fundamente acustice

7/23/2019 fundamente acustice

1/57

FUNDAMENTELE ACUSTICE ALE RECEPTRIIAUDITIVEExaminrile funciei audii!e" #n $%ecial cele &'ieci!e" dar (i unele dinre celecare fac %are din cae)&ria examinril&r $u'ieci!e cum e$e ca*ul cel&r

audi&merice"nece$i uili*area unei a%arauri adec!ae+ De a$emenea" e$e a'$&lu nece$ara%elul la & $erie de cae)&rii de dae de fi*ic acu$ic %enru ex%rimarea (iiner%rearea re*ulael&r+ De la un i% de examinare la alul $e %une %r&'lema

%arameril&r acu$ici care $un in!e$i)ai %recum (i a m&daliil&r derelai&nare a mrimil&r fi*ice %r&%riu,*i$e cu mrimile %erce%iil&r acu$ice+Acea$ nece$iae nu decur)e d&ar din $%ecificiaea demer$ului e!alurii ci $ere)$e(e #n demer$ul %r&e*rii %recum (i #n %lanificarea (i de$f(urareaanrenamenel&r audii!e unde $un uili*ae #n m&d curen daele de fi*ic ql-i&i--./0 acuei In ce1 c$ ix,mea*a 2 ara care $un %rinci%alele c&nce%e cucare $e &%erea* (i" #n c&nclu*ie" care este fundamentul acustic al acestuidomeniu auditive.de grani al surdologiei, evaluarea funcieiL Sunetul - stimul auditiv1,1. Undele sonoreSuneul $e ran$mie $u' f&rm de unde $&n&re %rin mediul #nc&n3ur&r+ Ener)iainiial a $ur$ei $&n&re deermin m&leculele din aer din %rea3ma $ur$ei $&n&re$ $e

mi(e #m%reun (i $ $e c&m%rime" acea$ c&m%re$iune e$eran$mi$ m&leculel&r !ecine (i & a(a" mai de%are+ ,4en*ile de m&leculec&m%rimae $e alernea* cu 'en*ile de rarefiere a m&leculel&r" re*ul5nd un

%aern #n care c&m%rimarea alernea* cu rarefierea+Fi)ura 6+ Pr&%a)area undel&r $&n&re #n $%aiu Exi$ mai mule i%uri de unde+ #nca*ul undel&r mi(carea Tu&i&ciii26++0 r.e. u0nm7ic!uara %e direcia dede%la$are a undei" direcia de %r&%a)are a undei e$e %er%endicular %e direciade !i'raie a %ariculel&r+ Undele l&n)iudinale re%re*in un i% de und maiim%&ran #n #nele)erea $uneului" #n care m&leculele de aer $e de%la$ea* de,a

lun)ul aceleia(i axe ca (i unda $&n&r ce re*ul #n urma a%licrii unei f&re8Fra$er" 699:;" direcia de %r&%a)are a undei c&incide deci cu di$ana de&$cilaie+


2/57

1.2. FrecvenaDac $ur$a $&n&r !i'rea* ra%id $au cu & frec!en mare" undele $&n&reran$mi$e %rin aer !&r fi mai a%r&%iae dec5 dac $ur$a $&n&r !i'rea* len $aucu & frec!en 3&a$+ Dac raa !i'raiil&r e$e ra%id" $uneul !a fi %erce%u ca

a!5nd & #nlime mai mare dec5 #n ca*ul #n care raa !i'raiil&r e$e len+ T&u(i#nlimea e$e & $en*aie $u'ieci!" de%enden de frec!en 8S&und and7earin)" 699:;+In m&menul #n care e$e l&!i dia%a*&nul" ace$a $e mi(c din %&*iia de re%au$

%5n #nr,un %unc maxim+ Anumie f&re deermin dia%a*&nul $ re!in Ia%&*iia iniial" dar ener)ia %rimului c&nac e$e a5 de %uernic #nc5" da&riineriei" el de%(e(e %uncul de re%au$ dar #n direcia &%u$" du% care #ncearc$ re!in la %&*iia de ec1ili'ru" c&ninu5nd a$fel %5n c5nd ener)ia iniial e$ec&n$uma 8Fra$er" 699:;+Mi(crile dia%a*&nului %& fi di$%u$e %e un )rafic cu d&u axe" axa !ericalre%re*en5nd mi(carea" iar cea &ri*&nal" im%ul+ Se &'ine & und de f&rmre)ula+Mi(carea de la %&*iia de re%au$ $%re %uncul maxim ain$ #n am'ele direcii (i#na%&i la %&*iia iniial re%re*in un ciclu+ Numrul de ciclii ce a%ar #nr,&uniae anumi de im% 8de &'icei $ecunda; re%re*in uniaea de m$ur afrec!enei unui $une+ Dac #n recu frec!ena era ex%rima

6==

#n ciclii$ecund 8c%$; a*i ea $e ex%rim #n 7er*i 87*;B 6c%$l


3/57

li'er" unde nu exi$ &'iece care $ $e iner%un #n calea $uneului" %re$iunea$uneului $cade cu d4 la fiecare du'lare a di!i$ -B-BO && de SITSQ+'v'&().reiae Da-a mimic *c &i-ic distanei. Dac $ur$a $&n&r $e afl #nr,& camer"

%re$iunea $uneului !a re$%eca acea$ le)e numai dac e$e f&are a%r&a%e de

$ur$B la & di$an #nre ". (i m" influena $uneului refleca de %erei"%&dea $au a!an de!ine6=9

im%&ran+ Cu ale cu!ine" %re$iunea $uneului" m$ura #nr,& camer la &anumi di$an fa de $ur$" inde $ ain) un ni!el c&n$an" indiferen dedi$ana fa de $ur$+ L5n) %erei" ni!elul $uneului %&ae $ fie c1iar mai

%uernic dec5 #nr,un al %unc c&n$idera a fi mul mai a%r&a%e de $ur$ 8S&undand 7earin)" 699:;+Undele $&n&re cl&re$c %rin aer cu & !ie* de a%r&ximai! @. m$ec+ Acea$

!ie* e$e relai! mic dac e$e c&m%ara cu !ie*a al&r unde+ Ace$ediferene au im%licaii a$u%ra %erce%iei (i %r&ducerii !&r'irii c5 (i a$u%rade$i)n,ului %r&e*el&r audii!e+2.+. ungimea de undLun)imea de und %&ae fi defini ca di$ana dinre d&u c&m%re$ii $aurarefieri $ucce$i!e ale aeruluiB $au di$ar L+$au ca di$ana de %r&%a)are a !i'raiil&r #n cur$ul unei3 %eri&ade" 8fi)ura ;+Fi)ura + Unda $inu$u&id re)ula (i lun)imea de

69Ea $e m$&ar din &rice %unc al $inu$&idei %5n #nl)li #iB" /c0 uii ama&r+ 0:i:34:5l-d c' Cllcui SSfB

urm&area- lun)imea de und6v78 ! , !ie*a $uneului frec!enaLun)imea de und a $uneului A"" $e ex%rim #n m" cm" mm+ Vie*a $uneuluidifer #n funcie de mediul #n care $e %r&%a) (i #n funcie de caraceri$icileace$uia+ Exem%lu- #n aer" ia 6C !al&area ace$ui %arameru e$e V @. m$

Ia 6C V @=": m$ !ie*a cre(e a%r&ximai! cu em%eraura+Vie*a cre(e cu umidiaea" nu+ de%inde de %re$iunea am&$feric $au decaliile $uneului- #nlime" inen$iae" frec!en+ Pe m$ur ce frec!enacre(e" lun)imea de und $cade 8Tiller?" 699@;+1.9. ntensitateaDi$ana la care c&r%ul $e de%la$ea* fa de %uncul de re%au$ e$e denumiam%liudine+ Dac $e a%lic & f&r mai mare %ariculel&r de aer ele $e !&rde%la$a la & di$an mai mare fa de %uncul de re%au$" deermin5nd mrireac&m%re$iil&r (i rarefieril&r" (i #n c&n$ecin !a re*ula (i & cre(ere a am%liudinii

8Fra$er" 699:;"< und $&n&r ran$%&r #n direcia %r&%a)rii $ale & anumi caniae de


4/57

ener)ie" care e$e %r&%&ri&nal cu %raul !i'raiei am%lificrii $au a %re$iuniiundei+ Du% 5r'ea (i C&ul 869>;" ex%rimarea inen$iii $e %&ae face #nm&durile %re*enae mai 3&$-I$une caniaea de ener)ie ran$%&ra #nr,& $ecund %rinr,& $u%rafa de 6

cm+Uniaea de m$ur e$e er)ul $au 3iW 8micr&!aul;+ K 6 er) L mecanic efecuade & f&r F 6 din" care,(i de%la$ea* %uncul de a%licaie cu 6 cmK deci uniaea de %uere e$e 6 er)$ec 6J>W+K Suneul %r&duce #n direcia %r&%a)rii & %re$iune care6 din 6 cm

Inen$iaea $uneului $e %&ae m$ura cu diferie- m$urarea %re$iunii"m$urarea elecric+Cu un amplificator diferenial de frecvene, un $une arm&nic e$e anali*a %e

'en*i de frec!ene" cu a3u&rai unui !&lmera $e %&ae cii %e cadranul $uinen$iaea 86; #n1.;, ForaCu c5 f&ra !a fi mai mare cu a5 mai mare !a fi (i am%liudinea undei $&n&re+Da&ri $en$i'iliii urec1ii umane" e$e nece$ar & f&r f&are mic %enru caau*ul $ fie $imula 8Tiller?" 699@;+1.


5/57

& diferen #nre d&u $unee cu %re$iuni diferie+ Scaladeci'elil&r are ca ni!el de referin uPa (i ex%rim

%re$iunea unui $une 8!e*i a'elul 6; 8Fra$er" 699:;+Ni!ele de inen$iae #n deci'eli

Pre$iunea$uneului #n

Pre$iunea$uneului #nD' SPL

X)&m&e #nc&n3ur&are

++ 6. 'ceste sunete vor fi percepute ca Bi durere deurec&ea normal

6@ Un avion la distana de 1C m++ 6 DlaEonul unui automo@il la distana de m

66++ i&

gomotul din interiorul unui auto@u!+ 2 =C

> %or@irea normal la distana de l m+ gomotul dintr-un @irou

: camer de !i Antr-un cartier liniBtit+ . Antr-o @i@liotec

0J GiniBtea H din dormitor noaptea GiniBtea H din studioul radiofonic Y

6 O

1

Un4ton pur la frecvena de 1CCC I! este a@ia 3percepti@il

a; Ni!elul inen$iii 8Inen$i? Le!el $au IL; Une&ri %&ae fi uil ex%rimaread4 #n relaie cu & anumi inen$iae de referin+ Inen$iaea de referini 0-4

#nr,un anumi $i$em %&ae fi ex%rima ca IR+ Pr&du$ul 8&u%u,ul; $i$emului

re$%eci! %&ae fi ex%rima %rin I&+ 4t0imumi de dZfJK:e da L& Aormr&:d46 x I) 8WIR; Inen$iaea de referin e$e #n m&d n&rmal I;+, ] + 2 d,d--dd +$au SPL;Audi&l&)ii $un &'i(nuii $ reali*e*e m$ur&ri ale $uneului #n ermeni de

%re$iune mai de)ra' dec5 #n ermeni de inen$iae+ Da&ri relaiei exi$ene#nre %re$iune (i inen$iae- inen$iaea e$e a%r&ximai! e)al cu %re$iunea la

%ra" ran$f&rmarea inen$iii #n %re$iune $e face du% urm&area f&rmul-" +Inen$iaea de referin d4 8IL; 6 x l&) 8I\IR;


6/57

Pre$iunea de referin d4 8SPL; 6 x l&) 8P;+1.1C. ?urata sunetuluiDuraa $uneului e$e deermina de mi(carea !i'ra&rie+ Se %&ae di$in)e d&ar& dura f&are $cur a $uneuluiB numai %rimele !i'raii %enru $unee cufrec!ene mici (i un numr mai mare de !i'raii %enru frec!enele mari" ca* #ncare urec1ea nu are im%ul nece$ar $ %arcur) $uneul+ Ace$e #nce%uuri de

$unee $e %& m$ura %reci$ #n numr de !i'raii 85r'ea" C&ul" 69>;+1.11. Doninutul An armonicee$e Amout marm&nice (i nearm&nice care de%ind de frec!enele fundamenale+ C5nd $e

%r&duce un $une" ace$a e$e #n$&i de un +numr de !i'raii nere)ulae"$u%raadu)ae" mTmrKmc!, ase mmE miii iU(+'BB+Scara mu*ical cu%rinde 6,66 &ca!e+ Suneele din $cara mu*ical $e #m%ar #nrei )ru%e du% frec!ena $uneel&r $au du% l&cul %e care,# &cu% %e %&rai!-re)i$rul )ra! cu%rinde reimea inferi&ar de $carB re)i$rul mediu

r&m'a reimea $u%eri&ar+: re)la'il 40:)l2, ipuri de sen!aiile auditive$en*aii audii!e- $unee $im%le" $unee c&m%u$e" *)&m&e (i %&cniuri+ Ace$ea$un de$cri$e de 5r'ea (i C&ul 869>; a$fel-K onuri sau sunete simple $un !i'raiile care #nre)i$rae dau & $inu$&idre)ula+K Sunete compuse sau compleEe: $un f&rmae dinr,unsunet fundamenalun numr !aria'il de ac&m%aniamene numie armonice, care $e aud

de&da c&n$iuindsunetul tim@rat. Ace$ $une $e re%re*in %rinr,& cur'm&difica" #n ra%&r cu cur'ele c&n$iuenil&r" dar care #(i %$rea*


7/57

%eri&diciaea+K gomotele $un !i'raii acu$ice c&m%lexe" nere)ulae+ Perce%ia l&r e$ene%lcu+ A(a numiele *)&m&e %lcue- murmurul %5raiel&r" f&(neulfrun*el&r" ec+ $e %re$u%une c ne %ar %lcue din cau*a c&n&aiil&r ari'uie

l&r 8$&ciali*area $en*aiil&r;+= =ocnituri sau detonaii: ace$e $en*aii audii!e $un %r&du$e de c&m%rimarea$u'i a aerului" creia #i urmea* & dilaare+K S%ecrul undel&r e$e cu%rin$ de la infrasunete cu lun)imi de und de $ue demeri 8frec!ene f&are" f&are mici; %5n la ultrasunete cu lun)imi de und de&rdinul undel&r lumin&a$e 8>x6:m lun)imea !i" $au lun)imi de und (imai mici dec5 ale luminii- &$cilaiile ermice ale m&leculel&r )a*el&r" lic1idel&r"$&lidel&r+692.1. Sunete complexe

T&nurile %ure $un %r&du$e elecr&nic (i $un arificialB ele $un f&l&$ie #naudi&meria &nal+ Cele mai mule $unee exi$ene nu $un &nuri %ure" elec&nin mai mule frec!ene+ Exi$ $unee c&m%lexe #n care %aern,ul de 'a* $ere%e+ Ace$ $une %&ae fi & n& c5na de un anumi in$rumen $au de unc5nre+ Ace$e $unee $un denumie %eri&diceF&urier a $u)era fa%ul c $uneele %eri&dice %& fi %ri!ie ca un )ru% de &nuri

%ure" &ae au*indu,$e #n acela(i m&men+ < a$emenea re%re*enare a unui $unec&m%lex re%re*in $%ecrul acelui $une+ Me&da %rin care $e %&ae m$ura ace$$%ecru $e nume(e anali! Fourier sau anali!spectral.

