Buctria german - bogat, consistent si variat 1. Introducere Cnd ne gndim la Germania si la tradiiile sale culinare, primul lucru pe care ni-l imaginm este o farfurie plin de crnai si mult bere. Buctriei germane i datorm snielul, salata de castravei, salta dae cartofi, strudelul cu mere si cremsnitul. Mncarea german e bazat in special pe o extraordinar varietate de preparate din carne de porc, vit, peste, carne de pasre - de la salamuri, carnai sau leberwurst si pn la faimoasele sniele. Nemii consum foarte mult peste marin sau de ap dulce. Sunt printre puinele popoare care prefer mezeluri de peste, salate variate, chiftele din peste sau alte tocturi. Alte sortimente de mncare: peste afumat, brnzeturi, plcinte (faimoasele plcinte cu mere si strudele). Asta nu inseamn c nu se rsfa cu lactate, fructe si legume de cea mai bun calitate. Buctria lor foloseste multe fructe: mere, nuci, portocale. Dintre legume, consum mai cu seam cartofi, diverse tipuri de varz, morcovi, ridichi, ceap, spanac, fasole, mazre, rosii si rdcinoase - de obicei in tocane, mncruri, garnituri sau supe. Sparanghelul este foarte iubit de nemi drept fel principal sau garnitur. O caracteristic a buctriei germane este asocierea crnii cu sosuri groase, cu paste fainoase, cu multe legume si cu dulciuri. Ca grsime, folosesc predilect untul, margarina si untura de porc. Condimentarea preparatelor culinare se face din belsug cu ardei, ptrunjel, elin, mrar, chimen, cimbru, foi de dafin, anason, ceap, usturoi si boabe de piper. Germania se laud cu cel puin 300 de feluri diferite de pine, de la pinea alb la pinea gri (Graubrot) si pinea neagr de secar (Schwarzbrot). O mas de prnz nemeasc se compune din: supe de carne cu adaos de finoase, diferite gluste de gris sau de ficat, supe de legume proaspete, supe de fructe; diferite gustri de mezeluri si brnzeturi; fripturi cu diferite adaosuri de finoase, cu sosuri din legume si in special cu cartofi sau cu salate, adeseori indulcite cu zahar. Mesele de prnz se termin cu prjituri, compoturi sau fructe crude. La desert, germanii mnnc mai ales ingheat si fructe, dar si deserturi tradiionale - Rote Grutze (compot de fructe si crem), budinc, orez cu lapte si Eis und Heiss (ingheat de vanilie cu compot cald de cirese). 2. Influene asupra bucatriei germane Dup al 2-lea rzboi mondial, odata cu nceperea imigrrii a lucrtorilor strini, diverse feluri de mncare necaracteristice gastronomiei germane au devenit ceva comun, sper exemplu: spaghettele i pizza italian sunt ntlnite mai la toate restaurantele din germania. O influen mare au avut-o i o au imigranii turci introducnd n gastronomia germana Dner kebabul, un sandwich cu carne inventat de imigranii turci din Berlin, devenind gustarea preferat de tip fast food, vnzrile cruia fiind duble fa de suma tuturor burgerurilor vndute din toate reelele fast food din Germania. Bucatria Chinez i Greac ncepe s fie popular, la fel ca cea Indian i Thailandez. Majoritatea restaurantelor scumpe/de elit aveau o ofert a bucatelor ce fceau parte din buctria francez, dar din anii 90 n coace

acestea au nceput s propun bucate tradiional-germane cu gust i rafinament deosebit. Bucataria germana este diferita pentru fiecare regiune in parte ca si in Franta. In sud, Bavaria si Suebia specifice sunt berea, carnea si produse lactate. Aici se gatesc Spannferkel (purcelusi la rotisor), Handkaes (o brinza aromata combinata cu smintina) si Schwaebische Kasespaetzle (bulete de faina cu unt si brinza). In vest, se simt influentele franceze, in est cele est-europene, iar pe coastele de nord cele scandinave. In Hamburg, Berlin, datorita accesului la Marea Nordului si Marea Baltica sunt des intalnite fructele de mare, supa din fructe de mare numita Rote Gruetze, carne in aspic, cu gelatina din peste numita Sauerfluisch, salata de creveti Helgolander Krablensalat.

