Embed Size (px)
Citation preview
GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 145, UL 145, UL 145, UL 145, UL 145, IUNIE 2018IUNIE 2018IUNIE 2018IUNIE 2018IUNIE 2018APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU
Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR
- pag. 5, 6
- pag. 5
- pag. 3
ORTORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaaleaalea
HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiuiui
- pag. 5
- pag. 5, 6
- pag. 2
- pag. 2
- pag. 2
- pag. 6
- pag. 7
- pag. 6
De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...
Editorial …
- pag. 2
- pag. 5
- pag. 7
- pag. 4
- pag. 6
- pag. 7
- pag. 7
Casa de sãnãtate KKH Kaufmännische Krankenkasse dinGermania a trimis la Spitalului Orãºenesc ºi Unitãþii deAsistenþã Medico-Socialã din Agnita, mai multe materialemenite sã uºureze suferinþa celor internaþi.
Materialele au fost procurate de la firma sanitarãSanitätshaus MüllerBetten GmbH&Co.KG de cãtre doamnaTaniaTrinks de la KKH ºi aduse în Agnita de Alexandru Bârsanºi Alexander Vintilã cu o maºinã pusã la dispoziþie de firma
Prietenii ºi colaboratori lui Gyuri nu vor ca acesta sã fiedoar o amintire, nu vor ca spiritul lui sã fie uitat. De aceea auiniþiat Festivalul Naþional de Umor „Cântecul Cuvintelor” unfestival dedicat lui Gyuri, un festival din care izvorãºte spiritullui Gyuri ºi mai ales respectul pentru marele trubadur.
În luna florilor festivalul a poposit din nou la Agnita ºicei care au aflat de el au avut bucuria sã petreacã momentemagice alãturi de cei care au adus pe scenã muzica de calitate,râsul descãtuºat ºi umorul trist, de cei care au ºters cu unzâmbet picãtura izvorâtã din streaºina ochilor.
Cuvântul de deschidere l-a þinut umoristul Cornel Udreaunul din iniþiatorii acestui festival care a spus cã la Gyuritrebuie sã ne gândim râzând. În aceeaºi notã i-a venit alãturiSorin Tãnase ale cãrui glume au curs în valuri, aducându-i peunii spectatori în pragul înecului.
Tot cu momente umoristice de calitate au venit grupul„Bis” din Sibiu, grupul „Experiment 77” din Fãgãraº, VasileMoraru în duet cu Valentina Fãtu ºi cunoscutul Jean Paler,
În memoria lui Ioan Gyuri Pascuaflat pentru prima datã pe scena din Agnita ºi aplaudat caatare.
Spiritul muzical al lui Gyuri a fost prezentat de grupulfolk „Clasic” din Baia Mare, de tenorul Marian Buzilã a cãruivoce a umplut sala cu arii din opere ºi cu cântece patrioticedar mai ales de grupul „Vouã” al cãrui membru a fost ºiregretatul Ioan Gyuri Pascu.
Cei care au vrut sã-ºi procure ºi rezerve de umor, au gãsitîn holul Casei de Culturã cãrþile umoriºtilor Cornel Udrea ºiFlorin Alexandru. ªi tot acolo l-au gãsit pe caricaturistul sibianCristi Vecerdea care, cu multã amabilitate dar mai ales cumult talent, le-a oferit gratuit doritorilor portretul schiþat cucãrbune pe o foaie A3.
Spritul lui Ioan Gyuri Pascu a revenit timp de trei ore pescena din Agnita. Cei care au fost prezenþi l-au simþit din plinºi vor sã retrãiascã aceste momente.
Respect ºi aplauze pentru organizatorii acestui festival.I. Bârsan
AAAAAJUTJUTJUTJUTJUTOOOOOARE PENTRARE PENTRARE PENTRARE PENTRARE PENTRU CEI SUFERINZIU CEI SUFERINZIU CEI SUFERINZIU CEI SUFERINZIU CEI SUFERINZIAlvilog GmbH.
Au fost bineprimite cãrucioarele cu rotile, cârjele ºicadrurile metalice pentru cei cu probleme de deplasare darmai ales saltelele post operatorii ºi saltelele speciale pentrubolnavii care au escarioze.
În numele lor le adresãm mulþumiri celor care au fãcutacest gest umanitar.
I. B.
Pe uliþa satului s-ajucat Hora fofelzenilor
Balul MajorBalul MajorBalul MajorBalul MajorBalul Majoratului la Colegiulatului la Colegiulatului la Colegiulatului la Colegiulatului la ColegiulAAAAA. T. T. T. T. T. Laurian din A. Laurian din A. Laurian din A. Laurian din A. Laurian din Agnitagnitagnitagnitagnita
- pag. 4
Postul SfinþilorApostoli Petru ºi Pavel
Binecuvântãri arBinecuvântãri arBinecuvântãri arBinecuvântãri arBinecuvântãri arhierhierhierhierhiereºti,eºti,eºti,eºti,eºti,în duminica Tîn duminica Tîn duminica Tîn duminica Tîn duminica Tuturuturuturuturuturor Sfor Sfor Sfor Sfor Sfinþilorinþilorinþilorinþilorinþilor,,,,,
în parîn parîn parîn parîn parohia „Sfântul Nicolae” din Beneºtiohia „Sfântul Nicolae” din Beneºtiohia „Sfântul Nicolae” din Beneºtiohia „Sfântul Nicolae” din Beneºtiohia „Sfântul Nicolae” din Beneºti
RRRRRugãciuni ºi sânziene înugãciuni ºi sânziene înugãciuni ºi sânziene înugãciuni ºi sânziene înugãciuni ºi sânziene înGhiGhiGhiGhiGhijasa de Susjasa de Susjasa de Susjasa de Susjasa de Sus
Viaþa ca o „cursã…”Mihãlþan Nicolae - Ruja
MASLMASLMASLMASLMASLU LA RETIªU LA RETIªU LA RETIªU LA RETIªU LA RETIª
Cãutarea de frumos
RRRRRugãciunea ca neugãciunea ca neugãciunea ca neugãciunea ca neugãciunea ca nevvvvvoinþãoinþãoinþãoinþãoinþã
Alte jocuri din ºezãtorileAlte jocuri din ºezãtorileAlte jocuri din ºezãtorileAlte jocuri din ºezãtorileAlte jocuri din ºezãtorilede pe Vde pe Vde pe Vde pe Vde pe Valea Hâralea Hâralea Hâralea Hâralea Hârtibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciului
ARMINDENII DIN AMINTIRI
Am îndrãznit sã caut dincol’de contururi
Lõrinczi Francisc-Mihai
PLOAIEMARIA-DANIELA PÃNÃZAN
Venise vara în satele româneºticu „Rugã pentru pãrinþi”
CIREªAR – ziua nopþilor parfumate
Strategia de dezvoltareeconomico-socialã a
oraºului Agnita, în elaborareºi consultare publicã!
GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2018
De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Dacã luna trecutã ne bucuram de numãrul
mic de evenimente la care a fost necesarãprezenþa poliþiº tilor, în aceastã lunã, dinnefericire, nu putem face acelaºi lucru. Nu doarcã evenimentele au fost multe dar au fost ºideosebite.
Într-o altercaþie spontanã care a avut loc laIacobeni, ºi care a avut la bazã alcoolul, V.I.B.din localitate l-a agresat pe concetãþeanul sãu G.F.care s-a ales cu un traumatism cranio-cerebralacut deschis ºi cu alte multiple rãni uºoare lanivelul capului. Din nefericire o altã altercaþiespontanã, care a avut loc la o stânã de pe razacomunei Nocrich, s-a terminat tragic. În altercaþieV.P. l-a agresat pe Gogoneþiu Marian iar rãnilecauzate au fost atât de grave încât au dus ladecesul acestuia din urmã.
Tot decedat a fost gãsit, în casa sa din ªalcãu,ºi Pleºca Ionel de 61 de ani din Sibiu. Atuncicând a fost gãsit acesta decedase de mai multtimp. Nu s-au gãsit urme vizibile de violenþã darverdictul final va fi dat de Serviciul de MedicinãLegalã Sibiu în urma necropsiei.
În extravilanul localitãþii Metiº , Dan Ioande 55 de ani conducând un ATV a încercat sãurce o rampã cu înclinaþie de 30 de grade ºiacoperitã cu vegetaþie deasã. Ca urmare amanevrei ATV-ul s-a rãsturnat peste conducãtorulauto provocându-i rãni grave. În ciudaintervenþiei unui echipaj SMURD acesta nu amai putut fi salvat.
Pe marginea unui drum de hotar din Coveº,nedestinat circulaþiei publice, se odihnea laumbrã Andrei Livia de 85 de ani din localitate.Un atelaj hipo, condus de un minor de 11 ani ºiscãpat de sub control, a acroºat-o ºi târât-o peacesta suficient de mult ca rãnile suferite sã fieincompatibile cu viaþa.
Ca urmare a pierderii controlului volanului,Thudt Andrei Otto de 72 ani persoanã cucetãþenie românã ºi germanã ºi permis deconducere emis de statul german, a lovit un capde pod pe raza localitãþii Alþîna iar în urmaimpactului a decedat.
Conducând un tractor agricol fãrã numerede înmatriculare în intravilanul oraºului Agnita,R.I. de 39 de ani din Ruja, a intrat de pe un drumlateral pe un drum cu prioritate fãrã sã se asigureºi a lovit un moped condus de Z.P. de 63 de anidin Merghindeal. Acesta din urmã a suferitpolicontuzii la membrele superioare ºi inferioare.
Tot fãrã sã se asigure a pãtruns de pe undrum lateral pe un drum cu prioritate º i C.R.A.de 18 ani din Ruja. Acesta, aflat pe bicicletã, dupão plimbare pe câmp a vrut sã pãtrundã pe DJ106de pe un drum lateral dar, pentru cã nu s-aasigurat, a lovit din lateral portiera unuiautoturism care circula regulamentar ºi s-a alescu câteva rãni minore.
Viteza ºi nerespectare distanþei de siguranþãdintre vehiculele aflate în mers au fost cauza unuiaccident între douã autoutilitare pe DJ106, laintersecþia cu drumul spre Marpod. Primaautoutilitarã, condusã de M.C. de 25 de ani dinAndrãºeº ti judeþul Ialomiþa, a semnalizatschimbarea direcþiei de mers º i a redus viteza cuintenþia de a vira dreapta dar a fost lovitã dinspate de o altã utilitarã condusã de GDM de 31de ani din Lunca Cernii de Jos judeþulHunedoara. În urma tamponãrii P.G. de 65 deani din Andrãºeºti judeþul Ialomiþa, pasager înspaþiul de transport al primei utilitare, a fost rãnituºor.
Cu o alcoolemie de 1,49 mg/l în aerul expirata fost depistat R.A. de 52 de ani din Agnita dupãce a doborât un stâlp de iluminat ºi a „parcat” pespaþiul verde ce separã sensurile de mers dincentrul oraºului Agnita.
Alarma declanºatã de o tentativã de intrareforþatã într-un magazin alimentar din Þichindeali-a pus pe fugã pe hoþi. Intervenþia rapidã apoliþiei a dus la identificarea acestora în persoanalui S.F. º i respectiv P.N.V., ambii de 21 de ani,ambii din Roºia.
A fost confiscat lemnul ºi i s-a întocmit dosarpenal lui C.A.D. de 21 de ani din Apold judeþulMureº care a tãiat fãrã drept 11 arbori de diferitemãrimi de pe raza comunei Brãdeni.
În urma controalelor rutiere au fost depistaþifãrã permis de conducere P.F.C. de 17 ani dinRuja, C.A.B. de 20 de ani din Agnita, G.R. de 37de ani din Rîmnicu Vîlcea, F.M. de 58 de anidin ªalcãu ºi L.G.C. de 34 de ani din Agnita.Conducând sub influenþa lui Bachus au fostdepistaþi H.I.S. de 29 de ani din Agnita – 0,6mg/l, M.I. de 64 de ani din ªelimbãr – 0,97 mg/l º i B.D. de 50 de ani din Iacobeni – 0,83 mg/l.Fãrã permis de conducere ºi sub influenþabãuturilor alcoolice au fost depistaþi M.R. de 48de ani din Alþîna 0,84 mg/l, N.M.F. de 50 de anidin Sighiºoara – 0,81 mg/l ºi S.N. de 31 de anidin Alþîna – 0,67 mg/l.
Pe nerãsuflate am enumerat activitãþile încare au fost implicaþi în aceastã lunã poliþiºtii depe Valea Hîrtibaciului, aflaþi ca întotdeauna …
… mereu alãturi de dumneavoastrã!
TREI FEÞELucian Blaga
Copilul râde:“Înþelepciunea ºi iubirea mea e jocul!”Tânãrul cântã:“Jocul ºi-nþelepciunea mea-i iubirea!”Bãtrânul tace:“Iubirea ºi jocul meu e-nþelepciunea!”
Toate aceste daruri suf leteºti suntfrumoase, ºi jocul ºi iubirea ºi înþelepciuneadar dintre toate iubirea este cea mai de preþ.Iubirea a fost cea mai propovãduitã de Hristosºi din iubire pentru oameni a pãtimit.