C&ninuul #n arm&niceFrecventa cea mai Koas este dominant n tonurile complexe. Ea este

frecvena fundamental.ntr-un sunet%eri&dic c&m%lex" &ae frec!enelere%re*in muli%#i ai fundamenalei+ Ace$e &nuri ce a%ar %e$e fundamenal$un denumie arm&nice $au $u%ra&nuri+ S%ecrul unui $une ce arefundamenala de 6 7* !a c&nine d&ar frec!ene mai mari dec5 6 7* 87*" @7*" ec+; 8Marin" 699>;+fc$feri&r G ciVr7f:7:/s 0,en3d#ce" eBfeBe-rU P arm&nice (i $u%ra&nuri c&n$ #nfelul #n care $un Y numer&ae- %rima arm&nic e$e frec!ena fundamenal" a

dc+id :,:K.:V"W:r

JX a$!R c' ;Hrr

m &rB tvii:iaD4Vm$) EO.: -.7mm $u%ra&n e$e e)al cu Ad&ua arm&nic" al d&ilea $u%ra&n e$e e)al cu a reia arm&nic ec+Exi$ (i $unee a%eri&dice" ce %& fi de naur im%ul$i!" cum ar fi *)&m&ul

%r&du$ de & #m%u(cur" de r5nirea unei u(i $au *)&m&e c&ninue" cum $uncele din !&r'ire" mu*ic" *)&m&ul m&&rului+ ^i $uneele a%eri&dice %& fi$udiae %rin anali* $%ecral+69>

2,2. Analiza sunetelorAnali*a $%ecral de$crie ni!elul $uneului #n cadrai un&r 'en*i de frec!en+Limea 'en*il&r de frec!en influenea* re*ulaul anali*ei+ #n m&d n&rmal $ereali*ea* d&u i%uri de anali*-


8/57

a; 'nali!a cu o band de o lime constant de 1, 1C sau I!. De$e&riacea$ anali* e$e reali*a de calcula&r f&l&$indu,$e & me&d $%ecial"denumi ran$f&rmarea ra%id F&urier 8Fa$ F&urier Tran$f&rm $auFFT;+ Re*ulaul anali*ei cu & 'and de I7* e$e cel mai f&l&$i #n acu$ic" fiind

numi ni!elul den$iii $%ecrului+'; 'nali!a cu o @and de lime relativ. Banda are de &'icei & lime de &&ca! $au de & reime dinr,& &ca!+S%ecrul unui $une c&m%lexC5nd d&u $au mai mule &nuri %ure de diferie frec!ene $un )enerae$imulan" am%liudinile l&r c&m'inae re'uie $umae #n fiecare m&men+ Undelec&m%lexe %& fi $inei*ae #n la'&ra&r %rinr,un %r&ce$ &%u$ #n e$en anali*eiF&urier+ De(i frec!ena fundamenal deermin &ae arm&nicele" ace$ea nu auam%liudini e)ale+ A$fel" c1iar dac frec!ena fundamenal (i arm&nicele $unacelea(i la mai mule $unee diferie" am%liudinea diferiel&r arm&nice !a !ariade la un $une la alul" $%ecrele l&r fiind diferie+#n im%ul !&r'irii" da&ri m&dificrii mrimii (i f&rmei larin)elui" !&ra%rea $c1im'ri de inen$iae (i frec!en" fa% ce !a deermina accenuareaun&r arm&nice (i $u%rimarea al&ra+ Unda ce !a re*ula !a %re*ena !i (i!5rfuri+ Fiecare !5rf $e nume(eformant. V&calele_ conin un anumitnumr de formante. Cun&$c5nd frec!ena ace$&r f&miane" %uem idenifica!&calele+ F&rmanele $un I numer&ae c&n$ecui!" cea mai 3&a$ fiind %rimaf&rman+I C&n$&anele au #n )eneral & dura mai $cur fiind %uernicinfluenae de !&calele !ecine 8Fra$er" 699:;+198

Ca%i&leO 6>PERCEP`IA V


9/57

!&r'iriiB

699K Fa%ul c aunci c5nd & %er$&an #ncearc $ #nelea) ce!a #nr,& lim' $rin#(i mi(c 'u*ele+

Li'erman (i Main)l? 8ciai de Le%&,Fr&men" 6999; au adu)a e&rieim&&rii #nc d&u n&i c&m%&nene-a; M&dulele $au $u'%r&ce$eie $%ecifice au&mai*ae #n creier" care $e referla fa%ul c creierul #(i de*!&l anumie arii %enru a %erce%e (i anali*a &anumi inf&rmaie %erce%uaiB

'; Perce%ia du'l" care %re$u%une fa%ul c aceea(i inf&rmaie acu$ic%&ae fi $imulan %r&ce$a a5 #n m&d !er'al c5 (i n&n!er'al+1,2. eoria invariantei acusticeC5nd $e %une %r&'lema in!arianei %enru l&cul ariculaiei la c&n$&anele

ex%l&*i!e" cerce&rii iau #n calcul %&$i'iliaea ca acea$a $ $e re)$ea$c #n$emnalul acu$ic+ Acea$a e$e e&ria in!arianei acu$ice+ Un a$%ec ce $u$ineacea$ e&rie" #n$ referi&r la %erce%ia !&calel&r" e$e fa%ul c urec1ea e$eca%a'il $ exra) f&rmaul %e 'a*a unei anali*e F&urier+ Cam #n acela(i m&d arre'ui $ funci&ne*e urec1ea (i la %erce%erea c&n$&anel&r 8R?all$" 699>;+Te&ria %&$ulea* fa%ul c exi$ $uficien inf&rmaie #n $emnalul acu$ic #nm&menul %r&ducerii c&n$&anei %enru a $%ecifica l&cui ei de ariculare+


10/57

Penru a #nele)e c5 mai 'ine m&dul #n care %erce%em2+ce anal&)ie cu refe@iiJ" $ BB3er-B@,:"% m/ireE 44Pmima Oi !a iao+v* l&r de funci&nare+ Un a$fel de

%r&)ram e$e m&delul PDP 8Parallel Di$#ri'ued Pr&ce$$in);+ Elman

McClelland 8ciai de R?all$" 699>; anali*ea* m&dul #n care PDP reu(e(e $reali*e*e %erce%ia !&cii umane+ Unul dinre %r&ce$ele dificile #n %erce%ia!&r'irii e$e c&ariculaia+R?all$ 8699>; ara c a$cul&rii reu(e$c $ re%ee ceea ce &cmai au au*i" mulmai re%ede (i mai u(&r c5nd maerialul c&n$ #n $ina)me cu $emnificaie dec5iar $emnificaie+ Acea$ &'$er!aie dem&n$rea* efecul inf&rmaiei LI+ Sec&n$ider c $unem ca%a'ili $ recun&a(em (i $ #nce%em %r&ducerea unuicu!5n #naine ca ace$a $ fi f&$ %re*ena #n #nre)ime+6C&le HaGimiQ" ciai de R?all$ 8699>;" au &'$er!ac $u'iecii deecau mai re%ede )re(elile care a%reau #n ulima $ila' dec5aunci c5nd a%reau #n %rima $ila'+ Acea$a %enru c la #nce%uul unui cu!5nexi$ muli%le %&$i'ilii de c&ninuare" %&$i'ilii care $cad %e m$ur cecu!5nul $e a%r&%ie de final+ A$fel" un cu!5n e$e recun&$cu #n m&menul #ncare a!em de$ul inf&rmaie %enru a re$%in)e &rice ale cu!ine+ Ace$ m&mene$e diferi %enru cu!ine diferie" #n funcie de numrul de cu!inea$emn&are care exi$+ La #nce%uul unui cu!5n iner!ine mai ale$ inf&rmaiade i% LE+" %enru c $uneele re'uie recun&$cue dar #n final a%are mul maimul inf&rmaia de i% LI+

Cu ale cu!ine inf&rmaia de i% LE+ e$e e$enial+'ni la r*nd nu s-a Aneles dece copiii cu deficiene de au! aveau greuti An perceperea sunetelor Bi la citit.

'cum muli cercettori sunt de acord cu faptul c aceBti su@ieci nu numai cau dificulti n adunarea informaiei Y., ci datorit faptului c fiind sur!i dinnaBtere nu au suficienta informaie de tip .Nu numai c nu aud f&nemele unuicu!5n ci au dificuli (i da&ri fa%ului c nu cun&$c $uficiene cu!ine #nr,&lim' %enru a %uea )$i cu!5nul cua+ Ei au un !&ca'ular limia (i dificuli#n reali*area c&nexiunii #nre $unee (i $im'&luri+2. !roprietile de baz ale

Penru in!e$i)area d&meniului !&r'irii $un nece$are cun&(ine din d&meniile-lin)!i$ic" f&neic" %$i1&l&)ie" acu$ic" in)ineria c&municrii+ C5 im%$uneul aricula %r&duce numai & im%re$ie acu$ic ne )$im %e d&meniulf&neicii" adic al (iinei care face cun&$cue mecani$mele !&r'irii+ #n m&menul#n care acea$ im%re$ie acu$ic e$e %relucra de minea n&a$r (i %rime(e!al&are de $emndi$inci!" am inra %e d&meniul f&n&l&)iei+ F&n&l&)ia e$e (iina care $udia*f&nemul $%re de&$e'ire de f&neic ce e$e (iina care $e &cu% de $uneul emi$de &r)anul n&$ra f&na&r 8Pu(cariu" 69>" cia de San" 699;+

%or@irea re'uie !*u ca ce!a diferi de $ec!enele $&n&re+'@ordareadomeniului vor@irii prin introducerea unor noiuni de fonetic Bi de fi!ica


11/57

sunetului poate conduce la o po!iie eEtrem Bi evident greBit conform creiavor@irea este descris la un nivel singular Bi @a!ai al anali!ei 8Wri)1" 69=>;+E$e nece$ar c&m%learea a'l&ului !&r'irii cu a$%ecele $u%ra$e)menale8accenul" in&naia;+

F&neica aricula&rie e$e %ri!i ade$ea ca fiind &%u$ f&neicii acu$ice" dar!&r'i&rul (i au*i&rul $un #m'inai #n $arcina l&r de a lua un set de deci!iireferi&are la elemenele diferiel&r ni!eluri lin)!i$ice+Perce%ia !&r'irii %&ae fi %re*ena #n ermenii un&r $euri de deci*ii de i%uldanu referi&are Ia caraceri$icile acu$ice+ #n ace$ m&d $e dec&dea* deci*iile!&r'i&rului (i $un furni*ae re%licile ca urmare a deci*iil&r a$cul&rului+Afeciunile au*ului de!in %r&'lemaice %enru !&r'ire aunci c5nd deci*iile luaede$%re $emnalele !&r'irii #nce% $ fie inc&rece+ Mule deci*ii" referi&are laelemenele $u%ra$e)menale" %& fi inc&m%lee (i cu &ae ace$ea c&municarea$ nu fie &u(i afeca+2.1, Formele periodice Bi aperiodice ale undeiHP

De$crierea din %unc de !edere fi*ic a !&r'irii #nce%e"iii: &'icei" r:-i 4i*Tm. MBB0--+BW-ie+i-ir-"+ fcmid&r mi*!UKO b+ OB"" Prima di$incie#n maerie de unde e$e da de fa%ul c-, unele $e re%e" $un unde %eri&dice 86 +a;B, unele nu $e re%e" $un a%eri&dice 8l"';+Exi$ & $erie de fen&mene de naur re%eii!" inclu$i! !i'raia larin)elui #nim%ul %r&ducerii !&r'irii+203

Undele %eri&dice $un c&m%le de$cri$e de & %eri&ad" %e c5nd undele a%eri&dice'eneficia* d&ar de & de$criere inc&m%le" ca (i #n fi)ura l.b.Fi)" (a,b): F&rmele undei:periodice i aperiodice2.2. =roprietile undei periodiceSunt reinute urmtoarele trei proprieti:204

K %eri&ada , iner!alul re%eii!BK am%liudinea , #nlimea %enru &nul %urB

T&nul %ur 8fi)+ ; are & %eri&ad de 6 m$ec 8"6 $ecunde;+ Se re%e de 6de &ri %e $ecund (i are & frec!en fundamenal de lQ7*" Am%liudineailu$ra re%re*in cel mai $la' $une %e care #l %&ae au*i urec1ea la acea$frec!en+ #n ace$ ca* am%liudinea e$e de$cri$ %rin elemene de lun)ime8!al&area mi(crii m&leculel&r de aer m$ura %rin diameral m&leculei de aer;+U*ual" $e f&l&$e(e mai de)ra' %re$iunea dec5 am%liudinea" %enru c

%re$iunea %&ae fi m$ura direc+ #n fi)ura e$e $ur%rin$ (i %re$iuneaec1i!alen+Fi)+ + T&nul %ur+2.$. Forma Bi spectrul undei< caraceri*are din %unc de !edere a f&rmei undei a%are #n fi)ura @ 8a "'" c" d;


