13

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

  • Upload
    dangnhu

  • View
    225

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online
Page 2: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

1

Introducere în media online

Odată cu utilizarea tot mai accentuată a internetului, media se află într-o continuă transformare.

Presa scrisă, TV, radio etc. și-au mutat activitatea în mediul online pentru a înfrunta

provăcările erei tehnologiilor avansate, inclusiv concurența. Știrile au devenit dinamice,

interactive datorită imaginilor, video, reportajelor etc. care pot fi văzute de utilizatori în timp ce

citesc conținutul știrii.

Modul de abordare a știrilor online este caracterizat prin proximitate, impactul asupra

publicului, de concurența creată de utilizatori prin accesări, distribuiri etc, inclusiv de structura

știrii și dimensiunile ei care îl motivează pe cititor să rămână până la capăt interesat. Însă,

cititorul de azi este nerăbdător, constrâns de timp și interese. Preferă să acceseze știri cu mai

puțin text, mai multe imagini și un video care să cuprindă cât mai multe informații. Redacțiile

media se adaptează cerinței pieței prin crearea de știri cât mai scurte, uneori apelând la o

abordare diferită a tehnicilor de culegere a informațiilor și redactarea propriu-zisă a știrii. S-ar

putea ca în viitorul apropiat tot mai multe știri să fie adaptate telefoanelor mobile (iPhone și

Smartphone).

O știre de pe internet nu mai are un caracter

imuabil așa cum îl aveau știrile din media

tradițioanală (presa scrisă, TV, radio). Atuul

știrilor online este caracterizat prin mobilitate și

adaptabilitate. Astăzi, un eveniment important

poate fi transmis rapid, iar jurnaliștii aflați la fața

locului pot aduce alte noi modificări știri prin up-

date la un interval de timp. De asemenea, reacția

imediată a utilizatorilor prin comentarii permite nu

numai formarea de opinii publice, dar și completarea știrii cu noi imagini, video etc de către

alți internauți aflați la același eveniment. Mai mult decât atât, datorită spațiului de stocare pe

care îl are un site putem accesa arhiva evenimentelor doar introducând datele necesare pe

motorul de căutare.

Grupul țintă al știrilor online depinde de categoriile de vărstă (tot mai mulți tineri preferă să

citescă în format electronic o știre decât cea din ziar). În aceiași ordine de idei, studiile

utilizatorilor din mediul online pot indica din care grup țintă fac parte. Locul de muncă și

domeniul de interes, reprezintă și ele criterii care indică nivelul de informare din mediul online.

Cititorul de azi este nerăbdător, constrâns de timp și interese.

Preferă să acceseze știri cu mai puțin text, mai multe imagini și un

video care să cuprindă cât mai multe informații.

Page 3: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

2

Media online poate fi vazută pe orizontală în duble direcții. Fiecare receptor este așteptat să

devină un emitent activ. Fluxul informațional și conținultul acestuia nu mai are un efect al

senzaționalului. Fiecare are posibilitatea de a verifica veridicitatea informației în funcție de

comentarii sau de varietatea de surse în diverse limbi accesibile utilizatorilor.

Știrea externă în media online

I. Ziarul online. Din cauza tirajului tot mai mic al ziarelor, mai multe cotidiane au

renunțat la forma tipărită în totalitate sau parțial, pledând pentru versiunea online. Le

monde, Le monde diplomatique, La Libre Belgique postează aparte, pe lângă

alte știri de ultimă oră, formatul machetat al ziarului tipărit în format electronic, e la

fel ca și cum ai ține un ziar mână. Cotidianele cu una sau două apariții pe

săptămână aplică tehnica știrilor preluate de pe propriul site, selectând cu grijă cele

mai importante știri. Marele cotidiane cu o imagine serioasă își păstraeză tehnicile

de redactare a informațiilor mizând pe puterea de impact al titlurilor, pe un lead sau

șapou care îndeamnă la lectură și restul știrii redând în detalii desfășurarea

evenintului dat spre publicare.

