Geografia Românieimanual pentru clasa a VIII-a

Octavian MÂNDRU}

Min

iste

rul

Ed

uca

]ie

i N

a]i

on

ale

CORINT�

Date despre autor:OCTAVIAN MÂNDRU}, doctor în geografie, cercet\tor [tiin]ific principal I [i cadru didactic la Universitatea de Vest „Vasile Goldi[” dinArad, autor de manuale [colare (pentru clasele III-XII), atlase, culegeri de sinteze, lucr\ri în diferite domenii ale geografiei, ghiduri metodo-logice, caiete de activitate independent\, cursuri universitare (dintre care amintim: Geografia regional\ a României, Geografia mediului,Geografia Uniunii Europene (2012), Elemente de epistemologie a geografiei, România – criterii [i modele de regionare teritorial\ (2011),ap\rute la Editura „Vasile Goldi[” University Press). Dintre edi]iile recente (2013-2014) ale atlaselor, amintim: România – atlas geografic[colar, Atlas geografic [colar, Atlas geografic de buzunar, ap\rute la Editura Corint.

Redactori: Daniel Penescu, Mihaela Ivan, Geanina Radu

Tehnoredactare computerizat\: Andreea Apostol, Gabriela Tache

Copert\ [i design: Walter Riess

Cartografie: Petru]a {erban, Gabriela Tache, Andreea Apostol

Scheme [i grafice: Mihaela Dumitru

Consultant cartografic: prof. {tefan Popescu

Sursa ilustra]iilor:fotografii puse la dispozi]ie de Mihaela Ivan [i Nicolae Laz\r;diverse lucr\ri de specialitate

Referen]i [tiin]ifici:Prof. univ. dr. Pompei Cocean, Universitatea „Babe[-Bolyai”, Cluj-NapocaProf. univ. dr. Gheorghe M\h\ra, Universitatea din OradeaProf. gr. I Victor Grigorescu, Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam]

Editura CORINTRedac]ia [i administra]ia:Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, sector 1, Bucure[tiTel./fax: 021.319.47.97, 021.319.48.20

Difuzarea:Calea Plevnei nr. 145, sector 6, cod po[tal 060012, Bucure[tiTel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443. Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30E-mail: vanzari@edituracorint.ro. Magazin virtual: www.grupulcorint.ro

ISBN: 978-973-135-315-9

Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT,parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României:MÂNDRU}, OCTAVIANGeografia României: manual pentru clasa a VIII-a / Octavian Mândru]. -Bucure[ti: Corint, 2008ISBN 978-973-135-315-9

913(498)(075.33)

3INTRODUCERE

INTRODUCERE

OBIECTIVE

DIC}IONAR

ALOGEN − care se deosebe[teprin natur\ [i origine de me -diul `n care se afl\.CARPATIC − referitor la sis-temul Mun]ilor Carpa]i; prin]ar\ carpatic\ se `n]elege c\ `nalc\tuirea reliefului o compo-nent\ major\ sunt Carpa]ii.DANUBIAN − referitor laDun\re; ]\rile danubiene suntcele traversate de Dun\re.PONTIC − referitor la MareaNeagr\, denumit\ `n scrieriledin trecut „Pontul Euxin“ ;]\rile pontice sunt deci celecare au ]\rm la Marea Neagr\.SPA}IU CARPATO-DANUBIANO-PONTIC − subdiviziune a spa -]iului geografic european carecuprinde, `n acela[i timp, toatecele trei componente.

România – coordonate europene

1. Cunoa[terea elementelorcare definesc pozi]iageografic\ a ]\rii noastre.

2. ~n]elegerea specificuluicarpato-danubiano-pontica teritoriului României.

A. Pozi]ia geografic\România are o pozi]ie aproape central\ `n cadrul

continentului european. Situat\ la distan]e aproapeegale (de aproximativ 2800 km) de vestul, nordul [iestul continentului, adic\ de Oceanul Atlantic (Ca pulRoca), Oceanul Arctic (Capul Nord) [i Mun]ii Ural,este mai apropiat\ (1000 km) de sudul continentului.Aceast\ pozi]ie confer\ ]\rii noastre predominareacaracteristicilor central-europene de cli m\ [i vege -ta]ie. Prin arcul carpatic [i Dun\re se reali zeaz\ o le -g\tur\ mai strâns\ cu vestul [i centrul Eu ropei (Fig. 1). Pozi]ia matematic\ este ilustrat\ de princi-palele coordona te geografice care traverseaz\ terito -riul României [i de punctele extreme (DOC 1, Fig. 3).

Paralela de 46° lat. N `mparte suprafa]a ]\riinoastre `n dou\ p\r]i egale, intersec]ia acesteia cumeridianul de 25° long. E determinând, teoretic,centrul ]\rii.

Paralela de 45° lat. N, traversând partea cen-tral-sudic\ a ]\rii noastre, o situeaz\ la distan]eegale de Ecuator [i de Polul Nord [i sugereaz\influen]a acestei pozi]ii asupra unor elementegeografice.

~n acela[i timp, meridianul de 25° long. E evi-den]iaz\ pozi]ia României la jum\tatea distan]ei din-tre extremit\]ile estic\ [i vestic\ ale Europei (Fig. 1,Fig. 2).

B. Consecin]e social-economice~n decursul istoriei, teritoriul actual al

României a fost necontenit `n contact sau chiarinclus `n sferele de interese ale unor puteri mondi-ale sau regionale ale timpului. Imperiul roman aavut `n Dacia limita lui nord-estic\. Imperiul bizan-tin a avut aici limita nordic\ a influen]ei saledirecte, iar mai apoi, Imperiul otoman. Imperiulrus, c\utând s\ ajung\ spre gurile de v\rsare aDun\rii, a `mpins sfera sa de influen]\ direct\ pân\la Nistru, apoi pân\ la Prut. Imperiul habsburgic aajuns spre est, `n timpul extensiunii sale maxime,pân\ `n Oltenia [i Bucovina. Sfera de interesegeopolitice directe a Germaniei s-a extins, `nperioada dintre cele dou\ r\zboaie mondiale, pân\la gurile Dun\rii [i Marea Neagr\. Dup\ al doilear\zboi mondial România a ajuns ̀ n sfera de interesea fostei Uniuni Sovietice, iar o parte a teritoriului(dintre Prut [i Nistru, precum [i nordul Bucovinei)a intrat direct `n componen]a acesteia.