3. Mesele bucatariei germane O masa tipic germana cuprinde intre doua si sapte feluri de mincare ce incep cu un aperitiv (Vorspeise), se continua cu supa (Suppe), felul principal (Hauptspeise), urmat de alte preparate gatite (Beilagen). Fainoasele sunt folosite pentru prepararea supelor alaturi de cartofi si legume din abundenta ce sunt folosite si pentru prepararea garniturilor. Preparatele servite dupa masa se numesc Nachspeise. Se stie deja ca germanii beau bere, vin sau Sekt (un tip de vin spumos). Fruhstuck (micul dejun) este bogat in paine prajita sau chifle, alaturi de unt si gem, dar si de diferite specialitati din carne si branza; Mittagessen (masa de pranz) a reprezentat mult timp cea mai importanta masa a zilei, cuprinzand celebrele mancaruri de carnati cu cartofi la cuptor, insa in ultimul timp si-a pierdut din importanta; Abendessen (masa de seara) incepe sa devina masa principala a zilei, in detrimentul celei de pranz; dupa o zi de munca, germanii prefera sa manance in familie, acasa, uneori la restaurant, iar felurile sunt consistente, pe baza de carne si cartofi sau varza, cu desert consistent; 4. Regiunile culinare ale Germaniei Regiunile Germaniei se diferentiaza intre ele din punct de vedere culinar. Printre cele mai importante, cu felurile de mancare sau de specialitati aferente, se afla: Bavaria: weiswurste - carnati albi, se servesc in Munchen, alaturi de mustar dulce si de bere blonda;

knodel - mici chiftele din paine sau din cartofi; schweinsbraten reprezinta o bucata de pulpa sau muschi de porc, cu tot cu sorici, facuta la cuptor; cel mai bine se serveste alaturi de cartofi, de preferat facuti in acelasi vas, alaturi de carne;

Saxonia: Pfefferkuchen celebra turta dulce; Stollen chec traditional oferit de Craciun; Franconia: Bratwurst celebrul carnat german, servit mereu cu bere din belsug; in cele mai multe cazuri se prepara pe gratar, la foc natural; deobicei e pe baza de carne de porc sau de vita; garnitura este fie de cartofi prajiti, fie de varza murata; Sauerkraut varza murata care se serveste ca si garnitura la carnati sau la fripturile de porc la cuptor;

Alte particularitati se regasesc in regiunea Frankfurt (placintele si prajiturile cu mere) sau in Silezia (puternice influente din Polonia si Cehia). O alta deosebire se poate regasi intre bucataria din fosta Gerrmanie de Vest si cea din fosta Germanie de Est. Despre ce e vorba: est-germanii au primit influente majore din partea bucatariilor din Ungaria, Rusia sau alte tari foste comuniste, printre care si Romania. Mai mult, pe vremea comunismului, retetele au fost standardizate pe tot teritoriul Germaniei de Est, astfel ca nu existau diferente majore intre diferitele zone ale acestei parti a Germaniei. 5. Baza de alimente Carnea Principalele tipuri de carne consumate in Germania sunt carnea de porc, vita si pasare, carnea de porc fiind de departe cea mai populara. Dintre pasari, puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici rata, gasca sau curcanul nu sunt neglijate. Vanatul, in special iepurele, mistretul si caprioara se gasesc cu usurinta de bucatari si bucatarese. Carnea de miel si de capra nu sunt foarte populare. Carnea de cal este considerata drept o specialitate in unele regiuni, dar in general consumarea ei nu este agreata din considerente morale. Carnea se prepara de obicei fripta in oala. Se poate prepara si in tigaie dar in special in zonele sub influenta culinara franceza. In Germania, carnea se mananca foarte frecvent sub forma de carnati, de aceea exista peste 1500 de feluri diferite din acest tip de mancare.

