T H IC H N H A T H A N H

FURIAIntetepciune pentru potoCireajTdcariCor

Traducere de Anca BUJA

y a - i f f / e

elena francisc

Cuprins

NOTA EDITORULUI____________________________________________________________7

INTRODUCERE______________________________________________________________ 11

Capitolul I ____________________________________________________________________ 17

RISIPIREA FURIEI _________________________________________________________ 17

Capitolul I I ___________________________________________________________________23

POTOLIND FOCUL FURIEI_________________________________________________ 23

Capitolul III___________________________________________________________________36

LIMBAJUL IUBIRIIADEVARATE____________________________________________ 36

Capitolul IV___________________________________________________________________46

TRANSFORMAREA ________________________________________________________ 46

Capitolul V ___________________________________________________________________58

COMUNICAREA PRIN COMPASIUNE_______________________________________ 58

Capitolul VI___________________________________________________________________68

SUTRA INIMII TALE________________________________________________________ 68

Capitolul V II_________________________________________________________________ 77

FARA DUSMANI___________________________________________________________ 77

Capitolul VIII ________________________________________________________________ 87

DAVID SI ANGELA: ENERGIA OBISNUINTEI - FURIA_______________________87

Capitolul IX___________________________________________________________________95

SA IMBRATISAM FURIA CU ENERGIA CON^TIINTEI TREZE ________________95

Capitolul X _________________________________________________________________ 104

RESPIRATIA CONSTIENTA________________________________________________104

Capitolul X I_________________________________________________________________ 110

JNTOARCEREA LA tarAm u l PUR________________________________________110

ANEXA A____________________________________________________________________119

ANEXA B____________________________________________________ ________________ 121

ANEXA C____________________________________________________________________124

ANEXA D____________________________________________________________________127

INTRODUCERE

PRACTICA FERIC1RIIPentru mine, a fi fericit inseamna a suferi mai pu{in. Daca n-am fi

capabili sa transformam suferin{a din noi inline, fericirea n-ar fi posibila.

Mul^i oameni cauta fericirea in afara lor, dar adevarata fericire trebuie sa vina din interior. Conform culturii noastre, fericirea survine odata cu

A

banii, puterea i pozi^ia sociala inalta. Insa, daca priveti cu atenfie, vei observa ca mul{i oameni boga{i $i celebri nu sunt fericip. Mul^i se sinucid.

Buddha, impreuna cu maicile i calugarii din timpul sau, nu detineau nimic in afara de cele trei robe i un castron. Dar erau foarte ferici^i pentru ca aveau ceva nepre^uit - libertatea.

Dupa invataturile lui Buddha, libertatea este condi{ia de baza pentru dobandirea fericirii. Nu libertate politica, ci libertate in raport cu formatiuni mentale ca furia, disperarea, gelozia ?i amagirea. Aceste impulsuri sunt considerate de Buddha otravuri. Cat timp otravurile salaluiesc in inima noastra, fericirea nu poate fi posibila.

Nu exista o practica anume pentru a ne elibera de furie, indiferent de apartenen^a noastra religioasa: fie ca suntem cretini, musulmani, buditi, hindui sau evrei. Nu-1 putem ruga pe Buddha, Isus, Dumnezeu sau Mohamed sa ne elibereze inimile de furie. Dar exista lnva^aturi concrete despre cum sa transformam dorin^a. furia i confuzia din noi. Daca urmam aceste sfaturi i inva{am sa ne stapanim suferin^a, ii putem ajuta i pe ceilal^i sa o faca.

0 SCHIMBARE IN BINE

Sa presupunem ca exista o familie Tn care tatal i fiul sunt furioi unul pe celalalt. Nu mai sunt capabili sa comunice. Atat tatal, cat i fiul sufera

THICH NHAT HANH

foarte tare. Nu vor sa ramana cuprini de manie, dar nu tiu cum sa o depaeasca.

O mva^atura buna este una practicabila in via{a de zi cu zi, una care i{i poate transforma suferin^a. Cand e?ti furios, suferi ca i cand ai fi cuprins de flacarile iadului. Cand eti deznadajduit sau gelos, te afli in iad. Trebuie sa mergi la un prieten practicant i sa-1 intrebi cum sa faci pentru a-{i transforma furia i deznadejdea.

ASCULTAREA PLINA DE COMPASIUNE ALINA SUFERINJA

Discursul unui individ este plin de furie atunci cand sufera profund. Datorita suferinjei indelungate se umple de amaraciune. Este mereu pregatit sa se planga i sa-i invinuiasca pe ceilal^i pentru problemele sale. Din acest motiv, nu-{i face placere sa-1 ascutyi i incerci sa-1 evi{i.

Pentru a putea intelege i transforma furia, trebuie sa inva^am sa practicam ascultarea plina de compasiune i sa folosim discursul iubirii. Exista Bodhisattva1 o Fiin{a Marea^a sau o persoana Treaza - care este capabila sa asculte in profunzime cu multa compasiune. Aceasta este numita Kwan Yin sau Avalokiteshvara2, Bodhisattva Marii Compasiuni. To{i trebuie sa inva^am sa practicam ascultarea profunda la fel ca Bodhisattva. Apoi ii putem calauzi concret pe cei care se afla in cautarea restabilirii comunicarii.

Ascultarea plina de compasiune ii poate ajuta pe ceilal^i sa sufere mai pu^in. Dar, chiar daca ai cele mai bune inten^ii, nu-i po{i asculta profund daca nu te antrenezi in ascultarea plina de compasiune. Daca reueti sa te a$ezi i sa ascul(i o persoana pentru o ora, eti capabil sa potoleti multa suferin^a. Asculta cu un singur scop: sa-i dai ocazia celeilalte persoane sa se exprime i sa-$i aline suferinja. Men^ine compasiunea vie in timpul ascultarii.

Trebuie sa fii foarte concentrat in timp ce ascul^i. Trebuie sa te concentrezi cu toata aten{ia doar la practica ascultarii, sa fii prezent cu toata fiin^a ta: cu ochii, urechile, corpul i mintea ta. Daca te prefaci

1 Fim\& iluminata i plin& de compasiune care refuzS s& intre in Nirvana pentru ( A

a-i ajuta pe ceilal^i. In sanserif, numele sau este alcatuit din doua cuvinte: bodhi, care inseamna iluminare, i sattva, care inseamnS fiintS.

2 Divinitate tibetanS budistzi. Numele s&u inseamnS: Zeul care prive$te injos.

FURIA. INTELEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLACARILORj

ca asculp i nu asculp cu intreaga ta fiin{a, cealalta persoana va ti, iar suferin^a nu i se va potoli. Daca tii sa practici respirapa contienta i po{i ramane concentrat pe dorin^a de a-1 ajuta sa gaseasca alinare, atunci vei reui sa-{i suspi compasiunea pe timpul ascultarii.

Ascultarea plina de compasiune este o practica profunda. Nu asculp pentru a judeca sau pentm a mustra. Asculfi doar pentru ca i{i doreti ca cealalta persoana sa sufere mai pujin. Persoana poate fi tatal, fiul. fiica sau partenerul tau. Ainva^a sa-i asculfi pe ceilalp te poate ajuta sa-p transformi furia i suferinta.

0 bombA g ata sA explodeze

Cunosc o femeie catolica din America de Nord care a suferit groaznic din cauza relapei dificile pe care o avea cu sojul sail. Era o familie de intelectuali; amandoi aveau doctorate. Dar so{ul suferea foarte mult. Era in razboi cu so{ia lui ?i cu top copiii. Cei din familie incercau sa-1 evite deoarece era mereu ca o bomba ce statea sa explodeze. Furia sa era imensa. Pentru ca nimeni nu era niciodata prin prejma lui, credea ca so{ia i copiii il dispre^uiesc. Dar sopa nu-1 dispre{uia. Nici copiii nu-1 dispre^uiau. Le era tuturor frica de el. A fi pe langa el era periculos pentru ca ar fi putut exploda in orice moment.

Deoarece nu mai reuea sa suporte aceasta s ituate , intr-o zi so{ia a incercat sa se sinucida. Sim{ea ca nu mai poate continua sa traiasca in aceste circumstance. Dar inainte de a duce la indeplinire planul sinuciga, i-a sunat o prietena care practica budismul, pentru a-i marturisi ce are de gand sa faca. Prietena o sfatuise de nenumarate ori sa practice meditapa pentru a suferi mai pu{in, dar a fost mereu refuzata categoric. Fiind catolica, nu putea sa practice sau sa urmeze inva^aturile budiste.

In acea dupa-amiaza, cand femeia care practica budismul a aflat ca prietena ei avea de gand sa se sinucida, i-a spus la telefon: Pretinzi ca eti prietena mea i eti pe cale de a muri. Singurul lucru pe care {i 1-am cerut vreodata a fost sa asculp cuvantarea invatatorului meu, dar refuzi. Daca eti cu adevarat prietena mea, te rog, cheama un taxi i vino sa asculp caseta i apoi pop muri.

Cand femeia catolica a sosit, prietena ei statea singura in camera de zi ?i asculta cuvantarea dharma despre restabilirea comunicarii. Ascultand cuvantarea, timp de o ora sau o ora ?i jumatate, a ajuns la o transformare

THICH NHAT HANH

launtrica profunda. A descoperit multe lucruri. A realizat ca era respon- sabila pentru o parte din propria suferin^a i ca il facuse i pe so\u\ ei sa sufere enorm. Nu fusese capabila sa-1 ajute deloc. De fapt, evitandu-1, i-a ingreunat suferin^a cu fiecare zi care trecea. A inva^at din cuvantarea dharma ca trebuie sa fie capabila sa asculte cu profunda compasiune pentru a reu$i sa ajute i alte persoane. Asta nu fusese in stare sa faca in ultimii cinci ani.

DEZAMORSAREA BOMBEIA

Dupa ce a ascultat aceasta cuvantare, femeia s-a sim^it inspirata. Ii dorea sa mearga acasa ?i sa practice ascultarea profunda pentru a-i ajuta so^ul. Dar prietena ei budista i-a spus: Nu, draga mea, nu ar trebui sao faci astazi, pentru ca ascultarea prin compasiune este o inva{atura prea intensa. Trebuie sa te antrenezi macar doua saptamani pentru a reui sa asculji ca un Bodhisattva . Femeia i-a incurajat prietena sa participe la un refugiu1, pentru a inva{a mai multe.

Participau patru sute cincizeci de oameni la acest refugiu - mancand.A

dormind i practicand impreuna pentru ase zile. In tot acest timp practicam atent respira^ia, fiind contien{i de fiecare inspira^ie i expira{ie pentru a ne reuni mintea ?i trupul. Practicam mersul contient, iar fiecare pas ne con^inea suta la suta fiin^ele. Practicam respira^ia, mersul i statul jo s contient pentru a observa i cuprinde suferin^a din noi.

P a r t ic ip an t nu ascultau doar discu^iile dharma, ci practicam to{i arta ascultarii, ascultandu-ne unul pe celalalt i folosind discursul iubirii.A

Incercam sa ascultam in profunzime pentru a in{elege suferinta celuilalt. Femeia catolica practica mult i cu aten^ie pentru ca problema ei era legata de viaja i de moarte.

Cand s-a intors acasa dupa refugiu, era foarte calma i inima ei eraA

plina de compasiune. Ii dorea cu adevarat sa-i ajute so^ul sa scape de bomba pe care acesta o purta in suflet. Se mica foarte Tncet, urmandu-i respirajia pentru a ramane calma i pentru a-i men^ine compasiunea. Practica mersul contient, iar sojul sau a observat ca se comporta diferit. La un moment dat, s-a apropiat i s-a aezat Tncet alaturi de el, ceea ce nu mai facuse deloc in ultimii cinci ani.

1 Loc In care se retrag comunita(ile de practican{i buditi pentru a medita impreun.l

FURIA. INTELEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLACARILORy

A stat tacuta cam zece minute. Apoi i-a aezat bland mana pe a lui i i-a spus: Dragul meu, tiu ca ai suferit foarte tare in ultimii cinci ani i imi pare foarte rau. tiu ca eu sunt responsabila in mare parte pentru sut'erin^a ta. Nu numai ca n-am reuit sa te ajut, dar am i inrautapt situa{ia. Am

A

facut multe greeli i p-am cauzat destula durere. Imi pare ingrozitor de rau. Mi-ar placea sa-mi dai o noua ansa. Imi doresc sa te fac fericit, dar nu am ?tiut pana acum cum sa fac asta. De aceea am reuit doar sa inrauta^esc situapa cu fiecare zi. Nu mai vreau sa continuam astfel. Aa ca, dragul meu, ajuta-ma. Am nevoie de ajutorul tau pentru a reui sa te in^eleg mai bine i pentru a te putea iubi mai bine. Te rog, dezvaluie-mi ce este in inima ta. tiu ca suferi enorm, dar trebuie sa-p cunosc suferin^a pentru a nu mai repeta greelile din trecut. Fara ajutorul tau, nu voi reui. Trebuie sa ma ajup pentru a nu te mai rani. Vreau doar sa te iubesc . Ascultand vorbele so{iei, a inceput sa planga. A plans ca un copil.

