Gabriela Firea Program Bucuresti 2016-2020

8/15/2019 Gabriela Firea Program Bucuresti 2016-2020

1/69

PROGRAM DE GUVERNARE LOCALĂMUNICIPIUL BUCUREȘTI

2016-2020

Gabriela Firea


2/69

PROGRAM DE GUVERNARE LOCALĂ Municipiul București, 2016-2020

pagina 2REZULTATE PENTRU BUCUREȘTENI

Acest program a fost elaborat în perioada martie – aprilie

2016 de specialiștii Partidului Social Democrat și reprezintăviziunea PSD privind guvernarea locală a Bucureștiului.

Alături de documentele originale elaborate de echipa noas - tră, au fost utilizate date și materiale cu caracter public, aufost preluate informații din documente ociale, sugestii șipropuneri lansate în spațiul public în ultimii ani.

Totodată, au fost introduse teme și idei de la cetățenii cucare ne-am întâlnit în ultimii ani. Sunt prezentate sintetic înacest program și o serie de proiecte aate deja în derulare,proiecte în care credem și pe care dorim să le continuăm.

Mulţumim tuturor celor care au contribuit la elaborareaacestui material!

Cuvânt înainte


3/69



Cuprins:

• REZULTATE PENTRU BUCUREȘTENI 4 • 5 PILONI PENTRU STRATEGIA PSD BUCUREŞTI 2016- 2020 5 • URBANISM 7 • INFRASTRUCTURĂ STRADALĂ ŞI TEHNICO-EDILITARĂ 17 • CULTURĂ ȘI PATRIMONIU 22 • MEDIU 28 • BUCUREȘTIUL TINERILOR 33 • SIGURANȚA CETĂȚEANULUI 38

• EDUCAȚIA 41• SĂNĂTATE 45 • RESPECT, SOLIDARITATE, ASISTENȚĂ SOCIALĂ 50 • TURISM 56 • ECONOMIE - BUGET 58 • RELAȚIA CU SOCIETATEA CIVILĂ ȘI DIALOG SOCIAL 63 • RELAȚII EXTERNE 68


4/69



Bucureşti este un oraş european de careavem de ce să m mândri. Bucureşti este un

motor economic pentru România şi oraşul încare are loc unul dintre cele mai mari festiva-luri de cultură din Europa, Festivalul GeorgeEnescu. Este oraşul pe care peste 1 milion800 de mii de bucureşteni îl numesc acasă.

Pe de altă parte, Bucureşti este un oraş ne-prietenos cu locuitorii săi şi cu cei care-l vi-zitează. De dimineaţa, când stau blocaţi întrac, până seara, când se întorc acasă şinu găsesc un loc de parcare, bucureştenii

se simt ca într-o cursă cu obstacole. Aglome-raţie, poluare, gropi, transport în comun cuprobleme sau lipsa curăţeniei - multe dintreaceste probleme au soluţii concrete şi rapi-de. Există într-adevăr soluţii la problemeletuturor generaţiilor care trăiesc astăzi în oraş:de la tineri la familiile care au copii mici, dela femeile care trebuie să împace carierea cufamilia, la bunicii noştri. Îmi propun să u unprimar ale cărui obiective sunt simple şi cla-re: mai multe locuri de joacă şi spaţii verzi,curăţenie, şcoli mai bune, un transport publicmodern, spitale mai curate şi mai pregătitesă ofere asistenţă bucureştenilor. Adică ace-le lucruri pe care familiile din Bucureşti şi ledoresc şi pe care le merită.

Programul de faţă prezintă direcţiile strate-gice pentru Bucureşti. Ca orice program deacest fel, el porneşte de la obiective genera-le şi continuă cu obiectivele particulare, cumăsurile concrete pentru bucureşteni. Orice

analiză serioasă trebuie să pornească de laconstatarea că București este în competi-ție reală cu celelalte capitale europene, cucelelalte capitale sau mari orașe de peste 2milioane de locuitori din Centrul și Sud-EstulEuropei, cât și cu cele din Zona Mării Negre.Orașele sunt în competiție în special pentrua atrage companii puternice, generatoarede bogăție alături de indivizi întreprinzători.E nevoie de o strategie clară și inovatoare

pentru a face Bucureștiul atractiv și prietenosatât pentru locuitori, cât și pentru business.

Trebuie avută în vedere, în primul rând, ZonaMetropolitană București în întregul ei pentru a

genera și, apoi, pentru a redistribui beneciileeconomice rezultate din aria sa de inuență.

Trebuie să se acționeze clar și ferm dinco-lo de granițe și de limitări administrative, desectoare de activitate sau de profesii; tre-buie accesate toate resursele economice șide dezvoltare intra-metropolitană, și reuni-te toate forțele politice locale și centrale înacest proces, care e unul pe termen lung, în vederea realizării transferului de resursepentru o dezvoltare durabilă a regiunii.

Investițiile trebuie să e, în primul rând, în in-frastructura de transport public, de educa-ție, de sănătate și mai ales în spații publicede înaltă calitate – esențial pentru a schim-ba imaginea Capitalei și a atrage investiții șirezidenți noi.

Trebuie propuse, prin noul Plan de Urba-nism General, zone rezidențiale atractiveși echilibrate. Cartierele de condiție joasăși dicile trebuie transformate în zone rezi-dențiale atractive printr-o combinație de re-

generare urbană şi inserții de construcții noide înaltă calitate, având o densitate sporită.

Trebuie inițiate o multitudine de proiecteculturale și sociale în București și sprijinităcandidatura orașului pentru funcția de Ca-pitală Culturală Europeană în 2021. Culturași acțiunile sociale joacă astfel un rol esenți-al în regenerarea urbană.

Amplasarea de clădiri iconice poate ajuta,categoric, la transformarea imaginii unei

zone, dar accentul trebuie pus, în primulrând, pe proiectele culturale și sociale, careangajează comunitatea locală (protejareași valoricarea patrimoniului, promovareasportului, ajutorarea persoanelor tinere sauvulnerabile) şi care generează un sentimentde justicată mândrie locală și, prin aceas-ta, creșterea coeziunii sociale.

Programul de guvernare pe care îl propun,alături de echipa PSD+UNPR, pentru Bucu-reşti susține ”Viziunea 2025” propusă prinPUG-ul DINAMIC 2015, considerând căBucureștiul trebuie să se sprijine pe cei 4Piloni, la care să se adauge și un al 5-lea Pi-lon, cel al Participării și emancipării sociale.

REZULTATE PENTRU BUCUREȘTENI


5/69



5 Piloni pentru strategia PSD Bucureşti 2016- 2020

Pilonul 1: București, orașul încare îmi place să trăiescObiectiv: creşterea calităţii vieţii, creareaidentităţii urbane şi a reprezentativităţii• Noua gestiune administrativă prin pro-

movarea noii legi a Capitalei, având caelement de bază Cartierul;

• Transformarea spațiilor neocupate înspații publice pline de vitalitate;

• Crearea de noi cartiere cu caracter mixtşi cu o ofertă de locuire diversicată;• Noi piste ciclabile și un transport public

integrat ca alternativă la automobile;• Interconectarea multi-modală, la nivel

regional, cu marile porți de acces inter-național în oraș.

Pilonul 2: București, orașuloportunităților de afaceriObiectiv: structură echilibrată și dinamicăde activități economice; dezvoltare urbanăplanicată• Dezvoltarea economică (servicii, tur-

ism) susținută și de aportul de forță demuncă din zona periurbană;

• Capitalizare pe industrii creative, incu-bator de inovație cu gateway la niveleuropean;

• București - centru de târguri internațio-

nale și un cluster puternic în industria IT;• Dezvoltare a parcurilor tehnologice șilogistice cu rol de distribuție regionalăși internațională.

Pilonul 3: București, orașulsustenabilObiectiv: Mediu de viața sănătos și sigur• Dezvoltare sustenabilă, durabilă și eco-

logică – București, oraș verde;

• Sustenabilitatea prin modernizarea șidezvoltarea rețelelor edilitare, reciclar-ea apei și a deșeurilor;

• Promovarea Energiei Verzi;

• Valoricarea intensivă a peisajului princrearea de coridoare vegetale de-a lun-gul râurilor.

Pilonul 4: București, orașul par-ticipării și emancipării socialeObiectiv: O societate civilă pluralistă, mul-ti-etnică și participativă• Dezvoltarea mediului asociativ și al so-

cietății civile prin nanțarea de proiecte în parteneriat cu PMB, sectoare și me-diul asociativ;

• Dezvoltarea infrastructurii de locuințe,creșe, grădinițe, școli cu participareaasociațiilor de cartier.

Pilonul 5: București, motor regionalObiectiv: Dezvoltarea Capitalei ca centruurban cu rol activ la nivel regional și metro-

politan; conectare la informație, racordarela axe de transport• Integrare în contextul regional de dez-

voltare și de creare a unei Zone Metro-politane;

• Relaționare capitală – sectoare, inter-re-gională și la nivel european;

• București – rol de poartă internaționalăpentru întreaga regiune;

• Căile de acces vor deveni coridoare dedezvoltare și centurile devin infrastruc-

tură de articulare;• Conectarea la rețeaua uvială, prin

canalul București-Dunăre și prin portulde la 1 Decembrie.

În cele ce urmează, dezvolt aceste direcţiiprin propuneri concrete. Îi invit pe bucureştenisă citească propunerile noastre şi să participela un dialog deschis pe marginea lor.

Ştiu foarte bine că aceste obiective nu suntuşor de pus în practică. În multe cazuri,

apar obstacole: birocraţia, lipsa fonduriloretc. Eu sunt însă o luptătoare şi nu renunţpână nu realizez ce mi-am propus: rezultatepentru bucureşteni!

Gabriela Firea


6/69

URBANISM


7/69



URBANISM

Planul Urbanistic GeneralDezvoltările urbane actuale deschid caleacătre noi provocări pentru marile orașe. Încontextul actual, orașul Bucureștiul este fa-vorizat de necesitatea elaborării noului PlanUrbanistic General (PUG). Noul PUG al Bu-cureștiului urmărește dezvoltarea unui orașcu o calitate crescută a vieții, care să răs-pundă nevoilor cetățenilor, care să susținădiversicarea ofertei de muncă.

