi se caracterizeazăprin apariţia spasmelor carpopedale, spasmlaringian şi convulsii,Spasmul carpopedal este o manifestarecomună a tetaniei, ce se prezintă sub formăde contracţii tonice ale mîinilor şi picioa-relor, care pot apare in accese, cu o du-rată de la cîteva minute pinâ la cîtevasâptâmîni. In timpul accesului braţele sîntaplicate pe piept, antebraţele sînt flectate(îndoite) pe braţ, mîmile în abducţie peantebraţe, degetele uşor îndoite, palmascobită, realizînd „mîna de mamoş" sau aunui căţeluş caie face „sluj". Membreleinferioare (coapsele şi gambele) sînt con-tractate în semiextensie. Uneori acestecontracturi interesează şi muşchii feţei (rîssardonic) muşchii buzelor cu aspect de„bot de peşte". Contractuiilc sînt simetriceşi, mai mult sau mai puţin dureroase.Spasmul laringian (laringospasmul) esterelativ frecvent în tetania rahitogenă şiconstă dintr-o contractură spastică a unormuşchi ai laringelui (adductori). Debutu'de obicei este brusc spontan sau provocatde un efort de tuse, mînie, frică sau alteemoţii. Prima inspiraţie are caracter mu-

156

Page 208: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

i *% ^

Page 209: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

zical, însă e penibilă, prelungită (amintindcîntatul cocoşilor) şi este urmată de efor-turi respiratorii scurte, sacadate care aduccopilul în stare de apnee (oprirea respira-ţiei), cu asfixie şi cianoză (albăstrire). Dupăcîteva secunde urmează o inspiiaţie zgo-motoasă şi prelungită, urmată de o expi-raţie gemîndă, care pune capăt accesu-lui. Uneori accesul se prelungeşte, copilulîşi pierde cunoştinţa şi apar convulsii ge-neralizate. Accesul de laringospasm sepoate prezenta şi sub formă frustă, cînd iacaracterul de strigăt inspirator, compara-bil cu strigătul de bibilică. Laringospas-mul poate fi însoţit de spasme visceralelocalizate : la tubul digestiv, diafragma,musculatura bronşică (bronhotetanie), mus-culatura inimii (tetanie cardiacă) etc.Convulsiile repiezintâ la copii de primăvîrstă un semn major. Ele sînt la început to-nice, apoi devin tonicoclonice, localizatela faţă, pleoapa, globi oculari, dar de obi-cei sînt generalizate, asemănătoare crizelordin epilepsie.

• Care este evoluţia bolii şi cîte forme cli-nice se cunosc ?

— Tetania este o boală recidivantâ ; ma-nifestările apărute la sugari în cursul ierniişi primăverii se distanţează şi dispar odatăcu apariţia lunilor însorite. După virsta de3 ani dispar aproape total. Cît privescformele clinice, pe lingă tetania rahito-genă mai trebuie amintită tetania nou-născutului, care nu are nimic comun cuhipo sau avitaminoza D, ci este legată maimult de labilitatea metabolismului fosfo-calcic ia această vîrstă. Se descriu douăforme de tetanie a nou-nâscutului ; forma

157

Page 210: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 211: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

benignă din primele zile de viaţă ş? formagravă a nou-nâscuţilor mai mari. Ambeleaceste forme trebuiesc diferenţiate de te-tan/'a neurogenă, produsă de leziunilemeningocerebrale. Tetania neonata/ă sepoate produce din cauza unui hipoparati-roidism fiziologic tranzitoriu, care se poateasocia cu inabilitatea renală (care este tre-cătoare) de a excreta fosfatul. Mai poateapare la nou-născuţii din mame diabeticesau mame cu hiperparatiroidism (anam-neză în aceste situaţii este foarte impor-tantă pentru orientarea corectă).

• în co constă tratamentul profilactic a! te-taniei ?— Terapia profilactică se realizează prinprevenirea şi tratamentul corect al rahitis-mului. Se vor preveni şi combate tuibuiă-rile de nutriţie acute şi cronice, infecţiileacute şi cronice, stările febiile, hipovita-minozele, toate cauzele care favorizeazăapariţia tetaniei. Mamele trebuie să ştiecum să-şi îngrijească şi să-si alimentezesugarul şi copilul mic, care sînt cauzelerahitismului şi tetaniei cît şi mijloacele deprevenire. De asemenea, organizarea co-rectă a supravegherii active a tutuior su-gaulor la domiciliu, consultaţiile profilac-tice, evitarea aglomeraţiilor la dispensar,contribuie la prevenirea bolii.

® Cum se face tratamentul ?- In tetania manifestă (cu convulsii şicoitracturi) se va aplica un tratament deurgenţă (părinţii vor solicita în timp cît maiscurt posibil medicu! la domiciliu), Ei con-stă în adminiit'area de fenobarbital10 mg/kg corp, intramuscular sau diaze-pam 0,2-0,3 mg/kg corp intramuscular ;

158

Page 212: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

aceste două aplicaţii nu se vor face con-comitent, ci izolat sau la distanţă de primaadministrare a fenobarbitalului, urmate deadministrarea intravenoosă, foarte lentă(dacă este posibil cu monitorizare cardiaca)a 5—10 ml calciu gluconic soluţie 10°/o.După dispariţia convulsiilor terapia cu cal-ciu se poate continua pe cale orală, pe odurată de 1-2 săptămîni cu 4-6 g clo-rură de calciu pe zi sau calciu gluconicsoluţie de 10%, 2-3 g zi. Foarte importantăeste administrarea imediată a 200000—400000 unităţi, vitamina Dj, doză ce se varepeta după 10 zile.Din planul generai de măsuri nu trebuiesă lipsească tratamentul igieno-dietetic.Din punct de vedere alimentar, se va in-stitui un regim dietetic care va consta inînlocuirea alimentaţiei lactate pe o du-rată de 24-48 ore cu decocturi făinoase,supă de morcovi etc,, apoi se trece la oalimentaţie corectă corespunzătoare vii steişi dezvoltării.Din punct de vedere igienic, se va respectaigiena individuală şi a mediului de viaţa asugarului şi copilului : băi de curăţeniezilnice, îmbrăcăminte lejera care sa per-mită mişcările şi deplasările (la sugarul maimare şi copilul mic) ; îmbrăcăminte cores-punzătoare cu sezonul, aerisirea camereiîn mod repetat în cursul zilei ; plimbări re-petate în cursul zilei, începînd de la vîistade 2-4 săptămîni în funcţie de sezon, îm-brăcăminte adecvată, ambianţă plăcută şicalmă. Regim alimentar corespunzătorvîrslei, stării de dezvoltare a sugarului şicopilului, avindu-se permanent în atenţienecesităţile în principii alimentari de bază,săruri minerale şi vitamine.

159

Page 213: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

r i

Page 214: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Dr. docerU ION GHERMAN

S-a născut în anul 1922. A absolvit Facul-tatea de Medicină din Cluj, în 1947 şi Fa-cultatea de Ştiinţe Naturale, în anul1948.Este doctor docent, medic primar gr. l şiprofesor universitar, titîu acordat de Uni-versitatea Naţională a Zairului. AcademiaNaţională de Medicină (Paris) îi decerneazăîn anul 1967 Medalia de argint iar CruceaRoşie (România) în anul 1982, Medalia deaur. Este membru al mai multor uniuni, aso-ciaţii şi societăţi medicale streine şi alAcademiei de Ştiinţe din New York (1979).A porticipat la numeroase congrese naţio-nale sau internaţionale, cu lucrări de spe-cialitate. Singur sau în colaborare a elabo-rat tratate de specialitate din care uneleau fost traduse în alte ţâri.