Acest sentiment, aceastã minunatã trãireare cea mai mare intensitate la vârstatinereþii, atunci când omul iubeºte ºi florileºi soarele ºi oamenii, atunci când începândsã uite jocul începe sã descopereînþelepciunea.
La aceastã vârstã copilul devine cetãþeanºi îi sunt recunoscute drepturile de cetãþean,la aceastã vârstã tinerii îºi aleg drumul înviaþã.
Aceastã vârstã trebuie sã fie cea maisãrbãtoritã de orice comunitate.
Din pãcate în orãºelul nostru nu existã osãrbãtoare a tinerilor, o sãrbãtoare organizatãde cetãþenii adulþi pentru cei mai tinericetãþeni, o sãrbãtoare pentru cei care,absolvind liceul, pãºesc pe un alt drum, ceimai mulþi pãrãsind urbea în care s-au bucuratde copilãrie, ducând cu ei doar amintirilelocurilor în care au fost fericiþi.
Unii vor spune cã o asemenea sãrbãtoarenu este necesarã, cã tinerii îºi organizeazã eisãrbãtorile, cã se distreazã la „Balul
TINERII NOªTRII ªI ORAªUL LOR
majoratului” ºi cã, admiraþi de pãrinþi,defileazã frumos prin oraº, de la Colegiul ATLaurian la Grãdina de Varã unde petrec la„Balul absolvenþilor”.
Da, ei îºi organizeazã frumos ºi calitateade cetãþean ºi bucuria de absolvent dar urbea,oraºul de ce nu se implicã pentru a sãrbãtoriiaceste evenimente importante? De ce nu sealocã niºte fonduri pentru ca tânãrul sãprimeascã cel puþin o felicitare cu ocaziaîmplinirii vârstei de 18 ani, cu ocazia deveniriilui ca cetãþean al urbei în activitatea cãreiasã se implice, sã ºtie cã ºi de el depinde caviaþa în localitatea lui sã devinã mai bunã, caoraºul în care a copilãrit sã devinã maifrumos?
De ce nu se alocã niºte fonduri pentruca cei mai buni absolvenþi sã fie sãrbãtoriþi înmod special, sã fie nominalizaþi ºi premiaþide cãtre oraº, pentru a-i determina sã-liubeascã, sã se gândeascã la el cu dragoste ºicu dor, sã simtã cã ei sunt ai acestui oraº ºioraºul este al lor?
Oraºul nostru devine tot mai mic, tot maiîmbãtrânit, - ce-i de fãcut ca sã întinereascã,ce-i de fãcut ca tinerii valoroºi sã revinã acasã?
Poate cã sãrbãtorirea lor este una dinsoluþii.
Sã li se acorde atenþia ºi importanþa careli se cuvin, sã fie determinaþi ca o parte dinsentimentele lor de dragoste sã fie acordateurbei lor, cetãþenilor acestui oraº. Pentruaceastã dragoste tinerii trebuie sã ºtie cã suntiubiþi ºi doriþi ºi atunci vor rãspunde cu toatãiubirea de care sunt în stare.
Tinerii sunt viitorul acestui oraº ºi estedatoria oraºului sã le acorde atenþia cuvenitãacestor noi cetãþeni, viitori responsabili deviaþa cetãþii.
Poate în bugetele din anii viitori se voraloca niºte bani pentru ca aceste evenimentedin viaþa tinerilor sã devinã sãrbãtorideosebite ale lor ºi ale oraºului.
Numai aºa implicarea va deveni vis deîmplinire ºi plecarea dorinþã de revenire.
I. Bârsan
Azi, 24 iunie – Ziua naºterii Sfântului IoanBotezãtorul – Ziua nopþilor parfumate – Sânzienele
O, Sânzianã, plãmadã dumnezeiascã ostenitãde propria-þi mireasmã!
O, Sânzianã, fiinþã plãmãditã de Dumnezeuºi drapatã cu fragila alcãtuire de fecioarã, ce porþipe cap cununi galbene de disc solar! Cununi fãcuteîn satele noastre pentru vii ºi pentru morþi,aruncate pe acoperiºul casei sau prinse la stâlpulporþii. Azi, apele sunt mai limpezi, cumpenelefântânilor se închinã sub curbura cerului înlegãnãri cosmice.
Veniþi, cireºele sunt coapte, iar macii roºii auînflorit!
Sub incendiile caste ale verii, merele, pereleºi celelalte fructe sorb cu lãcomie mireasmã ºiculori sub un cer logodit cu vârfuri de dealuri ºide munþi, aici, lângã Sibiu, peste oglinda iubirilornoastre. Ierburile ard în roua de clorofilãpâlpâitoare...
Veniþi, cireºele sunt coapte, iar macii roºii auînflorit!
Arie veºnic udatã de ape cristaline, cu undenetezite, aici, în Mãrginimea Sibiului, destrãfulgerarea pãstrãvilor. O, Vale a Hârtibaciului,poartã verde crud înfloratã prin care zboarã pãsãricu pene umezite în nori... Ochiul se desfatãcuprinzând între pleoape miezul de culori înfierbere ca un dar promis ºi dat de Dumnezeuacestor locuitori paradisiatici... Ei, aceºti locuitori,aduc ofrandã soarelui, dragostea lor nemãrginitãpeste câmpurile aprinse de seminþele îngerminaþie ori în coacere. Aerul are memoriacreaþiei primordiale...
Veniþi, cireºele sunt coapte, iar macii roºii auînflorit!
Femeile au epidermã de cireaºã coaptã, ochimigdalaþi ºi mers de felinã ce le sfâºie conturul...Flori plãpânde ºi crepusculare.. Cu cercei de cireºela urechi...
Copiii, ca niºte muguri plãpânzi, pe buze custropi de lapte matern sau cu picãturi de ploaievãratecã... Vlãstare tinere ce vor zãmisli Zidirea ºiTimpul...
Veniþi, cireºele sunt coapte, iar macii roºii auînflorit!
În aceste zile Eminescu a plecat din LumeaDeºartã în Nemurire.
El, ce a trecut prin Sibiu ca printr-un oraº dinO mie ºi una de nopþi transilvane, purtând peîncãlþãrile sale praf de luceferi ºi stele...
Acum, iezii mor doar împuºcaþi cu cireºe deaur sau cu ouã de rândunicã...
Acum, când iubirea se lasã peste noi,parfumatã...
Veniþi, cireºele sunt coapte, iar macii roºii auînflorit!
Ioan Gligor Stopiþã
„Enigmatici ºi cuminþi, / Terminându-ºi rostullor, / Lângã noi se sting ºi mor, / Dragii noºtri,dragi pãrinþi (…) „Ia priviþi-i cum se duc, / Ia priviþi-i cum se sting, / Lumânãri în cuib de cuc, / Parcãtac, ºi parcã ning…”
(Adrian Pãunescu)
Teribil cât de mult adevãr ºi cât de multãtristeþe în gândul versificat al fie iertatului poetAdrian Pãunescu (1947-2005). Nu de alte, dar lavârsta mea de acum, bine trecutã de 83 de ani,cititorului de „Gazetã Hârtibãcianã” îndrãznescsã-i dau un sfat pãrintesc ºi creºtinesc, rugându-l sã încerce doar sã-i priveascã cu atenþie pebãtrânii þãrani ai satelor! Mai ales atunci cândstau, aduºi de spate, în stranele bãtrânelorbiserici la slujbele vecerniilor înserãrilor. Dar ºiîn duminecile ºi în zilele sfintelor sãrbãtoricreºtine sau ale celor cu iz folcloric de peste an!Cum a fost ºi cea de mai zilele trecute: deduminicã, 24 iunie. De naºterea Sf. Proroc IoanBotezãtorul, de Sânziene ºi de SãrbãtoareaInternaþionalã a Iei Româneºti! Atunci când cutoþii pãream cei mai cuminþi ºi omenoºi oamenide pe pãmânt. Parcã am fi fost pita dulceagã,
Venise vara în satele româneºticu „R u g ã pentru p ã r i n þ i”
rumenã, caldã ºi gustoasã a lui Dumnezeu! Caurmare, te întreb direct, fãrã ocoliºuri: nu þi separe, cumva, cã þãranii gârboviþi ai satelorromâneºti poartã în sufletele lor doar o aparentãliniºte ºi împãcare!? Uitã-te bine la ei! La gesturilelor cele mai fireºti ºi omeneºti! Sunt tot mai altfel,decât ca de obicei. Chiar ºi numai cu o sãptãmânãîn urmã. ªi asta pe mãsurã ce ei încãrunþesc,îmbãtrânind frumos ºi suferind tãcând! Caurmare, ai impresie cã nu-i mai bagã în seamã pecei tineri, deveniþi mari ºi sfidãtori domni la oraº!Sau îngâmfaþi cãlãtori de profesie ºi stãtãtoriflotanþi prin îndepãrtate þãri strãine. Indiferentdacã sunt sau nu fiii ºi fiicele lor, gineri ºi nurori,nepoþi ºi nepoate sau strãnepoþi ºi strãnepoate.Cei care, de cele mai multe ori vin în satelepãrinþilor ºi rudelor lor doar de ruºine ºi de guralumii. Nu, însã, ºi de marea teamã de Dumnezeu!Dovadã cã ei se fac cã nu înþeleg cã prin tãcereaºi aparenta indiferenþã a bãtrânilor þãrani, aceºtianu fac altceva decât sã le spunã cã s-au sãturat sãle tot dea în zadar sfaturi ºi exemple bune deurmat! Inclusiv pilde de credinþã strãbunã. Dedragoste pentru pãmântul natal al þãrii, de trainicalui lucrare cu plugul, cu sapa ºi cu coasa. Decinste, de omenie, de patriotism adevãrat. Calitãþiomeneºti ºi sufleteºti tradiþional-româneºti! Nunumai de patrimoniu naþional ci ºi de cel universalUNESCO. Calitãþi care, din pãcate, sunt tot mairar întâlnite! Ne mai fiind nici obiºnuite ºi nicifireºti. Iar cel mai trist este cã bãtrânii þãraniromâni sunt tot mai convinºi cã efortul lor deacum e nu numai prea mult întârziat, dar ºi înzadar. Ca urmare, pe tinerii uituci, surzi ºi orbimai bine îi lasã în plata Domnului, cu internetulºi cu manelista lor muzicã stridentã ºienglezeascã. Cu goliciunea sufletului, a minþii ºia trupului lor voit tatuat ºi urâþit! Stau ore în ºirîn ambianþa mitingurilor protestatare, însã fãrãgând ºi voinþã de a lua în mâinile lor vânjoase ºinemuncite frânele mult prea sãrãcitei ºi necãjiteilor þãri! Iar prea multa lor gãlãgie dureazã ºimereu se amplificã ºi tace de aproape trei decenii!
PS: Depãnând aceste gânduri, acum când„pãsãrile cãlãtoare ale Cerului” au prins aºi învãþapuii sã zboare spre îndepãrtatele þãri calde, iarcucii ºi-au vãzut cu ochii lor odraslele ieºite dincuiburile strãine ale altor pãsãri, îmi revin înminte versurile aceluiaºi poet: „Hai þãrani,întoarceþi-vã acasã / Cã e-dor pãmântului de voi /(…) ªi luaþi ºi fabricile-n spate, / Fiþi ºi muncitori,dar ºi þãrani”. (Adrian Pãunescu: „Chemarepentru þãrani”)
Sibiu, luni, 25 iunie 2018Ioan Vulcan-AGNITEANUL
CIREªAR – ziuanopþilor parfumate
GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 3
Oraºul Agnita a demarat în luna mai 2018,respectându-se procedurile privindchestionarea tuturor factorilor interesaþi darºi consultãrile publice privind Strategia dedezvoltare economico-socialã pentru perioada2018-2022 ºi în perspectivã pânã în 2030.
Oraºul Agnita avea la 1 ianuarie 2016 opopulaþie stabilã de 12078 locuitori (6060bãrbaþi ºi 6018 femei), suprafaþa intravilanãfiind de 369 de ha, cu o suprafaþã a spaþiilorverzi de 26 ha ºi o lungime totalã a strãzilor de30 km. Direcþia Judeþeanã de Statisticã a pusla dispoziþia administraþiei fiºa localitãþii –situaþia oficialã a forþei de muncã, echipareateritoriului, populaþiei, etc.; în oraºul Agnitaexistã 3846 de locuinþe (din care 148 înproprietate publicã) cu o suprafaþã totalã de189086 mp (arie desfãºuratã). Populaþia areînregistrate un numãr de 2383 de autoturisme(în 2016).
În domeniul ocrotirii sãnãtãþii existã1 spital, 7 cabinete medicale de familie, 5cabinete stomatologice, 2 cabinete medicale despecialitate, 1 farmacie proprietate publicã, 3proprietate privatã, 3 laboratoare de tehnicãdentarã, 48 de paturi în spital, 10 medici (însistemul public) ºi 8 medici (în sistem privat),6 medici de familie (în sistem privat), 6stomatologi, 5 farmaciºti, 27 personal sanitarmediu (în sistem public) ºi 20 personal sanitarmediu (în sistem privat).