Titlul de ziar. Un titlu bun nu pare un lucru simplu. Tilul trebuie să fie concis, expresiv, exact și

să conțină în mod obligatoriu o informație. Evitați limbajul de lemn. Un titlu bun conține un verb.

Lead sau șapou- capul știrii care îndeamnă la lectură. Leadul răspunde la întrebările: Cine?

Ce? Unde? Când?

Șapoul deseori înlocuiește leadul. Nu există o tipologie a șapoului, dar putem vorbi de câteva

tipuri fundamentale1 de:

- Șapoul informativ - Răspunde la toate întrebările din lead.

- Șapoul incitativ - Răspunde doar la câteva întrebări cu scopul de a capta interesul

pentru lectură.

- Șapoul mixt - combinație dintre primele două tipuri de șapou.

- Șapoul de actualizare - Informare despre un eveniment important.

- Șapoul de rememorare - Enumeră unele fapte care au avut loc anterior și care prezintă

câteva segvențe dintr-o știre anterioară.

1 Lucian Grigorescu, Tehnici de redactarea a informației. Note de curs. p. 56

Page 4: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

3

Corpul știrii conține mai multe detalii care nu au fost introduse în introducere; date

privind situarea evenimentului în context (anumite circumstanțe, consecințe etc); detalii

secundare care întregesc imaginea faptului relatat.

În funcție de cantitatea informației și de caracterul inedit al știrii în practica jurnalistică

se practică mai multe tehnici de redactare2:

-Piramida inversată sau răsturnată, cea mai utilizată tehnică de redactare fiind

cunoscută și sub numele de tehnica americană sau tehnica lead. Toate informațiile

de bază sunt cuprinse în introducerea știrii, iar detaliile secundare alcătuiesc corpul știrii.

Maniera de redactare vine în întâmpinarea cititorului care este în criză de timp și

bombardat de informații.

- Piramida normală o manieră clasică de redactare a unei știri și răspunde succesiv la

întrebările Cine? Ce? Unde? Când? De ce? Cum?

- Tehnica mixtă sau „forma-vagon” constă în elaborarea mai multor paragrafe, fiecare

aliniat răspunde detaliat la toate întrebările de bază.

2 Lucian Grigorescu. Conceperea și elaborarea unui ziar. Note de curs, pp.72-73

Marele cotidiane cu o imagine serioasă își păstraeză tehnicile de redactare a informațiilor mizând pe puterea de impact al titlurilor, pe un lead sau șapou care îndeamnă la lectură și restul știrii redând în detalii desfășurarea evenintului dat

spre publicare.

Page 5: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

4

II. Televiziunea online. În trecut

puteam auzi și vedea o știre

televizată, astăzi o mai putem și

citi. Textul șitii de televiziune este

în marea parte un text redactat și

introdus în prompter pentru a fi

citit de către prezentator. În linii

generale, știrile TV online includ

text, imagine și video. În

dependență de importanța și impactul știrii, inclusiv de spațiul alocat, redactorul de

știri online alege modalitatea de postarea a știrilor.

III. Text și imagine/Text și video. Inovația în materia de prezentare a știrilor externe o

are televiziunea de știri CCN News. Texul nu este acel citit de pe prompter, mai

degrabă veți vedea declarațiile celui intervievat. Textul este însoțit de două

înregistrări video. Un video relatează un eveniment recent, iar al doilea face

trimiterea la o știre anterioară legată intrisec de evenimentul recent.

Tipuri de portaluri cu știri externe

În funcție de modul de abordare a știrilor externe, putem identifica trei tipuri de portaluri

interesate de politica externă.