Timp indelungat, sojia sa fusese numai posaca. J ip a i vorbea intotdeauna cu furie i asprime, judecand i invinovapnd. Nu fiiceau altceva decat sa se certe. Nu-i mai vorbise cu atata dragoste $i blande^e de capva ani. Cand i-a vazut barbatul plangand, i-a dat seama ca avea o ansa. Poarta inimii so^ului fusese inchisa, dar acum incepea sa se redeschida. tia ca trebuia sa fie foarte atenta, aa ca a practicat in continuare respirapa contienta. A spus: Te rog, dragul meu, spune-mi ce ai pe suflet. Vreau sa invat sa fac totul mai bine pentru a nu mai face greeli .

A

In seara aceea, a reu$it sa practice ascultarea prin compasiune cu succes. S-a dovedit o seara vindecatoare pentru amandoi. Dupa doar cateva ore petrecute impreuna, erau deja capabili sa se impace.

INVATATURAADECVATA, PRACTICA ADECVATADaca practica este corecta, adecvata, nu ai nevoie de cinci sau de zece

ani, chiar i doua ore pot duce la transformare $i vindecare. Cu siguran^a, femeia catolica a fost invingatoare in acea seara deoarece i-a convins sotul sa mearga impreuna la un al doilea refugiu.

Cel de-al doilea refugiu a durat ?ase zile i sojul ei a avut parte de oA

transformare deosebita. In timpul unei meditapi a ceaiului, i-a prezentat sopa celorlalp refugiap, spunand: Dragii mei prieteni, dragii mei copracticanp, dap-mi voie sa va prezint o Fiinja Mareaja, un Bodhisattva.

A

Ea este so{ia mea, un mare Bodhisattva. In ultimii cinci ani am fost un

THICH NHAT HANH

prost i am facut-o sa sufere foarte tare. Dar ea, cu ajutorul practicii, a reuit sa schimbe totul. Mi-a salvat via^a . Apoi i-au spus povestea care i-a calauzit spre acest refugiu. Au impartait ca aveau de gand sa se impace i sa renasca iubirea dintre ei la un nivel mult mai intens.

Cand un fermier folosete un tip de ingraamant care nu are efect, trebuie sa-1 schimbe. Acelai lucru este valabil ?i pentru noi. Daca, dupa cateva luni de practica, nu se produce nicio transformare sau vindecare, situa^ia trebuie reconsiderata. Trebuie sa schimbam modul de abordare i sa inva^am mai mult pentru a descoperi practica potrivita care ne poate schimba propria via^a i vie^ile celor pe care ii iubim.

To{i putem reui daca primim inva^atura i practica potrivite. Daca practici cu seriozitate, daca reue$ti sa priveti practica drept o chestiune legata de via^a i xle moarte, ca aceasta femeie catolica, po^i schimba totul.

SA FACEM FERICIREA POSIBILA

Traim intr-un timp al diversita^ii tipurilor de comunicare. Informa^ia poate strabate Tntreaga planeta intr-un timp record. Cu toate astea, comunicarea interumana, dintre tata i fiu, dintre so{ i so|ie, dintre mama i fiica, a devenit extrem de dificila. Daca nu putem restabili comunicarea,

A

fericirea nu va fi niciodata posibila. In invafatura budista, ascultarea prin compasiune, practica discursului iubirii i practica stapanirii furiei sunt prezentate foarte clar. Trebuie sa punem in practica inva{aturile lui Budha referitoare la ascultarea in profunzime i la discursul iubirii pentru a restabili comunicarea i a darui fericirea familiilor noastre, colii i comunitajii noastre. Apoi ii putem ajuta $i pe ceilal^i oameni.

Capitolul I RISIPIREA FURIEI

To{i trebuie sa tim cum sa ne stapanim i sa ne folosim furia. Pentru a reui acest lucru, e necesar sa acordam mai multa atenjie aspectului biochimic al furiei, pentru ca furia ii are radacinile atat in corpul, cat i in mintea noastra. Cand ne analizam furia, vom avem in vedere $i elementele sale psihologice. Trebuie sa fim aten^i la cum mancam, cum bem $i cum ne tratam corpul in via{a de zi cu zi.

FURIA NU ESTE NEAPARAT 0 REALITATE PSIHOLOGICA

Din Tnva{aturile lui Budha aflam ca mintea i trupul nu sunt separate. Aa cum trupul este mintea noastra, i mintea este totuna cu trupul nostru. Furia nu este numai o realitate mentala pentru ca fizicul i mentalul sunt strans legate unul de celalalt i nu le putem separa. In budism, numim ansamblul minte-trup namarupa. Namarupa este psiho-soma, mintea i trupul ca entitate. Aceeai realitate apare uneori ca minte, iar alteori ca trup.

Privind Tn profunzime natura unei particule elementare, oamenii de -Vtiin a au descoperit ca uneori se manifesta ca unda, alteori ca particula. llnda este foarte diferita de particula. O unda poate fi doar o unda. Nu poate fi o particula. O particula nu poate fi altceva decat o particula, nu poate fi o unda. Dar unda i particula sunt acelai lucru. Aa ca, in loc sa o numeasca unda sau particula, o numesc undo-particula, combinand cele doua cuvinte. Acesta este numele pe care oamenii de tiin^a 1-au dat particulei elementare.

Acela?i lucru este valabil pentru minte i trup. Conform gandirii noastre dualiste, mintea nu poate fi trup, ?i nici trupul nu poate fi minte. Dar analizand in profunzime, constatam ca trupul este totuna cu mintea

THICH NHAT HANH

i invers. Daca putem depai dualitatea aparenta dintre minte i trup, inseamna ca ne apropiem de adevar.

Mul^i oameni au inceput sa realizeze ca ceea ce i se intampla trupuliui se intampla i min{ii, i invers. Medicina moderna e contientS cA imbolnavirea trupului poate fi o urmare a imbolnavirii min^ii. Iar bolile mintilor noastre pot fi conectate bolilor trupului nostru. Trupul $i mink-a nu sunt doua entita^i separate - sunt unul i acelai lucru. Trebuie sS ne ingrijim cu aten^ie trupul daca vrem sa ne stapanim furia. Ceea ce mancAm i consumam este foarte important.

SUNTEM CEEA CE MANCAM

Furia, frustrarea ?i disperarea noastra au mult de-a face cu trupul nostru i cu ceea ce mancam. Trebuie sa ne cream o strategic a alimenta^iei, sA consumam astfel meat sa ne protejam de furie i de violen^a. Alimenta|ia este un aspect al civiliza^iei. Modul in care ne cretem hrana, tipul de hranA pe care-1 mancam i felul in care ne hranim {in de civilizajie, deoarecc alegerile pe care le facem ne pot conferi pacea i ne pot uura suferinja.

Hrana pe care o consumam poate juca un rol foarte important in privin^a starii de furie. Hrana noastra poate confine aceasta stare. Caml mancam carnea unui animal care suferea de sindromul vacii nebunc, mancam furia con^inuta de aceasta. Dar trebuie sa fim aten^i i la celelallr tipuri de alimente. Daca mancam un ou sau un pui, trebuie sa tim ca pol confine de asemenea multa furie. Ne exprimam cu furie deoarece mancam furie.

in zilele noastre, puii sunt crescu^i industrial in fabrici in care nu pol umbla, fugi sau cauta mancare in pamant. Sunt hrani^i exclusiv de oameni. Crescufi in cuti mici, ei nu se pot mica deloc. Zi i noapte trebuie sa stea. Imagina^i-va ca nu a(i avea dreptul sa umbla{i sau sa alerga^i. Imagina{i-vA ca sunte{i obligati sa sta^i mereu in acela$i loc. Probabil ca a|i innebuni. Deci i puii innebunesc.

Pentru ca gainile sa produca mai multe oua, fermierii creeaza zile $i nop{i artificiale. Folosesc lumina artificiala pentru a scurta ziua i noaptea, astfel Tncat gainile sa creada ca au trecut douazeci i patru de ore i sA

A

produca mai multe oua. In aceste gaini se aduna multa furie, frustrare $ii A i t # t A t

suferin^a. Ii exprima aceste impulsuri atacand gainile din preajma lor. I$iA

folosesc ciocurile pentru a se ciuguli i rani unele pe altele. I?i cauzeazA

FURIA. iNTKLHPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLACARILOR

nini, sufera i mor. De aceea ingrijitorii le taie ciocurile, pentru a preveni ntacurile cauzate de frustare.

Cand mananci carnea sau ouale unor astfel de gaini, mananci furie i Irustrare. Aa ca fii contient. Fii contient de ceea ce mananci. Daca te hrfineti cu furie, vei deveni furios i vei ajunge sa te exprimi cu furie. Daca te hraneti cu disperare, vei exprima disperare. Daca te hranejti cu Irustrare, vei exprima frustrare.

Trebuie sa mancam oua fericite de la gaini fericite. Trebuie sa bem lapte care nu vine de la vaci furioase. Trebuie sa bem laptele natural al vacilor crescute in libertate. Trebuie sa facem un efort de a sprijini fermele s i gaseasca o so lu te umana de cretere a animalelor. Trebuie sa consumam vegetale produse natural. Este mai scump, dar putem compensa mancand mai pu{in. Putem inva^a sa mancam mai pu{in.

CONSUMAM FURIE 1 PRIN CELELALTE SIMJURI

Nu ne hranim furia numai cu alimente, dar i cu ceea ce consumam cu ajutorul ochilor, urechilor i minpi noastre. Chiar i consumul cultural se leaga de nopunea de furie. De aceea este foarte important sa ne dezvoltam o strategic a consumului.

Ne putem intoxica cu ceea ce citim in ziare sau urmarim la televizor. !>i aceste mijloace de informare pot confine furie i frustrare. Un film este ca o bucata de friptura. Poate confine furie. Daca eti un consumator de film, te pop umple de furie i frustrare. Articolele ziarelor i conversapile pe care le porp pot sa conpna, de asemenea, multa furie.

Uneori te pop simp singur i eti dornic sa discup cu cineva. Intr-o ora de conversape, cealalta persoana te poate otravi cu multe informapi daunatoare. Pop asimila multa furie care se va manifesta mai tarziu. De aceea, consumarea contienta este foarte importanta.

SA MANCAM SAnATOS, SA MANCAM MAI PUJIN

Exista persoane care se refugiaza in mancare pentru a-i uita necazurile sau depresia. A manca in exces poate dauna aparatului digestiv

A

$i poate contribui la naterea furiei. In acelai timp. se produce un exces

THICH NHAT HANH

de energie. Daca nu po{i controla aceasta energie, ea se transforma intr-o energie negativa. a furiei, sexului i a violen{ei.

Mancand sanatos, putem manca mai pu^in. Avem nevoie de jumatate din cantitatea de alimente pe care o consumam ziinic. Pentru a manca adecvat ar trebui sa mestecam de cincizeci de ori inainte de-a inghi^i. Cand mancam incet i transformam hrana din gura intr-un soi de lichid, absorbim mult mai multe substance nutritive prin intestine. Daca mancam sanatos i mestecam mancarea cu atenjie, ne hranim mai mult decat daca am manca foarte mult, iar stomacul nostru n-ar reui sa digere.

Mancatul presupune o practica intensa. Cand mananc, ma bucur de fiecare imbucatura. Sunt contient de alimentele pe care le asimilez i de actul de a manca. Putem practica mancatul contient pentru ca tim ce inghitim. Ne mestecam mancarea cu aten^ie i bucurie. Din cand in cand ne oprim din mestecat i intram in contact cu prietenii, familia sau cu cei din Sangha - comunitatea practicanjilor budismului - care se afla in preajma noastra. Consideram ca este minunat sa stai aezat, nefiind ingrijorat de nimic, i sa mesteci in linite. Cand mancam contient, nu ne mestecam sau inghitim furia, anxietatea sau proiectele. Mestecam mancarea pregatita cu dragoste de ceilal^i. Este foarte placut.

