Fundamentele Managementului

  • View
    215

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Fundamentele Managementului

  • 8/20/2019 Fundamentele Managementului

    1/71

    I.1. INTRODUCERE  

    Majoritatea femeilor manageri au posibilitatea de a vorbi în faţa

    unui public, indiferent dacă acest lucru se întâmplă la o întâlnire de afaceri sau la o întrunire de familie. Multe dintre cele care urmează să susţină o prezentare în public sunt speriate de acest gând şi nu privesc acest lucru ca o sansa.Oamenii fac prezentări în fiecare zi, fie că fac cinci minute de conversaţie cu managerul lor sau dacă se adresează două ore mai multor  persoane.  

    Dumitru Dan Drăgoi în Tehnici de prezentare si comunicare tehnică afirmă că prezentările joacă un rol important în aproape toate

    domeniile de activitate. !rin prisma lor, ceilalţi apreciază eficienţa. Modulde comportament când se susţine o prezentare spune foarte multe nu numai despre prezentator şi atitudinea lui faţă de muncă, ci şi despre gradul de cunoaştere a subiectului tratat. Orice afacere depinde, în mare măsură, de abilitatea celor implicaţi de a comunica şi colabora eficient, atât

     în interiorul companiei, cât şi în e"terior, cu clienţii şi partenerii de afaceri.  #ceastă abilitate de comunicare şi colaborare eficientă este esenţială nu numai pentru a informa, ilustra, decide, discuta, ci şi, mult mai important, pentru a entuziasma, convinge, pune întrebări, motiva.$

      !rezentările trebuie considerate mai mult decât un mijloc funcţional de comunicare sau de luare de decizii, indiferent de cadrul în care sunt susţinute, oficial sau neoficial. %ealizarea unei bune prezentări presupune cunoaşterea importanţei unui climat favorabil, a caracterului şi naturii auditorului, a te&nicilor de prezentare a materialului, a alegerii materialului audio'vizual cu impact şi folosirea te&nicilor şi limbajului, într(un mod planificat şi controlat. 

  • 8/20/2019 Fundamentele Managementului

    2/71

      Din nenumăratele elemente importante care fac un discurs public cu

    impact, în acest curs, ne vom ocupa doar de trei) vorbitor, public şi discurs*prezentare.

     

    I.2.VORBITORUL

     

    PREGĂTIREA  

    !regătirea prezentării discursului constă nu doar în aranjarea foilor pe pupitru ci şi dintr(o pregătire a stării vorbitorului. +onform Dumitru Dan Drăgoi în Tehnici de prezentare si comunicare tehnică   naintea intenţieid e a realiza o prezentare, eventualul prezentator trebuie să( şi evalueze capacitatea de a face o bună prezentareşi va şti forţa de care dispune. -n potenţial prezentator îşi poate pune întrebarea) !ot fi cu adevărat un vorbitordinamic/$. Dacă răspunsul va fi) 0u pot susţine o prezentare bună$, aşa se va întâmpla. #cest mesaj setransmit e întocmai subconştientului vorbitorului, auditorului. Din această cauză, pre zentarea ar putea eşua. 1au,în situaţia în care e"punerile unui prezentator sunt încununate de succes, acesta ar putea să se întrebe) #şputea să mă descurc mai bine/$. Desigur, întotdeauna se poate atinge un nou indice de

    impact, deşi acestapresupune asumarea mai multor riscuri. !entru a faceo prezentare bună, prezentatorul trebuie)  

    •  să fie convins că poate face acest lucru2 •  să ştie că este dorit2 •  să vrea să aibă loc2

  • 8/20/2019 Fundamentele Managementului

    3/71

    •  să o facă realizabilă.   

    !entru a fi un vorbitor desăvârşit trebuie să fiţi voi înşivă, să va perfe cţionaţi stilul personal. Modul deprezentare al unei persoane cu influenţă sa

    u al crainicului preferat nu trebuie neapărat asimilat de prezentator.3iecarevorbitor de e"cepţie are propria metodă de a produce un impact. Deşi au succes, vorbitorii de e"cepţienu contenesc să s e întrebe) +e anume nu fac/$, +e ar putea să meargă mai bine/$.   NERVOZITATEA ŞI STRESUL CA FACTORI POZITIVI  

    1tarea de nervozitate şi stresul nu sunt în totalitate de rău augur. O anumită formă de stres şi nervozitate 4e". tracul dinaintea unei test, un discurs, o apariţie la televizor sau radio etc.5 sunt esenţiale pentru a ne

    mobiliza toate resursele. 0e ascute simţurile şi constituie un ajutor pentru atingerea celor mai bune performanţe, c&iar dacă simţim o stare de disconfort.   1tarea de nervozitate este benefică în moduri din cele mai ciudate. 6ată câteva e"emple)  

    •  +ând sunteţi incapabile să vorbiţi şi sunteţi pur şi simplu împietrită •  +ând vă tremură vocea sau când o pierdeţi

    •  +ând uitaţi absolut totul •  +ând vă tremură mâinile, mersul vă este nesigur şi vi se înmoaie

    genunc&ii •  +ând transpiraţi sau aveţi o stare de lipotimie •  +ând simţiţi nevoia să mergeţi la baie •  +ând nu găsiţi cuvintele sau când le pronunţaţi greşit

     

    !rovocarea stă în a învăţa să vă recunoaşteţi nervii, să conştientizaţi ac

    eastă stare, să vă familiarizaţi cu ea şisă învăţaţi să( i stăpâniţi aspectele negative.