1. Portaluri tradiționale reprezintă paginile de internet care cornțin diverse știri din

orice domeniu, politică internă, economic, cultură, show-uri însoțite de imagini, video,

interviuri, reportaje și altele. În funcție de zona de interes, spațiul disponibil, sursele

de informare marea majoritate a portalurilor își au propria politică privind plasarea

informației. Astfel, unele portaluri clasează știrile de politică externă la secțiunea

Externe sau Internațional, altele le clasează pe regiuni, (de exemplu: SUA, Europa,

Asia ect).

2. Portaluri de jurnalism civic relatează știri de la fața locului. Jurnaliștii implicați în

asemenea proiecte nu sunt jurnaliști profesioniști și deseori nu au o redacție care să

le redacteze știrile etc. Aceștia postează informațiile direct de la fața locului

(curajtv.md, slon.ru et al.)

Cum considerați, știrile ce privesc România ar trebui clasate la Externe/Internațional sau de creat o rubrică separată de restul știrilor de politică externă?

Page 6: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

5

3. Portaluri à trois voix 3 - o sinteză dintre cultura jurnalistică și jurnaliștii de

comunitate plus părerea expertului avizat (ex.: Rue89, Adevărul.md)

Sursele de informare

Rețelele de socializare. Conștientizarea importanței social media și a impactului asupra

audienței determină persoanele politice să le utilizeze ca pe un instrument de popularizare a

propriei imagini. Persoanele publice pot posta prin intermediul rețelelor de socializare punctul

lor de vedere privind un anumit subiect, sau dacă au fost martorii unui eveniment de

importanță majoră. Spre exemplu, președintele ucrainean Petro Poroșenko4 cerea fondatorului

Facebook, Mark Zuckerberg, deschidera unui birou în Ucraina, din cauza influenței Rusiei prin

intermediul rețelelor de socializare.

Agențiile de presă. Fiecare agenție de presă își are propriul site. În dependență de natura

evenimentului ele transmit informații la un interval de timp anume. Nu toate agențiile de presă

permit accesare integrală a informațiilor. Puteți beneficia de informații permanente doar în

cazul în care redacția are un abonament.

Agenții de presă străină:

Agence France-Press: http://www.afp.com/ Associated Press - http://www.ap.org/ Bloomberg - http://www.bloomberg.com/europe Reuters - http://www.reuters.com/ Deutsche Presse-Agentur- http://www.dpa.de/ Interfax- http://www.interfax.com/ RIA NOVOSTI - http://ria.ru/ TASS- http://tass.ru/ Mediafax- www.mediafax. AGERPRES- http://agerpress.ro/ (fosta agenție de presă publică din România Rompres) RADOR- www.rador.ro

3 MAURIAC Laurent et RICHE Pascal: Le journalisme en ligne : transposition ou réinvention? http://www.esprit.presse.fr/archive/review/article.php?code=14795 4 Facebook

Page 7: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

6

Portaluri de știri alternative – În această categorie pot fi incluse toate portaluri de știri care

devin sursă alternativă de informare decât agențiile de presă.

Hotnews- www.hotnews.ro

Sputniknews- http://sputniknews.com/

Pravda- http://www.pravda.ru/

Round nwes- http://sputniknews.com/

Portaluri de știri locale – Aceste portaluri sunt de mare ajutor mai mult pentru a verifică o

sursă legată de o știre internă, de multe ori aceste site-uri conțin și informații de politică

externă. Însă, fiți atenți, această rubrică nu este accesată de mulți utilizatori și puteți găsi știri

care de multe ori sunt preluate fără a se verifica veridicitatea acestora. De exemplu, declarația

președintelui rus privind taxele pentru imigranți și offshore-uri din decembrie 2013 a fost

tranformată într-o știre cu un alt conținut făcând trimitere la contextul crizei imigranților din

Orientul Mijlociu în Europa, începând din septembrie 2015. Aici manipulatorii au dat multă

importanță momentului construind minuțios sisteme de lansare ce au fost puse rapid în acțiune

în momente critice.