În sistemul educaþiei existã 3 unitãþiºcolare (pe toate nivelele: preºcolar - grãdiniþacu program prelungit, primar ºi gimnazial -ºcoala G. D. Teutsch ºi liceu - colegiu tehnicA. T. Laurian) cu un total de populaþie ºcolarãde 1336 (212 copii înscriºi în grãdiniþã ºi 1124de elevi în învãþãmântul preuniversitar). Ladispoziþia elevilor existã un total de 79 de sãlide clasã ºi cabinete ºcolare, 4 laboratoareºcolare, 5 sãli de gimnasticã ºi 3 ateliereºcolare, respectiv un numãr de 145 decalculatoare (PC).
Analiza nevoilor populaþiei s-a fãcutcentralizând chestionarele aplicate.Majoritatea populaþiei din cele trei localitãþicomponente sunt de acord cu afirmaþia cã înAgnita se protejeazã ºi respectã mediulînconjurãtor, lipsa poluãrii ºi pãstrareaarhitecturii tradiþionale (prin conservareafaþadelor) asigurând identitatea întregii zone.Mulþi respectã vecinãtãþile, fãcând parte dinacestea ºi contribuind la înmormântãri.Majoritatea considerã deplasarea în oraº sigurãºi uºoarã, deplasându-se pe jos, cu bicicleta saucãruþa; navetiºtii ºi cei care se deplaseazã cumaºinile reclamând nesiguranþa ºi invocândstarea proastã a drumurilor. Toþi locuitoriireclamã starea drumurilor laterale, cei din Rujasemnalând cã nici o stradã lãturalnicã nu esteasfaltatã. Peste 60% din populaþie se declarãmulþumiþi de siguranþa publicã. Majoritateaabsolutã a celor intervievaþi declarã cã nu auprobleme cu creºterea animalelor ºi cã pot sã-ºi facã cumpãrãturile în oraº, gãsind toatetipurile de produse.
Pentru îmbunãtãþirea administra-þieiorãºeneºti pe strada lor, locuitorii din Coveººi Ruja au ca sugestii asfaltarea ºi curãþeniastrãzilor, introducerea reþelei de canalizare,curãþarea ºanþurilor de scurgere, reabilitaretrotuare ºi amenajarea unui parc. Coveºeniisolicitã ºi amplasarea unui stâlp cu antene detelefonie mobilã, reclamând comunicaþiiledefectuoase de telefonie mobilã. În Agnitamajoritatea este mulþumitã, nemulþumirileavând legãturã cu problemele reþelelor decanalizare (pe unele strãzi nu existã sau nu estecorect dimensionatã, iar la ploi intenserefuleazã). O parte dintre respondenþi suntnemulþumiþi de starea drumurilor ºi considerãcã acestea ar trebui reabilitate. Pe lângã acesteprobleme izolate s-au mai identif icaturmãtoarele: în domeniul colectãrii deºeurilor(curãþenia în spatiile publice), iar în domeniulreþelelor de telecomunicaþii: nu este semnal latelefonia mobilã în anumite zone ºi nu existãinternet Wi-Fi în spaþiile publice.
În domeniul sãnãtãþii coveºenii suntmulþumiþi în procent de 75% de serviciilemedicale din oraºul Agnita, iar 25% suntnemulþumiþi, faþã de cei din Ruja care 76,7%sunt mulþumiþi iar 23,3% sunt nemulþumiþi.Coveºenii îºi doresc în localitate serviciimedicale care trebuiesc înfiinþate: dispensar,stomatolog, farmacie ºi ecograf. ªi în Rujacetãþenii solicitã dispensar, aparaturã medicalãmodernã, farmacie, maternitate, tomograf,ecograf, radiologie. Cetãþenii din ambele
localitãþi componente ale oraºului reclamã cãîn oraºul Agnita nu existã medici pentru toatespecializãrile cum ar fi ORL. Agniþenii suntmulþumiþi de serviciile medicale în proporþiede 72,6%, iar 27% sunt nemulþumiþi. Lipsa unorspecializãri medicale este deficienþa dindomeniul sanitar din oraº reclamatã delocuitorii tuturor localitãþilor componente:ORL, chirurgie ºi cardiologie, aparatura pentruinvestigaþii cardiologice, endocrinologie,hematologie, dermatologie, alergologie,ortopedie, oncologie, f izioterapie,kinetoterapie, endocrinologie ºi diabetologie;personalul nu este suficient ºi lipsesc mediciispecialiºti; lipseºte un laborator care sã facãanalize complete; spitalul este slab dotat ºilipseºte aparatura medicalã modernã cum arfi: RMN, tomograf, ecograf, etc.
Despre oferta educaþionalã, 81,2%, dincoveºeni sunt muþumiþi, în timp ce doar 18,8%sunt nemulþumiþi; în Ruja 80% sunt mulþumiþi,în timp ce doar 20% sunt nemulþumiþi. În Coveºnemulþumirea este legatã în principal de faptulcã lipsesc cadrele didactice, iar cele care sunt,sunt slab pregãtite. În Ruja existã cadre,cetãþenii reclamând cã clasele nu sunt dotatecorespunzãtor iar profesorii nu sunt suficientde bine pregãtiþi. În Coveº se solicitãconstruirea unei sãli de sport (37,5%), a unuiteren de sport (31,2%) ºi dotare clase (25%).
din Ruja se ref lectã în nevoile acestora:culturale (prin reabilitarea cãminului culturalºi a parcului). Majoritatea absolutã din oraºulAgnita susþine cã nu existã o ofertã culturalãsuficientã, cetãþenii afirmând cã se organizeazãde câteva ori pe an manifestãri culturale, darîn oraº nu existã un teatru sau cinematografunde sã aibã acces constant la evenimenteculturale, singurele modalitãþi de petrecere atimpului liber fiind terasele ºi restaurantele,respectiv plimbãrile prin centrul oraºului,nerãspunzând nevoilor familiilor tinere (55,2%).Este apreciatã pozitiv activitatea CaseiSeniorilor, dar la întrebarea dacã oraºul Agnitarãspunde nevoilor familiilor vârstnice numai11,1% dintre respondenþi ºi-au exprimat acordultotal, 58,5% sunt de acord, 20,8% nu sunt deacord.
Dintre domeniile în care cetãþeniiconsiderã cã ar trebui aduse îmbunãtãþirienumerãm în ordinea importanþei domeniilecare au întrunit un procentaj mai mare de 50%,cu menþiunea cã ºi celelalte domenii care auprocente semnificative sunt importante deabordat: 1. Varietatea locurilor de muncã –81,1%; 2. Atragere investitori – 74,1%;3.Oferta de servicii medicale – 53,5%; 4.Curãþenia în spaþiile publice – 51,9%.
Majoritatea locuitorilor sunt mulþumiþi depersonalul angajat al Primãriei oraºului Agnitaºi considerã cã aceºtia au o relaþie bunã cucetãþenii (74,8%). Totuºi, un procentsemnificativ de 25,2% sunt nemulþumiþi ºiconsiderã cã angajaþii primãriei ar trebui sã-iconsulte mai des despre investiþiile care se facîn localitate, sã organizeze dezbateri publice,ºedinþe cu cetãþenii, sã facã vizite pe teren, sãrezolve problemele cetãþenilor prompt, sã fiemai amabili, rãbdãtori ºi respectuoºi, sãprelungeascã programul cu publicul ºiprogramul de audienþe, sã atragã investitori,sã fie mai deschiºi la propunerile din parteacetãþenilor, sã se implice mai mult, sã fieprofesioniºti.
Majoritatea celor care au rãspuns vãdoraºul Agnita, frumos, curat, liniºtit, îngrijit,existând ºi agniþeni care îl vãd fãrã perspectivãde viitor, îmbãtrânit, pustiu. Pentru viitorcetãþenii sunt optimiºti ºi cred cã oraºul va fimai frumos, mai bine organizat, mai dezvoltat,modernizat, cu mai multe locuri de muncã.Foarte puþini îl vãd la fel sau mai rãu. Prezentulmaterial prezintã numai percepþia populaþiei,fãrã ca rezultatele sondajului de opinie sã fieinterpretate ºi fãrã a se prezenta opiniaconducerii oraºului în problemele semnalate.Din lipsã de spaþiu nu s-a prezentat nicicentralizarea nevoilor comunitãþii de afaceri,a instituþiilor publice ºi a organizaþiilorneguvernamentale, acestea semnalând atâtaspectele pozitive ce favorizeazã dezvoltareaeconomicã urbanã, dar ºi probleme ce trebuiescsoluþionate. Toate acestea vor fi prezentateseparat, astfel încât fiecare cetãþean sã-ºi facão imagine cât mai completã asupra societãþiiagniþene. O comunitate care a oscilat mult timpîntre rural ºi urban ºi care trebuie sã-ºiconstruiascã destinul.
În consecinþã, invitãm toþi agniþenii sã seimplice activ în procesul de elaborare astrategiei oraºului Agnita (consultând site-ulweb al oraºului), astfel încât generaþiile viitoaresã beneficieze de o societate dezvoltatã, carea ºtiut sã recupereze întârzierile generate decondiþiile istorico-sociale ºi geografice ºi apreîntâmpinat producerea unor noidezechilibre.
În viziunea conducerii oraºului, Agnitapoate ºi trebuie sã devinã CAPITALAHÂRTIBÃCENILOR, o localitate urbanã cuo infrastructurã modernã ºi adecvatã nevoilor,condusã de o administraþie care respectãprincipiile unei administraþii moderne (uncontext sustenabil, accesibilitate,profesionalism, comunicare ºi transparenþã)dar ºi valorile universale, respectânddiversitatea (inclusiv cea etnicã), justiþiasocialã, demnitatea umanã, confidenþialitateaºi ºansele egale ºi nu în ultimul rând mediulînconjurãtor.
PRIMAR,ing. Ioan DRAGOMAN
Strategia de dezvoltare economico-socialãa oraºului Agnita, în elaborare ºi consultare publicã!
Strategia oricãrei comunitãþi include elementeale strategiilor tuturor componenteloransamblului, atât ale societãþii civile(comunitatea de afaceri, ONG-urile) dar ºi aleinstituþiilor publice ce îºi desfãºoarã activitateaîn unitatea administrativ teritorialã. Pentru cao strategie sã-ºi fixeze obiective majore petermen lung, trebuie avut în vedere atâtcontextul extern cât mai ales cel intern, fiecaremembru al comunitãþii (persoanã fizicã saujuridicã) având propriile interese pe termenmediu ºi lung. O viziune constructivã,generatoare de progres la nivelul întregiisocietãþi agniþene, va trebui sã conciliezemultitudinea intereselor agenþilor economicigeneratoare de venituri la bugetul local (privinddezvoltarea infrastructurii, a locurilor demuncã, etc.) cu cea a satisfacerii intereselorpublice în domeniul sãnãtãþii ºi ocrotirii sociale,educaþiei ºi culturii, ordinii publice, etc. Atâtpe termen mediu, cât mai ales pe termen lung(2030) se vor produce mutaþii, ce se dorescbenefice în plan global, dupã un principiu alechifinalitãþii (finalitãþii echitabile), toatecomponentele societãþii trebuind sã fiemulþumite prin armonizarea intereselor lor (aºazisa negociere de tip „câºtig - câºtig”), astfelîncât sã se permitã dezvoltarea unei culturi ºia unui sistem comunitar eficient în obþinereaunor performanþe pe termen lung.
Oraºul Agnita – „Poarta de sud aArdealului” (Matei Corvin) pãstreazã toatecaracteristicile unui orãºel de dimensiunimedii, important în plan regional pentruconectarea centrelor urbane mari (Sibiu -Mediaº - Sighiºoara – Fãgãraº), într-o regiuneruralã cunoscutã sub numele de „PodiºulHârtibaciului”, confruntatã de un acutfenomen al depopulãrii ºi îmbãtrânirii. Un planstrategic eficient þine atât de maturitateaelaborãrii cât ºi de coerenþa implementãrii,asumarea instrumentului de lucru înplanificarea deciziilor politicilor publice localeimplicând o dezbatere publicã participativã,lipsitã de valenþe politice.
O VIZIUNE optimã trebuie sã generezeîncredere în viitor ºi sã ofere fiecãrui agniþeanmotivaþia în a munci ºi a-ºi construi viaþa pemeleagurile natale, fãrã a fi nevoit a-ºi gãsirostul plecând de acasã.
Procesul de elaborare a demarat princhestionarea tuturor societãþilor comerciale(persoane juridice legal înfiinþate) ce-ºidesfãºoarã activitatea pe teritoriul oraºului, altuturor instituþiilor publice, respectivorganizaþiilor neguvernamentale, iar în paralels-a realizat un studiu, prin completareachestionarelor privind nevoile cetãþenilororaºului. Sondajul de opinie realizat în cele treilocalitãþi, prin chestionarea cetãþenilor pe toatestrãzile din localitate (urmãrind un eºantionîn funcþie de numãrul de locatari pe fiecarestradã), a þinut cont atât de categoria de vârstãcât ºi de profilul ocupaþional.
