Click here to load reader

Fundatiile cladirilor industriale

  • View
    391

  • Download
    26

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs

Text of Fundatiile cladirilor industriale

  • FUNDATIILE CLADIRILOR INDUSTRIALECURS 7

  • Clasificare:

    a) Dup alctuire i form:- fundaii continue sub ziduri sau sub pereii substructurii;- fundaii izolate sub stlpi;- grupuri de fundaii continue sub stlpi;- radier general, care sunt planee inversate pe care reazem structurile din stlpi sau perei sau structurile rigide.b) Dup materialele utilizate:- fundaii din beton armat;- fundaii din beton simplu;- zidrie de piatr (mai pot fi utilizate fundaii din zidrie de crmid din pmnt armat, sau din lemn la construciile provizorii sau cu destinaie temporar);c) Dup adncimea de fundare (distana msurat de la nivelul terenului natural sau sistematizat pn la talpa fundaiei) :- fundaii directe (de mic adncime) aezate direct pe terenul de fundare;- fundaii indirecte (de mare adncime) realizat prin intermediul unor elemente de construcii speciale ( piloi, coloane, chesoane), ntruct stratul bun de fundare se gsete la o adncime mare.

  • d) Dup modul de transmitere a sarcinilor ctre terenul de fundare:- fundaii rigide (verificate la solicitrile de compresiune) ;- fundaii elastice (din beton armat) se dimensioneaz la ncovoiere i forfecare;- grupuri pe mediu elastic (preiau frecri i mpingeri laterale) ;- fundaii purttoare pe vrf (de mare adncime) ;

    e) Dup nivelul apelor subterane:- fundaii executate n uscat;- fundaii executate n ap;

    f) Dup modul de execuie:- fundaii executate pe loc (direct n groapa de fundaie);- fundaii prefabricate (executate n ateliere speciale, transportate i montate pe amplasament n sptur sau prin nfigere n teren).

  • FUNDATIILE CLADIRLOR INDUSTRIALESunt de regula fundatii izolate, fiecare stalp avand o fundatie proprie. Se alcatuiesc mai rar fundatii comune pentru siruri sau grupuri de stalpi.Fundatiile stalpilor cladirilor industriale primesc si transmit la teren momente, pe una sau doua directii, forte axiale si forte taietoare;Adancimea la care se opresc fundatiile stalpilor halelor industriale este impusa de :- cota fundatiilor invecinate;- cota de inghet pentru constructii industriale;- natura terenului poate impune coborarea fundatiilor pana la straturile care pot suporta presiunile transmise terenului, alteori este necesar sa se strabata unele straturi de teren improprii pentru fundare, care ar da tasari mari sub incarcari;- nivelul apei subterane si chimismul acesteia;

  • Daca in apropierea fundatiilor stalpilor se gasesc fundatii pentru agregate tehnologice, care au o anumita adancime de fundare, sau canale si tunele de diferite adancimi, fundatiile stalpilor sunt coborate pana la nivelul inferior al acestora sau chiar mai jos.

    In cladirile industriale, fundatia trebuie sa fie astfel alcatuita incat canalele in care sunt montate diferite conducte, cabluri (care sunt asezate cat mai aproape de stalpi) sa poata trece peste prima teapta a fundatiei.

  • 3. Fundatii din beton armat

    Fundatiile din beton armat se folosesc atat la cladiri industriale cu stalpi metalici, cat si la cele cu stalpi din beton armat.In cazul halelor cu stalpi metalici, cand terenul pe care se aseaza fundatia este la adancime mica si admite presiuni mici, este avantajoasa executarea unei fundatii de beton armat cu inaltime de constructie mica si suprafata mare. Inaltimea fundatiei trebuie sa fie totusi suficienta pentru ancorare . In cazul unor fundari la adancimi mari, se prefera ca fundatia sa se execute cu o sectiune necesara asezarii bazei stalpului si sa se armeze, latindu-se eventual numai la partea de jos .

    Fig.6. Fundatii din beton armat Fig.7. Fundatie din beton armat inalta

  • Pentru stalpii din beton armat prefabricati se folosesc fundatii pahar, care, pentru hale industriale pot fi de 2 tipuri:simple;cu inel de beton armat legat de fundatii cu mustati .Un al 2-lea tip de cuzinet, care asigura o mai buna legatura intre stalp si fundatie, are la partea superioara un inel de beton armat care se toarna dupa umplerea golului dintre pahar si stalp. Inelul trebuie sa fie bine legat de fundatie prin armaturi care ies din fundatie.

  • PLAN DE FUNDATII

  • Fundatii adanci, executate in puturi, se intalnesc acolo unde terenul admis pentru fundare este la o adancime mare, de la 8 la 12 metri si chiar mai mult. Se patrunde pana la adancimea necesara prin terenuri slabe, care dau impingeri. Se realizeaza un put, peretii fiind sustinuti cu tuburi de beton armat cu diametrul mai mare de 1,5 m sau se folosesc chesoane deschise. Interiorul acestora se umple cu beton slab, Partea superioara a chesonului se opreste la o cota care sa permita asezarea pe cheson a unui bloc de fundatie pe care se vor aseza bazele stalpilor de metal sau cuzinetii celor din beton armat.