În cazul declarației lui Putin din decembrie 2013 „Послание Путина парламенту: офшоры,

трудовые мигранты и Дальний Восток”5 (trad. Mesajul lui Putin către Parlament privind

problemele imigranților veniți la muncă, Orientul Îndepărtat și Offshore), dacă dați o căutare pe

Google: „Poziția lui Putin față de musulmani” veți remarca modificări de titlu în perioade diferite,

una din știri fiind publicată în perioada crizei imigranților.

1. Pozitia lui Vladimir Putin fata de musulmani6 – articol postat la 18.02.2015

2. Vezi poziţia lui Vladimir Putin faţă de invazia musulmană7- articol postat la 01.09.2015

(de napocanews.ro)

5 http://eurasia.org.ru/114155-poslanie-putina-parlamentu-ofshory-trudovye-migranty-i-dalniy-vostok.html 6 http://www.expunere.com/pozitia-lui-vladimir-putin-fata-de-musulmani.html 7 http://www.napocanews.ro/2015/09/vezi-pozitia-lui-vladimir-putin-fata-de-invazia-musulmana.html

Page 8: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

7

Sursele de informare a portalurilor de știri din Rep. Moldova privind știrile de politică externă

În Republica Moldova nu există un portal de știri de politică externă, deși au fost mai multe

proiecte care au eșuat, de exemplu mediaextern.com. De ce nu au succes acest tip de portal

în țară?

1. Echipa din proiect trebuie să fie motivată financiar. Deci, e nevoie obținerea unei

finanțări din reclame și vizualizări, ceea ce presupune o promovare, și automat și costuri

aferente.

2. Un site serios de știri presupune mai mult timp și efort pentru traducerea din original a unor știri,

sau o crearea unor sinteze din mai multe știri privind un eveniment anume. Deseori, acea știre

poate fi deja tradusă sau preluată integral sau pe bucăți de alte portaluri.

3. Existența unui portal de politică externă în limba română (www.stiriexterne.com) și a altor

agenții de presă nu încurajează dezvoltarea unui astfel de site și în R. Moldova.

În diagramele de mai jos sunt reprezentate sursele de informare a 5 mari portaluri care

postează zilnic la rubrica extern/internațional mai mult de 5-8 știri pe zi:

1. Independent.md

2. Unimedia.md

3. Agora.md

4. Deschide.md

5. Allmoldova.md

Perioada de cercetare 20.09.2015-27.09.2015. Număr total de știri de politică externă utilizate

- 208.

Page 9: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

8

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

Română Rusă Engleză

Ponderea surselor în limbi străine

Română

Rusă

Engleză

22.11%14.42%

23.55% 22.88%

7.21%1.44%

28.36%

Cele mai accesate surse de informare 20-27 sept. 2015

Agerpres Mediafax Agenții străine

Agenții din Moldova TV Radio

Altele

Diagrama A. Majoritatea știrilor au fost preluate integral de la agențiile de presă precum

AGERPRES și MEDIAFAX. Doar 2 portaluri din 5 au utilizat informațiile altor agenții

străine decât cele indicate mai sus. De asemenea, cele 2 portaluri au evitat informarea

de la aceeași agenție depresă pe parcursul unei zile. Din grafic rezultă că tot mai puține

portaluri se informează de la agențiile de presă din R. Moldova, inclusiv posturile radio.

Diagrama B. Mai mult de 70% din știri erau preluate integral în limba română

Page 10: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

9

97.11%

2.89%

Ponderea numărului de surse utilizate la redactarea știrilor

O sursă Mai multe

Diagrama C. Din totalul știrilor analizate doar 2,89% din știri aveau indicate mai multe

surse de informare, în rest, au fost preluate integral de la o singură sursă.

Diagrama D. Un procent aproape nesemnificativ de 1,93% unele portaluri nu au indicat

sursa. O cauză ar fi graba de a face lucrurile cât mai rapid și neatenția redactorului web.