Seria de consultãri – dezbateri publiceorganizate la Primãria Oraºului Agnita, acompletat baza de date culese, astfel: 7 iunie– cu reprezentanþii comunitãþii de afaceri,(invitate 134 de firme, prezenþi 8), 12 iunie –cu reprezentanþii instituþiilor publice (invitatetoate instituþiile publice locale, prezenþi 3consilieri locali ºi 11 reprezentanþi deinstituþii), 14 iunie – cu reprezentanþiiorganizaþiilor neguvernamentale. (invitate cele34 de ONG-uri: asociaþii ºi fundaþii, prezenþi10 reprezentanþi de organizaþii).
În Ruja se solicitã construirea unei sãli de sport(50%), dotare clase (26,7%), construire terende sport (16,7%). În domeniul educaþieicoveºenii sunt de acord cu afirmaþia cã ºcoalacontribuie la educaþia tinerilor, f iindnemulþumiþi cã sunt tot mai puþini în ºcoalã,datoritã exodului tinerilor. Marea majoritate acelor intervievaþi în localitatea Agnita suntmulþumiþi de oferta educaþionalã – 82,2%, întimp ce doar 17,4% sunt nemulþumiþi.Nemulþumirea acestora este legatã, înprincipal, cu faptul cã profesorii nu suntsuficient de bine pregãtiþi ºi clasele nu suntdotate corespunzãtor. Dintre dotãrile care artrebui aduse ºcolilor din localitatea Agnita, celemai frecvente sunt: dotare clase (61,1%),construire salã de sport (18,5%), etc. Lacapitolul altele amintim: material didactic,amenajare laborator ºi angajare laborant,dotarea cu calculatoare, videoproiector,introducere internet, amenajarea curþilorºcolilor ºi înfiinþarea unei cantine în ºcoli.
Nemulþumirea privind oferta culturalãºi facilitãþile de petrecere a timpului liber esteîmpãrtãºitã de întreaga populaþie din oraºulAgnita. În Coveº cetãþenii doresc loc de joacãpentru copii (68,8%), facilitãþi sportive (18,8%)ºi piaþa agroalimentarã (6,2%). ªi în Rujacetãþenii solicitã locuri de joacã pentru copii(66,7%), piaþã agroalimentarã (20%) ºi facilitãþisportive (10%). Majoritatea cetãþenilor Agniteiconsiderã ca necesare tinerilor pentrupetrecerea timpului liber activitãþile sportive(34,8%), spectacolele (25,2%), manifestãrileculturale (22,2%) ºi altele (13,3%: cinematograf,bazin de înot, parcuri, organizarea de tabere,excursii, concursuri de ºah, ateliere pentrucopii ºi a zilelor oraºului). În zona în carelocuiesc, respondenþii considerã cã ar aveanevoie de locuri de joacã pentru copii (51,9%),piaþã agroalimentarã (13,7%) ºi facilitãþisportive (18,5%). Un procent semnificativ(11,5%) considerã necesare altele: plantarecopaci, reabilitare infrastructurã stradalã,amenajare parcãri, reamenajarea pistei pentrubiciclete, curãþenie în spaþiile verzi, amplasarebãnci, amenajare parc. Problemele comunitãþii
4 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018
Cel mai emoþionant moment din viaþãeste acela în care tânãrul devine major,când devine propriul lui stãpân, liber sãfacã orice ºi nici asta dacã nu-i convine.Liber ºi responsabil pe faptele sale, libersã plece ºi liber sã rãmânã.
Acest moment, mai mult ori mai puþinconºtientizat de fiecare, este un motivjustificat de a-l petrece cât mai plãcut iarpentru elevii Colegiului Tehnic A. T.Laurian din Agnita a devenit o tradiþie sã-lsãrbãtoreascã organizând BalulMajoratului. Prima parte a acestuieveniment are loc la Casa de Culturã dinAgnita, unde sãrbãtoriþii îºi organizeazã,împreunã cu profesorii lor, propriulspectacol în care un important momenteste alegerea lui miss ºi mister.
Cu o sãptãmânã înaintea balului, pesite-ul colegiului a fost lansatã invitaþia cadin mai multe perechi, colegii sã votezepe facebook perechea de miss ºi mister.În urma acestui concurs câºtigãtoriivirtuali au fost Corina Bela ºi ClaudiuGabor.
La spectacolul de la Casa de Culturã,ºase perechi au participat la un concurspentru a fi declaraþi cei mai cei dintremajori. Pentru aceasta concurenþii autrebuit sã susþinã mai multe probe; oprezentare a partenerului þi oautoprezentare, culturã generalã, dans, o
Locuitorii satului Fofeldea sunt, pebunã dreptate, mândrii de moºtenirea lorculturalã. Sunt mândrii cã deasuprasatului strãjuieºte o bisericã minunatãpictatã de zugravii Grecu din Sãsãuº, cãîn casa parohialã au un muzeu cu obiectede mare valoare, cã într-o clãdire ridicatãde Daniel Cordescu au amenajat unmuzeu al satului. Sunt mândrii cã în satullor s-au nãscut marele om de culturãacademicianul August Treboniu Laurian,bancherul filantrop Daniel Cordescu,pilotul Ioan Stoica ºi primul director alLiceului Gheorghe Lazãr prof. dr. IoanBunea Sunt mândrii de portul lor detradiþiile ºi obiceiurile lor folclorice.
Pe uliþa satului s-a jucatHora fofelzenilor
fiul lui Treboniu Laurian, a fondat, în1877, publicaþia „România Liberã” ceamai veche publicaþie naþionalã.
Oaspeþii, care au rãspuns invitaþiei dea participa la Hora Fofelzenilor, au fostîntâmpinaþi la intrarea în sat de o poartãfãcutã din minunate covoare þesute larãzboi ºi strãjuitã de un grup de femeiîmbrãcate cu îndrãgitele lor costumepopulare.
Dupã slujba religioasã de la bisericacu hramul Sf. Vasile cel Mare, invitaþii ºisãtenii au coborât pe platoul din faþastatuii lui A.T. Laurian unde a avut locHora fofelzenilor. Hora a fost jucatã demândre fete ºi feciori din ansamblul
Balul MajorBalul MajorBalul MajorBalul MajorBalul Majoratuluiatuluiatuluiatuluiatuluila Colegiul Ala Colegiul Ala Colegiul Ala Colegiul Ala Colegiul A. T. T. T. T. T. Laurian din A. Laurian din A. Laurian din A. Laurian din A. Laurian din Agnitagnitagnitagnitagnita
probã de abilitãþi pentru fete ºi una demimã pentru bãieþi ºi o mini scenetã.
Între probele concurenþilor, pe scenãau avut loc mai multe momente veseleprezentate de colegi ºi de profesori; AnaMaria Drãgan ºi Geti Marius au prezentatsceneta „Inspecþie la ºcoalã”, VasilescuConstantin a susþinut un monolog, eleviiclasei a XI-a au prezentat un dans moderniar un grup de profesori au îmbrãcat fosteleuniforme ºcolare, alt grup „noile” uniformeºi i-au amuzat pe spectatori cu o scenetãprezentând momente din ºcoala veche ºidin cea actualã.
A urmat cel mai emoþionant moment,diriginþii au ieºit pe scenã ºi au strigatpentru ultima datã catalogul, într-un fel derãmas bun de la cei care vor pãºi pe altecãi în viaþã. Momentul a fost însoþit de floriºi de îmbrãþiºãri între dascãli ºi elevi.
Apoi a avut loc premierea perechiicâºtigãtoare. Dupã notãrile juriului pentrufiecare probã, comisia de verificare anotelor i-au declarat câºtigãtori pe Missªtefana Fleºariu cu Mister Rareº Pindiciar scena s-a umplut de felicitãri ºi debucurie.
Mai departe, balul s-a desfãºurat în altlocal, cu alte manifestãri de bucurietinereascã, adicã dans ºi muzicã.
Le dorim succes în viaþã noilor cetãþenicu drepturi ºi datorii!
I. Bârsan
De aceastã bogatã moºtenireculturalã se ocupã Asociaþia A. T.Laurian, înfiinþatã în anul 2008, prinaportul a 12 membrii fondatori, scopulasociaþiei fiind „organizarea de activitãþimenite sã contribuie la conservareaspecificului local ºi dezvoltareaarmonioasã a localitãþii Fofeldea”.Preºedintele ºi sufletul acestei asociaþiieste ing. Ioan Gruncã un împãtimit allocurilor în care s-a nãscut.
De la înfiinþare ºi pânã în prezentasociaþia a organizat numeroase activitãþimenite sã pãstreze ºi sã promovezemoºtenirea culturalã a satului ºi anulCentenarului Marii Uniri le-a oferit unnou prilej de a pune în valoare preþiosulpatrimoniu.
În 16 februarie au organizat laBiblioteca ASTRA un simpozion„Fofeldea ºi Marea Unire”, în 26 februarieun parastas de pomenire a familieiLaurian, în 22 mai „Hora Fofelzenilor”iar în 5 iunie, la Facultatea de litere aUniversitãþii din Bucureºti a fost oexpoziþie ºi lansare de publicaþie.
Hora Fofelzenilor a fost un obiceitradiþional, emblematic pentru locuitoriiacestui sat, un eveniment ce avea loc înziua de Rusalii.
Prin „grija” comuniºtilor, preocupaþisã desfiinþeze tot ce era legat de tradiþiireligioase ºi prin depopularea satului,încet, încet obiceiul a trecut în uitare,doar cântecul rãmânând prin voceaminunatã a hârtibãcenei Lia MariaBologa.
În cadrul acestui eveniment, dedicatMarii Uniri, Asociaþia A. T. Laurian aeditat o minunatã publicaþie, numitãsugestiv „ROMÂNIA LIBERÃ deFofeldea” un titlu justificat de faptul cãacademicianul Dimitrie August Laurian,
„Cununa” din Agnita ºi Jucãtorii dinChirpãr, conduºi de Ioan Bãilã care lavârsta de 81 de ani a þinut sã deschidãjocul mândru al fofelzenilor.
Pãºind pe ritmul horei, cântatã deorchestra condusã de Nicolae Viºtea,jucãtorii au dat roatã pãrculeþului custatuia marelui tribun, dupã care peplatoul din faþa acestuia, tineri ºi vârstnicioaspeþi ºi gazde s-au prins împreunã înjocurile de învârtitã, sârbã ºi haþeganã.
A urmat un moment artistic deschisde solista Ioana Bogdan cu cântecul„Asta-i hora ai mai mare”, culeasã ºipromovatã de Maria Lia Bologa, devenitºlagãr al Vãii Hârtibaciului. Apoi publicula fost încântat de saxofonistul AndreiViºa, de micuþa ºi inimoasa CezaraBorcea ºi de solistul ConstantinVasilescu.
Apoi Jucãtorii din Chirpãr ºiansamblul Cununa din Agnita, au încântatspectatorii cu jocuri de pe ValeaHârtibaciului.
Evenimentul s-a încheiat la CãminulCultural din Fofeldea, unde Ioan Gruncã,truditorul organizãrii acestui eveniment,le-a mulþumit oaspeþilor care au rãspunsinvitaþiei ºi colaboratorilor care l-auajutat.
Marius Halmaghi, editorul publicaþiei
ROMÂNIA LIBERÃ de Fofeldea a felicitatAsociaþia A. T. Laurian, mai ales pentrufaptul cã, fãrã sã beneficieze de sprijinfinanciar din partea autoritãþilorjudeþene, a reuºit sã organizeze uneveniment foarte complex cu finanþareprivatã ºi cu sprijin din partea PrimãrieiNocrich.
Preotul Horaþiu Ilie Barac le-amulþumit enoriaºilor pentru strãdania lorpentru preocuparea de a pãstra ºipromova tradiþiile satului.
Secretarul asociaþiei ValeaHârtibaciului i-a felicitat pe organizatoripentru numeroasele acþiuni menite sãpromoveze ºi sã pãstreze valorilemoºtenite de la vrednicii lor înaintaºi. I-a felicitat pe tinerii care au jucat ºi caresunt pãstrãtorii jocurilor de pe ValeaHârtibaciului.
Felicitãri organizatorilor care într-ozi frumoasã de mare sãrbãtoare, aureadus pe uliþele satului un moment dinfrumuseþea spiritualã a acestui sat cuoameni mândrii ºi frumoºi la suflet ºi laport. I. Bârsan
FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )
Anul X, nr. 118, IUNIE 2018Anul X, nr. 118, IUNIE 2018Anul X, nr. 118, IUNIE 2018Anul X, nr. 118, IUNIE 2018Anul X, nr. 118, IUNIE 2018
ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”
Din totdeauna în viaþa creºtinului s-auîmbinat armonios perioadele de bucurie ºicele de înfrânare. Nu doar cã s-au îmbinat,dar acestea se ºi completeazã reciproc.Creºtinul ºtie cã exagerãrile de orice fel„dãuneazã” vieþii duhovniceºti. De aceea,pentru a nu uita de chemarea sa divinã,Biserica prin Sfinþii Pãrinþi au statornicit încursul anului bisericesc anumite perioade depostire, adicã abþinere totalã sau parþialã dela anumite alimente, pe un timp mai lung (deex. cele patru posturi din cursul anului) saumai scurt (de ex. zilele de miercuri ºi vineridin tot restul anului).
