Fundamente Emotiile

7/24/2019 Fundamente Emotiile

1/16

~ 1 ~

Universitatea de

Psihologie

Emotiile

Anul I


2/16


3/16

~ 3 ~

Afectivitatea

Afectivitatea

este o component fundamental a psihicului uman, la fel de prezent n comportamentul iactivitatea noastr cotidian ca icogniia.Nu ntmpltor, analiza psihologic s-a nvrtit ntotdeauna n jurulrelaieiraiune-emoie,cu exagerrile cunoscute n direcia supraestimrii raiunii i subestimrii afectivitii sau n direciasupraestimrii rolului tririlor emoionale i subestimrii rolului raiunii.

Corespunztor celor dou tipuri de condiionare, vom avea i cele dou roluri: unul de alert-activare energetic, prin care seaccelereaz procesul percepiei sau interpretrii, altul de selectare i potenare a atitudinii i comportamentului n raportcustimulul. i ntr-un caz i ntr-altul, la baza producerii reaciei itririi emoionalest interaciunea dintre subiect isituaie. Semnificaia care acioneaz ca factor determinativ n apariia emoiei rezult din raportarea proprietilorobiective ale stimulului la ateptrile i strile de motivaie ale subiectului.

n lumina celor de mai sus, putem defini afectivitatea ca fiind ansamblul proceselor psihice care reflect, sub forma unortriri subiective specifice, raportul de concordan, respectiv, discordan, dintre dinamica evenimentelor interne (strileproprii de necesitate, motivaie) i dinamica evenimentelor externe (stimulii, situaiile obiective i proprietile lor).

Procesele afective, indiferent de forma n care se structureaz, pun n eviden cteva trsturi comune, i anume:polaritatea,intensitatea,durata,convertibilitatea iambivalena.

Formele afective

Formele afective sunt triri care exprim gradul de concordan sau neconcordan dintre un obiect sau osituaie i tendinele noastre (termenul obiect" e luat in sens filosofic -fiind ceea ce cunoatem, fiin sau lucru). Pentruprescurtare, vom folosi i termenul de afect" ca sinonim cu stare afectiv" ; el e utilizat de unii intr-un sens foarte restrans.Afectele sunt in indisolubil legtur cu trebuinele, tendinele, interesele i aspiraiile noastre.

Ele oglindesc, in fiecare moment, situaiile prezente, rezultatele conduitei noastre in raport cu impulsurile i dorinele

noastre. Totodat, intr-o msur mai mare sau mai mic, constituie imbolduri ctre anume reacii, manifestri, aciuni.Unele din ele, cum sunt sentimentele, sunt chiar principalele motive de activitate susinut.

De aceea, pan in anii patruzeci, motivaia era inclus in capitolul consacrat afectivitii. Dup cel de-al doilea rzboimondial, vom gsi afectele menionate in cadrul studiilor despre motivaie. in ultimii ani, a aprut itendina de a le studiaseparat, aa cum am procedat i noi. Oricum, motivaia i strile afective sunt de fapt inseparabile in realitate.

1 2 1Strile afective

Starile afective

implic o apreciere, o atitudine pozitiv sau negativ. Dac un obiect este in concordan cutrebuinele noastre rezult o stare pozitiv, pe care o caracterizm ca plcut, fiind insoit de tendine, micri de

apropiere. O camer inclzit iarna ne impresioneaz favorabil. Dimpotriv, cand o situaie e in contradicie cu ceea ce

dorim, apare o impresie neplcut, intovrit de impulsuri spre evitare, indeprtare: o hal in caree infernal, iaratmosfera, sufocant ne repugn. Afectele au tendina de polaritate. Vasile Pavelcu vorbea de sensul timic" (de la grecescul

thime, insemnand valoare). Ele sunt fie pozitive, fie negative.Indiferena apare in lipsa oricrei stri afective, fiind de fapt ostare cu totul tranzitorie.