12/57

unde $e &'$er! cum & f&rm c&m%lex e$e ec1i!alena unei c&m'inaii de&nuri %ure !ariind ca %eri&ad (i am%liudine+ Ace$ %rinci%iu $e nume(e

'nali!a lui Fourier:f &rice f&rm a unei unde %eri&dice %&ae fi re%re*ena ca & c&m'inaie de

&nuri %ureB:K frec!enele &nuril&r %ure care $un uili*ae $un3 $%ecificae" ele $unmuli%li ai frec!enei fundamenaleB IK ace$e frec!ene c&n$iuie o serie FourierJK f&rma undei e$e $%ecifica #n ermeni de am%liudine (i_ fa*e %enru & $eriede &nuri %ureB

8 frec!ena cea mai 3&a$ a unui &n" a!5nd %eri&ada e)al cu cea a+ unei f&rmec&m%licae de und" e$efundamentala%enru & $erie F&urierBK celelale &nuri $un arm&nicele" #nce%5nd cu cea de a d&ua arm&nicBK acea$ me&d de anali* a f&rmei undei $e mai nume(e (i anali!aarmonicelor.A A AT$m)i #fitimp fel mase

FIURA@+ S)ri$ F&uriera; Cam%&nna"fundaninialB i(" ' d&ua arm&nic 8arm&nica $4cundar5;Bc" a iir$la arm&niciB d; f&rma undei %eri&dice $are nu e$e &n %ur dar e$e $uma a rei &nuri%u$$K fe fe" B: 0!5rri $ari arm&ffici+

Se %&ae f&l&$i un )rafic care $ arae am%liudinea fiecrei arm&nice dinc&m%&nena unei $erii 8fi)ura .;+ Acea$ fi)ur $ur%rinde acelea(i inf&rmaii ca

(i fi)ura @" dar #nr,un m&d c&m%ac 8uil %enru $iuaiile #n care arm&nicele$un numer&a$e;+ E$e unspectru liniar $au unspectru discret. Peri&ada e$ee!iden #n $%ecru iar05':)';

9 1FIGURA 4. Spectrul lie!r petru "#r$! u%ei %i "i&. 3

dinea )l&'al e$e defini #n ermenii am%liudinil&r nale care c&n$iuie$%ecrul , ceea ce e$e & de$criere a undei+2.+. Forma aperiodic a undeiAnali*a lui F&urier %&ae fi exin$ (i a$u%ra $emnalel&r n&n,re%eii!e+ Se %&ae

face & iner%reare n&n,maemaic c&n$ider5nd c $emnalele au-K %eri&ad care $e a%r&%ie de infiniBK frec!ena fundamenal f&are 3&a$BK liniile $%ecrului f&are a%r&%iae re*ul5nd un $%ecru c&ninuu+De&arece e$e im%&$i'il $ de$ene*i un numr infini de 'are !ericale" %rinc&n!enie $e de$enea* d&ar !5rful 'arel&r+ Fi)ura : 8a" '; ilu$rea* un $unea%eri&dic (i $%ecrul $u c&ninuu+ Suneele care $e %r&duc cu & ra20

$c*u a re%eiiil&r %& $ ai' frec!ene c&ninue f&are #nale+ De exem%lu"*)&m&ul %r&du$ de r5niul u(ii are & frec!en 3&a$ de un ciclu*i dar nu e$e&n %ur+ P&ae fi anali*a ca un $emnal a%eri&dic cu un $%ecru c&ninuu (i cu &


13/57

ener)ie $emnificai! %e frec!enele audi'ile+ni fa Se

!"#$%& ', Semnale a%er$&dicea; F&rma undei unui *)&m& @ S%aerul c&ninuaI unui #)an[$

2.9. ?urataTre'uie inr&du$ dimensiunea timpului. Semnalele !&r'ie" au & dura fini"din acea$ cau* $e face un n&m%r&+2Ldr cd */7cdfe- uiifi,&l&- "!dBKGfB+"


14/57

a%r&ximaie" $c1im'area minim deeca'il a riei $&n&re dinr,& lar)#nindere de inen$ii (i frec!ene+ Deci'elii uili*ea* & relaie l&)arimic caree$e & 'un a%r&ximare a $calei %erce%uale a riei+< %r&'lem frec!en #n ca*ul %ierderii de au* e$e recrutarea: anumie

%er$&ane $un $en$i'ile #nr,un m&d $%ecific la $c1im'rile ni!elului $uneului+Acea$a e$e & alernai! la %r&%&ri&naliaea c&n$an din $cara l&)arimic"de aceea" #n ace$e ca*uri ria cre(e mai re%ede dec5 #n ca*ul unei urec1i cuau* n&rmal+210

".2.ntensitateaUn $une %eri&dic !a %r&duce & $en*aie de & anumi iiae+ Ace$ a$%ecc&n$iuie un $u'iec f&are c&m%lex a anrena numer&a$e di$cuii+ntensitateaeste determinat, n principal, de repetiia perioadei. ste & er&are 'analc&nfundarea frec!enei fundamenale cu am%liudinea c&m%&nenei

fundamenale+ Acea$a im%lic c&nclu*ia c" dac am%liudinea ace$eic&m%&nene e$e redu$ la *er& aunci frec!ena fundamenal e$e elimina+E$e cun&$cu ca%aciaea %erce%iei umane de a re)$i frec!enafundamenal #n c&ndiii de di$&r$i&nare a !&r'irii" ca de exem%lu #n $iuaia!&r'iului la elef&n+ #n fi)ura >a e$e ilu$ra un $emnal %eri&dic cu f&rmdina" iar #n fi)ura >c $%ecral ace$uia+ Fi)ura >' araa acela(i $emnal fram%liudinea frec!enei fundamenale" care are !al&area *er&+ Din fi)ur $e&'$er! c %eri&ada e!iden e$e nealera+ - Sc1 2--S--Br+udiaiia m.

!m4':u., v-im m./::NK0

caliaea nu (i %eri&ada 8> d;+ Se &'$er! de a$emenea" c nu e$e & %ierderee$enial %enru c a5 &c1iul 8%enru )rafice; c5 (i urec1ea 8%enru $une; $unla fel inere$ae+ Peri&ada din fi)ura >' e$e la fel de e!iden ca (i cea din fi)ura>aB #n cadrul $%ecrului frec!ena fundamenal e$e la fel de e!iden #n $%aiilede #nindere ale arm&nicel&r+ Sun $uficiene rei arm&nice mai #nale 86>" 6=" 69"din fi)ura =; %enru ca $ %r&duc #n m&d clar & %eri&diciae e!iden 8%enru&c1i (i urec1e;+

Xa!a intensitii se gseBte AnperiodicitateBi nu nfora fundamentaleispectrului. a i n ca*ul triei, di$ri'uia inen$iii $e %&ae re%re*ena %e &

$cal+ Iner!alele unif&rme de inen$iae $e lea) de ra%&rurile unif&rme defrec!en+ #n mu*ic" acea$a c&nduce la unii ca $emi&nurile (i &ca!ele carenu re%re*in & m$ur fi*ic ci mai de)ra' un ra%&r fi*ic+ Exi$ & di$ri'uiede naur l&)arimic+


15/57

i$p "e $""

-lJ*-2 J * S t > 9 '0 'I V

I****+,+! ) i S I I I I3 - 1 /i

FiGU RA 7. KPlwdi*'"#$di$tt$tllil% ) &ii( d 09 +, b) R,#ttt/l tw$1ii/1/$*$ti fimdmmitt.1*. Pt"i/*d3 i t "tt* ) Stt1#l i#i 5! /$t3$d Ui

"#$d$tli "i 1/$t6 d St$d l#i 58)% i i 1 dii# :;#$ ! $


16/57

Secena $ila'icSilM&dSe)men $ila'icL&)a&m1.1, Ynunul

C&n$iuie cea mai lar) uniae a $inaxei care re%re*in un $i$em #nc1e)ade cu!ine )ru%ae+6.1.2. Fra!a grupul de intonaie"Enunul %&ae fi di!i*a #n c&n$iueni $inacici 4?iir /..mci de vT:i:/ f:-c:-:-i0:di2i*iiiiuila %&+ Oi m/:f:r)/ cu %au*e $au %rin $c1im'ri ale frec!enei fundamenele$au %& fi deerminae de $rucurile $inacice+ < caraceri$ic defini&rie a

grupului de intonaie e$e aceea c ace$ )ru% deine cea mai im%&ran$c1im'are de inen$iae numi nucleul pattern-ului de intonaie.

C5nd indem $ di!i*m un enun #n unii %ur&are de inf&rmaie dedimen$iuni mai mici" e$e nece$ar $ &%erm #n ineri&rul $i$emului de in&naie%e 'a*a inf&rmaiil&r de$%re inen$iae+ Primele deci*ii luae #n le)ur cuenunul" care $e refer la mrimea uniii" $e 'a*ea* %e %erce%ia inen$iii+1.$. \itmul picior metric sau grup de accent" Urm&rul ni!el nece$iidenificarea $ila'el&raccenuae (i a cel&r neaccenuae" care $e $ucced #nr,un %ici&r meric+ D&ar$ila'ele accenuae %& %ura un $emn de:aie 8& $B-3B-r-'are mlc/isli0N:a" (l d--B $-B$eB + & $ila' accenua %&ae fi nucleul

unui )ru% de in&naie 8Wri)1" 69=>;+


17/57

cum ar fi cele $la!e (i $&nanele %& $ ai' r&l de cenra al $ila'ei 8San" 6996;+Mar)inea $ila'ei %&ae cu%rinde #nre 6,@ (i mai rar . c&n$&ane+ E$e %&$i'il $de$crii c&m%&nena $ila'ic fr referiri la !&cale (i la c&n$&ane+ Cenral deluare a deci*iei $&lici un $e $i)ur de inf&rmaii , deci*ii #n le)ur cu caliaea

cenrului $ila'ei" iar #n ceea ce %ri!e(e mar)inile" $e $&lici diferie deci*ii #nle)ur cu m&dul de %r&nunare+Din %er$%eci!a &r&)rafiei r&m5ne(i $e fac urm&arele %reci*riB !&cala $e aflla #nce%u de $ila' numai dac e$e %receda de & al lier" !&cal $im%l+ La#nce%u de $ila' $e %&ae afla & !&cal $au & $emi!&cal dinr,un dif&n) $aurif&n)+ #n $iuaiile #n care (iful au !al&are $emi!&calic" din %unc de!edere al $ila'ei &r&)rafice" ace$ea $e c&m%&r #n&deauna ca ni(e c&n$&ane+C5nd #n iniiala $ila'ei $e afl & c&n$&an" %rima $ila' $e c&n$iuie #n 3urulunei !&cale $ila'ice" deci6

c&m'inaiiie CVCV (i VCV au numr e)al de $ila'e" re$%eci! d&u 8^ueu"^&(a" 699;+1.;, SegmentulUniaea 'a*al e$e $uneul !er'al emi$ i*&la+ Deci*iile referi&are la ace$ni!el $unfonemice. F&nemul e$e inf&rmaia minim %ura de & uniae a!&r'i+ La ace$ ni!el #n5lnim unii )5ndie" la m&dul em%iric" ca fiindc&n$iueni ai !&r'irii+ Tre'uie luae & mulime de ale deci*ii (i fcueiner%reri" #naine ca deci*iile de la ni!elul $e)menai $ fie )$ie+

D+&a m mmrms f&,-

Bma de ]i-mm/mm !er'0E mm. f&l&$ie d&ar enunurile$ili*ae ale cu!inel&r m&n&$ila'ice" aunci re'uie $ de!enim c&n(ieni dea$%ecele /rpmXomi-mmie c(re mmi imsm 4m o 4PPJP:: im-:de&arece mmdem&n$ra influena ace$&ra a$u%ra ca%aciii de deecie" immmmm!/ rfi^cmnmmmc imim-47, PL, mm/mmmm mm:-:mmT 8Er'er" 69=;"2. 'specte acustice ale produciilor verbale2,1. Spaiul auditivPre&cu%area %rinci%al le)a de %ierderile audii!e $e refer la im%licaiileace$&ra a$u%ra %erce%iei !&r'irii+ #n

e$rile audi&i&)ice $e face un re*uma al %r&%rieil&r acu$ice ale unui$emnal+ Ace$ re*uma $e n&ea* %e un anume i% de audi&)ram care c&nine &arie marca %enru !ariaele ,cae)&rii ale $uneului !&r'i+ Acea$ 1ar2 aremai ale$ & !al&are inf&rmai!" ea furni*ea* & ima)ine a$u%ra c&m%&nenel&r$%aiului audii! al %r&nuniei" c&m%&nene im%licae #n c&nra$ele !&calei (i#n deci*iile de i%ul m&dl&c+Pr&'lema real %ri!ind $%aiul audii! c&n!eni&nal"/U vmmdl (i-m6>&ae %r&ce$rile !&r'irii" e$e fa%ul c $e ne)li3ea* dimen$iunea em%&ral+

Perce%ia !&r'irii de%inde de $%aiul audii! ridimen$i&nal 8am%liudine frec!en im%; iar dia)rama c&n!eni&nal $ur%rinde d&ar & %are din ace$


18/57

$%aiu+ E$e rele!an c&n$iderarea dimen$iunii em%&rale %enru %erce%iainen$iii" #n m&d $%ecial #n ca*ul %ierderil&r neur&,$en*&riale de au*" dincau*a exi$enei unui mecani$m em%&ral %enru di$criminarea frec!enei+Se cun&a(e exi$ena fen&menului $eleci!iii frec!enei de,a lun)ul

mem'ranei 'a*ilare+ Di$ra)erea celulel&r ciliae afecea* ca%aciaea ace$uianali*&r de frec!en+ Raa ia care %& $ $e $uccead $c1im'rile de frec!ene$e una redu$ (i #n )eneral $eleci!iaea mem'ranei %enru frec!en e$eredu$"Deci*iile referi&are la inen$iaea !&r'irii nu re'uie $ de%ind de ace$mecani$m al l&cului de$ina anali*ei frec!enei" ca mecani$m em%&ral e$e!ala'il %enru $emnalele $iuae %e$e 6 Gfa*+ #n m&d $imilar" !an," 2i a$%ecel&rde dura ale c&nra$el&r !&r'irii $e reali*ea* de a$emenea %rin %r&ce$areem%&ral+ Ace$e ca%acii em%&rale nu $un #n m&d e$enial %r&%riei alec&1leei" a(a cum e$e mecani$mul l&cului de %e mem'rana 'a*ilar" cu r&l #ndi$criminarea frec!enei 8Fi)ura 6;+Fi$ura 6+ Di$criminarea frec!enel&r@ 6 @ . = 6