Page 215: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ACTUALITĂŢI ÎN PARAZITOLOGiE

• Atunci cînd vorbim despre bolile copi-lului, este norma! să ne gîndim şi la boliledeterminate de paraziţi ?

160

Page 216: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

•65535 Da ! Este normal şi am zice chiar foartenormal, pentru că mare parte din bolileparazitare sînt mai frecvente la vîrsta micăşi pentru că, o influenţă negativă maisemnificativă o exercită paraziţii asupraorganismului fraged al copiilor. Pe lîngăaceea ce reprezintă în patologia infantilăprin ele însăşi, sînt multe dintre acelea caredeschid calea altor boli sau care au de-venit cunoscute prin rolul nefavorabil pecare îl au asupra dezvoltării fizice şi in-telectuale a celor mici.

•65535 Impresia generală este, sau mai corectzis era, că totuşi Bolile parazitare, n-augreutatea pe care o au alte boli, de exem-plu bolile microbiene sau virotice. Sînteţide acord cu acest lucru ?

— Nu sînt de acord şi aceasta pentru mo-tivul că dacă la noi în urma eradicării ma-lariei şi anchilostomiazei nu mai avemnişte probleme majore şi acute, în schimb,pe plan mondial, omenirea este confruntatăcu boli parazitare ca malaria, schistoso-miaza, leishmanioza, tripanosomiaza şialtele, care fac anual sute de mii de vic-time. Dar chiar dacă, pe lîngă unele pa-razitoze „comune" ne limităm la aceleacare, ca toxoplasmoza, pneumocistoza, tri-chineloza sau chistul hidatic, se întîlnesc înţara noastră, ne vom da seama că sîntdestule problemele pe care le pot ridicaacestea. Larga răspîndire a unora dintreele şi dificultăţile care se ivesc în profi-laxia lor le dau, din nefericire, suficientăgreutate.

• Lucraţi în domeniul în special al parasi-tologiei de cîteva decenii bune ! Sînteţi de

161

Page 217: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

aceea cel mai indicat să ne spuneţi dacasub raport terapeutic în acest domeniu s-aufăcut progrese sau „batem pasul pe loc".- în terapeutica bolilor parazitare s-aufăcut progrese importante chiar dacă înacest domeniu nu beneficiem de pe urmaantibioticelor, cortizonului, cefalosporinelorsau interferonului. Vorbind despre aseme-nea progrese aş putea să dau doar 2—3exemple. Aşa, de pildă, în ascaridioză tra-tamentul se făcea înainte cu santonina cu-noscută prin eficienţa limitată şi mai alesprin efectele secundare pe care le deter-mina. In prezent, rezultate net superioarese pot obţine cu Nematoctonul (adipat depiperazină) lipsit în general de efecte se-cundare sau cu alte preparate care potduce la eliminarea paraziţilor după un tra-tament de numai una sau două zile.

Un alt exemplu ni-l da trichocefaloza.Dacă înainte (şi nu prea de mult) trebuiasă facem tratamentul în cure prelungite şirepetate de mai multe ori, cu un medica-ment ca timolul, care nu era lipsit de toxi-citate, în prezent boala beneficiază, dinplin, de pe urma unui tratament de celmult 2-3 zile. Un exemplu şi mai fericitni-l dau teniazele în tratamentul cărora tre-buia să apelăm la extractul eterat a'e fe-rigă, un preparat mai puţin eficient, carenu era în schimb lipsit de toxicitate. Trata-mentul teniazelor, cu o eficienţă de aproape100% se face astăzi cu preparatul ro-mânesc Niclosamid, numai într-o sin-gură zi.

• V-am ruga să ne spuneţi pe scurt, caresînt, după D-voastră, principalele măsuri de

162

Page 218: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 219: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

care trebuie să ţinem, cu deosebire, seamaîn profilaxia bolilor parazitare ale copilului.

— Pe scurt, foarte pe scurt : întreţinereaigienică a mîinilor, spălarea insistentă afructelor şi zarzavaturilor şi consumareacărnii de vită, de porc sau de peşte, numaidupă o suficientă prelucrare termică.

Page 220: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Conf. dr. ILIESU iUST!N

Page 221: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

S-a născut în anul 1925 în comuna Crişani,judeţul Cluj. A absolvii Facultatea de Me-dicină în anul 1950. Este medic primar dinanul 1959 şi doctor în medicină din 1968.!n prezent este conferenţiar la Clinica Ei!de pediatrie a S.M.F.-uiui din Cluj-Napoca.

INFECŢII ALE CĂÎLORRESPIRATOR!! SUPERIOARE LA

COPIL

Page 222: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

® în prac^ca medicală curentă, vorbim decăils respiratorii superioaie şi căi saspira-torii inferioare, această împărţire corespun-zînd nu numai unor considerente de anato-mie şi fiziologie, ci şi unor particularităţiale infecţiilor ce inîereseaiă cele două seg-mente amintite. Vorbiţi-ne, aşadar, desprestructura acestor segrn«îiie anatomice şispecificitatea îmbolnăvirilor la acest nivelia copii.— Câiie respiratorii superioare cup.ind :nasul, faringele, laiingele şi porţiunea

164

Page 223: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

extratoracică a traheei, iar cele inferioare :traheea intratoracică, bronşiile, bronşiolele,duetele alveolare şi alveolele. Alţi clini-cieni consideră ca fâcînd parte dn căilerespiratorii superioare numai fosele na-zale şi faringe'e Noi preferăm la copii sferamai largă a acestei noţiuni, deoarece ir-fecţiile zise „ale căilor respiratorii supe-rioare" afectează cu predilecţie, în giadvariabil, segmentul superior. Dar aceastăîmpărţire rămîne totuşi arbittară, deoareceaproape toate infecţiile arborelui respiratorpot interesa, concomitent sau succesiv, atîtcăile respiratorii superioare cit şi cele in-feiioare.Infecţiile căilor respiratorii reprezintă celemai frecvente îrnbo'năviii la sugar, copilulmic şi ce! preşcolar. Etiologia lor este viru-sală în proporţie de 95%, însă se mai potcomplica sau asocia şi cu infecţii bac-teriene.Virusurile ce prociuc frecvent infecţii alecăilor respiratorii sînt : mixovirusuriie, caiecuprind ceio două tipuri de virusuri gri-pale (A şi B), cele 4 tipuri de virusuri pa-rogripale şi virusul sincinţial respirator ; Deasemenea adenovirusuiHe, cu cele 37 ti-puri ; picornavirusurile, cuprinzînd virusulCoxsackie A cu 21 subtipuri, virusul Cox-sackie 8 şi 6 subtipuri şi rinovirusurile, dinal căror grup s-au izolat pînă în prezent,nu mai pu ţ in de 110 tu lp in i sero-distincte.Fiecare dintre aceste virusul i poate produceinfecţii respiratorii, cu localizarea variata,de gravitate diferită de la un bolnav laaltul, fără caractere clinice distincte pen-tru un anumit virus. Totuşi observaţia cli-nică din ultimii ani coroborată cu investi-

165

Page 224: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 225: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

gaţiile virusologice au permis în unele ca-zuri stabilirea unor relaţii între agentuletiologic şi unele particularităţi ale infec-ţiei virusalc. Astfel, e cunoscută prezenţaunor microvezicule pe stîlpii amigdalieni îni-nfecţiile cu virusul Coxsackie A, sau apari-ţia unor larhgite severe edematoase încursul infecţiilor cu tipul 3 de virus para-gripal.