Din punct de vedere legal, PUG Bucureștireglementează întreaga suprafață municipa-lă. Totuși, această putere de reglementarepoate insucientă pentru rezolvarea pro-blemelor din afara Bucureștiului, dar care îl afectează în mod direct. Din acest motiv,capacitatea PUG de a ordona teritoriul poa-te avea efecte pozitive doar în cazul în careviziunea de dezvoltare va permite colabo-rarea cu localitățile din jurul Capitalei. Prin

intermediul celor patru piloni care stau labaza PUG, Bucureștiul capătă rolul de mo-tor regional. Astfel, Bucureștiul va oferi, prinaccesibilitatea sa internațională, oportunităţide dezvoltare întregii regiuni. Căile de accesprincipale și autostrăzile vor deveni coridoa-re de dezvoltare pentru activități logistice, iarșoseaua de centură infrastructura de conec-tare a platformelor productive. Bucureștiul va un oraș al oportunităților, un spațiu atractiv

atât pentru marile companii multinaționale,cât și pentru antreprenorii autohtoni.

Dezvoltarea orașului aduce în discuție şi re-gândirea cartierelor prin transformarea lor înzone pline de vitalitate și de dinamism, care săasigure locuitorilor confort urban, o ofertă diver-sicată de locuri de muncă, precum și spațiipublice dedicate divertismentului și culturii.

Mai mult, dezvoltarea durabilă este unobiectiv asumat de București pentru a se înscrie pe lista orașelor europene perfor-mante. Reducerea amprentei de carbonprin dezvoltarea unui transport public eci-ent, amplicarea și restructurarea spațiilor

verzi, integrarea zonelor cu front la apă depe râurile Colentina și Dâmbovița sunt toateobiective care vizează transformarea Bucu-reștiului într-un oraș cu dezvoltare durabilă.

Buna funcționare a orașului ține cont de rein-tegrarea terenurilor neutilizate în prezent, deextinderea și modernizarea rețelelor edilitareși de îmbunătățirea sistemului de transportpublic, iar identitatea se constituie în jurulunor zone cu caracter unic. Astfel, bucureș-

tenii se vor putea bucura de noi centre decartier, de spații publice reabilitate și de clă-diri de patrimoniu conservate și valoricate.

Printr-o conectivitate crescută, Bucureștiulva oferi locuitorilor acces îmbunătățit la ser-viciile publice prin promovarea transportuluipublic în defavoarea automobilului personalși prin realizarea unui sistem coerent de pistede biciclete. Legătura cu zonele exterioareMunicipiului Bucureștiului va realizată prin-

tr-un transport public regional, având la bazăinelul de cale ferată, aspect care va conducela creșterea accesibilității și implicit a calitățiideplasărilor dinspre și spre oraș.

Aspectele care țin de spațiul public umărescrezolvarea problemei spațiilor verzi prin va-loricarea Râului Dâmbovița și a Salbei deLacuri a Râului Colentina, oferind bucureș-tenilor acces la zone de recreere și de agre-

ment de calitate. Integrarea spațiilor verziva susținută de reutilizarea zonelor indus-triale abandonate. Astfel, locuitorii capitaleivor benecia de echipamente publice caresă răspundă nevoilor actuale și viitoare.

Baza de Date UrbaneViziunea de dezvoltare a orașului Bucureștise bazează pe dezvoltarea unui sistem GIS(sistem informațional geograc), un instru-

ment de monitorizare, control și coordona-re între multiple niveluri de gestiune și deactori urbani: obiective - programe - actori- resurse - etapizare.


8/69


9/69



de dezvoltare strategică corespund, în spe-cial, palierelor de gestiune care vizează co-nectivitatea orașului și potențialul său de aatrage investiții în zone cheie.

Conceptul strategic accentuează necesita-tea dezvoltării unor centre de cartier, caresă concentreze caracteristicile locale cepot deveni elemente de identitate, elementesusținute și de PUG. El are în vedere:• apariția unor centre de cartier cu funcţi-

uni mixte în legătură cu nodurile inter-modale de transport, mizând totodată șipe imagine caracteristică;

• utilizarea rezervelor de teren localela nivel de cartier pentru dezvoltareaobiectivelor de utilitate publică în raportcu caracterul și identitatea ecărui cart-ier, ca instrument de creștere a vitalitățiiși atractivității;

• amenajarea spațiilor reziduale din cart-ierele de locuințe prin accentuarea car-acterului de cartier parc;

• reabilitarea spațiilor publice și a vege-tației de aliniament;

• introducerea unui standard impus demenținere a patrimoniului cultural și natu-ral protejat, precum și respectarea zonelorde protecție aferente acestora etc.

În cazul documentelor strategice care sereferă la dezvoltarea urbană, corelarea cuprioritățile Uniunii Europene reprezintă ocondiție esențială pentru nanțarea anumi-tor măsuri, programe sau proiecte, care la

rândul lor conduc la îndeplinirea obiective-lor asumate.

Astfel, atât CSB2035, cât și Viziunea pentrunoul PUG al orașului București se leagă deimportanța Gării de Nord - pol multimodalși multifuncțional, Obor - Gara de Est - polurban axat pe intermodalitate, comerț șiservicii, Noului Aeroport București SUD, aportului Bucureşti – Dunăre și a Centrului deCercetare LASER VALLEY Măgurele în de-

terminarea identității Capitalei.Diferențele apar în modul de abordare, cuprecădere în ceea ce privește scara la caresunt considerate aceste zone cheie. Dacă

la nivelul CSB2035 este vorba mai mult des-pre anumite resurse de teren disponibilepentru accentuarea identității, PUG Bucu-rești trece la un nivel mai complex. Nu este

vorba de zone care primesc anumite obiec-tive de interes public, ci de întregi macrozo-ne a căror identitate depinde de intervențiicheie, precum zona de dezvoltare a gării demare viteză și a porților de acces în oraș,reconversia și restructurarea zonelor indus-triale dezafectate și destructurate, reabilita-rea bulevardelor pentru reconectarea țesu-turilor urbane, crearea de spații publice peRâul Colentina, reintegrarea Râului Dâmbo-

vița în spațiul public, denirea statutului derezervație naturală a Lacului Văcărești etc.

Spațiul PublicUna dintre principalele caracteristici ale ur-banismului ecologic este aceea de transfor-mare a spațiului public într-un domeniu câtmai locuibil. Momentan, cea mai mare partea spațiului public este limitată pentru funcțiiasociate cu vehiculele private. Această re-

alitate reiese din modelul de planicare aspațiului public, puțin exibil, care nu afec-tează calitatea și se reîntoarce la calitateavieții locuitorilor. Elementele ce congurea-ză modelul de oraș locuibil și sustenabil nueste cel static în sine, ci este legat de u-xurile de mobilitate în funcție de confortul șiactivitățile specice ale orașului. Se va puneaccentul pe fabricarea de spaţii publice de înaltă calitate. Proiectarea străzilor, piețelor

și spațiilor de comunicare va lua în calculnivele luminoase adecvate, evitându-se înacelași timp crearea de umbre și a uneisenzații de insecuritate.

Fațadele clădirilorFaţadele clădirilor vor benecia de o aten-ție deosebită la nivelul coerenței cromaticeşi stilistice și de un regim de înălțime uni-tar clar și determinat pe criterii urbanisticetransparente.

Piața publicăSpațiul public trebuie să e accesibil tutu-ror, fără bariere zice care să limiteaze uti-


10/69



lizarea spațiilor destinate relaționării întrebucureşteni. Piețele, grădinile și curțile inte-rioare ale insulelor cu funcţiuni publice vor deschise accesului publicului larg. Spațiul

public va confortabil din punctul de vede-re al calității aerului, al confortului acustic,luminos și termic. În spațiile străbătute devânt, vor amplasate paravane de reduce-re la minimum a disconfortului.

Spații verziPrezența spațiului verde este fundamenta-lă din punct de vedere psihologic. Aceastăprezență nu trebuie să e restricționată la

parcuri și grădini în sine, ci trebuie extinsă șilegată de spațiul având o prezență minimăca suprafață de 30% din totalul suprafeţelorparcelelor construibile.

Spațiul public din marile ansambluride locuitPrin deniție, spaţiul public trebuie să ser-vească drept spațiu de locuire a oamenilorși nu a vehiculelor. Scopul este acela de a

încuraja interacțiunea și contactul, linișteași bunăstarea. Urbanismul ecologic rezervăo suprafață minima de 10 metri pătrați despațiu public pe cap de locuitor (parcuri,gradini, trasee pietonale, piețe, bulevarde,accese mai mari de 5 metri lățime).

Calitatea arhitectural-ambientală În noile dezvoltări urbanistice propuse vor dimensionate şi prevăzute spaţii de tip co-

mercial și terțiar. De asemenea, vor de-nite principalele axe dedicate atractivitățiisociale şi culturale.

Continuitatea activităților la parter va per-mite o mai bună legătură a oamenilor custrada și va contribui la crearea unor spațiisigure. În acest fel senzația de insecuritateva semnicativ diminuată. Ca un criteriugeneral, pe axele comerciale principale,densitatea minimă de activităţi comercialela parter va de 20 de localuri pe o distanțăde aproximativ de 1.000 de metri.

Centrul orașului (PIDU – Planintegrat de dezvoltare urbană)Subprogram Centrul Istoric

Recuperarea unei identități urbane pen - tru centrul Bucureștiului

Bucureștiul este un oraș eclectic, pentrucare diversitatea arhitecturală a centruluireprezintă un atu și o marcă identitară. In-tervențiile începute în anii 80 au rupt centrulistoric al Bucureștiului prin bulevarde largi,ancate de clădiri înalte și omogene, careau segregat zic și mental cartierele. Pentru

bucureșteni, centrul istoric înseamnă astăzidoar zona Lipscani, ceea ce reprezintă osimplicare a istoriei. Se riscă pierderea va-loricării unor monumente și zone ce aparținvechii vetre a orașului, de la vechiul cartierUranus, la axe comerciale tradiționale pre-cum Calea Moșilor și Calea Griviței. Prinacest plan integrat se propune un conceptpentru revitalizarea și reconectarea zonelorcu caracter divers care constituie centrulBucureștiului.

(Re-)crearea unei identități urbane pent - ru centrul Bucureștiului

O identitate clară și captivantă a orașuluieste de natură să atragă turiștii și investitorii,să creeze un brand pozitiv, să dezvolte unsentiment de comunitate și de apartenență în rândul bucureștenilor, cu benecii în sus-ținerea activităților comerciale și economiceale orașului.