19/57

F&rma+" %r&*&dicPenru a %uea deermina %rile ma3&re ale enunului numiegrupuri deintonaie,%rima deci*ie reclam inen$iaea (i m&dificrile inen$iii+Inen$iaea #n$(i de%inde de mecani$mul em%&ral 8%eri&diciaea; al deecrii

inen$iii+ Peri&adele caraceri$ice %enru !&cea uman $e #nind #nre m$ec, m$ec+ Sc1im'area minim deeca'il #n %eri&ad %&ae fi dedu$ dinfi)ura 6" dar e$e %re*ena dealia #n fi)ura + Se &'$er! c $c1im'rile #n

%eri&ad nece$i $ $e deece*e $c1im'area frec!enel&r care $un relai! mule"la frec!ene 3&a$e" 8%eri&ade #nin$e; (i $un %uine la frec!ene #nale 8%eri&ademici;+La G1* & diferen n&a'il de .1* re%re*in & P:E


20/57

C&nra$ele %ri!ind l&cul C&nra$ele %ri!ind l&cul &%erea* la ni!e# $e)menai+ Luarea deci*iei e$e$im%lifica de %r&ce$e f&n&l&)ice !ariae+


21/57

Acea$ arie %re*in !ariaii de Ia lim' la lim'+ Caraceri$ic %enru lim'ar&m5n e$e accenul dinamic $au de inen$iae" cu %reci*area c $un %ur&arede accen numai !&calele+ L&cul accenului nu e$e fix" la ma3&riaea cu!inel&rr&m5ne(i e$e accenua %enulima $ila' dar $un cu!ine #n care $e

accenuea* $ila'a ulim 8ex-Y )1i&*dan;" $ila'a ane%enulim 8ex- familie; ec+ca & re)ul 6 Ceneral orientati un cuv*nt terminat An consoan va aveaaccentul pe ultima sila@ Bi pe penultima la cuvintele terminate An vocale. Inca*ul cu!inel&r c&m%u$e din lim'a r&m5n exi$ un accen %rinci%al %ec&m%&nenul al d&ilea (i un accen $ecundar %e %rimul 8exem%lu- audi&meru;8#ndre%ar &r&)rafic" &r&e%ic (i de %uncuaie" 699:B ^ueu" ^&(a" 699;+Sun im%licai #n deci*ie" #n %rinci%al" d&i fac&ri- inen$iaea (i lun)imea8duraa;+ #n enun nu exi$ d&ar & Y $in)ur $ila'" 8nucleul; care ar %uea a!ea &m&dulare a inen$iii+ E$e %&$i'il ca (i ale $ila'e accenuae $ ai' 6m&dulri ale inen$iii" #n $c1im' $ila'ele neaccenuae nu %& %re*ena & a$felde m&dulare+< $ila' neaccenua $,ar %uea reduce+ A$fel" duraa unei !&cale $,ar %uea$cura cu :b" $au c1iar mai mul (i caliaea !&calei $,ar %uea m&difica 8San"699>;+ De aici re*ul %aru i%uri de $ila'e- accenuae m&dularea inen$iiiBaccenuaeB neaccenuae dar nu redu$eB redu$e+Di$incia #nre cele %aru i%uri de$cri$e $e face #n funcie de %re*ena m&dulriiinen$iii" %recum (i de dura- #nrea) $au redu$+ E$e im%&ran ca #n

%erce%ia !&r'irii $ $e #ncea% cu & $e%arare e!iden- 6 @.+T&u(i" deci*ia %re*ena nu e$e cea mai im%&ran #n le)ur cu accenul+

4a*a fi*ic a ace$ei deci*ii nu e$e #nc 'ine $a'ili" de(i #n m&d real ea $era%&rea* la efort. Yfortul $e %&ae manife$a #n &rice dimen$iune %r&*&dic+V&r'irea i%ic c&n!er$ai&nal e$e de 6,: cu!ineminu" $au ,@cu!ine$ecund+ < $ila' accenua"m$ec" $au c1iar mai %uin+$.2. 'specte segmentate: contrastele dintre vocale Bi consoaneCaliaea $uneului e$e im%&ran la ni!el $e)menai+ Un inere$ a%are" la ace$ni!el" e$e %re*ena de $c1im'area caliii $uneului #n im%+@++6+ C&nra$ele !&calei


22/57

Ca urmare" c&m%&*iia !&calel&r e$e da de )ru%area f&rmanil&r" a cr&r%&*iie (i $u%rafa e$e caraceri$ic %enru fiecare !&cal+ X&na f&rmanil&r%rinci%ali ai !&calel&r $e afl #n *&na c5m%ului audii! cu#^l/@4id--/f:$- -PEJl ) rB%+B2-B 0HIUO 4%V./, PN.v8.: Di- 444PbPOP CS+

O !&calele $ fie mai audi'ile dec5 c&n$&anele+ Au&ruliiriEi&rifc )$e($ P,2I+TLB v!-r-i/0-- MvJr.:4/ tp*Eu,. 2B P&viT.i" caraceri$ic emi$ieilarin)iene #nre 6 (i 7*" %enru fiecare !&cal exi$5nd f&rmanicaraceri$ici %e frec!ene:diferie care dau im'ral !&calei re$%eci!e+ Penru !&cala e$e c&n$a unformant #arin)ian #nre 6 (i 7* (i #nc d&i formani caraceri$ici" unul#nre @ (i 6 7*" cu un ni!el de inen$iae de . d4 (i alul #nre (i: 7*" cu un ni!el de : d4B $uneul )l&'al are inen$iaea de . d4+Sudii a$u%rapercepiei auditive au ara exi$ena unui ac&rd $a'ili #nre

m$urile fi*ice ale f&rmanil&r (i $cala %erce%ual a $imilariil&r !&calice+uu 869>.; %reci*ea* c %r&nunia &fer mai+ mul dec5 e$e nece$ar %enru

%erce%ia !&calei" de(i fiecare !&cal c&nine #n $rucura $a acu$ic (i elemene$&n&re caraceri$ice %enru ale !&cale+ #n 2a'elul urm&rTa'elul II Srucura acu$ic a !&calel&rCaraceri$#ci

F&rmanii #n7*

Frec!enele&%imale

Inen$iaea#nd'

A 6, `J @,. =,6

LXXLXL"

6, @,6: .

E 6, @,6 ,:

6,@ .

6, ,: @,. @ H 6, @,@ L]]]%0%]

]]]]]

6, @,.: >:,6: 6,@ @=

fi*ice (i %erce%aale %re*in & a$emnare i*'i&are cu Hvocala cvadrilateralHuili*a #n #n!area radii&nal a f&neicii lim'ii en)le*e+ De(i !&calac!adrilaeral re%re*inpartea de producie a vor@irii, ea %&ae refleca" #nacela(i im%" (ipercepia vor@irii. Ace$ m&del e$e uil #n %redarea %riif&neice %e 'a*a anrenamenului %erce%iei 8Wri)1" 69=>;+uu 869>.; $a'ile(e %enru lim'a r&m5n un triung&i vocalic care are #ncenrul $u !&calele (i 5 ca !&cale $%ecifice lim'ii r&m5ne++uPenru #nele)erea m&dului de f&rmulare a deci*iil&r a$u%ra c&nra$el&r !&calice


23/57

%re*enm mai 3&$ cla$ificarea !&calel&r lim'ii r&m5ne-Ta'elul III Cla$ificarea !&calel&r lim'ii r&m5nej Du% %&*iiaj lim'ii (i 0al;u*el&r

Aneri&are Neurale P&$eri&are

Du% )radu'dede$c1idere a )uQ#0 Nela'ia#e Neia'iale La'iale

De$c1i$e aMedii e nc1i$e i

a" ?eci!iile primare despre vocale $un- Fi (i Fde$%riia%r&%iai 8!&caleleaneri&ara!&calele din+ %area %&$eri&ar

%area ca!iiiK Fi $u$F3&$ 8!&calele de$c1i$e!&calele #nc1i$e;+Mule dinre lim'ile f&neice %& uili*a deci*iile de mai $u$ %enru a f&rma un

$i$em de @,: !&cale+ De exem%lu"22#n lim'a en)le*" %erce%ia %&ae fi m&dela %e 'a*a a cinci !&cale (FriCGt,69=>;"Sistemul f&n&l&)ie al limbii rom>ne include (a%e !&cale 8a" " 5" e" i" &" u;+Penru a c&reca %erce%ia audii! e$e mai im%&ran &naliaea dec5inen$iaea $&n&r+ Ace$ lucru %&ae fi ilu$ra %rinr,un exem%lu- #nre ,.7* !&cala i %re*in cea mai 'un inen$iae $&n&r 8. d4;" dar ace$ f&rmannu $e aude ca i ci ca u2j &ca!a la care $e %erce%e &%imal f&nemul i" #nre@,. 7* are & inen$iae de d&ar 66 dB (onstantinescu, 19//).@" ?eci!iile secundare despre vocale $e 'a*ea* %e lun)ime 8dura;+ Di$incia$e face %e %erec1i" #n ermenii de lun) (i $cur+c"?eci!iile teriare despre vocale C5nd f&rmanii $e m&dific u(&r" $e %r&ducdif&n)ii+ #n lim'a r&m5n exi$ %ara $emi!&cale-Silabele se di!id da&ri c&nra$el&r im%u$e de !&cale- $ila'e de$c1i$e$ila'e#nc1i$e+D&ar !&calele lun)i %& %r&duce $ila'e de$c1i$e accenuae+ Perce%erea unei!&cale" ca fiind lun)" e$e deermina %arial de $rucura $ila'ei+ Ace$areflec m&dul #n care $uneele !&r'irii $un & c&m%&nen a uniil&r mai lar)i

8$ila'a; %recum (i a #nre)ului $i$em de c&nra$e+A!5nd ca fundamen f&neica lim'ii r&m5ne" au f&$ f&rmulae re)ulile de&r&e%ie (i &r&)rafie 8#ndre%arul &r&)rafic" &r&e%ic (i de %uncuaie" 699@;+@+++ C&nra$ele c&n$&aneiAce$ i% de c&nra$e $e refer la d&u cae)&rii c&n$&nanice difereniae #nfuncie de a%arenena l&r la $ila'a iniial $au la $ila'a final a unui cu!5n+Donsoanele sunt acele sunete produse An marginile sila@ei. E$e c&n!eni&naldi!i*iunea c&n$&anel&r du% l&cul (i m&dul de ariculare (i du% $&n&ri*are+Acea$ $eciune $e

228


24/57

1!a referi la c&n$ecinele acu$ice ale ax&n&miei- l&cului" m&dului de %r&nunie(i $&n&ri*rii+

Sonori!area $e refer la aci!iaea larin)al" Ia %re*enaa'$ena !i'raiil&rc&r*il&r !&cale" din %er$%eci! aricula&rie+Ta'elul IVCae)&rii c&n$&nanice #n funcie de $&n&riaeS&n&re 4 d ) H 0 * =Surde P t c f $ c ;

L r: -+

Donsecinele acustice sunt formele undei: periodice Bi aperiodice. Indicaiileacu$ice de$%re $&n&ri*are de%ind de c&n$&anele im%licae 8&clu$i!e" fricai!e"africae;" de $ila'ele accenuae" de %&*iia $ila'ei+ Princi%alele cae)&riide c&n$&ane du% modul de articulare $un %re*enae #n a'elul V+Ta'elul VCae)&rii m&daleMed Suneele !&r'irii


25/57

%enru #nrea)a mulime de c&n$&aneBK e$e nece$ar (i & deci*ie de !&cali*are %enru #nrea)a mulime de c&n$&ane+De exem%lu & mulime" ca #nre)" e$e na*aln&n na*alB nu exi$ nici & al

%&$i'iliae de a c&m'ina na*alele #n mulimi de c&n$&ane a$fel #nc5 $ fie

nece$are d&u deci*ii $au mai mule+Aceea(i $im%lificare 'a*a %e c&nra$e $e a%lic (i la $&n&ri*are 8!&cali*are;"Din acea$ cau* & mulime de $ila'e c&n$&nanice iniiale" c&n$iderae ca un#nre)" $un-, na*ale $au nu", fricai!e $au nu", &clu$i!e $au nu", $&nane $au nu", !&cali*ae $au nu 8$&n&re$urde;+in m&d &'i(nui exi$ una" d&u $au cel mul rei c&n$&ane iniiale (i$ucce$iunea l&r c&n$iuie $u'iecul %enru urm&arele c&nra$e+230

#nce% &ae cu $De exem%lu" #n lim'a en)le*" la $ila'ele iniiale care a d&ua c&n$&an e$e$urd &clu$i!" iar areia e$e & $&nan+ A%r&a%e 3umae din &clu$#!e %lu$ %erec1ea $&nan nuc&n$iuie )ru%ri admi$e" exem%lu- i+Penru #im'a r&m5n" re)ulile &r&e%ice (i &r&)rafice referi&are la )ru%rileadmi$e $un %re*enae #n Andreptarul ortografic, ortoepic Bi de punctuaie

8699@;+Se %& di$cua" #n c&ninuare" cele cinci m&dalii c&n$&nanice #n funcie dedeci*iile le)ae de m&d (i cele de $&n&ri*are 8Wri)1" 69=>" Er'er" 69=;+Princi%aia deci*ie acu$ic %ri!ind na*ali*area e$e mm na*$l- :(,, relai! %uernic" laa%r&ximai! @ 7*+ F&rmanul %enru c&nfi)uraia aricnla&rf,--,- mm-m!s.:D0 M::4-i, e$x) e)rmim (i !,e*&naieU+ 4i:s0r, $l'e$c mai re%ede da&ri