~n prezent (Fig. 2), atrac]ia economic\ aUniunii Europene prezint\ un interes major pentru]ara noastr\. Leg\turile economice tradi]ionale cuvecinii no[tri (Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria [iUcraina) sau cu alte state din apropiere (Federa]iaRus\, Turcia, Grecia, Slovacia, Polonia), precum[i leg\turile naturale cu Republica Moldova, cre -eaz\ premisele realiz\rii unui echilibru economic[i politic `n aceast\ parte a Europei [i a lumii.

Un sistem de colaborare a ]\rilor din jurul M\riiNegre (România, Ucraina, Fed. Rus\, Georgia,Turcia, Bulgaria) poate oferi avantaje comple-mentare celui orientat preponderent spre vestul con-tinentului.

Leg\turile `n dezvoltare ale ]\rii noastre cuUniunea European\ (inclusiv prin noile func]iuni aleaxei fluviale Rotterdam - Rin - Main - Dun\re - Ma -rea Neagr\) [i leg\turile cu zona economic\ a M\riiNegre plaseaz\ România `ntr-o nou\ pozi]ie geogra -fic\, economic\ [i politic\, `ntre Europa [i Asia.

C. Alte coordonateTeritoriul României este definit ca un spa]iu

geografic cu trei componente esen]iale: Carpa]ii,Dun\rea [i Marea Neagr\ (Fig. 3). Acest spa]iucarpato-danubiano-pontic este leag\nul de locuire[i existen]\ multimilenar\ a unei popula]ii autoh -tone continue [i stabile; `n ultimile dou\ milenii s-a individualizat ca un spa]iu de romanitate, situ-at la marginea nord-estic\ a romanit\]ii europene.Caracterul latin al limbii române, la care se adaug\numeroase alte aspecte (antropologice, etno-grafice, toponimice, istorice), face din teritoriulcarpato-danubiano-pontic un spa]iu al latinit\]ii.Elementul alogen (`ndeosebi slav [i maghiar), cares-a ad\ugat mai târziu, nu a modificat structura debaz\ a poporului român.

}ara noastr\ are o suprafa]\ de 238.391 km2 [io popula]ie de 21,4 milioane locuitori (`n 2011).Este o ]ar\ de `ntindere me die (DOC 2), iar dinpunct de vedere al popula]iei este o ]ar\ mijlocie,cu un important poten]ial demografic.

}\rile vecine sunt: `n nord-est, RepublicaMoldova, `n nordul ]\rii [i `n nordul Dobrogei,Ucraina, `n sud, Bulgaria, `n sud-vest, Serbia, iar `nnord-vest, Ungaria . ~n partea de sud-est, Româniaeste m\rginit\ de Marea Neagr\ (DOC 3, Fig. 3).

4 INTRODUCERE

M-]ii Caucaz

M- ] i i A

pe

ni n

i

Pe

n. I t a

l i c\

M- ] i i D

i n a r i c i

M-]ii Balcani

P e n . B a l c a n i c \

O c e a n u l A r c t i c

M a r e a N e a g r \

M. MarmaraM a r e a

T i r e n i a n \Marea Ionic\

Marea Adriatic\

M. Egee

M. Azov

P e n. I b e r i c \

M-]ii Cantabrici

Pen. Bretagne

Pen

. Iut

land

a

I. Irlanda I. MareaBritanie

Vf. Ben Nevis

Vatna Jökull

1343

1041

621

2648

34042522

2911

25445642

3478

I-le Hebride

I. Islanda

I-le Baleare

C. Roca

C. TarifaStr. Gibraltar

GolfulBiscaya

Marea Mânecii

Tamisa

Elba

Oder

DravaSava

Marna

Dun\rea

Dun\rea

Tisa

Mure[

Prut

Nipru Don

Don

Dvina de Vest

L. Ladoga

L. Onega

M. Alb\

M. Barents

Torne

Mezen

Peciora

Kama

Ural

Done]

Volga

Nistru

Bug

Olt

Main

WeserSena

Rin

LoaraVienneG

aronne

Duero Ebru

Ron Pad

Vistula

M a r e a

N o r d u l u i

M a r e a

N o r v e g i e i

Gol

ful B

otni

c

Golful Finic

Str. Calais

I. Sardinia

I. Corsica

I. Sicilia

I. CretaI. Cipru

P e n. A s i a M i c \

Pen. Crimeea

Pen. Pelopones

MasivulCentral

Pod.

Boemiei

Câmpia

Panonic\

C â m p i a N o r d - E u r o p e a n \

C â m p i a

E u r o p e i

d e

E s t

M - ] i i P i r i n e i

M-

]i i

Sc

an

di n

av

i ei

Capul Nord

Pen. Kola

Podi[ulVolg\i

Pe

ni

ns

ul

a

Sc

an

di

na

v\

0 200 400 600 800 1000 km

−200 peste 2000 m1000 20002000

1885

1602

2489

1142

4807Vf. Mont Blanc

Vf. Durmitor

Vf. Olimp

Vf. MoldoveanuVf. Elbrus

Vulc. Etna3340

1894Vf. Narodnaia

2654

2592

Str.