Caracterizarea i denumirile diferitelor feluri de afecte sunt extrem de variate. in domeniul afectivitii, scria V. Pavelcu in1937, aproape fiecare autor intrebuineaz o terminologie proprie" (Pavelcu, V.,1982, p.89). 40 de ani mai tarziu, G. Debus,intr-o lucrare de sintez, afirm exact acelai lucru, valabil i azi (Handbuch psychol.

Grundbegriffe, p. 156). Acesta caracterizeaz strile afective ca sentimente" (Gefuhle), pe cand Fr. Littmann le denumetepe toate emoii. V. Pavelcu, considerand termenul de sentiment sinonim cu afect", il distingea totui de emoie, aceasta

desemnand numai emoiile-oc. Dar coala de la Cluj, ca i P. Popescu-Neveanu, le intituleaz pe acestea din urm afecte".
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cogni%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rela%C5%A3ia_ra%C5%A3iune-emo%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rela%C5%A3ia_ra%C5%A3iune-emo%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rela%C5%A3ia_ra%C5%A3iune-emo%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rela%C5%A3ia_ra%C5%A3iune-emo%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rela%C5%A3ia_ra%C5%A3iune-emo%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tr%C4%83ire_emo%C5%A3ional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tr%C4%83ire_emo%C5%A3ional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polaritatea_afectivita%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intensitatea_afectivit%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Durata_afectivit%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Convertibilitatea_afectivit%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ambivalen%C5%A3a_afectivit%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ambivalen%C5%A3a_afectivit%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ambivalen%C5%A3a_afectivit%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Convertibilitatea_afectivit%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Durata_afectivit%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Intensitatea_afectivit%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polaritatea_afectivita%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tr%C4%83ire_emo%C5%A3ional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rela%C5%A3ia_ra%C5%A3iune-emo%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rela%C5%A3ia_ra%C5%A3iune-emo%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cogni%C5%A3ie&action=edit&redlink=1


4/16

~ 4 ~

in cele ce urmeaz, utilizand o terminologie mai apropiat profesorului ieean, nu vom deosebi, mai intai, strile afective deprocese afective i nici emoiile, de emoiile oc", deoarece intre aceste din urm nu sunt deosebiri calitative, ci numai deintensitate (frica de dentist nu se deosebete calitativ de spaima starnit de un cutremur). Apoi, aa cum am vzut, vomutiliza termenul de afect in accepiunea cea mai general, sinonim cu stare sau proces afectiv, b) Strile afective se pot

impri in dou marigrupe :

A. Afectele statice, exprimand raportul dintre noi i lume, au un slab efect dinamogen, nu sunt motive de activitate

indelung, dei pot provoca puternice reacii momentane. Ele se divid in : 1) stri afective elementare care cuprind atat

durerea i plcerea senzorial, cat i agreabilul i dezagreabilul; 2) dispoziiile; 3) emoiile.

B. Afectele dinamice, constituind cele mai puternice i durabile motive ale comportamentului uman. E vorba de sentimente i

pasiuni.

S le analizm pe rand. Strile afective elementare.

Durerea senzorial este un fenomen uor de ineles: in majoritatea cazurilor e vorba de excitarea intens a unor terminaiinervoase. Excitanii care provoaca durerea sunt de natur diferit, fizic sau chimic, in relaie cu tulburri circulatorii,

inflamatorii .a.

Plcerea senzorial e mai greu de ineles. Vorbind despre ataament am artat cum puiul de cimpanzeu, izolat de mam,

caut contactul moale al unui manechin acoperit cu stof i evit modelul din sarm, deci sunt unele senzaii plcute, legate

de un anume confort senzorial. De obicei, plcerea senzorial tactil e pus in relaie cu instinctul sexual. Dar nici orgasmul(voluptatea: senzaia culminant din timpul actului sexual) nu e pe deplin elucidat. S. Freud explic orgasmul (ca i

plcerea in general) printr-o scdere brusc a tensiunii, fenomen evident.