® Această mullitudine şi diversitate de vi-rusuri se fixează desigur mai uşor pe orga-nismeie mai slăbite, mai necălite şi cu con-cursul unor factori fovorizanţi. Care sîntaceştia şi cum acţionează ?

— A'dtuii de agentul etiologic, în apariţiabolii un rol favorizant îl are vîrsta copilu-lui sub 3 luni, terenul adică starea de nu-triţie a acestuia înainte de îmbolnăvire,eventualele boii preexistente ca distrofic,rahitismul ori existenţa unui deficit conge-nital sau dobîndit al mijloacelor de apă-rare De asemenea, durata prelungita acontactului cu sursa a'e infecţie şi repetareafrecventă a expunerii la infecţi sînt ele-monfo care contribuie în maie măsură iainstalarea bolii. In acest sens, este convin-rţătoi exemplul sugarului alimentat la sîn,îngrijit în familie. Laptele de mama con-ţine anticoipi şi alte elemente care pro-tejează copilul de infecţii, îi asigură odezvoltare optimă, în plus, îngrijirea lui înfamilie ii fereşte de contactul cu bolnaviicu infecţii ale căilor respiiatorii care pre-rintă un mare grad de contagiozitate.Ro'ul aglcrneraţi'lor în infecţiile respiratoriieste demonstrat şi de unele studii în colec-tivităţi care arată că în zonele urbane, înprimii 5 ani de viaţă, un copil face anaal

166

Page 226: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

înt<e 5 pînă !a 8 episoade de infecţii res->piraterii, în timp ce, in mediul rural facedoar unu pînă la patru asemenea episoade.Reiese din cele mai sus importanţa co-vîrşitoare a alimentaţiei naturale a suga-rului, a unei bune stări de nutriţie şi aevitării aglomeraţiilor în prevenirea infec-ţiilor respiratorii.

• în activitatea pediatrică se cunoaşte fap-tul că aiavitatea infecţiilor respiratorii supe-rioare este cu atît mai mare, cu cit vîrstacopilului e mai frageda, că la început in-fecţia afectează de obicei numai rino-fa-ringele de unde se poate extinde Ia ce'e-laite segmente ale aparatului respiratorrealizînd aşa-numita „viroză respiratorie" şica în anumite condiţii se poate complicabacterian, fapt ce agravează considerabilboala. !n acest cadru şi formele clinice sîntmai deosebite. Care sînt acestea ?

— în ce priveşte formele clinice, cea maifrecventă este rinofaringita acută, corizasau „răceala". Rinofaringita acută e ceamai frecventă infecţie întilnită în vîrstacopilăriei ; importanţa sa e dată de frec-venţa mare cu care se complică cu altemanifestări patologice.In ceea ce priveşte etiologia sa, rinofarin-gita este determinată de o mare varietatede virusuri, printre care adeno — şi rino-virusurile, cele gripale şi paragripale şivirusul sincinţial respirator. Bacteriile nuafectează în mod primitiv mucoasa nazalăşi a rinofaringelui, însă inflamaţia produsăde localizarea iniţială a virusurilor la acestnivel modifică mecanismele de apărare lo-cală, „deschide poarta microbilor" şi înevoluţia rinofaringitei virusale poate apâ-

167

l

Page 227: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

rea o suprainfecţie cu bacterii patogenecare produce de obicei complicaţiile rino-faringitei la nivelul urechii medii, a mas-toidei, a sinusurilor, afectează ganglionilimfatici regionali sau determină coborîreainfecţiei spre căile respiratorii inferioare.Aceste suprainfecţii bacteriene pot fi pro-duse de streptococii din grupa A, pneu-macoci. H. /nnuenzae şi siafilococul se izo-lează în special la copiii mai mari.Privitor la factorii favorizanţi ai rinofa-ringitei se cunoaşte efectul negativ pe careîl are expunerea prelungită la frig, ume-zeala şi curenţi de aer. La rîndul său, dis-trofia constituie terenul propice pentruapariţia complicaţiilor bacteriene ale rino-faringitei ; şi vîista mică a copilului pre-dispune la aceste complicaţii. Sugarii subvîrsta de 4—6 luni fac însă boala mai rardecît cei mai mari sau decît copiii între1-3 ani, din cauza izolării lor faţă de sur-sele de infecţie.

• De altfel, se ştie că frecvenţa cu careapare rinofaringita acută la copii este di-rect proporţională cu frecvenţa expuneriiacestora la conlactui cu adulţi sau cu alţicopii bolnavi de coriză.

— Aşa este ! iar sub raport epidemiolo-gie, se ştie că susceptibilitatea faţă de vi-rusurile ce determină rinofaringita acutăeste universală. Infecţia poate apărea întot cursul anului dar este mai frecventă însezor.ul rece.

© Ce trebuie cunoscut de către mamă, defamilie în genei ai, privitor la simptornato-loq'a bolii ?— în privinţa simptomelor, cu cît copilulesle mai mic boala e mai severă şi compli-

163

Page 228: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

caţiile apar mai frecvent. La sugari, boalaîncepe brusc cu febră pînâ la 39-40GC, ne-linişte, strănuturi. După cîteva ore apare osecreţie nazală seroasă care curma1 devineseromucoasă şi copilul prezintă tuse cucaracter iritativ. La sugari, în specia! la ceimici. se instalează o jenă respiratorie per-manentă, mai accentuată în timpul suptului,datorită obstrucţiei nazale consecutivă tu-mefierii mucoasei şi secreţiilor. Din aceastăcauză pofta de mîncare se reduce şi une-ori apar vărsături. In unele cazuri apare odiaree uşoară. Faza febrilă a bolii durează3-4 zile.La copiii mai mari, primele simptome aparca o senzaţie de uscăciune nazală sau aregiunii nazofaringiene, strănut, durerimusculare şi cefalee, fenomene urmatedupă 8-12 ore de o secreţie nazală se-roasă sau seromucoasă abundentă, indis-poziţie, subfebrilităţi sau febră moderată.La şcolari mari faza acută a bolii poatedura 5—7 zile.

• De obicei complicaţiile ce pot apăreasînt numeroase şi se datoresc în primul rîndsuprainfecţiilcr bacteriene ce invadează mu-coasa rincfaringelui, sinusurile paranazale,urechea medie, ganglionii regionali sau altesegmente ale aparatului respirator. Cumdebutează ?