Weiwurst (carnat alb) este o varietate traditionala bavareza preparata din carne de vitel tocata foarte fin si sunca proaspata de porc. Se condimenteaza de obicei cu patrunjel, lamaie, ceapa, nucsoara si ghimbir. Amestecul se pune in mate curate si proaspete de porc si separata in carnati individuali subtiri. Se consuma fierti cu mustar dulce. Leberkse este o mancare traditionala asemanatoare cu placinta de carne din sudul Germaniei, Austria si unele regiuni din Elvetia. Este facuta din carne sarata de vita, sunca si ceapa, tocate foarte fin, si coapte ca painea, pana are o crusta crocanta maro. Pestele n meniurile germane cel mai frecvent peste de apa dulce este pastravul, alaturi de crap, stiuca si biban, de obicei preparati la gratar. Pestele era in trecut consumat in special in regiunile nordice de coasta, cu exceptia scrumbiei murate care se gasea peste tot. Insa in ziua de azi, germanii din intreaga tara mananca multi pesti marini, cum ar fi scrumbia proaspata (de asemenea sub forma de rulou de scrumbie murata rollmops), sardinele, tonul, macroul si somonul. Ca un amanunt interesant, inainte de revolutia industriala care a cauzat poluarea raurilor, somonul era atat de comun in Rin, Elba si Oder, incat servitorii se plangeau cand aveau somon la masa prea des. Alte tipuri de fructe de mare nu sunt foarte intalnite, cu exceptia midiilor si a crevetilor din Marea de Nord, care sunt foarte scumpi in comparatie cu crevetii importati. Legumele Cartofii si varza sunt cele mai folosite; germanii folosesc mult ceapa prajita in prepararea mancarurilor(nu se foloseste in bucataria bavareza), in fine, mazarea si fasolea sunt folosite mult in prepararea felurilor pe baza de carne la cuptor; Sparanghelul ,n special cel alb, este foarte iubit de nemti drept fel principal sau garnitura. Unele restaurante au meniuri intregi numai cu sparanghel. Pinea n ceea ce priveste pinea, buctaria german se aseaman mai mult cu bucataria estica decat cu cea din Europa de Vest. Exista cel putin 300 de feluri diferite de paine, de la painea alba la painea gri (Graubrot) si painea "neagra" de secara (Schwarzbrot). Cele mai multe varietati de paine se fac atat cu faina de grau cat si de secara (Mischbrot, paine mixta) si deseori cu seminte de in, de floarea soarelui si de dovleac. Painea neagra din Westfalia, Pumpernickel, nu se coace la cuptor ci se prepara la aburi si are un gust dulceag unic. Chiflele, numite Brtchen, Semmel sau Weckle/Weckli in functie de regiune, se servesc taiate in doua si unse cu unt, margarina sau maioneza. Intre cele doua felii sau pe fiecare felie se pune apoi branza, carne sau peste. Painea se consuma de obicei la micul dejun si sub forma de sandwichuri seara, nu ca acompaniament la masa principala.