Bos

for

Str. Dardanele

20°

60°

50°

45°

40°

70°0° 10° 20° 25°

45°

25°

30° 40° 50° 60°10°Cercul polar arctic

M-

]i

i

Ur

al

M - ] i iC

ar p

a] i

Cordiliera Betic\Guadalquivir

Guadiana

I-

le

Br

it

a

ni c e

M a r e a

Me d i t

e r a n \

M a r e a

Me d i t

e r a n \

M a r ea

Ba

lt

ic

\

M- ] i i A l p i

C â m p i a R o mâ

n\

FEDERA}IA

RUS|REGATUL UNIT AL MARII BRITANII {I IRLANDEI DE

NORD

PORT

UGAL

IA

SPANIA

MALTAI. Sicilia

I. Creta (gr.)

I. Sardinia

I. Corsica(fr.)

FRAN}A

NORV

EGIA

SUED

IA

ITALIA BULGARIA

ROMÂNIA

GRECIA

SE

RB

I A

ALBANIA

AUSTRIAELVE}IA UNGARIA

CROA}IASLOVENIA

R. MOLDOVA

UCRAINA

BELARUSPOLONIA

GERMANIA1

2

9

6

3

47

10

5

8IRLANDA DANEMARCA

OLANDA

BELGIA

ISLANDA

CEHIASLOVACIA

LITUANIALETONIA

ESTONIA

FIN

LAN

DA

Marea Ion ic\

Marea Egee

M a r e a N e a g r \

M. Adriatic\

Marea Tirenian\

M. Azov

Marea Mânecii

Golful Biscaya

M. Alb\

M. Barents

Marea Nordului

Marea Norvegiei

G.

Bo

tn

ic

I-le Orkney

I-le Shetland(brit.)

I-le Faerøe(dan.)

I-le H

ebrid

e

MACEDONIA

0° 10°10°20° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

0 200 400 600 800 1000 km

Cercul polar arctic

Fig. 1 Pozi]ia fizico-geografic\ a spa]iului carpato-danubiano-pontic `n Europa(Distan]ele fa]\ de extremit\]ile continentului suntconsiderate dintr-unpunct central alacestui spa]iu)

Fig. 2 Pozi]ia României `n Europa

22880000 kkmm

22770000 kkmm228 80 00 0 k km m

22 66 00 00 kkmm

22440000 kkmm22 9900 00

kkmm

11005500 kkmm

Cifrele reprezint\:1. Luxemburg2. Monaco3. Liechtenstein4. San Marino5. Vatican6. Andorra7. Bosnia [i Her]egovina8. Teritoriu apar]inând

Federa]iei Ruse9. Partea european\

a Turciei10. Muntenegru

Oc

ea

nu

lA

t l a n t i c

M

area

Ca

sp

i c \

M

area

Ca

s p i c \

Oc

ea

nu

lA

t

l an t i c

AFRICA

ASIA

O c e a n u l A r c t i c

I-le Baleare (span.)

M ar ea

Ba

l ti c

\

Podi[ulCentral

Rus

5INTRODUCERE

Fig. 3 Pozi]ia geografic\ a României

� Elabora]i un text de o jum\tate de pagin\ `n care s\ preciza]i elementele principale alepozi]iei geografice a României.

Tisa

PrutSome[

Jiu

Arge[ Ialomi]a

SiretMure[

Olt

0 200 500 1000 1500 2000 2500 peste 2500 m

Ma

rea

Ne

agr

\

48°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 30°29°

47°

45°

44°

UC R A I N

A

U

N

G

AR

IA

R

EP

UB

LI

CA

MO

LD

OV

A

B U L G A RI

A

SE

R

B

IA

0 20 40 60 80 100 km

DOC 1Punctele extreme ale României

Punctul extrem (localitatea)Satul Horodi[teaOra[ul Zimnicea

Ora[ul SulinaComuna Beba Veche

Longitudine estic\26°42^05^25°23^32^29°41^24^20°15^44^

NordSudEstVest

Latitudine nordic\48°15^06^43°37^07^45°09^36^46°07^27^

DOC 2Compara]ie `ntre `ntinderea ]\rii

noastre [i a altor ]\ri cu o suprafa]\ apropiat\

`n Europa (a) [i pe Glob (b)

}araGuineea

Regatul UnitUgandaGhana

RomâniaLaos

GuyanaBelarus

Suprafa]a (km2)245.857242.513241.551238.533238.391236.800214.999207.600

Loc7778798081828384

}araNorvegiaPolonia

ItaliaRegatul Unit

RomâniaBelarusGrecia

Bulgaria

Suprafa]a (km2)323.786312.680301.336242.513238.391207.600131.960111.002

Loc89101112131415

DOC 3 Lungimea frontierelor României [i tipul de frontier\*

Lungimea frontierelor (km)Total\ Terestr\ Fluvial\ Maritim\

Total grani]e 3149,9 1085,6 1816,9 247,4Bulgaria 631,3 139,1 470,0 22,2Serbia 546,4 256,8 289,6Republica Moldova 681,3 - 681,3Ucraina 649,4 273,8 343,9 31,7Ungaria 448,0 415,9 32,1Marea Neagr\ 193,5 - - 193,5

Horodi[tea

Beba Veche

Zimnicea

Sulina

46°

* Dup\ Anuarul Statistic al României, 2008

a)

b)

Mu

n] i i C a

rp

a]

i

D u n \ r e a

UC

RA

IN

A

Unit\]i de relief

Forme de relief

Trepte de relief

Carpa]ii [i DepresiuneaColinar\ a Transilvaniei

Dealurile [i podi[urile

Câmpiile

NO}IUNI CHEIE

ICA

PITO

LUL

Relieful1. Caracteristicile, formarea [i evolu]ia reliefului2. Unit\]ile majore de relief ale României3. Carpa]ii Orientali4. Carpa]ii Meridionali5. Carpa]ii Occidentali6. Depresiunea Colinar\ a Transilvaniei7. Subcarpa]ii, Podi[ul Getic [i Podi[ul Mehedin]i8. Podi[ul Moldovei9. Podi[ul Dobrogei

