'*■■■■■ LLS /

*<j&%j*s2j*J*}Ùi

**& féuUila,

M spirat şi i-au deschis ochii ajutîndu-1 să vadă existenţa umană eu bucuriile şi feri-cirea sa, ca şi eu stupiditatea si josni-cia ei".

în continuare, autorul prefeţei îşi ex­prima convingerea că publicaxea piesei lui Sébastian va stimula areaţia dramatică naţională siriană, susţinLid efortuiile ce­ler care caută să recupereze întîrzierea Siriei pe acest tărim.

Ce preţuire mai frumoasă şi-ar fi pu-tut dori dxamaturgul romîn, decît aceea de a fi un imbold în propăşirea culturii teatrale a unui popor !

Stiri cl in ain.

U. R. S. S.

• Colegiul Ministerului Culturii al U.R.S.S. a luat de curînd în discuţie acti-vitatea teatrelor în stagiunea trecută, stabi-lind totodată o série de măsuiri organiza-torice-artistice, menite să asigure în cu-

Ufr» î*U » <*?v* JJ

ïs.LJ':

r +A

sU-V ) ,-«i.

prinsul stagiunii 1957-1958, un considerabil avînt al mişcării teatrale sovietice.

în hotărîrea adoptată de Colegiul Minis­terului Culturii, eu prilejul amintitei dis-cuţii, se subliniază, în primul rînd, rezul-tatele pozitive pe care le-au dobîndit tea-trele sovietice pe planul îmbogăţirii reper-toriului eu noi lucrări inspirate din reali-tatea sovietică. Astfel, hotărîrea menţio-nează îndeosebi spectacolele Jzvorul veşnic de D. Zorin, Pămînt desţelenit, după romanul lui Şolohov, Frumoasa din Şirvana de E. Mamedhautî, Sonetul lui Petrarca de N. Pogodin şi altele, considerîndu-le repre-zentative pentru eforturile depuse de teatrele sovietice pe linia lărgirii reper-toriului national contemporan.

Hotărîrea rezervă un important spaţiu activităţii desfăşurate de regizorii, actorii si scenografii sovietici în stagiunea 1956/57. Apreciind că stagiunea trecută a prile]uit realizarea citorva spectacole deosebit de interesante din punctul de vedere al con-cepţiei regizorale, hotărîrea menţionează în spécial contribuţia unor regizori încercaţi ca N. Ohlopkov, G. Tovstonogov, B. Ra-venski, L. Vivien etc. si a tinerilor E.

79 www.cimec.ro

Simonov, T. Kondraşov, P. Peterson şi alţii la ridicarea nivelului regiei sovietice.

Totodată hotărîrea subiiniază importanţa ce revine festivalurilor, ca „Primăvara teatrală". în viaţa artistică din Uniunea Sovietică. Aceste festivaluri care au dobîndit o largă răspîndire în cursul stagiunii trecute, fiind organizate la Moscova, Riga, în Gruzia, Armenia, Azerbaidjean, Kazah-stan, in Ural, ca si în alte parti, au prilejuit demonstrarea virtuozităţii artistice a unui număr de 140 de colective teatrale.

Pe de altă parte, hotărîrea apreciazâ ca fiind încă nesatisfăcătoare activitatea depusă de multe teatre sovietice pe linia popularizării dramaturgiei republicilor unio-nale.

Pentru stagiunea 1957/1958, hotărîrea preconizează o série de măsuri printre care : sprijiinirea tineretului dan teatru, popularizarea mai activa a dramaturgiei republicilor unionale, întocmirea unui plan al turneelor ce vor avea loc în vara anului 1958, organizaTea unei consfătuiri eu reprezentanţii consiliilor artistice din toate teatrele si a unei alte consfătuiri eu oriticii de teatru pe tema : „Unele aspecte privind reflectarea problemelor artei teatrale în presa sovietică".

• Teatrul din Irkutsk a montât récent piesa Rembrandt de Dom. Kedrin. Piesa, scrisă în versuri, evoeà momente din viaţa marelui pictor.