Cand mancarea din gura devine aproape lichida, eti capabil sa-i descoperi aroma mult mai intensa, iar gustul este foarte bun. Ai putea sa incerci sa mesteci in felul acesta. Trebuie sa fii contient de fiecare micare a maxilarului. Vei descoperi ca mancarea este delicioasa. Poate fi doar paine goala, fara unt sau dulcea{a. Este minunata. Probabil ca po{i bea ?i o cana cu lapte. Eu nu beau niciodata laptele. Eu il mestec. Iau o bucata de paine in gura i o mestec un timp cu aten^ie, apoi iau o lingura de lapte. Le mestec pe amandoua foarte contient de ceea ce fac. Nu i{i po^i imagina ce delicios este sa mesteci o bucata de paine impreuna cu o lingura de lapte.

Cand mancarea in combina^ie cu saliva a devenit lichida, ea este peA

jumatate digerata. In momentul in care ajunge in stomac i in intestine,A

procesul digestiei are loc foarte uor. In felul acesta, multe substance nutritive vor fi absorbite de corp. Vei avea parte de placere i de libertate in timp ce mesteci. Daca vom manca astfel, e firesc ca vom manca mai pu{in.

Cand te serveti, fii atent la ochii tai. Nu te increde Tn ei. Ei sunt cei care te imping sa iei prea multa mancare. Dar nu ai nevoie de atat de multa. Daca tii sa mananci cu atenfie i cu placere, vei deveni con?tient ca ai nevoie de jumatate din cantitatea dorita de ochii tai. Te rog sa incerci. Mestecand ccva

FURIA. INTELEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLACARILORy

foarte simplu, cum ar fi nite dovlecel, nite morcov, o bucata de paine i nite lapte, pop avea parte de un adevarat festin. Este minunat.

in Satul Prunilor1, centrul nostru de meditape din Franca, mulp dintre noi au experimental aceasta modalitate de a manca, mestecand foarte incet i cu atenpe. Incercap sa mancap astfel. Va poate ajuta sa va simjip mai bine in propriul trup i, binein^eles, cu propriul spirit, cu propria con$tiin{a.

Ochii sunt mai mari decat stomacul. Trebuie sa ne insarcinam ochii sa fie atenp pentru a nu dori mai mult decat cantitatea exacta de mancare de care avem nevoie. Termenul chinezesc pentru bolul unui calugar sau al unei maicu^e inseamna: instrument pentru masura potrivita . Folosim un astfel de bol tocmai pentru a ne proteja de ochii notri inelatori. Daca bolul este plin, tim ca mancarea este suficienta. Mancam doar aceasta cantitate. Daca pop manca astfel, ip vei putea permite sa cumperi mai pupn. Cumparand mai pupna mancare, ip vei putea permite sa cumperi hrana obpnuta prin procedee ecologice. Acest lucru il putem face chiar noi in familiile noastre. Ar fi un ajutor imens pentru industria alimentara care ar prefera sa produca hrana ecologica.

CELE CINCI ANTRENAMENTE ALE CONTIINTEI TREZE

To{i avem nevoie de o dieta bazata pe dorin^a de a iubi i de a servi.O dieta bazata pe inteligen^a. Cele cinci practici reprezinta calea eliberarii de suferin^a, atat pentru intreaga lume, cat i pentru fiecare dintre noi (de cercetat intregul text din Anexa A). Privirea in profunzime a modului in care consumam este calea indispensabila practicii celor cinci antrenamente ale contiin{ei treze.

Acest antrenament al contiin{ei treze se afla in stransa re la te cu practica consumului contient, cu folosirea unei diete care ne poate elibera nu numai pe noi, dar i societatea in care traim. Deoarece suntem contien{i de suferin^a cauzata de consumul nestapanit, facem urmatorul legamant:

... sa mentin sanatatea mentala fi fizica a persoanei mele, afam iliei fi a societafii mele, practicdnd mancatul, bautul fi consumulrational )ur sa consum numai lucruri care menfin paceay starea de

1 Plum Village sau Le Village des Pruniers este un centru de m editate fondat de Thich Nhat Hahn in 1982, aflat in sudul Franjei, in apropiere de Bordeaux. Aici au loc anual mai multe refugii.

THICH NHATHANH

bine fi fericirea in trupul fi in conftiinta mea, in fam ilia fi in societatea careia ii apartin. Sunt hotarat sa nu folosesc alcool sau orice alt tip de drog, sa nu consum alimente sau orice alt tip de produse toxice, ca anumite programe de televiziune, reviste, cdrti,film e fi conversatii...

Daca te preocupa supravegherea furiei tale, a frustrarii i a disperarii tale, trebuie sa iei in calcul traiul conform acestui antrenament al contiin{ei treze. Daca vei bea alcool con?tient, i$i vei da seama ca produce suferin^a. Consumul de alcool dauneaza sanatajii trupului i min{ii i poate provoca chiar i moartea. Producerea alcoolului presupune suferin^a. La inceput, rostul alcoolului a fost compensarea lipsei de hrana. Mancatul i bautul con?tient ne pot darui aceasta adevarata in{elegere eliberatoare.

Trebuie sa descoperi o strategic a consumului rational impreuna cu oamenii pe care ii iubeti, cu membrii familiei tale, chiar daca sunt inca tineri. Copiii pot infelege aceste lucruri, aa ca ar trebui sa participe

A

la discu(ie. Impreuna ve{i putea decide ce sa mancaji, ce sa be{i, la ce programe de televiziune sa va uita{i, ce sa citi{i i ce tipuri de conversafie sa purta{i. Aceasta este o strategic pentru a va proteja.

Nu putem vorbi despre furie i despre cum sa ne tratam propria furie, fara sa acordam aten{ie lucrurilor pe care le consumam, pentru ca furia (ine

A

tocmai de acest lucru. In Satul Prunilor facem tot ce este posibil pentru aA

ne proteja. Incercam sa nu consumam lucruri care provoaca furie, frustrare i frica. Pentru a consuma contient, trebuie sa discutam regulat despre ceea ce mancam, despre modul in care mancam, despre cum sa cumparam mai pu{in ?i doar alimente de calitate, despre ce hrana consumam, cat $i despre ceea ce consumam prin celelalte sim^uri.

Capitolul II POTOLIND FOCUL FURIEI

APArA-TI CASASuferim cand cineva spune sau face ceva care ne provoaca furia. Avem

tending sa raspundem pentru a-1 face i pe celalalt sa sufere, sperand ca noi vom suferi mai pupn. Ne spunem Tn gand: Vreau sa te pedepsesc, vreau sa te fac sa suferi pentru ca i tu m-ai facut sa sufar. Ma voi simp mai bine vazandu-te suferind .

Mulp dintre noi sunt Tnclinap sa creada Tntr-o practica atat de copilareasca. De fapt, daca li produci suferinpi celuilalt, el va incerca la randul lui sa-p produca i mai multa suferinpi. Rezultatul este o intensificare a suferin^ei de ambele parp. Amandoi avep nevoie de compasiune i de ajutor. Niciunul dintre voi nu are nevoie de pedeapsa.

Cand te infurii, mtoarce-te spre tine Insup i ocupa-te de propria furie. Daca cineva te face sa suferi, retrage-te $i ai grija de propria suferinpi. Nu face i nu spune nimic, deoarece poate dauna relapei tale.

Cei mai mulp nu fac asta. Nu vrem sa ne intoarcem inspre noi inline. Vrem sa urmam cealalta persoana pentru a o pedepsi.

Daca p-ar arde casa, cel mai important lucru ar fi sa stingi focul cat mai repede, nu sa fugi dupa persoana pe care o banuieti ca ar fi dat foe. Daca ai alege sa urmareti persoana banuita, casa ar arde Tn Tntregime. Nu

A

ar fi deloc intelept. Trebuie sa te intorci i sa stingi focul. In concluzie, cand eti furios, daca interacponezi sau te cerp cu cealalta persoana, daca incerci sa o pedepseti, te comporp exact precum cel care fuge dupa incendiator in timp ce totul este cuprins de flacari.

THICH NHAT HANH

INSTRUMENTE PENTRU POTOLIREA FLAcARILORBuddha ne-a transmis instrumente specifice pentru a stinge focul din

noi: metoda respirapei contiente, metoda mersului contient, metoda asumarii propriei furii, metoda examinarii profunde a naturii percep^iilor ?i metoda examinarii profunde a celorlalte persoane pentru a le in^elege suferinja i nevoia de ajutor. Aceste metode sunt foarte practice i ne parvin direct de la Budha.

A inspira contient inseamna a sim{i cum aerul i{i patrunde in trup, iar a expira contient inseamna a ti ca trupul tau face schimb de aer. Astfel te afli in contact i cu aerul, i cu trupul, iar fiindcS eti atent la aceste acjiuni, eti in contact i cu mintea ta. E la fel de simplu precum pare. E nevoie doar de o respirajie contienta pentru a fi din nou in contact cu tine insu^i i cu ceea ce te inconjoara i de trei respira^ii consecutive pentru a men{ine contactul.

Cand nu stai nemicat, aezat sau intins, inseamna ca te afli in micare. Dar incotro te indrepfi? Eti deja aid.. Cu fiecare pas ajungi la momentul prezent, po{i pai in Taramul Purita^ii sau in Regatul Domnului. Cand te plimbi dintr-o parte in alta a camerei, sau dintr-o cladire in alta, fii atent la contactul dintre piciorul tau i pamant ?i la contactul aerului care i{i patrunde in corp. Acest lucru te poate ajuta sa descoperi ca{i pai po{i face in timpul unei inspirapi i ca{i in timpul unei expiratii. Cand inspiri,

A

po{i spune inauntru, iar cand expiri, po{i spune in afara. In acest fel po{i practica medita^ia mersului intreaga zi. Este o practica posibila oricand, de aceea are puterea sa ne transforme via{a de zi cu zi.

Mul^i oameni prefera sa citeasca despre diferitele lor tradi^ii spirituale sau sa execute diferite ritualuri, dar nu vor sa-i practice prea

a

mult inva^aturile. Inva^aturile ne pot transforma, indiferent carei tradi^ii spirituale ii apar^inem, doar daca avem voinja pentru a practica. Ne vom transforma dintr-o mare de foe intr-un lac racoros. Apoi, nu numai ca ne vom sista suferin^a, dar vom deveni o sursa de veselie $i de fericire pentru mul{i dintre cei din jur.

CUM ARAtAM CAND SUNTEM CUPRINI DE FURIE?Cand furia apare, scoate^i o oglinda i privi^i-va. Cand eti furios,

nu eti prea frumos sau prezentabil. Muchii fe{ei tale se tensioneaza.

FURIA. iNfHLBPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLAcARILOR

lar figura pare o bomba gata sa explodeze. Privete o persoana furioasa.l e inspaimanp cand vezi tensiunea din ea. Bomba poate exploda in orice minut. Aa ca poate fi de ajutor sa te priveti Tn momentele in care eti infuriat. Este un fel de clopo{el care trezete con?tiin^a. Cand te vezi astfel, e?ti motivat sa schimbi ceva. tii ce trebuie sa faci pentru a arata mai frumos. Nu ai nevoie de produse cosmetice. Ai nevoie doar sa respiri adanc, panic, cu calm, i sa zambeti. Daca pop face acest lucru o data sau de doua ori, vei arata mult mai bine. Privete-te in oglinda, inspira calm, expira zambind i te vei simp uurat.

Furia este un fenomen mental, psihologic, dar este strans legat de procesele biologice i biochimice. Furia ip incordeaza top muchii, dar daca tii cum sa zambe?ti, incepi sa te relaxezi i furia scade. Zambetulii permite energiei in^elegerii sS se nasca in tine, ajutandu-te sa-p asumi starea de furie.

Pe timpuri, servitorii regilor i ai reginelor erau obligap sa poarte mereu o oglinda pentru ca ori de cate ori se prezenta cineva in fa\a maiestaplor trebuia sa arate perfect. Pentru binele etichetei sociale, oamenii erau nevoip sa care un saculej cu o mica oglinda inauntru. Incercap. Purtap mereu o oglinda cu voi pentru a vedea in ce stare va aflap. Dupa ce ap inspirat ?i expirat de cateva ori, zambindu-va, tensiunea va disparea i va vep simp u?urat.

sA ne ImbrAj i am furia CU LUMINA CON^TIINJEI TREZE

Furia este ca un bebelu plangand i suferind. Bebeluul are nevoie deA

imbraparea mamei lui. Eti mama pentru copilul tau, furia. In momentul in care incepi sa practici respirapa contienta, ai energia unei mame care ii leagana ?i imbrapeaza copilul. lar el se va simp eliberat imediat.