Revitalizarea zonelor cu caracter diversRevitalizarea zonelor cu caracter diversdin punct de vedere istoric și arhitectural,care constituie centrul Bucureștiului, fără ase limita la a considera centrul istoric. Spreexemplu, se va avea în vedere reconstrucțiaa două poduri peste Dâmbovița ce vor co-necta nordul și sudul centrului istoric. Acestproiect va duce la generarea de uxuri de

vizitatori pe traseele pietonale și de bici-

cliști, precum și la revitalizarea zonelor dela sud de Dâmbovița, până la Piața cu Floridin Rahova-Uranus


11/69



Ecientizarea sistemului de circulație înzona centrală

Se va pune accent pe prioritizarea formelorsustenabile și alternative de circulație. Untraseu cu prioritate pentru pietoni și bicicliștiva crea o alternativă viabilă pentru trans-port. Se propune congurarea unei rețeleintegrate de circulație pietonală și pentrubiciclete într-o zonă largă a centrului, caresă reprezinte nu numai oportunități de cir-culație, ci și spații publice de calitate.

Regenerarea urbană durabilă aarealelor cu probleme din Centrul Vechi.

Regenerarea centrului vechi trebuie să eobiectul unui proces integrat și coerent deregenerare urbană, care să aibă în vedereatât reabilitarea fondului construit și a spa-țiilor publice, cât și întărirea comunității și încurajarea activităților antreprenoriale.

Subprogram Râul Dâmbovița

Lipsa de atractivitate a Dâmboviței este oaltă problemă majoră a identității și imaginii

urbane a centrului. Dâmbovița a fost trata-tă până acum ca o lucrare de infrastructurăutilitară, nu ca un element valoros din punctde vedere urban. Se propune recongura-rea Cheiului Dâmboviței între Piața Unirii șiIzvor prin conturarea unui spațiu de prome-nadă de-a lungul râului. În acest context,trebuie evitate alte operațiuni urbane carefacilitează tracul de tranzit pe Splaiul Dâm-boviței. Splaiul Dâmboviței nu trebuie abor-dat ca o arteră de trac, ci ca o stradă cucaracter local, pentru a deveni un spațiupublic prietenos cu pietonii şi bicicliștii darși pentru a pune în valoare râul Dâmbovița.

Cartierele orașuluiCartierele orașului reprezintă unitatea deanaliză potrivită pentru identicarea și ges-tionarea principalelor nevoi ale locuitorilor.Acestea sunt identicabile în funcție de

identitatea istorică și evoluția urbanistică,morfologie, continuitate culturală, caracte-rul specic și asimilarea acestuia de cătrerezidenți, structura funcțională certicată în

timp etc.

Pentru aceste cartiere se urmăresc maimulte acțiuni, printre care:•

utilizarea rezervelor de teren localela nivel de cartier pentru dezvoltareaobiectivelor de utilitate publică;

• reabilitarea și extinderea obiectivelorde utilitate publică existente;

• reabilitarea spațiilor publice și a vege-tației de aliniament din cartiere;

• amenajarea spațiilor reziduale din cart-ierele de locuințe colective;

• coordonarea elementelor de mobilier

urban, semnalistică și iluminat urbanpentru realizarea unei imagini unitare șiconsolidarea caracterului cartierelor;

• programe coordonate de refacere afațadelor prin reabilitarea termică aclădirilor construite înainte de 1989 re-spectând sau generând elemente deidentitate;

• reabilitarea și punerea în valoare aimaginii caracteristice a cartierelor

reprezentative;• reabilitarea fondului construit și a

spațiilor publice în raport cu caracterulși identitatea ecărui cartier;

• conservarea și punerea în valoare a pat-rimoniului construit și natural protejat.

Spaţii de locuitPentru zonele de locuit au fost identicate

o serie de disfuncții, evidențiate și la nivelnațional, între anii 2000-2014, prin analizespecice (conform Strategiei de dezvoltareteritorială a României – Studii de fundamen-tare), precum:• degradarea zonelor de locuințe colec-

tive, pe fondul îmbătrânirii și lipsei de întreținere a acestora;

• extinderea necontrolată a zonelor de lo-cuit în teritorii actualmente neconstruite;

• scăderea lentă a cererii de locuințe șidiminuarea treptată a prețurilor locu-ințelor;

• slabele preocupări ale administrați-


12/69



ei publice locale pentru îmbunătățireaspaţiilor de locuit în cartierele existente;

• lipsa acțiunilor administrației publice lo-cale de construire a locuințelor sociale;

• ignorarea de către administrația pub-lică centrală și locală a problemei de-precierii stocului de locuințe;

• deprecierea forței de muncă în con-strucții, cauzată de câștigurile mic în do-meniu și emigrării muncitorilor calicați;

• degradarea continuă a mediului so-cial în cartierele de locuințe existenteși diminuarea numărului de locuitori aiacestora;

• mărirea prețului serviciilor publice defurnizare a utilităților, în special în marileansambluri de locuințe.

În plus, specic pentru București, ritmul de înnoire pentru stocul de locuințe este foar-te scăzut față de ritmul care caracterizeazăJudețul Ilfov, indicând lipsa de adecvare aofertei de spaţii de locuit și a zonelor la sta-tutul socio-economic și comportamenteleutilizatorilor din Capitală, care au preferat

sa părăsească orașul și să se stabilească înlocalitățile din imediata vecinătate.

Politicile pentru spaţiile de locuit, propuseprin prezentul program referitoare la valori-carea și utilizarea durabilă a terenurilor și azonelor urbane construite vizează:• crearea de politici funciare prin care să se

asigure utilizarea ecientă a tuturor terenu-rilor disponibile din interiorul orașului;

• stabilirea de regulamente prin care în

zonele de locuit să e valoricată ca-pacitatea teritoriilor și a infrastructuriloredilitare de a primi noi unități de locuit;

• identicarea și valoricarea clădirilor/lo-cuințelor degradate sau insalubre aate în proprietatea autorităților publice;

• limitarea expansiunii necontrolate aorașului.

Noi zone/terenuri pentru noiproiecte urbane integrateSpecializat pe domenii de activitate econo-mică, Bucureștiul oferă un mediu competitiv

pentru investiții, având ca industrii de vârfturismul, serviciile, industria high tech și in-dustriile inovative (IT, inginerie, biochimie,farmaceutică). Clusterele de activități eco-

nomice oferă mediul propice pentru dezvol-tarea IMM-urilor, cât și a marilor corporații.

Industria se recongurează pe platformeleproductive din sud, est și vest, precum șide-a lungul centurii. Activitățile din sectorulsecundar cuprind industrii curate și reinte-grate în oraș a căror contact cu vecinătățileeste atent gestionat.

Pe terenurile libere din extravilan, aate îninteriorul centurii, se dezvoltă o formă exibi-lă de gestionare a fenomenului de dispersieurbană, prin dezvoltarea temporară a agri-culturii urbane. Această formă de abordare în cooperare administrativă a resurselor deteren poate percepută și ca un exercițiuadministrativ premergător unor investiții ma-jore ce necesită parteneriate strategice.

Noile proiecte urbane majore, integrate, sedezvoltă în zone ale orașului care, e nece-sită o regenerare morfo-funcțională, e be-neciază deja de un specic clar din punctde vedere al utilizării și care răspunde voca-ției zonei în care se aă.

Regenerare, revitalizare,reconversie, reabilitare urbană –concept, identicare, abordare,exemple.

În ceea ce privește dezvoltarea Bucureștiu-

lui, așa cum este prezentată în ConceptulStrategic București 2035, este necesară ori-entarea eforturilor către patru direcții stra-tegice majore: crearea unei forme adminis-trative la nivelul Bucureștiului și a teritoriuluiacestuia de inuență, întărirea și revitaliza-rea sistemului de poli teritoriali, ecientiza-rea și dezvoltarea sistemului de infrastruc-tură și valoricarea durabilă a resurselor depatrimoniu natural și construit.

Întărirea și revitalizarea sistemului de politeritoriali implică direcții de acțiune pre-cum: implementarea unui set de politici deatragere a investitorilor în poli teritoriali (în


13/69



special politici funciare), echiparea cu do-tările necesare și revitalizarea celor existen-te, întărirea relațiilor cu așezările învecinate/ deservite oferindu-le astfel resursele pentru

ecientizarea producției, ecientizarea in-frastructurii și a modului de utilizare și gesti-onare a acesteia.

Valoricarea durabilă a resurselor de pa-trimoniu natural și construit implică direcțiide acțiune precum: favorizarea cooperării aașezărilor cu activități turistice pentru cre-area unor sisteme turistice, protejarea șiextensia zonelor împădurite, implementareaunor zone naturale de echilibru, promova-

rea și sprijinirea unor noi tipologii de turism,monitorizarea și sancționarea poluatorilor șifavorizarea implementării tehnologiilor cugrad redus de poluare.

Una din problemele principale în ceea ceprivește revitalizarea și reabilitarea urbanăeste lipsa fondurilor proprii. Domeniul încare lipsa unei politici publice articulate aprodus cele mai dramatice consecințe estecel al calității spațiului public. Invadarea

acestuia de către automobil, chiar și acolounde spațiul public a fost special proiectat în favoarea pietonilor, este doar cel mai desinvocat fenomen. Lipsa proiectelor de rea-bilitare, creare sau regenerare a unor spațiipublice variate, de calitate arhitecturală ri-dicată și generatoare de interacțiune socia-lă diversă, este vizibilă, mai ales din cauzaprezenței degradante a publicității neadec-vat poziționate.

Conform CSB 2035, peisajul urban și spa-țiul public ca produs și motor de dezvol-tare urbană, poate realizat printr-o seriede criterii, unul dintre ele ind reprezentatde creșterea gradului de reprezentativitate (prin conservare, reabilitare, revitalizare, re-amenajare stilistică etc.).

Zona metropolitană – mareleoraș / marea metropolă europe-

ană – BucureștiImportanța problemei, caracteristici,scop, principii, direcții strategice, orga-nizare, legislație, domenii de intervenție

Poziționarea Bucureștiului în raport cu Aglome-rația Urbană și Zona Metropolitană Bucureștidenește necesitatea planicării teritoriale și agestiunii urbanistice integrate a teritoriului ad-

ministrativ a Municipiului București împreunăcu localitățile apropiate acestuia.

La nivel internațional, discursul privind co-eziunea teritoriului european marchează oimportanță crescută a orașelor și a zonelormetropolitane aferente acestora. Acestezone se denesc drept teritorii cu o contri-buție majoră la competitivitatea și coeziu-nea teritorială națională și europeană.

