GE 029-97 - Ghid Practic Privind Tehnologia de Executie a Pilotilor Pentru Fundatii

5/11/2018 GE 029-97 - Ghid Practic Privind Tehnologia de Executie a Pilotilor Pentru Fundatii

1/42

ORDIN nr. 55/NIDIN 11.03.1997

.\lI:\ISTERl"I. IXCR .\RltOR PI'BUCE ~I Al\lE:- ';A.J"\RIITERITORIlU'I - 'ILPA TDlRECTIA COOR()O~ARE CERCETARE-STlIY{'IFIC..\ ~IRt:


2/42

CUPRINS

l.GENERALITATl.DEFINITII.CLASIFICARE 512. DOMENIUL DE UTILIZARE .... ,'"., .. ".,' 553 . CERINTE o S l CRITERII DE PERFORMANTA . , , , . " 5 64. MATERIALE FOLOSITE.CONFECTIONARE .. , .... 615. PROCEDEE PRELIMINARE DE REALIZARE

A PILOTILOR .. , , , , , . , 646. EXECUTAREA LUCRARILOR DE INFIGERE A

PILOTILOR PREF ABRICA TI . . . . , . , , , . , , , , .. 687. EXECUTAREA PILOTILOR FORATI , , , , , . , . , ... 748. EXECUTA REA PILOTILOR REALIZATI PE LOC

PRIN VIBRARE .. , .... ,",',........... 889. EXECUTAREA PILOTILOR FRANKl , 9110.CONTROLUL SI EVIDENTA LUCRARILOR DE

PILOTAJ , , .. , , ,', , , .. 97Il.VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DEPILOTAJ .... "., .. , .. ,.'............. 102

12.MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII . . .. 10713. MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI ... , . , .. 110ANEXA 1ANEXA 2 , , , , .ANEXA 3 , , . , , . , , .ANEXA 4. , , , , , , . , .. , ..ANEXA 5. , , , .ANEXA 6 .ANEXA 7 .ANEXA 8 , .. , .LISTA REGLEMENTARILOR LA CARE SE FAC REFERIRI iN

TEXT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 112

50

pag.GUID PRACTIC PRIVIND TEHNOLOGIA DE Indicativ: GE-029-97EXECUTIE A PILOTILOR PENTRU inlocuiete; C 160-75FUNDATIE

1. GENERALIT All. DEFINITII. CLASIFICARE1.1. Prezentul ghid practic se aplica la alcatuirea ~iexecutarea

pilotilor de beton, beton armat sau beton precomprimat pentruexecutarea fundatiilor de adancime la toate tipurile de constructii,

Pentru lucrarile de poduri, constructii hidrotehnice, altelucrari de arta speciale, prevederi le prezentului ghid practic se vorcompleta de catre proiectant prin caiete de sarcini continandcondijiile suplimentare specifice lucrarii respective.

1.2. Pilotii sunt elemente structurale de fundare de adancimecaracterizate printr-un raport mare intre lungimea I si latura(diametrul) d, in general I /d >20.

1.3. Prin fisa pilotului se injelege portiunea ingropata in pamanta acestuia prin care se transrnite terenului sarcina data desuprastructura constructiei.

1.4. Pilojii reprezinta 0 fundatie de adancime realizata prinmijloace mecanizate.115

117118120121123125127

1.5. Refuzul la batere a unui pilot este infigerea medie final a alui masurata sub 0 serie de 10 lovituri de berbec executate inconditiile normale de batere a pilotului.Elaborat de:INSTITUTUL NATIONAL DE CERCET AREDEZVOLTARE iN CONSTRUCTJI ~IECONOMIA CONSTRUCTIILOR - INCERC -in colaborare en:UNIVERSITATEA TEHNICA DECONSTRUCTII- UTCB - BUCURE~TI

Aprobat de:MINISTRULLUCRARILOR PUBLICE~ I AMENAJAR IITERITORIULUI-MLPATen ordinul or .55 din11.03.97

51


3/42

I.h . Prelung itor. pilo t lab '"Ill klij;lesle un clem ent ajutatur dinmetal 11 \

I, ,illi I'I;tll:1 sau burl an de bcionarc estc un tub llc uu l

.ilr.u uit din truuxo .m e dcxtin .uc tumarii hl'IIIIlUIUI ill curpul pilotului"'r;l1 .

I. U.3. Dupa proccdcul de rcali/arc a gauri1. SL" deoschcscI 'i lo \ ! e x ecut a] i pe loc pn n b.ncrc. pn n vihrarc sau prin fo rare. tT lr;ltuh.u ,;ill el t uh a j r cc up c ra b il sau ncrccupcrubil . sau forat in uscat .care pp:lte Ii cxccui.u cu huruhiu Ixtrcdcl ) sau ell II CUP;I( h (' I1 ; 1I S ,\ lII'll 11 01" 1i hcutonitic .' Iasificarea piloti lor

I. I:'. Dupa mudul de u an smi tc rc 11 1icrcn ;I inc:,rC;LrlI ;1\I


4/42

1.14.2. Pi lotii de dislocuire sunt pilot! la care se dislocuieste(indeparteaza) prin forare un volum de pamant egal cu volumulpilotului, neafectandu-se prin aceasta in mod normal starea terenuluidin jur.

2. DOMENIUL DE UTILIZARE

1.15. Dupa materialul din care sunt alcatuit i pilotii se clasificain p ilo ti de l emn , metal, beton sirnplu, beton armat si betonprecomprimat.

2.1. Solujia fundarii pe pi loti la constructii se adopta in eazulin care terenul bun de fundare se gases te la adancirne mare, iarincarcarile date de constructie sunt mari . Util izarea piloti lor este ingeneral legata de existenta la suprafata terenului a unor strateputernic cornpresibile. Se urmareste in general coborarea pilotilorpima la un strat practie ineompresibil pentru ca pilotii sa fie purtatoripe varf. Daca pana la adancimi accesibi le eu utilajele disponibile nuse intalneste un strat de baza inco rnp r esib il se folosese pilotii flotanti.1.16. Dupa modul de vanaue al sectiunii transversale se

deosebesc piloji cu sectiune constanta pe toata lungimea fisei si piloticu sectiune variabila la care aceasta se modifica pe lungimea fiseisau la baza pilotului.

2.2. Adoptarea solutiei de funda re pe piloti se face numai inbaza unu i studiu tehnico-econornic prin care sa se demonstreze caaceasta solutie este mai avantajoasa prin cornparatie cu alte solutii defundare directa de suprafata pe teren natural sau pe terenimbunatajit.

Uneori folosirea pilotilor la constructii civile sau industriale estejustificata pentru a se evita tasarile mari. in cazul podurilor siviaductelor pilotii sunt folositi mult mai f recvent datorita stratificatieiterenului alcatuit din pamanturi necoezive, cu nivel ridicat al apeisubterane si a pericolului de afuiere a terenului de fundare la viiturimari ale apelor.

1.17. Fundatiile pe piloji pentru constructii sunt alcatuite dindoua Parti principale:a) pilotii care pot fi verticali sau inclinati;b) radierul sau rejeaua de grinzi care solidarizeaza capetele pilotilorsi transmite totodata la pilo]i incarcarile date de constructie.Dupa pozitia radierului fata de suprafata terenului se deosebesc:

- fundatii cu radier jos, la care radierul este in totalitate saupartial ingropat in teren;

- fundatie cu radier inalt la care talpa radierului se afla deasupraterenului. 2.3. La constructiile hidrotehnice portuare, platforme de forajmarin, folosirea pe scara larga a pilotilor se datoreaza atat conditiilor

dificile de fundare din amplasamentele acestor constructii, cat si aincarcarilor verticale si orizontale foarte mari.1.18. Executarea fundat iilor pe piloti se face pe baza de proiectde executie, in tocmit conform STAS 256113-83 si STAS 2561/4-90.

Stabilirea definitiva a capacitatii portante a pilotilor se face prinincarcan de proba, efectuate conform STAS 2561/2-83.

Clasificarea ~iterminologia pentru piloti se face conform STAS2561/1-85.

2.4. in cazul executarii unor lucrari amplasate in conditii foartedificile de teren cu transmitere de incarcari mari a constructi ilor cacele mentionate la pct.2.3 fundarea pe piloti sau coloane de betonarmat apare ca neaparat necesara, deoarece fundarea directa in acestcaz este practic irnposibila.1.19. Prezentul ghid nu se aplica la alcatuirea ~i executarea

minipilotilor care se executa conform indrumatorului tehnic C 245-93.

54 5 5


5/42

2 .5 Fundajiih , pc piHi L()llslau d il l p il ot i inlipt: sa u turLllali IIIpamanr. care SULlI Iq: '


6/42

3.6. Clasa betonului folosit la confectionarea pilotilorprefabricati va fi de minimum BC 22,5 in cazul pilotilor din betonarmat ~i minimum BC 30 la pilotii din beron precomprimat saucentrifugal. Dad! pilojii urmeaza sa lucreze in medii agresivenaturale sau industriale, se adopta 0 ret eta de beton corespunzatoare~ieventual se iau masuri de protejare a suprafetei pilotului. Pilotiiprefabricaji din beton armat si beton precomprimat se armeazaconform proiectului pentru preluarea solicitarilor care apar in fazelede: eonfectionare, transport, punere in opera ~iexploatare.

3.9. Pilotii executati pe lac prin vibrare sau vibropresare sumpilotii de beton turnati intr-un tub metalic introdus in teren prinvibrare sau vibropresare ~i extras tot prin vibrare, dupa turnareabetonului in portii, concomitent eu eompaetarea betonului prinvibropresare.

Se pot realiza astfel de piloti ~i ell bulb, la care baza pilotuluieste largita prin operatii succesive de vibropresare cu tubul prevazutcu clapete. Tot astfel se pot realiza ~i piloti cu sectiune variabila petoata lungimea lor prin vibropresare la inaltimi difente.

b) Pilotii executati pe loc 3.10. Pilotii executati prin percujie (piloji Franki) sunt pilojiidin beton armat confectionati pe loc, in teren, prin introducerea prinbatere a unei coloane metal ice prevazute la varf cu un dop de beton.Aceasta se umple eu beton bine compact at pe masura extrageriicoloanei, dupa ce in prealabil s-a introdus carcasa in arrnatura. Deregula pilojii Franki se executa cu bulb ~i se armeaza pe toatalungimea exceptand bulbul.

Acest tip de pilot se utilizeaza de regula la fundatii caretransmit sarcini importante in terenuri cu compresibilitate ridicata instratele de la suprafata, la care stratul de baza portant se lntalnestela adancimi de IS-16m.

in pamanturile sensibile la umezire se realizeaza in plus i unefeet de indesare a aeestora.

3.7. Pilotii forati se realizeaza prin executarea unei gauri foratecare, dupa introducerea unei carcase in armatura, se umple cu beton.

Executarea gaurii se face de regula pima la 0 adancime care sapermita incastrarea varfului pilotului in stratul de baza . Pentru 0 catmai buna transmitere a sarcinii in acest strat este necesara aincastrare a pilotului in eI, stabilit de proiectant in Iimitele 0,50-2,00m in functie de natura ~i starea fizica a pamantului din care estealcatuit i de capacitatea portanta necesara,Incastrarea pilotului in cazul in care stratul de baza este terenstances se va face pe minim 0,5m dupa indepartarea stratului de rocaalterata.