— Apariţia complicaţiilor este anunţată deo nouă creştere a febrei, alterarea stării ge-nerale şi simptome ce traduc o extinderea procesului infecţiei. Astfel de mulfe oririnofaringita acută reprezintă faza dedebut a unei laringite acute, a unei traheo-bronşite sau pneumonii, complicaţii ce

169S — Dialog i! os p r e sSriâtate, val. I

m

Page 229: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

apar fie pi in propagarea şi coborîrea pro-cesului inflamator virusal, (ie printr-o su-prainfecţie bacteriană ce descinde rapid pecaile aeriene dacă nu este oprită printr-untratament adecvat cu antibiotice. Aceastăevoluţie o întîlnim mai al-es ki sugari ; et-moidita sugarului este o complicaţie po-sibilă, dar rar întîlnită. Uneori o rinofarin-gită acută complicată cu suprainfecţie bac-teriană poate produce o adenopatie cervi-cală care, dacă nu este tratată la timp,poate evolua spre supuraţie.

• Intrucît majoritatea rinofaringiteior sîntproduse de virusuri, în prezent nu există untratament antiinfecţios împotriva acestoraiar tratamentul cu antibiotice sau sulfamidenu influenţează evoluţia bolii. Şi totuşi ?

- Intr-adevăr ! Acestea sînt utile numai înmomentul apariţiei complicaţiilor bacteri-ene. Administrarea profilactică a antibioti-celor în aceste infecţii virusale, în speranţaprevenirii suprainfecţiilor bacteriene nueste justificată şi există opinii potrivit că-rora antibioterapia „profilactică" în aseme-nea cazuri ar favoriza chiar instalarea in-fecţiilor bacteriene.în toate cazurile este uiilă însă administra-rea aspirinei în doze corespunzătoare vîrs-tei, repartizată în 3-5 administrări zilnicepe o durată de 3-4 zile. Obstrucţia nazalăeste alături de febră, simptomul cel maisupărător pentru bolnav. Combaterea eise realizează prin instilaţii cu ser fiziologiceventual cu adaus de efedrina, înlăturareasecreţiilor cît mai frecvent, mai ales înaintede supt.Apariţia complicaţiilor bacteriene impuneadministrarea antibiotice'or. Alegerea aces-

170

Page 230: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

tora şi a căii de administrare este în func-ţie de agentul etiologic, de sensibilitateaacestuia la antibiotice şi de gravitateacomplicaţiei. Pînă la obţinerea rezultatuluiexamenului bacteriologic şi a antibiogra-mei se recomandă administrarea de peni-cilină sau ampicilina.Alimentaţia va fi adaptată vîrstei şi apeti-tului. Astfel se va asigura un supliment delichide sub formă de ceai sau sucuri defructe, în convalescenţă copilul va fi ferit decontactul cu bolnavii din familie sau dinafara acesteia.

• Există şi forme asociate de alte afecţiuni ?

• Da ! Frecvent rinofaringita acută se aso-ciază cu adenoidita acută adică acea îm-bolnăvire care afectează amigdala farin-giană (vegetaţiile adenoide). Inflamaţiaacesteia este dată de aceiaşi agenţi viru-sali şi se complică frecvent cu infecţia bac-teriană (streptococ, stafilococ, pneumococetc.).Simptcmele adenoiditei se confundă cu alerinofar'mgitci acute la care se adaugă fe-nomene de obstrucţie nazală posterioarăproduse prin turnefierea vegetaţiilor ;această tumefiere poate obstrua completsau parţial orificiile posterioare a'e foselornazale, producînd o insuficienţă respira-torie superioară severă. Adenoidita acutăse complică frecvent cu otita medie supu-rată, motiv pentru care este- necesar untratament sistematic şi susţinut cu antibio-tice.

• Dacă rinofaringita acută este mai frec-ventă la sugari şi copilul mic, ia copilulpreşcolar şi şcolar ca şi la tineri apare mai

171

Page 231: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 232: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 233: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

frecvent faringo-amigdalita acută. Ce agenţivirali intervin în etiologia sa şi care estetabloul clinic ?

- in etiologia acesteia intervin agenţi vi-rusali sau bacterieni. Infecţia cu strepto-cocul beta hemolitic din grupa A este ceamai frecventă şi cea mai importantă princonsecinţele sale posibile. Faringo-amig-dalita acută streptococică are un tablouclinic oarecum sugestiv pentru etiologia sa :se instalează brusc cu febră mare de39—40'C, se însoţeşte de dureri de cap,vărsături, uneori dureri abdominale. Bol-navul are dureri ,,in gît" care fac dificilăînghiţirea. Amigdalele sînt de culoare roşieaprinsă, mărite de volum, acoperite adeseacu un depozit albicios fin sau sub formaunor formaţiuni purulente izolate intre elesau confluente sub formă de membrană,Ganglionii limfatici cervicali sînt tumefiaţişi dureroşi. Acest tablou ne obligă la insti-tuirea unui tratament cu antibiotice (peni-cilină) încă înainte de obţinerea rezultatu-lui bacteriologic.Faringo-amigdaîita virusală are un tablouclinic mai puţin sever, uneori discret ; inaceste cazuri numai examenul bacteriolo-gic al ecsudatului faringian poate confirmasau exclude etiologia streptococică şi nu-mai pe baza unui examen bacteriologiccare arată prezenţa streptococului betahemolitic se va aplica tratamentul cu anti-biotice. Durata acestui tratament, ca şi înformele clinice evocatoare pentru etiologiestreptococică descrise mai înainte, va fi de7-10 zile, adică pînă la dispariţia strepto-cocului beta hemolitic din ecsudatul farin-gian.

172

Page 234: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

* Ce complicaţii pot apare în cadrul aces-tei maladii ?

- Complicaţiile ce pot surveni într-o fa-ringo-amigdalită streptococicâ sînt imedi-ate, datorită propagării infecţiei la structu-rile învecinate (ganglioni limfatici, urecheamedie) sau la distanţă (septicemii) şi tar-dive — cele mai redutabile - reumatismularticular acut şi glomerulonefrita poststrep-tococicâ.Profilaxia eficientă a acestor complicaţiise face prin administrarea unui tratamentcorect cu antibiotice (ca doză, ritm de ad-ministrare şi durată) şi supravegherea me-dicală a bolnavilor în convalescenţă.

• Dar despre infecţiile la nivelul laringe-lui, ce ne puteţi relata ?

- Localizarea infecţiei la nivelul laringeluiduce la apariţia unei laringite acute. Etio-logia ei este preponderent virusală, la noiîn ţară mai frecvent cu tipul 3 de virus para-gripal ; excepţie face laringita acută supra-gloticâ (epiglotita) a cărei etiologic e bac-teriană (H. /nf/uenzae, mai rar alţi ger-meni). Laringita difterică, graţie vaccinăriisistematice a copiilor, a dispărut practic.In funcţie de gravitatea lor, laringitele seîmpart în forme mai puţin severe, neede-matoase şi în forme edematoasa severe.Cele needematoase, de regulă benigne,evoluează mai frecvent cu tabloul clinic allaringitei acute simple, mai rar ca o larin-gita striduloasă. Formele edematoase,foarte grave, se pot manifesta fie ca o la-ringita supraglotică (epiglotita) fie ca la-ringita edematoasa subgloticâ.Laringita simplă, survine în cursul rinofarin-

173

Page 235: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

gitei acute şi afectarea laringelui se tra-duce printr-o uşoară răguşeală ce apareîn evoluţia bolii iniţiale. Tratamentul esteacela al rinofaringitei acute ; în plus e ne-cesară realizarea unei atmosfere calde şiumede în camera copilului.Laringita striduloasă sau spasmodică, nu-mită în trecut şi pseudocrup (spre a fi deo-sebită de laringita difterică numită şi crup)survine la copiii între 1-3 ani. Copiii afec-taţi sînt de regulă limfatici, spasmofilici ;mai intervin factori alergici şi psihologici.Uneori există o predispoziţie familială pen-tru laringita striduloasâ.