Acest aspect este important mai ales în ceeace privește dezvoltarea orașului București,care prin noul PUG capătă oportunitatea dea se asocia mult mai bine cu teritoriul încon-jurător (zona periurbană). Este vitală în acestsens cooperarea cu UAT-urile din jurul muni-cipiului și dezvoltarea unor proiecte comune în cadrul zonelor de cooperare. Acest lucrupoate încurajat prin dezvoltarea conectivi-tății în zona periurbană, integrarea sistemuluiverde al Bucureștiului și al zonei înconjură-

toare, extinderea rețelelor edilitare în zoneleperiferice, și dezvoltarea rețelei de mobilita-te cu rol de integrare a obiectivelor culturalturistice din zona periurbană. Problema careapare dincolo de propunerea unor programeși proiecte care să potențeze dezvoltareaorașului, se referă la capacitatea Bucureș-tiului de a le susține. Contextul actual indicăfaptul că este necesar ca municipiul Bucu-rești să transfere o parte din activități către

UAT-urile învecinate care, la rândul lor, prinasimilarea acestora, se pot dezvolta în con-cordanță cu specicul lor.

Din punct de vedere legislativ, cadrul ac-tual privind constituirea zonelor metropoli-tane în România se bazează pe Legea nr.350/2001 privind Amenajarea Teritoriului șiUrbanismului, Legea nr. 351/2001 privindaprobarea Planului Național de Amenaja-re a Teritoriului Național - Secțiunea a IV-a

- Rețeaua de localități, Legea nr. 215/2001privind Administrația Publică și OrdonanțaGuvernamentală nr. 53/2002 privind Statu-tul - cadru al unității administrativ - teritori-


14/69



ale. Cu toate acestea, România nu dețineun cadru legal specic de reglementare alzonelor metropolitane în ceea ce priveșteatribuțiile și activitatea acestora și nici crite-

rii clare de delimitare a acestora. Pe scurt,contextul și cadrul legal actual nu încurajea-ză substanțial dezvoltarea reală a ZonelorMetropolitane.

Cu toate acestea, indiferent de statutul ac-tual al orașului și al Aglomerației urbane,trebuie avute în vedere: controlul și limitareaprocesului de difuziune urbană care poateconsuma teritoriu cu potențial de dezvoltaredin jurul Bucureștiului, integrarea în rețeaua

metropolitană a elementelor de cadru natu-ral valoros, protecția spațiilor naturale și azonelor agricole de importanță strategicăpentru Municipiul București, soluții pentrugestiunea deșeurilor care necesită un con-trol al procesului și un sprijin semnicativ,politici pentru distribuția echilibrată a activi-tăților economice în zona metropolitană etc.

Într-o perspectivă mai tehnică, cu privire laoperaționalizarea zonei metropolitane a Mu-

nicipiului București (ZMB) ca instrument prin-cipal al guvernanței locale, sunt de menționatacțiunile, responsabilitățile și nivelul de per-formanță managerială la nivel local necesarimplementării unui asemenea demers.

Tendința de dezvoltare a Municipiului Bucu-rești și a unităților administrative teritorialedin jurul acestuia trebuie sprijinită și prinreglementarea posibilităţii şi dreptului aces-tora de a-şi uni eforturile pentru a funcţiona

mai ecient şi pentru a răspunde mai bineşi mai rapid nevoilor şi cerinţelor cetăţenilor.

În acest context, Capitala României şi uni-tăţile administrativ-teritoriale din imediataapropiere a acesteia s-au dezvoltat într-unritm alert, determinând tot mai mult necesi-tatea abordării lor mai degrabă ca un întregdecât ca entităţi de sine-stătătoare. Aceastăabordare nu poate decât una de ordin me-tropolitan, întrucât ea răspunde cel mai bine

necesităţilor de dezvoltare, fapt demonstratşi de experienţa altor state care au promovatdezvoltarea metropolitană şi care au obţinutrezultate recunoscute şi resimţite de cetăţeni.

Abordarea metropolitană poate privită cao nouă formă de guvernare la nivel local dinurmătoarele motive:• impune acţionarea asupra problemelor

legate de competitivitate metropolitană,de revitalizare a oraşului-Capitală;

• valorică la maxim resursele de pe teri-toriul zonei metropolitane;

• dezvoltă în mod echilibrat unităţile ad-ministrativ-teritoriale componente;

• reformează procesul de guvernare lo-cală în sine.

Procesul de guvernare a zonelor metropoli-

tane presupune o serie de provocări politi-ce, economice, administrative şi scale:• adaptarea la descentralizare adminis-

trativă şi scală;• creşterea autonomiei locale concom-

itent cu reducerea treptată a dispar-ităţilor scale între zonele componenteale zonei metropolitane;

• îmbunataţirea accesului la investiţiile decapital;

• integrarea sectorului privat ca partenerde investiţii şi furnizor de servicii pentrucetăţeni.

Abordarea metropolitană va produce rezul-tatele aşteptate numai cu respectarea unorprincipii de bază care au în centru necesita-tea existenţei unei coerenţe şi coordonări dinpunct de vedere funcţional şi al obiectivelor

Aceasta este abordarea care poate alea-

să pentru stimularea dezvoltării CapitaleiRomâniei şi a comunelor şi oraşelor din ime-diata sa apropiere.

Zona Metropolitană Bucureşti nu trebuieprivită ca o unitate administrativ-teritorială însine, ci ca un sistem complex de coordo-nare a resurselor şi obiectivelor în vedereadezvoltării sale din punct de vedere eco-nomic şi social. Astfel, Z.M.B. va funcţionaca o asociaţie de dezvoltare intercomunita-

ră, persoană juridică de drept privat şi deutilitate publică, al cărei regim juridic estereglementat mai puternic, la nivel de lege.Autorităţile deliberative şi executive de la


15/69



nivelul ecărei unităţi/subdiviziuni adminis-trativ-teritoriale componente îşi păstreazăautonomia locală aşa cum aceasta este re-glementată de Legea administraţiei publice

locale nr. 215/2001, republicată. În vederea asigurării coordonării eforturi-lor, armonizării particularităţilor ecărei uni-tăţi sau subdiviziuni administrativ-teritorialecomponente, trebuie reglementate îninţa-rea şi mecanismele de funcţionare a Con-siliului de Administraţie a Zonei Metropoli-tane Bucureşti(ZMB), organism colegial deconducere cu rol deliberativ alcătuit din re-prezentanţi ai Municipiului Bucureşti şi sec-

toarelor acestuia, ai comunelor, oraşelor şijudeţelor care fac parte din Z.M.B. Putereaacestui organism este dată de atribuţiile decoordonare care îi revin şi care vizează ur-mătoarele aspecte:• aprobarea şi monitorizarea politicilor şi

strategiei de dezvoltare metropolitană,planurilor de acţiune aferente, precumşi a politicii scale a Z.M.B.;

• aprobarea şi monitorizarea politicii deorganizare şi amenajare a teritoriului,de protecţie a mediului şi de dezvoltareurbanistică generală;

• aprobarea criteriilor de încadrare în cate-goria obiectivelor de interes metropolitan;

• îninţarea de servicii publice de interesmetropolitan;

• emiterea de avize de conformitatepentru acele hotărâri ale autorităţiloradministraţiei publice locale de lanivelul unităţilor/subdiviziunilor admin-

istrativ-teritoriale componente care ausau pot avea inuenţă asupra obiec-tivelor de interes metropolitan;

• aprobarea de reguli aplicabile pe terito-riul Z.M.B. în vederea asigurării imple-mentării corespunzătoare a politicilor şistrategiei de dezvoltare metropolitană.

Pentru îndeplinirea corespunzătoare a rolu-lui şi responsabilităţilor care îi revin, Consi-liul de Administraţie a Zonei MetropolitaneBucureşti va in coordonarea Primaruluigeneral al Municipiului Bucuresti si trebuiesa benecieze de un aparat tehnic formatdin specialişti şi condus de un city –mana-ger al cărui prim rol este acela de a asigura

corelarea politicii de dezvoltare cu politicascală şi de investiţii la nivelul Z.M.B.

Elaborarea legii Capitalei și a zonei metro-politane va crea premisele unei dezvoltăricoerente și echilibrate a Municipiului Bucu-rești. Ca o urmare rească PUG2015 va tre-bui să e revizuit și să e extins, integrândcomunele limitrofe aparținând Z.M.B.

Concursuri de soluțiiPMB trebuie să se înscrie în rândul marilororașe și să lanseze concursuri pe teme re-ale de amenajare. Scopul va acela de agenera soluții viabile pentru oraș și pentru

zona metropolitană: de la proiecte majorede infrastructură și regenerare urbană laproiecte de dezvoltare de locuințe pentrutineri și de eco-cartiere noi.

Institutul de urbanism si plani-care urbană și metropolitanăDezvoltarea și regenerarea urbană în gene-ral se înscriu într-un orizont de timp de dura-tă, mai ales dacă este vorba de dezvoltareazonei metropolitane a Capitalei. Aceastanecesită din partea autorității orașului cre-area unui Institut de urbanism și planicareurbană și metropolitană, cu o multitudine decompetențe și cunoștințe în varii domenii.

Institutul va asista primarul General și CG alPMB și al orașelor din Zona Metropolitană înluarea deciziilor celor mai importante pentruviitorul ZMB.

Atribuţii în domeniul urbanismului În ceea ce privește activitatea curentă a Di-recției cu atribuții în domeniul urbanismuluiși amenajării teritoriului la nivelul PMB, estenecesară o ecientizare a sistemului de avi-zare și eliberare a autorizațiilor de construirecătre populație sau investitori instituționali.Se vor deni criterii de eciență și de obiec-tivitate clare și se va întări rolul Comisiei teh-nice de urbanism și amenajarea teritoriului,

prin cooptarea de specialiști de renume.Rolul Arhitectului șef va crește în structura șiierarhia internă a PMB. O nouă organigramă vadeni și clarica rolul și șele de post aferente.


16/69


17/69



INFRASTRUCTURĂ STRADALĂ ŞI

TEHNICO-EDILITARĂProgramul de transportRegulamentul (C.E.) nr. 1370/2007 a intrat în vigoare în decembrie 2009 și este obli-gatoriu în toate componentele sale, apli-cându-se direct în toate statele membre, cuo perioadă de tranziție de 10 ani (până îndecembrie 2019). Cu un an înainte de ex-pirarea perioadei de tranziție, AutoritateaCompetentă trebuie să publice în JurnalulOcial al Uniunii Europene lansarea invita-ției de participare la procedura competitivăde atribuire a serviciului de transport public.