Agreabilul i dezagreabilul sunt reacii afective globale de slab intensitate, impresii produse de orice percepie. Unii

autori chiar vorbesc de tonul afectiv al percepiei". Noi putem avea percepii care totdeauna au asupra noastr un efectagreabil sau dezagreabil. Aceast rezonan afectiv nu depinde de excitarea senzorial, ci de sensul pe care informaia o are

pentru noi: percepia unei prjituri de ciocolat in galantarul unei cofetrii, cand ne e foame i avem bani pentru a ocumpra, ne produce o impresie plcut. Aceeai imagine poate s ne impresioneze dezagreabil, dac ne este foarte foame,

ins n-avem nici un ban disponibil.

1 2 2

Afectele

Afectele sunt subiective in sensul dependenei lor de trebuinele noastre actuale. Un pahar cu ap rece, vara

cand ne e cald i sete ne face plcere. Aceeai ap, iarna, pe un ger de -25, cand ne e frig i tremurm, ne displace, nu timcum s-o evitm, ea contrazicand cerinele organismului. inseamn c strile afective se pot schimba uor in funcie de

situaie. Totui, cand e vorba de structuri afective complexe, cum ar fi un sentiment, reaciile noastre se direcioneaz foartestabil i pentru mult vreme.

Dac afectele sunt subiective, nu rezult lipsa lor de legtur cu realitatea obiectiv. Ele depind de caracteristicile

obiectelor, ale situaiilor. O livad de meri inflorii va tinde s ne impresioneze plcut, dup cum spanzurarea unui

nevinovat, in Libia, vaproduce emoii negative. Dar strile afective reflect nu numai condiiile exterioare, ci ele exprimmai mult, redau i raportul dintre realitate i motivaia noastr.

O caracteristic este totalitatea. Afectele exprim un raport cu toate tendinele prezente intr-un anumit moment i nudoar cu efectul unei stimulri parial. De exemplu un copil face obrznicii, enervand multe persoane, dar mama sa,

iubindu-l cu pasiune, nu se supr, ci se amuz, ignorand vdit aspectele negative ale comportrii lui. Deci strile afective

creeaz o sintez specific a tuturor impulsurilor activate. Afectivitatea, in ansamblul ei, are o funcie extrem de


5/16

~ 5 ~

important: ea permite o reglare prompt i eficace a comportamentului, indeplinind rolul de acceptor al aciunii, interminologia lui P.K. Anohin. O emoie, chiar lipsit de intensitate, schieaz imediat un inceput de aciune, inainte ca odeliberare contient s inceap. Chiar dac nu trebuie s ne lsm ghidai numai de afecte, exist situaii in care nu e timpde reflexie i reacionm in funcie de afectul dominant, care poate fi salvator.

1 2 3 Emotiile

Emoiaprivine de la latinescul emotionis, n traducere impulsul ce aduce reacii. Emotia este definit ca omodalitate de percepie a elementelor i relaiilor dintre realitate i imaginaie, exprimat fizic prin intermediul unor

funcii fiziologice, ca expresia facial sau ritmul cardiac i ducnd pn la reacii de conduit precumagresivitateasauplnsul.Emoiile sunt studiate i nelese de psihologi i, mai recent, de ctre oamenii de tiin din domeniulinteligenei artificiale. Este definit ca o reacie afectiv de intensitate mijlocie i de durat relativ scurt, nsoit

adesea de modificri n activitileorganismului,oglindind atitudinea individului fa derealitate.Emoia poate ficlasificat ca un sistem de aprare, ntructpsihologic emoia afecteaz atenia, capacitatea i viteza de reacie a