10. Câmpia de Vest [i Dealurile de Vest11. Câmpia Român\, Lunca Dun\rii [i luncile râurilor12. Delta Dun\rii13. Platforma continental\ a M\rii Negre

Evaluare secven]ial\

6 CAPITOLUL I RELIEFUL

7CAPITOLUL I RELIEFUL

IOBIECTIVE

DIC}IONAR

FORM| DE RELIEF − reprezint\`nf\]i[area concret\ a suprafe -]ei terestre, pentru `ntinderimici [i mijlocii, cu o anumit\omo genitate a aspectului, aalc\ tuirii geologice [i a facto-rilor model\rii care au determi-nat-o.RELIEF − totalitatea denivel\ri -lor suprafe]ei terestre careredau forma exact\ a acesteia.TIP DE RELIEF − reprezint\ ofamilie de forme de reliefdatorate unui element deter-minant: ghea]a pentru reliefulglaciar, râul pentru reliefulfluvial etc.TREAPT| DE RELIEF − o asocierealtimetric\ a denivel\rilorscoar ]ei terestre, pe anumiteintervale, considerate de obi-cei astfel: 0-200 m pentrucâmpii, 200-800 (1000 m)pentru dealuri [i podi[uri,peste 800 (1000 m) pentrumun]i; exist\ desigur [i abateride la aceste valori.UNITATE DE RELIEF − `ntinderere lativ bine delimitat\ de alteregiuni `nconjur\toare, cu unansamblu de forme de reliefcare sunt asociate spa ]ial, teri-torial.

1. Caracteristicile, formarea [i evolu]ia reliefuluiA. Armonia [i propor]ionalitateareliefului

Relieful ]\rii noastre reprezint\ substratul pecare se desf\[oar\ toate activit\]ile social-econo -mice. Totodat\, pe suprafa]a reliefului interfereaz\factorii naturali (clim\, hidrografie, vegeta]ie,soluri, alc\tuire geologic\, forme [i tipuri derelief) [i social-economici (popula]ie, a[ez\ri, acti -vit\]i economice, amenaj\ri antropice), creându-seun teritoriu calitativ nou, denumit spa]iu geogra -fic. Acesta include deopotriv\ elemente vizibile(peisaje geografice), fenomene [i succesiuni (alemediului geografic privit ca sistem), precum [ianumite caracteristici calitative care îi confer\atributul de mediu înconjur\tor (în]eles ca mediuînconjur\tor al omului [i al societ\]ii omene[ti).

Elementul care confer\ o mare diversitate [ispecificitate caracteristicilor generale, regionale [ilocale ale spa]iului geografic este relieful. Acestaimprim\ anumite particularit\]i peisajului, carac-teristicilor de mediu [i, în ultim\ instan]\, aspectu-lui geografic al locurilor. Relieful este, în acest fel,elementul central [i uneori cel mai important alspa]iului geografic.

Relieful ]\rii noastre trebuie privit în cele treiaspecte complementare: trepte de relief, forme ([itipuri) de relief [i unit\]i de relief.

Caracteristicile reliefului României sunt ur -m\toarele: propor]ionalitate, dispunere concen-tric\, varietatea mare a formelor [i complementa -ritatea unit\]ilor de relief.

Propor]ionalitatea reliefului se refer\ la exis-ten]a celor trei trepte de baz\ (câmpii, dealuri [ipodi[uri, mun]i); acestea se g\sesc în propor]iiaproximativ egale, care reprezint\, fiecare, 1/3 dinîntinderea ]\rii (Fig. 1).

Treapta câmpiilor cuprinde por]iunile situateîntre 0 [i 200 m (pe alocuri chiar mai mult).Aceast\ treapt\ este format\ din regiunile propriu-zise de câmpie [i por]iunile joase (sub 200 m) aledealurilor [i podi[urilor. În cadrul treptei câmpiilorse poate identifica o parte mai joas\, format\ dinLunca Dun\rii [i luncile principalelor râuri.

Treapta dealurilor [i a podi[urilor (200-800 m)cuprinde por]iunile de dealuri joase (200-500 m),

dealurile mai înalte [i chiar mun]ii cu altitudinireduse (500-800 m).

Treapta mun]ilor cuprinde toate în\l]imile maimari de 800 m. Pe cele mai mari întinderi mun]iisunt mici (sub 1200 m) [i mijlocii (`ntre 1200−1800 m), iar pe suprafe]e reduse, apar [i mun]iiînal]i (cu peste 2000 m).

Dispunerea concentric\ a reliefului are urm\ -toarele aspecte:

- treptele de relief sunt concentrice (în centruse afl\ situa]i mun]ii, în jurul acestora, dealuri [ipodi[uri [i, la periferie, câmpii (Fig. 2);

- formele de relief se succed, de asemenea,concentric (de la relieful montan la cel de dealuri[i câmpii);

- unit\]ile de relief sunt tot concentrice: înpartea central\ se afl\ Carpa]ii [i DepresiuneaColinar\ a Transilvaniei, urma]i spre exterior dedealuri pericarpatice (Dealurile de Vest, Subcarpa -]ii, Podi[ul Mehedin]i, Podi[ul Getic), apoi câmpii[i podi[uri exterioare (Câmpia de Vest, CâmpiaRomân\, Podi[ul Moldovei, Podi[ul Dobrogei);

- hidrografia urmeaz\ aceast\ structur\ con-centric\ a reliefului, care este eviden]iat\ de carac-terul radiar al re]elei de râuri.