Respectarea prevederilor Regulamentului(C.E.) nr. 1370/2007 referitoare la calitateade operator intern a prestatorului de serviciide transport public implică reglementareamodului de exercitare a controlului efectival Autorității Competente asupra operato-rului. Acest aspect se realizează prin trans-formarea R.A.T.B. în societate comercialăde tip S.A., la care Autoritatea Competentătrebuie să dețină totalitatea sau majoritateacapitalului social. Procesul de reorganizare aR.A.T.B. trebuie încheiat până la 01.01.2017,astfel încât noua S.A. să îndeplinească con-diția de a avea 2 ani vechime în 2019.

Prin H.C.G.M.B. nr. 209/2015, AutoritateaMunicipală de Reglementare a Serviciilor

Publice a fost împuternicită să elaborezestudiul de oportunitate privind reorganiza-rea R.A.T.B. și transformarea în societatecomercială.

În prezent, pentru atribuirea serviciului detransport public de persoane în MunicipiulBucurești către R.A.T.B. este necesară ohotărâre a C.G.M.B. prin care să se aprobe încheierea unui contract de servicii publice între Autoritatea Competentă (C.G.M.B.) și

operatorul de transport public (R.A.T.B.).Un astfel de contract de delegare a gesti-unii serviciului public de transport va stabilicondițiile de prestare a serviciului și modulde acordare a compensației pentru diferen-

ța de tarif aferentă gratuităților și reducerilorpentru transportul public.

În baza unu audit, vor dimensionate co-rect subvențiile acordate de municipalitate,pe baza costurilor de exploatare și a numă-rului real de beneciari.

Având o încadrare exactă în parametri bu-getari a activității, va asigurat parcul de

autovehicule necesar pentru acoperirea in-tegrală a nevoilor de transport public.

Se va face o evaluare și redimensionare atuturor traseelor, astfel încât să se elimine re-dundanțele și să se asigure interconectareatraseelor de suprafață cu cele ale metroului.

După ce activitatea companiei de transportpublic va pusă pe baze economice sănă-toase, va introdus biletul unic de călăto-rie, valabil atât pe mijloacele de transport

de suprafață cât și pentru metrou. Biletulunic va putea achiziționat nu doar de lapunctele clasice de vânzare a legitimațiilorde călătorie, ci și online. De asemenea, vaexista și o versiune electronică a tichetului,pentru telefoanele mobile inteligente.

Programul pentru rețeaua de încălzire a orașului

Costul căldurii și apei calde reprezintăaproape jumătate din bugetul lunar pe careo familie de bucureșteni îl alocă pentru cos-turile de întreţinere. La nivelul Primăriei Mu-nicipiului București nu există o viziune rea-lă și coerentă în domeniul energiei urbane.Furnizarea de căldură, ca formă de energie,nu a beneciat de o abordare responsabilăși profesională care să țină cont de intere-sul cetățeanului de a benecia de căldurăatunci când dorește, la temperatura pe careo dorește, dar și de a plăti un cost real su-portabil, care să nu includă și pierderile sis-temului de termocare.


18/69



Conducerile succesive ale Bucureștiului nuau propus și aprobat un plan general degestionare a energiei.

Faptul că lipsește un concept integrat aldezvoltării și gestiunii economice ecientea energiei urbane și mai ales al sistemuluicentralizat de alimentare cu energie termi-că, a generat o risipire continuă a resurselorCapitalei, fără să e constatată o îmbunătă-țire a serviciului oferit.

Sistemul centralizat de alimentare cu ener-gie termică la nivelul Municipiului Bucureștieste supradimensionat, îmbătrânit, nemo-dernizat, inecient din punct de vedere teh-nic și economic, aat de mulți ani în blocajnanciar - la un pas de faliment, nesigur șiimpredictibil, aproape compromis prin inac-țiunea autorităților, aat în totală contradicțiecu politicile și reglementările UE dar și cuașteptările și interesele bucureștenilor.

Sistemul de încălzire este marcat de urmă-toarele probleme presante:

A rămas supradimensionat față de

necesități și nereformat.Același sistem de astăzi funcționa și înaintede 1990, dar atunci furniza ¾ din producțiade agent termic către consumul industrial.Astăzi consumul industrial a scăzut sprezero, dar capacitățile de producție și siste-mul de transport și distribuție au rămas lafel.

Producătorii mari de energie termică

sunt amplasați neeconomic și departefață de zonele de consum.

Sunt cartiere (Colentina, Aviației, Titan, Pan-telimon) alimentate pe trasee de 20-25 km,ceea ce triplează costul căldurii.

În 25 de ani investițiile în unități de pro - ducție dar și în sistemul de transport șidistribuție au fost puține și nesemnica- tive, față de necesar.

În consecință, s-au obținut randamente re-duse și costuri ridicate pe zona de produc-ție, dar și pierderi mari. Aproape o treimedin căldura produsă se pierde pe drum,

ceea ce generează costuri mari de trans-port și distribuție. Dar ceea ce deranjeazăcel mai mult sunt avariile în lanț care au cre-at o nouă întrebare cotidiană în timpul iernii:

„Oare mâine avem căldură?”Amânarea investițiilor a făcut ca baniipentru acestea să e cheltuiți anual dePrimărie pentru acoperirea ineciențeiși pierderilor.

În ultimii 10 ani Primăria Municipiului Bucu-rești a acordat subvenții de peste 1 miliardde euro pentru operarea sistemului de ter-mocare. Jumătate din acești bani ar fost

sucienți pentru recalibrarea și moderniza-rea sistemului de transport al agentului ter-mic și, în consecință, reducerea pierderilorcu două treimi.

Trebuie ca prețul energiei termice la con-sumator să e menţinut la același nivel, încondițiile îmbunătățirii substanțiale a calitățiifurnizării.

Soluția pleacă de la regândirea ecientăa întregului sistem centralizat de alimenta-re cu energie termică în baza strategiei degestionare integrată și ecientă a energiei.

Principiile de reformare sunt simple, dareciente:• Încurajarea și sprijinirea amplasării de

centrale noi de producere a energieitermice în cogenerare de înaltă e-ciență, exibile în funcționare, cât maiaproape de locul de consum, mai ales

în cartierele aate departe de actualelesursele de producție. În acest fel șibucureștenii din aceste cartiere (Colen-tina, Doamna Ghica, Titan, Pantelimon,Aviației) vor avea energie termică fur-nizată la parametrii de calitate în modcontinuu, și costul de transport al ener-giei termice ind diminuat ceea ce vaduce la scăderea tarifului nal cu celpuțin 50 de lei/Gcal.

• În funcție de amplasamentele și capac-itățile noilor centrale, dar și de capac-itățile de producție existente dar mod-ernizate, se vor proiecta și redimensionatraseele de transport ale energiei termice


19/69



și se vor nanța, inclusiv prin atragereade fonduri europene nerambursabile,lucrările de modernizare a rețelei și în-locuirea actualelor conducte îmbătrânite

cu conducte noi preizolate și la dimensi-uni adecvate tracului de agent termic.Această măsură costă în jur de 350 mil-ioane euro dar aduce o economie anu-ală la bugetul Primăriei de cel puțin 40milioane euro prin diminuarea pierderiloracoperite prin subvenție.

• Regândirea gestiunii sistemului de ali-mentare centralizată cu energie termicăpe baze de profesionalism, concurențăși eciență economică și transparen-tizarea costurilor pe ecare din fazelecare constituie sistemul centralizat dealimentare cu energie termică vor principiile ordonatoare in reorganizareaRADET și transformarea în societatecomercială.

Programul de Administrație aStrăzilor Municipiului București

StrăziNumărul total de artere pe care instituția leare in subordine este de 893. Aceste arteresunt, în principal, cele pe care circulă RATB-ul, la care se adaugă cele din Sectorul 5.

În anul 2010 Administrația Străzilor avea însubordine un număr de 400 de străzi și 930de angajați. În anul 2016 Administrația Străzilorare în subordine 893 de străzi și 410 angajați.

În perioada 2011-2015, Administrația Străzi-

lor a avut încheiat un Acord Cadru cu asfalta-torii, în valoare de 1.400.000.000 lei, aferentă întreținerii a 210 artere pe o perioadă de 4ani, din care s-au cheltuit până în octombrie2015, 790.000.000 lei. Din octombrie 2015până în prezent, instituția nu are contracte deasfaltare, iar orașul este plin de gropi.

Contractele cu rmele de astfaltare vor puse pe baze noi, astfel încât să se asigurerezolvarea operativă a tuturor problemelordin carosabil, precum și reabillitarea perio-dică a tuturor arterelor administrate de mu-nicipalitate, cu încadrarea în ținte bugetaresustenabile.

Va reorganizată activitatea AdministrațieiStrăzilor, ceea ce presupune creșterea ni-velului de profesionalism al angajaților, con-comitent cu o grilă de salarizare motivantă,

în condițiile legii.ParcăriNumărul total de parcaje este de 126 par-cări din care sunt funcționale 80 parcări. Înprezent instituția exploatează 45 din par-cările funcționale deoarece efectivul umaneste scăzut.

Pentru parcările publice de suprafață vomintroduce sistemul de taxare automată, cu

plata online sau prin sms. Astfel, în afaraoptimizării încasărilor, vom elimina și feno-menul parcagiilor ilegali. Posturile desința-te prin disponibilizarea agenților încasatorivor transferate la poliția locală, pentru a seasigura un control ecient al parcărilor.

Vom demara un amplu program, împreunăcu primăriile de sector de amenajare şi con-struire de locuri de parcare de reședință,astfel încât să e descongestionate arterelede circulație.

Vom continua proiectul parcărilor de tipPark&Ride, amplasate la toate porțile deintrare în oraș, unde cei care fac naveta înBucurești să-și poată lăsa autoturismele petimpul zilei, având la dispoziție mijloace detransport în comun (ideal metroul).

Problema parcărilor va gestionată în trei paşi.•

Vom solicita cât mai repede posibilcomisiei de patrimoniu o situaţie clară atuturor terenurilor libere unde se pot con-strui parcări şi se inventariază zonele pri-oritare, unde construcţia de parcări esteurgentă pentru uidizarea tracului. Vomevalua, de asemenea, stadiul în care seaă proiectele deja demarate în acestsens și, în funcție de necesitate, vom in-terveni în acest proces.