• în ce constau presemnele de boală ?- Simptomele sînt precedate de uşoarăcoriză şi răguşeală şi se instalează brusc,în timpul nopţii : copilul se trezeşte deodatăînspăimîntat, într-un acces de tuse lătră-toare, metalică, cu mari dificultăţi de inspi-raţie şi senzaţie de sufocare. Respiraţiaeste rară şi dificilă, pulsul accelerat, tegu-mente reci şi umede ; este afebril, uneoricianotic. Aceste simptome impresionante seatenuează treptat şi în orele şi zilele urmă-toare copilul e afebril, se simte bine, darvocea poate fi uşor răguşită. Mai rar crizase repetă în nopţile următoare.

• Dacă la celelalte afecţiuni ale căilor ae-riene profilaxia lor impune cunoaşterea şicombaterea tuturor factorilor favorizanţî, lalaringita striduloasă cum se realizează ?

- Prevenirea laringitei striduloase estefoarte simplă şi eficace. Copiii predispus!la aceasta, vor dormi într-o cameră cu tem-peratură corespunzătoare anotimpului încare se va plasa un vas cu apă caldă,

174

Page 236: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

inaccesibil copilului, în care se fierb floride muşeţel. In plus, i se va administra laculcare un sedativ uşor (o tableta de feno-barbital de 0,015 g sau un supozitor cuaminofenazcnă L.).

• Ce ne puteţi spune despre formele ecie-matoase ale laringitet ?- Formele edematoase de laringită sîntsevere şi copiii afectaţi necesită internarede urgenţă în spital. Gravitatea acestorlaringite se datoreşte faptului că procesulinflamator poate duce la o îngustare im-portantă a calibrului laringian - care înmod normal este redus la copilul sub 6 ani— realizînd în felul acesta un obstacol încalea aerului, ce nu va putea pătrunde înplămîni, ducînd la o insuficienţă respirato-rie acută foarte gravă. După localizareaprocesului inflamator, boala poate realizao formă supraglotică (epiglotita) sau formasubglotică.Epiglotita este din fericire relativ rară. Ecauzată aproape în toate cazurile de Hemo-ph/'/us influenzae, fiind cea mai gravă formăde laringitâ. Boala începe de regulă în modbrusc, putînd fi precedată de o rinofaringită.Copilul prezintă febră ridicată (în jur de40°C) şi dificultăţi foarte mari de respira-ţie la copiii mici, iar copiii mai mari seplîng de o durere foarte vie la nivelul gîtu-lui, durere care îi împiedică să înghităchiar şi saliva. După cîteva minute se in-stalează şi la aceştia mari dificultăţi larespiraţie ; pătrunderea aerului în laringese face cu mare greutate şi este însoţită deun zgomot special (stridor), răguşeală, su-ferindul prezentînd o tuse cu caracter me-talic, agitaţie, spaimă. Pentru a facilita

175

Page 237: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 238: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

pătrunderea aerului, copilul ia o poziţiespecială cu gîtul în extensie forţată. Copilulmai mare ia o poziţie şezîndă cu trunchiulînclinat înainte, gura deschisă. Stareaacestor bolnavi se agravează rapid, seinstalează paloare, cianoză, somnolenţă.Prima măsură terapeutică ce se impune cumaximă urgenţă este internarea în spitalunde se aplică tratamentul ce urmăreşteasigurarea pătrunderii aerului în plămîni,îmbogăţirea conţinutului în oxigen a aeru-lui inspirat, combaterea infecţiei şi a ede-mului epiglotei. Şansele de salvare a aces-tora sînt în relaţie directă cu rapiditatea cucare ajung într-un serviciu spitalicesc.Laringita edematoasă subglotică, mai puţinseveră ca precedenta, e cauzată de regulăde virusuri, la noi în ţară mai frecvent detipul 3 al virusului paragripal. Boala aparemai ales în sezonul rece, la copiii între 3 lunişi 5 ani, băieţii fiind mai frecvent afectaţidecît fetiţele, începe ca o rinofaringitdacută care se complică după 1-2 zile cu olaringită simplă ; progresiv se instaleazătuşea cu caracter metalic şi un stridor in-termitent. Simptomele se agravează progre-siv, pe măsura accentuării obstrucţiei la-ringiene ; stridorul devine permanent, seaude de la distanţă ; trecerea aerului prinlaringele îngustat se face tot mai greu,plămînii primesc oxigen tot mai puţin şi inorganism apar semne datorate unei oxige-nări insuficiente a organelor cele mai sen-sibile la scăderea aportului de oxigen (cre-ierul, inima, rinichiul, ficatul). Copilul faceun efort respirator tot mai mare, pentru aînvinge obstacolul laringian ; intră în ac-ţiune toţi muşchii respiratori ; acest eforteste vizibil şi se exteriorizează prin bătaia

176

Page 239: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

aripioarelor nazale, depresiunea regiunilorsupra - şi substernale în inspiraţie, cu re-tracţia spaţiilor dintre coaste. Din cauzaoxigenării insuficiente a creierului şi a acu-mulării bioxidului de carbon în sînge co-pilul este agitat, ţipă şî prin aceasta seagravează şi mal mult suferinţa creierului.Dacă nu se intervine de urgenţă efortulacesta respirator oboseşte copilul pînâ laepuizare şi îl obligă să înceteze lupta îm-potriva obstacolului laringian : scădereaaccentuată a oxigenului în singe şi acumu-larea în exces a bioxidului de carbon pro-duc o stare de somnolenţă, copilul e palid,cianotic, inert.

* Din fericire, puţini copii cu laringită ajungîn această fază critica a bolii.

- Da ! Cei mai mulţi sînt văzuţi de medicîn faza de stridor cu tulburări respiratoriiuşoare, fază în care — sub acţiunea trata-mentului - edemul laringian regreseazărapid şi ameliorarea devine evidentă încîteva ore.Ca şi în cazul epiglotitei, copii! cu larîngitâedematoasă subglotică necesita internaregrabnică în spital, de la primele semnecare arată afectarea laringelui. Este de-osebit de important ca spitalizarea să sefacă cît mai precoce deoarece tratamentuleste pe deplin eficace numai înaintea in-stalării suferinţei cerebrale datorată scă-derii aportului de oxigen. In spital, bolna-vilor li se asigură tratamentul ce urmăreştecombaterea edemului laringian, pcrmeabi-iizarea rapidă a laringelui, oxigeno-terapieşi măsuri ds îngrijire generală.