  • Fundatiile pe piloti se executa cand terenul de fundare se gaseste la adancime mare. Pentru a ajunge la cota de fundare, se strabat straturi de teren slabe, panze de apa, etc. Pentru adancimi de fundare de 10-15 m, se pot folosi piloti de beton armat prefabricati, introdusi prin batere (fig.9). Pilotii prefabricati prea lungi sunt neeconomici, deoarece necesita multa armatura impusa de conditiile de batere. In cazul unor adancimi mari, care necesita piloti lungi, se folosesc piloti executati prin forare. Exista instalatii moderne cu care se pot executa piloti forati cu lungimi si diametre mari. Necesita o armatura mai redusa decat cei introdusi prin batere Se poate ajunge cu astfel de instalatii la piloti de 20...24 m si chiar mai mult.Capetele pilotilor este necesar sa fie introduse in teren rezistent pe o lungime suficienta (3..5 m). .

  • Fundatiile pe piloti verticali nu pot lua forte orizontale importante. Cand sunt astfel de incarcari, se introduc, la margini, piloti inclinati. Daca in apropierea unei fundatii pe piloti s-ar depozita diferite materiale in cantitati mari, sub actiunea presiunilor si impingerilor orizontale asupra pilotilor s-ar dezvolta impingeri mari care ar deplasa si incovoia pilotii, deformandu-i lateral.Se poate ajunge chiar la ruperea pilotilor.Este necesar sa se compacteze bine terenul sub depozit pe o adancime suficienta. Aceasta compactare se poate face si prin introducerea unor piloti sub depozit, care ar avea rolul de a lua si transmite, impreuna cu terenul indesat, incarcarile depozitului la straturile inferioare mai rezistente.

  • CONSOLIDAREA TERENURILOR SLABE DE FUNDARE PRIN :-injectii de lapte de ciment;

    -coloane de balast;

    -coloane de beton slab;

  • FUNDATII PE PILOTI

  • Coloane piatra vibrata

  • SPRIJINIREA EXCAVATIILOR CU :piloti forati perimetrali TANGENTI

  • SPRIJINIREA EXCAVATIILOR CU :piloti forati perimetrali SECANTI

  • SPRIJINIREA EXCAVATIILOR CU :piloti forati perimetrali DISTANTATI

  • FUNDATII DE ADANCIME :1.piloti forati sub protectie de noroi bentonitic D=0.351.5 m;

  • FUNDATII DE ADANCIME :2. Piloti forati cu tub recuperabil diametrul D = 0.62 1.2 m;

  • IMBUNATIREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN BATERE

  • MASURI CONSTRUCTIVE IN CAZUL FUNDARII PE TERENURI SENSIBILE LA INMUIERE SAU CONTRACTILE

    In tara noastra se gasesc zone intinse de teren sensibil la inmuiere (terenuri de loes). Sub influenta umezelii si uscarii, isi modifica sensibil volumul; in timpul acestor variatii de volum asupra partilor de constructie aflate sub nivelul terenului, se dezvolta forte mari, care pot duce la ruperi si la alte defectiuni grave. Efectele de contractie sunt mai mari spre suprafata terenului si dispar la 3...4 m adancime.Fundarea cladirilor industriale pe terenuri de loes, sensibile la inmuiere, impune luarea unor masuri care sa evite tasarile diferentiate mari.Aceste masuri depind de gradul de sensibilitate a loesului, de grosimea stratului de loes sensibil la inmuiere, de importanta constructiei, de cantitatile de apa care se vehiculeaza in hala sau in apropierea ei. Grosimea stratului de loes sensibil la inmuiere depaseste mai rar 20..24 m.

  • Solutia de fundare care ar elimina tasarile ar consta in strabaterea straturilor de loes si fundarea pe straturile nesensibile de la baza loesului.

    Aceasta solutie este indicata in cazul constructiilor grele, a constructiilor sensibile la tasari, a unor constructii vitale pentru exploatare, precum si acolo unde exploatrea foloseste apa in cantitati mari si unde exista, deci, un pericol mai mare de inmuiere a loesului prin pierderi de apa.

    Inmuierea loesului se poate insa produce incepand de la baza lui, prin ridicarea treptata a nivelului apelor subterane, alimentate in diferite moduri;

  • In cazul in care n-ar exista aceasta posibilitate sau ar exista intr-o masura redusa, constructiile mai putin grele, mai putin imporante pentru siguranta exploatarii, pot fi fundate pe straturi de loes compactate, de grosimi de 1...3 m, care au devenit, prin reducerea porozitatii loesului, insensibile la inmuiere. Aceste straturi compactate impiedica, in zona respectiva, patrunderea apelor de la suprafata in loesul necompactat de sub fundatie.

    Alte masuri se refera la reducerea pierderilor de apa din conducte, canale, bazine si alte instalatii care folosesc apa.

    Apele care rezulat din ploi si din topirea zapezii nu trebuie sa stagneze, astfel ca se impun masuri pentru organizarea scurgerii apelor pe intreaga zona a terenului industriei respective.In cazul constructiilor de hale asezate pe terenuri sensibile la inmuiere, pe langa masurile ce se impun in legatura cu modul de fundare, in unele situatii, sunt necesare diferite masuri constructive aplicate structurii si altor elemente ale halei.

  • Pentru structura de rezistenta a halelor se vor adopta solutii cat mai putin sensibile la tasari diferentiate. Riglele structurii, ca si cele longitudinale de legatura, in cazul in care