Importanta painii (Brot) in bucataria germana este ilustrata de cuvinte cum ar fi Abendbrot (cina - painea de seara) si Brotzeit (gustare - pauza de paine). Garnituri Taieteii sunt de obicei mai grosi decat pastele italiene, si de multe ori sunt preparati cu galbenus de ou. In special in sudul Germaniei, taieteii Sptzle contin foarte mult galbenus. In ultimii ani insa, pastele in stil italian au inlocuit acesti taitei traditionali, si chiar Sptzle au inceput sa se pregateasca cu faina din grau dur si fara galbenus. Pe langa taitei, germanilor le mai plac cartofii si galustele (Kle sau Kndel facute din cartofi piure sau rasi, sau paine uscata, cu lapte si galbenus de ou). Cartofii au inceput sa fie folositi in bucataria germana la sfarsitul secolului XVIII, devenind foarte populari, dar in ultima vreme au pierdut teren in fata taiteilor si a orezului. Metoda de preparare cea mai frecventa este fierberea in apa sarata, urmata de piure si prajirea in ulei. Bauturi Berea se consuma pe tot teritoriul Germaniei, multe berarii locale producandu-si varietatea lor. Cel mai popular tip de bere este Pils, iar in sud (in special in Bavaria) se prefera Lagerul (berea de grau). Unele regiuni au tipuri speciale de bere locala, cum ar fi berea neagra Altbier, in partea de jos a Rinului, berea Klsch in Cologne, care este o bere slaba si este fabricata dupa un procedeu mai traditional decat Pils. La Berlin, se serveste o bere foarte slaba numita Berliner Weie, deseori amestecata cu siropuri de fructe. Berea mai poate fi amestecata si cu alte bauturi, cum ar fi Pils cu limonada, cunoscut drept Alsterwasser sau Radler. Vinul se produce in special in zonele Rinului superior si mijlociu si a afluentilor sai. Nordul este mult prea rece pentru a sustine vita de vie. Cele mai cunoscute varietati de vin sunt Riesling si Silvaner. Vinul alb este mai popular decat cel rosu si ros, ca si vinul dulce fata de cel sec. Cafeaua se serveste la micul dejun si dupa-amiaza cu o prajitura. Ceaiul este preferat in special in nord-vest. Locuitorii Friziei de est beau ceaiul cu frisca si caramele Kluntje. Apfelsaftschorle este suc de mere amestecat cu apa minerala. Spezi este o bautura racoritoare preparata din cola si limonada. In Germania de sud si in Austria, numele de Spezi se foloseste pentru amestecuri din cola si fanta (sau o alta bautura de portocale). In alte regiuni (Emsland), Spezi este un amestec de cola si schnapps. Germanii sunt unici printre vecinii lor, deoarece prefera apa minerala tare celei slabe si plate.

Condimente

Mustarul german este foarte iute si se consuma cu carnati. In sud, exista o varietate de mustar dulce, care se serveste cu specialitatile bavareze Weiwurst si Leberkse. Usturoiul n-a fost utilizat frecvent mult vreme in bucataria germana din cauza mirosului, dar popularitatea lui a crescut datorita influentelor franceze, italiene si turcesti. In general, cu exceptia mustarului pentru carnati, felurile de mancare nemtesti sunt rareori iuti si condimentate. Cele mai folosite plante sunt patrunjelul, cimbrul, hreanul, dafinul si arpagicul, cele mai folosite condimente sunt piperul alb in cantitati mici, boabele de ienupar si chimenul. Alte condimente si plante cum ar fi oregano, busuiocul, salvia si ardeii iuti chilli au devenit mai populare in ultima vreme. Deserturi Germania are foarte multe tipuri de prajituri si tarte, de obicei cu fructe proaspete cum ar fi merele, prunele, capsunile si ciresele. Prajitura cu branza este foarte mult iubita si se prepara de obicei cu branza nemteasca moale din lapte batut smantanit. Gogosile sunt de obicei bile de aluat dulce cu gem sau alte umpluturi si se numesc Berliner Pfannkuchen sau Krapfen in functie de regiune. Sunt coapte in grasime si umplutura se injecteaza dupa preparare. Se pot pudra cu zahar sau se poate pune glazura. Unul din deserturile populare din nordul Germaniei este Rote Grtze, jeleu de fructe rosii din coacaze rosii, zmeura, si uneori capsuni sau cirese. Se serveste cu smantana, dar si cu sos de vanilie, lapte sau frisca. Variatiile lui Rote Grtze sunt Rhababergrtze (jeleu de rubarba) and Grne Grtze (jeleu de agrise). Alte deserturi sunt serbetul si inghetata, in special cea italiana. 6. Retete Supa de telina Ingrediente supa de telina: 400 g de telina 500 g de cartofi 50 g de margarina 1 pahar de smantana 230 g de branza telemea sare piper patrunjel. Modul de preparare a retetei: Se taie cartofii si telina in cubulete mici, se pun intr-o cratita cu margarina topita. Dupa ce s-au aurit, se toarna apa calda atat cat sa le acopere si se lasa sa fiarba inabusit cateva clocote. Se mai adauga apa fiarta in care s-a batut smantana, sarea, piperul si felii subtiri de branza. Se presara patrunjel tocat si se serveste foarte fierbinte. Limonada din frunze de limba mielului