Varietatea mare a formelor de relief Pe o suprafa]\ de întindere relativ redus\, se

întâlne[te o mare varietate de forme [i tipuri derelief. Astfel, în zonele montane exist\ un reliefinfluen]at de caracteristicile rocilor, cu forme maimasive pe rocile dure etc., relief glaciar (la cele maimari în\l]imi), relief carstic (pe calcare), v\i adânci,chei, depresiuni intramontane, culmi netede, cresteascu]ite [i altele. Regiunile deluroase au depresiuni,culmi, abrupturi datorate caracte risticilor rocilor,alunec\ri de teren, v\i largi, platouri netede sau u[orînclinate. În regiunile de câmpie întâlnim suprafe]enetede, orizontale (pe mari întinderi), terase alerâurilor, v\i [i lunci largi, acumul\ri de nisip [ialtele. De asemenea, Delta Dun\rii are forme speci-fice de relief, iar în lungul ]\rmului M\rii Negreg\sim un relief litoral.

Exist\, de asemenea, o mare varietate deforme [i tipuri de relief, influen]ate de alc\tuireageologic\ a substratului [i de vechimea rocilor.

1. Cunoa[terea caracteristi-cilor generale ale reliefului.

2. ~n]elegerea complexit\]iireliefului.

8 CAPITOLUL I RELIEFUL

IOBIECTIVE

DIC}IONAR

Complementaritatea unit\]ilor de reliefDispunerea unit\]ilor de relief (din partea cen-

tral\ spre exterior) arat\ un caracter concentric alacestora, dar [i multiple elemente de complemen-taritate.

Astfel, spre exemplu, Carpa]ii Meridionalireprezint\ o unitate de relief, care are atât sprenord, cât [i spre sud, unit\]i de relief mai joase.Carpa]ii Occidentali, Dealurile de Vest [i Câmpiade Vest sunt trei trepte care scad altitudinal sprevest, dar sunt str\b\tute de aceea[i re]ea hidrogra -fic\ [i sunt situate `n succesiune. Resursele ener-getice de baz\, care au un caracter complementarîntre ele, se afl\ situate în unit\]i geograficediferite: hidroenergie [i huil\ în Carpa]i, petrol înzonele extracarpatice, gaz metan în DepresiuneaColinar\ a Transilvaniei. Re]eaua hidrografic\,depresiunile [i culoarele de vale creeaz\ posibili-tatea real\ de a se realiza leg\turi strânse întreunit\]ile de relief mai apropiate sau maiîndep\rtate.

B. Formarea [i evolu]ia reliefuluiRelieful ]\rii noastre este rezultatul unei evolu]ii

îndelungate în timp, determinate de evo lu]ia gene -ral\ a scoar]ei terestre (îndeosebi tectonica pl\cilor),etapele de formare a mun]ilor (orogeneze) (DOC 1),de caracteristicile geologice ale substratului [i deac]iunea agen]ilor modelatori externi.

Datele care atest\ aceast\ evolu]ie se pot grupaîn dou\ categorii: caracteristicile geologice alesubstratului – categorii de roci, diferite vârste aleacestora, modul de aranjare a stratelor, reperelecronologice (Fig. 3) – [i aspectul exterior alreliefului – diferite tipuri [i forme de relief careatest\ anumite condi]ii de formare [i o anumit\succesiune în timp.

Din analiza acestor date se poate schi]aevolu]ia general\ a reliefului din timpuri îndep\r -tate pân\ în prezent.

Cele mai vechi urme ale unui uscat continentalau fost identificate în fundamentul Podi[uluiMoldovei. Acesta face parte din cel mai vechi nu -cleu continental european (denumit Platforma Est-European\); în fundamentul Podi[ului Moldo vei,relieful acestui vechi continent se afl\ în adâncime(acoperit de strate sedimentare mai noi), dar spreestul continentului se afl\ situat la suprafa]\.

Partea central\ a Podi[ului Dobrogei (denu-mit\ Podi[ul Casimcei) este format\ din roci speci-fice ([isturi verzi), care sunt cele mai vechi roci depe teritoriul ]\rii noastre situate la suprafa]\.Aceast\ por]iune a f\cut parte dintr-un lan] muntos(Mun]ii Caledonieni) format `ntr-o veche oro-genez\ (denumit\ orogeneza caledoni an\), alec\rui urme se întâlnesc pe suprafe]e mai întinse înPeninsula Scandinav\ [i Insulele Britanice. Acestlan] muntos reprezint\ a doua mare por]iune a con-tinentului european ad\ugat\ vechiului nucleu con-tinental. Eroziunea îndelungat\ a transformat lan]ulmuntos într-un podi[ jos, erodat.

În nordul aceluia[i podi[ se afl\ urme ale unormun]i care s-au format într-o etap\ ulterioar\ (oro-geneza hercinic\): Mun]ii M\cinului.

Între continentele nordice [i sudice ale Terrei aexistat un teritoriu întins (cu aspectul unui ocean)de acumulare îndelungat\ a sedimentelor, pe loculc\ruia s-a format, `n urma orogenezei alpine, sis-temul muntos alpino-himalayan, din care faceparte [i lan]ul Mun]ilor Carpa]i cu regiunile saleînconjur\toare.

Cele mai vechi por]iuni ale Carpa]ilor, care s-au format [i s-au ridicat primele în timp, au fostcele acoperite cu roci tari (îndeosebi [isturicristaline), dup\ care au ap\rut regiunile cu stratesedimentare cutate („fli[”, cu suprafe]e mai întinseîn Carpa]ii Orientali). O dat\ cu apari]ia [i ridi-carea lan]ului carpatic, în interiorul acestuia s-aprodus o scufundare, în urma c\reia s-a format oregiune de acumulare a sedimentelor (în prezent,Depresiunea Colinar\ a Transilvaniei). Ultimaridicare mai important\ a Carpa]ilor a determinat[i ridicarea Depresiunii Colinare a Transilvaniei,formarea Subcarpa]ilor [i a lan]ului vulcanic dinCarpa]ii Orientali, transformarea succesiv\, înuscat, a Podi[ului Moldovei, Dealurilor de Vest,Podi[ului Getic [i a regiunilor de câmpie.Formarea celor dou\ regiuni de câmpie (Câmpiade Vest [i Câmpia Român\) s-a realizat prinumplerea unor resturi ale m\rilor din trecut cu se -dimente aduse de râuri [i transformarea lor înregiuni de uscat; acest fenomen continu\ ast\zi `nDelta Dun\rii.