individului dar i comportamentul general. Fiziologic vorbind, emoiile controleaz rspunsurile la anumite situaii,incluzndexpresia facial,tonulvocal dar isistemul endocrin,pentru a pregti organismul pentru anumiteurmri.Spre exemplu, sentimentul defricdeclaneaz reacii precumtranspiraieintensiv, accelerearea btilorinimii mpreun cu creterea temperaturii corporale dar i reacii psihice precum spontaneitatea i predispoziia laluarea de decizii neateptate. Totui, percepia i reaciile ce survin n urma emoiilor difer de la individ la individ. Aadar,emoiile sunt stri afective, de scurt durat, care traduc un specific al relaiilor mele cu un obiect ori osituaie,deci au un caracter situaional. Ele pot fi declanate de o imprejurare real sau de una imaginat (gandul cpoliia poate fi pe urmele sale sperie talharul care are banii furai in gemantan).

Intensitatea lor e foarte variat: poate fi vag, mijlocie, dar i foarte mare, zguduind intregul organism. in acest

ultim caz, vorbim de emoie-oc (creia muli psihologi ii spun afect).

Exist patru emoii-oc, tipice : frica (teroarea), furia, tristeea informa sa acut (disperarea) i bucuriaexploziv. Dar acestea pot aprea, in condiii obinuite, cu o intensitate mijlocie: cineva se teme s intre la dentist;

altcineva se enerveaz c prietenul su intarziela intalnire; un tanr se intristeaz, fiindc logodnica i s-aimbolnvit de grip ; elevii se bucur, deoarece profesorul n-a putut veni la or. Dar sunt mult mai multe emoii decatacestea: dezgustul, ruinea, nemulumirea, regretul, indignarea, simpatia, antipatia, sperana, mila, satisfacia,

nehotrarea, sfidarea etc.

Atat in vorbirea curent, cat i in lucrri de specialitate psihologic, emoiile sunt frecvent identificate cu

sentimente, cum ar fi iubirea i ura (dar sunt multe feluri de iubire: de tat, soie, prieten, dragostea de munc, de

patrie etc.; dup cum exist i variate obiecte ale urii: fa de un rival, un duman, un ho, o sect, o ideologie .a.).

intr-adevr, intorcandu-ne la marii filosofi care au analizat afectivitatea, constatm o asemenea lips de difereniere.Astfel, Rene Descartes, in lucrarea sa Les passions de l'ame (Pasiunile sufletului) descrie 40 de pasiuni", printre carefigureaz, pe lang emoii, sentimente, dorine i chiar trsturi de caracter. Dar marele filosof francez consider c

toate ii au originea in numai 6 pasiuni primitive : mirarea, iubirea, ura, dorina, bucuria i tristeea. Toate celelalte

n-ar fi decat varieti ale acestora sau rezultatul unor combinri ale lor. Cum se vede, trei din pasiunile fundamentalesunt emoii, dou - sentimente, iar una, dorina, constituie o denumire generic in care pot figura nenumrateaspiraii.

Problema care se pune este de ce personalitati aa de ptrunztoare au amestecat stri afective deosebite,

nau simit nevoia s efectueze distincii intre ele ? Dorina este o stare afectiv elementar: o trebuin contient de

obiectul ei, care poate fi de scurt durat. Dar ea e folosit adesea in locul termenului de aspiraie, dorina durabil

de a realiza un anume progres, ceea ce presupune existena unui sentiment, acesta fiind o structurbine cristalizat,
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agresivitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agresivitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C3%A2ns&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Realitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Realitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Realitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Expresie_facial%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Expresie_facial%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Expresie_facial%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Voce&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_endocrin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_endocrin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_endocrin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fric%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transpira%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transpira%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Inim%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Inim%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transpira%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fric%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_endocrin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Voce&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Expresie_facial%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Realitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C3%A2ns&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agresivitate&action=edit&redlink=1


6/16

~ 6 ~

trainic. Nu au fost deosebite net (i nici azi nu sunt) pentru motivul c ele, dorina, aspiraia, emoia, sentimentul

toate sunt triri afective foarte strans legate, interdependente i pot avea acelai obiect, pot exprima calitatea

aceleiai relaii dintre obiect i subiect.