Toate plantele cresc datorita soarelui. Toate sunt sensibile la el. Orice vegetape imbrapata de lumina soarelui se transforma. Dimineata florile sunt inca inchise. Dar cand rasare soarele, lumina invaluie florile i incearca sa le patrunda. Lumina este alcatuita din mici particule numite fotoni. Fotonii penetreaza treptat floarea, unul cate unul, pana cand mulp ajung inauntru. In acel moment, floarea nu mai poate rezista i se deschide spre razele soarelui.

THICH NHAT HANII

A

In acelai fel, toate fenomenele mentale i psihice umane sunt sensibile la contiin{a treaza. Daca exista contiin{a treaza Tmbr^i^andu-ne trupul, trupul va fi transformat. Daca in{elegerea va fi prezenta invaluind furia i disperarea, atunci i ele vor putea fi transformate. Conform lui Buddha i conform experien{elor noastre, orice este imbra{iat de energia contiin{ei treze va suferi o transformare.

Furia este precum o floare. La inceput este posibil sa nu in^elegi natura furiei tale sau motivul apari^iei sale. Dar, daca ?tii cum sa o imbratiezi cu ajutorul energiei contiin{ei treze, va incepe sa se deschida. Poti sta nemicat, urmarindu-p respirapa, sau po{i practica medita^ia mersului pentru a genera energia contiin{ei treze i a reui sa-{i asimilezi furia. Dupa zece sau douazeci de minute furia va fi nevoita sa Ji se arate i, dintr-odata, vei descoperi adevarata natura a furiei tale. E posibil sa se fi ivit datorita unei simple percep^ii greite sau a lipsei de indemanare.

FURIA TREBUIE PREPARATA

Trebuie sa i{i men^ii contiinta treaza pentru o bucata de timp pentru ca floarea furiei sa se deschida. Este ca atunci cand gateti cartofi; pui cartofii in tigaie, o acoperi i dai drumul la foe. Dar daca inchizi focul dupa cinci minute, chiar i la cea mai puternica fiacara, cartofii nu vor fi gata. Trebuie sa tii focul arzand pentru cel pu^in cincisprezece sau douazeci de minute ca sa fie gata cartofii. Apoi ridici capacul i miroi aroma minunata.

Furia ta este la fel - trebuie sa fie gatita. La inceput este cruda. Este greu sa te bucuri de prezenta furiei, dar daca tii cum sa te ocupi de ea, sa o prepari, energia negativa a furiei tale va deveni energia pozitiva a in^elegerii i compasiunii.

Pofi reui. Nu sta doar in puterea Marii Fiin^e sa reueasca. Pofi i tu. Po{i transforma gunoiul furiei in fiorile compasiunii. Cei mai mul(i putem face asta in doar cincisprezece minute. Secretul consta in urmarea practicii respira{iei contiente i a practicii mersului c o n s e n t , generand astfel energia contiin{ei treze pentru a-{i imbra{ia furia.

A

Imbra{iati-va furia cu multa tandre^e. Furia nu va este duman, furia este pruncul vostru. Este asemenea stomacului sau plamanilor. De cate ori ave{i probleme la plamani sau la stomac, nu va gandi^i sa arunca^i pur i simplu aceste organe. Acelai lucru este valabil i pentru furie.

FURIA. INJBLEPCIUNE PENTRU POTOLIREA PLACARILOR

VS acceptap furia pentru ca tip ca o putep ingriji; o putep transforma in energie pozitiva.

SA TRANSFORMAM resturile in flori

Gradinarul care cultiva ecologic nu se gandete sa arunce resturile. $tie ca are nevoie de ele. Este capabil sa transforme reziduurile furajere in ingra^amant, iar ingraamantul in salata, castravep, ridichi $i flori. Ca practicant, eti un fel de gradinar, un gradinar ecologic.

Furia $i iubirea sunt amandoua de natura organica, ceea ce inseamna ca amandoua se pot transforma. Iubirea poate deveni ura. tip foarte bine asta. Cei mai mulp dintre noi ne avantam intr-o relape iubind intens. Atat de intens, incat credem ca nu vom putea supravie{ui fara partenerul

A

nostru. Insa, daca nu practicam contiin^a treaza, dupa numai doi sau trei ani, iubirea se poate transforma in ura. i incepem sa ne simpm groaznic in prezen{a partenerului nostru. Via^a impreuna devine imposibila, iar divor^ul este singura cale de ieire. Dragostea s-a transformat in ura; floarea noastra a devenit totuna cu resturile. Dar cu ajutorul energiei contiintei treze, pop privi resturile $i spune: Nu mi-e frica. Sunt capabil sa transform resturile inapoi in iubire .

Nu intra in panica daca incepi sa descoperi resturi ca furia, disperarea i ura in interiorul tau. Ca orice bun gradinar, fiind un bun practicant, pop face fa^a acestui lucru: Recunosc ca exista resturi in mine. Voi transforma aceste resturi in ingraamant hranitor care poate ajuta iubirea sa reapara".

Cei care au incredere in practica nu se gandesc sa fuga de o relape diflcila. Cand cunoti tehnicile respirapei contiente, mersului contient, ederii contiente i mancatului contient po^i genera energia contiin{ei treze i vei reuji sa imbrapezi propria furie i disperare. Doar asumandu-p-le te pop simp uurat. Practicand aceste tehnici, pop descoperi natura furiei care te-a cuprins.

Practica are doua stadii. Primul este cel al imbraparii ?i al recunoaterii: Draga mea furie, tiu ca e?ti prezenta i voi avea grija de tine . Cel de-al doilea stadiu este cel al in^elegerii profunde a naturii propriei furii i a radacinilor ei.

THICH NHAT HAN 11

INGRIJIREA PRUNCULUI TAU - FURIATrebuie sa te comporp precum o mama care asculta scancetul

pruncului sau. Daca o mama este In bucatarie i ii aude bebelu:>ul plangand, lasa orice ar face in acel moment i merge sa-1 aline. Poate gfili o supa delicioasa; supa este importanta, dar este mult mai pupn important;! decat suferinja copilului. Trebuie sa uite de supa ?i sa se indrepte sprc camera copilului. Aparipa sa in camera este asemenea unei raze de soare, deoarece mama este plina de caldura, grija i tandre^e. Primul lucru pc care il face este sa-i ia copilul in bra{e cu tandre^e. Energia ei il invaluie ?i il linitete in momentul in care il ia in braje. Exact acelai lucru trebuie sa-l faci cand furia izbucnete. Sa abandonezi orice faci in acel momenl pentru ca cel mai important lucru este sa te indrepp spre tine insup $i sa-p ingrijeti copilul, furia. Nimic nu e mai stringent decat a-p ingriji bine pruncul.

Amintete-p cand erai mic i aveai febra, nu te sim{eai bine, oricate aspirine sau alte medicamente p-ar fi dat. pana cand nu venea mama i ip punea mana pe frunte. Era atat de bine. Mana ei parea a fi mana unei zei^e. Cand te atingea, prospepmea, iubirea i compasiunea ip patrundeau in intreg trupul. Mana mamei tale este acum mana ta. Mana ei a ramas vie prin mana ta, daca tii cum sa inspiri i sa expiri con?tient. Daca ip vei atinge fruntea, vei descoperi ca mana mamei tale este prezenta i te atinge. Vei capata aceeai energie a iubirii i a tandrepi.

Mama ii pne copilul cu grija ?i concentrare maxima. Copilul se simte uurat in brajele tandre ale mamei, aa cum se simte o fioare sub razele

A

soarelui. I?i pne copilul nu doar de dragul de a-l imbrapa, ci pentru a afla ce este in neregula cu el. Fiind o mama adevarata i foarte talentata, poate afla ce se intampla cu copilul ei imediat. Este specialists in creterea copiilor.

Ca practicanp, nu trebuie sa fim speciali?ti in furie. Trebuie doar sa ne preocupam de furia noastra; trebuie sa practicam pentru a-i in^elege natura ?i provenien^a.

imbrAti$area copiluluiA

Imbrapandu-i copilul cu in^elegere, mama descopera imediat cauza suferin^ei sale. Apoi ii este foarte uor sa indrepte situapa. Daca ii da

FURIA IN'I'I'.I.UPCIUNE PENTRU P0T0L1REA FLACARILOR

scnma ca are febrS, ii va da medicamentele necesare. Daca ii este foame, ii va da lapte cald. Daca scutecul ii este prea strans, il va largi.

Ca practicanti trebuie sa facem la fel. Ne imbratiam furia cu grija pentru a ne elibera. Continuam practica mersului i respira^iei contiente pentru a ne legana furia. Energia in^elegerii va patrunde energia furiei, aa mm energia mamei patrunde energia copilului. Nu exista nicio diferenja. Daca tii cum sa practici respira^ia con^tienta, rasul contient i meditajia mersului te vei sim^i eliberat in cinci, zece sau cincisprezece minute.

SA DESCOPERIM ADEVARATA NATURA A FURIEIIn momentul in care devii nervos, ai tending sa crezi ca nefericirea ta

a

este cauzata de altcineva. 11 condamni pentru toata suferin^a ta. Privind in profunzime, vei descoperi ca saman^a furiei este cauza suferintei. Exista oameni care, confruntandu-se cu aceea?i situate, nu s-ar infuria ca tine. Aud acelea^i cuvinte, se afla in aceeai situate i totui sunt capabili sa ramana calmi ?i sa nu se lase purtaji de furie. De ce te infurii atat de uor? Poate pentru ca saman^a furiei tale este prea puternica. i pentru ca nu ai practicat suficient metodele de stapanire a furiei, iar saman{a ei a fost udata prea des in trecut.

To{i avem saman^a furiei in adancul nostru. Dar la unii dintre noi este mai mare decat cea a iubirii sau a compasiunii. Acest lucru poate fi cauzat de faptul ca in trecut nu am practicat destul. Cand incepem sa cultivam energia contientizarii, primul lucru pe care-1 in|elegem este ca furia ?i suferin^a noastra nu sunt cauzate de o persoana anume, ci de saman^a furiei existenta in interiorul nostru. Vom inceta atunci sa-1 invinova^im pe celalalt pentru suferinja noastra. Vom in(elege ca el poate fi doar o cauza secundara.

Eti foarte uurat cand cape|i aceasta putere de in(elegere i incepi sa te sirn i mult mai bine. Dar cealalta persoana se poate afla inca in focurile iadului, netiind cum sa practice. Odata ce te-ai ocupat de propria furie, devii contient ca cel de langa tine inca sufera. Acum te po{i concentra pe cealalta persoana.

SA AJUJI iN LOC SA PEDEPSE$TICand cineva nu tie cum sa-i manuiasca furia, o impratie in jur.

Cand suferi, ii faei i pe cei de langa tine sa sufere. Este firesc. De aceea

29

THICH NHAT HANH

trebuie sa invatam sa ne asumam suferin^a, pentru a nu o impratia peste tot in jurul nostru.

Spre exemplu, cand eti capul familiei, eti contient ca binele membrilor familiei tale este important. Daca eti plin de compasiune. nu permip ca suferin^a ta sa-i raneasca pe cei dragi. Practici pentru a inva^a cum sa-p stapaneti suffering, deoarece ai in^eles ca ea nu este doar o problema individuals. Fericirea ta nu este individuals.

Cand cineva este furios i nu tie cum sa-i stapaneasca furia, este,A

de fapt, neputincios $i sufera. Ii face i pe cei din ju r sa sufere la randul lor. La inceput p se pare ca merita pedepsit. Vrei sa-1 pedepseti pentru ca te-a facut i pe tine sa suferi. Dar dupa doar zece sau cincisprezece minute de meditape a mersului i de privire contienta, realizezi ca are nevoie de ajutorul, nu de pedeapsa ta. Asta inseamna in{elegere.

Aceasta persoana ip poate fi foarte apropiata - poate fi sopa sau sopil tau. Daca nu il sau nu o vei ajuta tu, cine altcineva ar putea sa o faca?

De cand ip pop asuma i imbrapa furia, te simp mai uurat, dar eti/V

capabil sa observi ca cealalta persoana continua sa sufere. In{elegerea te motiveaza sa te intorci inspre el. Nimeni nu il poate ajuta in afara de tine. Eti plin de dorinta de a reveni i de a ajuta. Este un mod diferit de abordare - nu mai exista dorin{a de a pedepsi. Furia s-a transformat in compasiune.