Ingrediente: 1/4 ceasca suc de lamaie, proaspat stors 2 linguri zahar (sau mai mult, dupa gust) 4 frunze de limba mielului 2 cani de apa Indicatii Se pun toate ingredientele intr-un blender si se amesteca circa 30 secunde. Se toarna amestecul peste cuburi de gheata intr-un pahar inalt si se serveste. Prajitura cu rubarba Ingrediente: Pentru aluat: 250 g unt 100 g zahar 1 ou 180 g faina 70 g alune macinate 3 lingurite praf copt 3 linguri lapte untura pentru uns tava Pentru garnitura: 1,5 kg tulpini de rubarba 3 albusuri 150 g zahar 75 g migdale maruntite Indicatii Se freaca untul pana devine spumos, se adauga zaharul, oul, faina, alunele, praful de copt si laptele. Se intinde intr-o tava unsa cu untura. Rubarba se spala, se curata si se taie in bucati de aproximativ 3 cm. Se asaza peste aluat, care se introduce in cuptor incalzit dinainte la 190C, pe gratarul din mijloc, timp de 20 minute. Se bat albusurile spuma si se adauga treptat zaharul pana acesta se topeste, apoi migdalele. Se intinde compozitia peste prajitura si se mai coace 8-10 minute. Se lasa putin la racit apoi se taie triunghiuri. Punch de toamna Ingrediente: 12 cuisoare intregi 1/2 pastaie de vanilie despicata pe lungime 1 l suc de mere 1 l suc de afine 4 prune verzi, medii, fara samburi, feliate 750 ml vin alb fructat cuburi de gheata Indicatii

Se ia o bucata de tifon, se impatureste ca sa formeze u patrat cu latura de 15 cm. Se asaza cuisoarele si vanilia in mijlocul acestei bucati, se ridica colturile tifonului si se leaga in sus, ca o punga. Se toarna sucurile intr-un container, se adauga prunele si punga cu condimente. Se acopera si se raceste la frigider peste noapte. Se indeparteaza apoi punga cu condimente. Se adauga vinul. Se serveste cu cuburi de gheata. Salata de castraveti germana Ingrediente: 3 castraveti mari, curatati si feliati 1 lingurita sare 1 lingurita piper negru 2 lingurita marar proaspat, tocat 1 lingurita aceto balsamico 1 lingurita zahar 1/2 cana smantana Indicatii Se asaza feliutele de castravete intr-o sita de plastic si se sareaza. Se lasa sa stea 30 de minute, sa se scurga apa din ei, apoi se transfera intr-un castron. Se adauga piper, marar, zahar, otet si smantana. Se serveste rece. Snitele de vitel in stil german Ingrediente: 4 escalopuri de vitel, circa 175 g fiecare 75 g faina, asezonata 2 oua batute 120 g pesmet 2 linguri ulei de floarea-soarelui 4 linguri unt piper alb macinat mare ulei pentru uns paprika, pentru ornat arpagic, pentru ornat feliute de lamaie, pentru servit Indicatii Se pun escalopurile intre doua folii de plastic umezite si se preseaza cu un facalet pana ce raman groase doar de 4-5 mm. Se presara cu piper alb, pe ambele parti, si se preseaza pentru ca acesta sa adere bine la suprafata carnii. Se intind, pe farfurii separate, fains si pesmetul, iar ouale se pun intr-un castronel. Se ung feliile de carne cu putin ulei, apoi se dau prin faina. Se scutura excesul de faina, se inmoaie in ou si se dau apoi prin pesmet. Se lasa apoi, pe o farfurie, semi acoperite, timp de 30 de minute. Se incing uleiul si jumatate din unt intr-o tigaie mare. Se prajesc la foc mediu snitelele, unul cate unul, timp de 3-4 minute pe fiecare parte. Daca focul este prea iute, carnea se va intari. Se pastreaza snitelele la cald, pe masura ce se prajesc.