Deºi prezent ºi-n alte culturi ºi curentereligioase, postul în creºtinism are oînsemnãtate mare în viaþa religioasã ºi maiales în viaþa monahalã; el este un act de virtuteºi de cult, un mijloc de progres în viaþaspiritualã, de luptã împotriva patimilor ºi apoftelor, ºi totodatã, un semn de respect ºiiubire adus lui Dumnezeu. Postul este chiaro declaraþie de dragoste adusã lui Dumnezeu.
Astfel, se accentueazã îndeosebi sensulspiritual al postului, precizându-se cã postuladevãrat constã nu numai în abþinereavoluntarã de la mâncare ºi bãuturã, ci ºi într-o strãduinþã neîncetatã de a domina, cuspiritul, cu voinþa, toate patimile ºi poftele,instinctele ºi pornirile inferioare ale trupului,care îl apropie pe om de animale. Este vorbadeci nu numai de o renunþare temporarã,conºtientã ºi consimþitã, la satisfacerea unuiinstinct natural – nevoia de hranã – ci de unefort pentru înnoirea vieþii, prin dominareasuf letului asupra trupului; iar aceastãstrãdanie este legatã cu o luptã grea, careconstã în întãrirea voinþei ºi a raþiuniisãnãtoase, în disciplinarea instinctelor, înînfrânarea sufletului, tinzând la stabilirea unuiechilibru lãuntric, în care spiritul – adicãpartea superioarã ºi nobilã a fiinþei noastre –sã conducã toatã viaþa omului.
Exemplele de postire în Biblie sunt prea
Credincioºii din parohia Beneºti auavut bucuria ca în duminica TuturorSfinþilor sã primeascã vizitaPreasfinþitului Pãrinte IlarionFãgãrãºanul, Episcopul Vicar alArhiepiscopiei Sibiului.
Preasfinþitul Pãrinte a participatîmpreunã cu un sobor de preoþi lasãvârºirea Sfintei Taine a Maslului. Dinsoborul de preoþi au fãcut parte PãrinteleProtopop Mihai Naicu, precum ºi preoþi
Postul Sfinþilor ApostoliPetru ºi Pavel
Binecuvântãri arBinecuvântãri arBinecuvântãri arBinecuvântãri arBinecuvântãri arhierhierhierhierhiereºti,eºti,eºti,eºti,eºti,în duminica Tîn duminica Tîn duminica Tîn duminica Tîn duminica Tuturuturuturuturuturor Sfor Sfor Sfor Sfor Sfinþilorinþilorinþilorinþilorinþilor,,,,,
în parîn parîn parîn parîn parohia „Sfântul Nicolae” din Beneºtiohia „Sfântul Nicolae” din Beneºtiohia „Sfântul Nicolae” din Beneºtiohia „Sfântul Nicolae” din Beneºtiohia „Sfântul Nicolae” din Beneºtise sãvârºeascã Taina Sfântului Maslu,dupã ce, în acest an (1923), în Beneºti aavut loc un incendiu devastator care aînghiþit jumãtate din sat. La venirea meaîn parohie am crezut cã este mai mult olegendã, dar cercetând arhiva parohiei amdescoperit o însemnare în acest sens peuna din paginile Mineiului pe lunaseptembrie.
Preasfinþitul Pãrinte IlarionFãgãrãºanul, Episcopul Vicar al
În fiecare an de ziua naºterii Sfântului
Ioan Botezãtorul, sânzienile, florile aurii
ce împodobesc pajiºtile dealurilor,
coboarã în satele de pe Valea
Hârtibaciului, devin coroniþe ºi cruci,
luminând cu podoaba lor porþile ºi sufletul
creºtinilor.
ªi în Ghijasa de Sus, porþile au primit
aceastã podoabã a luminii ce-ºi împrãºtia
mireasma pe uliþele satului.
Crucile aurii au împodobit ºi crucile
mormintelor ºi uºa bisericii SF. Ioan
Botezãtorul în care credincioºii au venit
sã se roage pentru sãnãtatea lor ºi a celor
dragi, pentru cã în fiecare an în aceastã
zi de varã, fiind hramul bisericii, se
oficiazã Maslul de obºte.
La aceastã zi deosebitã din viaþa
bisericii, împreunã cu pãrintele Rareº
George Duºescu parohul acestei biserici,
au venit sã se roage preotul Andrei Iancu
secretarul Protopopiatului Agnita ºi
preoþii Mihai Todirenchi din Beneºti,
Horia Stanciu din Bârghiº, Marius Andrei
Briscan din Vecerd ºi Remus Goþia din
Sãsciori.
RRRRRugãciuni ºi sânziene în Ghiugãciuni ºi sânziene în Ghiugãciuni ºi sânziene în Ghiugãciuni ºi sânziene în Ghiugãciuni ºi sânziene în Ghijasa de Susjasa de Susjasa de Susjasa de Susjasa de SusDe ºapte ori preoþii au acoperit cu
patrafirele lor capetele credinciºilor,
rostind ºapte pericope ºi ºapte rugãciuni
speciale pentru sãnãtatea lor ºi a celor
care n-au putut participa.
Cuvântul de învãþãturã a fost rostit
de preotul Andrei Iancu, acesta
îndemnându-i pe enoriaºi sã pãstreze
tradiþiile, acestea fiind dovada dãinuirii
neamului românesc.
Aceastã zi de sãrbãtoare a fost
continuatã la Cãminul Cultural unde
preoþii ºi enoriaºii au luat parte la o agapã
creºtinã.
I. Bârsan
din parohiile Alþâna, Vecerd, Ghijasa deSus, Ighiº, Coveº, Cornãþel.
Bucuria credincioºilor din Beneºti afost cu atât mai mare cu cât în aceastãparohie existã tradiþia, neîntreruptã din1923, ca în duminica Tuturor Sfinþilor sã
numeroase ca sã le mai înºirãm aici. E deajuns sã spunem cã dupã orice post seriosDumnezeu Se aratã în slavã. Moise, Ilie,regele David, Iov, Daniel, poporul (ºianimalele) din Ninive, profetesa Ana, IoanBotezãtorul, Sfinþii Apostoli (îndeosebiPavel), Corneliu sutaºul, ºi, desigur, IisusHristos, Domnul Însuºi, toþi au postit serios,ca sã întâlneascã prezenþa lui Dumnezeuîndatã dupã aceea. Postul descuie puterilespirituale ale sufletului ºi îl face receptivpentru întâlnirea cu Dumnezeul Cel viu.
Postul Sfinþilor Apostoli, care precedãsãrbãtoarea comunã a Sfinþilor Apostoli Petruºi Pavel (29 iunie), este orânduit de Bisericãîn cinstea celor doi reprezentanþi aiapostolilor ºi în amintirea obiceiului lor de aposti înainte de a întreprinde acte maiimportante (a se vedea Fapte 13, 2 ºi 14, 23).Totodatã, prin þinerea acestui post se cinstescdarurile Sfântului Duh, care s-au pogorâtpeste Sfinþii Apostoli la Cincizecime ºi carese revarsã în fiecare an peste Bisericã lasãrbãtoarea Rusaliilor, împãrtãºindu-se din ele
Viaþa ca o „cursã…”O lume-nebunitã de pãcat aleargã,În ropote ºi c-o stridentã mascã,Jucându-ºi sorþi-n viaþã fãrã vreo speranþãCe le-a fost datã doar sã o trãiascã!
Ei nu-nþeleg nimic ºi n-au nici scop în viaþã,Trãiesc doar cã aºa le este dat,Se bãlãcesc în viaþa de pãcatªi nu gândesc la ceea ce-i aºteaptã!
Sunt robi încãtuºaþi ai stricãciuniiSe scaldã sub potopul de desfrâuLãsându-ºi searbãd sufletul sã lâncezeascã,Întunecându-l cu amarul lor pustiu!
Uitându-te la ei te miri, te-ntrebi ce oare,Îi mânã ºi-i sileºte sã tragã l-acest „jug”,Când ar putea schimba în sãrbãtoareA lor viaþã ce acum o duc.
...
Sub mãºti, e totul negru ºi perfidªi nu e nici o umbrã de-omenie,Le pui a loc, simþindu-te scârbit,ªi pãrãseºti dezamãgit a lor „împãrãþie”!
Mihãlþan Nicolae - Ruja
Arhiepiscopiei Sibiului a þinut un cuvântde învãþãturã în care a subliniatimportanþa sfinþilor în viaþa noastrã ºifaptul cã trebuie sã le urmãm exemplul.
Pr. Todirenchi Mihai,Parohia Beneºti (continuare în pagina 6)
ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2018
Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325
Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Popescu Ion (Noiºtat),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: [email protected] º[email protected]
COLEGIUL DE REDACÞIE
”Dacã rãmâneþi întru Mine ºi cuvinteleMele rãmân în voi, cereþi ceea ce voiþi ºi seva da vouã”(Ioan 15-7)
Ce este rugãciunea? Este convorbireasufletului cu Dumnezeu, respiraþia lui la felcum aerul este respiraþie fireascã a trupului.Respirãm în Duhul Sfânt fiindcã nici mãcarun cuvânt al rugãciunii nu poþi sã-l spui dintoatã inima, fãrã Duhul Sfânt.
Rugându-ne cu sufletul deschis, cucredinþã ºi dragoste sincerã, nu cuprinºi dedeznãdejde, vom trece peste toate încercãrileapãrute în cale, vom dobândi un scut deneînfrânt împotriva tuturor piedicilor ºivrãjmaºilor vãzuþi ºi nevãzuþi.
Suf letul omului f iind „chipul LuiDumnezeu”, doreºte sã rãmânã în dragosteaLui, dar fãrã rugãciune nu poate deoareceprin ea vine harul Duhului Sfânt ºi bunãtãþileduhovniceºti. Sfinþii Pãrinþi au numitrugãciunea „împãrãteasa virtuþilor” (Sf. IoanMaximovici) deoarece ea e cea care atragecelelalte virtuþi.
Rugãciunea e de multe feluri, fiindproprie fiecãrui om, deoarece atârnã destarea lui lãuntricã ºi de puterea deconcentrare.
Sunt rugãciuni de cerere – când celce se roagã cere de la Dumnezeu sã fie izbãvitde necazuri, dureri, boli ºi sã dobândeascã„pâinea cea de toate zilele”, ori rugãciunipentru cei adormiþi.
Sunt apoi rugãciuni de mulþumire –
A doua zi de Rusalii uliþa Bisericii dinRetiº s-a umplut de maºini parcate de-o parteºi de alta a drumului ce duce spre vechiullãcaº de rugãciune. Copiii ºi nepoþii au venitacasã sã-ºi ducã pãrinþii ºi bunicii bãtrâni laSfânta Tainã a Maslului de obºte, þinut înfiecare an în aceastã zi de primãvarã.
Câþiva armindeni confirmau faptul cãtinerii, care mai sunt în sat, pãstreazã vechiulobicei ca în ziua Pogorârii Sfântului Duh sãînalþe coroane falnice la poarta fetelor.
Îmbrãcaþi în haine de sãrbãtoare, ocrotiþide umbra prunilor bãtrâni din curtea bisericii,credincioºii creºtini au îngenuncheat de ºapteori sub patrafirele preoþilor ºi s-au rugatpentru sãnãtatea lor ºi a celor dragi.
RRRRRugãciunea ca neugãciunea ca neugãciunea ca neugãciunea ca neugãciunea ca nevvvvvoinþãoinþãoinþãoinþãoinþãînãlþate drept recunoºtinþã pentru ajutorulprimit ºi nu în ultimul rând rugãciuni deslavã - deoarece acestea sunt cele mai înalterugãciuni cãtre Dumnezeu, laudã adusã Luipentru toþi ºi pentru toate… mântuire,izbãvire, dureri, bucurii… Domnul e Ziditorulnostru ºi toate vin de la El. Aceastã rugãciunede preaslãvire a Domnului se aude cel maiputernic în Bisericã ºi mai cu seamã în timpulSfintei Liturghii. „Unde sunt doi sau trei,adunaþi în numele Meu, acolo sunt ºi Eu înmijlocul lor”(Matei 18, 20).
Este foarte important sã nu reducemrugãciunea doar la cuvinte, trebuie sã facemîn aºa fel ca întreaga noastrã viaþã sã fie orugãciune. Ea are valoare doar atunci cândeste însoþitã de împlinirea poruncilor ºi cânde sãvârºitã cu inima curatã. Este „lampaaprinsã” a fecioarelor cu care sã-l întâmpinepe Mirele Hristos. Ca sã nu se stingã aceastã„lampã” trebuie sã turnãm „untdelemn”(rugãciune) în permanenþã.
Încheiem, folosindu-ne de frumoaselecuvinte ale pãrintelui sfânt PaisieAghioritulcare spunea – „Rugãciunea este oxigenulsufletului, o cerinþã permanentã ºi urgentãcare nu trebuie socotitã o povarã. Ca sã fieascultatã de Dumnezeu, e nevoie sã se nascãdin inima smeritã ºi cu un adânc sentimental pãcãtoºeniei proprii, altfel ea nu are niciun folos”.