Într-o perioad\ geologic\ recent\ (ultimaglacia]iu ne), datorit\ instal\rii unui climat foarterece, pe cele mai înalte vârfuri ale Carpa]ilorMeridionali [i în Mun]ii Rodnei s-au instalatghe]ari, care au format relieful glaciar actual.

1. Cunoa[terea succesiunii `ntimp a form\rii unit\]ilormari de relief.

2. ~n]elegerea modului destabilire a etapelor deevolu]ie a reliefului.

GLACIA}IUNE − fenomen te -restru complex, predominantclimatic, de transformare amediului `nconjur\tor; `n tim-pul glacia]iunii, la latitudinitemperate [i reci clima s-ar\cit foarte mult, extinzân -du-se suprafa]a ocupat\ deghe ]ari (`n mun]i [i `n zonelepolare).MUN}I HERCINICI − mun]iforma]i `n timpul orogenezeihercinice (`n ]ara noastr\partea de nord a Podi[uluiDobrogei - Mun]ii M\cinului -este format\ `n timpul oro-genezei hercinice).OROGENEZ| − fenomen decutare [i ridicare a scoar]ei te -restre.

9CAPITOLUL I RELIEFUL

I. Forma]iuni metamorfice:{isturi cristaline{isturi verzi (par]ialacoperite cu löess)

U C R A I N A

SE

RB

IA

B U L G A R IA

R

EP

UB

LI C

AM

OL

DO

VA

UC R A I N A

UN

G

AR

IA

Ma

re

aN

ea

gr

\

U C R A I N A

SE

RB

IA

B U L G A R IA

RE

P .

MO

LD

OV

A

UC R A I N A

UN

G

AR

IA

Ma

re

aN

ea

gr

\

0 20 40 60 80 100 km

0 20 40 60 80 100 km

II. Roci eruptive:Riolit [i dacitBazaltGranit III. Forma]iuni sedimentare

Fig. 3 Schi]\ geologic\ generalizat\ [i simplificat\ a României

Fig. 1 ~mp\r]irea propor]ional\ a treptelor de reliefpe teritoriul României

� Urm\ri]i Fig. 1 `n care sunt reprezentate cele treitrepte principale de relief. Analizând aceast\ hart\demonstra]i caracterul propor]ional, concentric [i armo-nios al reliefului ]\rii noastre.

� Urm\rind Fig. 2 preciza]i succesiunea unit\]ilorde relief, de la vest spre est, [i a principalelor trepte derelief, de la altitudini coborâte la cele mai mari `n\l]imi.

� Demonstra]i leg\tura dintre evolu]ia reliefului]\rii noastre [i evolu]ia general\ a reliefului Europei.

Fig. 2 Profil vest-est prin relieful României

2000

m m

Câm

pia

de V

est

Dea

luril

e de

Ves

t

M-]i

i Cod

ru M

oma

M-]i

i Bih

orul

ui

Dep

resi

unea

Col

inar

\ a

Tran

silv

anie

i

M-]i

i Har

ghite

i

Dep

r. C

iucu

lui

M-]i

i. C

iucu

lui

Vale

a Tr

otu[

ului

M-]i

i Tar

c\ul

ui

Sub

carp

a]ii

Mol

dove

i

Pod

i[ul

Mol

dove

i

1000

0

2000

1000

0VEST EST

CâmpiiDealuri [i podi[uriMun]i

Orogenezele caledonian\, hercinic\ [i alpin\

Orogeneza caledonian\ a afectat marginile nucle-elor continentale ale Laurasiei ([i `ntr-o m\sur\ foartemic\ cele ale Gondwanei). Ea se reg\se[te pe `ntinderimai mari `n structurile actuale ale mun]ilor din estulAmericii de Nord, estul Groenlandei [i nord-vestulEuropei (nordul Insulelor Britanice [i AlpiiScandinaviei); relieful lor a fost „`ntinerit“ de mode-larea glaciar\, care a creat frecvent fiorduri adânci;`n\l]imea mai mare a Alpilor Scandinaviei este dato -rat\ „eliber\rii” acestora de inlandsisul glacia]iuniicuaternare, care a permis ridicarea lor altitudinal\.

Orogeneza hercinic\ a ad\ugat continentelorini]iale (scuturile vechi cu sau f\r\ regiuni cale-doniene) un sistem montan mai amplu decât cel ante-rior, dezvoltat mai mult `n continentele nordice.Numele orogenezei provine de la Mun]ii Harz dinGermania. ~n prezent cuprinde podi[uri, masivemuntoase, depresiuni acoperite cu sedimente ulte-rioare [i chiar lan]uri muntoase `ntinse, dar reduse alti-tudinal (Mun]ii Ural). Aceast\ orogenez\, `n cazulmun]ilor din Europa, este pus\ pe seama coliziuniidintre fragmente ale continentelor nordice [i sudice.

Orogeneza alpin\, cea mai recent\ `n timp,reprezint\ expresia cea mai evident\ a deplas\riipl\cilor tectonice: deplasarea spre vest a Pl\ciiAmericane (care, prin coliziune cu Placa Pacific\, age nerat sistemul andin) [i deplasarea spre nord a unorpl\ci provenite din fragmentarea Gondwanei (Pl\cileAfrican\, Arab\ [i Indo-Austra lian\) care a generatsistemul alpino-himalayan.

DOC 1

Andezite, piroclastite [i forma ]i -uni vulcano-sedimentare

Unit\]ile de relief constituie anumite suprafe]e, relativbine delimitate, care au anumite caracteristici comune peîntreaga întindere a acestora. Principalele caracteristici carepermit identificarea, delimitarea [i definirea unit\]ilor derelief sunt: pozi]ia geografic\ (în raport cu alte unit\]iînconjur\toare), altitudinile, caracteristicile substratului(alc\tuire geologic\), formele [i tipurile de relief predomi-nante pe o anumit\ suprafa]\.