De exemplu, mergand pe strad vd un caine mare i amenintor. Atunci apare dorina de a-1 ocoli. Dar neavand

aceast posibilitate m apropii i el se repede in mod agresiv. Atunci apare emoia de fric, efectul aceleiai situaii ial aceluiai raport care mi-a trezit dorina iniial. Sentimentul fricii de caini acioneaz ori de cate ori ies in ora im face s ocolesc strzile, unde cunosc existena posibilitii unei astfel de intalniri neplcute, m inarmez i cu un

baston pentru orice eventualitate, frica de un animal vagabond apare i in lipsa apariiei lui .a.m.d. De asemenea,

sentimentul vizeaz acelai pericol i aceeai relaie nedorit. Prin urmare, nu exist deosebiri calitative intre aceste

fenomene afective, de unde lipsa unei inclinaii spre o mai fin difereniere.

Sentimentele ins se deosebesc de emoii i de simplele dorine prin amploarea, prin extensiunea lor. Ele sunt

transmitibile, persistand in variate imprejurri i chiar in absena obiectului principal. Sentimentul iubirii nu seexprim numai in prezena fiinei indrgite, indrgostitul aflat departe se gandete mereu la ea, ii deapn amintiri,

ii scrie scrisoare dup scrisoare, viseaz la o nou intalnire, ii organizeaz activitatea in aa fel incat s progreseze

in direcia apreciat de iubita sa etc. Observandu-se evoluia afectivitii la copilul mic (Ewert, O., pp. 259-261) seconstat, in primele luni, doar stri afective elementare, de plcere i neplcere. La 4-5 luni apare expresia fricii(cauzat de persoane strine ori de posibilitatea de a cdea), tot cam in acelai timp se exprim i mania (cand i se ia o

jucrie sau biberonul) - deci e vorba doar de cele mai primitive emoii. in jurul varstei de 10 luni, apar manifestrilesentimentului de iubire fa de mam, exprimat prin zambet la prezena ei, prin dorina de a sta lang ea, plans la

plecarea ei etc. Este o diferen clar intre atitudinile sale fa de mam i cele adoptate fa de alii. La 18 luni se

constat i prezena geloziei. Treptat copilul va tri emoii i sentimente din ce in ce mai complexe. Printre ultimele

pare a fi dispreul ce apare clar abia la 12 ani. Deci se observ o cretere paralel a complexitii emoiilor i

sentimentelor. Acestea din urm asigur, treptat, o evident cretere a stabilitii afective. Sentimentele structureaz

dorinele, aspiraiile, interesele, atitudinile, nuanand diversificarea emoiilor provocate de diferite situaii.

Sentimentele asigur anumite orientri comportamentului,o anumit consecven i o ierarhizare areaciilor. Ele sedisting de dorine ori emoii prin care reacionm la specificul unei situaii prezente, comportament in relaie atat cu

situaia cat i cu sentimentele deja cristalizate.

1 2 4 Sentimente

Sentimentele sunt ample structuri de tendine i aspiraii, relativ stabile, care orienteaz, organizeaz,

declaneaz i regleaz conduita. La om sentimentele au acelai rol cu cel al instinctelor la animale.

Acestea cu cat sunt mai primitive, cu atat sunt dirijate mai exact de ctre instinct. Dar, chiar la psri i la mamifere,instinctele organizeaz activitatea lor zilnic. Animalele domestice, trind intr-un mediu limitat i avand unpermanent contact cu omul, care le dirijeaz comportamentul, incep s fie dependente i de sentimentele ce se

structureaz, datorit raportului lor permanent cu anumite persoane. Cel puin cainele manifest un ataament fade stpan, cateodat mai puternic decat instinctul: el se repede la un animal periculos care ii atac stpanul,

riscandu-i viaa, impotriva instinctului su de conservare care l-ar impulsiona s fug. Comportamentul uman estesubordonat, in mare msur, reglementrilor sociale, totui, cel puin in timpul su liber omul acioneaz potrivit

intereselor ce corespund orientrii sentimentelor sale. In limbajul curent, termenul de sentiment nu este utilizatfrecvent: se amintete de interese", aspiraii" sau pasiuni" (pasiunile sunt intradevr nite sentimente foarte intense