Aceasta practica a contiin{ei treze conduce la concentrare i laA

in(elegere adevarata, la revelatie. Injelegerea este fructul practicii careA

ne poate ajuta sa iertam i sa iubim. Intr-un interval de cincisprezece minute sau de o jumatate de ora, exersarea contiin{ei treze, a concentrarii i a in{elegerii te pot elibera de furie i te pot transforma intr-o persoana iubitoare. Aceasta este puterea dharmei, miracolul ei.

OPRIND PERPETUAREA FURIEI

Un baiat de doisprezece ani obinuia sa vina in Satul Prunilor in fiecare vara pentru a practica alaturi de alp tineri. Avea o problema cu tatal sau, pentru ca de cate ori facea vreo greeala sau cadea i se lovea, in loc sa-1 ajute, tatal striga la el, numindu-1 in toate felurile: Baiat prost ce eti. Cum reueti sa te raneti aa? Asta doar din cauza unei cazaturi A

1 a unei simple ram. A$a ca baiatul nu-?i considera tatal iubitor i bun. l?i promisese ca, atunci cand va create mare i va avea copii, nu ii va trata in

FURIA. lNJELEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLAcARILOR

felul acesta niciodata. Daca baiatul lui s-ar juca i s-ar lovi, nu ar striga la el. L-ar imbratia i ar incerca sa-1 ajute.

Anul urmator a venit in Satul Prunilor impreuna cu sora lui mai mica. A cazut, jucandu-se cu alte feti^e intr-un hamac. S-a lovit cu capul de o piatra i sangele a izbucnit, curgandu-i pe fa{a. Dintr-odata, baiatul a sim^it cum se umple de furie. Era cat pe ce sa strige la sora lui: Ce proasta e?ti! Cum ai putut sa te rane?ti aa? Era pe cale sa faca acelai lucru pe care il facuse $i tatal sau. Dar, datorita faptului ca practica de doua veri in

A

Satul Prunilor, a fost capabil sa se stapaneasca. In loc sa strige, a inceput sa exerseze mersul i respira^ia contienta in timp ce al{ii ii ajutau sora. In doar cinci minute a avut parte de un moment de iluminare. A injeles ca reac^ia furioasa era un soi de energie a unui comportament pe care i-l transmisese tatal sau. Devenise asemenea lui, era o prelungire a tatalui sau. Nu a vrut sa-i trateze sora in acest fel, dar energia transmisa de parinte era atat de puternica, incat era cat pe ce sa se comporte ca el.

Pentru un baiat de doar doisprezece ani, acest lucru reprezinta cu adevarat o trezire. i-a continuat exercijiul i dintr-odata a fost cuprins de dorin^a de a practica pentru a scapa de aceasta energie a obinuin{ei i a nu o transmite mai departe copiilor sai. tia ca doar practicarea contiintei treze l-ar putea ajuta sa opreasca aceasta perpetuare a suferin^ei.

Baiatul ?i-a dat seama ca ?i tatal sau era o simpla victima a acestei moteniri, ca nu-i dorea sa-1 trateze astfel, dar energia obinuin{ei era

A 9prea puternica pentru el. In momentul in care a inteles ca parintele este doar o victima, toata furia indreptata spre el s-a risipit. Cateva minute mai tarziu a fost cuprins de dorin^a de a-i invita tatal sa practice alaturi de el. Pentru un tanar de doisprezece ani a fost o mare realizare.

UN BUN GRADINAR

Cand in^elegi suferin^a celorlalte persoane, eti capabil sa transformi dorin{a de a pedepsi ?i nu i i mai doreti nimic altceva decat sa aju^i. Atunci tii ca practica ta a avut succes. Eti un gradinar bun.

Interiorul fiecaruia dintre noi este ca o gradina, iar orice practicant trebuie sa se intoarea inspre sine $i sa o ingrijeasea. Poate ca in trecut a{i lasat-o neingrijita pentru mult timp. Ar trebui sa ?ti$i tot ce se intampla in propria gradina i sa pune^i totul in ordine. Restitui^i-i frumuse^ea;

THICHNHATHANH

restitui^i-i armonia. Daca este bine intrejinuta, mul^i oameni se vor bucura de gradina dumneavoastra.

A AVEA GRIJA DE TINE, A AVEA GRIJA DE CEILALTIPe cand eram copii, p aring notri ne-au inva{at cum sa respiram,

cum sa umblam, cum sa ne aezam, cum sa mancam i cum sa vorbim. Dar cand am ajuns sa practicam, am renascut ca fiin^e spirituale. Deci trebuie sa inva{am din nou sa respiram. Sa respiram contient. Trebuie sa Tnvatam sa mergem din nou. Sa mergem contient. Vrem sa inva{am sa ascultam din nou, contient i plin de compasiune. Vrem sa inva{am din nou cum sa vorbim, cu limbajul iubirii pentru a ne onora juramantul initial. Dragul meu, eu sufar. Sunt furios. Vreau sa tii asta. Acest lucru exprima loialitatea fa{a de juramantul tau. ,.Dragul meu, fac tot ce imi sta in putin^a. Am mare grija de furia mea. Atat pentru mine, cat i pentru tine. Nu vreau sa explodez, sa ma distrug i sa te distrug $i pe tine. Ma straduiesc. Pun in practica tot ce am invajat de la profesorul meu, de la sangha'. Aceasta loialitate va inspira respect i incredere Tn alte grupuri. i, in final: Dragul meu, am nevoie de ajutorul tau . Aceasta declarape este foarte dificila deoarece, cand eti cuprins de furie, ai tending sa spui: Nu am nevoie de tine.

Daca reu?eti sa spui aceste trei fraze cu sinceritate i din inima, cu siguran^a va avea loc o transformare in cealalta persoana. Nu te po^i

A

indoi de efectul unui astfel de exerci^iu. 11 vei influenza pe celalalt, doarA

prin comportamentul tau, sa inceapa sa practice i el. Va gandi: Imi esteA

credincios. Ii {ine juramantul. Face tot ce-i sta in putin^a. Trebuie sa fac acelai lucru.

Avand grija de tine insuji, ai grija i de cel iubit. lubirea de sine este fundamentul capacita^ii de a iubi pe altcineva. Daca nu te ingrijeti, daca nu eti fericit, daca nu eti impacat, nu-1 po{i face pe celalalt fericit. Nu-1 po{i ajuta pe celalalt; nu pop iubi. Capacitatea de a iubi pe altcineva depinde cu totul de capacitatea de a te iubi pe tine insuji.

1 Este termenul din sanscrita pentru comunitate. Poate fi folosit cu douS tn{elesuri, cel de comunitate organizata in jurul unei manastiri budiste sau poate reprezenta toate persoanele care au depart un anumit grad de cunoatere in drumul spre iluminare.

32

FURIA. INTHLEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLAcARILOR

SA vindecAm copilul rAnit dinAuntruMul{i dintre noi inca mai poarta viu Tn adancul lor un copil ranit.

Ranile noastre pot fi cauzate de mama sau de tatal nostru. Tatal nostru e posibil sa fi fost la randul lui ranit pe vremea cand era copil. i mama noastra poate a fost ranita. lar pentru ca nu au tiut cum sa-i vindece ranile copilariei, ni le-au transmis. Daca nu vom reui sa transformam i sa vindecam ranile din noi Tnine, le vom transmite copiilor i nepotilor no?tri. De aceea trebuie sa ne intoarcem la copilul ranit din noi pentru a-1 ajuta sau vindeca.

Cateodata, copilul ranit pe care-1 purtam in interior necesita intreaga noastra aten{ie. El se poate ivi din adancul contiin{ei noastre i ne poate cere aten{ia. Daca eti contient, vei auzi vocea lui strigand dupa ajutor. In loc sa priveti un rasarit magnific, pentru un moment te Tntorci i ty imbra{i$ezi cu tandrefe copilul launtric. lnspirand, ma intorc Tnspre copilul meu ranit; expirand, voi avea mare grija de copilul ranit.

Pentru a ne ingriji, trebuie sa ne ingrijim mai intai de copilul ranit din interior. Trebuie sa practici aceasta intoarcere Tnspre el zi de zi. Trebuie sa-1 imbrafiezi cu tandre^e, ca un frate sau o sora mai mare. Trebuie sa-i

A # # A

vorbeti. li po{i scrie o scrisoare de doua-trei pagim, in care sa martunseti ca ii recunojti prezen^a $i ca-p vei da silica sa-i vindeci ranile.

Cand vorbim despre ascultarea prin compasiune, ne gandim de obicei la actul de a asculta pe altcineva. Dar trebuie sa ne ascultam i copilul ranit din interior. El se afla aici in momentul de fa(a. i il putem vindeca chiar acum. Micu{ul meu copil ranit, ma aflu aici pentru tine, sunt gata sa te ascult. Te rog, marturisete-mi toata suferin^a i durerea ta. Sunt chiar aici, ascultand cu adevarat. Vindecarea va avea loc daca ?tii cum sa revii la el i cum sa-1 asculp in fiecare zi pentru cinci sau zece minute. Cand urci un munte, invita-^i copilul sa urce alaturi de tine. Cand contempli un apus minunat, invita-l sa te inso^easca. Daca faci acest lucru pentru cateva saptamani sau cateva luni, copilul ranit din interior va fi vindecat. Energia contiin{ei ne va ajuta sa ducem acest plan la bun sfarit.

SA DEVENIM 0 PERSOANA LIBERAUn minut de practica este un minut care produce energia contiin{ei

treze. Nu vine din exterior; vine din interiorul tau. Energia contiin{ei

33

THICH NHAT HANH

treze este tipul de energie care ne ajuta sa fim prezenp, sa fim prezenji in intregime in aici i acum. Cand bei ceai contient, corpul i mintea tyi sunt perfect unite. Tu eti real, iar ceaiul pe care il bei devine i el real. Cand stai intr-o cafenea zgomotoasa, cu muzica in fundal i o gramada de

A

proiecte in cap, nu-{i bei cu adevarat cafeaua sau ceaiul. I{i bei proiectele i grijile. Nu eti real i nici cafeaua nu e reala. Ceaiul sau cafeaua \\ se pot dezvalui ca realita^i doar cand te intorci inspre tine i te afli prezent cu adevarat, eliberandu-te de trecut, de viitor i de toate grijile. Atunci cand eti real, ceaiul este de asemenea real, iar intalnirea dintre tine ?i ceai este reala. Acesta este modul veritabil de a bea ceai.

Po{i organiza o m editate la ceai pentru a oferi ocazia prietenilor tai sa practice, fiind prezen{i cu adevarat i savurand o cana de ceai i prezen^a celorlal^i. Medita^ia ceaiului este o practica. Este o practica pentru a ne ajuta sa ne eliberam. Daca eti inca ranit i bantuit de trecut, daca inca \\\ mai este teama de viitor, daca eti preocupat de proiectele, de fricile, anxieta^ile $i furia ta, nu eti o persoana libera. Nu eti cu totul prezent in aici i acum, deci via{a nu i{i este cu adevarat accesibila. Ceaiul, celelalte persoane, cerul albastru, floarea, nu i{i sunt accesibile. Pentru a fi cu adevarat viu, pentru a atinge via{a in profunzime, trebuie sa devii o persoana libera. Educand contiin{a treaza, te po^i elibera.

Energia contiin{ei treze este energia de a fi prezent. Mintea i trupul unite. Cand practici respira^ia sau mersul contient, te eliberezi de trecut, de viitor, de toate proiectele tale i devii prezent i viu in totalitate. Libertatea este condijia de baza pentru a putea atinge via^a, pentru a atinge cerul albastru, pasarile, ceaiul i cealalta persoana. De aceea contientizarea ca practica este deosebit de importanta. Nici macar nu ai nevoie de luni intregi de practica pentru a reui. O ora de practica te poate ajuta sa devii contient. Antreneaza-te pentru a-{i bea ceaiul contient, pentru a devenio persoana libera in timp ce-{i bei ceaiul. Antreneaza-te pentru a fi o persoana libera in timp ce pregateti micul dejun. Orice moment al zilei este o oportunitate de a te antrena pentru a deveni contient $i pentru a genera aceasta energie.