• În vara aceasta, vom cuprinde în rec-ticarea de buget sume pentru acesteparcări şi vor organizate proceduritransparente de licitaţii.


20/69



• Începând cu primăvara lui 2017, va începe construcţia de parcări, astfel încât, în vara lui 2017 vom avea dejaprimele parcări nalizate

Managementul traculuiManagementul tracului întâmpină în acestmoment o serie de probleme semnicative.Numărul de intersecţii cuprinse în progra-mul de semaforizare inteligentă sunt rela-tiv puţine iar primăria duce lipsă de experţicare să poată gestiona resursele IT destina-te programului. O altă problemă identicatăeste reprezentată de neutilizarea Fondu-rilor Europene ce au fost alocate din 2007până în prezent UAT-urilor pentru proiectede infrastructură și dezvoltare urbană. Ad-ministrația străzilor nu a implementat niciunproiect nanțat din fonduri nerambursabile.

Direcții de acțiune:• Extinderea numărului de intersecţii in-

cluse în sistemul de management altracului din Bucureşti (SMTB);

• Trebuie ca sistemul de coordonare să

e funcţional, nu nu cum se întâmplă înprezent, când se defectează senzorii

şi trec zile bune, dacă nu săptămâni,până când sunt înlocuiți;

• Angajarea de personal calicat pentrua opera Centrul de Control.

Primăria Capitalei va adera la programulglobal Waze Connected Citizens care oferăautorităților informații în timp real cu privirela trac, gropi, accidente şi ambuteiaje. Înfelul acesta, putem avea acces la informa-țiile din trac în timp real, care pot contribuila sistemul inteligent de management al tra-cului, precum și la optimizarea circulațieitransportului în comun.

În noua organigramă se va înința Departa-mentul de atragere și implementare de pro-iecte nanțate din fonduri nerambursabilece vor alocate pentru: reabilitarea străzi-lor, extinderea SMTB, realizarea sistemuluicentralizat de evidență și plată a parcărilorprin înințarea unui Centru de control Par-caje, înințarea de noi parcaje la intrarea în oraș, corelarea acestora cu linii noi deRATB, extinderea culoarelor unice pentrutransportul în comun, extinderea si constru-

irea de piste pentru bicilcete și reabilitareapodurilor și pasajelor.


21/69


22/69



București, capitală europeană aculturii 2021Bucureștiul este unul dintre cele patru oraședin România rămase în cursa pentru titlul decapitală europeană a culturii 2021. Din acestmotiv, din punct de vedere al strategiei cultu-rale, trebuie susținute eforturile pentru ca ur-mătoarea capitală culturală a României să ecapitala țării și să îndeplinească obiectivele

asumate în dosarul de candidatură. Având în vedere experiența pozitivă a Sibiului din2007, câștigarea acestui titlu va aduce be-necii majore orașului, atât de ordin estetic șifuncțional, în urma investițiilor ce vor reali-zate, cât și nanciar, ca urmare a număruluimare de turiști care ne vor vizita orașul.

Reconversia în hub-uri cultura-le a unor foste spații industrialeabandonateBucureștiul găzduiește multe spații cu po-tențial pentru activități culturale și artistice,neutilizate în prezent din cauza situației ju-ridice incerte, a lipsei investițiilor sau pur șisimplu a dezinteresului. Aceste spații, clă-diri industriale, fabrici abandonate, se aă înspecial în cartiere și ar putea transforma-te din zone periculoase, nefrecventabile, înadevărate centre de creație. Terenuri și clă-diri insalubre, de care părinții le spun copiilorsă se ferească, pot transformate în spațiide recreere, care să ofere publicului doritorde acces la cultură de calitate o alternativăde petrecere a timpului liber. De asemenea,aceste spații ar putea reprezenta o soluție șipentru instituțiile de cultură evacuate din se-diile lor, ca urmare a faptului că acestea seaă în clădiri cu risc seismic ridicat.

Sprijinirea industriilor creativeSocietățile comerciale și organizațiile socie-tății civile din domeniul industriilor creative

vor benecia de subvenții și diferite facili-tăți din partea administrației locale pentrudesfășurarea activității lor sau pentru orga-nizarea unor evenimente culturale. Încuraja-rea acestor societăți comerciale va face caoferta culturală a orașului să crească, carela rândul său generează interes în rândul tu-riștilor și transformă Bucureștiul într-un orașmult mai atractiv. Totodată, dincolo de be-neciile economice, bucureștenii vor avea

astfel mai multe opțiuni de a-și petrece tim-pul liber într-un mod plăcut.

Promovarea Bucureștiului prinlmVor oferite condiții avantajoase și de spri-jin logistic producătorilor de lm care suntinteresați să folosească imagini din Bucu-rești pentru producțiile lor. Astfel, orașul va

benecia de promovare gratuită, realizarede pe urma căreia va putea atrage fondurisuplimentare.

Cultură și societatePMB va oferi sprijin unei structuri de econo-mie socială al cărui obiectiv va promova-rea Bucureștiului stradal si patrimonial prinservicii de ghid turistic realizate de persoa-ne fără adăpost, recuperate de pe străzile

Bucureștiului și reintegrate social. Proiecteasemănătoare au fost dezvoltate cu succes în Praga și Bratislava.

Centenarul Marii UniriFiind capitala României, Bucureștiul va tre-bui să e pregătit pentru a sărbători, în2018, împlinirea a 100 de ani de la MareaUnire. Întreg anul 2018 va marcat prinvernisarea de expoziții istorice și artistice,simpozioane științice, festivaluri, concertede muzică clasică și populară, ateliere decreație artistică pentru tineri şi alte astfel demomente culturale.

CULTURĂ ȘI PATRIMONIU


23/69



Monumentul Marii UniriEste necesară continuarea demersurilor în-cepute pentru realizarea unui monument defor public, pe bulevardul Unirii, între PiațaUnirii și Piața Alba Iulia. Există deja un ast-fel de proiect al sculptorului Ioan Bolborea,care a câștigat în urmă cu mai bine de 8ani concursul lansat la nivel național pentrurealizarea acestui monument.

Hotelul Concordia În contextul Marii Uniri, nu trebuie să uitămde Mica Unire din 1859. Hotelul Concordia,

odată unul dintre cele mai selecte locuri dinoraș, unde s-a hotărât unirea PrincipatelorRomâne, este astăzi un focar de infecție șiun adevărat pericol pentru cei care trec pelângă zidurile sale dărăpănate. O astfel declădire, aată în Centrul Istoric al Bucureș-tiului și încărcată de simbolism, nu ar trebuilăsată să se prăbușească, ci ar trebui rea-dusă la gloria de odinioară. Pentru ca acestlucru să se întâmple, este necesar un pri-mar general determinat, și un consiliu gene-ral care să îl susțină în acest demers.

Alte proiecteCrearea unui brand al orașuluiStrategia culturală a Bucureștiului trebuiearmonizată cu cea privind turismul. Turis-mul cultural reprezintă o bună sursă de ve-nit pentru multe capitale europene, ale căroradministrații au știut să prote de pe urma

moștenirii culturale. Crearea unei identitățivizuale și armonizarea strategiilor pentruturism și cultură, pentru a pune mai bine învaloare obiectivele culturale, a arhitecturii, apatrimoniului imobil, ar putea duce la dezvol-tarea turismului și industriilor creative, ceeace ar însemna venituri suplimentare la buge-tul local și crearea de noi locuri de muncă.

Bulevardul Culturii

Unele dintre cele mai importante obiectiveși instituții de cultură din București, dar șidin România, se situează pe șoseaua Kise-leff și Calea Victoriei. Muzeul Satului, Arcul

de Triumf, Muzeul Țăranului Român, Muze-ul Național „George Enescu”, Muzeul Nați-onal de Artă al României, Ateneul Român,Piața Revoluției, Muzeul Național de Istorie

a României și Centrul Vechi reprezintă prin-cipalele atracții turistice din București. Prinrealizarea „Bulevardului Culturii” se va creaun traseu pietonal iar zona va căpăta o nouă înfățișare, care să pună în valoare acesteobiective extrem de importante și care să otransforme într-o atracție turistică, dar și unloc în care bucureștenii să-și poată petrecetimpul liber. Într-un oraș fragmentat, Bule-vardul Culturii va uni, din punct de vedere

vizual, nordul cu centrul capitalei. În acestsens, trebuie lansat un concurs de proiec-te, pentru a selecta cea mai bună idee. Deasemenea, realizarea „Bulevardului Culturii”este importantă și în contextul sărbătoririi în2018 a Centenarului Marii Uniri, având învedere că parcurgerea sa echivalează cu ocălătorie prin istoria și cultura României.

Democratizarea accesului la culturăCu toate că oferta culturală a Bucureștiului

este destul de bogată, ea este greu acce-sibilă unui public numeros, asta deoareceinfrastructura culturală este distribuită ine-gal în oraş, cu mai mult de 80% din dotări-le culturale aate într‐o zonă centrală de 8km2, ceea ce face ca două treimi din locu-itorii orașului, care trăiesc în cartiere, să nuaibă acces facil la actul de cultură. O pri-mă măsură va democratizarea accesuluila cultură, dezvoltarea unei rețele de centre

culturale multifuncționale în ecare din sec-toarele Bucureștiului, astfel încât bucureș-tenii să poată avea acces facil la actul decultură. Aceste centre vor și spații expo-ziționale, oferind posibilitatea tinerilor artiști,la început de carieră, să-și expună lucrările,cu sprijinul autorităților locale.