%ierderil&r $u%limenare de aer de %e raiecul na*al+ Ace$ %lu$ de %ierdere %&aefi de$cri$" din %unc de !edere acu$ic" ca & lr)ire a 'en*il&r de frec!en (i &

reducere a am%liudinii f&rmanil&r+ Penru lim'a r&m5n" C&n$anine$cu869; a reali*a & $erie de anali*e ale $uneel&r #nre)i$rae #nr,& %eri&ad deim% de ". $ec" %e & 'and de frec!ene #nre =: (i = 7*+k Fricai!eIndiciul acu$ic %enru fricai!e e$e $iuarea frec!enei la %e$e 6 7* (i c1iarla mai mul %enru c&n$&ana $" %5n la =,6 Q7*+ friciunea e$e c&n$ecina$&n&r a ur'ulenei aerului la & c&n$ricie+ Ace$ $emnal e$e a%eri&dic" de(i

%&ae fi adu)a la un $emnal %eri&dic %r&!eni din larin)e" de exem%lu #n ca*ulfricai!el&r $&n&re" #n anumie ca*uri" %re*ena unui $une &arecare %e$e 6

Q7* " !a fi indiciul unei friciuni+k


26/57


27/57

de $&n&ri*are de&arece ace$e $ufixe faciliea* $&n&ri*area+ < $im%lificare e$eda de fa%ul c 4p/miilsCc T8m:c)or $,$+m /cum TmJSr Osm l, Exi$ei vn$c1im'" & cre(ere c&m%en$a&rie da&ra %&$i'iliil&r dif&n)il&r+ Deci*ia

%enru fricai!&clu$i! e$e e$enial" la fel ca (i #n ca*ul %&*iiei iniiale #n

$ila'+ Penru na*ali*are (i $&n&ri*are" deci*ia $e ra%&rea* (i la !&cala%receden 8Er'er" 69=B Wri)1" 69=>;+k Na*ali*area< !&cal care %recede mai muli clu$eri care includ na*ali*area" !a fi ea #n$(ina*ali*a (i ace$ lucru !a fi indica acu$ic de f&rmanul na*al la a%r&ximai!@ 7* %recum (i de & lr)ire a cel&rlali f&rmani+k S&n&ri*areaC&nra$ul $&n&r al $ila'ei finale e$e a%r&a%e un ermen im%r&%riu de&arece

%eri&diciaea $emnalului la ni!elul %&riunii finale a $ila'ei e$e ce!anerele!an+ Indiciul %uernic e$e lun)imea !&calei %recedene- lun) %enru$&n&re (i $cur %enru $urde+ Deci*iile %enru $ila'a iniial(i $ila'a final" #n le)ur cu lun)imea !&calei" $un am5nd&u de &rdinem%&ral Penru a dec&da c&re$%un*&rre'uie luae deci*ii c&rece #n le)ur cu d&meniul im%ului+ @++:+ Diferenadin cadrul unui" )r&% m&dal- c&nra$ele de l&cTa'l&ul %erce%iei !&r'irii e$e acum a%r&a%e c&m%le+ Reali*5nd &ae deci*iilereferi&are la f&rma %r&*&dic (i %aera,uriie de accenuare" deci*ii referi&are la$ila'e (i $rucuri $ila'ice" deci*ii le)ae de m&durile de %r&nunare referi&are lamulimea $ila'el&r" rm5ne d&ar diferena din ineri&rul unuigrup constituit pe

@a!a modului de pronunare. Acea$ diferen $e 'a*ea* 2%e distinciile Anfuncie de locul de articulare. Sun %uernice indiciile !i*uale de$%re l&c+ A$felindiciile !i*uale %& fi mai %uernice dec5 indiciile acu$ice %enru &clu$i!ele

'ila'iale+La ace$ ni!el 'a*ai deci*iile %& fi luae %rinr,& dec&dare final n&nam'i)u a$uneel&r+ Ace$e deci*ii nu recun&$c $uneele" ci %ermi ale)erea dinre c5e!aalernai!e+


28/57

Icel&rlale $unee %r&du$e de 2ur'ulena aerului" deci fricai!el&r+#n c&ninuare" !a fi di$cua #n m&d dealia diferena din ineri&rul ace$&rCrupuri.k +clusieeSe are #n !edere ran*iia lui F+ 4ila'ialele h%"'K deermin c&'&r5rea lui FBal!e&larele h"dK #l fac $,crea$c+ Penru c l&cul acual al ariculaiei !aria* #n

funcie de #n!ecinarea !&calei %enru hG")K" &clu*ia $,ar %uea reali*a maide)ra' la ni!elul %alaului are dec5 la ni!elul !elumului" indiciul acu$ic%enru hG")K e$e m&difica de c&nexul !&calei+ Ace$e m&dificri duc la celemai dificile ran*iii #n !&r'ire+ Duraele %& fi mai mici de : iii$ec (iam%liudinea e$e 3&a$- de @ d4 $au mul mai 3&$ de ni!elul !&calei adiacene+ Na*aleleIndiciul de ran*iie al lui Fuili*a %enru &clu$i!e" !a $e%ara (i %ehmK de hnK+Finalul $ila'ic #n hnK are aceea(i !ariaie #n funcie de !&calele #n!ecinae ca lahG")K+H!ricatieSibilantele h$"(K" h*"3K (i a&n$i'ilanele hf"!K %re*in #nre ele & diferenm$ura'il de am%liudine+ N&n$i'ilane#e $urde fricai!e $un cele mai $la'e$unee ale lim'ii" mai %uin cu @ d' dec5 $uneul !&calic cel mai are+Se%ararea du% am%liudine (i $&n&ri*are c&nduce la cele %ara )ru%ri de mai$u$+Mai rm5ne de reali*a & deci*ie #n cadrul ace$&r %erec1i" deci*ie care e$e dade ener)ia la care ener)ia *)&m&ului e$e c&ncenra+ Penru $i'ilane" #n ca*ullui h$"*K $e a%recia* c ener)ia e$e cu%rin$ #nre . (i = G1* iar h("*K !&r a!ea& c&ncenraie mai 3&a$ a frec!enei+ Acea$ di$incie $e face %e 'a*a

c&nra$ului #nre relai! mai #nal (i relai! mai 3&$" !al&rile a'$&lue !ariindmul #n funcie de !&r'i&ri+235

A$%irana h1K nu are & c&ncenrare caraceri$ic a ener)iei (i ace$ fa% de!ineindicele di$inci!+ Ener)ia !a fi deermina de f&rma raiecului !&calic" deaceea $udiind $%ecrul %enru h1K" $e &'$er! c ace$a e$e c&ndii&na de!&cala a$&cia+ #n !&r'irea (&%i" #n #nre)ime a$%ira" din %er$%eci!acu$ic nu,6 %uem di$in)e %e h1K de !&calele #n!ecinae+ #n &ae ca*urileener)ia fricai!ei e$e" #n )eneral" mai $u$ de 6 G1* (i #n mule din ace$e ca*uri$uneul e$e +T::a* m a&i@. De acea Ptp/AE0J af'leme,0+r ri)0BBB m fricai!e


29/57

furni*ea* un $i$em %rec&ce de a!eri*are %ri!ind %ierderile de au*+La fel ca (i #n ca*ul &clu$i!el&r (i na*alel&r indicii !i*uali $un uili %enrudiferenierea %arial a fricai!el&r+ A$fel" r&un3irea 'u*el&r e$e un indiciu

%enru h("3K !er$u$ h$:*K+

Au #n )eneral & am%liudine mai 3&a$ dec5 a"N'%&0Tiir- i0cSixi $ci0uc %erum hrK 0$e f&3mi0! de F@+ #n $%ec&)ram e$e&'$er!a f&are clar & de%re$iune #n F@%enru hrK iner!&calic+ Un al indiciu

%enru aceea(i $&nan e$e f&rma caraceri$ic a 'u*el&r+ A5 hrK c5 (i h6K B-,-+-Oi-+c 2 QW0Qere a BUBAOLrl. dem B_e--*i-dSc&ia PP:::-c-Osl.i 44T(:O, !aria* #n funcie de !&calaim%lica+ V&calele cu un F ridica $un mul mai afecae dec5 cele cu un Fc&'&r5+ Semi!&calele $un $imilare dif&n)il&r" cu d&u difereneBK m&dificarea f&rmanului e$e mai ra%id 8de(i mai #ncea c&m%arai! curan*iiile &clu$i!el&r (i na*alel&r;BK m&dificarea f&rmanului e$e mai mare la #nce%uul 2 $ec!enei" %e c5nd

%enru dif&n)i mi(carea e$e maira%id $%re $f5r(iul $ec!enei+Cu c&m%learea le)a de deci*iile #n le)ur cu c&nra$ele de l&c" dec&darea$emnalului !&r'i e$e c&m%le+@C mm0* 1ETI


30/57

fere$rei &!ale %rinr,& %r&liferare &$&a$+ Maladia de'uea* la ad&le$cen" arecaracer len (i %r&)re$i!+ Se raea* c1irur)ical %rin de$c1iderea fere$rei (irec&n$rucia lanului de &$ci&are+ Are caracer familial Unele maladii &$&a$e camaladia L&'$eni" %& da %ierderi de au* de i% ran$mi$ie+

Sun an&malii de de*!&lare care nu %ermi urec1ii $ a3un) la f&rma $an&rmal+ Pre*enm #n c&ninuare c5e!a !ariane de an&malii+K Pa!ili&nul %&ae fi def&rma" redu$ $au a'$en+ C&nducul audii! exern %&aefi inexi$en" a$u%a de &$B &$ci&arele %& %re*ena an&malii+ Ner!ul facial carera!er$ea* urec1ea medie #n a%educul lui Fall&%e" %&ae a!ea raieculde!ia+ Ace$e m&dificri %& fi unilaerale $au 'ilaerale+ Influenele a$u%raau*ului difer de la ca* Ia ca*+K C&nducul audii! %&ae fi def&rma aunci c5nd %a!ili&nul e$en&rmal+ P&ae $ $e ermine %rinr,un fund de $ac" cu $au fr %erf&raie+ #n aleca*uri im%anul nu exi$ (i &$ci&arele" dac exi$ $un malf&rmae+K


31/57

ace$ caar e$e ade$ea #n$&i de rin&farin)ie care c&n$iuie %enru mame un$u'iec im%&ran de nelini(e+ 7i%err&fia e$uului imf&id vegetaii adenoide",inflamarea ami)dalel&r $au & aler)ie %& fi cau*e ale %er$i$enei ace$ei

%r&'leme+

#n &ae ca*urile meni&nae $e %& e!idenia (i diminuri ale au*ului+Penru era%ie $e %&ae uili*a & $&nd na*al %enru in$uflarea de aer %rinr&m% #n urec1ea medie" red5nd a$fel im%anului %&$i'iliile de funci&naren&rmal+241

#(i aude %rea are !&r'irea %r&%rie" #n c&m%araie cu !&r'irea al&ra care #i%ar!ine aenua+Sun anrenae &u(i mari dificuli lin)!i$ice %enru c a%&rul mediuluilin)!i$ic e$e redu$+ Def&rmarea $uneel&r e$e nul+ Urec1ea mediefunci&nea* ca un am%lifica&r linear" dar ni!elul audiiei nu %ermie au*irea

!&r'irii de inen$iae n&rmal+'plicarea vi@ratorului este indicat An malformaii @ilaterale. Vi'ra&rul $ea(ea* %e ma$&id (i e$e $u$inu %rinr,un cerc %e ca%+ Pr&e*a %&ae fi $u'f&rma c&nurului urec1ii $au & %r&e* $u' f&rm de cuie %ura %e %ie%+Rueste indicat o prote! pentru calea aerian, c1iar dac exi$ un %a!ili&n (i &

%are a c&nducului audii!+ Tran$mi$ia aerian a $uneel&r $e %r&duce" #n ace$ca*" %rinr,& ran$mi$ie ran$cuana (i cranian (i re*ulaul nu e$e unul 'un8exce%5nd $iuaia c5nd nu exi$ dec5 & malf&rmaie a &$ci&arel&r;+

nterveniile c&irurgicale $un de$e&ri rec&mandae+ Au d&u $c&%uri-

re$a'ilirea e$eicii %rin c&n$ruirea %a!ili&nului" redarea funciei de ran$mi$ie"du% ce a f&$ c&n$rui c&nducul audii! exern+ Rec&n$iuirea urec1ii medii nud nici&da & audiie n&rmal" rm5ne & %ierderec&nducului e$e dificil" nece$i reu(uri iar #nr,& apla!ie unilateral, e$eneindica+ Cealal urec1e fiind n&rmal" $u'iecul are & $urdiae unilaeralcare nu ul'ur de*!&larea !&r'irii (i a lim'a3ului+#n apla!iile @ilaterale e$e 'ine $ $e a(e%e $f5r(iul ad&le$cenei %enru a exi$a& $rucur definii! a craniului (i a urec1ii+ Su'iecul %&ae decide dac $ $e$u%un ace$ei iner!enii #n cun&(in de cau*+

YEplorarea radiologic c&m%le %ermie %unerea #n e!iden a $rii re*iduale ac&nducului 8#nc1iderea cuana $au &$&a$;" %&*iia (i def&rmarea &$ci&arel&r"$area fere$rei@9&!ale" $iuarea ner!ului facial (i $area urec1ii inerne 8#n )eneral n&rmal;+Sudiul aud#&l&)#c e$e dificil aunci c5nd d&ar & urec1e e$e afeca cealalfiind n&rmal+ Se recur)e la a$ur*irea urec1ii 'une 8acea$a %&ae %erur'ac&%ilul mic de %5n la : ani; de!enind %&$i'il in!e$i)area1,2. =ierderile de au! do@*ndite An timpul copilriei 6++6+ 4l&carea c&nduculuiaudii!K ?opurile de cear $un cea mai frec!en cau* a &'urrii c&nducului


32/57

audii! iar %ierderile de au* anrenae de ace$ea $un imedia %erce%ue maiale$ dac 'l&ca3ul e$e &al+ De(i $ecrearea cerumenului e$e un fen&menn&rmal" ace$a fiind ex%lu*a #n m&d naural din urec1e" $u' influena ume*elii$e umfl (i 'l&c1ea* c&nducul+ Penru a fi elimina $e %r&cedea* la

#nmuierea $a %rin %icurarea unui lic1id ulei&$ du% care $e $%al urec1ea cuun 3e de a% $au $e %r&cedea* ia a$%irarea $a+ Ace$e mane!re $e reali*ea*de cre medicul


