GEOGRAFIE ECONOMICA

  • View
    30

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Geografie economica

Text of GEOGRAFIE ECONOMICA

  • UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE UMANISTESPECIALIZAREA GEOGRAFIE

    S.U.A

    MARINOIU MIHAELAMANEA ADELINAANUL I, GRUPA I, SEMESTRUL AL II-LEAGEOGRAFIE

  • HARTA S.U.A.

  • S.U.A Statele Unite ale Americii este o ar din America de Nord, situat ntre Canda, Mexic, Oceanul Atlantic i Oceanul Pacific. Este o republica federala, cu capitala la Washington, Teritoriul Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare dect suprafaa Romaniei. S.U.A. msoar peste 4.800 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) pn la Oceanul Pacific (la vest) i se ntinde pe aproape 2.000 de kilometri de la grania canadian (la nord) pn la cea mexican (la sud). Federaia este alctuit din 50 de state, dintre care 48 sunt state continentale (enclave), iar dou state (Alaska i Hawaii) sunt exclave, fiind situate n exteriorul teritoriului amintit. La aceste state se adaug districtul federal Columbia, pamnt federal obinut prin donaie, n proporii egale, de ctre statele Maryland i Virginia. Diversitatea tarii provine din faptul ca este atat de intinsa si are atat de multe tipuri de pamant,clima si oameni; se intinde pe 2.575 km de la nord la sud, si 4.500 k la est la vest.

  • La aceste state se adaug districtul federal Columbia, pamnt federal obinut prin donaie, n proporii egale, de ctre statele Maryland i Virginia. Diversitatea tarii provine din faptul ca este atat de intinsa si are atat de multe tipuri de pamant,clima si oameni;se intinde pe 2.575 km de la nord la sud, si 4.500 k la est la vest. Statele Unite ale Americii are o economie foarte dezvoltata. Ea trebuie privita prin prisma unor particularitati care pot constitui, in aceasi masura, factori avantajosi din punct de vedere istoric, social si demografic. Mai intai subsolul tarii, care este foarte generos cu cerintele statului.Exista o competitie continua, mai fatisa sau mai subtila pe plan economic cu alte puternice tari cum sunt Germania, Japonia, Canada, Franta, Italia, sau alte regiuni ale lumii si, in care S.U.A. raman deocamdata, in frunte. Sa nu uitam ca, economia Statelor Unite s-a conturat inca de la inceput in spatiul eficientei, lasand libera initiativa si inventivitatea.

  • In stransa corelatie cu structura geologica si evolutia paleogeo-grafica se afla principalele forme de relief ale Statelor Unite ale Americii; desi aceasta evolutie a fost diferita de la o zona la alta se remarca totusi similitudini accentuate:prezenta reliefului muntos ca element de baza al peisajului geografic (altitudini ce ating 3.500 m), vulcanismul accentuat asimetria generala determinata de inaltarea pronuntata a fatadei pacifice, varietatea formelor de detalui ca o consecinta a diversitatii litologice si varietatii factorilor modelatori, unitatile majore ale reliefului au directia generala de desfasurare nord-sud, contactul dintre regiunile muntoase si campii se realizeaza prin treapta piemonturilor a caror altitudine depaseste 1000-1500 m.

  • O mare parte a coastei de nord a Atlanticului care apartine Statelor Unite este stancoasa, dar partea de centrala si de sud se ridica lin dinspre mare. La inceput ea se prezinta ca un teren jos umed si nisipos devenind apoi o zona depresionara deluroasa. Muntii Apalasi se intind paralel cu coasta de de est, iar dincolo de acestia se afla Depresiunea Centrala cu zona Marilor Lacuri pe o suprafata de apropae 1000 de km

  • Statele Unite ale Americii are o economie foarte dezvoltata. Ea trebuie privita prin prisma unor particularitati care pot constitui, in aceasi masura, factori avantajosi din punct de vedere istoric, social si demografic. Mai intai subsolul tarii, care este foarte generos cu cerintele statului.Exista o competitie continua, mai fatisa sau mai subtila pe plan economic cu alte puternice tari cum sunt Germania, Japonia, Canada, Franta, Italia, sau alte regiuni ale lumii si, in care S.U.A. raman deocamdata, in frunte. Sa nu uitam ca, economia Statelor Unite s-a conturat inca de la inceput in spatiul eficientei, lasand libera initiativa si inventivitatea.

  • Resursele energetice S.U.A., ocupa un loc foarte important in lume datorita resurselor. Carbunele, petrolul, electricitatea, energia nucleara, constituie resurse importante pentru industrie, asigurand dezvoltarea tuturor ramurilor, implicit a economiei nationale. In anul 1989, S.U.A. ocupa locul 2 in lume in producerea energiei(18% din totalul mondial). CARBUNELE: Atat exploatarea cat si valorificarea acestuia sunt diferite in functie de regiunea de exploatoare si cerinte, de eficienta si conditiile exploatarii, de echilibru balantei energetice la nivel statal si regional. Carbunele este inca in concurenta cu hidrocarburile. Peste 80 mil.tone de carbune sunt exportate anual prin complexul portuar Hampton Roads ( Baltimore, Norfolk) impreuna cu cereale, produse petroliere.