      Câteva sfat!" #e$t! st%#â$"!ea $e!v"&'!   

  • 8/20/2019 Fundamentele Managementului

    4/71

    • %espiraţi adânc din stomac şi veţi vedea cum liniştea se răspândeşte în corpul dumneavoastră şi vă redobâdiţi controlul 4vedeţi capitolul cu privire la te&nicile de control al respiraţiei5.

    • 7ăsaţi(vă umerii să cadă şi rela"aţi(vă.

    • 8eţi un pa&ar cu apă care vă o"igenează corpul şi vă umezeşte gura.

    •  #cordaţi(vă un minut şi concentraţi(vă asupra primei fraze pe care urmează să o rostiţi. Dacă aveţi un debut bun, starea de nervozitate va dispărea şi veţi putea comunica cu auditoriul deoarece veţi fi ascultate. 9ă veţi simţi mult mai sigure şi această stare se va transmite şi publicului. 9or  avea impresia că vorbitoarea este stăpână pe sine şi sigură de ceea ce spune.

     

    TE(NICI DE CONTROLARE A RESPIRA)IEI  

    +a vorbitori, depindem în totalitate de voce, care, la rândul ei, depinde de modul în care respirăm. +ategoric, toţi respirăm, dar asta nu

     înseamnă că o facem la fel de bine şi că, de e"emplu, ştim cum să ne folosim la ma"im capacitatea de respiraţie. Multe persoane folosesc pentru a respira numai partea superioară a plămânilor şi deseori îşi ridică umerii şi cutia toracică pentru a in&ala suficient aer. #cesta este un efort conştient şi, fără îndoială, un mod

    raţional de a respira. Dacă dorim să dispunem de respiraţia şi de vocea noastră în totalitate trebuie să intre în joc şi stomacul, nu doar plămânii. :ste important să inspirăm * e"pirăm cât mai mult aer posibil. Muşc&ii cutiei toracice sunt puţini şi slabi în comparaţie cu cei din regiunea stomacului. De aceea muşc&ii stomacului pot să ne ajute să inspirăm * e"pirăm mai mult aer şi să ne folosim de rezervele suplimentare când simţim că rămânem fără aer.   De *e este !es#"!a+"a atât ,e "-#'!ta$t% #e$t! v'*e

      3ără îndoială, putem încerca să vorbim fără să respirăm, dar vom vedea ce efort presupune acest lucru şi cât de e"tenuată va suna vocea. +ând nu respirăm corect răguşim şi coardele vocale se pot infecta. Dacă folosim stomacul pentru a respira vom obţine un control mai bun asupra vocii şi putem preîntâmpina pierderea ei.  

  • 8/20/2019 Fundamentele Managementului

    5/71

    3olosind te&nici corespunzătoare de respiraţie putem simţi cum pe măsură ce pulsăm o"igen proaspăt liniştea învăluie tot corpul. ;e&nicile de respiraţie sunt un ajutor absolut esenţial şi eficient pentru e"erciţiile care(şi propun să diminueze tensiunea şi să combată stresul.

     Te$"*" ,e !es#"!a+"e   -rmătorul e"erciţiu este conceput pentru a vă învăţa cum să respiraţi corect.  

     ntindeţi(vă pe spate, pe jos 4pe podea5, şi puneţi mâinile pe stomac. 7ăsaţi  în jos umerii şi rela"aţi corpul în timp ce respiraţi adânc.

    %espiraţi corect dacă nu ridicaţi umerii şi cutia toracică şi dacă veţi observa

    că, atunci când inspiraţi aer înstomac, acesta se e"tinde. +ând e"piraţi, sto macul se contractă. 3olosiţi(vă de muşc&ii stomacului pentru aelibera cât m

    ai mult aer posibil înainte de

    a inspira din nou. %espiraţi în linişte. Dacă respiraţi repede, puteţileşina.

    PROCESUL DE CO/UNICARE  

    +onform cu Manualul pentru formarea formatorilor al

  • 8/20/2019 Fundamentele Managementului

    6/71

       #utorii manualului sus amintit notează că  atitudinile şi e"perienţa îl

    afectează atât pe cel care transmite un mesaj, cât şi pe cel care(l primeşte. !rejudecăţile pot fi mai puternice decât motivele. n urma unei conversaţii, deseori, este neclar dacă ceea ce s(a dorit să se spună coincide cu ceea

    ce s(a înţeles.   ntr(o conversaţie între doi oameni, sunt prezente cel puţin > persoane)   • !ersoana care cred că sunt • !ersoana care crezi că eşti • !ersoana care cred că eşti • !ersoana care crezi că sunt • !ersoana care sunt cu adevărat •

     !ersoana care eşti cu adevărat  8agajul cultural şi atitudinile au rolul lor în procesul de comunicare. :ste important să înţelegem conceptele în acelaşi mod. 3iecare mediu are propriile categorii de concepte * noţiuni. !ărerile preconcepute pot perturba procesul de comunicare.  

  • 8/20/2019 Fundamentele Managementului

    7/71