Ruxandra Cesereanu

FugadiEvaddri din inchisori

qi lagdre in secolul )O(

POLIROM2016

Cuprins

Mullumiri / 6Argument / 7

IScurti retrospectivh

,,Strdmoqi" celebri . Peripelii, drame, nistruqnicii . De la apostolulPavel la Casanova qi la sclavii negri fugari / 13

IIDefrnilia evaddrii

A ieqi . Mistica evadirii . ,Decaloguri" diverse / 29

Sensurile evadirii. Legitimare a vielii . Terapie a individuluiqi recuperare a identitdlii . Pedagogie qi morali . Opozilie fa!6 de

Putere . Pedeapsd gi rdzbunare I 36

ruPortretul evadatului

Striin, proscris, pelerin . Iniliatul . ,,Animalul de noapte" .

,,Eminenle cenuqii" Ei practicieni ai evaddrii . Desperado, ptcaro,trickster. Folclorul fugarilor / 45

Psihologia evadatului. Febrilitate qi sAnge rece . Vise premonitoriiqi profetice . Sufletele morfilor ciliuzitori gi dimensiuneapsihopompI . Halucinalii qi umbre . Invocarea unor instanfedivine / 53

ryTipuri de evaddri

S6pdtorii de tunele: ,oameni-cArti!6" gi ,furnici" . ,,Pinguinii"ajutdtori . ,Castorii" gi ,gobolanii'prin canalele de scurgere .

,Minerii" / 63

Fbalii lui 1"41 . ,Zburitorii" improviza$i qi ,sdritorii" . "^Alpinigtii",

,acrobafii" qi ,,oamenii-piianjen" / 76

,1\{aratonigtii" gi ,globe-trotterii' . ,Infanteriqtii nopfii" i 83

picicligti", "autostopiEti"

qi "feroviari"

. -Barcagii', ,plutagi", ,,corsari'qi

"inotdtori" / 94

Marile evaddri qi revoite colective . Evadarea cu sens justi,tiarqi belic / 98

vTipuri de evadali

Rizboinicii de meserie qi rdzboinicii nativi / 117

Aventurieri, romantici qi evadali intAmplitori I 724

Recidivigtii obstinali / 130

Evadatul constant, evadatul deplin / 139

Evadatul devenit guerrillero I L43

VIArta de a fr trickster

Pdcileli geografice . False planuri de evadare . Falsificatoriide documente . Boli improvizate . Identitdfi amdgitoare .

Deghizdri qi travestiuri . Cai troieni . Paiafe-substitut .e .- . .Inqeldciuni numerice . Pariuri . Amegiri mentale qi morale / 147

Rolul imaginatiei / 166

VIIIntermediarii

Buni gi rii . Rdii convertili . Rdii prin inclinalie . Neutralitateainexistenti / 173

ln loc de frnal. O antropologie a evadirii: povestea lui IonIoanid / 183

Addenda

Lena Constante - evadarea mental[ gi mecanismeleficfionalizdrii / 193

Bibliograft.e / 203

,,Strdmogi" celebri. Peripelii, drame, ndstruEnicii . DeIa apostolul Pavel la Casanova qi la sclavii negri fugari

Pentru cine a fost pasionat in adolescenld qi copiliriede istoria evadSrilor nu este greu de ghicit cd AlexandreDumas Ei al sdu roman Contele de Monte-Cristo (unde

Edmond Dantbs evadeazd spectaculos din Chdteau d'I0au reprezentat numdrul unu in top, secondali frind de

romanul Papillon de Henri Charribre, autobiografre de

ocnaq gi fugar a lui Charribre, care are la activ unspre-zece evadlri din Guyana. Cartea, consacrati ca bestsel-ler, apare in L969, aqa lncdt se poate vorbi despre o moddgi o obsesie Papillon din 1969 incoace. Foarte citite qi cu

impact au fost gi memoriile lui Casanova, evadat de marc6

din inchisoarea vene,tiand Piombi. Literatura acestui tipde mdrturisiri a fost marcatd de-a lungul timpului qi de

experienlele sclavilor negri fugari de pe plantaliile ame-

ricane (inainte de abolirea sclaviei), apoi ale deportalilorin Guyana (sau in alte zone exotice), precum gi de, lacapdtul celdlalt al lumii, experienlele deportalilor evadalidin Siberia in timpul larismului, dar qi ulterior. In seco-