3.8. Pentru a putea asigura betonarea pilojilor in buneconditiuni, se recornanda a se prevedea urmatoarele diametre minimein funcjie de lungimea lor. 3.11. Pilotii executati pe loc se armeaza pe toata lungimea infunctie de solicitarile la forte verticale ~i orizontale care apar din

calculul de rezistenta al acestora, efectuat conform STAS 2561/3-90.Lungimeapilotului 10 10 ... 15 15... 20 20 ... 25 25 ... 30 30(m) c) Criterii de alegere a tipurilor de pilotiDiametrulminim al 30 40pilotului(cm)

50 60 80 803.12. [n tabelull sunt date sub forma de recomandare criteriile

de alegere a tipurilor de piloti care fac obiectul acestei reglementaritehnice, in functie de caracteristicile terenului (cornpresibil sensibilla umezire, contracti!, refulant, etc.) ~i ale constructiei (sensibilitatela tasari), capacitate portanta necesara),

58 59


7/42

Iabelul 1

Tipuri de piloti

Pentru 0 situatie data, satisfacerea concomitenta a doua sau maimulte conditii de catre un anumit tip de pilot, it desemneaza casolutie indicata.

Nr. Criterii de alegere a tipuluicrt de pilot

4. MATERIALE FOLOSITE. CONFECTION AREprefabri- foraticati

executati peloc prin Frankivibrare sauvibropresare 4.1. Materialele din care se confectioneaza pilotii din betonarmat (agregate, ciment, adaosuri hidraulice, otel beton, etc.) trebuie

sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in standardele invigoare, precum ~i prescriptiile tehnice referitoare la lucrarile debeton, beton armat ~ibeton preeomprimat.

Controlul calitatii betoanelor ~ia materialelor componente se vaefectua - ca obiectiv ~i frecvenja - conform STAS 1799-88, iarinterpretarea rezultatelor se face conform STAS 1275-88 ~i STAS1759-88

+ + + +. Strat portant la adancirnepima la 15-16m2. Strat portant la adancime

mai mare de 15-16m3. Necesara capacitate

portanta mare(500-600kN/pilot)4. Executie dificila datoritaterenului

- teren refulant- teren care se umfl a

- PSU

5. Pilot i de indesare (i numplu tu r i PSU etc.)

6. Evitarea socurilor sitrepidatiilor la punerea inopera

+ +tubulari

+

+ +cu bulb

+

4.2. Daca pilotii sunt destinati sa luereze in medii agresivenaturale sau industriale (stabilite in conformitate cu STAS 334911-83) c1asa betonului folosit la confecjionarea pilotilor prefabricati dinbeton armat ~i hewn precomprimat sau centrifugat va fi ceamentionata la punctul 3.6.+ +cunoroi

sautubal

+

+ + 4.3. Pentru pilotii forati clasa betonului folosit la confectionareeste de minimum Be 15; pentru pilotii executati pe loc in teren uscat(piloti forati cu tehnologiile cunoscute, pilotii executati prin vibraresau vibropresare, pilotii Franki, etc.) ~i eel putin Be 20 pentrupilotii executati pe loc sub apa sau eu noroi bentonitic.+ +

+4.4. Tipul si marca cimentului se stabileste in functie de clasa

betonului si agresivitatea mediului in care se executa pilotii, iardozajul minim de ciment este de 350kg/m3 in cazul betonarii in uscatsi 400kg/m3 in eazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic.

Agregatele trebuie sa fie de rim sortate, iar dimensiuneamaxima a granulelor sa nu depaseasca 31mm.OT A : Tipul eel mai indicat de pilot este eel care corespunde la c a tmai multe criterii din tabelul I,marcate prin semnul (+).

60 61


8/42

4.5. Pentru pilotii situati in terenuri eu ape agresive laalcatuirea retetei de betoane se va tine seama de prevederile STAS3011-83 si STAS 334911-83.

Confectionarea pilotilor prefabricati pe santier

4.6. Consistenja betonului exprimata in tasarea pe con trebuiesa fie de 10 ... 15cm la betonarea in uscat si 15.. . l8cm la betonareasub ap a sau sub noroi bentonitic.

4.7. Arrnaturile pilotilor se realizeaza din oleI tip OB 37 sau PC52 STAS 438/1-89.

4.8. Clasa betonului, dozaje, agregate ~iarmare este specificatain proiect, iar compozijia betonului se stabileste prin incercaripreliminare conform normativului C 140-86.

4 .9. La con f ectionarea carcasei de armatura ~i veri fieareacalitatii pilojilor prefabricati pe santier se vor respecta prevederileSTAS 6657/1-89 ~iSTAS 7484-74.

4.10. La partea inferioara a pilotilor din beton armat, barelearmaturii longitudinale se indoaie dupa panta varfului pi lotului si sesudeaza intre ele intr-un singur manunchi, care, la randul lui, sesudeaza de varful sabotului pe 0 lungime de minimum lOcm (fig. I).

in eaz ca infigerea pilotilor prefabricati se realizeaza prinvibrare, se va avea in vedere, la armarea capului pilotului ~i sistemulde prindere a utilajului,

inMirea barelor longitudinale este permisa numai prin sudareacap la cap sau cu eclise.

4.11. Sabotul este alcatuit dinrr-un varf metalic sudat de carcasade armatura inainte de asezarea ei in cofraj. Alegerea, precum sidetaliile de alcatuire a sabotului se face de catre proiectant in functiede natura ~istratificatia terenului. Fig. 162 63


9/42

4.12. Annarea longitudinala si transversala a pilotilorprefabricati precum si annarea la partea superioara a lor se facetinand seama de evitarea cedarii la forte taietoare i este cuprinsa inproiectul de executie cu toate detaliile necesare.

5.2. La constructiile tara subsol se executa in prealabil 0nivelare a terenului atat pe amplasamentul constructiei cat si pespatiul inconjurator. necesar manevrarii utilajelor, materialelor, etc.

La. constructiile cu subsol, se executa mai intai sapaturageneral a, daca utilajul poate fi coborat la baza ei sau daca utilajulpoate fi asezat pe un esafodaj demontabil, de pe care sa se poataexecuta lucrarile de pilotaj in conditii tehnice ~i econornicecorespunzatoare.

In cazul in care aceste condijii nu se pot realiza, proiectantul ~iexecutantul vor stabili de comun acord cota parra la care urmeaza sase execute sapatura in prima faza, restul urmand a se decapa dupaexecutarea pilotajului.

4.13. La dimensiuni egaJe, pilotii din beton precomprimatarmati cu sarrna permit 0 reducere cu circa 50% a consumulu i demetal in comparajie cu pilotii din beton armat.

Execupa pi lotilor din beton precomprimat nu se poate efectuadecat in intreprinderi sau ateliere de prefabricate.4.14. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii

trebuie sa fie de minim 3cm, care se va mari in functie deagresivitatea mediului, 5.3. Pentru asigurarea unei bune desfasurari a lucrarilorproiectul va cuprinde rnasurile necesare de mentinere in starea uscata

a platformei de lucru (pante, santuri, puturi, pompe, etc.) care saasigure colectarea ~ievacuarea apei de orice provenienta.4.15. Se vor prezenta in mod obligatoriu cert ificate de calitatepentru pilotii ce se introduc in lucrare atat pentru cei confecj ionati

pe santier cat ~ipentru cei executati in intreprinderi sau ateliere deprefabricate, elaborate de executant.

5. PROCEDEE PRELIMINARE DE REALIZARE APILOPLOR

5.4. Inainte de inceperea lucrarilor de pilotaj i a corpuluifundajiei propriu-zise se verifies trasarea fundatiilor ~l se introduccorecturile necesare, inclusiv inlocuirea sau consolidarea reperilor ~ia laru~ilor miscati,

in cazul pamanturilor sensibile la umezire (PSU) se vor respect arnasurile prevazute in normativul P 7-92.AI Lucrari pregatitoare

5.1. lnalntea inceperii lucrarilor propriu-zise de pilotaj se vorexecuta urmatoarele lucrari pregatitoare:- nivelarea ~i amenajarea suprafejelor amplasamentului;- trasarea axelor constructiilor si fundatiilor;- arnenajarea platformei de lucru in funcjie de tipul pilotilor utilizati;- trasarea axelor randurilor de pi loji, numerotarea ~imarcarea lordupa cele doua directii (conform proiectului);- pichetarea sau fixarea cu taru~i a pozitiei fiecarui pilot.

5.5. Trasarea axelor constructiei se face conform prevederilorSTAS 9824/1-87.

La trasarea randurilor de piloti, c a t ~i la fixarea pozijiei fiecaruipilot nu se admit abateri mai mari de 5mm fala de proiect.

Pozitia f iecarui pilot este marcata eu un tarus, iar pozijia axelorrandurilor de piloti se marcheaza prin reperi ficsi (borne) amplasatiin fara constructiei ~ia drumurilor de acces, unde nu exista pericolulde degradare sau miscare a acestora in timpul executiei lucrarilor.

Numerotarea ~i marcarea pilotilor se face dupa doua directiiperpendiculare prin litere ~icifre, conform notatiilor din proiect ~iin functie de ordinea de infigere a pilotilor,

64 65


10/42

In acest fel poziua fiecarui pilot este definita pnn douacoordonate (exernplu pilotul A.3, B.7, C.lO etc.)

Lucrarile vor continua in randuri paralele succesive. Acest fluxde batere se foloseste pentru toate tipurile de fundatii (radier,fundati i continue sau izolate) la constructii cu sau tara subsol.

8/ Organizarea lucrarilor de pilotaj b) Piloti confectionati pe loc5.6. Lucrarile de pilotaj se executa in mod obligatoriu cu

muncitori calificati, sub conduce rea permanent a a maistruluispecialist, care trebuie sa aiba experienja ~i cunostinte verificate laalte lucrari efectuate cu rezultate bune.

Supravegherea efectiva a punctului de lucru trebuie asigurata deun inginer sau subinginer constructor, cu experienta ~icunostinte indomeniu verificate. Acesta este obligat sa verif ice zilnic calitatealucrari lor de pilotaj ~i sa semneze documentele de evidenja zilnica aacestora.

5.10. Confectionarea pilotilor executati pe loc se diferentiaza infunctie de tipul de pilot (pilot forat , pilot executat pe loc prin vibraresau vibropresare, pilot Franki, etc.) de utilajul folosit, precum ~i demodul de organizare a lucrarilor pe santier .

a) Piloti prefabricati

5.11. Pentru pilotii forati alegerea tehnologiei de executie ~i autilajelor se face in functie de stratificatie ~i de natura predorninantaa straturilor strabatute de pilot de prezenta sau absenta apei subterane~ide capacitatea portanta necesara pe pilot astfel:

- in cazul pamanturilor argiloase rara apa subterana (foraj uscat)sunt indicate forezele rotative cu cupa, sfredel sau snec, de tipul KR(firma KLEMM), SalzgiUerBB 6 ~i BBW (Germania), BSP Calweld(Anglia), etc. care dau randament mare, perejii gaurii forate neavandnevoie sa tie sustinuti prin tubaj sau cu noroi.- pentru parnanturile nisipoase argiloase rara bolovani sau pietrismare, situate sub nivelul apei subterane, se folosesc forezele cugraifar combinate cu sistemul de protejare a gaurii cu tub metaliccum sunt instalatiile perfectionate produse de firmele BENOTO(Franta), BADE (Germania), KATO (Japonia) etc. In acestepamanturi pot fi folosite ~iforajele executate cu ajutorul circulatieiinverse a noroiului de foraj tixotropic folosindu-se utilaje de tipSalzgitter PS 150 , S 200, S 300 (Germania), CIS 58 sau CIS 61 Ral firmei Soletanche din Franta si instalatia pentru forat puturi defabricatie romaneasca FA 12, precum si instalatiile de foraj de tipulFAN 35, FS 2,5 E, FG 2 E, SO 150 ~i GT 75, fabricate tot inRomania.

- in terenurile cu bolovani, pietris, se utilizeaza cu deosebireforezele cu graif'ar tip Benoto EDF 55 ~i Bade, dotate cu trepan,prevazute ~ieu instalatii de tubare a forajului.

5.7. Manipularea ~idepozitarea pilotilor trebuie lacuta eu multaatentie, evitandu-se deteriorarea lor. Agatarea .pilotilor cu cablu1macaralei se face numai de inelele metalice montate de la turnare peeorpul pilotului, iar depozitarea lor se face pe perne de lemn asezatein dreptul urechilor.