- dar termenul e folosit i cand e vorba doar de interese mai stabile). De exemplu, nu se vorbete de sentimentuldragostei pentru tiin, ci se spune interes ori pasiunea pentru cercetare. De fapt, interesele, aspiraiile, ca i emoiileizvorsc la adult din orientrile sentimentelor cristalizate. Cert este c apariia sentimentelor e precedat de formarea

unor dorine, atitudini i emoii. Odat constituite, ele devin permanente virtualiti, posibiliti de aspiraii,


7/16

~ 7 ~

atitudini i emoii. Sintetizand numeroase structuri de tendine, sentimentele devin puternice fore dinamizatoare,

puternice motive de activitate .

O clasificare a sentimentelor este foarte dificil. Se pot face doar cateva mari diviziuni. Se pot distinge sentimentele

inferioare de cele superioare. Sentimente inferioare sunt considerate cele aflate in relaie cu trebuine de ordin biologic

sau strict personal. Nu e nici un ru cand un tanr viseaz s-i cumpere o motociclet cu care s cutreiere lumea.Poate s fie nevoie de eforturi indelungate, de restrangeri bneti, dar realizarea acestei aspiraii n-are nimicduntor, imoral. Sentimentele superioare sunt cele in relaie strans cu valori sociale, cu aspiraii colective, benefice

din punct de vedere social. Ele pot fi imprite in trei mari grupe: morale(in raport cu viata sociala), estetice(frumosul)i intelectuale.

1 2 5 Pasiunile

Nu sunt deosebiri mari intre pasiuni i sentimente. E o chestiune mai mult de intensitate, pasiunile fiind

inrobitoare, acoperind sau subordonandu-i toate preocuprile, dominand puternic intreaga via afectiv. Existiubirea-pasiune, avariia, pasiunea social-politic, pasiunea artistic, tiinific, sportiv etc. Din capul locului

trebuie ins s facem o delimitare intre pasiunile positive(pasiunea pentru arta, pentru sport) i cele negative. Primeleimbogesc viaa psihic cel puin intr-un domeniu i permit realizri importante, mai ales cand se impletesc i cu untalent autentic. Dintre acestea fac parte cele menionate, cu excepia zgarceniei care este una negativ. i mai

duntoare sunt aa numitele patimi" : beia, goana continu dup alcool, cu obsesia aerului de carcium; apoi

dependena de drog sau pasiunea jocurilor de noroc... toate au distrus viei, familii. Pasiunile negative duc la o

srcire accentuat a vieii psihice, la degradarea moral i fizic.Un alt exemplu de pasiuni negative: cand o mam,

dei ii iubete copilul, ii sesizeaz unele defecte i lupt contra lor. Cand ins iubirea atinge nivelul pasiunii,

defectele dispar: ele sunt nscociri" provenind dinreaua intenie a altora!

1 3 Componentele emotiei

Emoiile-oc sunt o categorie aparte de stri afective datorit intensitii lor deosebite i a exteriorizrii lorputernice prin diferite expresii emoionale, modificri fiziologice i reacii slab controlate. Ele apar cand exist o stare

de tensiune nervoas acumulat i intervine brusc o situaie neateptat. Aa cum am menionat, sunt patru feluri deemoii-oc, avand fiecare moduri de manifestare relativ caracteristice. Le vom descrie in cele ce urmeaz

a b c d

Emoiile oc. a-furia; b-frica; c-disperarea; d-bucuria

Furia este declanat cand cineva ne ofenseaz in chip jignitor, ori ne-a cauzat un ru intervenind momentulpaharului plin". Accesul de furie se manifest prin inroirea feei, vinele feei i gatului se ingroa, ochii ies din

orbite i se injecteaz, pulsul se accelereaz, persoana gafaie, incepe s urle, se agit, gesticuleaz, uneori arunc

diferite obiecte din cale.