33/57

nece$ar mai ale$ %enru c&%ii de !5r$ (c&lar+Sun infecii ale urec1ii medii de naur !iral $au 'acerian+ Sun #n$&ie de$are fe'ril (i de dureri !i&lene+ Se fac in$ilaii cu $&luii care au r&lul $reduc durerea+ Dac im%anul e$e '&m'a" & %aracene* %&ae f# indica

%enru a reduce durerea (i a #m%iedica infecia $ $e %r&%a)e $%re ma$&id8ma$&idi acu;" fa% care %&ae $ur!eni la 6,6: *ile de la & &i acu raa+Durerile urec1ii" ca$a im%anului c&n)e$i&na" im%anul %uin &%ac (i reraca"fr fe'r" &ae $un indicii c otita nu este acut ci $un d&ar reaciiinflamatorii mai frec!ene dec5 &iele+ Prin raamenul ani'i&ic &i

%aramerii re!in mai re%ede la n&rmal Dac infecia c&ninu" du% d&u $au rei*ile e$e nece$ar raamenul ani'i&ic cu d&*e $uficiene (i dura mare"de%(ind di$%ariia $im%&mel&r+tite croniceSe cla$ific #n rei f&rme-&ia muc&a$&ia $u%ura&ia c&le$eai&ma&a$tita cronic mucoas urmea* unei &ie acue cu & %erf&rare re*idual aim%anului+ La flecare rceal muc&*iile r&m%ei $e e!acuea* %rin %erf&raie(i urec1ea cur)e+ Tre'uie fcu raamenul l&cal al $cur)erii (i al cau*ei $alerin&farin)iene+ #n )eneral %erf&raia $e a$anea* (i de la = ani $e %&ae %racica &rec&ndii&nare a im%anului dac urec1ea rm5ne u$ca cel %uin im% de un an+tita cronic supurat c&n$ #n ain)erea ca$ei im%anului+ Exi$ ade$ea %e

%ereii ca!iii (i %e &$ci&are %r&liferri ale muc&a$ei $u' f&rm de %&li%i+Tre'uie u$ca urec1ea %e cale medicamen&a$ (i c1irur)ical #n !ederea uneirefaceri a a%araului de ran$mi$ie a $uneel&r" iar la243

ad&le$cen $e face im%an&%la$ie+ Scur)erile urec1iic&m%lic %r&e*area audii!++tita cronic colesieatomatoas. olesteatomul e$e & %r&liferare $u' f&rm de

'ul)re alcui din e%iderma de$cuama" care a %run$ #n urec1ea medie %rin%erf&raiileG+ Smirna /it(iAI8-K.:--. PP-P$%: -./ caimr)

2.)eficiene de auzce Pai]: eKB tm

La c&%il" deficiena audii! e$e da&ra ade$ea afecrii celulel&r rece%&areciliae" mea'&li$mului l&r" 3&nciunii celul,fi'r ner!&a$" $rii fi'rei ner!&a$edin c&1lee" unde $e )$e(e )an)li&nul $%iral care c&n$iuie &ri)ineaerminaiil&r ner!&a$e $en*ii!e+ Deficiena" #n ace$e ca*uri" e$eneurosenzorialBi periferic. Dac ain)erea $e $iuea* la nucleii din 'ul'ulra1idian $au mai $u$ %e ra$eul cii audii!e e$e & ain)ere cenral+C&re$%un*5nd le*iunil&r neur&l&)ice %& $ a%ar unele %r&'leme a$&ciae

8%erur'ri ale reflexel&r m&&rii;" %e care le %& %une #n e!iden %&enialeleaudii!e e!&cae+


34/57

2.1. ?eficienele de au! congenitale de percepie Acea$ cae)&rie de afeciuni%&ae fi c&n$aa #nc de la na(ere+ " are o244

potenialitate pentru surditate, deci un cuplu din cinci 179". 'numite familiimanifest o sensi@ilitate mai accentuat dec*t altele. E$e %e c#e $a'ilic&nri'uia unui fac&r #n a%ariia $urdiii c&n)eniale de %erce%ie" aunci c5ndei&l&)iile $un inafi%ie+ Un cu%lu %&ae $ aduc %&$i'iliile unei $urdii)eneice" fr ca" #n m&d !i*i'il" $ fie ain$e nici una dinre familii+

?eficienele de au! congenitale de percepie%& fi )ru%ae #n- $u')ru%adeficienel&r erediare" deerminae de fac&ri )eneiciB $u')ru%a deficienel&rdeerminae de fac&ri %renaali (i $u')ru%a deficienel&r deerminae de fac&ri

%&$naali+a" ?eficienele auditive ereditare de percepie $un acelea #n care c&%ilulm&(ene(e %ierderea de au* de ia %rini+ #n )eneral" %er$&anele au*i&are au %ecr&m&*&mul c&re$%un*&r d&u caraceri$ici idenice care deermin au*uln&rmal+ E$e %&$i'il ca unul dinre %rini $ fie %ur&rul unei caraceri$icirece$i!e ce ar %uea deermina $urdiaea de %erce%ie+ C5nd am'ii %rini $un

au*i&ri dar %ur&rii un&r caraceri$ici rece$i!e" (an$a de a a!ea un c&%il cu$urdiae e$e de :b+ Prin anamne* familial %& fi idenificae ca*uri de$urdiae+ #n ace$e ca*uri" c5nd unul dinre %rinii care ran$mi $urdiaea e$ec1iar el deficien audii! 8%ur&r a unei )ene d&minane; ri$cul de a a!ea unc&%il cu & a$fel de deficien e$e de :b+Un c&%il %&ae m&(eni & $in)ur deficien $au mai mule" a(a numieledeficiene a$&ciae %rinre care $e %& afla (i cele audii!e+ Unele dinre ace$edeficiene $e )ru%ea* #n $indr&ame+ Se rec&mand ca %rinii $ $e adre$e*eunui $%eciali$ #n c&n$iliere )eneic %enru a #e $%une dac deficiena a f&$

m&(eni $au nu (i care $un (an$ele ca acea$a $ fie ran$mi$ mai de%are decre c&%il+.:@" ?eficienele de percepie determinate de factori prenataliDac mama a c&naca virusul ru&eolic%enru %rima da #n im%ul $arciniiace$ !iru$ !a fi ran$mi$ (i c&%iluluinen$cu a$u%ra cruia c&n$ecinele !&r fi ma3&re+ Viru$ul ru'e&lic %&ae cau*adeficiene a$&ciae- deficiene de au*" de !edere" minale $au diferie an&maliicardi&!a$culare e#c+ Aciunea !iral !a+fi cu a5 mai )ra! cu c5 $arcina $e afl#nr,un $adiu mai %uin a!an$a+ Surdiaea de %erce%ie $eda&rea* aciunii !irale care di$ru)e & %are die c&1lee 8cel mai mare ri$c e$e


35/57

#n %rimele 6,6 $%m5ni de $arcin;+ Ru'e&la %&ae fi %re!eni cu un $im%lu!accin+ Sudii $ai$ice re%eae au ara & endin de $cdere a frec!eneica*uril&r de c&%ii cu $urdiae de %erce%ie 'ilaeral" cu %ierdere de au* dea%r&ximai! =d4" n$cui din mame care au $uferi #n im%ul $arcinii de

ru'e&la+ E$e e!iden c un r&l #n ace$ $en$ au a!u cam%aniile de !accinare%recum (i #nreru%erile de $arcin #n ca*ul #m'&ln!irii mamei+%irusul citomegalic%&ae deermina de a$emenea $urdiaea de %erce%ie+E$e cun&$cu & cae)&rie de medicamene care admini$ra mamei" #n im%ul$arcinii" exerci a$u%ra de*!&lrii em'ri&nului $au fului efece n&ci!e care $e

%& manife$a %rin di!er$e afeciuni ale au*ului fului+ Tre'uie e!ia uili*areaace$&r medicamene+ E 'ine ca #n ca* de nece$iae" medicamenele admini$rae$ nu ai' aciune &&l&)ic (i nici & aciune era&)en+ Pa&l&)ia )ra!idiii"cau*a&are de a!&r $%&nan" c&re$%unde ade$ea un&r fe&%aii #n anumie ca*uri

%ariculare $e rec&mand renunarea la $arcin+2.2. Dau!ele deficienelor de au! din perioada perAnatalUna dinre cau*e %&ae fi %remauriaea dar ace$fac&r e$e incrimina din ce #n ce mai rar+ Ri$cul ne&naal af&$ redu$ %rin- ameli&rarea m&daliil&r de a na(e" %rin $u%ra!e)1erea)ra!idiii" indicarea ce*arienei" reanimarea" %re!enirea icerului ne&naa#+ : d4+ Ace$ i% $e caraceri*ea* %rinurm&arele a$%ece- !&r'irea de inen$iae &'i(nui nu e$e %erce%u di$inc"nici din imediaa a%r&%iere a urec1ii" numai %rin !&r'ire %uernic+@" rupa copiilor sur!iPre*in un defici audii! %rin excelen la ni!elul a%araului de rece%ie- deficide %erce%ie+ Deficiul audii! e$e $iua la %e$e = d4B !&r'irea de inen$iae&'i(nuia nu:.e$e acce$i'il ace$&r c&%ii" lim'a3ul $&n&r nu $e c&n$iuie a%r5nd muiaea+Deficiul audii! de i% %erce%ie" nu %&ae fi e!alua numai din %unc de !edereal )radului de %ierdere a ca%aciii audii!e+ Re)i$rul frec!enel&r %erce%i'ilee$e re$r5n$ Ia am'ele ca%ee+Un c&%ii cu )radul I de 1i%&acu*ie cu re)i$rul frec!enel&r audii!e re$r5n$

%5n la : 7*" nu %&ae %erce%e (i di$crimina $uneele !er'ale+Penru un c&%il care are defici audii! de )radul II" cu re)i$rul frec!enel&raudii!e %5n la : 7*" unele elemene !er'ale2 $un %erce%i'ile" #n $%ecial!&calele cu frec!ene )ra!e- & (i u" iar $c1eleul c&n$&nanic %ermieidenificarea mai u(&ar dec5 $c1eleul !&calic+ #n ace$ ca* $e f&l&$e(e !&cea

%uernic (i %r&e*ele cu am%lificare liniar+Dac $e lr)e(e re)i$rul frec!enel&r audii!e %5n la 6 7*" cre(eca%aciaea diferenierii $uneel&r !er'ale- &" u" a" #" " , mai %uin !&calele#nale+C5nd re)i$rul frec!enel&r audii!e e$e %5n la . 7* 8)r+ III;" #nre)ulre)i$ru !er'al e$e acce$i'il" inclu$i! c&n$&anele" mai ale$ c&n$&anele(uier&are 8fricai!ele;+#n demui*are nu e$e $uficien am%lificarea $uneel&r" #n anumie ca*uriiner!enind fen&menul de recruare+ #n ace$ ca* c&%ilul %&ae au*i dar nu

di$criminea* $uneele+c" Dopiii asur!iiSe caraceri*ea* %rin fa%ul c %ierderea funciei audii!e $,a %r&du$ mai 5r*iu+Limia de !5r$ e$e de 6 , ani" ia !5r$a %re(c&lar $au (c&lar+ Dac $urdiaea$ur!ine #n 3ur de ani (i lim'a3ul !er'al e$e c&n$iui" #n c5e!a luni 8@,.;" $e

%ierd ace$e elemene (i $ur!ine muiaea+Dac deficiul audii! $ur!ine la .,: ani" #n ea%a de inen$ c&n$iuire alim'a3ului" lim'a3ul $e mai %$rea*" dar du% un an a%are muiaea" c&%ilulde!enind $urd&,mu+ Sun ca*uri #n care deficiul audii! $ur!ine mai 5r*iu 8,>::

ani), dar dac nu se interine se instalea* muiaea+ C5nddeficiul lir0u? ind m-!va, , , OO:::.Oi ,IQ . )ram


41/57

opiii asur*ii n opinia lui Mare 8699@; trebuie introdui n nm>ntul pentruGipoacu*iei, ei%$r5nd anumie a%iudini !er'ale" c1iar dac e!&luiaca%aciil&r lor auditie este similar cu cea a sur*ilor.apitolul ?