(Zhile • Sub auspiciile Teatruîui Expérimental

al Universităţii din Chile, în sala Teatruîui Antonio Varas din Santiago s-a desfăşurat un festival al formaţiilor teatrale de ama­tori. Festivalul, care s-a bucurat de parti-ciparea a 33 de asemenea formaţii, a fost întîmpinat eu un deosebit interes. Specta-■colele reprezentate, pe lîngă faptul că au vădit eforturile artistilor amatori de a găsi un stil national al interpretării si nai forme de punere în scenă, au prilejuit si afirmarea unor tnineri dramaturgi, printre care se impune, în primul rînd, Isadora Aguirre (autoarea piesei într-un act Parolina).

Extinderea pe care o cunoaşte mişcarea teatrală de amatori a déterminât récent în-trunirea numeroaselor formaţii într-un orga-nism intitulât Federatia naţională chiliană

a teatrelor de amatori. Aceasta îşi propune ca, prin congrese şi festivaluri régionale si centrale, să sprijine eforturile echipelor de amatori în statornicirea unui stil teatral propriu si în descoperirea de noi talente scriitoriceşti, în măsură să contribuie la dezvoltarea dramaturgiei naţionale. Efortu­rile Federaţiei sînt sprijinite de Teatrul Expérimental al Universităţii din Chile care a iniţiat în ultima weme cîteva concursuri între tinerii dramaturgi. Cin­tre laureaţii ultimelor concursuri amintim pe Fernando Debesa, autorul piesei Marna Rosa, Isadora Aguirre, Enrique Gajardo C« piesa Secretul şi alţii.

Eforturile conjugate aie Federaţiei şi Teatruîui Expérimental îşi ara tă roadele, succesele dobîndite chezăşuimd — în ciuda greutătilor întîmpinate — avîntul continuu al mişcării teatrale chiliene.

R. Cehoslovacâ • Primele piese reprezentate în această

stagiune la Teatrul National din Praga au fost Don Juan de Molière si Tragedia optimistà de Vs. Vişinevski, montată în cinstea celei de a 40-a aniveraări a Marii Revoluţii Socialiste diin Octombrie. Dintre premierele acestui an, amintim Comperul de John Osborne, Moartea unui comi.--voiajor de A. Miller, Regele Lear si Hamlet de Shakespeare, iar din dramaturgia origi­nale Duminică de argint de Frantisek Hrubin, Rapsodia de bronz de Frantisek Langer, Janosik de Mahen etc.

Franţa • Ralf Vaillone, apreciatul actor de film,

va fi interpretul principalului roi masculin din piesa lui Arthur Miller, Vedere de pe pod, care va fi reprezentată la începutul anului viitor pe scena Teatruîui Antoine, din Paris.

Ecuador • Din iniţiativa unui grup de pictori şi

soriitori, în Ecuador a luat récent fiinţă un teatru expérimental.

Programul de activitate adoptât de acest teatru prevede printre altele, atragerea unui număr cît mai larg de spectatori, mai aies din rîndurile tineretului muncitor şi studaos,

80 www.cimec.ro

3>rin reprezentarea unui repertoriu de con­tinua Repertoriul nu a fost încă defini-rtivat, dax conducerea teatrului s-a oprit deocamdată, la cîteva piese de Cehov, Pxiestley, Anouilh şi Sartre.

Pentru a jputea acoperi cheltuielile legate «de organizairea activităţii sale, teatrul a deschis o subscripţie publică.

R. P. F. lu^oslavia • Şi în actuala stagiune, Teatrul de

.Dramă din Belgrad acordă o deosebită -atenţie creaţiei dramatice originale ; aproap? un sfert dintre première sînt piese aie ■dramaturgilor iugoslavi contemporani. Astiel -vor fi reprezentate Casa tăcerii de Miroslav .Belovici si lovan Cirilov, Poarta nevàzuta de O. Bihalî, Dragoste de Oskar Davici, ^Concert pentru doua viori de Bogdan Ciplici :şi altele.

Din dramaturgia sovietică, în afara Tragediei optimiste, eu care a deschis sta-giunea, teatrul va monta Ploşniţa de Maia-

■ kovski şi Caleaşca de aur de Leonid Leonov. Dintre dramaturgii străini, pe afişul tea­trului vor figura Arthur Miller (Vedere de

ţpe pod), Eugène O'Neil (Lungâ călătorie în beznà), John Osborne (Priveşte în urmà eu, mînie), Claude Santelli (Familia Arle-chin), Goodrich si Hackett (Jurnalul Annei Frank) şi alţii. Din bogatul progxam de activitate nu lipseşte nici marea drama­turgie universală : Othello de Shakespeare, Tartuffe de Molière sînt primele speetacole clasice care vor vedea luminile xampei pe scena Teatrului de Dramă.