8/16

~ 8 ~

Frica, teroarea sunt provocate de apariia brusc a unui mare pericol, cum ar fi un cutremur, cand totul se clatin, se

prbuete, sau apariia unui urs agresiv in pdure. Tabloul expresiilor e relativ opus furiei: totdeauna apare opaloare cadaveric, ochii larg deschii cu pupilele lrgite fixand dezastrul sau pericolul iminent, prul se face mciuc,

pe fa apar broboane de sudoare, se declaneaz un tremur, muchii devin rigizi ori se contract convulsiv, se facgesturi de indeprtri;, izbucnete un strigt ascuit de teroare, persoana fie inlemnete, fie pornete intr-o fug

disperat. Sunt cazuri cand frica provoac un stop cardiac fatal.

Disperarea (tristeea profund) poate fi cauzat de moartea neateptat a unei persoane dragi sau incendierea

locuinei. i aici intervine paloarea feei; sprancenele devin oblice, faa se alungete, colurile gurii se las in jos, aparcute pe frunte, privirea devine tears, inexpresiv, inima i respiraia ii incetinesc ritmul, persoana suspin, uneori

plange cu hohote, i se inmoaie picioarele, apar tremurturi i senzaia de frig.

Bucuria exploziv survine cand aflm, pe neateptate, despre un eveniment fericit, mult dorit: candidatul, care se

credea respins la un examen foarte important, afl c totui a reuit! Spre deosebire de tristee, bucuria implic

manifestri dinamice : unii sar in sus, danseaz, bat din palme, rad din toat inima, btile inimii se accelereaz,

statura se indreapt, faa se imbujoreaz, ochii sticlesc, trsturile feei capt o alur ascendent. Exist situati

cand in loc de plans persoana profund afectat de un deces izbucnete intr-un ras spasmodic. Tot aa, datoritepuizrii, cineva afland o veste minunat incepe s plang! bucurie, se tremur de fric, dar i intr-un acces dedisperare... in toate cazurile emoiile-oc sunt insoite de puternice modificri fiziologice i expresive.

1 4 Teorii ale emotiilor

a) Teoria intelectualista a fost elaborat la inceputul secolului trecut i aparine lui Herbart i Nahlowski , eisustineau cum ca stare afectiv ar lua natere din interaciunea imaginilor.

b) Teoria fiziologic-periferice legat i ea de dou nume: James i Lange:ei considerau ca fenomenul era exactinvers: percepia atrage dup sine modificrile fiziologice. Nu fiindc sunt trist plang, ci, invers, fiindc plang m

simt trist.

c) Teorii fiziologice centrale. Cea mai important este aceea cunoscut sub numele de teoria lui Cannon-Bard, teoriedup care rolul esenial in emoii il are talamusul (de aceea a mai fost denumit i teoria talamic a emoiei).

Modificrile organice apar aproape instantaneu cu trirea emoional i nu ele sunt cauza emoiei. Emoia rezult

dintr-o excitare concomitent a talamusului i cortexului.

d) Teorii cognitive. E vorba de acei psihologi care au scos in eviden rolul important al scoarei cerebrale.