K&M"L&%& 3S"+N+#"O I" +%J+!+L"O & +3"N$N$"P!""LJ &$P"J"01. +biectivele examinrii psi'olo(iceUna dinre %rimele uili*ri ale %r&'el&r %$i1&l&)ice e$e de%i$area c&%iil&r cudeficien minal" ^c&lile de $ur*i $e c&nfrun cu %r&'lema idenificriic&%iil&r cu du@l deficien: auditiv Bi mintal. Cun&a(erea ni!eluluide*!&lrii minale a ele!il&r %ermie- &r)ani*area un&r cla$e 8)ru%e; &m&)eneB$a'ilirea un&r %r&)rame educai!e (i c&reci!,c&m%en$a&rii adec!aeBe$imarea ac1i*iiil&r (i a %r&)re$el&r #nre)i$raeB re&nenarea ele!il&r care nufac fa ni!elului $&liciril&r $a'ili iniial+ Re*ulaele la %r&'ele %$i1&l&)ice$aluri de inf&rmaii %r&!enie din ale $ur$e 8examene clinice" audi&l&)ice"audi&merice" anamne*" &'$er!aii ec+; c&nri'uie la c&nurarea deci*ieiec1i%ei" f&rmae din $%eciali(i (i %rini" %ri!ind &rienarea c&%ilului (iincluderea $a #nr,un curen educai!- &ral" )e$ual" 'a*a %e c&municare &al+Examinarea %$i1&l&)ic are r&l #nselectarea tipului de eEaminare audiometric

Bi An interpretarea re!ultatelor acesteia. V5r$a cr&n&l&)ic re%re*in un fac&rim%&ran dar in$uficien %enru ale)erea me&dei de in!e$i)aie a $riinKnB#Bu-2! r:78:):-rj-%rin- mdom:v 0&'Gci02B 2H32$u'Hee#O!r+" $u' f&rm de

3&curi mai mul" $au mai %uin $andardi*ae+ Cun&$c5nd !5r$a mmal a

$u'iecului" %uem $a'ili )radul:>de credi'iliae a re*ulael&r in!e$i)aiil&r" mai ale$ c5nd fac %are din cae)&riacel&r $u'ieci!e+Permie reali*area diagnosticului diferenial #nre ca*urile de deficiene audii!e(i cele care $e raduc %rin manife$ri lin)!i$ice (i c&m%&ramenale $imilare-f&rme de deficien minal cu %erur'ri ale de*!&lrii lim'a3uluiB alalie"afa*ieB audi&,mu#iae ec+C&nri'uie la anali!a ca!urilor cu dificulti de adaptare Bcolar Bi7sau social

care $e manife$ %rin rearduri (i e(ecuri limiae la anumie d&menii $au care$un exin$e+C&lin 86996; c&n$ider c inf&rmaiile furni*ae de %r&'ele %$i1&l&)ice"$%ecifice $au d&ar ada%ae deficienei audii!e" %& fi )ru%ae #n d&u cae)&rii+< %rim cae)&rie cu%rinde inf&rmaiile care %ermi $iuarea de*!&lriiminale _ a deficienil&r audii!i #n c&m%araie cu a au*i&ril&r+ Ace$e daec&nri'uie la di$&cierea efecel&r $urdiii de cele ale un&r f&rme de deficienminal+ A d&ua cae)&rie cu%rinde aif&nnfi#l n]n ias d$#a$a#$" dae aiial,i,d&$-/.n, pi $&area de c&ninuul %r&'el&r (i de ni!elul reu(iel&r la %r&'e (i $u',

%r&'e+ Ace$ea c&nri'uie la clarificarea efecului $urdiii a$u%ra aci!iiiinelecuale+ Un al &'ieci!" care $e #n$crie #n %re&cu%area a numer&a$e


42/57

cerceri" !i*ea* r$%un$ul la #nre'area dac $urdiaea e$e $au nu cau* de#n5r*iere #n de*!&larea minal+ Penru ex%licarea ace$&r #n5r*ieri $unin!&cai fie fac&ri de naur &r)anic $au funci&nal" fie limiarea inf&rmaiil&r$&ci&,educai!e din cau*a deficienei $en*&riale+

La #nre'area dac %r&'ele %$i1&l&)ice aduc inf&rmaii !al&r&a$e %enrud&meniul deficienei audii!e"


43/57

c&m%lee+ A$fel" 'aeria a%lica de Farran (i Huraiaa 8cia de C&lin" 6996; !i*aex%l&rarea a%iudinil&r !er'ale" a a%iudinil&r !i*uale" a ca%aciil&r demem&rare (i a cel&r numerice+ Anali*a fac&rial a re*ulael&r a e!ideniadiferene #nre au*i&ri (i deficienii audii!i+ La $ur*i a%are un fac&r" c&n$idera

de i% !er'al" care a%arine %r&'a'il unei cae)&rii mai lar)i" de &%erare cu$im'&luri+ La au*i&ri $,a idenifica un fac&r %ur" de a%iudine numeric carenu a f&$ e!idenia la $ur*i+ C&nclu*ia care re*ul e$e c a%iudiniie (i anumie

%r&ce$e %$i1ice" care iner!in #n reali*area $arcinil&r %r&%u$e" $un &r)ani*aediferi #n cele d&u )ru%e+ Anumie re*er!e $e im%un #n le)ur cu ale)erea

%r&'el&r 'aeriei" care au f&$ #n exclu$i!iae de i%ul crei&n,15rie+". ondiii de administrareE$e un rui$m fa%ul c %re$aia $u'iecului examina nu de%inde d&ar dec&ninuul %r&'ei ci (i de $iuaia deexamen+ Se rec&mand un anrenamen $%ecific #n !ederea examinrii c&%iil&rcu deficien audii!+

e$e #n)reuna de a'$ena %unii c&n!er$ai&nale inr&duci!e+ Crearea unuiclima relaxan (i meninerea unei am&$fere de #ncredere $e %&ae reali*a %rin

%re*ena (i #ncura3rile unei %er$&ane din familie+ Pe %arcur$ul examinrii ace$einer!enii $un c&nraindicae+< al %r&'lem care $e %une $un #ncura3rile %e %arcur$ul examinrii+Ma3&riaea c&%iil&r deficieni audii!i manife$ un im%&ran )rad dede%enden fa de aduli" fiind &'i(nuii $ $&licie (i $ %rimea$c #ndemnuri"a%r&'ri $au %enali*ri din %area ace$&ra" %e %arcur$ul reali*rii un&r aci!ii+Ace$ lucru e$e mai e!iden ia c&%iii din )rdiniele (i (c&lile cu inerna+ Ei !&rurmri reaciile examina&rului" ex%re$ia facial a ace$uia (i #n li%$a un&r reaciie!idene" !&r #ncerca $ iner%ree*e aiudinea adulului (i $,(i re)le*ec&m%&ramenul #n funcie de acea$a+ Deci" e$e f&are im%&ran acea aiudineneur,'ine!&i&are (i e$e nece$ar un c&nr&l mai eficien al ex%re$iil&r (ireaciil&r+ In im%ul examinrii re'uie eliminae $ur$ele de di$ra)ere a aeniei+Penru acea$a $e elimin din c5m%ul !i*ual al c&%ilului &rice $imuli care i,ar

%uea di$ra)e aenia de la %r&'+ Pe ma$a de lucru $e la$ numai maerialulnece$ar iemului #n cur$ de execuie+


44/57

%$i1&l&)ic %r&%riu,*i$ #n cadrul mai lar) al examenului &r&f&nic" ca ea%e$enial #n luarea #n $arcin a c&%ilului deficien audii!+ < rec&mandare ar fiaceea c %r&'ele ar re'ui a%licae de ale %er$&ane dec5 cele care $e &cu% deeducaia c&%ilului" indiferen dac e$e !&r'a de anrenamene audii!e" !er'ale

$au inelecuale" %enru ca a$fel $ fie a$i)ura &'ieci!iaea e$imrii%r&)re$el&r reali*ae de cre c&%il+ De a$emenea" di$in)e #nre d&u cae)&riide %r&'e" #n funcie de finaliaea ace$&ra-K %r&'e de$inae cun&a(eriiposi@ilitilor c&%ilului" a ca%aciil&r $aledeficiene dar (i a re$ur$el&r (i %&$i'iliil&r $ale inaceB aici $un inclu$eun numr mare de %r&'e" c&nce%ue de cre Su*anne 4&rel,Mai$&nn?" carein!e$i)1ea* ca%aciile %$i1&fi*i&l&)iceBK %r&'e de$inae cun&a(erii reali!rilor c&%ilului" a ceea ce el aac1i*ii&na (i %&ae uili*aB $un %r&'ele %$i1&l&)ice (i lin)!i$ice+

YEaminarea psi&ologic a c&%iil&r deficieni de au* $e reali*ea* cu %r&'e #ncare lim'a3ul !er'al iner!ine c5 mai %uin+ Ace$ea $un %r&'ele ne!er'a#e (i de


45/57

%erf&rman+adre$ea* un&r mecani$me %$i1&l&)ice %uernic marcae de f&rmali*arealin)!i$ic+ R&(ea 869>;" #nr,& ax&n&mic a e$el&r de ineli)en" di$in)e#nre -

@K e$e de ineli)en indi!iduale" %red&minan !er'ale ,4ine,Sim&n" Wec1$lerBK e$e indi!iduale ne!er'aie (i de %erf&rman , Q&1$" La'irine P&reu$ ec+B( e$e de ineli)en de )ru% , Ra!en" D&min& .=" D&min& 7 .--.:.Au&area face urm&area %reci*are- e$ele ne !er'ale au c&ninu fi)urai! iarcele de %erf&rman $e 'a*ea* %e mani%ularea unui maerial c&ncre" &'iecual+< al cerin adre$a %r&'el&r %$i1&l&)ice de$inae ace$ei cae)&rii dedeficien e$e exi$ena unei eal&nri reali*ae %e un e(ani&n re%re*enai!"

%arameril&rcaraceri$ici- !5r$" $ex" i%ul (i )radul deficienei audii!e"F&are mule cerceri #n ace$ d&meniu %cuie$c %rina'$ena ace$&r %reci*ri" cu a5 mai nece$are aunci c5nd $un de$inaereali*rii un&r c&m%araii" ale diferiel&r d&menii de de*!&lare %$i1ic" %ediferie l&uri de $u'ieci $au $a'ilirii un&r eal&ane de referin+ Eal&anelere'uie ela'&rae %e c&munii lin)!i$ice+ C1iar dac %r&'ele nu au eal&n$%ecific" ele %& fi uili*ae la cule)erea de inf&rmaii relai!e un&r d&menii alede*!&lrii c&%ilului $au %& fi coi4dWr" /":mim!mJ examinrii %$i1dcd0B cu ,BBeie$ie- examinrii &r&f&nice" %erce%iei (i di$criminrii audii!e" ca%aciii deciire la'ial+ #n c&ninuare" meni&nm c5e!a %r&'e f&l&$ie #n m&d curen-

K Scara de de!voltare psi&omotorie destinat primei copilrii, de


46/57

)ru% de !5r$BK coeficientul de inteligen #" - obinut prin nsumarea uur&r re*ulael&rde la %r&'eBK v*rsta la su@teste S'" - $e &'ine %rin ex%rimarea $u' f&rm de !5r$ a

re*ulael&r numericeBK v*rsta mintal '" , media $umel&r re*ulael&r &'inue #a $u'e$e 8nu $ecalculea* %e$e 6@ ani;+Au&rii au #ncerca $ e!ie unilaeraliaea al&r %r&'e de %erf&rman+ Aluri deca%aciaea de %erce%ie a f&rmei (i ca%aciaea de mani%ulare a &'iecel&r" e$ulm$&ar (i )5ndirea a'$rac (i ca%aciaea de recun&a(ere a $iuaiil&r+ E$ealcui din = $u'e$e care cu%rind . $erii de %r&'e )ru%ae #n $cala P (ire$%eci! #n $cala \+ Te$ul %&ae fi c&n$idera ca fiind alcui din x. $u'e$e-, $cala P 8M&*aic" Mem&rare de ima)ini" C&m'inaii" Anal&)ii;B:

, $cala \ 8C&m%leare" Cu'urile Qn&x" De$enare"S&rare;+Scala P e$e $uficien %enru & e$are &rienai! iar $cala \ c&m%leea*examinarea (i face %&$i'il ree$area+ Se %& a%lica (i mai %uin de %ara$u'e2$e" #n$ #n ace$ ca* e$e indica $ calculm #n l&c de I\ $au !5r$aminal" !al&area $andard la $u'e$e- SA+ Dac $e exra) anumii iemi dinr,un$u'e$" $au dac $e #nce%e $au $e #nc1eie examinarea #n al i&c dec5 #n cel

%re!*u %rin in$ruciuni" iner%rearea de!ine fal$+ La #nce%uul fiecrui$u'e$ $e %reci*ea* la ce !5r$ (i cu care %r&' $e #nce%e examinarea+

Nereu(ia $u'iecului" du% un anumi numr de er&ri" nece$i #n&arcerea la &%r&' aneri&ar" mai u(&ar+9.2. Scala de performan Xorelli-leron 8Anca" 69>9; a f&$ c&nce%u %enruin!e$i)area $u'iecil&r $ur*i" dar %&ae fi a%lica (i al&r cae)&rii de $u'iecicu %r&'leme de c&municare 8#n5r*ierea lim'a3ului" in1i'iie $au &%&*iie fa de

%r&'ele !er'ale; %recum (i $u'iecil&r n&rmali ca e$ n&n,!er'al de de*!&lare+Indicaiile %r&'ei $un #n d&u !ariane- %enru $ur*i (i %enru au*i&ri+ Indicaiile!er'ale %& fi f&l&$ie (i #n %rimul ca*" $iuaia de examinare fiind a$fel mainaural+ Se in$i$ a$u%ra meninerii aeniei $u'iecului" el re'uind $

%ri!ea$c aen mai ale$ m&delele care re'uie re%r&du$e din mem&rieB dea$emenea re'uie $ a!em ceriudinea c a f&$ aen #n im%ul dem&n$raiei (id&ar a%&i $ $e reac la %r&'a %r&%riu,*i$+Fiecare %r&' are & $u'%r&' %enru dem&n$raie 8anrenamen; care nu $ec&ea*" dar care a$i)ur #nele)erea re*&l!rii+ Te$ul c&nine > %r&'e-Re%r&ducerea cu'uril&rB Manec1inB #nca$rareaB Pu**le 7ae#?,FemaldB Cu'urileQn&xB C&%ierea de$enel&r )e&mericeB C&n$rucii de cu'uri du% ima)ini+Prima eal&nare $,a fcu #n 69:. #n Frana+ Lan&i #n ar a f&$ ela'&ra la Clu3,Na%&ca un eal&n %r&!i*&riu #n 69>6+ Prin$andardi*area (i ec1ili'rarea e$ului $,a d&ri &'inerea unei %r&'e de


47/57

%erf&rman cu %&$i'ilii de di$criminare )eneic+ Au f&$ calculae a'elecare %ermi recerea de la c&e 'rue la c&e definii!e a$fel-, %enru fiecare %r&' , feeB 'ieiB, n&e $andard %e !5r$e , feeB 'ieiB

, %enru cele d&u cae)&rii , $ur*iB au*i&ri+9.$. Scara We@ster T We@ster 8Anca" 69>9; nu are eal&n+ E$e & $car&rienai! care %ermie identificarea ac1i*iiil&r $u'iecului" a m&menuluic5nd $e manife$ ace$e ac1i*iii" %recum (i !5r$a la care ele $e

%ermaneni*ea*+ E$e alcui din d&u %ri mari- C&municare (i Srae)ii de#n!are+K Domunicare , c&nine urm&arele $eciuni- C&municare funci&nal8%ra)maic;B Ineraciunea 8de la $adiile %re!er'ale la c&n!er$aie;B A$culare8f&l&$irea au*u#ui;B Lim'a3ul rece%i!B Lim'a3ul ex%re$i!B Clariaea !&r'iriiBCiirea %e de)ee 8dacilare;B Semnali*area )e$ual+K Strategii de Anvare , A3u&are %enru au* 8%r&e*e;B C&nr&lul aenieiBCiiulB Scri$ulB 9 '.estul Sans-=aroles 8Anca" 69>9; %enru a%recierea ni!elului menal al c&%iluluide 6 an , : 6 ani de Su*anne 4&rel,Mai$$&n?Te$ul a f&$ %u'lica #n 69.= (i a f&$ reeal&na #n 69>6 de cre Mar?$eF&r)ue" care a adu)a c5i!a iemi n&i+ E$e un in$rumen a crui !al&areclinic e$e inc&ne$a'il da&ri '&)iei de &'$er!aii %e care le furni*ea*-dac $u'iecul reu(e(e" $au nu" la %r&'ele %r&%u$e" dar mai ale$ cum a %r&ceda