177

Page 240: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Dr. LESOViCI PETRICĂ

S-a născut pe plaiuri moldovene şi a ab-solvit Facultatea de Medicină, secţia Pedia-trie a I.M.F, iaşi, în anul 1977. în perioada1976-1980 a fost intern în cadrui Institu-tului de Igienă şi Sănătate Publică, laşi.Din anul 1980 este asistent universitar ladisciplina de policlinică pediatrică a !. M.Timişoara, iar din anul 1985 medic şef alDispensarului policlinic pentru copii dinTimişoara.

Page 241: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

VĂRSĂTURILE !N PERiOADACOPILĂRIEI

• Este cunoscut faptul că alături de febră,tuse şi diaree, vărsăturile reprezintă unuldin simptomele cele mai des întîinite înpractica pediatrică, puţind îmbrăca o gamălarga de semnificaţii, de la cele mai be-nigne pînă !a cele mai serioase. Ce ne pu-teţi spune despre aceasta ?

— în patologia sugarului şi a copilului mic,vărsăturile ocupă un loc de primă impor-tanţă, putînd reprezenta primele manifes-

178

Page 242: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 243: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ţări a unui spectru larg de stări patologice.Ele sînt cu atît mai frecvente cu cît copiluleste mai mic. Mai mult de 50% din sugariprezintă vărsături dar dintre aceştia, numai5% au o afectare a tractului digestiv, restulavînd o imaturitate funcţională a tractuluigastrointestinal, soldată cu aşa-numitelevărsături habituale, ale nou-născutului şisugarului (vărsături lipsite de un substratorganic, induse fiind uneori numai de felulalimentaţiei), în aprecierea gravităţii şi sem-nificaţiei vărsăturilor, criteriul vîrstă esteextrem de important, vărsăturile nou-născu-tului avînd cu totul altă semnificaţie şi im-plicaţii decît cele ale sugarului sau copi-lului mare.

• Ce va trebui să precizeze medicului,mama unui copil cu vărsături în momentulprezentării la consultaţie ?

— ia faţa oricărui caz de vărsături, mediculva solicita sprijinul mamei în precizareacîtorva aspecte. Cele mai importante dintreacestea ar fi : momentul apariţiei primelorvărsături ; existenţa unei legături cu meselesau alimentaţia ; ori cu medicamentelesau substanţele ingerate de copil în ultimaperioadă ; efectul vărsăturilor asupra curbeiponderale ; frecvenţa, aspectul şi conţinu-tul lor ; coexistenţa altor manifestări : di-gestive (diaree, constipaţie, dureri abdomi-nale, scaune sanguinolente, oprirea tran-zitului intestinal) sau extrad/gestive (tuse,febră, manifestări respiratorii, cardiovascu-lare sau nervoase), miros de acetonă alrespiraţiei etc.De cele mai multe ori utilizînd aceste pre-cizări ale mamei, completate cu dateleexamenului fizic, medicul este în măsură să

179

Page 244: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

aprecieze diagnosticul etiopatogenic al unuisindrom de vărsături.• In ce constă gravitatea unui sindrom devărsături ?

— Gravitatea unui sindrom de vărsăturiconstă în primul rînd în gravitatea stăriipatologice care a indus vărsătura (abdomenacut, meningită acută etc.) şi apoi în con-secinţele propriu-zise ale vărsăturilor : tul-burări metabolice cu producerea unei al-caloze metabolice şi hipopotasemii,apariţia unui sindrom acut de deshidratare,apariţia unei pneumonii de aspiraţie, incazul vărsăturilor recurente este de notatefectul acestora asupra curbei ponderale(stagnare sau scădere cu instalarea distro-fiei).

• Este cunoscută paleta largă de afecţi-uni, care încă de la început sau în cursulevoluţiei se manifestă prin apariţia vărsă-turilor. Puteţi enumera citeva dintre celemai frecvente cauze ?

— Multitudinea cauzelor vărsăturilor laaceastă perioadă de vîrstă este argumen-tată în primul rînd de multitudinea clasifi-cărilor existente. Dintre acestea mă voi oprila clasificarea după criterii etiologice, con-form căreia, principalele cauze de vărsă-turi ar fi : mecanice, reflexe şi centrale.Cele mecanice sînt datorate obstrucţiilortractului gastrointestinal, cel mai adeseade natură malformativă, evidente încă dinperioada de nou-născut. Intre acestea celemai frecvente sînt : atrezia sau stenoza in-testinală, stenoza pilorică şi spasmul piloric,hernia diafragmatică etc. Dintre vărsătu-rile reflexe sînt de notat cele cu punct de

180

Page 245: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 246: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

plecare gastrointestinal (gastrită, ulcerulgastroduodenal, enterocolita, apendicita,peritonita), genitourinar (pielonefrita). Totîn cadrul acestora se impun a fi notate văr-săturile reflexe induse de stimulii plecaţidin labirint (vărsăturile din otita media şirăul de mişcare). Vărsăturile de cauză cen-trală recunosc între cauze unele boli alesistemului nervos central (edemul cere-bral, hemoragia meningocerebrală, hidro-cefalia, meningitele şi meningoencefali-tele acute).O menţiune specială se cuvine a fi acor-dată vărsăturilor psihogene care survin launii copii excesiv stimulaţi sau excitaţi, caşi vărsăturile ciclice acetonemice caracteri-zate prin episoade cu durată de una saumai multe zile, la copii cu labilitate emo-ţională, însoţite de cetoză şi acidoză.

• Ce va trebui să facă mama unui copi!cu vărsături ?

- Dai fiind faptul că în spatele unui sin-drom de vărsături se pot ascunde afecţiunide mare gravitate, în care temporizarea in-tervenţiei medicale poate avea urmări din-tre ce!e mai neplăcute, principala grijă amamei va fi aceea de a prezenta copilul laconsultaţie. Medicul este singurul în mă-sură să stabilească un diagnostic cauzal şiconduita de tratament. Administrarea dinproprie iniţiativă a unui tratament simpio-matic (anticonvulsiv), poate duce ia mas-carea tabloului clinic al afecţiunii şi laamînarea tratamentului corect, ceea ce deexemplu, în cazul unui abdomen sau alunei meningite acute, ar putea fi fatal.După stabilirea diagnosticului şi a condui-tei de tratament, mamei îi revine un rol de

181

Page 247: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

•P

Page 248: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

i îl

primă importanţă în administrarea trata-mentului şi mai ales a regimului dietetic, înspecial în cazul vărsăturilor recurente.

• In ce constă tratamentul şi prevenireavărsăturilor ?

— Tratamentul vărsăturilor este diferenţiatîn funcţie de cauză (cauza va fi tratată oride cîte ori este cunoscută), vîrsta copilului,forma clinică (vărsătură episodică sauacută, recurentă, cronică etc.). Dacă estecazul va fi corectat dezechilibrul hidroelec-trolitic, în cazul vărsăturilor acetonemice,recidivante, fiind necesar aportul parente-ral. Cazurile uşoare sau medii beneficiazăde antiemetice administrate oral sau în su-pozitoare.De o importanţă majoră sînt măsurile die-tetice între care reducerea cantităţii dealiment la o masă şi creşterea număruluide mese, îngroşarea alimentelor cu mucila-giu de orez. La sugarii agitaţi se va facesedarea cu Fenobarbital în doză mică, iarîn cazurile de vărsături habituale, regurgi-taţi! şi mai ales la cei cu hernie hiatală seva face tratament de postură.Cît priveşte prevenirea vârsătun'/or, aceastase realizează prin cunoaşterea şi evitareafactorilor cauzatori, prezentarea din timpla medic şi respectarea tuturor recomandă-rilor acestuia.