TIU CA ETI ACOLO 1 SUNT FOARTE FERICITFiind contient, po{i recunoate ce se afla acolo in momentul prezent,

chiar i persoana iubita. Cand ii spui iubitului sau iubitei: Draga(ul)

34

PlIRIA tNTELEPCIUNE PENTRU POTOLIREA PLACARILOR

mea(u), ?tiu ca te aHi acolo i sunt foarte fericit(a), dovedeti ca e?ti o persoana libera. Dovede$ti ca eti contient, ca ai capacitatea de a prepii, de a aprecia tot ce se intampla in prezent. Ceea ce se intampla in momentul prezent este via{a. Eti inca viu, iar persoana pe care o iubeti este vie in fa{a ta.

Gradul de con^tientizare pe care il cultivi in tine insup este foarteA

important. lmbrapezi cealalta persoana cu aceasta energie a contiintei treze. Te uip la ea cu dragoste i spui: E minunat ca te afli aici ?i ca eti viu. Ma face atat de fericit . Nu numai tu eti fericit, ci i cealalta persoana, pentru ca a fost imbrapata de con?tiinta ta treaza. $ansele de a te infuria sunt mult mai mici cand eti impreuna cu o persoana in acest fel.

Oricine poate practica; nu trebuie sa practici opt luni pentru a reui. Ai nevoie de unu sau doua minute de mers contient sau de respirape con$tienta pentru a te restabili in aici i acum, pentru a fi viu din nou. Apoi mergi la persoana de langa tine, o priveti in ochi, zambe$ti i ii faci aceasta declarape: E minunat ca te afli aici ?i ca eti viu. Ma face atat de fericit.

Contiin^a treaza va face pe tine i pe cealalta persoana ferici{i i liberi. Celalalt poate fi stapanit de griji, furie, sau de neputinja de a uita, dar prin contientizare va putep salva reciproc. Contiin{a treaza este energia lui Buddha, energia Iluminarii. Buddha este prezent de cate ori suntep cu adevarat contienp, imbrapandu-va pe amandoi cu bra^ele sale iubitoare.

35

Capitolul III LIMBAJUL IUBIRII ADEVARATE

O DISCUJIE PA$NICAPracticam impreuna cu familia noastra, practicam alaturi de prietenii

notri spirituali deoarece singuri nu putem reui. Avem nevoie de aliap.A

In trecut am fost aliap in producerea reciproca a suferin^ei i in sporirea furiei. Acum vrem sa ne aliem pentru a ne ingriji de nefericirea, furia i frustrarea noastra. Vrem sa negociem o strategic pentru pace.

A

Incepe o discupe panica alaturi de cel drag: Dragul meu, in trecut ne-am produs multa suferinpi unul altuia. Amandoi am fost victimele furiei. Am transformat totul intr-un iad. Vreau sa schimb aceasta situate. Vreau sa ne aliem pentru a ne putea proteja, sa practicam i sa ne transformam furia impreuna. Hai sa ne construim o viaja mai buna de acum inainte, bazata pe practica unei contiin{e treze. Am nevoie de ajutorul tau. De injelegerea ta. Am nevoie de colaborarea ta. Nu voi reui fara tine. Trebuie sa-i spui aceste cuvinte partenerului, fiului sau fiicei tale, a sosit timpul sa o faci. Acest lucru inseamna trezire. Aceasta este iubirea.

Pop dobandi pupna iluminare ascultand doar cinci minute o cuvantare dharma. Dar trebuie sa intrepi aceasta iluminare pentru a o purta acasa i a

A

putea sa o aplici in via{a de zi cu zi. In timp ce iluminarea create inlauntrul tau, confuzia i ignoran^a vor fi nevoite sa se retraga. Nu-p vor influenza doar gandirea, ci i trupul i modul de viapi. De aceea e foarte important sa te indrepp inspre partenerul tau, inspre iubitul tau, i sa negociap o strategic a pacii, o strategie a consumului, o strategic a protecpei. Trebuie sa daruieti ce este mai bun din tine: talentul, priceperea, totul, pentru ca aceasta masa a negocierii sa fie o reuita ?i sa nu va mai produce!i

FURIA. INTELEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLACARILOR9

suferinja unul altuia. Vrei sa rena?ti, sa te transformi. Depinde doar de tine sa-1 convingi pe celalalt.

RESTABILIREA COMUNICARIIUn tanar american nu i-a vorbit tatalui sau cinci ani. Conversatia le era

A

imposibila. Intr-o zi a intrat in contact cu dharma, care a avut un impact profund asupra lui. A sim^it nevoia sa renasca, sa-i schimbe complet via{a. A decis sa se calugareasca. Cu sete de a inva^a a stat cu shanga din Satul Prunilor trei luni i a demonstrat ca este capabil sa devina calugar. Din ziua in care a ajuns la refugiul nostru a practicat consumul, mersul $i statul aezat contient, participand la toate activitftyile shanga-ului.

Nu atepta nimic din partea tatalui sau, a inceput cu propria persoana. Mul^umita acestui stil de viaja, facand pace cu el insui, a reuit sa-i scrie tatalui sau in fiecare saptamana. Neateptand niciun raspuns, i-a scris tatalui sau despre practica i despre micile bucurii de care avea parte. ase luni mai tarziu, inspirand i expirand contient, a pus mana pe telefon. Acest lucru 1-a ajutat sa ramana calm. A format numarul i tatal a raspuns. tia ca devenise calugar ?i era furios din acest motiv. Primul lucru pe carei 1-a spus a fost: Eti inca in acel grup? Tot calugar eti? Care este viitorul tau? Tanarul i-a raspuns: Tata. cea mai mare preocupare a mea este sa reu?im sa stabilim o relate. M-ar face extrem de fericit. Este cel mai important lucru pentru mine. Sa fiu capabil sa comunic din nou cu tine, sa putem fi aproape din nou, asta este cea mai mare dorin^a a mea. E mai important chiar decat propriul meu viitor.

Tatal a pastrat linitea o buna bucata de timp. Iar tanarul calugar i-aA

continuat respira^ia. Intr-un final, tatal a raspuns: Bine, accept. Este important A i pentru mine. Deci nu sim{ea numai furie pentru fiul sau. In nenumarate scrisori, fiul ii povestise despre lucruri frumoase, dand natere trairilor pozitive in tatal sau. Din acea zi a inceput sa-1 sune in fiecare saptamana. Comunicarea a fost restabilita, iar fericirea tatalui i a fiului a devenit realitate.

PACEAINCEPE CU TINEA

Inainte de a face schimbari profunde in via{a noastra, trebuie sa ne ocupam de dieta, de felul in care consumam. Trebuie sa adoptam un mod

37

THICH NHAT HANH

de via^a care sa stopeze consumul lucrurilor care ne otravesc i ne intoxica. Apoi va trebui sa avem puterea sa permitem celor mai bune lucruri din noi sa iasa la suprafa^a i nu vom mai fi victimele furiei sau ale frustrarii.

Totul este posibil daca ua comunicarii este deschisa. Trebuie sa investim in practica deschiderii i in restabilirea comunicarii, sa-p exprimi bunavoin^a i dorin^a de a face pace cu cealalta persoana. Roaga-1 sa te sus^ina. Spune-i: Comunicarea dintre noi este cel mai important lucru pentru mine. Relapa noastra este cel mai prepos lucru. Exprima-te limpede i cere sprijin.

Trebuie sa incepi sa-^i negociezi strategia. Nu conteaza cat de mult poate face cealalta persoana, trebuie sa ara{i tot ceea ce eti capabil sa faci singur. Trebuie sa te daruieti suta la suta. Tot ce faci pentru tine, faci in acelai timp ?i pentru celalalt. Nu atepta. Nu pune condi^ii: Daca nu faci niciun efort de reconciliere, nu voi face nici eu. Nu va func{iona. Pacea, reconcilierea $i fericirea incep cu tine.

Nu e bine sa te gandeti ca daca celalalt nu este dispus sa se schimbe sau sa se imbunata^easca, nimic nu se va ameliora. Exista nenumarate cai de a crea fericire, pace i armonie, iar tu ai acces la ele. Felul in care mergi, in care respiri, felul in care zambeti sau reac^ionezi este foarte important. Trebuie sa incepi cu asta.

Sunt multe posibilitap de comunicare, cea mai buna cale este de a arata ca nu mai eti furios i nu mai condamni. Ara^i intelegere i acceptare celeilalte persoane. Comunici aceasta stare nu numai prin cuvinte, dar i prin felul de a fi - cu ochii plini de compasiune ?i gesturi pline de tandrete. Faptul ca eti o prezen{a proaspata i placuta schimba multe lucruri. Ai devenit un copac cu umbra racoroasa i un parau cu apa rece. Atat animalele, cat i oamenii vor dori sa se afle langa tine, deoarece prezen^a ta este reconfortanta i placuta. Daca incepi cu tine insu^i, vei fi capabil sa restabileti comunicarea, iar cealalta persoana se va schimba firesc.

TRATATUL DE PACEA

Ii spui persoanei iubite: Ne-am provocat unul altuia multa suferin^a in trecut, dragul meu, pentru ca niciunul dintre noi nu a fost capabil sa-i stapaneasca furia. Acum trebuie sa dezvoltam o strategic care sa ne elibereze de furie.

38

FURIA. IN'JELEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLAcARILOR

Dharma nu poate inlatura fierbinjeala furiei i a suferin^ei. Doar intelepciunea poate aduce bucurie i pace acum i aici. Strategia pentru pace i reconciliere ar trebui sa se bazeze pe in{elepciune.

De cate ori suntem cuprini de energia furie, sim^im nevoia sa pedepsim persoana pe care ne-o imaginam ca fiind sursa suferin^ei noastre. Avem de-a face cu energia obinuintei. Cand suferim, invinovatim persoana de langa noi pentru suferinta noastra. Nu suntem capabili sa ne dam seama ca furia este inainte de toate o problema personala. Suntem responsabili pentru propria furie, dar ne amagim cu gandul ca daca putem invinovati pe altcineva vom suferi mai pu^in. Aceasta idee trebuie anulata. Pentru ca tot ceea ce faci sau spui cand eti stapanit de furie nu poate decat sa dauneze rela^iei. De fapt nu ar trebui sa vorbim sau sa ac{ionam deloc sub influenza furiei.

Furia crete cand spui ceva neplacut sau cand acfionezi pentru a te razbuna. Produci numai suferinja celeilalte persoane i o provoci sa raspunda cu aceeai moneda pentru a-i alina suferin^a. De aceea conflictul se intensified. Acest lucru s-a intamplat de nenumarate ori in trecut. Sunte{i familiarizati cu procesul de intensificare a furiei i a suferin^ei, dar nu a(i inva{at nimic din toate acestea. A-l pedepsi pe celalalt inseamna a inrautati situa{ia.

Pedepsirea celuilalt este autopedepsire. Acest lucru este valabil in orice circumstanja. De cate ori armata americana incearca sa pedepseasca Irakul, nu sufera numai Irakul, ci i Statele Unite ale Americii. De cate ori Irakul incearca sa pedepseasca Statele Unite ale Americii, Statele Unite sufera, dar la fel de mult sufera i Irakul. Acest lucru este valabil peste tot in lume: intre Israel ?i Palestina, intre musulmani i hindui, intre tine

A

i oricare alta persoana. Intotdeauna a fost la fel. E timpul sa ne trezim. Sa fim contien}i ca strategia pedepsei nu este una prea inteligenta. Tu i cel cu care te afli in conflict sunte^i persoane inteligente. Va puteji folosi inteligenta cu care a{i fost inzestra^i. Trebuie sa cadeji de comun acord asupra unei strategii pentru potolirea furiei. Amandoi ti(i ca pedepsirea reciproca nu este o metoda in^eleapta. Va puteji promite ca de cate ori va ve{i infuria nu vep spune sau face nimic sub influenza furiei. Va veti intoarce, in schimb, inspre voi iniva i ve{i practica respirapa con?tienta i mersul contient.

Profita{i de momentele in care sunte^i ferici{i impreuna pentru a semna un contract, un tratat de pace $i iubire adevarata. Tratatul trebuie scris i semnat pe baza iubirii, nu ca un tratat politic de pace. Aceste tratate se

39

THICH NHAT HANH

bazeaza doar pe interese politice. Sunt pline de suspiciune ?i furie. Tratatul vostru trebuie sa fie pur i simplu un tratat de iubire.

ImbrAti and furiaBuddha nu ne-a sfatuit niciodata sa ne suprimam furia. Ne-a inva^at

sa ne intoarcem inspre noi inline i sa ne-o asumam. Daca este ceva in neregula din punct de vedere fizic cu noi cu intestinele, stomacul sau ficatul - ne oprim i ne ingrijim. Facem masaj, folosim sticle cu apa fierbinte, orice pentru a ne vindeca.