5.8. Pentru constructiile eu subsol general, se va prevedea 0Iatime a sapaturii cu suprafata sufieient de mare astfel incat sa fieposibila amplasarea corecta a sonetei pentru infigerea pilojilormarginali (minimum 2m de la pilotul taluzului).

5.9. Infigerea pilotilor se executa prin retragerea sonetei, pentruca pilotii care eventual nu pot fi infipti pana la nivelul terenului sanu impiedice deplasarea acestuia.

In ipoteza executarii lucrari lor cu 0 singura soneta, infigereapilotilor se incepe dintr-o margine a fundatiei, astfel incataprovizionarea cu piloti sa nu fie stanjenita in timpullucrului.

66 67


11/42

Instalatia de tubare a forajului funcj ioneaza hidraulic fiindmanevrata de motorul utilajului, care prin miscarea de luvoaiereintroduce tubul in teren concomitent cu executarea sapaturii.

Baterea pilotilor se realizeaza prin lovituri succesive aplicate pecapul pilotului de 0 piesa grea denurnita berbec, care in cazulinfigerii pilotilor din lemn, poate fi construit chiar din lemn deesenta tare (stejar, fag, etc.).5.12. Tehnologiile si utilajele folosite pentru infigerea pilotilor

prefabricati si pentru executia pilotilor forati aratate mai sus suntcele utilizate in prezent in tara ~i in strainatate, ele fiind specificepentru diverse categorii de pamanturi intalnite ~i cele maireprezentative pentru gama de utiJaje ~i tehnoJogie existenta.

6. EXECUT AREA LUCRARILOR DE iNFIGEREA PILOTILOR PREFABRICATI

6.2. in cazul infigerii pilotilor din beton armat berbecul este dinmetal rezistent la socurile produse de lucru mecanic de lovire.

Greutatea berbecului trebuie sa fie, in general. egala cugreutatea pilotului de beton armat, inclusiv greutatea pieselor carese aseaza pe capullui (capison perna de batere, etc.).

Pentru pilotii avand 0 greutate sub 20kN greutatea berbeculuipoate sa ajunga pana la de !,5 ori greutatea pilotului, iar pentru ceia carer greutate depaseste 40kN, aceasta se poate scadea pina la0,75 din greutatea lor .

Inal t imea de cadere a berbecului, la sonetele cu did ere liberatrebuie astfel stabilita incat lucru mecanic pentru fiecare lovitura sanu depaseasca 20 KN pentru pilotii de beton armat sauprecomprimat. In nici un caz nu se va compensa greutatea mica aberbecului cu inatimea mare de cadere,

Pentru a se evita spargerea capului pilotului este mai bine sa sefoloseasca uri berbec greu ~i inaljime mica de cadere, pentruobtinerea lucrului mecanic corespunzator.

Inallimea de cadere odata fixata trebuie pastrata constant petoata durata infigerii pilojilor, prevazandu-se marcaje vizibile pelumanare,

La sonetele cu berbeci mecanici (cu explozie, sau cu aercomprimat) la care lucru mecanic nu poate fi reglat, se vor alege pesonete corespunzatoare tipului de pilot, potrivit prevederilor dincartea tehnica a masinii.

5.13. Pentru lucru pe timp friguros se vor lua masuri pentruprotejarea la inghe] a betonului pana la punerea lui in opera,conform normativului C 140-86. Aceste rnasuri sunt necesare petimpul confectionarii, transportului ~i eventual depozitarii tempo rarelanga utilaj la temperaturi scazute,

- pentru pilotii la care cota superioara este la 0 adancime maimica de 1m de la suprafata platformei, iar betonul a fost pus "inopera Ja temperaturi scazute se vor lua de asemenea rnasuricorespunzatoare de prevenire a inghetului, acoperindu-se guraforajului cu carton, hartie de saci si apoi cu parnan; compactat.Dupa terminarea betonarii se verifica prin observare directastarea betonului din capatul pilotului, indepartandu-se betonul de pesuprafata, daca s-a forat eu noroi, in care caz betonul esteeontaminat eu noroi bentonitic pe 0 grosime de 0,50 ... l,Orn ~i se vacompleta tumarea cu beton necontaminat sau fara impuritati pina lacota din proiect. Aceasta operatic se va eonsemna intr-un proees-verbal incheiat intre constructor si delegatul beneficiarului(dirigintele de santier),

6.1. Procedeele cunoscute pentru infigerea pilotilor prefaoricatisunt: baterea, vibrarea, presarea ~i insurubarea. eel mai raspandi tprocedeu il constituie infigerea prin batere.

6" 3. infigerea pilotilor prefabricati executati pe santier seefectueaza numai dupa atingerea marcii betonului prescrisa inproiect.

68 69


12/42

6.4. Alegerea tehnologiei de infigere a pilotilor se face infunctie de dimensiunile acestora, de natura ~i calitatea stratelor,predominante de pamant in care se infig, ~i de performanteleutilajului disponibil (puterea de ridicare la carlig, inaltimealumanarii, greutatea berbecului, caracteristiee vibroinfigatoarelor,etc.) astfel:

a) in pamanturile slabe (turba, rnaluri, umpluturi, etc.), inpamanturi argiloase (argile, luturi, argile prafoase ~i nisipoase,prafuri argiloase ~i nisipoase) de consistenta slaba ~imedie (pima laplastic eonsistente inclusiv), in nisipuri argi loase ~i prafoase, innisipuri fine ~i grosiere ~i pietrisuri marunte in stare afanata, pot fiutilizate de regula, toate tipurile de sonete ~i berbeei, inclusivvibroinfigatoarele,

- Sonetele eu berbeci cu cadente rare (6-10 lov./min.), respectivutilajele adaptate pe excavatoare, pot infige piloti pima la 16-18mlungime ~i 35x35cm secjiune;

- Sonetele ell berbeci eu cadenta medie (40-60 lov/min), deexemplu cele de diesel-Delmag eu diferite performante (Sonete G 17echipata ell berbec D 12, infige pilotii pima la 13m lungime ~i35x35cm sectiune, iar soneta GF 22 echipata cu berbec D 22 poateinfige piloti pima la 18m lungime ~i 35x35cm sectiune), Berbecdiesel-Delmag D 44 montat pe excavator care pot infige piloji depeste 18m lungime ~i sectiune 40x40cm.

Berbeei diesel BSP McKIERNAN TERY DE 20, DE 30 ~iDE40 se folosesc pentru infigerea de piloti de lungimi variabile cuprinseintre 16-20m ~i sectiuni de 35x35cm ~i40x40cm.

-Sonetele echipate cu berbeci ~i eu cadenta rapida (80-120lov /min) dotate eu berbeci eu aer comprimat, pot infige piloti pimala 20m lungime ~i45x45em sectiune;-Ciocane pneumatice cu cadenta rapida de tipul MENK-KRUPP, SB 80, SB 180, SB 400 pentru infigerea de pilo]i metalicisau din beton armat cu lungimi de circa 20m ~i sectiune de45x45em;

-diverse vibroinfigatoare din import sau produse in lara eu

performante foarte variate dintre care, VUH produs in tara, VULSBratislava, BSP MULLER MS 26 MS 26 D (Anglia) cu simpla ~idubla actiune VP 1 ~i VP 2 (Rusia). De asemenea sunt diverseutilaje de infigere care folosesc vibrarea sau vibropresarea cum suntutilajele ro rnanes t i AVP 1, AVP 2, ~i AVPP I, care infig piloti de15-l6m lungime ~i sectiune 35x35cm;

b) in pamanturile argiloase de consistenta ridicata (plasticvartoase ~i tari ) loessuri ~i pamanturi loessoide ~i in parnanturilenisipoase ~ipietr isuri marunte de indesare slaba sau mijlocie, pot fiutilizate cu rezultate satisfacatoare nurnai sonetele cu berbeci cucadenta rara ~imedie.

6.5. Capul pilotilor prefabricati din beton armat sauprecomprimat trebuie protejat contra loviturilorberbecului prin piesede amortizare a socului (capison prevazut eu perne de batere dinlernn de esenta tare), de dimensiuni corespunzatoare sectiuniitransversale a pilotului.

Capisonul de batere este alcatuit dintr-o piesa metalica desectiune patrata ~idimensiuni apropiate de cele ale pilotului avand unjoe suficient de mare pentru a se putea introduce usor pilotul.

6.6. In inter iorul capisonului, care are 0 inaljime de 40-6Ocmse introduce 0 perna de lemn de esenta tare, avand in plandimensiunile golului capisonului si 0 grosime de 20-3Ocm.

6. 7. In t impul infigerii trebuie urmarita cu atent ie starea perneide batere ~i a capului pi lotului. La observarea primelor deformajiisau degradari ale probei se opreste baterea si se inlocuieste perna.Daca degradarea eapului pilotului s-a produs pe 0 lungime maimare, care poate ajunge sub nivelul platformei de batere ~i abetonului de egalizare se va inlocui pilotul degradat' sau se bate altulalaturat,

70 71


13/42

A. Unele consideratii de care se tine cont la infigere 6.13. Masurarea, realizarea ~I investigarea refuzului suntobligatorii. Aceasta nu trebuie sa dep~easca valoarea de controlprevazuta in proiect, care - la randul lui - trebuie sa se bazeze pebaterea pilotilor de proba,

Proiectul trebuie sa contina valoarea de control, a refuzuluideterminata in tehnologia de infigere efectiv aplicata. in cazul in careproiectul nu contine valoarea de control respectiva, executantul esteobligat sa 0 ceara ~i numai du pa a ee ea ii este permis sA inceapalucrarea.in cazurile in care prevederile proiectului in legatura cu fisa ~icu refuzul nu se confirma in lucrare, executantul trebuie sa cherneproiectantul care este obligat sa se prezinte de indata pentruadoptarea proiectului, t a r a de care lucrarea nu poate fi continuata ,

De respectarea in tocmai a acestor prevederi raspunde inginerulsau subinginerul responsabil de lucrarile de pilotaj.

6.8. lnfigerea pilotilor sub nivelul terenului se face cu ajutorulunui prelungitor metalic de pilot (numit pilot fals sau fetita inIimbajul santierului), care se monteaza pe capul pilotului, intre acesta~i berbec.

6.9. Daca pilotii patrund greu (de exemplu in pamanturiargilose), este indicata baterea lor in trepte, astfel se bat pilot ii panala cota la care patrunderea in teren se face relati v usor, dupa care inmomentul c an d in fig ere a in ce pe sa se faca mai greu, se face 0 pauzade batere de circa 0 zi, dupa care se reia baterea, incepand culovituri executate cu inaltime de cadere redusa.

Acest procedeu se foloseste cu conditia ca la reluarea infigeriipilotilor utilajul sa nu fie incomodat de pilotii din J U T .

6.10. Atunci cand unii piloti intalnesc obstacole in timpulbaterii, care nu pot fi inlaturate prin sapare rnecanica sau manual ase va incerca spargerea lor cu ajutorul unui trepan, dupa care se vacontinua infigerea pilotului pima la cota ceruta, sau daca nu se vaputea extrage pilotul ~i nici inlatura obstacolul se va infige alt pilotalaturat.

BI Abateri admise la poziponarea piloti1orfatA de proiect

6.1 l,In cazul in care infigerea initiala a pilotului se face greudin cauza unei Ientile de argila tare sau a unei cruste de pamam mairezistenta in suprafata se va executa in prealabil 0 preforare pentrus trapungerea acestei por t iuni de teren tare, dupa care se infigepilotul,

6.14. Devierile fat! de proiect a pozitiei in plan a pilotilor nutrebuie sa depaseasca urmatoarele limite:- pilotii dispusi pe un rand. . . . . . . . . . . . . . . . .. 7,5cm- pilotii dispusi pe doua sau mai multe rimduri. . . . . .. IOcm

In locurile acoperi te cu apa, devierile adrnise sunt:- pilotii in grup. 2Ocm- pilotii din rimdurile de margine. . 15cm

6.12. in afara cazurilor de piloti purtatori pe varf , eu stratul debaza incompresibil (staneA, marna , pietris), in toate celelalte cazurieste obligatoriu verificarea refuzului, conform STAS 2561/2-81.