%enru acea$a+ Se n&ea* c&m%&ramenul $u'iecului #n faa $arcinii- m&dul de&r)ani*are a aci!iii"rai&namen" c&m%&ramenul m&&r" anumie a%iudini %erce%i!,m&&rii ec+Parcur)erea %r&'ei e$e ra%id+ C&%iii a%recia* mul ace$ maerial care e!&c

3&curile (i 3ucriile" de(i & anumi ri)&are a %arcur)erii" face din el unin$rumen f&are %reci$"Laf&n 869=:; criic demer$ul lui Mar?*e F&r)ue" care a c&n$idera uil $adau)e ex%rimarea re*ulael&r la %r&' (i $u' f&rm de c&eficien de ineli)en"$u$in5nd c acea$ %r&' nu %ermie e!aluarea unui CI (i c acea$ iner!enie

nu c&nc&rd cu r&lul &r&f&ni$ului+ El face & di$incie clar #nre %r&'ele&r&f&nice (i cele %$i1&l&)ice (i


48/57

jiBK,ParcHec+ #r+=21M


49/57

Pierderea de au* %&ae fi de rei i%uri" #n funcie deni!elul la care a $ur!eni +afecarea cii audii!e- de ran$mi$ieB neur&,$en*&rialB mix+20

In &ipoacu!ia de transmisie%ra)urile c&nduciei &$&a$e $un #n limie n&rmale"iar %ra)urile de c&nducere aerian de%(e$c ace$e limie 8fi)ura 6;+ 7i%&acu*iilede ran$mi$ie $un cau*ae de & 'l&care a ran$mierii $uneuluicre urec1ea inern+ #n &ipoacu!ia neurosen!orial diferena dinre c&nducereaaerian (i c&nducerea &$&a$ nu e$e mai mare de 6 d4 8Fi)ura ;+ Pierderile deau* neur&$ee*&ria#e $un cau*ae" de &'icei" de afeciuni ale c&1leei+7i%&acu*iile mixe a%ar c5nd #n aceea(i urec1e c&exi$ & %ierdere de au*neur&$en*&rial (i una de ran$mi$ie+ Ace$ea $un c&n$ecina un&r afeciuni alec&1leei $u%raadu)ae un&r afeciuni ale urec1ii medii (i$au exerne+ #n fi)ura @$e &'$er! m&dificarea %ra)uril&r c&nduciei audii!e (i a c&nduciei aeriene"

%recum (i & diferen #nre cele d&u %ra)uri" mai mare de 6 d4+FIURA

l+

6

6 i " i

A

1/

: fto

6

Q A

+: ;

FIURA +FIURA @+6tI! IM+@ +: 6Frec[n#a

F=

ti0 ?. ?

II I

@

J

B0

iCtD100


50/57

F t

.+ A#idi&merie prin intermediul procedurilor au&mae c&m%ueri*aeCa urmare a muli%licrii &'ieci!el&r urmrie %rin inermediul audi&meriei dar(i a di!er$ificrii a%licaiil&r ace$eia au f&$ ela'&rae & $erie de %r&ceduri de

e$are+ A de!eni a$fel %&$i'il- investigarea au!ului su@iecilor a care semanifest fenomenul recruitment7uluisau la care diferena dintre pragulau!ului la cele dou urec&i este maimare de +C dX, necesit*nd proceduri de mascareJ surprinderea ca!urilor de

simulare a unor deficiene auditiveJ investigarea a@ilitii de detecie avariaiilor An intensitate a tonurilorJ locali!area afeciunii au!ului An ca!urile Ancare acesta regresea!J compararea rspunsurilor la tonuri pure, pulsatile Bi la@en!i de frecven, ceea ce permite categori!area su@iecilor Antr-una din cele 9tipuri ale, clasificrii engle!eBti, etc.

Ace$e %r&ceduri %re*in muli%le a!ana3eB $andardi*area %r&cedurii dee$areB reducerea im%ului nece$ar e$riiB %&$i'iliaea #nre)i$rrii (i i%ririi are*ulael&r la e$e+ Prin c&necarea la c&m%uer a audi&merului a de!eni

%&$i'il !i*uali*area #nre)i$rril&r r$%un$uril&r $u'iecil&r #nc %e %arcur$ule$rii+A f&$ ela'&ra (i & m&daliae ex%erimenal c&m%ueri*a de $a'ilire adia)n&$icului audi&l&)ic" care %ermie %reci*area i%ului (i a )radului %ierderiiaudii!e+ Pr&cedurile de e$are %e care le %re*enm #n c&ninuare %& fireali*ae cu au&rul unui audi&mera dia)n&$ic c&neca la un c&m%uer+ #n

fi)ura > %re*enm $u%rafaa de lucra a m&delului AD9 care !a facilia#nele)erea %r&ceduril&r de e$are+Fi)ura >" Su%rafaa de lucra a m&delului AD922

+.1. 'uto &res&old Iug&son Westla0eE$e un e$ f&l&$i #n audi&meria care uili*ea* &nuri %ure+ Pra)ul e$e definica d&u din rei $au rei din cinci r$%un$uri c&rece la un anumi ni!el" %rinr,&

%r&cedur de cre(ere cu : d4 (i $cdere cu 6 d4+Su'iecul e$e in$rui c !a au*i &nuri %ure de diferie frec!ene (i c !a re'ui$ a%e$e 'u&nul de r$%un$ &ri de c5e &ri aude un &n+ Se $elecea* urec1ea

866" 6;+ Se $elecea* fam dac $e d&re(e familiari*area %acienului cu%r&cedura+ Penru acea$a $e menine a%$a $1if 86; (i $e aci!ea* $imulanAu& Tre$1d 8>;+C5nd $,a ermina familiari*area" e$ul #nce%e #n m&d au&ma+ Se $eiecea*Au& Tre$1&ld %enru a #nce%e e$ul+ C5nd &ae frec!enele" la & urec1e" auf&$ e$ae" e$area !a c&ninua au&ma la cealal urec1e+ Penru a !i*uali*adaele #nre)i$rae $e menine a%$a $1if 86; (i $e aci!ea* $imulan di$%1r8:;+ Pra)urile frec!enel&r e$ae !&r fi ex%u$e %e di$%#a?+ Penru a re!eni lam&daliaea &'i(nui de lucru" $e menine a%$a $1if (i di$% 1r #nc & da+

Penru e$area unei arii limiae de frec!ene" $e %& de*aci!a anumie frec!enedin acea$ %r&cedur din $eri+


51/57

/.2. A8%8 Alternate 8inauraloudness Xaiancing" E$e un e$ care %emiedeecarea diferenel&r dinre44PmmAlv de vltcrrav: O:P:" :4Tn:44:HPT4: "P:PPPP. -/:m-Z:tE-,.--. 2-7ai1 0 ni!elul urec1iidre%e (i la ni!elul urec1ii $5n)i+ Pr&cedura e$e f&are uil c5nd $e $u$%ecea*

%re*ena recruiemen,ului la una dinre urec1i+Su'iecul !a fi in$rui c !a au*i &nuri %ul$aile" alernai!" #n urec1ea drea%(i #n cea $5n)+ I $e cere $ a%e$e 'u&nul de r$%un$ #n m&d c&re$%un*&rurec1ii #n care &nul e$e au*i cel mai %uernic" cu rec&mandarea $

23

ai' #n !edere d&ar $&n&riaea" nu (i ale caraceri$ici ale &nului+Se $elecea* A4L4 %rin aci!area Sen)er A4L4 8=;" de d&u &ri (i $e$elecea* inen$iaea &nului la urec1ea cu au* mai $la'" la un ni!el cu : d4dea$u%ra %ra)ului+ Se a3u$ea* inen$iaea &nului %enru cealala urec1e a$fel

#nc5 ni!elurile de $&n&riae $ $e %&ri!ea$c+ Se cre(e ni!elul la urec1ea cuau* mai $la' cu d4 (i $e re%e e$ul+ Se re%e e$ul la inen$ii & maimari" %5n e$e ain$ %ra)ul de di$c&nf&r+ Exi$ %&$i'iliaea re)lrii %ul$uluide la iemul @ 8din $eri;++.$. estul StengerPermie de%i$area ca*uril&r #n care $u'iecii $imulea* %ierderea de au* la &urec1e+ Te$ul $e 'a*ea* %e fen&menul audii! de ra%&rare 8referin; laurec1ea #n care $uneul a%are mai %uernic 8efecul Sen)er;+Se $elecea* Sen)er %rin aci!area Sen)er A4L4 8=;" & $in)ur da+ Se cere

$u'iecului $ a%e$e 'u&nul de r$%un$ c5nd aude &n %ur"fr s se menione!eAn care urec&e $e !a %re*ena $imulul+ Se %re*in &n" la urec1ea ra%&ra decre $u'iec ca fiind n&rmal" cu : $au 6 d4 dea$u%ra %ra)ului+ Se aci!ea*Man Re! 86; %enru a a$i)ura %re*enarea c&ninu a &nului+ Se %re*in un&n c&ninuu %rin canalul 7Ld4 8; la urec1ea $u$%eca" la un ni!elimedia mai $c*u dec5 ni!elul %e care $u'iecul 6,a ra%&ra ca fiind %ra)ul$u audii! %enru acea urec1e+ Dac $u'iecul ra%&rea* c &nul #n urec1ean&rmal a di$%ru" $%un5nd c acum nu mai aude nimic" #n$eamn c$imulea*+24

+.+. SS S&ort Ancremeni Sensitivit8 ndeE"E$e de$ina e$rii a'iliii de a recun&a(e & cre(ere de 6 d4 #n inen$iae" %e

%arcur$ul unei $erii de ex%l&*ii de &nuri %ure %re*enae la un ni!el $iua cu d4 dea$u%ra %ra)ului+Se $elecea* urec1ea 866" 6;" frec!ena 8" 6; (i inen$iaea 869;+ Seaci!ea* e$ul SISI %rin meninerea a%$a a 'u&nului $1if 86; #n im% ce$e a%a$ 'u&nul funci&n 86=;+ Se rec&mand frec!ene #nre : (i . 7* (iinen$ii cu d4 dea$u%ra %ra)ului+ Se %&ae %re$eleca & cre(ere #ninen$iae de : d4 a m&dulaiil&r" %rin care e$e familiari*a $u'iecul cu

%r&cedura de di$criminare a m&dulaiei" el re'uind $ reaci&ne*e %rin a%$area'u&nului la fiecare m&dulaie %erce%u+


52/57

Se #nce%e e$ul %r&%riu,*i$ aci!5nd 6,: d48; %enru a $eleca cre(erea de 6d4+ Du% de cre(eri cu 6 d4 a &nului" e$ul $e &%re(e au&ma (i $c&rulreali*a de $u'iec e$e afi(a %e di$%la?+ Se rec&mand ca %e %arcur$ul e$rii $$e m&difice ni!elul cre(erii de la 6 d4 la : d4 %enru a %re!eni $imularea+

+.9. angen&ec0Te$ul e$e de$ina l&cali*rii afeciunii au*ului" $e rec&mand uili*area luic5nd cur'a au*ului e$e #n $cdere+ Se $elecea* urec1ea 866" 6; (i $e aci!ea*e$ul Lan)en'ecG %rin meninerea $1if 86; #n im% ce $e a%a$ 'u&nulfunci&n 86=; de mai mule &ri+ Se $a'ile(e din audi&)ram %ierderea de au*cea mai 3&a$" re$%eci! cea mai #nal+ Ni!elul *)&m&ului" care !a fi uili*a $ere)lea* #n funcie de media cel&r d&u !al&ri 8#n m&d curen #nre :, d4;+ Se$a'ile(e ni!elul *)&m&ului %rin 7Ld4 8;+ Frec!ena care !a fi e$a $e$iuea* #n m&d curen #nre 6,. 7* (i $e $elecea* %rin frec!en 8"6;+>:Se $elecea* ni!elul inen$iii" $u' ni!elul %ra)ului au*ului (i $e m&dificinen$iaea %5n c5nd &nul %&ae fi au*i de $u'iec+ Se aci!ea* Sere 86:; (i$e rece ia urm&area frec!en++.;. Xe0es8Te$ul %&ae fi reali*a f&l&$ind ca $imuli a5 &nuri %ure" %ul$aile %recum (i

'and #n)u$ de *)&m&e" %ermie c&m%ararea r$%un$uril&r la &nuri %ure $au%ul$aile+ Penru acea$a $e $elecea* mai #n5i $imu#ii 8iemul = din $eri;+Dac $e %refer &nurile %ul$aile $e aci!ea* Pui$e 86>; de &ri" #naine de

$elecarea %r&cedurii 4eGe$?+Se $elecea* urec1ea 866" 6;+ Pacienul e$e in$rui c !a au*i &nuri defrec!ene diferie (i c !a re'ui $ menin a%$a 'u&nul de r$%un$ &ric5ndaude &n (i !a re'ui $ eli'ere*e 'u&nul c5nd nu mai aude &n+Se aci!ea* Au& T1re$1&ld 8>;+ Din $eri e$e %re$leca 4eGe$? la iemul :+Dac $e d&re(e familiari*area cu ace$ e$" $e menine a%$a $1if 86; #nim% ce $e aci!ea* fam 8>;+ Du% ce $u'iecul a #n!a $ r$%und c&rec

%rin $emnalul de r$%un$" e$ul !a #nce%e au&ma+ C5nd e$ul e$e c&m%le%enru & urec1e" $e !a reali*a au&ma (i %enru cealal urec1e+ Terminarea

e$ului e$e $emnali*a de & $&nerie" dac ace$ lucra e$e $eleca la iemul >8din $eri;+ Exi$ %&$i'iliaea unui

Documents

fundamente acustice