R. F. Germanâ • Teatrul din Bochum, al cărui renu-

me european de astăzi se datoreşte in mare măsură faptului că printre actorii Jui figurează Hans Messemer, o persona-litate artistică excepţional de înzestrată, a iiotărît prezentarea unui amplu „ciclu en­f lez" (de la Shakespeare pînă în zilele noastre). Deocamdată sînt prevăzute ur-mătoarele speetacole : Iuliu Cezar si A 12-a noapte (Shakespeare), Soţul idéal <Wilde), Ultimul refugiu (Gr. Greene) şi JPriveşte în urmà eu mînie (J. Osborne). Ciclul va lua sfîrşit în primăvara anului 1959.

R. P. Polonâ • Teatrul „Tinăra Varsovie", aie cărui

speetacole se adresează eu precădere tine-retului, a luat iniţiativa organizării unor matinée literare în cadrul cărora sînt re­prezentate fragmente dramatizate din opéra scriitorilor polonezi clasici şi contemporani.

Spectacolele au loc în fiecare luini, bucu-rîndu-se de interesul spectatorilor de toate vîrstele.

Ans lia • Instalată pentru viitoxii şapte ani in.

clădirea lui Royal Théâtre, situată în suburbia londoneză Stratford, formaţia Workshop Théâtre a deschis noua sta­giune în sala reamenajată, eu Macbeth, în costume moderne (regia : Joan Littlewood), spectacol prezentat la Moscova, eu prilejul Festivalului tineretuilui, şi la Festivalul teatral de la Zurich. A urmat o piesă presărată eu intermedii muzicale : Pe curînd la bîlci de Ewan McColl, tôt în regia lui J. Littlewood. Scrisă anume pentru Work­shop Théâtre, piesa e povestea a cinci sol-daţi demobillzaţi, care înainte de a se despărţi petrec o zi la un bîlci. în cursul lunii noiembrie, Workshop va prezenta pentru întîia oaiă în Anglia Şi a fost vint de scriitorul brazilian E. Miranda. După care, în decembrie, Franck Jamnik de la Teatrul National Sloven, a acceptât invi-taţia de a pune în scenă la Royal Théâtre Omul, bestia şi virtutea de Pirandello.

Pentru anul viitor sînt prevăzute doua piese dintre care una — Nu vei fi mereu în frunte — este prima tentativă pe tăTÎmul dramaturglei a unui tînâr zidar din Hastings, pe nume Henry Chapman. Sta-giunea se va încheia eu o nouă piesă de „rebelul" Brendan Behan : Ostatecii, pla-sată în atmosfera feudelor anglo-irlandeze.

• Old Vie a păşit în toamna acestui an, în cea de a 44-a stagiune a sa care este, totodată, a cincea şi ultima stagiune pre-văzută în „planul Shakespeare" al acestui teatru. Prin uirmare, în 1958 Old Vie va avea la activul său reprezentarea a absolut tutu-ror pieselor barilulud de la Stratford. Această stagiune, deschisă eu Hamlet (avînd ca principal interpret pe John Neville), a continuât eu Màsurà pentru màsurâ, în care tôt Neville a deţinut rolul lui An-

€ — Teatrul 81 www.cimec.ro

gelo, parteneră fiind!u-i tînăra Barbara Jefford, în Isabella. Pentru zilele sârbă-tareşti aie sfîrşitului de an, este proiec-tat Visul unei nopţi de varà, iar în 'ianua-rie, Paul Rogers va apârea în reprezen-taţie, în Regele Lear.

Austria

• Anul acesta s-au înregistrat primii paşi ai unui nou organism teatral eu ca-racter expérimental : Atelierul de artà dra-matică, înfiinţat la Salzburg. Dezbaterile si prelegerile pe tema arted dramatice (şi, implicit, spectacologice) contemporane care au avut loc aci, au fost considerate des-tul de interesante spre a se décide con-tinuarea lor la anul. Se comunică de pe acum că Thornton Wilder a acceptât să asume conducerea unui „curs".