Daca minimum 10% dintre p i lo t ii v e r if i cat i indica posibilitateade patrundere peste pozitia de refuz initiala, se va relua batereapentru toti pilotii.

Numarul piloti lor deviati de la pozitia din proiect nu trebuie sitfie mai mare decat 25% din totalul pilotilor fundatiei respective.

Executantul ~idelegatul beneficiarului vor face receptia pozitieipilotilor inainte de executarea radierului, intocmind un releveu cupozitia exactA a pilotilor, pentru fiecare obiectiv sau fundatie inparte.

72 73


14/42

7.EXECUTAREA PILOTILOR FORATI 7.1.3. Inlaturarea obstaeolelor intalnite in foraj se va faee taraexplozivi, evitandu-se, pe cat posibil, prabusirea stratului de pamanr,

Forajele ee nu se mai pot executa (din eauza unor obstacolesau surpar i ivite in timpul f or ari i, s au g re se li de execut ie ) trebuieumplute eu pamant, balast, mortar autointar itor, sau eu beton slab,t in a nd s ea rn a de natura terenului; materialul de umplu tura ~i solutiade eontinuare a pilotajului se stabilese de proiectantul Iucrarii,

AI Procedeele de realizare a gaurii forate7.1. Procedeele folosite la realizarea gaurii de foraj sunt

urmatoarele:- procedeul de forare uscata:- proeedeul de forare hidraulica, eu noroi care poate fi:

- eu circulatie directa;- eu c ir c ul at ie i n v er sa :- procedeul de forare cu tubare (c~uiala metalica), care poate firecuperate sau pierduta.

Indiferent de procedeul de forare, pe tot timpul forarii se vaurmari natura materialului extras, comparandu-se cu rezultatelestudiilor geotehnice initiale. Asupra oricarei nepotriviri se vainstiinta proiectantul.

7.1.14. Conducerea santierului este raspunzatoare de pregatirea~i instruirea personalului calificat, inaintea inceperii executiei. Esteinterzis a se lucra cu personal necalificat sau eu calificarenecorespunzatoare, deoarece calitatea pilotilor depinde direct de acestlueru.

BI Executarea gauril prin procedeul de forare uscata

7.1.1. Pentru marirea capacitatii portante a pilotilor, seutilizeaza uneori procedeul largirii bazei forajului sau evazareacorpului pilotului, la diferite adancimi.

Largirea bazei pilotului (crearea unui bulb) se poate executa eudispozi tive mecanice sau prin procedee care folosese forta gazelordezvoltate de incarcaturi explozive amplasate in gaura de foraj.Dispozitivele pentru executarea bulbului pilotului sunt de conceptiidiferite, in vederea adaptarii la natura ~iconsistenta terenului.

Pentru crearea bulbilor la piloti se poate utiliza ~i procedeul debetonare sub presiune, care formeaza bulbi de beton la nivelulstratelor slabe.

7.2. La procedeul de forare uscata se deosebesc urmatoareleoperatiuni principale:- fixarea pe punct ~iverificarea verticalitatii prajmii;- saparea:- extragerea, descarcarea i introducerea sapei.

a) Fixarea sculei de sapat pe punct, pentru utilajul de foratrotativ, se face prin deplasarea acestuia pana la taru~ul carematerializeaza pilotul. Se coboara unealta de sapat la nivelulterenului, la cativa centimetri deasupra laru~ului. In momentul candunealta este pe verticala laruului, se coboara incet prajina, paoacand sapa se sprijina pe teren ~i se incepe saparea ,

b) Saparea incepe prin rotirea cu viteza mica a uneltei de sapat,pentru mentinerea ei cat mai bine pe punctul fixat. in momentul candsapa (cupa) sau burghiul s-au centrat, iar gaura incepe sa secontureze, se continua saparea. Dupa umplerea sapei (cupei) cupamant, se opreste rotatia prajinii: aceasta se ridica deasupraterenului, se roteste lateral utilaiul de foraj pana deasupra depozituluide parnant ~i se descarca,

7.1.2. Cand suprafata stratului portant este inclinaCii,forarea vaincepe cu p i lo j ii s it u at i in partea ce a mai de jos a s tra tu lu i, a va ndgrija sa patrunda in acesta pe adancimea necesara asigurariicapacitatii portante a pilotului, pentru a se evita afanarea stratului desub pilotii deja executati,

74 75


15/42

Dupa descarcarea uneltei de sapat , ea se readuce deasupragaur i i de fo raj , se introduce in ea si se continua saparea.

CI Executarea giurii forate prin procedeul hidraulic

7.3.3. Controlul noroiului bentonitic. pe santier trebuie tacutpermanent, prin verificarea urmatoarelor caracteristici rnaiprincipaJe:- densitatea, care se face prin cantarire sau cu areometrul :- v a sc oz it at ea a p ar en ta , m a su ra ta cu paln ia Marsch (timpul exprimatin secunde pentru scurgerea unui litru de noroi printr-un orificiu de1=3/16";- cantitatea de nisip;- filtratia, care reprez inta cantitatea de apa in em', cedata de a probade circa 0,61 noroi supusa unei presiuni de 7 at. timp de 30min. ~ise determina cu presa Baroid;- stabilitatea suspensiei (nedecantarea) ;- grosimea peliculei de noroi (tuna), in mm, ce se depune pe hartiade filtru asezata la baza cilindrului presei Baroid ~ise stabileste odatacu filtratia,

Proprietatile bentonitei folosite la prepararea noroiului sunt celeindicate in STAS 9305-81.

7.3. Forarea pilotilor cu circulatie de noroi incepe cuorganizarea punctului de lucru, pregati rea utilajului ~i preparareanoroiului.

7.3.1. Mentinerea peretilor gaurii forate se asigura prinintroducerea noroiului tixotropic de bentonita , iar forarea gaur i i seface prin rotirea sapei de foraj, sau prin percutie cu scule adecvate,concomitent cu circulatia noroiului care are rolul de a usuraoperatiile de sapare.

7.3.2. Prepararea noroiului se face din: bentonita(l50 ... 250kg/m3 ), barita (in funct ie de densitatea ceruta noroiului),cu adaos de carbonat de sodiu (1.. .Zkg/m') sau hexametafosfat desodiu (0,1 ... 2kg/m 3) pentru reducerea vascozitat i i ~i de trasgel(cca.Sukg/m') pentru reducerea filtratiei,

Noroiul bentonitic t rebuie sa indeplineasca 0 serie de conditiitehnice de caJitate pentru a putea asigura stabilitatea pereteluiforajului.

Limitele normaJe in care trebuie sa se incadreze vaJoareaearacteristieilor tehnice aJe noroiului sunt urmatoarele:- de nsita te a . p = 1,05 1,lOglem'- vascozitatea initiala . . Vo=30 35s- vascozitatea dupa 10 minute. . . . . . . . .. V 10= V0 + (5 1O)s- filtratia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . F = 8... 15em3/apa- tuna. t= 1 3mm grosime- pH. 7.5 8,5- continutul in nisip. sub 3 %- decantarea apei la suprafata noroiului in 24 ore. .. praetic nula- stabilitatea in 24 ore (diferenta de densitati) 0,02 0,05

7.3.4. La forajul cu circulatia inversa, procedeu folosit in modeurent la executia pilotilor, circulatia noroiului se face prindevers area din bataJ in gaura de fo raj , de unde apoi este aspirat cupompa prin sectiunea interioara a prajinii de forat ~i evacuarea inb a ta l, im pr eu n a eu detritusul antrenat . Antrenarea fluidului printr-osectiune mica are avantajul ca viteza ascens ionala este mare,nemaidepinzand de diametrul forajului ~i putand astfel sa sereaJizeze, in mod eurent, foraje cu diametre de circa 1,5m.

7.3.5. ReaJizarea forajului hidraulic eu circulatie inversa sepoate face prin absorbtie sau prin aerlift.

7.3.6. ReaJizarea in bune conditiuni a forajului este.determinatain mare masura de eaJitatea noroiului folosit, care trebuie sa asigure:- stabilitatea peretilor gaurii pana la terminarea betonarii;" racirea ~i lubrifierea sculei de foraj;- tinerea in suspensie a detritusului i evacuarea acestuia;

76 77


16/42

- curatirea talpii forajului;- calitatea betonarii, prin realizarea unui noroi cu 0 vascozitateoptima, care asigura 0 aderenta buna a betonului la teren ~imentinerea aderentei intre beton si armatura,

Alegerea uneltei de sapat se face in funct ie de natura terenului,astfel:- in terenurile slab nisipoase, se ut ilizeaza sapa lamelara tip grebla:- in terenurile slab argiloase, se foloseste mai ales sapa lamelaraetajata;- in terenurile tari (pietr is, bolovanis, marne etc.) se foloseste sapacu role, care se monteaza la capatul prajinii de foraj de care seprinde cu suruburi ~i se izoleaza cu garnitura de cauciuc.

Garnitura de foraj are diametre ~i lungimi variabile ~i estealcatuita din tronsoane de prajini imbinate intre ele prin flanse prinsecu buloane si cu garnitura de cauciuc sau prin insurubare,

Prajinile de foraj sunt de regula tubulare ~i asigura circulapanoroiului. Pe doua generatoare diarnetral opuse ale coloanei suntmontate doua tevi subtiri pentru introducerea aerului (in eazulevacuarii noroiului cu aerlift).

Executia forajului numai cu circulatie de noroi si pompa deabsorbtie se poate realiza pfma la adancime mica, dupa care secontinua forarea cu aerlift.

7.3.7. Inainte de inceperea forajului, se vor executa inapropiere batale sau rezervoare (habe) pentru circulatia noroiului Sidepunerea detritusului, care vor avea un volum de trei ori mai maredecat volumul gaurii de forat (necesar pentru eventualele pierderi,depunerea detritusului si evacuarea noroiului din gaura in timpulbetonarii) .

lntre batal Si gaura forata se executa un canal de legatura, deaceeasi adancime cu a batalului, prin care noroiul circula spre gauraforajului, prin cadere I ibera,

Deoarece in general se executa mai multi piloti pe unamplasament, apare mai economic sa se execute doua batale, fiecareavand un volum de circa doua ori volumul gaurii, Dupa executiaforajului folosind primul batal, recuperarea noroiului in timpulbetonarii se face in batalul al doilea.

Execuj ia pilotului urmator se face folosind noroiul din batalulal doilea, in care timp se cudita detritusul din primul batal. 7.3. 10. in timpul executarii operatiei de forare, noroiul carecircula prin inter iorul prajinilor si a furtunului montat la capatul deaspiratie conduce detritusul rezultat din sapare la batal, in care sedecanteaza, iar noroiu1 curat de la suprafata este recondus princanalul de legatura in gaura de foraj (recirculare).

Dupa forarea gaurii pfma la cola din proiect se executa 0circulatie suplimentara din noroi, de circa 30', pentru indepar tareadetritusului de pe talpa forajului Sicuratarea noroiului de particulelein suspensie.

Periodic, se va proceda la eliminarea din batal a noroiuluinecorespunzator Si la evacuarea detritusului depus, adaugandu-senoroi tixotropic proaspat.

7.3.8. In cazul in care volumul gaurii forate este relativ mic(pfma la 5m3 ), se pot folosi pentru circulatia noroiului habe (cuvemetal ice) special construite.

Evacuarea noroiului din foraj, in timpul turnarii betonului, seface prin expulzarea acestuia de catre betonul tumat. Trebuieacordata 0mare atentie asupra pericolului de contaminare a noroiuluicu ciment, care influenteaza negativ calitatile sale. Eventual. noroiulcare a venit in contact cu betonul se va indeparta pe 0 inaltime decirca 1,0. .. 2,Om (masurata de la fata betonului).