Se asaza snitelele pe farfurii individuale, peste ele se pune cate un cubulet din untul ramas, se orneaza cu arpagic si paprika si se servesc cu feliute de lamaie. Ca garnitura: cartofi prajiti, piureu sau natur, paste, salata verde, castraveciori murati. Meniu imprtesc Ingrediente: 150 g fin, 30 g zahr, 4 ou, sare, 250 ml lapte, 50 g unt, 30g stafide, un pachet zahar vanilat. Preparare: Se face un aluat subire (mai consistent dect cel pentru cltite) din fin, zahr, un praf de sare, lapte si 4 glbenusuri. Separat, albusurile se bat spum, apoi se amestec impreun cu aluatul. ntr-o tigaie se topeste untul, se toarn aluatul si se las pn ce se prjeste un pic dedesubt, apoi se presar deasupra stafidele (splate si uscate). Prjitura se intoarce si se las la foc mic, s se coac. Se scoate pe o farfurie inclzit in prealabil. Se imparte in buci de mrimi diferite, se asaz pe farfurii, apoi se presar cu zahr pudr. Knodel din cartofi fieri Ingrediente: 1,5 kg cartofi, 200 g fin, sare, 20 g unt, 50 g pine alb (tiat cubulee), doi litri de ap, un ou. Preparare: Cartofii se fierb, apoi se paseaz, se amestec bine cu fina si sarea pn cnd se obine o coc. Se adaug trei linguri de ap sau un ou. Aluatul se imparte in 12 buci care se aplatizeaz si in mijlocul acestora se pun cubuleele de pine prjite in unt. Se modeleaz apoi gluste, se dau prin fin, apoi si se fierb la foc mic, 5 minute, in ap clocotit cu sare. Vasul cu gluste se d deoparte si se las s mai stea circa 10 minute. Glustele se scot apoi si se folosesc in loc de garnitura de cartofi natur, la preparatele cu sos. Salat berlinez Ingrediente: 500 g carne fiart de vit, 600 g cartofi fieri, dou cepe tiate mrunt, 4 castravei acri tiai cuburi, un ardei gras tiat cuburi; pentru sos: 200 g maionez, ketchup, dou linguri mustar, boia, sare, piper dup gust; dou ou fierte tari, frunze de salat verde si frunze de ptrunjel - pentru decor. Preparare: Carnea fiart tiat fsii se amestec impreun cu cartofii fieri tiai cuburi, cu ceapa tiat mrunt, castraveii acri si ardeii tiai cuburi. Peste ingrediente se toarn sosul preparat din maionez amestecat cu ketchup, boia, sare, piper. Salata se decoreaz cu felii de ou fierte, frunze de ptrunjel si salat verde. Gogosi tiroleze Ingrediente: dou cni fin, 120 ml lapte, dou cuburi drojdie, o lingur zahr, 3 galbenusuri, 4 linguri unt, coaja rasa de la o lmie, 200 ml ulei, gem de fructe, dou linguri zahr pudr. Preparare: Se cerne intr-un castron fina si se face in centru o adncitur. Se freac drojdia impreun cu o parte din laptele cldu si o lingur de zahr, apoi se toarn in adncitur. Se amestec totul bine, se acoper vasul, apoi se las s creasc, 30 de minute, la cald. Se adaug glbenusurile, untul, coaja de lmie si restul de lapte cldu; se amestec bine cu aluatul. Se frmnt aluatul pn nu se mai lipeste pe pereii vasului. Se las la crescut inc 20 de minute. Se intinde aluatul, pe planseta presrat cu fin, sub forma unei foi. Se taie in porii egale, se modeleaz bile, apoi se las s creasc inc 10 minute. Se incinge uleiul pentru prjit. Se intind bilele de