Un astfel de demers a fost început în timpulguvernării Ponta, când printr-o Ordonanțăde Urgență a Guvernului s-a dat către co-

munitățile locale dreptul de administrare aunor foste cinematografe aate în paragină,care aparțineau RADEF. Două exemple desucces sunt fostele cinematografe Favorit


24/69



și Gloria, din sectoarele 6, respectiv 3. Aufost făcuți deja primii pași pentru ca acesteasă devină Centre Culturale Multifuncționale.După încheierea lucrărilor (în cazul cinema-

tografului Gloria lucrările sunt într-un stadiuavansat și se preconizează că noul centrucultural va inaugurat anul acesta), acestedouă centre culturale vor putea găzdui pie-se de teatru, proiecții de lme și concerte,oferind astfel locuitorilor din cartierele Titanși Drumul Taberei acces la cultură de calita-te aproape de casă. De asemenea, acestecentre vor putea o soluție fezabilă pentruproblema teatrelor care au rămas fără sală

de spectacol (Nottara), ca urmare a legiicare interzice orice fel de activitate publică în clădirile care prezintă risc seismic ridicat

Parteneriat între PMB și principaleleinstituții de cultură În București își au sediul principalele institu-ții de cultură ale țării. Între PMB și acestea artrebui să existe un parteneriat, o colaborare,de pe urma căreia să prote locuitorii aces-tui oraș. Spre exemplu, Academia Româ-nă, Uniunea Arhitecților și Uniunea ArtiștilorPlastici pot ajuta în materia patrimoniului, amonumentelor de for public, iar expertizamembrilor Uniunii Cineaștilor poate folosi învederea promovării Bucureștiului prin lm.Exemplele pot continua, de aceea trebu-ie încheiate parteneriate de colaborare cuAcademia Română, Biblioteca Națională,Alianța Națională a Uniunilor de Creatori șitoate celelalte instituții reprezentative pentru

cultura română.Bucureștiul efervescent – aplicațiededicată festivalurilorBucureștiul este gazda unui mare număr defestivaluri care cuprind toate domeniile viețiiculturale și ating toate categoriile de public.Aceste festivaluri dau viață orașului și repre-zintă una din principalele sale atracții pentruturiștii străini. De aceea, realizarea unei pa-

gini de internet și a unei aplicații interactive, în mai multe limbi de circulație internaționa-lă, în care să e prezentate festivalurile carevor avea loc în anul respectiv, dar și într-o

anumită perioadă de timp, selectată de uti-lizator, cu recomandări, reprezintă o bunămetodă de promovarea a orașului. Astfelvor putea atrași turiștii străini interesați nu

doar de patrimoniul orașului, ci mai mult deactivitățile pe care le pot desfășura aici și denoi experiențe. De la cunoscutul Festival In-ternațional „George Enescu”, considerat a unul dintre cele mai bune festivaluri de mu-zică clasică din lume, la festivalurile de lm,sau alte festivaluri, organizate de instituțiileadministrației publice sau de organizații pri-vate (de exemplu „Street Delivery”), precumși evenimente de dată recentă, dar care în-

cep să capete recunoștință internațională,precum iMapp Bucharest (unul dintre celemai mari evenimente de video-mapping dinlume) sau Festivalul Internațional al Luminii„Spotlight”, toate acestea contribuie la „ha-osul creativ” al Bucureștiului, acest amal-gam cultural care combină vechiul cu noul,clasicul cu tehnologiile de ultimă generație.

Mai puțină birocrațieTot în sprijinul organizatorilor de evenimente

trebuie înințat un birou unic, care să cuprin-dă reprezentanți ai PMB dar și ai primăriilorde sectoare, de unde să poată obținutetoate autorizațiile necesare organizării unuieveniment în București, e acesta un concertsau un festival care să se întindă pe mai mul-te zile. De asemenea, PMB trebuie să susținăși să sprijine orice demers care va contribuila îmbogățirea vieții culturale a Bucureștiului.

Festivalul Internațional „GeorgeEnescu”Festivalul Enescu este unul dintre cele maiașteptate evenimente care au loc în Bucu-rești. Pe perioada desfășurării sale, capitalaRomâniei devine totodată capitala mondia-lă a muzicii clasice. Mai mult decât atât, înPiața „George Enescu” are loc în paralel uneveniment organizat de PMB prin ARCUB,care vine în completarea acestuia și care

oferă acces gratuit la concerte de muzicăclasică. Acest eveniment poate extins și în cartierele Bucureștiului. Astfel, trebuie re-alizat un parteneriat cu organizatorii Festi-valului Enescu pentru difuzarea în aer liber,


25/69



înclusiv în cele şase sectoare ale Bucureş-tiului a celor mai importante concerte, pen-tru ca toți locuitorii Capitalei să se poată bu-cura de armoniile celor mai bune orchestre

din lume. Proiecțiile concertelor vor com-pletate de concerte în aer liber, susținute detineri elevi și studenți ale școlilor de muzicăbucureștene.

Construirea unei săli moderne deconcerteMinisterul Culturii împreună cu Ministerul deFinanțe, au inițiat în 2015 primele discuții cuBanca de Dezvoltare a Consiliului Europei

pentru nanțarea, în cadrul unui împrumutacordat în condiții avantajoase pentru Ro-mânia (pe o perioadă lungă de timp și cuo dobândă foarte mică), construirii unei sălimoderne de concerte, cu o capacitate deaproximativ 2.000 de locuri, pe un terenaat în centrul Bucureștiului.

Întreaga investiție ar presupune un cost to-tal de aproximativ 30 de milioane de euro,fără TVA.

Potrivit estimărilor, pe durata construcți-ei vor create în jur de 1.000 de locuri demuncă, iar odată cu punerea în funcțiune anoului ediciu se vor crea alte 100 de locuride muncă permanente.

300.000 sau chiar 500.000 de persoane vorparticipa la evenimentele găzduite de acestnou spațiu, iar din încasările rezultate s-arputea acoperi o mare parte din cheltuielilede funcționare.

Centru Cultural Multifuncțional în ini-ma Bucureștiului În mandatul Guvernului Ponta, MinisterulCulturii și Ministerul Justiției au început pu-nerea în aplicare a Programului prioritar dereconversie funcțională și de regenerareurbană a amplasamentului „Cartierul Justiți-ei”, fostul „Esplanada”, proiect pentru a că-rui realizare trebuie continuate demersurile.

Potrivit acestui proiect, pe lângă clădiriledestinate instituțiilor Justiției, „Cartierul Jus-tiției” va include și un Centru Cultural Mul-tifuncțional cu o suprafață desfășurată de

aproximativ 30.000 mp, un pol al culturii încentrul Bucureștiului.

Acesta reprezintă un obiectiv major de in-vestiții, care va crea condiții optime pentrudesfășurarea de activități culturale, continu-ând astfel programele de extindere a infras-tructurii culturale, în acord cu necesitățileunei capitale europene.

Sediu nou pentru Muzeul Național alLiteraturii RomâneMNLR, aat în grija PMB, a fost evacuat dinsediul în care își desfășura activitatea ca ur-mare a retrocedării acestuia către vechii săi

proprietari. În acest moment, colecții preți-oase de carte se aă în depozitare la CasaPresei Libere, neind disponibile publicului.Conducerea interimară a PMB a pus pauzăgăsirii unei soluții pentru această situație in-acceptabilă, deși există spații care să poatăgăzdui muzeul. Această problemă va trebuirezolvată într-un timp cât mai scurt.

Pinacoteca București

În anul 2013 au fost inițiate demersurile pen-tru amenajarea unui sediu demn de valoa-rea operelor din inventarul Pinacotecii, înclădirea Palatului Dacia de pe strada Lips-cani. Lucrările pentru amenajarea Pinacote-cii vor demarate anul acesta iar în curândcele peste 5.000 de lucrări vor putea reda-te publicului.

Bucureștiul cultural în secolul XXIVom face demersuri pentru digitizarea tutu-

ror operelor de artă și colecțiilor aate în pa-trimoniul instituțiilor de cultură cu sediul înBucurești și realizarea unei aplicații mobile în care acestea să e prezentate, precum șiunde pot văzute.

Mai mulți bani pentru Cultură

Pentru anul 2016, bugetul alocat sec-țiunii „Cultură și agrement” însumează392.845.000 lei (9,5 % din total buget). Banii

vor folosiți pentru nanțarea activității insti-tuțiilor de cultură aate în subordinea PMB,dar și a unor investiții. Trebuie promovatămajorarea acestui buget și introducereaunui nou capitol, destinat promovării turis-


26/69



mului cultural. De asemenea, bugetul des-tinat culturii va suplimentat prin atragereade fonduri europene și sponsorizări.

Patrimoniul cultural – averea orașuluiAșa cum s-a dovedit în multe cazuri, resta-urarea clădirilor de patrimoniu și cu valoareistorică și arhitectonică deosebită constituienu o cheltuială, ci o investiție, deoarece în ju-rul acestora se dezvoltă o întreagă industriegeneratoare de locuri de muncă și venituri.

Bucureștiul beneciază de un important pa-trimoniu cultural imobil, nevaloricat, lăsatde multe ori în paragină ca urmare a situa-

ției sale juridice incerte, din dezinteres sauchiar intenționat. De multe ori, clădirile depatrimoniu aate în proprietatea unor privațisunt lăsate în ruină în mod intenționat, deoa-rece se aă în zone centrale și se doreșteconstruirea unor alte clădiri, cu valoare imo-biliară mai mare, pe terenul pe care acestea îl ocupă. Trebuie luate măsurile necesarepentru a descuraja această practică și pen-tru a determina proprietarii să investească în

restaurarea imobilelor pe care le dețin, indsprijiniți totodată în acest demers (prin scu-tiri de impozite, de exemplu). Orice investitorcare va dori restaurarea unei clădiri de patri-moniu va avea în PMB un partener și prieten(vom contribui, de exemplu, cu realizareade lucrări edilitare și amenajare a teritoriuluicare să pună în valoare imobilul respectiv).

Trebuie începute demersurile pentru recon-stituirea în integralitate a patrimoniului imo-

biliar al Bucureștiului, compus din imobileaparținând domeniului public (străzi, par-curi, instalații edilitare, monumente de forpublic) cât și celui privat, prin identicare,inventariere și intabulare. De asemenea, înparteneriat cu celelalte autorități publice, sepot căuta cele mai bune soluții și se poateevalua modalitatea prin care, prin emitereade noi acte normative sau amendarea celorexistente, Primăria Municipiului Bucureștitrebuie să ușureze activitatea din domeniulprotejării patrimoniului imobil și totodată să încurajăm și sprijinim proprietarii unor astfelde clădiri în eforturile de consolidare, con-servare și restaurare.

Împreună cu organizațiile societății civilespecializate în domeniu, trebuie înințat, încadrul PMB, un departament format din vo-luntari și specialiști, care să ofere consultan-

ță proprietarilor de imobile de patrimoniu îndemersurile lor de restaurare și reabilitare.Acest departament se va ocupa și de identi-carea măsurilor necesare pentru scădereabirocrației și facilitarea obținerii documen-telor solicitate celor care dețin o clădire depatrimoniu pe care doresc să o restaureze.