7.3.9. Pregatirea instalatiei de foraj se face in mod obligatoriuinainte de inceperea sapaturi] ~i consta in general din: verif icareaprajinilor ~i a sapei de foraj, a instalatiei de aerlift, a aparatajuluidispozitivelor de betonare, etc.

7.3.11. La instalatiile de forare cu circulatie directa noroiul esteabsorb it dintr-un bazin ~i trimis prin tija instalatiei la baza gauriiforate. Noroiul antreneaza detritusul, care se ridica la suprafata prin

78 79


17/42

spatiul din jurul tijei ~i ghidat de un tub rnetalic montat la parteasuperioara a gaurii, este devers at pe 0 sita, care reline partile mari~i lasa suspensia sa se reintoarca in bazinul-rezervor de unde estepompata din nou in tija instalatiei de foraj.

proprie si apoi se i nf ig e p ri n presare ~i miscare de rotire al ternantain plan orizontal (iuvoaiere) cu ajutorul instalaj iei hidrauliee. inm ome ntu l c an d eoloana nu mai par runde in teren, in ce pe sa pare a s ievacuarea pamantu lu i , care se face c on tin uu , p an a la nivelul cutituluide la baza coloanei, la parnanturi eoezive.

DI Exeeutarea gaurii forate co tubare

7.4. I. Introdueerea ~iextragerea tuburilor eu utilajul de forat.

7.4.6. Nu se permite exeavarea pamanturilor necoezive (nisipurifine prafoase irnbibate eu apa) decat pana la 30. .. 50em deasupranivelului cutitului coloanei metalice, pentru a se evita surparea siafanarea pamantului in jurul gaurii,

in timpul forarii sub apa, nu este permisa scaderea niveluluiapei din coloana cu mai putin de 1m deasupra nivelului hidrostaticnatural din terenul inconjurator, pentru a se evita efuierea.

La evacuarea pamantului, sapa va fi ridicata incet, iar inaintede descarcare va f tinuta suspendata la gura coloanei metal ice,pentru a da posibilitatea sa se scurga bine apa in tub, dupa care seva incepe manevrarea de descarcare.

7.4. La procedeul de foraj cu tubaj recuperabil, se deosebesc,dupa modul de introducere a tuburilor, doua tehnologii:

7.4.2. Introducerea ~i extragerea tuburilor cu ajutorul unuivibrator . Introducerea se mai poate face ~iprin batere cu maiul, iarextragerea se face tot cu ajutoruJ unui vibrator.

in terenuri necoezivemisipuri.pietrisurijtrebuie respect ateurmatoarele principii generale de forare:- evitarea folosirii utilajelor cu vacuum (sugere), ca de exemplupompa cu cIapet, intrucat provoaca af'anarea stratului portant;- tot pentru evitarea afanarii terenului, cutitul coloanei de foraj se vamentine in per rnanenta sub nivelul sapat,

7.4.7. Sub nivelul apei subterane se va lucra totdeauna cucontrapresiune de coloana de apa. La forarea in prafuri ~i nisipurifine, inaltimea coloanei de apa va fi eel putin un metru deasupranivelului hidrostatic, masurat atunci cand unealta de forare estescoasa din coloana..4.3. Pentru protejarea peretilor forajului ,se folosesc tuburi

metalice, de lungimi variate (2 ... 8m), cele de lungime mica (2... 3m)folosindu-se in general la partea superioara a forajului. lmbinareatuburilor se face de regula prin insurubare sau prindere cu suruburicu cap ingropat. Lungimea total a a tubulaturii trebuie sa asigureadancimea prevazuta a pilotului si in plus 0 lungime de 1,0 . .. 2,Ommdeasupra terenului, necesara pentru manevrarea ei.

7.4.8. In cazul panzelor freatice aseensionale inaltimea coloaneide apa in tub, la pamanturile nisipoase va fi suficient de mare, astfelincat sa se anihileze sub presiunea apei din strat; iar la nevoie se vaintroduce in coloana noroi bentonitic cu densitatea corespunzatoare(1,15-1 ,20g/cmJ). Mentinerea unui nivel de apa ridicat in colo ana seface prin alimentare continua cu apa din afara (prin pompare). I ncazul acestor pamanturi, pentru a se evita scaderea nivelului apei dincoloana nu se admite forarea rapids ~i niei pomparea apei dincoloana, in vederea turnarii betonului.

Executarea sapaturi: pe ultimul tronson de foraj de 1,0. .. 1,Smse efectueaza dupa infigerea eoloanei pana la cola varfului pilotului,

7.4.4. Se interzice introducerea coloanei de foraj cu ajutorulapei sub presiune.

7.4.5. Dupa fixarea corecta a coloanei pe punet si verificareaverticalitatii acesteia, ea se lasa sa patrunda in teren prin greutatea

80 81


18/42

rnent inandu-se in a c el as i t ir n p ~i nivelul apei in coloana, as a cum s-aararat mai sus. 7.5.1. La armarea pilotilor, barele longitudinale vor fidistribuite in general in mod simetric fata de ax a vertical a a pilotului

~i scoase peste capatu l pilotului cu lungimea minima necesararealizarii incastrarii in grinda sau radierul de fundatie, conformprevederilor din STAS 2561/3-83.

7.4. 9. Inainte de inceperea betonarii, se executa in modobligatoriu c ur at ar ea g a ur ii de foraj pentru inlaturarea detritusuluidepus pe talpa. A cea sta r .~Qratiese executa dupa trecerea unui timpde 1 . . . 2ore de la terminarea forarii, tirnp in care se sedimenteazamajoritatea particulelor pe talpa forajului.

Curatarea talpii forajului trebuie lacuta cu deosebi ta grija, prinsapare cu v it ez a r ed us a; introducerea ~i scoaterea sapei se face cumi sc a ri i n ce te , c o n tr o la ndu - se permanent sa nu se ajunga sub nivelulcujitului coloanei. Dupa efectuarea acestei operatiuni, forajul estegata pregatit pentru betonare.

EJ Confectionarea ~i introducerea carcasei de armatura

7.5.2. Inainte de introducerea carcasei de armatura in gauraforata, se face receptia ei,prin verificarea concordante i cu proiectul,a rigiditatii , a sudarii corecte a barelor, a dispozitivelorde mentinerea formei, distantierilor, etc.

Pentru pilotii cu lungimi care depasesc 10m, carcasa dearmatura se confectioneaza din tronsoane care se imbma intre eleprin sudura electrica, Ia gura forajului. .Lungimea maxima a unui tronson este in functie de greutatea lui~i de ina l t imea de ridicare a utilajului cu care se manevreaza , fiindin general de 6. .. 1Om. Sudarea barelor se face conform prevederilordin instructiunile tehnice C 28-83.In timpul sudarii se va da 0 atentie deosehita centrariitronsoanelor spre a evita devierea de la verticala a carcasei laintroducerea in gaura de foraj.

Diametrul interior al carcasei este Iimitat de diametrulburlanului de betonare (15 ... 25cm), care se introduce in interiorulcarcasei, cu un spatiu de siguranja de minimum 5cm necesar pentrumanevrare ~i pentru 0 ascensiune usoara a betonului in coloana (intimpul betonarii).Carcasa metalica trebuie prevazuta cu distantieri rigizi, care sapermita 0 aluneeare usoara a acesteia pe p e re ti i g a u ri i de fora j saua tubajului. Distantierii se vor dispune la 1.. .3m, in funcjie dediametrul carcasei, astfel incat sa se asigure corecta centrare aarmaturii in foraj.

7.4.10. Pentru a se preintampina forrnarea unei noi depuneri petalpa forajului, turnarea betonului trebuie s a inceapa intr-un timp catmai scurt de la terminarea curatirii talpii (15 ... 30minute). In cazulin care se produc intarzieri la inceperea turnarii betonului, mai maride 30 minute, trebuie repetata operatia de curatare a talpii forajului.

7.4. II. In santier va funcjiona un laborator de noroaie ~ibetoane, care va stabili rejetele de preparare a noroiului bentonitic~i va urmari pe pareurs realizarea pararnetrilor noroiului(vascozitate, densitate, continutul de nisip, stabilitate), Laboratorulva fi dotat eu aparate de masurare (palnie Marsch, cantar BAROID,elutriornetru, presa filtru BAROID, cilindri, greutati etc.).Laboratorul va preleva ~i probe de beton.

7.5. Armatura pentru piloti i de beton armat turnati direct inpamant se confeej ioneaza conform indicatiilor din proiect, aprevederilor STAS 2561/4-90, nonnativului C 140-86 ~iprescriptiilor de mai jos.

7.6. in cazul unor lungimi mari de piloti (peste lOrn), armaturase va mentine suspend ata la gura forajului, evitandu-se astfelfrecarile armaturii de peretii forajului.

82 83


19/42

F/ Betonarea pilotilor7.7. Compozitia betonului folosit in eorpul pilotilor forati se va

stabili in functie de condi tiile de calitate , potr ivit instructiunilortehnice C 140-86 ~i STAS 256114-90.

Caracteristica principals a betoanelor destinate pilotilor foratisi turnati pe loc cu ajutorul burlanelor este lucrabilitatea.

In acest sens, dupa caz, pentru marirea lucrabil itatii betonuluisi a timpului de priza, se vor utiliza plastifianti si intarzietori depriza, eu efectuarea de incercari preliminare.

Calitatea agregatelor se va alege in concordanta eu prevederileSTAS 1667-76, ia r dimensiunea maxima a aeestora va fi de 31mm.

Tipul de eiment se va alege in concordanta cu prevederile dinnormat ivu l C 140-86.

a b

r. /' 4 r I) 4

----I~--=I

,.7.8. in cazul forajului useat, betonarea se face in mod

obligatoriu eu ajutorui unui burl an prevazu t cu paln ie la parteasuperioara. Pentru a se evita segregarea betonului, burlanul trebuiernenjinut tot timpul tumarii innecat pe eea. 1,Om in masa de betondin pilot, iar la inceputul turnarii burlanul va fi rezemat pe talpaforajului.

> : D , .t-----J~-~"l__C'- '-- '--"---\~~'~i

c. d e.

7.8.1. In cazul turnarii mecanizate, cu pompa de beton, furtunulse coboara pana aproape de talpa forajului.

S ch~mQ herona-rll .pl/ol;lo~ /oro:h' c'-' r:r/u.fo~v I hur/ol>VIvi de~I"nO'rea '/nfraa'er" tie c~frc bel-on; d. l,efonqr'-"Q'l'e"II-imi/ me/n~'; e 1'/101 'l0fc be/onal-.7.9. In cazul turnarii betonului sub apa sau sub noroi tixotropie,

operatia se executa cu ajutorul unui burlan innecat, format dintronsoane si prevazut cu capac metalic ~i garnituri de cauciue asezatla partea inferioara a palniei, Betonarea sub apa se mai poate face ieu 0 cupa eu capac mobilIa partea de jos.

Fig. 2

7.9.1. La betonarea cu burlan innecat se utilizeaza burlane detip Contractor , in tronsoane de 2. .. 6m lungime, care se irnbina intreele eu flanse prinse eu suruburi prevazute cu gamituri de eauciuc.Prinderea tronsoanelor se face la gura forajului. In final burlanultrebuie coborat cu circa IOcm deasupra talpii forajului (fig.2).

Burlanul de betonare este prevazut la partea superioara cu 0palnie de 0,6 ... 1 ,OOm3 capacitate, care are la partea inferioara uncapac metalic ell garnitura de cauciuc, pentru retinerea betonului intimpul turnarii primei sarje. Capaeul metalic, in general de formaconics, este asezat la baza palniei, fiind prevazut la partea inferioaracu bare metalice pentru ghidarea lui pe burlan in t impul coborarii.