aluat cu degetele, ca s formeze o adncitur in mijloc. Se prjesc in ulei, pe rnd, intorcndu-se o dat. Se scurg de ulei pe prosoape de hrtie si se las s se rceasc. Gogosile se umplu in adncitura din mijloc cu gem, apoi se pudreaz cu zahr farin. 7. Festivaluri Gastronomice 27-30 ianuarie, Cologne, Germania - Salonul international al dulciurilor. In luna octombrie, la Erfurt - Germania, s-a desfasurat cea de-a 22-a editie a Olimpiadei de Arta Culinara "IKA - Culinary Olympics". Oktoberfest Statistici i recorduri Oktoberfest 6.000.000 de vizitatori, n medie 12.000 de oameni lucreaz la Oktoberfest, dintre care 1600 sunt chelneriele 200.000 de halbe de bere au fost recuperate n anul 2006 de la vizitatorii care ncercau s le sustrag 1440 de toalete publice satisfac nevoile stringente ale vizitatorilor 43 de km de cabluri erpuiesc, la vedere sau ascunse, pe ntreaga suprafa a Theresenwiese 30% din produia anual de bere din Mnchen se consum n timpul festivalului cei mai muli litri de bere consumai:12.000 hectolitri, n anul 1910, la aniversarea centenarului cei mai muli vizitatori: 1985, la srbtorirea a 175 de ani cea mai lung pauz: 1939-1948 cel mai mare cort, n anul 1913, al firmei Pschorr-Rosl: 5500 metri ptrai, 12.000 locuri cele mai multe halbe de bere bute: 10, n anul 1901 (pentru care respectivul domn a primit i un premiu). Bineneles c n ziua de azi se bea i mai mult, dar nimeni nu mai st s numere: toat lumea se distreaz Istorie Ideea a pornit de la un simplu subofier din garda naional bavarez. Acesta a sugerat organizarea unei curse de cai cu ocazia festivitilor legate de cstoria dintre prinul motenitor Ludwig de Bavaria i prinesa Therese von Hildburghausen. Regele Bavariei, Max I. Joseph von Bayern, s-a artat mai mult dect ncntat de aceast sugestie. La 17 octombrie 1810 avea loc cursa de cai, pe care prinesa-mireas a denumit-o Oktoberfest. Ca loc de desfurare a fost aleas o pajite nefolosit de la marginea oraului.

La aceast prim festivitate, buturile nu au fost servite n locul de desfaurare a cursei, ci n centrul oraului. n anul urmtor, autoritile au decis reluarea festivalului, de aceast dat sub patronajul Asociaiei de Agricultur Bavarez, care a folosit evenimentul n scopuri publicitare, prezentndu-i serviciile paralel cu desfurarea evenimentului. n anii ce au urmat, festivalul a fost finanat de diferite firme private. Din anul 1819, Oktoberfest-ul a intrat sub patronajul edililor oraului, care i-au asumat responsabilitatea organizrii sale anuale. Cu timpul, conducerea oraului a permis vnzarea i consumarea buturilor alcoolice n perimetrul Oktoberfest-ului. Acest lucru a presupus amplasarea unor mese i bnci lungi, care n timp s-au nmulit considerabil. Pe lng bere, vizitatorii Oktoberfest-ului se puteau distra la popice, dans i multe altele. La finele secolului, datorit numrului tot mai mare de vizitatori, au fost introduse corturile, fiecare firm avnd cort separat. Fiecare festival debuteaz cu defilarea firmelor participante, reprezentate de crue mpodobite festiv i trase de patru cai. Defilarea are ca punct de plecare piaa central a oraului, Marienplatz. Aceast defilare a fost iniial necesar, berriile fiind nevoie s i transporte butoaiele cu bere la marginea oraului, pe locul destinat festivalului. n anul 1880 curentul electric a adus un plus de farmec festivalului berii, iar n anul 1881 s-a prjit primul bou, care a fost consumat destul de rapid, apoi, n 1885, au aprut primele meniuri clasice: jumti de pasre - pui sau ra - servite de obicei cu tradiionalul Brezn (covrig) mnchenez. Corturile berriilor au ncetat s fie n acelai timp i loc de amuzament, pentru acestea crendu-se locuri noi. Prima halb de bere din stic a fost introdus n anul 1892, fiind astzi cel mai cutat suvenir la Oktoberfest. n anul 1935, cu ocazia aniversrii nunii de argint a cuplului regal bavarez, s-a organizat o parad de costume populare bavareze. Aceasta a devenit ns tradiie la Oktoberfest doar din anul 1950. Astzi, parada de costume populare este una dintre cele mai mari din lume, cu aproximativ 9000 de participani. Pe lng costume germane, se pot admira i porturi specifice austriece, italiene, elveiene, poloneze i chiar norvegiene. La parad mai particip i formaii de muzic popular, asociaii de vntori, precum i reprezentani ai berriilor participante. Tradiia conform creia primarul oraului d cep primului butoi de bere n prima smbt la ora 12, declarnd astfel deschis festivalul, a fost inaugurat relativ trziu, n anul 1950. Aceast ceremonie este deosebit de important, nainte de acest moment consumarea alcoolului n perimetrul