O unitate de relief poate avea întinderi foarte variabile.Prin unit\]i majore în]elegem acele suprafe]e care sunt sem-nificative la scara întregului teritoriu la care se raporteaz\.Pentru ]ara noastr\, unit\]ile majore de relief sunt urm\ -toarele: Carpa]ii Orientali (cu trei subdiviziuni transver-sale), Carpa]ii Meridionali (cu patru subdiviziuni), Carpa]iiOccidentali (cu dou\ mari subdiviziuni), Depre siuneaColinar\ a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Subcarpa]ii (cutrei subdiviziuni transversale), Podi[ul Getic, Podi[ulMehedin]i, Podi[ul Moldovei, Podi[ul Dobrogei, Câmpiade Vest, Câmpia Român\, Lunca Dun\rii, Delta Dun\rii ([icâmpia litoral\), Platforma continental\ a M\rii Negre.

Se observ\ c\ unele unit\]i majore au întinderi foartemari (Câmpia Român\, Carpa]ii Orientali), iar altele suntmai mici sau foarte mici (Podi[ul Mehedin]i) în raport cucelelalte. În aceste condi]ii remarc\m c\ nu întinderea(suprafa]a) unei anumite unit\]i de relief reprezint\ elemen-tul principal al definirii acesteia, ci anumite caracteristici [io anumit\ omogenitate a reliefului unit\]ii respective înansamblul s\u; în acest sens, Podi[ul Mehedin]i este unfoarte bun exemplu de unitate de relief bine individualizat\[i care are caracteristicile unei unit\]i majore, asem\n\ toarecelorlalte men]ionate mai sus.

Unit\]ile de relief se grupeaz\, de obicei, în raport cumarile trepte de relief, distingându-se în acest fel unit\]imontane, unit\]i de dealuri [i podi[ [i unit\]i de câmpie.

Aceste unit\]i majore cuprind la rândul lor mai multediviziuni, care pot fi din ce în ce mai mici. Astfel, o subdi-viziune a Carpa]ilor Orientali o reprezint\ grupa lor nordic\,denumit\ Carpa]ii Maramure[ului [i ai Bucovinei. Acestsector are în componen]a sa mai multe masive muntoase [idepresiuni. O subdiviziune a acestui sector se afl\ situat\ înpartea de est [i poart\ denumirea de Obcinele Bucovinei,formate la rândul lor din alte trei unit\]i componente(Obcina Mestec\ni[ului, Obcina Feredeului [i ObcinaMare), fiecare cu o serie de culmi, bazinete depresionare,v\i, care reprezint\ alte subunit\]i ale acestora.

2. Unit\]ile majore de relief ale RomânieiIM-]ii Oa[

M-]ii Plopi[

Câmpia

Car

ei

Câmpia

Ierul

ui

M-]ii

Dogne

cei

M-]ii

Cernei

M-]i

i Meh

edin]

i

M-]ii M

ese[

M-]ii P\durea Craiului

M-]ii Vl\deasa

M-]ii Gil\u

Mun] i i Po iana Rusc\

M - ] i i Z a r a n d u l u i

Câmpia

Cri[urilor

CâmpiaAradului

C â m p i aV i n g \ iC â m p i a

J i m b o l i e i

Câmpia

Lugojului

Câmpia

B\ile[tilor

CâmpiaBlahni]ei

Câmpia

Timi[ului

M-]ii

Bihor

M-]ii Aninei

M-]ii Locvei

M-]ii Semenic

M-]ii }arcu

M-]ii Retezat

M-]ii {ureanului

P la t forma J iu lu i

P o d i [ u l (Piemontul

M-]ii Godeanu

Pod.

Meh

edin]

i

M-]ii Alm\jului

Muntele Mare

Depr.Vad-Borod

Depr. {imleului

Depr. Beiu[ului

Depr. Zarandului

Depr. A

lma[

Depr. Huedin

Depr. Oa[ului

Depr.Ha]eg

Depr.

Alm\jului

Depr.

Cara[

-Eze

ri[

Depr.Târgu Jiu

Depr.Oravi]ei

Culoarul

Or\[tiei

Câmpia

Some[ului

D e a l u r i l e

S i l v a n i e i

M-]

i i

M u n ] i i M e t a l i

f er i

Dea

lurile

Buzia[uluiCuloarul Bistrei

Depr. Pet ro[ani

Dea

lul C

odru

Câ

mp

ia

de

Ve

st

De

al

ur

il e

de

Ve

st

Ca

rp

a]

ii

Oc

ci

de

nt

al

i

M-]ii Vâlcan

Dealurile Nad\[ului

Depr. Zlatna

Pl a

t f or m

a

St r e h a i e i

M-]ii CodruM

oma

D ep r. B r ad

Cu

loa

rul

Tim

i[ -Ce

rna

D e a l u r i l e L i p o v e i

Ca r p a ] i i

Depresiunea

Colinar\

a

Transilvaniei

DeltaDun\rii

Pod. Mehedin]i

Podi[ul Getic

Pod

i[ul

Dob

roge

i

Po

di [

ul M

ol d

ov

ei

C â m p i aR o m

ân

\

Ca r p

a] i i

Or

i en

ta

li

C

a r pa ] i i M e r i d i o n a l iD

ea

lu

ri

le

de

V

es t

Câ

mp

ia

de

V

es

t

Su b c a r

pa

]i

i

L u n c a

D u n

\r

ii

10 CAPITOLUL I RELIEFUL

Fig. 1 Unit\]i [i subunit\]iprincipale de relief

Fig. 2 Unit\]ile majore de relief

0 100 km

S u b

UN

G

A

R

IA

SE

R

B

IA

Pla

tform

aco

ntine

ntal\

Mar

eaN

eagr

\

Car

pa]ii

Oc c

i de

nt

ali

G e t i c

I. Carpa]ii [i Depresiunea Colinar\ a Transilvaniei

A. Carpa]iiMun]iDepresiuni intramontane [i culoare

B. Depresiunea Colinar\ a TransilvanieiZona de podi[ Dealuri [i depresiuni submontane

II. Dealuri [i podi[uriPodi[ pe structuri montaneSubcarpa]ii (dealuri [i depresiuni)

Dealuri pericarpatice predominantpiemontane (Podi[ul Getic,Dealurile de Vest)Podi[uri extracarpatice