84 85


20/42

Betonarea fiecarui pilot nu se admite a se incepe inainte de a sefi luat ~i verificat toate masurile organizatorice care sa asigureterminarea lui tara intreruperi mai mari de 1/2 ora.

Odata cu tumarea primei sarje de beton, capacul metaliccoboara prin burlan in adancime, sub a c ti u ne a g r eu t at ii betonului,impingand in acelas i timp i n a fa ra ~i apa din burlan; astfel, capaculajunge sa reazeme pe fundul forajului, burlanul si palnia fiind plinecu beton fluid.

Prin ridicarea, cu ajutorul troliului, cu 20 ... 30cm a burlanului~i palniei umplute cu beton, capacuI metalic iese din burlan subactiunea betonului; betonul din burlan este expulzat intre burlanul debetonare si peretii coloanei (in cazul forajului tubat) sau aiforajului(in cazul forarii cu noroi tixotropic), iar apa din coloana,respectiv noroiul tixotropic, este impinsa in sus ~i deverseaza pestegura forajului, pe masura umplerii cu beton a co loanei sau gaur i i deforaj.

in cazul in care, la prima ridicare a palniei si burlanului coloanade beton nu coboara - se va proceda la 0miscare brusca pe verticalaa burlanului ~ise va adauga 0 noua ~arja de beton in palnie care pringreutatea ei, va impinge betonul din burlan.in continuare, alimentarea cu beton a palniei se face in modcontinuu, lara intrerupere, pana la betonarea cornpleta a forajului,

7.10. In cazul turnarii betonului sub apa se vor respecta siprevederile din normativul C 140-86.

GI Extragerea coloanei de protectie a forajului7.11. Concomitent cu betonarea, se procedeaza la extragerea

coloanei de protectie a forajului, prin miscar i continue in planorizontal ~i vertical, efectuate de la nivelul terenului prin comenzihidraulice.Extragerea se face treptat, in functie de cantitatea de betontumat, avandu-se grija ca, siul coloanei sa fie permanent sub nivelulbetonului turnat, cu minimum 2m. Pentru a se respecta aceastaconditie, se va line 0 evidenta permanent a a volumului de betonturnat in coloana ~ise va veri fica periodic nivelul betonului din piloteu ajutorul unei tije metalice.

7.9.2. in timpul betonarii pilotilor, se executa miscari incete deridicare i coborare a burlanului de betonare, precum ~i miscar i derotire ale co loanei de foraj, respectandu-se tot timpul urmatoareleconditii:

- tuburile de betonare trebuie sa fie perfect etanse, pentru caapa sau noroiul din foraj sa nu patrunda in ele;

- partea de jo s a bur lanului de betonare se va mentinepermanent cufundata in beton de 2,0 ... 3,Om pentru a nu se producein treruper i in corpul pilotului;

- nivelul betonului in burlan se va mentine permanent deasupranivelului noroiului sau a apei din foraj, iar betonarea se va face influx continuu, pfula la betonarea completa a pilotului, asigurandu-seastfel continuitatea betonului in corpul pilotului.

7.11.1. Penrru a se evita antrenarea carcasei de armatura laextragerea coloanei , ea trebuie prevazuta la partea inferioara cu 0tabla rnetalica sudata de arrnatura pe care preseaza greutateabetonului tumat. Diametrul aeestei table metalice de forma rotundava fi 112 din ee l al carcasei, pentru a lasa sa patrunda usor betonulpe fundul forajului. Pozitia carcasei de armatura va fi urrnaritapermanent in tot timpul betonarii.

7.11 .2. La terminarea betonarii pilotului, se indeparteazabetonul de la suprafata, care a stat in contact eu apa sau cu noroiultixotropic, pe circa lm, care reprezinta in general grosimeabetonului contaminat cu noroi sau spalat de apa.

7.11.3.Dupa betonarea f iecarui pilot, burlanele ~i paln ia debetonare, precum ~icoloanele de foraj, se vor spala cat mai bine, cujet de apa perie, indepar tandu-se complet resturile de beton de peele.

8786


21/42

8. EXECUT AREA PILOTILOR REALIZATI PE LOC PRINVIBRARE lJI5POZlTlV ,PENT/(U REALllAR'A PILOT/LUIf'J)IN BETON A,.fMAT TlI~NATI roE i.ac P.f>/Tt./

V/8I?AK'fi'8.1. Executarea pi lotilor realizati pe loc prin vibrare se face cuagregate de vibrare sau vibropresare de puteri corespunzatoare, careactioneaza cu ajutorul unor dispozitive de infigere.

8.2. Dispozitivul de realizat pi loti prin vibrare (fig.3) estealcatuit dintr-un tub metalic cu diametrul exterior de 325 .. .4 I9rrun,avand grosimea peretelui de 8. .. 9rrun, lungimea dispozitivului fiindin functie de lungimea lumanarii de ghidare a agregatului. Pereteletubului trebuie sa fie neted ~i continuu la imbinari, care se vorrealiza prin sudura, asigurandu-se 0 etanseitate care sa nu permitapatrunderea apei in tub. IS

7.3. Dispozitivul se introduce in parnant cu ajutorulvibroagregatului, pana la cota din proiect, trecandu-se apoi laturnarea pilotului, astfel:

- se introduce in dispozitiv 0 cantitate de beton pana laaproximativ 1/ 3 din inaltimea acestuia ~i se extrage tubul cu1,20 ... 1,30m, sub efectul vibrarii, ceea ce faciliteaza deschidereaclapetelor ~iscurgerea betonului in gaura pilotului;

- se incepe proeesul de vibropresare: clapetele plasate ininteriorul tubului se inchid, iar masa de beton de sub ele vibrata sipresata in teren, realizandu-se astfel la partea inferioara un bulbdatorita refularii betonului:

- se umple in continuare tubul pe toata inaltimea, se ridicadispozitivul prin vibrare eu 1,70 ... 2,OOm, ~i se reia proeesul devibropresare, oprindu-se tubul cu circa 50cm mai sus fata de colainitial a ; astfel, se mareste bulbul initial creat;- dupa epuizarea numarului de vibropresari stabilit prinincercari prealabile, se umple complet tubul metalic eu beton ~isetrece la extragerea dispozitivului prin vibrare, dupa care utilajul sedeplaseaza intr-o noua pozit ie unde fazele de lucru sunt reluate;

85'__

JeCT/lINEA A-A~

J

z DTAlIUl CLAFETIJJs~au'l/vu/ I'cnfrCl rt:oltiorea p//ol/lor

compus dtrl. f T=1'ti merc/ic


22/42

- se armeaza partea superioara a pilotului proaspat tumat, pe 0lungime de minimum 1/3 din lungimea pilotului conform STAS2561/4-90, cu 0 carcasa introdusa in masa betonului prin rotire sipresare manuala.usurand aceas ta operatic prin folosirea unuipervibrator. Procentul de annare transversal a a pilotului pe zonacritica, situata la partea superioara a lui pe 2,3 d (d=diametrulnominal) se asigura prin 0,8 %.

fizico-mecanice ale pamantului pe care urmeaza sa se execute 0fundatie directa a unei constructii, deci ei nu fac obiectul prezenteireg lementar i tehnice.

9. EXECUTAREA PILOTILOR FRANKl

8.4. Pentru realizarea pilojilor tara bulb, armati pe toatalungimea, dupa introducerea dispozitivului (Ia care s-au scosclapetele din interior), p a n a la cota din proiect se procedeaza astfel:- se introduce in tub carcasa de armatura:- se umple tubul cu beton, dupa care acesta se extrage prin vibrare,pana la maximum 1,50m, de Ia suprafata terenului;- se completeaza tubul cu beton, dupa care se extrage prin vibrarecomplet, utilajul deplasandu-se intr-o noua pozitie unde fazele delucru sunt reluate.

9.1. Pilot ii Franki reprezinta tehnologia cea mai cunoscuta deexecutie pe loc a pilotilor prin batere cu tubaj recuperabil ~icu betoncompactat. Pentru executarea acestor piloti se folosesc in mod curent1a noi in tara, de circa 30 de ani sonetele Franki KPF-22, careexecuta piloti de 0520mm ~i 1ungimi de 15-16m.

Pilotii Franki se confectioneaza cu ajutorul unor coloanemetal ice recuperabile, care se infig in parnant prin tubare cu unberbec, intr-un dop de beton introdus la capatul inferior al coloaneimetalice, denumit "dop de avansare" .Prin batere in dopul deavansare coloana este antrenata in pamant la cota prescrisa, dupacare se real izeaza bulbul, din beton compactat ~i se introduce~t~r~. Betonarea corpului pilotului se efectueaza apoi in transe,pnn ridicarea treptata a coloanei ~i compactarea betonului, cuajutorulloviturilor date de acelasi berbec, mentionat mai sus.

8.5. Tumarea betonului se va face imediat dupa realizareagaurii, evitandu-se ca in tub sa se produca infilt ratii de apa.

8.6. In cazul infigerii pilotilor in pamant prin vibrare sauvibropresare distanta de siguranta fala de cladirile invecinate va fi infunctie de tipul de vibrator, marime, putere, natura terenului etc. sise va stabili in mod experimental pe baza de masuratori efectuate pesantier pentru tipul de utilaj folosit, tinand cont de natura ~i stareacladirilor invecinate.

Aceste conditii sunt valabile si pentru infigerea sau formareapilotilor prin batere cu berbeci, ciocane diesel, ciocane cu aercomprimat, trepane etc. care produc vibratii in teren.

9.2. Deplasarea sonetei KPF-22 se face pe senile sau pe sine decale ferata, montate la ecartamentul de 2600mm, pe traverse delemn, conform STAS 33015-80, la distanta una de alta de0,5 ... 0,6m. Sinele se prelungesc prin imbinare cu eclise ~i buloane.

Calea de deplasare a sonetei se monteaza pe directia randuri lorde piloti, astfel ca, prin rotirea sonetei, sa se acopere un numar catmai mare de pilot i,

8.7. Pilotii cu "samburii de beton" sunt elemente de betonsimplu sau balast, realizati cu ajutorul unui tub metalic de formatronconica avand dimensiuni 015 la 40cm ~i 1= 2 la 6m, inchisa lapartea de jos, introdusa in teren prin vibrare.

9.3. Schimbarea sensului de deplasare a sonetei se obtine prin~usp.end~ea acesteia pe cele 4 vinciuri ~imontarea caii de deplasareIndirectia necesara, dupa care se coboara instalatia.

90 91

9.4. Montarea sonetei se face de regula pe platforma de lucru


23/42

sau in imediata apropiere a acesteia, daca rarnpeJe de acces permitcoborarea sonetei cu 1umanar ea mon t ar a (daca au inclinari sub 1115). POZ/TIA SNNi.OIf.DE CONTROL bEs CA8UIL 8"1r8ECULU! SI as P

LUMINAIf'A SONTE"/ FIf"4IYKI9.5. Dupa verif icarea funcuonarii instalatiei, se procedeaza la

rnarcarea sernnelor de control (fig.4), astfel:- Sernnul de control de pe cabJul berbecului (3) corespunde

lungimii coloanei, rnasurate pe cablut berbecului (acesta rezemandpe teren);

- sernnul "zero" (4) se face pe lumanarea sonetei, la parteasuperioara a coloanei metalice in pozitie initiala, adica avand capatulinferior la cola platformei de executie a pilotilor:

- sernnul "cota de batere a coloanei metalice" (5) se face pelumanarea sonetei si indica pozitia capatului superior al coloaneimetal ice dupa infigerea acesteia la cora. Acest sernn poate fi facut sidirect pe coloana metalica:

- sernnul "betonare terminata" (6) se face pe lumanarea sonetei~i indica pozijia capului superior al coloanei metal ice la tenninareabetonarii pilotului. Aceasta se obtine rnasurand pe lumanare, in josde semnul "zero", diferenta dintre cota platformei ~icota de betonareprevazuta in proiect.