9/16

~ 9 ~

2 Automonitorizarea emoiilor i a dispoziiei adispozitiilor afective

2 1 Automonitorizarea emoiilor

Tabelul 1 Frecventa trairilor emotionale

emoia

ziua

Furie Fric Bucurie Tristee Uimire(surpriz)

Dezgust

1 -05.4.10 x Xx xx x

2 06.4. x xxx x

3 07.04 x x

4 08 xxx xxx xx

5 09 X x x

6 10 xx Xx xxxx x

7 11 x

8 12 x

9 13 x

10 14 x xx x

11 15 xx x

12 16 x xxx x

13 17 X x x

14 18 x x


10/16

~ 10 ~

Tabelul 2 Analiza trairilor emotionale

Emotia

Ziua I

Eveniment

declansator

Rspunsuri

organice

(modificri n

organism)

Evaluri cognitive(gndurile care onsoesc)

Reacie

comportamental

1.Bucurie Au plecat aimei in vacanta

-sunt maiagitata, maiactiva, ma plimbmai mult princasa, gesticulezmai mult

Am simtit ca suntindependenta :pot sa fac ce

vreau,sa maorganizez cumvreau

Curatenie mai multaca de obicei,responsabilitate maimare :D

2. Frica Mi-a lasat miemasina

Ticuri(cumainile),transpiratie

Daca se intampla

ceva cumasina?chiar dacaam permis...

Ieseam mai rar inoras

3.Furie m-am certat cusora mea maimica

-nu m-a durutnimic

Nu ma ascultadeloc...si nici numa ajuta lacuratenie+trebuiesa strang dupa ea

m-am certat cu ea sidin cauza ei si cuprietenul

4.Tristete A murit bunica - singuratate Lipsa de viata, de chef

5. Uimire Au venit nisteprieteni invizita de Pasti

m-am simtitfoarte bine

Ganduri debucurie

Ne-am jucat carti...


11/16

~ 11 ~

Figura 1 Experimentarea bucurieipe perioada celor 14 zile

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

Se observ c am inceput cu o stare de bucurie normala sau chiar buna dupa care am regresat si maiapoi am incepu sa-mi revin usor.

Figura 2Experimentarea friciipe perioada celor 14 zile

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Se observa ca , pe perioada celor 14 zile am intalnit prea putine moment de frica , avand in vedere ca

numarul maxim intr-o zi a fost de doua ori si s-a petrecut numai in 2 zile.


12/16

~ 12 ~

Figura 3 Experimentarea furieipe perioada celor 14 zile

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

S-a putut observa ca sentimental de furie a fost intalnit destul de des chiar daca nu la intensitati maxime.Analizand graficul a fost intalnit aproximativ in jumatate din timpul acordat experimentului , adica 6 zile.

Figura 4 Experimentarea tristetiipe perioada celor 14 zile

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

Sentimentul de tristete l-am intalnit in aproape toate zilele. Daca nu ar exista un motiv serios adica decesulin familie prin care am trecut atunci intr-adevar ar fi ingrijorator.


13/16

~ 13 ~

Figura 5 Experimentarea uimiriipe perioada celor 14 zile

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

Uimirea afost destul de intalnita in cadrul celor doua saptamani, la o cota mai intense in special in ziua a 6-a deoarece a fost ziua in care am aflat despre deces.

Figura 6 Experimentarea dezgustuluipe perioada celor 14 zile

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Dezgustul se pare ca nu a fost intalnit aproape deloc in aceasta perioada cele doua zile fiind o exceptie.


14/16

~ 14 ~

2 2 Automonitorizarea dispozitiilor afective

Ziua Dispoziia afectiv

1 2

2 5

3 4

4 4

5 16 1

7 1

8 1

9 2

10 1

11 2

12 3

13 4

14 3

Se observ din tabel e c am fost n majoritatea zilelor prost dispus,adica am avut o dispozitie negativachiar daca in primele zile buna-dispozitie era una ridicata. Motivul a fost moartea bunicii mele. Ulterior mi-

am mai revenit.


15/16

~ 15 ~

Figura 7 Graficul dispoziiei afective pe cele 14 zile

0

1

2

3

4

5

6


16/16

~ 16 ~

Bibliografie

Andrei Cosmovici, 1996, Psihologie generala,Iasi,editura Polirom, 1996 www.wikipedia.ro

Documents

Fundamente Emotiile