cu altitudini mari cu altitudini mici

III. CâmpiiCâmpii `nalteCâmpii orizontaleCâmpii joase (de coborâre)LunciCâmpie deltaic\ [i litoral\

Câmp i a B

u r na s u l u

i

Obcinele

Bucovinei

Podi[ul Central Moldovenesc

P o d i [ u l

B â r l a d u l u i

M-]iiCeahl\u

Rar\u

M-]ii Tarc\u

Depr. C

rac\u-Bistri]a

Depr.

Neam]ului

Berzun]i

M-]iiH\[ma[u

Mare

Colinele

Tutovei

Podi[ulCovurlui

CâmpiaCovurlui

Delta

Dun\rii

CâmpiaSi re tu lu i

In fer ior

M-]ii

M\cinului

Cl. N

iculi]el

Podi[ulCasimcei

Pod. Babadag

Podi[ul Medgidiei

Podi[ulNegru Vod\

Podi[ul Oltinei

Zo

na

l i

t or

al \

Insu

la M

are

aB

r\ile

iDealurile Tulcei

M-]ii Nemira

Depr.

Com\ne[ti

M-]i

i Per

[ani M-]i

i Bod

oc

M-]

ii B

arao

lt

M-]ii B

ucegi

M-]ii Leaota

M-]ii Bârsei M-]ii

Ciuca[M-]ii

BaiuluiDepr.

V\lenii de Munte

M-]iiPiatra

Craiului

SiriuPenteleu

Câmpia Ploie[tilor

Câmpia

Gherghi]ei

Câmpia

Buz\ului

Câmpia Râmnicului Câmpia

Br\ilei

CâmpiaTârgov i[ te i

Câmpia

Vl\siei

Câmpia Titu

Câmpia Mosti[tei

B\r\ganulIalomi]ei

B\r\ganul

C\lm\]uiului

G\vanu-

Burdea

M- ] i i B i s t r i ] e i

M-] i i Stân i[oare i

Dealul M

are

Dealul

Ib\n

e[ti

M-] i i G

o[m

an

u

M-]ii Giurgeu

B a l t aI a

l om

i ]e

i

Dornelor

Depr. Câmpulung

Moldovenesc

Depr. R\d\u]i

M-]ii C

iucului

De

pr.

Taz

l \u

- Ca

[in

D e p r . B r a [ ov

ul u

i

De

pr.C

iucului

Depr. G

iurgeului

P od

i [u

lS

uc

ev

ei

Podi[ul F\lticenilor

Podi[ul Dragomirnei

Dealurile

F\

lciu

lui

M-]

ii~n

torsurii

P

od

i[

ul

Mo

ld

ov

ei

Po

di [

ul

Do

br

og

ei

Câ

mp

iaT

ec

uc i l o r

M-]ii H

arghitei

M- ]

i iV

ran

ce

i

M-]ii Buz\ului

Dea lu l Is t r i

] aC

ul o

ar

ul

Si r

et

ul u

i

C â mp i a

B\

r \g

an

ul u

i

Câmpia

M-]ii Gutâi

M-]ii }ible[

M-]ii Rodnei

M-]ii Bârg\ului

M-]ii C\limani

M-]ii Gurghiului

M-]iiMaramure[ului

DealulFeleac

Câmpia

Romana]ilor

Câmpia Boianulu i

M-]ii Lotrului

M-]ii

Cândrelului M - ] i i F \ g \ r a [

M-]ii

Parâng

M-]ii C\p\]ânii

Cozia

M-]ii IezerFr

un]i

Ghi]u

Plat forma

Ol te]u lu i

Plat form

a

Cotmeana

Platforma Cânde[ti

Platforma Arge[ului

CâmpiaPite[tilor

Depr.Baia Mare

Depr.

Depr. L\pu[

Dealurile

Bistri]ei

Depr. Maramure[ului

M-]ii Suhard

Depr.Sibiului

Depr.Lovi[tei

Depr.Câmpulung

Depr. F\g\ra[ului

P o d i [ u l

S o m e [ a n

Depres iunea

C o l i n a r \

a T r a n s i l v a n i e i

P o d i [ u l

T â r n a v e l o r

Podi[ulSeca[elor

Podi[ul

Hârtibaciului

C â m p i a

T r a n s i l v a n i e iSub

car p

a] i i

Tr a

ns

ilva

nie

i

Tras

c\ul

uiC

uloa

rul A

lbaIul

ia-T

urda

Culmea Breaza

0 100 km

Depr.Vrancei

M e r i d i o n a l i

C â m p i aR

om

â

n

\

Getic)

ui

11CAPITOLUL I RELIEFUL

Ca

rp

a]

ii

Or

ie

nt

al

i

c a r p a ] i i G e t i c i

Câm

p i aM

o l do ve i( J i j i e

i )

U C R A I NA

U C RA

IN

A

RE

PU

BL

IC

AM

OL

DO

VA

B U L G A RI

A

Abrevieri:M-]ii - Mun]iiC. - CâmpiaCl. - CulmeaDepr. - DepresiuneaPod. - Podi[

Pl

at

fo

rm

ac

on

ti

ne

nt a l \

Lim

itaab

rupt

ului

cont

inenta

l

Ma

re

aN

ea

gr

\

Su b c a

r pa

] i iM

ol d

ov

ei

S u b c a r p a ] i

iC

ur

bu

ri

i