Care JC e . n - : . c . c . . r ~;/o;;~-_--,,,-,;.:__-C~.o_~ l erna /0 CO'.r~..It:6elo


24/42

pilotului sa fie asigurat in permanents , pentru a se evita "strangerile"peretilor gaurii ~i eventualele ingustari sau chiar intreruperi alecorpului pilotului, prin p a tr u nd e re a p amant u lu i sau apei in co loana,deficiente ce conduc la neasigurarea capacitatii portante a pilotilor,cu consecintele corespunzatoare; acest fenomen se poate produce inspecial in orizonturile cu umiditate crescuta ~i in special sub nivelulapei subterane.

Un alt element important este buna cent rare a berbecului pecoloana metalica, pentru evitarea deteriorarii armaturii in timpullucrului cu berbecul.

Ca un principiu de baza pentru realizarea u no r lu cra ri decalitate, care sa asigure ~i un randament optim al sonetelor, se vaavea in vedere ca executia tuturor fazelor unui pilot trebuie sa sefaca continuu, de la inceperea infigerii coloanei metal ice ~ipana laterminarea betonarii si inchiderea golului de protectie a capatuluipilotului (strapungere),

FAZELE r EXECUTIE AL.E UIVUIPILOr F~ANKI

Fig. 5

9.9. Defectiunile de executie rezultate din neaplicareaprevederilor din prezentul normativ se impart in doua categorii, ~ianume:- defectiuni ce se constata pe parcursul executiei unui pilot;- defeejiuni ce se constata dupa terminarea pilotului.

a) Defectiunile ce se constata pe parcursul execujiei unui pilot(platforrna cu zone de portanja redusa, calarea necorespunzatoare asonetei, betoane cu granulozitate sau cu urniditate necorespunzatoare,carcase insuficient de rigide sau deformate, deforrnari de armaturain coloana in timpul betonarii etc.) se vor sesiza imediat de factoriiraspunzatori cu conducerea ~i controluJ lucrarilor si se vor remediaprin masur i operative Iuate pe loc de c at re c on du c at or ul I uc ra ri i,

Patrunderea apei sau a pamantului in co lo an a, d a to r it a pierderiidopului in timpul infigerii coloanei in pamant, obliga in mod obisnuitla extragerea coloanei ~i reluarea operatiei de infigere in acelasiamplasament, dupa formarea la suprafata a unui nou dop deavansare.

FAZAIFo/'~Q'0j'Ului

PAZAt'Inft(;crec 00,!


25/42

betonarii, fapt ce are ca efect intreruperea betonarii, obliga ingeneral la rebutarea pilotului. Masurile corespunzatoare se iau inacest caz numai cu avizul proiectantului.

b) Defect iuni care nu au fost remediate pe parcurs , dar pot fiobservate direct dupa terminarea unui pilot sunt :- devieri de la pozi tia din proiect, peste tolerantele adrnise:- lipsa totala sau partiala a armaturii in capul pilotului:- beton de slaba calitate in capul pilotului.

Pentru acest fel de defectiuni este interzisa turnarea fundatiilortara a se lua masuri de remediere, ce se vor stabili de la caz la cazde catre proiectant.

sonete grele (berbee diesel, etc.)- se introduce in interiorul tubului carcasa de armatura cu

ajutorul eablului sonetei.- se umple eu beton, de lucrabilitate rnedie (tasare lO-l6cm)

tubul pe toata inaltimea, - se f ixeaza un vibrator la partea super ioara a tubului;

concomitent eu vibrare se extrage tubul eu cablurile instalatiei;vibrarea tubului produce oarecare eompaetare a betonului din corpulpilotului, dar efectul de compactare, atat a betonului cat ~i aterenului din jur, este mai redus decat in eazul pilot ilor Franki.

Cu ajutorul acestui proeedeu asemanator eu Franki s-au exeeutatpi loti formati pe loe, tubati de 0600mm ~i adancime de circa 25m.9.10. Finisarea capetelor pilotilor consta din descopertarea si

sparge rea betonului pana la cola prescrisa in proiect.a) Descopertarea capetelor pilotilor, respectiv sapaturile pentru

fundatii, se vor executa eel mai devreme dupa 5 zile de la betonareaultimului pilot.

b) Spargerea capetelor pilotilor se face de preferinta dupaturnarea betonului de egalizare. Arrnatura longitudinala se desfacesi se indreapta la lungimea necesara ,

10. CONTROLUL ~I EVIDENJA LUCRARILOR DEPILOTAJAI Piloti prefabricati

9.11. Pilotii Franki s un t, a sa cum s -a a ra ra t, p il ot i e xe cu ta ti peloc prin batere cu tubaj recuperabil ~icu beton compactat.

in afara de aceasta tehnologie se mai poate folosi unaasernanatoare cu pilotii executati pe loc prin batere ~i cu betontumat.

10.1. infigerea pilotilor in pamant trebuie urmari ta eu atentiein tot timpul baterii, prin efectuarea urmatoarelor operatii:- masurarea ~iinregistrarea patrunderii pilotului in pamant pe grupede cate 10 Iovituri:- urmarirea directiei de infigere, a starii pilotului ~i a terenuluiiconj urator:- verificarea infigerii si refuzului pilotului (fisa pilotului),

a) Masurarea ~i inregistrarea patrunderii pilotului in pamant seface in scopul de a se observa eventualele obstacole intalnite sicalitatea pamantului strabann, comparand rezistenta la patrundere apilotului eu eea rezultata din profilul geologic al terenului.L a pilotii bli.tuti eu 0 soneta eu cadenta mare sau medie, dupaasezarea pilotului in pozitia de batere, se mli.soara patrundereapilotului in pamant sub greutatea lui ~i a berbecului asezat taracadere pe capul pilotului ~i in continuare se mascara cumuiatpatrunderea pilotului pentru serii de 10 lovituri (anexa I).

9.12. Pentru executarea acestor piloti se folosesc utilajespecializate, fabricate in strainatate (Franta, Belgia) sau la noi in raraeu instalatia IFC-600, fabricata in Romania.Fazele principale de executie ale unui pilot executat cu acestprocedeu sunt urmatoarele:

- se aseaza in pozitia vertical a pe 0 placa metalica rigida un tubcu diametrul de 600mm iar pe capul superior al tubului se monteazao alta placa metalica de protectie; tubul este dus la cora prin lovituri

96 97

La pilotii infipti cu sonete cu cadent a rapida, sau prin vibrare,


26/42

la care nu se pot numara distinct loviturile, se determina patrundereapilo tului pe intervale de c ar e u n minut.

b) Urma ri re a d ir e ct ie i de in f igere, a starii pilotului ~i a terenuluii nc o nj ur at or , c o ns ta din urmatoarele masuri:- urmarirea permanents a directiei de patrundere a pilotului inpamam ~i luarea eventualelor masuri de corectare a directiei ori decate ori se constata devieri;- urmarirea starii pilotului in timpul infigerii; daca pilotul s-adeteriorat, el t rebuie extras ~i inlocuit cu alt pilot.

Se va urmari starea pilotului ~ipe portiunea patrunsa in pamant,prin compararea fisei efective a pilotului cu cea dedusa din profilulgeologic. Daca la un moment dat pilotul patrunde mai greu ~i apoimai usor decat rezulta din profilul geologic, acesta este un indiciucare impune 0 verificare a stratificatiei terenului (prin foraje saupenetrare statics). Compararea numarului de lovituri necesare pentruinfigerea unor piloti apropiaji unul de altul, poate duce la depistareapilotilor care au capul intact, dar care au suferit 0 ruptura subnivelul terenului prin zdrobirea betonului ~i indoirea arrnaturilor;

- urmarirea permanents a ridicarii pilotilor, batuti din apropiere~ia umflarii pamantului inconjurator. Daca, in timpul infigerii pilotiibatuti se ridica, atunci acestia trebuie rebatuj i la cota din proiect.Daca prin infigerea pilojilor , pamantul din jur se umfla, acesta aratafie el i pilotii sunt prea desi, fie ca natura terenului impune un alt tipde piloti (de preferinta forati), In ambele cazuri este necesarareexaminarea proiectului, in vederea modificarii distantei dintre pilotisau schimbarea solutiei de fundare.

c) Verificarea adancimii totale de patrundere a pilotului (fisapilotului) se face prin stabilirea cotei capului ~i varfului lui, lasfarsitul baterii, din care se poate deduce in final fisa pilotului. Ease compara cu valoarea din proiect .

in cazul in care se constata ca adancimea de patrundere diferacu mai mult de O,5Om fala de eea din proiect se va anuntaproiectantul, care urmeaza sa hotarasca asupra masurilor necesare.

Refuzul la infigere prin batere - reprezentat prin patrundere sub

o lovitura, determinata ca media valorilor inflgeri lor la ultimile treigrupe de cate 10 lovituri - se va lua la fiecare pilot in parte. inconditiile stabilite la pet.6.2 ~i6.8. ~ise va compara cu valoarea decontrol a refuzului prevazuta in proiect. La pilotii solicitati latensiune (smulgere) nu este necesara inregistrarea refuzului. .

La pilotii introdusi prin vibrare, se va respecta refuzul stabilitin preaIabil prin inflgere de proba efectuara pe amplasamentulconstructiei folosind acelasi utilaj de infigere ~i prevazut ca valoarede control in proiect.

Refuzul la infigerea prin vibrare reprezinta media infigerilor peult imile trei perioade de vibrare de cate un minut.

Abaterea admisibila fala de valoarea de control a refuzuluiprevazuta in proiect este de 5rrun, in afara de cazul in care prinproiect se prevad valori mai mici ale abaterii.

in timpul masurarii refuzului pilotului, trebuie asiguratecondijiile normale de infigere ~i anume:- inaltimea de cadere a berbecului sa fie conform prevederilorpunctului 6.1. din prezentul ghid practic;- berbecii actionati pneumatic, precum ~i berbecii cu explozie,trebuie sa functioneze in regim normal;- loviturile berbecului sa nu fie excentrice fala de axa longitudinalaa pilotului;- capul pilotului sa nu fie degradat.

10.2. In timpul infigerii pilotilor prefabricati, constructorul valine obligatoriu urmatoarele evidente, care se vor treee in "Registrulde infigere a pilotilor";

a) Evidenta infigerii pilotilor, pentru fiecare pilot in parte vacuprinde eel putin urmatoarele date:- ziua ~iora inceperii ~i terminarii infigerii;- adancimea la care a patruns pilotul sub greutatea berbecului liber;- patrunderea sub serii de citte 10 lovituri sau pe intervale de timpde cate un minut (conf. pet. 1O.1.a);- fumizorul, data confectionarii, numarul si dimensiunile pilotului:- cota finala de infigere a pilotului prescrisa prin proiect ~i eearealizata;

98 99

- conditiile generale in care s-a facut infigerea, cuprinzand obstacole Dosarul cu fisa ~i registrul de infigere a pilotilor urmeaza


27/42

intalnite, accidente, greutati, intreruperi de lucru, degradari alepilotului in timpul baterii etc. :- orice alte observatii care ar putea servi la 0 cat mai bunacunoastere a comportarii pilotului in lucrare ~i la detenninareacapacitatii portante.