Furia face parte din noi, aa cum fac parte i organele noastre. Trebuie sa ne acordam atenfie i sa ne ingrijim cand suntem furioi. Nu putem spune: Pleaca, furie, trebuie sa dispari. Nu te doresc. Daca te doare stomacul, nu spui: Nu am nevoie de tine, stomacule, dispari.

A

Dimpotriva, il ingrijejti. In acelai fel trebuie sa ne imbrati?am furia i sa o ingrijim. O recunoatem, o imbra^iam i zambim. Energia care ne ajuta sa facem aceste lucruri este energia contiin{ei treze, contientizarea actului de a merge ?i de a respira.

FERICIREANU ESTE 0 PROBLEMA INDIVIDUALAAcest lucru nu inseamna ca trebuie sa-{i ascunzi mania. Trebuie

sa-1 intiin^ezi pe celalalt ca eti cuprins de furie $i ca suferi. Este foarte important. Te rog sa nu pretinzi ca nu eti furios cand te infurii pe cineva. Nu pretinde ca nu suferi. Daca persoana i{i este draga, trebuie sa-i marturise?ti ca eti furios i ca suferi. Spune-i pe un ton calm.

lubirea adevarata exclude mandria. Nu po{i pretinde ca nu suferi. Nu po{i pretinde ca nu eti furios. Acest tip de negare se bazeaza pe mandrie. Furios? Eu? De ce a fi furios? Sunt foarte bine. De fapt, nu eti bine deloc. Te afli in iad. Furia te arde i trebuie sa-i marturise$ti partenerului, fiului sau fiicei tale. Avem tending de a spune: Nu am nevoie de tine pentru a fi fericit! Pot fi fericit de unul singur! Acest tip de afirma{ie este o tradare la adresa juramantului tau initial care presupunea sa impartaeti totul.

La inceput v-a^i spus: Nu pot trai fara tine. Fericirea mea depinde de tine. Trebuie sa fi facut candva o astfel de declara^ie. Cand eti furios, spui exact contrariul: Nu am nevoie de tine! Nu te apropia! Nu ma

40

FURIA. INJELEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLACARILOR

atinge! Preferi sa te duci la tine in camera i sa incui ua in urma ta. Faci orice este cu putinja pentru a demonstra ca nu ai nevoie de celalalt. Aceasta tending este foarte umana i obinuita. Dar nu este injeleapta. Fericirea nu este o problema individual^. Daca unul dintre voi este nefericit, celuilalt ii va fi imposibil sa fie fericit.

Iubitule, sunt furios, sufareste bine $i foarte important sa spui: Iubitule, te iubesc. Este

firesc sa ne impartaim bucuria i sentimentele pozitive cu cel pe care il iubim. Dar in aceeai masura trebuie sa-i impartaim i suferin^a noastra sau sa-i marturisim cand suntem furioi pe el. Trebuie sa ne exprirnam sentimentele. Avem acest drept. Aceasta este adevarata iubire. Iubitule,

A

sunt furios pe tine. Sufar. Incearca sa o spui pa$nic. Poate sa fie urme de tristeje in vocea ta, este in regula. Dar nu spune nimic pentru a pedepsi sau invinovati. Iubitule, sunt furios. Sufar i am nevoie sa tii asta. Acesta este limbajul iubirii, a{i jurat sa va sprijinip ca parteneri, ca sof i so^ie. Tatal i fiul sau mama $i fiica sunt tot cupluri, deci i daca cealalta persoana va este fiica sau fiu trebuie sa-i vorbi{i deschis.

A

Ai datoria sa-i spui ca suferi. Impartae$te-ti bucuria cu celalalt cand eti fericit. Iar cand suferi, spune-i iubitului despre suferin^a ta. Chiar daca tu crezi ca suferin^a {i-a fost cauzata de el, trebuie sa-^i {ii juramantul. Spune-i calm, folosind limbajul iubirii. Aceasta este singura condi{ie.

Trebuie sa urmezi aceasta cale cat mai curand cu putin^a. Nu trebuie sa ascunzi furia in tine mai mult de douazeci i patru de ore. Altfel, devine prea multa i te poate otravi. Iar acest lucru ar dovedi ca iubirea $i increderea in partenerul tau sunt extrem de firave. Trebuie sa-^i marturiseti furia i suferin^a cat mai repede. Cel mult in douazeci i patru de ore.

Datorita faptului ca nu reu$eti sa te calmezi po{i sa nu te sim^i capabil sa-i spui imediat. Eti inca foarte furios. In acest caz, practica respira^ia con$tienta i mersul contient in natura. Vorbeti numai cand te sim{i calm i gata sa impartaeti. Daca termenul limita se apropie, iar tu nu e?ti calm inca, solu^ia este sa scrii. Scrie o scrisoare a pacii, un mesaj al pScii. Da-i scrisoarea persoanei inainte ca cele douazeci i patru de ore sa fi trecut. Este foarte important. Amandoi a{i promis sa ac{iona{i in acest fel cand va infuria^i unul pe celalalt. Altfel inseamna ca nu va respectaji tratatul de pace.

41

THICH NHAT HANH

Fac tot ce-mi sta in putinfaDaca te-ai angajat sa schimbi lucrurile, po{i merge i mai departe. ?o\\

adauga inca o afirma{ie pentru a-1 aten^iona pe celalalt de suferinja ta. Po|iA

adauga: Fac tot ceea ce-mi sta in putin^a . Inseamna ca te ab{ii sa ac^ioneziA

din furie. Inseamna ca practici mersul contient i respira^ia con?tienta pentru a-{i contientiza i asuma furia. Practici in spiritul mva^aturii. DacS nu practici, nu spune: Fac tot ceea ce imi sta in putin^a . Cand eti furios, dar tii cum sa practici, ai tot dreptul sa spui ca te straduieti. Acest lucru ii va inspira incredere i respect celeilalte persoane. Fac tot ceea ce imi sta in putin^a inseamna ca traieti conform angajamentului de a te intoarce mereu spre tine insuji i de a avea grija de suferin^a ta.

Cand eti furios, furia i{i este copil i trebuie sa te ingrijeti de ea.t A

Ca atunci cand stomacul fyi este deranjat i trebuie sa-1 ingrijeti. In acel moment, stomacul este asemenea copilului tau. Stomacul este un element fizic, fiziologic, iar furia este un fenomen mental. Trebuie sa ne ingrijim furia aa cum ne ingrijim stomacul sau rinichii. Nu po{i spune: Furie, dispari, nu-mi aparpi. Cand afirmi ca faci tot ceea ce i{i sta in putin{a, o faci datorita faptului ca ^i-ai imbra{iat i ingrijit deja furia. Practici respira^ia contienta i mersul contient pentru a elibera energia furiei i a o transforma in energie pozitiva.

Cand i{i imbra^ijezi furia, practici privirea in profunzime pentru a descoperi adevarata ei natura deoarece ?tii ca po^i fi victima unei percep{ii gre^ite. E posibil sa nu fi in^eles ceea ce ai auzit sau vazut. E posibil sa-{i fi creat o idee eronata despre ceea ce s-a spus sau s-a intamplat. Furia ta a fost din cauza ignoran{ei sau a percep^iei greite. E?ti contient cand spui: Fac tot ceea ce imi sta in putin^a" ca in trecut te-ai infuriat de nenumarate ori pentru ca aveai o impresie gre?ita despre lucruri. Acum e?ti foarte

A

atent. I{i aminteti ca nu e necesar sa fii victima greelilor sau a cuvintelor unei alte persoane. E posibil sa-^i fi creat singur iadul dinauntrul tau.

Te rog, ajuta-maa treia afirma^ie urmeaza natural: Te rog, ajuta-ma! lubitule, am

nevoie de ajutorul tau. Acesta este limbajul iubirii adevarate. Cand eti furios pe cealalta persoana, ai tending sa spui contrariul: Nu ma atinge! Nu am nevoie de tine. Ma pot descurca $i fara tine! Dar v-a{i luat angajamentul sa ave{i grija unul de celalalt. E firesc ca atunci cand suferi, dei practici, sa ai nevoie i de ajutorul celeilalte persoane in practica ta. Iubitule, am nevoie de ajutorul tau. Te rog, ajuta-ma!

FURIA. iNfELEPCIUNB PENTRU POTOLIREA FLAcARILOR

Dac5 eti capabil sa scrii sau pronun^i aceste trei afirmatii, eti capabil de iubire adevarata. Foloseti limbajul autentic al iubirii. Iubitule,

A

sufar, vreau sa tii asta. Fac tot ceea ce imi sta in putin{a. Incerc sa nu invinova^esc pe altcineva, inclusiv pe tine, in afara de mine. Pentru ca suntem atat de apropia^i i ne-am facut un juramant, simt ca am nevoie de sprijinul i de ajutorul tau pentru a ma elibera de furie i suferin^a. Daca vei comunica prin aceste trei afirma^ii, il vei liniti i alina pe partenerul tau. Felul in care te ocupi de propria furie poate trezi sentimentul increderii $i respectului in amandoi. Nu este foarte dificil.

TRANSFORMAND IMPREUNA FURIADaca a? fi celalalt i tu mi-ai face aceste trei marturisiri, mi-a da

seama ca imi eti credincios, ca ma iubeti cu adevarat. Nu numai cand eti fericit imparji fericirea cu mine, dar i cand eti nefericit, ty imparp suferin^a. Am incredere in tine i te respect cand imi spui ca faci tot ceea ce i{i sta in putin^a i eti un adevarat practicant. Eti credincios invataturilor pe care le-ai primit i comunitaiii tale de practicanp. Cand practici aceste trei afirma{ii, i{i imbra{iezi cu inima profesorul i shanga.

Pentru ca faci tot ceea ce iji sta in putin^a, voi face i eu la fel. Ma voi intoarce inspre mine i voi practica. Pentru a fi la inalpmea ta, trebuie sa privesc in profunzime ?i sa ma straduiesc sa dau tot ce e mai bun in mine. Trebuie sa ma intreb: Ce am spus sau ce am facut de 1-am facut sa sufere astfel? De ce am facut asta? Doar ascultandu-te $i citind scrisoarea de pace pe care mi-ai dat-o, ma pot vindeca. Dupa ce te-a atins pe tine, dharma ma atinge acum pe mine, iar acum e randul meu sa fiu invaluit de energia contientizarii.

Cand celalalt i{i primete mesajul, mesaj comunicat prin discursulA

iubirii, va fi inspirat de iubirea, de limbajul i de practica ta. In momentul in care mesajul a fost primit, s-a nascut in el sentimentul respectului i starea de trezie. Va dori sa se intoarca inspre el insui i sa-i reconsidere

A %

faptele i vorbele care te-au facut sa suferi. In acest fel i-ai transmis practica ta. Va vedea ca faci tot ce-{i sta in putere. Iar pentru a raspunde,

A #

va incerca i el sa faca tot ce-i sta in putere. Ii va opti doar pentru el: Jub itu le , i eu fac tot ce-mi sta in putin{a.

E minunat. Amandoi sunte^i practicanp. Dharma este prezenta in amandoi. Buddha este viu in fiecare dintre voi. Nu mai exista niciun

43

THICHNHATHANH

pericol. V-aJi intors catre voi in?iva, practicand privirea in profunzime pentru a in^elege cu adevarat situa{ia. Daca, pe parcurs, unul dintre voi are vreo intui^ie despre cum stau lucrurile cu adevarat, trebuie sa-i marturiseasca imediat celuilalt.

Probabil ca vei deveni contient ca te-ai infuriat din cauza unei perceptii greite. Cand ai o astfel de intui^ie trebuie s-o imparta?eti imediat. Trebuie sa-i marturiseti ca i{i pare rau ca te-ai infuriat pentru nimic. Nu facuse, de fapt, nimic gre?it. Te-ai infuriat pentru ca ai interpretat gre?it situa^ia. Telefoneaza-i, trimite-i un fax sau un e-mail, pentru ca celalalt poate fi inca foarte concentrat pe suferin^a ta. L-ai face sa se simta uurat imediat.