Page 249: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Prof. dr. EMANOIL MANOLESCU

S-a născut în Bucureşti, în anui 1926, iarîn anul 1951 a absolvit Facultatea de Me-dicină (Pediatrie). După terminarea studii-lor a lucrat ca medic pediatru şi cpoi cadoctorand, cu frecvenţă !a catedra de far-mccoiogie a Facultăţii de fvîedicină dinBucureşti. Este doctor în ştiinţe medicele şiprofesor, din anul 1976.Este autor a numeroase lucrări în -domeniu!farmacologiei experimentale şi clinice, ori-entate în probleme de terapie pediatrică,reacţii adverse, farmacocinetică ş.a. A aduscontribuţii în cercetarea medicamentului şia utilizării terapeutice.

UTILIZAREA CORECTĂ AMEDICAMENTELOR

• Deoarece medicamentele prezintă nume-roase avantaje dar şi riscun, v-am ruga săarătaţi care sînt principiile de utilizarecorectă a acestora !a tot-f e categoriile devîrstă.- Medicamentele în genera! - variole castructură şi activitata - sînt deosebii da

183

Page 250: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

eficace puţind să vindece sau să controlezenumeroase afecţiuni lipsite cu mult înaintede descoperirea lor, de posibilitatea unuitratament mai eficace. De aceea, ca ur-mare a progresului deosebit în domeniulmedicamentului s-a produs o schimbarefundamentala a morbiditâţii si a mortali-tăţii.Medicamentele se numără şi ele printrefactorii de importanţa, de care depindererolvarea stării de sănătate, Astfel, se potcita multe exemple de progrese in dome-niul sănătăţii ca urmare a perfecţionăriilor. Spre exemplu, numeroase boli deter-minate de bacterii pot fi vindecate cu uşu-rinţă ca urmare a administrării de antibio-tice sau chimioterapice antibacterione. Ast-fel, tuberculoza, infecţiile aparatului respi-rator, urinar ş,a. sînt astăzi, în marea lormajoritate, vindecabile cu uşurinţă. Caurmare, s-a produs o scădere impresio-nantă a mortalităţii în general şi a celeiinfantile in special. Totodată există şiafecţiuni care, deşi nu pot f i vinde-cate cu medicamente sînt totuşi con-trolate pe perioade lungi de timp, p>ermi-ţîndu-se evitarea complicaţiilor şi creştereaduratei de viaţă. Aşa este cazul insuficien-ţei cardiace, hipertensiunii arteriale, cardio-patiei ischemice ş.a. Şi tot medicamentelesînt cele care au contribuit la o creştererapidă a speranţei medii de viaţă. In jurulanului 1900 un tînăr de 15 ani putea săspere că va trăi cel mult 60 de ani, dupăanul 1970, speranţa ele viaţă a depăşit72—77 de ani. Dar aceste binefaceri deter-minate de medicamente sînt însă însoţite şide unele aspecte negative, reprezentate deefectele nedorite sau reacţii adverse, In

184

Page 251: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

principiu, un medicament, cu cît este maiactiv cu atît prezintă şi riscuri mai mari.Aceste riscuri depind de mai mulţi factori,cum sînt spre exemplu : natura medicamen-tului (unele sînt cu riscuri mari, altele curiscuri mai mici), particularităţile bolnavu-lui (vîrstă, gravitatea afecţiunii tratate, afec-ţiuni asociate etc.), condiţiile de adminis-trare (doza, durata tratamentului), medica-mentele asociate.Dacă riscurile terapeutice sînt inerenteoricărui tratament ele pot fi însă considera-bil reduse, ca frecvenţă şi gravitate, printr-outilizare corectă, bazată pe cunoaştereamedicamentului şi pe cunoaşterea şi urmă-rirea atentă a bolnavului în cauză, înaceste condiţii se poate stabili destul deprecis care este riscul terapeutic (adică unrisc calculat) prin corelarea beneficiuluiterapeutic cu riscul terapeutic potenţial.Astfel, în afecţiuni uşoare, eventual cu vin-decare spontană, este o greşeală terapeu-tică să se utilizeze medicamente cu riscurimari. în unele situaţii utilizarea inadecvatăa medicamentelor poate determina tulbu-rări mult mai grave, eventual invalidante,comparativ cu cele produse de afecţiuneatratată.

• Puteţi da citeva exemple mai sugestive deutilizarea excesivă, inadecvată, a unor me-dicamente ?

- Unul dintre domeniile în care se reali-zează cele mai mari beneficii terapeutice,dar şi cele mai frecvente şi grave greşelieste cel al antibioticelor şi chimioterapice-lor antibacteriene. Aceste medicamentesînt cele mai des folosite, datorită frecven-ţei mari a patologiei infecţioase, dar şi da-

185

Page 252: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

l

Page 253: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului
Page 254: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

torită unor abuzuri, depinzînd alît de bol-nav cît şi de medic.în foarte multe situaţii se consideră căfebra este obligatorie produsă printr-o in-fecţie, iar infecţia este obligatoriu tratabilăcu unul sau mai multe antibiotice. Aceastăconcepţie este de cele mai multe ori gre-şită, nu orice febră este infecţie şi nu oricefel de infecţie este curabilă prin antibiotice.Cele mai frecvente infeclii sînt cele virale,faţă de care antibioticele sînt ineficace.Ascfel, foarte frecvent se administrează an-tibiotice în cazuri de gripă (boală virală).Uneori se argumentează că un asemeneatratament este ineficace dar poate prevenio infecţie supraadăugată cu bacterii, sen-sibile la antibiotice. O astfel de protecţieeste utilă numai în unele condiţii şi nu sis-tematic. Spre exemplu, este justificată încondiţii de apărare antiinfecţioasă defici-tară (sugar, copil mic, persoană în vîrstă,deprimarea apărării prin corticoterapie pre-lungită ş.a.).Un alt exemplu de utilizare excesivă estecel al tetraciclinei, generată de adminis-trare comodă (pe cale orală) şi mai alesde spectrul larg. Spectrul larg (activitateape numeroase specii bacteriene) sugereazăla prima impresie avantajul că poate fiutilizată în orice infecţie. In realitate, acti-vitatea tetraciclinei este foarte diferită caintensitate faţă de speciile bacteriene pa-togene, in al doilea rînd tetraciclină, da-torită spectrului larg, poate distruge şi bac-teriile saprofite. Ca urmare, se pot producetulburări grave de echilibru bacterian, dez-voltarea în exces a unor specii, micoze,reducerea producţiei unor vitamine în tubuldigestiv etc.

186

Page 255: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

hoiosirea ampiciiinei inu-o anginu itie,J-tococică este inutilă. Penicilina V pe caleorală sau penicilina G injectabila sînt maiutile în astfel de siutaţii pentru următoarelemotive : sînt mai active faţă de streptococ,ampicilina poate determina mai frecventalergii si tratamentul cu ampicilina estemai costisitor. Cloramfenicolul nu trebuieindicat în infecţii urinare pentru că ceamai rnare parte din antibioticul administratse elimină pe cale urinară în formă inac-tivă (este metabolizat de ficat).