R. D. Germanâ

• înscrierea lui Caragiale în reperto-riul unei scène străine nu mai constituie pentru noi un eveniment neobişnuit. El a ajuns un dramaturg famildar si în reper-toriul teatrului german. Anul acesta tea­trul din Stassfurt a deschis noua sta-giune eu O noapte furtunoasă. Direcţia de scenă îi aparţine lui Hans Wolf Rentzow.

• în incinta noului studio „Atelier", inaugurât în cursul trecutei stagiuni la Ahrenshoop, Teatrul de Stat din Rostock organizează audiţii teatrale — adică au-diţii de spectacole înregistrate pe discuri. Iniţiativa, îoarte preţuită de public, a stîrnit un interes legitim în cercurile tea­trale din R.D.G. si se speră că şi alte teatre vor urma exemplul celui de la Ros-tock.

• Karl Paryla, cunoscutul actor si regi-zoT vienez, pe care desfiinţarea teatrului „Scala" de către municipalitatea Vienei, 1-a lipsait de posibilitatea de a-si exercita profesiunea în oraşul lui de baştină, s-a réfugiât împreună eu mai loti membrii micului dar curajosului colectiv al „Sca-lei în R.D.G. în prezent, ei lucrează la Deutsches Theater şi sînt — avem în a-cest sens, printre altele, si mărturia criti-

cului berlinez Martin Linzer — foarte preţuiţi de public. în actuala stagiune, Paryla pune in scenă învierea după Tol­stoï, în decoruri de S. Stepanek. Rolurile principale sînt interpretate de : Hortense Raky (Maslova), Emil Stohr- (Nehliudov) si Paryla însuşi (Comentatorul).

Belsia

• Expoziţia universală şi internaţională de la Bruxelles (1958) va prilejui şi nu-meroase manifestări teatrale. Astfel, Théâ­tre du Parc anunţă de pe acum prezenţa lui Jean Weber pe scena lui, în Fui de vultur (L'Aiglon) de E. Rostand si Co-coşatul de Paul Fayval. Va nrma o seară închinată memoriei seriitoarei Colette, cîncî se va da un spectacol unie eu piesa Chéri. Victor Francen va putea fi văzut în unui din marile lui succese bulevar-diere : Regele de cuplul De Fiers - Cailla-vet. Centenarul naşterii lui Courteline va fi sărbătorit prin reprezentarea piesei Boubouroche. în sfîrşit, festivităţi deose-bite şi reprezentaţii de gală vor marca împlinirea unui deceniu de cînd Comedia Franceză întreprinde eu regularitate tur-nee în capitala Belgiei, fiind găzduită. pe scena Teatrului du Parc.

După cum vedem, deocamdată, progra-mul „universal şi international" de cir-cumstanţă este în exclusivitate francez. E eu atît mai iregretabil, eu cît nici măcar nu se poate spune că nivelul tematic si de gen al pieselor alèse ar fi cel mai oridicat si reprezentativ eu putinţă. Rămîne de vă-zut ce planuri au alte teatre bruxelleze.

Poitugalia

• La Oporto şi-a început récent activi-tatea Teatrul Expérimental, al cărui ani-mator şi conducător artistic este Antonio Pedro. Pentru spectatorii portughezi, deschi-derea noii sali de teatru a marcat doua evenimente deopotrivă de importante. Primul, îmbogăţirea mişcării teatrale natio­nale, destul de anémiée în ultimii ani în manifestări artistice de certă valoare, eu o nouă formaţie, decisă — după cum a déclarât Antonio Pedro — să atace un repertoriu de calitate. (Eclectic alcătuit, în

82 www.cimec.ro

acest repertoriu prédomina Pirandello, Synge, Thornton Wilder, Brecht şi alţii.) în al doilea rînd, datorită nouilui Teatru Expérimental, afişul teatral a înregistrat aproape unicul spectacol clasic de valoaxe, reprezentat pe scena portugheză în trecuta stagiune : Macbeth de Shakespeare, dacă ţinem seama că Vkleniile lui Scapin la Teatrul National şi Trei surori la Teatrul Trinidade au fost îndoielnice pe planul realazării artistice.