Pãrintele Rebegel Marius,Parohia Ruja
MASLMASLMASLMASLMASLU LA RETIªU LA RETIªU LA RETIªU LA RETIªU LA RETIªLa acest important eveniment, a venit
alãturi de pãrintele Petru Cosmin Dãnilã,preotul parohiei din Retiº, ºi venerabilulpãrinte Ioan Scutea cel care a pãstorit aicipeste 40 de ani. I-au mai stat alãturi la SfântaTainã, preoþii Florin Þânþ din Brãdeni,Cristian Nicolae Sasu din Merghindeal, FlorinDumitru Robu Zamfir din Movile, LiviuPrunea din Vãrd ºi Ciprian Constantin dinNetuº.
Un frumos cuvânt de învãþãturã a fostrostit de pãrintele Ciprian Constantin ºi apoi,creºtinii au fost miruiþi cu untdelemn sfinþit.
O agapã creºtinã a încheiat o zi derugãciune a credincioºilor din Retiº.
I. Bârsan
Frumosul pe Valea Hârtibaciului se leagãîn special de locuri, de oameni, de adevãr, desinceritate. Deºi doar pe alocuri mai existã,totuºi ele sunt ºi asta mã fac sã le afirm. Toateacestea emanã istorie, credinþã ºi te introduceîn farmecul unei epoci care ne spune aieveaistoria noastrã ca popor. Complementaritateaºi reciprocitatea dintre credinþã ºi limbã sevede constant în ele. Lupta pentru idealurilesfinte ºi naþionale reies de asemenea.Dumnezeu pesemne cã ne-a dat un colþiºorde rai, iar românul a fost conºtient de asta,drept pentru care a dus luptã îndelungatãpentru pãstrarea limbii, a credinþei, a tradiþieiºi prin aceasta îmbrãcându-se în demnitateace reieºea din lupta pentru aceste valori caredefinesc frumosul. Ca ºi popor, în decursulistoriei, strãmoºii noºtri au demonstrat cuputere cã frumosul însemna pentru el luptapentru unitate în special. Privesc spre cei dinjur ºi vãd încã ºi frumuseþe. ªi mai observînsã, cum nu ne dãm seama de bogãþia pecare o avem. De indiferenþa în care ne înecãmºi ne anulãm orice fãrâmã de demnitate dinnoi. Uitãm ºi parcã ne este fricã sã mai visãmla frumosul autentic. La frumosul care capãtãvaloare atunci când te opreºti din alergãturãºi priveºti în jur ºi vezi cã sensul se ascundeîn creaþia minunatã pe care Dumnezeu ne-adãruit-o. Întrebarea ar fi: Oare am pierdutcapacitate de-a ne mai bucura cu adevãrat? Edrept, trãim într-o lume în care demnitateaeste cãlcatã în picioare, bucuria, munca,valoarea nu mai sunt primite. Iar invidiapândeºte la fiecare colþiºor din viaþa noastrã.Vrem schimbare. Vrem bunãstare. Vremcorectitudine. Arãtãm cu degetul lucrurileanormale. E bine sã fie aºa! Vrem revoluþie,când în societate asistãm la o involuþieculturalã ºi umanã. Vrem normalitate cândîn cercurile noastre restrânse, familiale chiar,existã o acutã dezordine moralã. Scrupuleleau dispãrut parcã din viaþa cetãþii,îmbrãcându-i pe oameni în hainadeºertãciunii. Sã fim realiºti, nu capacitateade-a ne ridica ne lipseºte, ci indiferenþa ºitoleranþa la prostie. Nu bucuria este absentãdin viaþa noastrã, ci orbirea adusã de invidiaºi egoismul exacerbate în contextual cotidian.Pot fi acuzat de lipsã de actualizare lasocietatea în care trãim, dar nu pot sã tac
Cãutarea de frumosatunci când vãd cã accentul cade în viaþanoastrã mai ales pe bani, aderarea la un cercde prieteni cool, la viaþa de petrecere ºi lacãlcarea în picioare a bunului simþ! Dar ce-iºi mai trist, e cã noi oamenii aºa zis maturiasistãm pasivi ºi încurajãm chiar declinul încare se aflã copiii noºtri. Cel puþin, asta potspune când vãd cã, pãrinþii, cheltuie în medie6.000 de lei pentru un majorat, dar cu o cartepoate niciodatã nu i-a încurajat pe copiii lor.Sau când oameni în toatã firea, care trebuiausã ajungã la înþelepciune, zic în gura mare cã„e pãcat” ca bãiatul sau de ce nu ºi fata de 14,15 ani sã nu bea ºi el sau ea mãcar o bere sauo þuicã. ªtiu cã pe câþiva i-ar irita acestecuvinte. Pe mine, personal mã înspãimântã.De ce? Pentru cã avem tineri ºi copii cu unpotenþial fantastic, dar pe care-i ducem învalea plângerii cu muzica lucrurilor de nimicºi voie bunã. Mai este o speranþã totuºi, cã,noi, cu toþii, de la mic la mare, poate o sã netrezim… Prilejul îl putem gãsi oricând, doarvoinþa ne lipseºte. De la politician la omul derând, de la profesor la elev, de la preot lacredincios, toþi suntem chemaþi în fond sãdevenim luminã. Nu este un ce, ci un Cinecare dã lumina ºi de la care trebuie sã o luãm.Bucuria ne înconjoarã, dar suntem capabilisã o vedem? Este în cel de lângã noi, înamintirea istoriei neamului nostru, se aflã încurajul de-a spune adevãrul. O gãsim atuncicând nu mergem cum ne indicãconsumerismul, ci atunci când trãim dupãvoia lui Dumnezeu ºi a sinceritãþii ºi dragosteiîn prietenie, familie etc. În fapt cei care auadus Þãrii frumuseþe ºi autonomie, au fostdesconsideraþi de cei puternici ai lumii. Eierau slabi la suprafaþã, dar pentru cã i-aupermis lui Dumnezeu sã intre în inimile lors-au fãcut eroi ai neamului. Sã-i cinstim aºadarluând aminte la vieþile lor, la istoria acesteiÞãri atât de frumoase, a locurilor acesteasplendide. Dar mai ales sã ne ridicãm privirileºi inimile pentru a vedea cã Dumnezeu stãcu mâna întinsã pentru a ne oferi ajutorul sãne ridicãm! FRUMOSUL SE TRÃIEªTEPRIN BUCURIA ADUCERII AMINTE CINEEªTI! ESTE POSIBIL SÃ CÃDEM, DAR ECU TOTUL NEFIRESC SÃ NU NERIDCÃM!
Pr. Iancu Andrei, Coveº
Postul Sfinþilor ApostoliPetru ºi Pavel
ºi credincioºii; de aceea, în vechime, acestpost se numea „Postul Cincizecimii”. Desprevechimea acestui post mãrturisesc, în secolulIV, Constituþiile Apostolice. Mãrturiiulterioare se gãsesc la Sfântul Atanasie celMare, la Teodoret, episcopul Cirului, la Leoncel Mare, care numeºte postul acesta „postulde varã” (aestivum Jejunium) sau alCincizecimii (Jejunium Pentecostes). Se parecã la început, postul acesta era þinut numaiîn cercurile monahale ºi abia mai târziu s-aextins ºi la mireni.
Spre deosebire de celelalte posturi, careau o duratã fixã, Postul Sâmpetrului (cum maieste numit în popor) are o duratã variabilãde la an la an, deoarece începutul lui (fixataprox. prin sec. VI) e în funcþie de datavariabilã a Paºtilor. Postul începe luni, dupãDuminica Tuturor Sfinþilor ºi þine pânã în ziuade 29 iunie (inclusiv, dacã aceastã sãrbãtoarecade miercurea sau vinerea, dezlegându-se înacest caz numai la peºte ºi untdelemn).Durata lui este deci mai lungã sau mai scurtã,dupã cum Paºtele din anul respectiv a cãzutmai devreme sau mai târziu.
Acest post are o mare însemnãtatepentru noi, creºtinii, întrucât ne face maiconºtienþi de misiunea noastrã în aceastãlume. Toþi cei botezaþi în numele SfinteiTreimi, poartã în inimile lor aceastã chemare:de a fi apostol al Domnului Hristos. Se spune
în Vieþile Sfinþilor cã, pe când împãratul Neroprigonea pe creºtinii din Roma, Sfântul Petrua încercat sã fugã noaptea afarã din oraº. Darpe cale s-a întâlnit cu Domnul Hristos, carese grãbea spre cetate. Atunci l-a întrebatPetru: „Unde mergi, Doamne?”. Iar Domnuli-a rãspuns :„Mã duc la Roma, sã mãrãstignesc a doua oarã”, dupã care S-a fãcutnevãzut. Ruºinat, Petru a înþeles acestecuvinte, s-a întors, a fost prins de împãrat ºia primit moarte martiricã din iubire pentruDomnul.
Astfel ºi noi suntem îndemnaþi prinmodelul Apostolilor, sã nu fugim de suferinþã,de necazuri, de greutãþi ºi de moarte pentruHristos. Sã învãþãm sã iubim necondiþionatºi dezinteresat, sã primim tot ceea ceîntâmpinãm în viaþã, cu bune ºi mai puþinbune, ca din mâna lui Dumnezeu, ºi mai alessã învãþãm a muri. Întâi trebuie sã moarãegoismul din noi, pentru a ne putea dãruialtora, aºa cum au fãcut Sfinþii Apostoli. ªi sãnu ne lãsãm îndepãrtaþi niciodatã de Izvorulvieþii noastre, Domnul Iisus Hristos, ci caApostolul Petru, sã ne întrebãm mereu: „Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintelevieþii veºnice, ºi noi am crezut ºi am cunoscutcã Tu eºti Hristos, Fiul-Dumnezeului Celuiviu”(Ioan 6, 68-69).
Pr. Bogdan GramaParohia Ortodoxã Cornãþel
(continuare din pagina 5)
GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 7
EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNI U L I EI U L I EI U L I EI U L I EI U L I E
În Fofeldea se jucau de-a rãºchitoru’, de-a prãjina, de-a ungheþu’.
Jocul de-a rãºchitoru’; Doi inºi (un bãiatºi o fatã ori doi bãieþi) se aºezau jos, unul cupicioarele la capul celuilalt. Alþi doi bãieþise lãsau peste ei în poziþia în cumpãnã. Joculera unul de echilibru. Câºtiga cel care stãteamai mult în aceastã poziþie. Unii nu rezistauºi cãdeau peste cei de jos, spre amuzamentulprivitorilor.
De-a prãjâna; O fatã se lungea pe jos ºiun fecior trebuia s-o ridice dintr-odatã, dreptîn picioare, fata stând þeapãnã, ca o prãjânã.
De-a ungheþu’; Cinci fete ºi feciori seprindeau de mânã ºi fugeau roatã (în cerc).Un bãiat sau o fatã îi lovea pe cei din cerc cuun ºtergar. Când striga: toatã lumea laungheþ!, cei din cerc se desprindeau ºifugeau cât puteau de repede la unghi, adicãîntr-un colþ al camerei. Evident, unul din einu gãsea un colþ ºi, la comanda celui cuºtergarul, trebuia sã pupe o anumitãpersoanã.
Aveau ºi un joc cu glaja în Fofeldea.Bãieþii, aflaþi pe scaune, rostogoleau o sticlãpe podea, înspre o fatã anume. Dacã sticlaajungea acolo, însemna cã feciorul are mânãsigurã, pentru cã podeaua era cu denivelãri.În Chirpãr, fata sau bãiatul în dreptul cãruiase oprea gâtul sticlei trebuia sã sãrute petoþi cei de sex opus. În Noiºtat, sticla sesucea în dreptul fiecãrei fete. Sticla se duceacu gâtul cãtre o fatã sau un fecior ºi urmasãrutul. Fetele ºi bãieþii se aºezau în cerc,în jurul sticlei, care era învârtitã de un fecior.El era obligat sã sãrute fata în dreptul cãreiase oprea sticla. Urma fata la învârtitsticla...Tot aici, ca ºi în multe sate, fecioriijucau bâza. Unul din ei þinea mâna la tâmplã,cu palma înafarã. Era lovit peste mânã decareva, toþi strigau bâz,bâz ! ºi el trebuia sãghiceascã cine a dat. Dacã ghicea, acelatrecea în locul lui, dacã nu, tot el rãmâneala mijloc.
Câte o fatã mai îndrãzneaþã organiza, înFofeldea, un joc, în care, la comanda ei, câteun bãiat trebuia sã sãrute o fatã. Pentrudistracþie (ºi gelozie!) i se cerea sã pupe pedrãguþa altuia! Li se mai cerea ºi celorcertaþi sã se sãrute ºi, de cele mai multeori, se împãcau!
ªezãtoarea se termina la miezul nopþiiºi fetele mergeau acasã însoþite de drãguþiilor, cu care mai stãteau la poartã!