• Care sînt particularităţile utilizării medi-camentelor la copil şi la femeie în cursulgravidităţii ?

- Copilul şi în special nou-născutul şisugarul au anumite particularităţi de răs-puns la unele medicamente, fapt care faceca efectele nedorite să fie mai frecvente şimai importante. In afară de doză, care sestabileşte la copil în funcţie de greutateacorpului şi de vîrstă, mai este necesară sio adaptare a terapiei în funcţie d3 imaturi-tatea funcţională, în acest sens, la nou-născut şi în special la prematur, muite me-dicamente sînt metabolizate şi eHminate cuo rată mai mică, comparativ cu adultul.Altele pot determina tulburări diverse, spreexemplu tetraciclină fixînou-se în smalţuldentar determină o coloraţie galbenă aacestuia şi o rezistenţă scăzută, deci ofrecvenţă mai mare a cariilor. Acest efect altetraciclinei se manifestă dacă antibioticuleste administrat în perioada de odonto-geneză, adică pînă la 3—6 ani.Nafazolina, substanţă activă din produseleRinofug sau Proculin, administrată intra-nazal, la sugari, sau mai ales la nou-năs-

187

Page 256: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

cut, poate produce tulburări grave, nervoâldşi circulatorii.Unele medicamente administrate la femeldgravidă pot determina efecte nocive asupraembrionului sau fătului, malformaţii grav»sau diferite alte tulburări ; de aceea IMcursul sarcinii se vor evita, pe cît posibil,medicamentele, iar dacă este absolut ne-cesar, acestea vor fi administrate numai Inurma unei prescripţii medicale,

• Ce avantaje şi dezavantaje oferă admi-nistrarea concomitentă a mai multor medi-camente ?

— Asocierea a două sau mai multe medica-mente este necesară în multe situaţii pan-tru următoarele scopuri : mărirea efica-cităţii terapeutice, corectarea unor afecţiunisau tulburări asociate bolii de bază, anta-gonizarea unor reacţii adverse. Exemple d*asocieri utile sînt următoarele : asociereade antihipertensive, in special cu un diure-tic (măreşte eficacitatea), asocierea de antl-tuberculoase (împiedică apariţia rezistenţei)!asocierea unor antiinflamatoare cu medl-caţie de protecţie gastrică (reduce iritaţladigestivă) ş.a.în unele situaţii, asocierile de medicamentepot determina, însă, reacţii adverse sauaccidente terapeutice grave. Spre exemplu,anticoagulantele orale (trombostop) îşi polmări efectul anticoagulant ducînd la hemo-ragii grave, în cazul asocierii cu fenilbuta-zonă, sulfamida ş.a. Administrarea asociatAde streptomicină cu gentamicină sau cukanamicină, poate creşte riscul toxicităţiiacustico-vestibulare (surditate ireversibila)Asocierea penicilinei cu eritromicina de

188

Page 257: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

i o scădere a efectului antibac-

similare sînt foarte numeroase ast-1 asocierile de medicamente trebuienumai sub supraveghere medicală.>o un număr mare de cazuri au ară-(recvenţa şi gravitatea reacţiilor ad-mt în raport direct cu numărul deunente administrate concomitent.

are sint responsabilităţile în utilizareaipeutică a medicamentului ?

''Ir-dicamentul este rezultatul unor cer-ul minuţioase şi a unor controale severemic do a fi utilizat în terapeutică. Pei< i aceasta el este prescris de medic culin atenţie, în funcţie de activitatea saiprutică şi de riscurile posibile. Rezultănici cn factori responsabili : producă-il, serviciile de control, farmacistul şi

i linul. Pe lingă aceştia un factor foarteloitant este bolnavul, în sensul rsspoc-1 modalităţilor corecte de administrare,moroase dezavantaje rezultă din utili-> n medicamentului fără indicaţie me-uld, bolnavul îşi stabileşte tratamentullomedicaţie) sau administrarea se face•ugestia diverselor persoane necompe-lo. Astfel de indicaţii se bazează pe in-naţii din prospectul medicamentului sau

(•HM similitudine cu alte cazuri. Do cele maimulte ori astfel de indicaţii sînt eronate da-loiită imposibilităţii de a înţelege, pe de opriito acţiunea medicamentului şi pe deuliu parte afecţiunea tratată. Consecinţele|jf»\ibile sînt : ineficacitate, reacţii adverseImediate sau tardive, mascarea unor simp-lume şi stabilirea tardivă a diagnosticului

Miiect, consum inutil, cheltuieli inutile.

189

Page 258: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

Se poate recurge ia un tratament mcdic<vmentos în uneia afecţiuni uşoare, banal*,pentru perioade scurte de timp. In cazul Incare tulburările sînt persistente, este nece-sar un examen medical.

• Care ar fi principalele concluzii rezultat*din aspectele prezentate ?

- Unul dintre laureaţii Premiului Nobelpentru preoararea penicilinei (Ernst Chain)spunea : ,,ln sinul civilizaţiei moderna aţputea renunţa la raa'io, la televiziune, Ifiavioanele ultrarapide şi chiar la luminaelectrică, însă nu la medicamente"...Medicamentele sînt o mare binefacere p> <tru omenire, dar pot face foarte mult tcînd sînt uiilizale abuziv. Esle culmea >surdităţii de a folo?i un instrument denătate pentru a determina noi îmbolnăviri lMedicamentul este un bun al oameniloidacă aceştia ştiu să-şi asume unele rosponsabilitoţi. Utilizarea medicamentuluitrebuie să se facă sub controlul medicului,în dozele şi în condiţiile de administrare indicate.

Page 259: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

CUPRINS

Page 260: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

ni ÎNAINTE . . . : : : :i KAI'IA SPFCIFICĂ MAMEI Şl COPILU-ill.................................................................iHME ACTUALE DE GINECOLOGIE IN-'\NIILA.........................................................l! 11 VA5CULITELE IMUNE . . . .lAIOPAHILE LA COPII............................l'ACTA CONGENITALA............................• 'M DESPRE FIBROMATOZA UTERINĂ

PARATULUI GEH1TOURINAR IN PE-OE.........................................................Rll DEZVOLTĂRII PSiHOMOTORII1 LA NIVELUL CĂILOR BILIAREUNE MAI FRECVENTĂ LA TINEREŢE

ALCOOLUL SI SĂNĂTATEA FEMEIIISIUNEA ARTERIALA LA FEMEIE . ,•PECTE ALE COLOPATIILOR FUKC-IE LA FEMEI......................................

i UCODENTARE Şl SĂNĂTATEA OR-I',MULUI................................................A V1RSTA ŞCOLARĂ...........................SUGARULUI SI COPILULUI. . .l AŢI IN PARAZITOLOGIE. . . .ALE CĂILOR RESPIRATORII SUPE-

vKE IA COPIL......................................IVI.E IN PERIOADA COPILĂRIEI . .IA CORECTĂ A MEDICAMENTE-

20334360

677787100106

116

123

132139150160

164178

183

Page 261: George M. Gheorghe - Dialog Pentru Sanatatea Femeii Si a Copilului

191