Privind inapoi, cealalta persoana ii poate da seama ca a reacjionat intr-un anume fel din cauza iritarii sau a percep{iei distorsionate asupra lucrurilor. Regreta ce a spus sau facut i simte i ea nevoia sa impartaeasca aceasta realizare. Ziua trecuta nu am fost prea in{elegator. Am greit. Am interpretat lucrurile aiurea. Am facut un lucru neplacut i acum in^eleg ca nu eram indeajuns de priceput. Nu am avut inten{ia sa te

A

fac sa suferi. Imi cer iertare i promit ca data viitoare voi fi mai atent $iA

intelegator . Incetezi sa mai suferi cand primeti un astfel de mesaj, iar in inima ta incepi sa simji foarte mult respect pentru celalalt. Acum i el este practicant. Respectul unul pentru celalalt continua sa creasca, iar acesta reprezinta funda{ia iubirii adevarate.

MUSAFIRUL SPECIALA

In tradi{ia vietnameza, so{ii trebuie sa se trateze unul pe celalalt ca pe nite musafiri. Cu foarte mult respect. Cand i(i schimbi hainele, nu (i le schimbi in fa{a celuilalt. Te por^i cu reverenja. Daca dispare respectul, nici iubirea nu va mai dura mult. Tradijia in societatea asiatica spune ca trebuie sa-{i tratezi partenerul de viaja ca pe orice alt musafir $i ca trebuie sa existe respect reciproc. Cred ca aceasta atitudine a existat i in Vest, cel pujin pe timpuri. Fara respect reciproc, iubirea nu poate rezista prea mult timp. Furia i alte energii negative vor deveni dominante.

A

In ceremoniile de casatorie oficiate in Satul Prunilor, centrul nostru din Franja, partenerii se inclina unul in fa{a celuilalt pentru a-i arata respectul. Pentru ca fiecare persoana confine spiritul lui Buddha - capacitatea de a fi iluminat, de a dezvolta marea compasiune ?i marea

44

FURIA. INJELBPCIUNB PENTRU POTOLIREA FLAcARILOR

intelegere. Cand te inclini cu respect in fa{a partenerului tau, i{i proclami iubirea. Daca respectul pentru celalalt dispare, iubirea moare. De aceea trebuie sa hranim i sa sus(inem cu aten^ie respectul reciproc.

Folosind cele trei declara^ii ale iubirii adevarate, cautand in profun- zime sa ne invajam responsabilitatea in rezolvarea conflictului, putem sa ne exprimam respectul i sa ne hranim concret iubirea. Nu subestima cele trei declarajii ale iubirii adevarate.

PIETRICICA DIN BUZUNARFiecare molecula a acestor trei declarajii trebuie sa con^ina in

totalitate iubire adevarata. Iubirea poate manevra orice. Poji scrie aceste trei propozi^ii pe o bucata de hartie de marimea unei cartele i s-o furiezi in portofel. Respecta acea fi{uica de hartie ca pe ceva ce te poate salva, pentru ca i{i va reaminti de legamantul facut unul altuia.

Mul^i dintre noi pastram o pietricica in buzunar, o pietricica frumoasa pe care am gasit-o in curte. Am spalat-o cu grija i o purtam mereu cu noi. De cate ori ne bagam mana in buzunar, atingem pietricica i o strangem incet. Practicam respirajia conjtienta i ne sim{im foarte liniti{i. Cand furia se ivete, pietricica devine dharma. Ne amintete de cele trei declaratii. Doar tinand pietricica, inspirand i expirand calm i zambind, te poate ajuta enorm. Poate suna un pic pueril, dar aceasta practica este foarte utila. Cand eti la coala, la munca sau la cumparaturi, nu exista nimic care sa-{i aminteasca sa revii la tine insu{i. Aa ca mica piatra din buzunar i{i este inva^ator, partenerul tau de practica - este un clopo^el care te face con$tient, acordandu-^i un moment de pauza i de reluare a respira{iei.

Mul^i oameni invoca numele lui Isus sau al lui Buddha Amitbha cu ajutorul mataniilor. Pietricica aceasta este ca mataniile, i{i amintete ca inva^atorul se afla mereu cu tine, fra^ii i surorile tale de dharma sunt mereu cu tine. Te ajuta sa te intorci la practica respira{iei, ii permite iubirii sa se nasca in tine i o men^ine vie. Poate menpne iluminarea vie in tine.

45

Capitolul IV TRANSFORMAREA

ZONELE ENERGETICEtim ca atunci cand furia este prezenta, trebuie sa ne infranam

reac{iile, sa nu vorbim sau sa ac^ionam. Nu este in^elept sa spui sau sa faci ceva cand e?ti furios. Suntem obligati sa ne intoarcem inspre noi inline i sa ne ingrijim de furia noastra.

Furia este o zona energetica din noi. Este parte din noi. Este un copil suferind pe care trebuie sa-1 ingrijim. Cea mai buna cale este sa generam o alta zona de energie care sa invaluie i sa ingrijeasca furia. Cea de-a doua zona energetica este energia contiin(ei treze. Contiin(a treaza este energia lui Buddha. Este valabila i pentru noi i suntem capabili sa o generam prin respira{ia contienta i mersul contient. Buddha din noi nu este un concept. Buddha dinauntru nu este o teorie sau o notiune. Este o realitate, pentru ca to{i suntem capabili sa generam energia contiin{ei treze.

Contiin{a treaza inseamna sa fii prezent, sa fii contient de ceea ce se intampla. Energia de acest tip este cruciala pentru practica. Energia contiin{ei treze este precum un frate sau o sora mai mare, precum o mama care ii ^ine in bra{e copilul suferind cu mare grija, copilul fiind in cazul nostru disperarea, furia sau gelozia.

Zona Energetica Unu este furia, Zona Energetica Doi este contiinta treaza. Practica ne ajuta sa folosim energia contiin{ei treze pentru a putea recunoate i imbra{ia energia furiei. Trebuie sa o faci cu tandre^e, fara violenta. Nu este un act de distrugere a furiei. Atat contientizarea, cat i furia fac parte tot din tine, aa ca nu ar trebui sa te transformi intr-un camp de bataie in care cele doua s-ar lupta. Nu trebuie sa crezi ca starea contienta este adecvata ?i necesara, iar furia este daunatoare i greita. Nu

46

FURIA. INTELEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLAcARILOR

trebuie sa gandeti astfel. Trebuie doar sa recunoti ca furia este o energie negativa, iar energia contientizarii este pozitiva. Apoi te po{i folosi de energia pozitiva pentru a te ingriji de energia negativa.

SENTIMENTE ORGANICEPractica noastra se bazeaza pe ra{iunea non-dualitapi. Atat senti

mentele negative, cat ?i cele pozitive sunt inseparable i aparpn aceleiai realitap. De aceea lupta nu este necesara. Avem nevoie doar de asumare i ingrijire. Tradipa budista nu presupune sa te transformi intr-un camp de lupta in care binele va invinge raul. Acest lucru este foarte important. Pop crede ca e necesar sa combap i sa alungi raul din sufletul i mintea ta. Nu este adevarat. Practica te transforma. Daca nu ai confine resturi, nu ai avea din ce sa faci ingraamant. Iar daca nu ai avea ingraamant, nu ai avea cu ce sa hraneti floarea din interiorul tau. Suferinja i nefericirile sunt necesare. Fiind organice, tii ca le pop transforma i refolosi.

RATIUNEA FIINJEIINTERMEDIAREMetoda de practica trebuie sa fie nonviolenta. Nonviolenja se poate

nate doar din non-dualitate, din fiin^a intermediara. Aceasta este rapunea conform careia totul se afla in conexiune i nimic nu poate exista singur, doar pentru el insui. Daca nu ip insueti rapunea non-dualitapi, vei ramane violent. Vei continua sa pedepseti, sa reprimi i sa distrugi. Dar odata ce ai patruns realitatea non-dualitapi, vei zambi atat resturilor, cat i florii dinauntrul tau, le vei imbrapa pe amandoua. Aceasta rapune este baza acpunilor tale nonviolente.

Daca intelegi conceptele de non-dualitate i fiinja intermediara, vei avea grija de trupul tau intr-un mod cat mai nonviolent cu putinpL Te ingrijeti de formapunile tale mentale, inclusiv de furie, cu nonviolenta. Ip ingrijeti fratele, sora, tatal, mama, comunitatea i societatea cu cea mai intensa tandre^e. Nicio violenpi nu se poate nate dintr-o astfel de atitudine. Nu vei mai considera pe nimeni duman cand vei patrunde aceasta realitate a fiin^ei intermediare.

Fundamentul practicii noastre este infelegerea non-dualitapi i a nonviolenjei. Aceasta capacitate de in{elegere ne inva{a cum sa ne

47

THICH NHAT HANH

tratam trupul cu tandre{e. Furia ii are radacinile in elemente care nua

sunt intotdeauna de aceeai natura. In felul in care ne traim via{a de zi cu zi. Putem preveni sa fim dominap de energiile negative avand grija, fara niciun fel de discriminare, de tot ceea ce exista in interiorul nostru. In acest fel vom slabi puterea germenilor energiilor negative pentru a nu ne coplei.

SA NE EXPRIMAM FURIA CU INJELEPCIUNECand furia se manifesta, trebuie sa-i recunoatem prezenja $i sa ac-

ceptam ca trebuie sa o supraveghem. Suntem sfatuip ca in acest moment sa nu spunem nimic sau sa nu facem nimic sub influenza furiei. Ne intoar- cem inspre noi inline $i ateptam sa se manifeste i energia contiintei treze pentru a recunoate, imbrapa i ingriji furia care ne-a cuprins.

Suntem sfatuip sa-i spunem celeilalte persoane cand suntem furioi i suferim. Dragule, sufar, sunt furios $i vreau ca tu sa tii acest lucru. Daca eti un bun practicant, vei adauga: Fac tot ce-mi sta in putinpi sa ma ocup de furie. Daca respectiva persoana ip este foarte apropiata, pop concluziona prin cea de-a treia afirmape: Te rog, ajuta-ma! inca mai ai nevoie de ea. Acest mod de a-p exprima furia este foarte injelept. Este modul ideal de a te comporta, credincios juramantului pe care vi 1-ap facut ca vep imparp i cele rele, $i cele bune.

Acest tip de limbaj, acest tip de comunicare va impune respect $i va motiva cealalta persoana sa priveasca inapoi i sa practice ca i tine. Va observa ca te respecp. Cand eti furios demonstrezi ca tii sa te ocupi de propria furie. Faci tot ceea ce ip sta in putinpi pentru a o asuma, aa ca nu mai ai tending sa-p consideri partenerul un duman pe care trebuie

A

sa-1 pedepseti. II consideri un aliat care se afla acolo pentru a te sprijini. Aceste trei propozipi sunt lucrul cel mai pozitiv pe care il pop spune.

Tine minte ca trebuie sa le rosteti neaparat in douazeci i patru de ore. Buddha spune ca un calugar are dreptul sa fie furios, dar nu mai mult de o singura noapte. Nu este sanatos sa-p ascunzi furia prea mult. Nu pne mai mult de o zi pentru tine furia sau suferin^a. Trebuie sa te antrenezi pentru a spune aceste trei lucruri cu calm ?i plin de iubire. Daca termenul limita se apropie, iar tu nu eti suficient de calm pentru a-p exprima furia, trebuie sa faci cele trei declarapi pe o bucata de hartie i sa i le trimip. Iubitule, sunt furios i sufar. Nu tiu de ce mi-ai facut una ca asta sau

48

FURIA IN'I'KLEPCIUNE PENTRU POTOLIREA FLAcARILOR

de ce mi-ai spus aceste lucruri. Vreau sa tii ca sufar. Fac tot ce imi sta in putinpi sa practic i sa-mi ingrijesc furia. Am nevoie de ajutorul tau . Trebuie sa-i trimip aceasta scrisoare de pace i sa te asiguri ca o va primi. Chiar in clipa in care-i vei marturisi in scris sau verbal aceste lucruri te vei simp uurat.

0 INTALNIRE VINERISEARAPop sa mai adaugi ceva acestor declarapi din scrisoarea de pace: ,,Hai

sa ne intalnim vineri seara i sa privim impreuna lucrurile in profunzime . Poate spui acest lucru luni sau marp pentru a mai avea pana atunci cateva

A , A w

zile de practica. In acest timp, amandoi vep avea ansa sa privip in urma i sa injelegep mai bine cauza conflictului. Va putep intalni oricand, dar seara de vineri este perfecta pentru ca, daca va impacap i rezolvap problema, vep avea un weekend minunat impreuna.

Pana vineri seara practici respirapa contienta i priveti in profunzime pentru a in^elege radacinile furiei. Indiferent ce ai face - conduci, te plimbi, gateti sau speli - ve