  • S.U.A. detine locul 2 pe glob si primul loc in productia de huila. Principalele bazine carbonifere sunt: regiunea appalachiana ( din Pennsylvania pana la Alabama); bazinul central estic in statele Illnois, Indiana si Kentucky; bazinul central vestic: statele lowa, Missouri, Nebraska, Kansas, Arkansns, Texas iar alte bazine importante: regiunea muntilor Stancosi( Wyoming, Colorado), regiunea Montana-Dakota; regiunea Golfului Mexic. Lignitul se exploateaza in statele Louisiana si Dakota de Nord care cunosc o revitalizare, datorita consumului energetic. Mentionam faptul ca S.U.A. detine rezerve sigure (paba la 300 m adancime) apreciabile, poseda o inalta tehnologie, in exploatarea si chimizarea si reprezinta o importanta exportatoare (spre Europa de Vest, America Centrala si Japonia).

  • Canada ocupa locul secund in continentul nord-american cu exploatari remarcabile in provinciile: Alberta, Noua Scotie, Saakatchewan etc. Un alt combustibil important sisturile bituminoase, sunt roci sedimentare care contin o substanta organica numinta kerogen. Se gaseste in America de Nord 70% din rezervele cunoscute (gratie si explorarilor geologice). Astfel in S.U.A. mentionam Platoul Colorado (formatiunea Green River), aici se afla zacamantul Pinceane Creek care se exploateaza inca din perioada interbelica. In America de Sud care detine circa 25% din rezerve, se remarca Brazilia (bazinul Irati) si Venezuela (bazinul Orinoco). Nisipurile asfaltice se gasesc in cantitati mari in America de Nord si Canada unde se apreciaza 160mild.t bitum asfaltic. Aceste nisipuri se afla in provincia Alberta (Peace River, Colde Lake), unele dintre aceste zacaminte se afla la zi. In America Latina, Venezuela are rezerve mai mari in bazinul Orinoco iar in S.U.A. cele mai importante rezerve se afla in statul Utah.

  • Aproape 60% din minele de carbune sunt la zi si 4 dintre orizonturile productive sunt destul de groase. Exploatarile cele mai vechi se gasesc in Appalachi, desi in declin, raman predominante (peste 50%); apoi in sud, in statul Alabama; in nord in Pennsilvanya (regiunea Pittsburgh), Virginia de Vest; in Stancosi ( Colorado, Montana) unde se extrage peste 35% in bazinul Illinois-Ohio care produce aproape 11%. Rezervele de carbune (huila, carbune brun) se apreciaza la 240 mld.t., productia fiind de circa 934 mil.t. Carbunele se transporta pe caile ferate si pe canale, catre centrele siderurgice, termocentrale, centre ale industriei carbochimice, dar si spre export. Un rol important in transportul carbunelui il au marile lacuri. Astfel pe lacul Erie, prin portul Cleveland, se transporta carbune catre Buffalo si Detroit, iar pe Michigan catre Milwaukee.

  • Petrolul Resursele de petrol sunt de 3.9mld.t., ceea ce situeaza tara pe locul 10 mondial (circa 4% din totalul mondial), iar productia de 384 mild. t. confera S.U.A. locul al II-lea in lume. Fata de 460 mil. t. in 1989, productia anuala cunoaste un oarecare declin. Regiunile de exploatare sunt destul de dispersate in tara. Cele mai vechi se intalnesc in Appalachi (Pennsylvania), Illinois, Ohio, Michigan. A doua regiune de unde se exploateaza petrolul se suprapune vestului american, statul Wyoming-Gasper, Salt Creek, Lest Soldier, apoi statele New Mexico, Colorado, Montana si California, intre statele San Francisco si Los Angeles-bazinele San Joaquin si Salinas, care dau impreuna 20% din productia nationala.

  • A treia regiune Midcontinent include Kansas-Oklahoma-Texasul inferior si Texasul dinspre Golful Mexic, si Louisiana. Ele dau impreuna peste 40% din productia de petrol a tarii, urmandu-i Alaska cu exploatari in regiunile Cook Inlet si Prudhoe Bay. Asistam la o crestere a ponderii in productia de petrol a statelor de la golful Mexic printre care: Texas (Ranger si Snyder) in care o buna parte din zacamintele de titei se gasesc in domeniul platformei continentale. Sun insa tari din care S.U.A. importa cantitati semnificative de petrol astfel: Mexic (23% din importuri), Canada (14%), Venezuela (10%), Orientul Mijlociu (12%), Marea Nordului si Indonezia.

  • Productia nationala este regrupata in circa 30 de companii dintre care 4 sunt cele mai importante din lume (Exxon, Socal, Mobil, Texaco). Petrolul se prelucreaza fie in centrele prin care se importa, fie in centre de unde se exploateaza. Principala grupare de rafinarii se afla in regiunea Golfului Mexic (regiunea litorala). Se prelucreaza petrol autohton si cel adus din tari ale Americii Latine. Cele mai importante capacitati de rafinare se gasesc in centrele: Port Arthur, regiunea Houston, inclusiv centrele Baytown, Texas City. In statul Louisiana, la Baton Rouge exista una dintre cele mai mari rafinarii ale S.U.A.. Se mai prelucreaza petrol in centrele: Lake Charles, Norco si Chalmette.

  • Si in nordul-estul industrial se afla o serie de rafinarii, cele mai mari aflandu-se in porturi: Philadelphia, New York, Baltimore, Chiacgo, Toledo, Boston. Petrolul este adus aici in