Majoritatea portalurilor de știri au indicat sursa fie în lead, fie la sfârșitul articolului.

Allmoldova a utilizat ambele tehnici de indicare a sursei.

0.00%

50.00%

100.00%

DA NU

Ponderea site-rilor cu indicarea sursei

Page 11: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

10

Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova

Prezentul cod nu este o lege, ci mai degrabă un ghid de informare privind meseria de jurnalist.

Este important să respectăm punctele acestui cod pentru da dovadă de profesionalism,

seriozitate și onestitate.

• Art. 2.4 „Jurnalistul respectă dreptul de autor. Preluarea fără cost a materialelor

jurnalistice se realizează în limita de 500 de semne, dar fără a depăşi jumătate din

articolul sau ştirea preluată. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa şi

autorul informaţiei, iar în cazul portalurilor informaţionale trebuie indicat şi linkul direct la

sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord încheiat cu

deţinătorul drepturilor.8”

Comentarii: În cazul în care recția la care

activați are un contract cu vreo agenție de

presă, puteți posta știrea integral, chiar dacă

depășiți limita de 500 semne. În caz contrar,

încălcați dreptul de autor și ar fi bine să

găsiți o soluție optimă în redactarea știrilor

de politică externă, indiferent dacă o agenție

sau un portal precizează o anumită politică

privind dreptul de autor (singura exepție,

agenția de presă AGERPRES, care impune

limita de preluare gratuită de 500 de semne).

• Art. 4.5 „Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor

şi catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică

şi materialelor vizuale (fotografii, materiale video)”

Comentarii. Indiferent dacă sunteți jurnalist într-o redacție de portaluri tradiționale, la un ziar

local, sau sunteți responsabil de pagina oficială a unei instituții publice, recomandăm să blurați

segmentat imaginile/video care contravin articolului 4.5 din codul jurnalistului din Republica

Moldova.

8 http://consiliuldepresa.md/fileadmin/fisiere/documente/cod_d_rom.pdf

Indiferent dacă sunteți jurnalist într-o redacție de portaluri tradiționale, la un ziar local, sau sunteți responsabil de pagina oficială a unei instituții publice, vă recomandăm să blurați segmentat imaginile/video care contravin articolului 4.5 din codul jurnalistului din Republica Moldova.

Page 12: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

11

Din cauza caracterului complex a ciberspațiului, mediului online informativ are nevoie de un alt

cod deontologic, separat de cel clasic atribuit presei tradiționale.

BIBLIOGRAFIE

1. Grigorescu, Lucian, Constantin, Livia și Manea, George (2004), Tehnici de colectare și

redactare a informației. Note de curs, Edidura Macarie: Târgoviște.

2. Grigorescu, Lucian, Constantin, Livia și Manea, George (2004), Conceperea și

elaborarea unui ziar. Note de curs, Edidura Macarie: Târgoviște.

3. Volkoff, Vladimir (2007), Dezinformarea văzută din est, Pro Editură și Tipografie:

București.

Page 13: FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB …fumn.eu/wp-content/uploads/2015/11/Analiza_textuala_a...FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE 2 Media online

FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ A MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE

12

Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziția Academiei Române sau a

Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Opiniile exprimate nu

implică automat poziția tuturor experților FUMN sau a altor instituții și organizații partenere

FUMN.

Copertă: Logo „Școala jurnaliștilor de politică externă - 2015”

Prelucrare Photoshop: Mihai Bârsan

® FUMN octombrie 2015

Fundația Universitară a Mării Negre

Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, aripa de est, etaj 7, București – 5,

761172

E-mail: [email protected]

Tel.: +4 031 405 25 42

+4 0755 087 185

Proiect finanţat de Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu

Românii de Pretutindeni în perioada septembrie 2015 – octombrie 2015.

Pentru mai multe detalii despre FUMN vizitați pagina http://fumn.eu/