Clădirile monument istoric, cu o importan-tă valoare arhitectonică, aate în proprieta-

tea sau administrarea PMB, vor intra într-unprogram complex de valoricare a patrimo-niului, pentru care se vor accesa fondurieuropene (Axa prioritară 5: Conservarea,protecția și valoricarea durabilă a patrimo-niului cultural) dar și alte tipuri de fondurinerambursabile, disponibile pentru astfelde proiecte. O altă sursă de nanțare vor fondurile private, prin „închirierea” drepturi-lor de imagine asupra imobilelor în cauză.

Astfel, companii și persoane private vor pu-tea sponsoriza reabilitarea unui imobil și voravea dreptul asupra denumirii respectivuluiimobil, în anumite limite, pentru o perioadăde timp determinată, păstrând în acelașitimp denumirea inițială a clădirii.

O altă problemă legată de patrimoniul imo-bil este lipsa coordonării între autoritățileadministrației publice centrale și locale. Din

acest motiv un parteneriat între PMB, Gu-

vern și primăriile de sector poate realizat,astfel încât să existe o abordare unitară înceea ce privește acest domeniu. De aseme-nea, este necesară încheierea unui partene-riat și cu reprezentanții operatorilor din sec-torul turistic, pentru introducerea în circuitulturistic a clădirilor de patrimoniu.

Nu în ultimul rând, este necesar ca PMB,prin instituțiile sale, să dezvolte programe

de educație menite a sensibiliza cetățeniifață de problematica monumentelor istori-ce. Sprijinul comunității este important în-tr-un astfel de demers.


27/69

MEDIU


28/69



Bucureştiul este unul dintre oraşele europe-ne cu cele mai puţine spaţii verzi. Bucureş-tiul are puţin peste 23m2 de spaţii verzi pen-tru ecare locuitor. Mai puţin decât limitaimpusă de Uniunea Europeană de 26 m2 şimult sub media unor oraşe ca Berlin, Dublinsau Viena. Aceste cifre ascund o realitate:mulţi dintre copiii din Bucureşti nu au undesă se joace. Multe dintre tinerele familii tre-buie să piardă ore în trac pentru a ajunge

la un parc. Primăria trebuie să pună în apli-care soluţii pentru familiile din Bucureşti.

În acest sens, ne vom concentra pe patrudirecţii principale de acţiune:• scăderea poluării atmosferei, poluării fon-

ice şi gestionarea problemei apelor uzate;• conservarea şi creşterea patrimoniului

verde al oraşului;• gestionarea deșeurilor din construcții și

demolări, respectiv responsabilizarea

constructorilor;• educaţia eco-civică.

Poluarea atmosferei În demersul de controluare a factorilor no-civi din atmosferă, cuvântul de ordine carear trebui să predomine este prevenţia. Prin-cipalele obiective în acest sens vor :• monitorizare proprie a calității aeru-

lui prin stații xe și mobile (în prezentmonitorizarea aerului se realizează princele 8 stații xe gestionate de APMBucurești și cu autolaboratorul de mon-itorizare gestionat de PMB prin Direcțiade Mediu);

• dezvoltarea unui sistem informaționaloperativ pentru gestionarea ecientă acalității aerului prin:

• harta cu distribuția stațiilor xe și mobile

cu monitorizare permanentă pentru lu-area măsurilor urgente;• informarea cetățenilor și instituțiilor abil-

itate în luarea măsurilor;

• publicarea datelor prin toate canalelede comunicare.

• implementarea și monitorizarea măsurilordin Planul de Calitate a Aerului (planultrebuie nalizat și raportat Comisiei Euro-pene până la sfârșitul anului 2016).

Există soluţii şi proiecte concrete care pot realizate în următorii ani pentru a scădea ni-velul de poluare şi îmbunătăţi aerul respirat

de bucureşteni. În primul rând, soluţiile trebuie să vizeze îmbunătățirea infrastructurii transportului încomun suprateran prin separarea acestuiade tracul general, încurajând astfel utiliza-rea lui de către mai mulți cetățeni care tran-zitează Bucureștiul către locul de muncă.

Soluţiile concrete sunt:• realizarea de benzi unice dedicate trans-

portului public și vehiculelor de intervențiepentru arterele pe care există trasee detransport în comun (acest lucru va ducela o mai mare predictibilitate şi la un timpmai scurt de deplasare în comparaţie cuutilizarea maşinilor personale);

• extinderea gradului de utilizare a trans-portului electric, în special a tramvaielorcare asigură o capacitate superioarăde transport (implicit și un consum e-cient de energie calculat pe numărul decălători transportați).

În al doilea rând, este vorba despre măsuricare să încurajeze utilizarea transportului încomun de către bucureşteni:• acordarea de facilități scale rmelor

care, e organizează un transport spe-cial pentru angajații proprii, e le achităabonamente pentru transportul urban,pentru a evita folosirea mașinii propriiși/sau de rmă;

• inițierea unor programe la nivel localpentru stimularea angajaților care folos-esc mijloacele de transport în comun/ bicicleta;

MEDIU


29/69



• realizarea unui sistem acoperitor de pis-te de biciclete separate de tracul autope care să se poată circula în siguranțăpentru întreaga suprafață a Bucureștiului;

• crearea, de către PMB, a unei rețeleproprii de biciclete și de stații de par-care/taxare a acestora.

În perspectivă, Bucureştiul trebuie să sealinieze la transformările din alte capitale.Soluţiile pentru încurajarea utilizării autotu-rismelor electrice vizează impozite și taxelocale reduse pentru astfel de autoturisme,parcări gratuite în toate zonele orașului şirealizarea unui sistem de prize de alimen-

tare acoperitor pentru întreaga suprafață aBucureștiului pentru autovehiculele electri-ce și promovarea achiziționării de astfel deautovehicule deoarece transportul electriceste nepoluant și silențios.

În ceea ce priveşte poluarea fonică, primullucru care trebuie făcut este dublarea nu-mărului stațiilor de monitorizare a poluăriifonice pentru acoperirea suprafeței admi-nistrative a Bucureștiului. De asemenea,există o serie de soluţii punctuale care tre-buie puse în practică:• amenajarea perdelelor verzi în zonele

instituțiilor de învățământ, spitaliceștietc;

• amplasarea în zonele intens circulate apanourilor fonoabsorbante;

• impunerea de limite de viteză în zoneleafectate de zgomot identicate pe baza

hărților de zgomot;• realizarea de programe de reparații alestrăzilor etapizate și corelate cu cele-lalte lucrări la rețelele subterane, caresă afecteze cât mai puțin tracul și re-spectarea gracului de lucrări.

Primăria Capitalei trebuie să nalizeze ur-gent procedura de licitație și începerea lu-crărilor de execuție efective la proiectul dereabilitare a staţiei de epurare Glina.

Conservarea şi creşterea patri-moniului verde al oraşuluiToate familiile din Bucureşti vor benecia de

mai multe spaţii verzi şi de mai multe locuride joacă la nivel de cartiere. Primăria îşi vaasuma responsabilitatea de a identica zo-nele – terenuri virane, terenuri nefolosite –pe care le poate folosi pentru a face părcu-leţe şi locuri de joacă în cartiere. Există unset de măsuri care trebuie luate de PrimarulGeneral, pentru a asigura familiilor şi copii-lor din Bucureşti accesul la mai multe spaţiiverzi şi un trai mai sănătos. Vor avute învedere următoarele măsuri:• extinderea suprafețelor de spații verzi

prin renaturarea unor terenuri supuseeroziunii eoliene-alveole stradale, con-strucții abandonate şi terenuri degra-date;

• implicarea activă a Primăriei Capita-lei în administrarea Parcului NaturalVăcăreşti, astfel încât bucureştenii săbenecieze cu adevărat de un parc

care oferă oportunităţi pentru recreere;• asigurarea unor sisteme de irigații e-ciente la nivelul Municipiului București;

• elaborarea unui Regulament privindamenajarea și întreținerea spațiilor ver-zi din Municipiul București în funcție detipul de spațiu verde;

• înințarea de minipepiniere la lizieraparcurilor, pe terenurile degradate, încartierele bucureștene, cu impact pozi-

tiv pe termen mediu și lung atât asupracalității aerului, cât şi asupra calitățiimaterialului dendrologic;

• organizarea unor concursuri cu premiila nivelul Capitalei, având ca subiectamenajarea fațadelor, balcoanelor,grădinilor, iar ca obiectiv principal înfru-musețarea orașului.

• managementul arborilor ocrotiți și aparcurilor istorice din Capitală;

• desințarea construcțiilor ilegale;• implementarea Regulamentului priv-

ind elaborarea și avizarea planurilorde amenajare peisagistică a parcurilor/


30/69



grădinilor publice, a scuarurilor și aspațiilor verzi aferente căilor de circu-lație sau cursurilor de apă existente peteritoriul Municipiului București, astăzi

acesta se aă în dezbatere publică pesite-ul PMB;• înlocuirea gardurilor metalice dintre

blocuri cu garduri vii;• elaborarea unui regulament local priv-

ind amenajarea spațiilor verzi (cantitate,calitate), pentru construcțiile nou în-ințate cu un volum mare al construcției;

• actualizarea Registrului spațiilor ver-zi publice conform Ordinului MDRT

nr. 1466/2010 și corelarea acestuia cuPlanul Urbanistic General al Municipi-ului București;

• regulamentul verde al zonelor is-torice/zonelor protejate din MunicipiulBucurești;

• în cadrul proiectelor de reabilitare aliniilor de tramvai, izolarea acestora detracul general și înierbarea lor;

• elaborarea de demersuri (legislative,administrative etc.) pentru începerearealizării unui vechi și necesar dezider-at – centura verde a Bucureștiului.

La nivelul Bucureștiului studiile evidențiazăo poluare de fond semnicativă indusă desursele din afara orașului (agricultură, încăl-zire rezidențială, existența depozitelor dedeșeuri Ecorec, Ecosud și Iridex) şi de lanivel regional, iar realizarea unui inel verde

prin reîmpădurire în jurul Bucureștiului ar re-

duce acest aport. Se poate demara acestproiect prin identicarea posibilității înche-ierii unor acorduri/protocoale cu autoritățiledin județul Ilfov pentru a introduce progra-me de împădurire a unor suprafețe din veci-nătatea orașului.

În acest sens se va acţiona astfel:• dezvoltarea unei fâșii împădurite care

să încad

Documents

Gabriela Firea Program Bucuresti 2016-2020