De-a grãdinaru’ (Alþâna); Participanþiila joc îºi alegeau câte un nume: ceapã,morcov, usturoi.... Cineva zicea:
- Mã duc în grãdinã sã rup un crastavete!Cel cu acest nume trebuia sã strige - Vai! -Ce te doare? - Inima. - Dupã cine? - Dupãleuºtean! - Vai (trebuia sã strige
Nostalgii zãlude inocente ºi adânci îmi aducîn spatele minþii ochii tãi de iarbã crudã. Tu, celcare azi îmi duci aºteptãrile neaºteptate spre satulãla al meu din Ardeal., etimologia “Pãdurii demesteceni”...eu, iarãºi ca un peºte întors în acvariinãuce, ca într-o varsã, adicã atunci când intri înºoapta valului, nu mai pot ieºi din amintire.
Dar azi vãd poieni aburind ºi frãguþe încinseîn venele pãdurii înainte de Rosalii când cu un felde febrilitate privirile de copil rãsturnat spreadolescenþã, urmãreau bãieþii plecând sprepãdure dupã armindeni. ªi pânã când ei seîntorceau era mult timp, ca ºi cum cineva îitrimitea sã vindece stele bolnave... pânã ajungeaula galaxie, pânã gãseau praful de stele potrivit ..,pânã.....
Doamne, voi nu ºtiþi cã ARMINDENII suntun braþ al cerului, de obicei din carpen, uneoriun copac întreg, alteori doar o creangã enormã,pe care bãieþii îi puneau înainte de ROSALII lapoarta fetelor mari?
Mãturam meticulos curtea ºi pe la poartã,Moºu’ stabilea locul unde pomii deveneau braþede sãrbãtoare, de Înãlþare.
Cãci a doua zi numãram, toate fetele din sat,câþi armindeni aveam la poartã, cât de posibil-iubitã de tinerii din sat eram, cât de firav, tot maifirav foºneau armindenii sub poala nopþii.
ªi mai era un miros de “colaci ºi lichie”dumnezeieºti, fãcuþi de Muma mea în cuptorulcel mare, de pita învelitã în frunzã de varzã dulce,de lapte de bivoliþã curgând ca o amintiresmântânoasã peste timp ºi nu vã mai spun caiarãºi nu mã mai gãsesc ºi iarãºi voi întindemâinile sã vãd dacã sunt reale atingerile ºimirosurile mele de timp rãsfirat peste atâteaanotimpuri.
ªi da, era ca o ceaþã albicioasa aºternutã întrecase, ca toþi armindenii ãia foºneau ca o pãdurede vorbe retezate, cã ei, copacii aceia trebuia sãmoarã demn, la picioare de fete mari, abia mijindspre fecioare...
ªi pãreau nezdruncinaþi în clocotul lor de
Tiut Paraschiva 01 iulie 90 de ani MetiºBucºã Iosif 01 iulie 85 de ani AlþînaMãniº Simion 01 iulie 83 de ani ChirpãrFrãþilã Aurel 04 iulie 88 de ani ªalcãuHuciu Mãrioara 05 iulie 81 de ani AlþînaLuca Amalia 05 iulie 81 de ani AlþînaHordobeþ Livia 07 iulie 84 de ani IlimbavDrãgan Ioan 09 iulie 87 de ani ÞelineDuºa Amalia 10 iulie 82 de ani MihãileniIrod Lucreþia 12 iulie 84 de ani Ghijasa de SusGrancea Maria 15 iulie 85 de ani VeseudStãnuleþ Valeriu 17 iulie 82 de ani ChirpãrButa Ileana 18 iulie 80de ani StejãriºCiodar Emilia 19 iulie 86 de ani BrãdeniDrãgan Letiþia 23 iulie 92 de ani MihãileniCãtanã Ioan 24 iulie 86 de ani RetiºStanciu Lucreþia 24 iulie 81 de ani Ghijasa de SusArmenciu Marioara 24 iulie 80 de ani NoistatOnea Zosim 26 iulie 81 de ani RetiºBucºã Paraschiva 27 iulie 82 de ani AlþînaPiþigoiu Ioan 31 iulie 86 de ani ChirpãrNoi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.
Celor care nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.
Alte jocuri din ºezãtorileAlte jocuri din ºezãtorileAlte jocuri din ºezãtorileAlte jocuri din ºezãtorileAlte jocuri din ºezãtorilede pe Vde pe Vde pe Vde pe Vde pe Valea Hâralea Hâralea Hâralea Hâralea HârtibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciuluiProf. Mircea Drãgan – Noiºteþeanu
„leuºteanul”)! - Ce te doare?Râsete erau când cel numit nu era
prompt în a striga „vai”. De aceea, cel care-i rostea numele o fãcea în aºa fel, încât sãnu se recunoascã!
De-a tureacu’ (se juca în Agnita);Doibãieþi se aºezau jos, faþã în faþã. κi ridicaupicioarele ºi încercau sã se loveascã cu cizmaîn fund.
Riºchitoru’ (în Agnita ºi nu numai); Îljucau bãieþii. Unul bãga capul întrepicioarele altuia, iar acesta îl apuca de mâiniºi îl ridica.
De-a mâþa somnoroasã; Era un joc decãrþi. Ele se împãrþeau participanþilor, caretrãgeau câte una, de la unul la altul, le-mperecheau dupã numãr ºi le puneau pemasã. Cine rãmânea ultimul cu cãrþi în mânã,era mâþã somnoroasã.
Mestecãtoru’ (Retiº); Doi ficiori apucaude capetele mestecãtorului ºi trãgeau. Selipeau ºi alþii ºi trãgeau tare, ca sã aducãechipa adversã dincolo de linie. Unii dãdeaudrumul ºi ceilalþi cãdeau, în râsetele tuturor.
De-a împãratu’ (Retiº); Un fecior sau ofatã era împãratul ºi stãtea pe scaun. Altulmergea, pe rând, la toate fetele ºi-ntrebacum e împãratul, apoi îi spunea împãratluice-au zis. Împãratul alegea pe una care l-avorbit de rãu ºi aceasta se aºeza în locul lui.
O datã pe iarnã, fetele din Alþânafierbeau cucuruz. Feciorii pândeau ºi-l furau,de aceea-l fierbeau pe ascuns! Cele dinBruiu, cu banii de la nuntã, de la cântatulmiresii, ischiteau (petreceau) ziua la gazdã,fãrã feciori. În unele seri, fierbeau cucuruz,aduceau plãcinte, iar bãieþii – vin. Cucuruzulse fierbea în Post, se spãla în apã cu cenuºã,sã se cureþe bine coaja, apoi se punea zahãr.
Fetele din Nucet se fãceau budihãli,mergeau de la o ºezãtoare la alta ºi stropeaugeamul cu var, cu mãtãuzul. Strigau: Tu, tu,hai cã v-am frecat fereºtile! Dacã erau prinse,erau bãtute! În Retiº, unii puneau ardei pefoc ºi strãnutau toþi de mama focului!
Am îndrãznit sã cautdincol’ de contururi
Lõrinczi Francisc-Mihai
Pribegind în noaptea candorilor de mai,Am rãsturnat cu râvnã tãcerile în rosturi,Te-am coborât în mine ‘nãlþându-te în rai.Parfum de viorele îmi umpleau grãdinaTãcerilor în care am descoperit iubireaÎnlãnþuit în patimi sorbind din cupe vina.Sãlbatica licoare mi-a tulburat privireaÎn rotitoarea clipã m-a azvârlit pe maluriSãdind deºertãciune în valuri dãltuitãÎn albe spume coborând în falduriNisipu-i fin de aur o petrecea-n suitã.Mã tulbur când grãdina mã cautã în visCu magice miresme în laþul ei m-a prins.
PLOAIEMARIA-DANIELA PÃNÃZAN
Valea ºi-a þesut pânzã albãºi plânge ca o mireasã.În vacarmul lumii i se aude respiraþia.E pânzã de iunie amar ºi trist pentru cãlumea e în derivã. κi vede de-ale eiºi nu aude plânsul Vãii de dimineaþã de drumde dor.
Se þese lumina în tristeþea cerului împânzitde grele gânduri goale.Nu se mai vede Frumuseþea Lui.S-a ascuns în cenuºiul lumii.
Valea s-a potopit în tristeþe.Hãuri de valuri inundã Verde crud.Cerul se sloboade înãuntru ºi nu mai poateda pe dinafarã.
Plânge Valea ºi pãcãleºte pãcatele celorcare-ar fi trebuit sã fie doar Iubire darau dat lumii nefiresc dispreþ.Plãteºte singurã ale firii neorânduiri care-aurisipitîn mizerii prealumeºti Lumina.Domnul plânge în Vale neputinþa de a maiputea iubi.Îndrãgostitul stã la geam, într-un autobuzTransmixtºi viseazã o iubire ce stã sã jãruiascã lumea.E nevoie-aici de Luminã rãsfãþatã de Paradis.
ARMINDENII DIN AMINTIRI
copaci strãmutaþi din pãdure, de pe Moinã, dinTãieturã, de acolo de unde þineau umbrã fragilorºi companie cireºelor amare... nu, nu era nici unsuflu al descompunerii în aer, nici zile agonizândîn cãldurã de etuva, nici nopþi înceþoºate... ºi cumîmi lipeam spatele fragil ºi smead de trunchiulde arminden, simþeam o mânã sub coastele melemici, de Eva, ceva îngemãnat spiritual, nimicsexual, ca ºi cum, închizând ochii acolo lângã Ei,aºteptam de fapt, ca de mâine sã am alþi ochi,luaþi dintr-o prãvãlie magicã.
Era un moment în care doream o iubireeternã, germinând pe Pãmânt, o iubire înaltã,fantomaticã aproape ºi îmi întindeam mâinileasemenea unor ramuri ocrotitoare, deasupracapului.
Nu ºtiu daca voi mai vedea cu ochii corpuluimeu vreo “primã orã”, dar în aceastã ultimãnoapte când eu îþi povestesc de Armindenii de lapoarta fetelor din Retiº întind o mânã cãutând-ope a ta, cã mi se pare cã tu ai trecut pe acolo, cãeu sunt mereu între Eva ºi Lilith, o umbrã ridicatãdin sine, executând toate miºcãrile, cu un surâsîncremenit. ªi tu nu crezi cã de atunci, corpulneconsolat al atâtor armindeni, zeci de ani, secoboarã în cãruþe, semãnând leit cu Eva, cu oefigie trecãtoare a ei?/?
ªi uite eu pot auzi cu ochii tãi ºi cu urechiletale simt, desprinsã de deasupra securilor dinpãdure, tãind sacadat armindeni pentru fetemari...o cortinã subþire între noi, prin care, caprintr-o pânzã topitã, ne simþim prezenþa.
În loc de cer - o lucire rece. Vin Rusaliile,cad Armindenii la capãt de pod, pe uliþã,penumbrele întinse ale amintirilor ºi ah, câtediguri albe de iarbã ghemuitã sub coasa buniculuiîmi voi aminti de azi pânã cândva, cã nu suntderviº în corpul meu biciuit de dorinþe, nicivibraþii metalice sub cãmaºa lui Nessus nu simþi,desigur, dar te strig abia ºoptit , ca un vârf de ac- tu nu ºtii câþi armindeni vor dormi, udaþi pan’ laoase, bâjbâind, la poarta mea,?
Doina Pavel
8 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul
Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU
ISSN 2066-8708
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035
www.gazetahartibaciului.roe-mail: [email protected]
orele 800 - 1500
Mijloc de iunie. Festivitãþi de premiere. Culesul roadelor muncii, ale perseverenþei ºi ale învãþãturii.Nu este deloc uºor sã fii premiant în fiecare an, cu atât mai puþin sã fii primul în ºcoala ta. Momentulabsolvirii este unic, indiferent de nivelul de ºcolaritate. De cele mai multe ori, emoþiile se amestecãsuav cu lacrimile de fericire ale absolvirii. Ne revine nouã, profesorilor, o grea misiune. Educaþia nueste o joacã. Este o realitate a vieþii. Iar educaþia nu se realizeazã doar la ºcoalã, ea este o permanentãzbatere ºi luptã cu tine însuþi, cu posibilitãþile ºi ºansele de autodepãºire. La Colegiul „A. T. Laurian”Agnita, în anul Centenarului 2018, avem doi ºefi de promoþie: la liceu, merituosul elev RAUL-IONELCIOCA, iar la gimnaziu, olimpicã naþionalã la românã, GEORGIANA-DANIELA MUNTEAN. Nu estedeloc uºor sã scrii, fie ºi doar câteva rânduri, despre aceºti doi elevi ale cãror performanþe suntexcepþionale. ªi nu sunt singurii din liceu, spre bucuria noastrã, a tuturor profesorilor, avem elevi carese aflã sensibil aproape de cei doi. Ce poate o ºcoalã sã îºi doreascã mai mult? Sunt convinsã cã liceuldin Agnita va fi mult timp mândru de performanþele acestei generaþii de excepþie, atât la liceu, cât ºi lagimnaziu, ºi nãdãjduiesc cã vor veni ºi alte generaþii deosebite. Realizãrile acestor copii sunt dovada cã,la Agnita, se poate face performanþã ºcolarã.