In anexa I, se da un model exemplificativ al acestei fise.b) Evidenta general a a infigerii pilotilor, pentru fiecare obiectiv

sau fundatie in parte va cuprinde eel putin urrnatoarele date:- ziua, luna ~i anul inceperii ~i terminarii lucrarii:- caracteristicile sonetei si berbecului folosit;- numarul de piloti infipti in fiecare zi;- planul eu pozitia exacta a pilotilor infipti, cu devierile fata depozitia de proiect si pozitia pilotilor rebatuti (daca este cazul);- numarul ~i procentul pilotilor deviati de la pozitia indicata inproiect:- ordinea de infigere a pilotilor:- conditiile generale in care s-a executat lucrarea, cuprinzand:dificultatile intampinate, accidentele, intreruperile de lucru, numarulsi pozitia pilotilor rupti (deter iorati) si inlocuiti profilul geologic alterenului;- refuzul obtinut la batere:- numele inginerului, subinginerului, maistrului ~i sefului de echipacare au condus lucrarile de infigere;- orice alte observatii care ar putea servi la 0 cat mai bunacunoastere a viitoarei comportari a obiectivului sau fundatieirespective.

in anexa 2 se da un model exemplificativ al aeestei evidente.in cazul in care pilotii prefabricati sunt infipti prin alte metode

decat prin batere sau vibrare, de exemplu prin insurubare, presare,etc. registrul respectiv va euprinde 0 descriere amanuntita a metodeide lucru folosite, precum si evidentierea rezultatelor caracteristieeobtinute, pe baza carora sa se poata detennina cat mai corectcapacitatea portanta a pilotilor ~icomport area viitoare a obiectivuluisau a fundatiei in general.

regimul registrului de procese verbale de lucrari ascunse ~i seanexeaza la acesta.

Bf Pilotl executati pe loc10.3. Executantul este obligat sa dovedeasca la receptia

lucrarilor, ea betonul folosit pentru confectionarea pilotilor a fost debuna ealitate. Aeeasta se faee prin incercari de laborator efectuate inlaboratorul de santier pe probe de beton prelevate din lucrare.Nurnarul cuburilor de control va fi de cel putin sase pentruprimii 25 piloti ~icare trei pentru fiecare grup de 25 piloti urmatori,dar va fi cel putin de trei pentru fiecare fundatie si cel pujin numarulprescris de STAS 1799-80.

Delegatul beneficiarului poate cere executantului sa se prelevezecuburi suplimentare de control, ori de cate ori exista indoieli asupracalitatii betoanelor puse in opera.

10.4. In timpu1 executiei se va asigura un control permanentasupra urmatoarelor aspecte principale:- gaura pilotului pe pareursul executiei si realizarea adancirniiprescrise;- calitatea noroiului tixotropic, in cazul executiei forajului hidraulic;- confectionarea si sudarea corecta a armaturii:- calitatea betonului pus in opera;- executia corecta a betonarii:- volumul de beton si nivelul betonului, prin cornparatie eu volumulgaurii si a bulbului.

Verif icarea pozitiei pilotilor executati in ziua respectiva se vaface zilnic.

10.5. Pentru fiecare pilot in parte, este obligatoriu sa seintocmeasca 0 fi~atehnica, care va fi inclusa in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse. Aceasta fi~a, intocmita de constructor,contine 0 serie de date tehnice, valabile oricarui pilot ~i altelespecifice unui anumit procedeu (tehnologie) de lucru.

100 101

Receptia pilotilor prefabricati din beton armat sau precomprimatin anexele 3, 4, 5, 6, 7 se dau exemplificativ modele de fise in


28/42

11. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DEPILOTAJ

se face conform STAS 7484-74, STAS 6657/l,2-89,C21-85 ~i pebaza certificatelor de calitate.

a) Numarul de piloti care vor fi verificati din punct de vedereal grosimii stratului de protectie, precum si pentru incercarea laincarcarea din greutate proprie trebuie sa fie de minimum 2% dinnumarul total si in orice caz minimum 4 bucati, Acesti piloti decontrol se iau din stive diferite, folosindu-se registrul de executaresau livrare a pilotilor aflati pe santier. Verificarea dimensiunilorpilotilor se va face bucata cu bucata.b) Verificarea grosimii stratului de protectie a armaturii se faceprin taierea pe doua fete alaturate ale pilotului de control, a douasanturi longitudinale cu latimeade 1,5-2cm, pe portiuni de minimum1m lungime, eel putin una pe fiecare treime din lungimea pilotului.

c) Incercarea pilotilor la incarcarea din greutate proprie se faceprin ridicarea si coborarea pilotilor de proba la pozitie orizontalaapucandu-i de urechile de prindere sau de locurile prevazute inproiect. Incercarea se considers reusita dad dupa doua ridicari-coborari nu apar fisuri cu 0 grosime mai mare de 0,2nun inmomentul ridicarii pilotului in pozitie orizontala. Pilotul care nusatisface conditia de mai sus se refuza.

Daca pilojii prefabricati vor fi expusi unui mediu agresiv,grosimea fisurilor admisa la proba de mai sus este de 0, 1nun.

Aceasta incercare se va efectua cu maximum 5 zi1e inainte determenul fixat pentru infigerea pilotilor din lotul respectiv.

Daca un singur pilot de control nu indeplineste prezenteleconditii tehnice, se va lua 0 a doua serie de piloti de control, innumar de 4 piloti, din lotu1 receptionat. Dad la a doua verificarenumai un singur pilot nu corespunde prezentelor conditii tehnice,receptia se va face pentru fiecare pilot in parte ~i toti pilotiinecorespunzatori vor fi refuzati

acest sens.In afara acestor fise tehnice, constructorul va intocmi ~i tine la

zi un registru general pentru fiecare obiectiv de lucru, in care se vorrnentiona:- data Inceperii ~i terminarii executiei lucrarii;- caracteristicile utilajelor folosite la executarea lucrarii:- ordinea de executie a gaurilor ~i de betonare a pilotilor:- numarul total de piloti tumati:- planul de sinlatie, din care s a rezulte pozitia exacta a pilot ilorturnati ~i eventuaIele abateri fala de pozitia indicata in proiect;- conditiile generale in care s-a desfasurat executia lucrarilor,greutati intampinate, eventualele accidente, intreruperi de lucru etc.;- orice aIte date ~i observatii care ar putea contribui la 0 deplinacunoastere a viitoarei cornportari a fundatiei si la 0 identificarecompleta a pilotilor turnati.

Fisele tehnice ale pilotilor constituie procese-verbale de lucrariascunse si se anexeaza la registrul respectiv. Ele trebuie semnatezilnic de inginerul care conduce nemijlocit lucrarea de pi llotaj ~i dereprezentantul beneficiarului, apoi se centralizeaza in registru,Dosarul cu fisele tehnice ~i registrul se predau eomisiei dereceptie preliminara a investitiei, iar datele importante ale lucrarii setree ~i in eartea constructiei,

11.1. Verificarea calitatii pi lotilor prefabricati se efectueazadupa ce betonul a atins intreaga rezistenta stabi lita prin proiect. Lafiecare pilot se verifica:- corespondent a dimensiunilor (lungime, sectiune, varf) cu cele dinproiect, eu luarea in considerare a abaterilor admisibiledin STAS7484-74;- daca s-au efectuat incercarile de control conform STAS 1799-88 sis-au obtinut rezultatele prescrise de STAS 1275-88 ~i 1759-88

11.2. Verificarea calitatii lucrarilor de pilotaj (anexa 8) seefectueaza - in afara de verificanle curente la fiecare pilot - pentrufiecare fundatie in parte, inainte de inceperea executarii acesteia,

102 103

Aceasta verificare - considerata ca faza determinant a de lucrari Metoda carotajului mecanic consta in extragerea cu ajutorul


29/42

- consta in:a) Examinarea pozitiei reale a tuturor pilotilor, notata pe

planurile de executie, cu modificarile sau abateriJe survenite incursul executiei,

b) Exarninarea actelor incheiate, conform prezentului ghid deprotectie practic, inainte ~i in timpuI executarii pilotilor, cumentiunea speciala pentru lungimea fiselor, refuzurile ~imasurile deprotecjie anticoroziva.

c) Efectuarea incercarilor de control, conform pcr.l lB.Aceasta verificare urmeaza regimul verificarii ~i receptiei "pe

faza de Iucrari" eu respectarea regulamentului respectiv.Pentru toate cazurile in care abaterile constatate depasesc pe

cele admisibile, decizia asupra executarii corpului fundatiei nu se vaputea lua decat cu avizul scris al proiectantului.

unei sondeze echipata cu 0 carotiera cu diamant a unor probecilindriee de beton asupra carora se efectueaza incercari pentrudeterminarea rezistentei la compresiune.

c) incerdiri nedistructive

a) incarcarea statica de control

Aceste metode sunt in prezent cele mai des folosite pentrucontrolul de calitate al pilotilor executati pe loc.Carotajul sonic consta in echiparea pilojilor eu tuburi din metalsau plastic fixate de carcasa de armatura.

Dupa intar irea betonului, tuburile se umplu cu apa,Se coboara simultan un emitator de impulsuri ultrasonice intr-un

tub ~iun receptor de impulsuri in alt tub.Se mascara la diferite adancimi timpul necesar pentru ca unda

sonora sa parcurga prin beton distanta emitator-receptor. Viteza depropagare a sunetului poate fi corelata eu rezistenta si modulul deelasticitate al betonului.

in functie de dimensiunile secjiunii elementului control at sedispun doua sau mai multe tuburi, efectuandu-se inregistrari pe unasau mai multe directii.o alta metoda nedistructiva este cea a impedantei mecanice.

Pe capul pilotului se instaleaza un vibrator cu frecventavariabila, Un captor asezat pe eapul pilotului inregistreazaamplitudinea si frecvenja vitezei sinusoidale a eapului pilotului, carepot fi corel ate cu caraeteristicile betonului.

La efeetuarea acestor incercari de control se vor respeetaprevederile urmatoarelor standarde ~i instructiuni: STAS 2561/2-81,STAS 66521l-82, C 26-85, C 54-81 ~iC 200-81.

Daca une1e incercari de control efectuate la recepjie au datrezultate nesatisfacatoare, proiectantul va stabili masurile de adaptatpentru fiecare caz in parte.

Rezultatele incercarilor de control efectuate pentru verificareacalitatii lucrarilor de pilotaj vor fi trecute in procese-verbaleseparate, intocmite pentru fiecare obiectiv in parte, in carp. se vor

11.3. lncercarile de control, ce se efectueaza pentru verificareapilojilor executati, constau din: incarcarea statica, carotajul mecanie,incercari nedistructive, etc.

Numarul pilotilor care se incearca prin incarcare statica, baterisau vibrari de control se stabileste conform STAS 2561/3-90.Incercarea in. teren a pilotilor de proba din fundatii se executaconform STAS 2561/2-81.

Daca la executarea unora dintre piloti nu au fost indepliniteanumite conditii tehnice din prezentul ghid, acesti piloti vor fi supusiincarcarii stat ice de control dupa un program (numar de pilotiincercati, sarcini maxime, conditii de lestare etc.) stabilit deproiectant de comun acord cu executantul ~i beneficiarul.

b) Carotajul mecanicLa pilotii executati pe loe este esentiala verificarea calitatii

betonului pus in opera ~i a continuitapi corpului pilotului.

104 105

mentiona toti pilotii incercati ~ila care se vor anexa toate diagramele 12. MASUR! DE TEHNICA SECURIT AlII MUNCH


30/42

executate.1l.4. incastrarea capetelor pilotilor in radierul sau grinzile

fundatiei, adica rnodul de rezemare al radierului sau grinzilorfundatiei pe capul pilotilor ~i legatura intre aceste elemente, trebuieindicate in detaliu prin proiectul de executie al lucrarii, curespect area prevederilor din STAS 2561/4-90.

lnainte de betonarea corpului fundatiei se va face verificarea ~irecepjia lucrari lor de pilotaj prin incheierea unui proces-verbal def aza de lucrari, conform regulamentului respectiv.

12.1. In procesul de executie se vor respecta urmatoareleprevederi in vigoare:

"Regulamentul privind protectiasi igiena muncii in constructii"inlocuieste "Normele republicane de protectia muncii",

11.5. Receptia redierelor sau a grinzilor de fundatie cuprindereceptia cofrajelor, armaturilor si betoanelor.

Receptia se face pe baza planurilor de executie aflate pe santier.cu luarea in considerare a eventualelor modificari efectuate sauadmi

Documents

GE 029-97 - Ghid Practic Privind Tehnologia de Executie a Pilotilor Pentru Fundatii