De altfel, stagiunea trecuta a oferit mult prea puţine satisfacţii artistice iubitorilor de teatru. Repertoriul national reprezentat, si anume Antigona de Iulio Dantes, Dom-nişoareîe de la fîntină de Ramada Curto, întoarcerea de Virginia Vitorino, Premiul Nobel de F. Santos (la Teatrul National) sau Milano de Caries Rodrigues, Soţul pierdut de Frederico Pressler si altele (la Trinidade) — a fost, după pàrerea criti-cului Luiz Luia Francisco Rebello „depăşit ca tematică şi lipsit de orice contingenta eu cerinţele unui public contemporan". Cit priveşte repertoriul străin, singurii drama-turgi reprezentaţi, eu excepţia lui Priestley, au fost exhibijionistii Ionesco si Ustinov. Iată de ce, pe bună dreptate, aiirma acelaşi Rebello că închegarea unei formaţii eu un program de activitate cum este cel al Tea-trului Expérimental, este un indiciu că „speranţa într-o înviorare a teatrului por-tughez nu trebuie încă socotită ca definitiv pierdută".

Irlanda

• îniiinţat în vara acestui an la Du­blin, Studioul actorului cîştigă un număi crescînd de aderenti. Reuniunile bisăptă-mînale (marţi si miercuri), ţinute în faza tatonărilor organizatorice în incinta unui patinoar dezafectat (în aşteptarea amena-jăarii unui sediu adeevat), erau freeventate de foarte multe personalităti actorkeşti si regizorale irlandeze şi nu erau ocolite nici de literaţi. Se speră că Studioul actorului va juca un roi pozitiv în formarea unei şcoli actoriceşti iTlandeze.

Elveţia • Piesa Inamicul tandru de André-Paul

Antoine, prezentată de Teatrul du Petit-Chêne din Lausanne, ne pune faţă în faţă

eu drama „psihologică " a unor morţi pe care soarta i-a reunit în trei morminte alăturate. Aşadar, locul poetic în care se desfăşoară conflictul piesei este un cimitir. Unui dintre proaspeţii locatari ai locului de veci, <ps care o oriză cardliacă 1-a tre-cut în registrul cimitirului, îşi fumează liniştit pipa, şezînd pe o bancă în fata propriului său mormânt. Soseşte un tînăr marinar, sinucis din dragoste. Din discu-Jia celor doi rezultă că marinaxul şi-a pus capăt zilelor aflînd că fusese înşelat de sotia primului care, la rîndul său, se îmbolnăvise de inimă din pricina infide-lităţii tovarăşei lui de viaţă. Iată că so-seşte însă un al treilea pensionar al ci­mitirului si, odată eu apariţia lui, somnul de veci al primilor doi este pentru tot-deauna tulburat. Căci al treilea este a-mantul sodei primului mort sau — la alegere — al iubitei celui de al doilea mort. Şi pentru că morţii nu pot părăsi cimitirul pentru a confrunta diversele san-timente aie femeii iubite, iar orice con-flict între ei, oricît de sîngeros ar fi, nu-i poate aduce decît acolo unde de fapt se şi găsesc, autorul, în situaţia de a nu avea un final, abandonează în ultimul act pe cei trei morţi şi prezintă o scenă în care femeia aceasta, atît de fatală, e-vocă în faţa propriei ei fiiee momente din zbuciumata sa existenţă.

Incontestabil, eu piese ca Inamicul tan­dru nici dramaturgia şi nici teatrul el-veţian nu vor reuşi să rezolve ceea ce oamenii de teatru de bună credintă nu-mesc eu îngTijorare „criza mişcăxii tea-traie nationale" si nici nu vor atrage specţatori în sălile de teatru. Sau, mai ştii ? Sînt spectatori si spectatori...

cJaponia

• La Osaka urmează să aibă loc anul viitor, între 10 aprilie — 10 mai, cel din-tii Festival International de Muzică şi Teatru din Extremul Orient, care, pe cit se pare, se va inspira, în ce priveşte cri-teriile de organizare, din Festivalul de la Edinburgh. Deocamdată se anunjă, între altele, participarea ansamblului de dansuri de curie din Tailanda, a marionetelor de la Salzburg, a Operei din Viena şi a for-matiei New York City Ballet. www.cimec.ro