26
Functia de relatie

Functia de Relatie Ochiul

  • Upload
    radutiu

  • View
    75

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Functia de Relatie Ochiul

Functia de relatie

Page 2: Functia de Relatie Ochiul

Functia de relatie

• Asigura integrarea organismului uman in mediu

• Indeplinita deSistemul nervos si organele de simt – pentru

sensibilitateSistemul locomotor – pentru miscare

Page 3: Functia de Relatie Ochiul

Organe de simt

• Ochiul • Urechea• Limba• Nasul• Pielea

Page 4: Functia de Relatie Ochiul

• Ai incercat vreodata sa tii ochii deschisi cand stranuti?

• Stii de ce nu poti vedea in intuneric asa cum o fac bufnitele?

• Poti sa ti explici de ce atunci cand visezi vezi lucruri la care nu te uiti?

Page 5: Functia de Relatie Ochiul

Ochiul

Page 6: Functia de Relatie Ochiul
Page 7: Functia de Relatie Ochiul
Page 8: Functia de Relatie Ochiul

Organe de simt pereche la nivelul feteiInconjurati de organe anexe care le asigura protectie si mobilitatea

Globul ocular are forma sfericaPrezinta 3 tuniciExterna – de protectieMijlocie – de nutritieInterna – receptorii vizuali

Page 9: Functia de Relatie Ochiul

Tunica externa

Page 10: Functia de Relatie Ochiul

Tunica mijlocie

Page 11: Functia de Relatie Ochiul
Page 12: Functia de Relatie Ochiul

La lumina puternica pupila se micsoreazaLa lumina slaba pupila se mareste

Page 13: Functia de Relatie Ochiul

Tunica interna• Retina mai multe straturi de celule numite

fotoreceptoriCelule cu bastonase – raspund cu vederea in

timpul serii si a noptiiCelule cu con dispuse la nivelul unei zone a

retinei numite pata galbena – se formeaza inaginea clara a obiectelor privite, responsabile de vederae in timpul zilei

Pata oarba- zona unde nu exista fotoreceptori• Cristalinul – in spatele irisului

Page 14: Functia de Relatie Ochiul
Page 15: Functia de Relatie Ochiul

• In interiorul ochiului substante transparente numite umori:

Umoarea apoasa – de o parte si de alta a irisului

Umoarea sticloasa – spatiul dintre cristalin si retina

Corneea, umoarea apoasa, cristalinul, umoarea sticloasa = medii transparente ale globului ocular prin care lumina poate trece prin drumul ei spre retina

Page 16: Functia de Relatie Ochiul

Senzatia de vaz

Page 17: Functia de Relatie Ochiul

Visul dovada ca imaginile nu se formeaza in ochi ci in creierVisul dovada ca imaginile nu se formeaza in ochi ci in creier

Page 18: Functia de Relatie Ochiul

Organele anexe de protectiesprancene, ploape – tivite cu gene,

glanda lacrimala si conjunctivita

Conjunctivita membrana fina care captuseste ploapele si usor de observat in inflamtii (conjunctivite)

Page 19: Functia de Relatie Ochiul

Organele anexe de miscare

• 6 muschi externi ai globului ocular

Page 20: Functia de Relatie Ochiul

Vederea in culori

• Celulele cu con au capacitatea de a reflecta radiatiile luminoase reflectate,

• Un mar rosu reflecta culoarea rosie, iar iarba culoarea verde

• Cand privim un mar rosu, sunt stimulate celulele cu con sensibile la rosu

Page 21: Functia de Relatie Ochiul

• Daca celulele cu bastonas (raspund de vederea in timpul serii si a npotii) ar fi predominate in retina atunci am vedea lumea in cenusiu

Page 22: Functia de Relatie Ochiul

Adaptarea la intuneris si lumina

• Ochiul are acapacitatea de a se adapta la variatii ale intensitatii luminoase

Page 23: Functia de Relatie Ochiul

Clipitul strantul - Reflexe involuntare

Page 24: Functia de Relatie Ochiul

• Ochiul structura complexa, fiind al doilea dupa creier, imaginea finala se formeaza de fapt in aria vizuala

Page 25: Functia de Relatie Ochiul

Experiment

Page 26: Functia de Relatie Ochiul

• Cate tunci prezinta ochiul?• Partile componente a fiecarei tunici?• Care celule sunt responsabile de vederea

cromatica si unde sunt localizate?• La nivelul cui se formeaza senzatia de vaz?