Este iunie, sfârºit de an ºcolar. Cã a fost unan plin de realizãri sau nu, anul ºcolar s-a terminat.Elevi, profesori, pãrinþi ºi bunici, cu toþii nebucurãm cã vara a mai adus o data vacanþa ceamare. Dupã un an încãrcat cu teme, evaluãri,proiecte sau concursuri în sfârºit ne putem bucurade mai mult timp liber. ªi aºa cum se întâmplã înfiecare an în ultima zi de ºcoalã, noi, dascãlii îipremiem pe cei mai buni. Elevii au primit diplomedar ºi cãrþi ca sã se delecteze pe timp de varã cunoi aventuri ale diferiþilor eroi de romane.
Dar sfârºitul de an ºcolar aduce de fiecaredatã ºi puþinã tristeþe: despãrþire de câte ogeneraþie, fie ea de clasa a VIII-a sau a XII-a. Odatã cu încheierea examenelor de bacalaureat,fiecare porneºte pe un nou drum în viaþã: cel alfacultãþii sau cel al muncii. Bucuria noastrã adascãlilor este cu atât mai mare cu cât aflãm cã,fiecare din elevii avuþi la clasã au reuºit sã-ºiconstruiascã un viitor cât mai bun. În numãrul deazi doresc sã transmit câteva gânduri absolvenþilorde liceu.
În 25 mai, dragi elevi, aþi terminat oficialcursurile. Atunci mi-am spus: „Ce mici au fost! Nicinu mi-am dat seama cât de repede a trecut timpulºi ei s-au înãlþat sub privirile mele”. La începutulclasei a noua m-am întrebat dacã o sã reuºesc sãvã înþeleg vreodatã, sã vã cunosc cu adevãrat,pentru cã eraþi foarte speriaþi, timizi, ºi uniinecomunicativi. Treptat am reuºit sã vã înþeleg ,treptat ºi voi aþi reuºit sã vã apropiaþi de mine, sã-mi mãrturisiþi din bucuriile, frãmântãrile,nedumeririle ºi necazurile voastre. Fiecaregeneraþie este unicã ºi îþi aminteºti cu drag de ei,de fiecare datã. O generaþie poate sã fie unicã,pentru cã a fost prima ta generaþie, alta pentru cãau avut performanþe deosebite dar tot unicãrãmâne. Prin voi mã vãd pe mine ca într-o oglindã.Mi-e greu sã mã hotãrãsc acum asupra cãroramintiri sã zãbovesc mai mult, pe care dintre elesã le chem ºi sã le dau viaþã mãcar pentru o clipã.Privind în urmã, totul ni se pare acum atât desimplu ºi de uºor. Ne vine sã zâmbim poate,
PrPrPrPrPremianþii intrã gremianþii intrã gremianþii intrã gremianþii intrã gremianþii intrã gratuit laatuit laatuit laatuit laatuit lapiscina din centrpiscina din centrpiscina din centrpiscina din centrpiscina din centrul þãriiul þãriiul þãriiul þãriiul þãrii
Odatã cu jumãtatea lunii iunie, ca în fiecare an, locul cãrþilor ºi caietelor din ghiozdaneste luat de prosopul ºi mingea de plajã, bãncile din clase rãmân goale ºi se ocupã ºezlongurile,iar forfota din curtea ºcolii se mutã la piscinã. Sârguinþa de pe parcursul anului, de care au datdovadã mulþi elevi ai ºcolilor din Agnita, a fost rãsplãtitã ºi în acest an. Centrul de AgrementAcvatic „AQUA CENTER” a oferit, ºi în acest an, premianþilor legitimaþii de acces gratuit.
Peste 100 de elevi de la ªcoala Gimnazialã „G.D. Teutsch” ºi Colegiul Tehnic „A. T.Laurian” din Agnita sunt aºteptaþi în aceastã varã sã intre gratuit la piscina din centrul þãriipe baza legitimaþiilor primite. Centrul de Agrement Acvatic „AQUA CENTER” de la DealuFrumos, cu o capacitate de 150 de persoane, piscinã cu suprafaþa de 250 mp ºi terasã spaþioasã,oferã relaxarea ºi bucuria verii într-un cadru natural de excepþie.
Bogdan Albu
Se întâmplãla Colegiul din Agnita
ªEFI DE PRªEFI DE PRªEFI DE PRªEFI DE PRªEFI DE PROMOÞIE LA COMOÞIE LA COMOÞIE LA COMOÞIE LA COMOÞIE LA COLEGIULOLEGIULOLEGIULOLEGIULOLEGIULTEHNIC „TEHNIC „TEHNIC „TEHNIC „TEHNIC „AAAAA. T. T. T. T. T. LA. LA. LA. LA. LAURIAN” AURIAN” AURIAN” AURIAN” AURIAN” AGNITGNITGNITGNITGNITAAAAA
RAUL-IONEL CIOCA a absolvit clasa a XII-a B, cu media 9,73. Pasionat de informaticã ºi detehnicã, Raul s-a nãscut la 2 ianuarie 1999, iaridealul de viaþã pe care îl are este acela de a deveniinginer electronist. De aceea, el îºi doreºte ca dupãabsolvirea cu succes a liceului agniþean sã-ºiurmeze visul, studiind la Universitatea Tehnicã din
Cluj-Napoca. Dintre per formanþele saleremarcabile amintim doar câteva: premiul I la etapajudeþeanã a Concursului de matematicã aplicatã„ASTRA” ºi menþiune la etapa naþionalã a aceluiaºiconcurs (prof. coordonator: Margareta Vecerzan),Premiul al II-lea la etapa judeþeanã a Olimpiadeide electronicã (prof. coordonator Emil Þerbea),Premiul I la etapa judeþeanã a Olimpiadei Naþionalea Sportului ªcolar, la proba de care este pasionat,tenis de masã (profesor coordonator StelianSârbu). Performanþa de a finaliza ciclul liceal peprimul loc este cu atât mai merituorie cu cât Raula fost elev într-o clasã cu profil tehnic, unde este,realmente, mai dificil; aceasta dovedeºteseriozitatea ºi pregãtirea temeinicã, de fiecare zi,ambiþia ºi perseverenþa cu care s-a pregãtit în ceipatru ani de liceu. Ca profesor la clasã la disciplinaLimba ºi literatura românã, pot confirma cã Rauls-a dovedit de la început ºi pânã la sfârºit, un elevexcepþional, de nota zece, cu o inteligenþãsclipitoare, dar ºi cu un comportament exemplar.Sunt onoratã cã mi-a fost elev! De aceea, îl felicitãmsincer, ne bucurãm pentru reuºitele lui ºi sperãmsã fie mereu mândru cã este absolvent al Colegiuluidin Agnita. Felicitãm cãlduros ºi pe pãrinþii luiRaul, pentru susþinerea moralã ºi sprijinulnecondiþionat în pregãtirea ºcolarã. Pentru titlulonorific de ªef de promoþie, Asociaþia de Pãrinþidin Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” Agnita i-a oferito recompensã financiarã, motiv pentru caremulþumim!
GEORGIANA-DANIELA MUNTEAN estedeja cunoscutã cititorilor „Gazetei Hârtibaciului”.De aceea, de data aceasta voi spune cuvinte ...altfel.
Absolventã cu media 9,97 (iar media anilor destudiu 9,95), Georgiana a venit în clasa a cinceade la ªcoala Gimnazialã din Merghindeal
(învãþãtoare fiindu-i Bianca Toth, DorinaSlimiceanu ºi Adela Barbu). A fost primitã cubraþele deschise de un colectiv unit, frumos, format
cu devotament ºi dragoste de doamna profesorpentru învãþãmânt primar Angelica Banu. S-aimpus, de la început, printre cei mai buni la
învãþãturã. Bianca, ªtefi, Marco, Maria, Teo Hanu,Paul, Monica, Andreea Denisa, Rareº, RalucaDenisa, Emanuel, Teo Hoisan, Izabela, Anita,
gândindu-ne cât de greu v-a fost sã vã acomodaþicu toþi profesorii ºi de câtã trudã a fost nevoiepentru a deveni adulþii de astãzi... Nu-mi vine sãcred cã voi sunteþi bobocii de acum patru ani. Aþicrescut frumos, aþi muncit cu seriozitate, uneoriaþi mai ºi greºit, dar greºelile v-au ambiþionat sãfiþi mai perseverenþi ºi mai conºtiincioºi, v-au ajutatsã înþelegeþi cã, prin studiu, totul este posibil. Latoamnã, veþi pãºi pe un alt drum... Nu trebuie sãfiþi speriaþi, deoarece aveþi cunoºtinþe, priceperiºi abilitãþi care sã vã ajute sã faceþi faþã cu binetuturor cerinþelor întâlnite. Voi trebuie doar sãcontinuaþi munca, sã nu vã daþi bãtuþi la primulinsucces, sã f iþi mereu conºtiincioºi ºiperseverenþi, în acest fel, cu siguranþã, rezultatelenu vor întârzia sã aparã. Vã doresc sã pãºiþiîncrezãtori în viaþã, sã învãþaþi cu sârguinþã, sprebucuria pãrinþilor voºtri ºi, desigur, ºi spre bucuriamea ºi a tuturor dascãlilor. Eu vã asigur cã vã voiurmãri evoluþia aºa cum am fãcut cu toate celelaltegeneraþii de elevi, ºi voi trãi alãturi de voi toatebucuriile voastre. Iar, dacã vreodatã vã va fi greuºi veþi simþi nevoia sã vorbiþi cu cineva ºi sã cereþiun sfat, indiferent de anii pe care îi veþi avea, nuuitaþi cã pentru voi poarta ºcolii va fi mereudeschisã... Mi-e greu... Acum, la despãrþirea de voi,ceva în sufletul meu de profesor se rupe. Simtînsã cã sunt oarecum mai împlinitã sufleteºte ºimai „bogatã”, cã port în inima mea „comoara” aîncã trei clase de elevi. Nu ºtiu exact cum v-aþisimþit voi, dar eu ºtiu cã am încercat sã scot laivealã din fiecare ce avea mai bun ºi mai frumos...
Iar la încheiere nu pot decât sã-þi spun: Nuuita sã iubeºti, sã râzi, sã râzi din nou. Sã asculþiºi sã înveþi, sã spui te rog ºi mulþumesc. Sã ai opinii.Sã le respecþi pe ale celorlalþi. Sã fii sincer. Sã fiiprieten. Sã fii tu însuþi. Un vis este o rugã ascultatãde îngeri, este o adiere de vânt într-o zi cãlduroasãde varã, un zâmbet în mijlocul unei furtuni, esteliniºte pentru suflet, este o comoarã.
Învaþã în fiecare zi. Þinteºte cât mai sus.Luptã pentru dorinþele tale. Eu, am înþelescã POÞI.
Prof. Dana Elena Zgabercea
Antonia, Paula, Miruna, Vali, Delia, DenisaNicoleta, Francesca, Andreea Lavinia, Jojo, toþicolegii ei, au fost martori ai unor clipe minunatepe care le-au trãit împreunã. Clasa întreagã ºiconcurenþa pentru a dovedi cã este cel mai bun aucontribuit la formarea unor personalitãþi aparte.Georgiana a dovedit inteligenþã sclipitoare, curaj,perseverenþã, rãbdare, talent. Iar alãturi de ea,foarte aproape de ea, ceilalalþi „campioni” ai clasei:ªtefania Feldara, Marco Nicula, Maria Þerbea, TeoHanu. Pentru mine, toþi cei 23 de absolvenþi suntde nota 10. Notele sunt doar niºte note, mai marisau mai mici, cele mai importante lucruri, carerãmân, sunt frumuseþea sufletului lor curat,dragostea pentru învãþãturã, respectul pentruºcoalã ºi pentru profesori. Dar mai ales nobleþeadin inimile lor. Ei au format „cea mai frumoasãclasã din Agnita”, ei rãmân pentru mine copiii cusuflet de aur. Într-o asemenea clasã s-a format unºef de promoþie, calificat la etapa naþionalã aOlimpiadei de Limba ºi literatura Românã(performanþã pe care doar Coleta Giupanã, tot dinMerghindeal, a mai realizat-o!), dar ºi alþi patruperformeri la literaturã, laureaþi la concursuriinternaþionale, naþionale, regionale sau judeþenede creaþie: alãturi de Georgiana, Marco Nicula,Maria Þerbea, Bianca Morar, Teo Hanu. Pentruperformanþele ei excepþionale, Georgiana a fostpremiatã la absolvire (ºi) financiar de cãtrePrimãria Merghindeal, Asociaþia de Pãrinþi dinColegiul Tehnic „A. T. Laurian” Agnita. Alãturi deea, a fost premiat, de cãtre Asociaþia ValeaHârtibaciului, ºi Marco, ei primind câte o carte deMihai Eminescu, o ediþie de lux din seriaCapodopere. Mulþumim tuturor, sunt onoratã cãam avut asemenea elevi la Agnita ºi cãpersonalitãþile locale înþeleg nevoia de a premiaperformanþa. Felicitãri sincere ºi mulþumiri aleseºi pãrinþilor! ªcoala din Agnita are cu ce se mândri.ªi, chiar dacã mã repet, cred cã Irina Petraº,preºedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor dinRomânia (care a oferit cãrþi premianþilor),absolventã a liceului din Agnita, are urmaºi!
Tuturor, mult succes la examenele vieþii, fãrãdoar ºi poate, mai grele decât examenele de laºcoalã!
Prof. dr. Maria-Daniela Lorinczi