Oktoberfest-ului nefiind permis. Cortul n care se desfoara ceremonia este n fiecare an altul, pentru a da ocazie fiecrei firme sa beneficieze de primul aflux de vizitatori. Oktoberfest-ul este vizitat de att de multe naionaliti nct a incetat s mai fie un festival regional i s-a transformat ntr-unul internaional. Unele naionaliti sunt att de fidele Oktoberfest-ului nct au primit i spaiu privilegiat: al doilea week-end este dedicat italienilor, a cror prezen numeroas i glgioas la Oktoberfest este constant. Strzile Mnchen-ului i locurile de camping sunt, chiar dinante de nceperea festivalului, populate pn la refuz de rulote albe, cu numere de Italia. Loc i perioad de desfurare Locul ales iniial de regele Bavariei a rmas consacrat acestui festival pn n zilele noastre cnd, evident, este situat central, n apropierea celui mai mare nod de cale ferat din Mnchen Hauptbahnhof (Gara central). Oktoberfest-ul este denumit, mai ales de ctre bavarezi, Wies'n ("pajite" n dialect bavarez), datorit pajitii pe care se organizeaz. Oktoberfest nu este singurul festival ce se organizeaz n acest perimetru: de-a lungul anului, Theresienwiese (acesta este numele oficial al terenului) gzduiete festivale cu diferite tematici, anuale sau doar ocazionale. Suprafaa destinat festivalului berii este de 31 ha, din totalul de 42 ha pe care l msoar Theresienwiese. Oktoberfest nu a fost la origine o manifestare singular: septembrie era n mod tradiional luna festivalurilor berii i aceasta nu doar datorit nevoii oamenilor de a petrece. O lege german din anul 1539 stipula faptul ca berea nu putea fi produs dect ntre 29 septembrie i 23 aprilie, deoarece pe perioada verii riscurile unor incendii n timpul prelucrrii berii erau mult mai mari. Neavnd condiiile de depozitare pe care le au astzi, productorii trebuiau s vnd toat berea din anul respectiv nainte de a putea ncepe producerea uneia noi. De aici i multitudinea de festivaluri la care berea se gsea din belug. Oktoberfest-ul ncepe n jurul datei de 20 septembrie i se termin n prima duminic din octombrie; excepie de la aceast regul se face doar n anii n care prima duminic din octombrie cade pe 1 sau 2. n acest caz, festivalul se prelungete pn la data de 3 octombrie, Ziua Unificrii Germane. Dar de ce i se spune Oktoberfest cnd el se desfoar, cu excepia ultimelor 2-3 zile, n luna septembrie? Ei bine, numele, pe care prinesa-mireas l-a ales foarte inspirat, se leag de perioada n care a avut loc festivalul prima dat: 12-17 octombrie 1810. Aceast tradiie a fost modificat din anul 1872, cnd s-a hotrit c n luna octombrie vremea era prea rece pentru un astfel de eveniment desfurat n aer liber. Numele, deja consacrat, nu i-a fost ns schimbat, de unde i necesitatea extinderii acestuia pn n primele zile ale lunii octombrie.