Iul XX, memorialistica evadirilor a depins mai cu seamd

de cele doud rdzboaie mondiale, precum Ei de diferitelesisteme de represiune care au lncarcerat un numdr uriaEde delinuli politici Ei rasiali. Dupd cel de-al doilea rizboi

L4 t'ucARrI. EVADARI DIN INCHISoRI $I LAGARE im sucot ul, xx

mondial, in Franfa, de pildd, dar qi in Marea Britanieori Statele Unite s-au format o serie de asocia,tii a1e pri-zonierilor evadali de rdzboi din lagire germane qi coloniide muncd (aceqtia au primit diplome qi medalii de eva-da!i). Numai in Franla numdrul foqtilor prizonieri derSzboi care au incercat sE evadeze (indiferent dac6 aureuqit sau nu) a fost aproximat intre 50.000 Ei 20.000(Durand, 1981). Sistemele de represiune care au incar-cerat definuli politici ori rasiali s-au manifestat inprincipal prin intermediul Gulagului (in URSS, dar Ei incelelalte l6ri satelit ale Moscovei), aI lagdrelor naziste(Ei japoneze), al Juntelor militare din America de Sud,al regimurilor dictatoriale din Orient (China, Coreea,Vietnam, Cambodgia etc.) sau din Africa.

Foarte rar evadafii din secolul XX au izbutit sd lindun jurnal al evadbrii 1or. Cazurile evadalilor cu jurnaleau depins strict de experienta prizonierilor de rdzboi (cam\Vo dintre ei au avut astfel de,jurnale de bord"). Delinuliipolitici evada,ti nu au avut cum sd facd astfel de notafii,pentru cd erau lipsili de mijloace Ei aveau o condifie multmai dur6 decAt prizonierii de r6zboi. ln general, acestejurnale s-au dovedit a fi ,,carnete de drum" sau ,jurnalede marg", care descriu fuga dintr-un spaliu punitiv.Autorii acestor jurnale conEtientizeazd insolitul condilieilor (de ,,exploratori") qi insistd s6-1 imortalizeze; iqi dauseama de condilia lor de martori Ei subiecfi ai unei expe-rien!e-1imit6. De aceea, evadalii nu noteazd medita,tiifilosofice, ci fapte concrete legate de hrand, somn, imbrd-ciminte, drum etc. Cdnd sunt recuperali, aproape nicio-datd nu lipsesc represaliile din partea autorit6filor, chiardaci acestea sunt nuanlate qi depind de fiecare caz inparte: umilire, torturS, execulie. Existd chiar cAtevacdrfi-panegiric pentru evadalii care au murit in timpulevaddrii sau pentru cei care au fost executafi dupi

SCURTA RETROSPECTIVI,

recapturarea lor de cdtre autoritdfi. Majoritatea evada-

lilor din secolul XX nu s-au considerat nici eroi, nicisupraoameni (supermen), dar cazuri de emfazd ori de

orgoliu aI evaddrii au existat. Toate evadirile sunt ingeneral relatate ca niEte povegti incdrcate de suspans,dup6 cel de-al doilea rizboi mondial credndu-se chiar o

modS in acest sens, de a publica texte qi cdrli cu iz de

aventurd insolitd. Unele mdrturii sunt insolite de ilus-tralii Ecol5reEti, amatoriceEti, ale condiliilor de evadare,scopul lor fiind Ei unul pedagogic.

in cele ce urmeazd voi palrorama cAteva dintre cele

mai faimoase evadhri sau incerciri de evadare dinaintede secolul XX. Multe dintre ele pot fi considerate rocam-boleqti Ei burleEti, altele sunt dramatice. Varietatea loreste infrnitd, de fapt, Ei tocmai in acest lucru std farme-cul experienlelor relatate (pe diferite cdi gi filiere) de

actanlii aventuroqi ai respectivelor evadd.ri. Unii dintrefugarii din secolul XX au citit, la vremea lor, cAtevadintre aceste evadiri celebre ;i, poate, inconqtient sau,

dimpotrivd, asumat, modelul acelor evadhri a funclionatmental qi psihologic intr-un sens epigonic pozitiv.

{.

Una dintre evad6rile intrate in legend6, intrucAt creg-tinismul a construit demonstrativ pe aceasti mitizare,este aceea a apostolului Petru din inchisoarea lui Irod,in lerusalim, aga cum apare descrisd concis in NoulTestament. Paznicii apostolului adorm ca prin minune,iar Petru este trezit din somn si salvat de un mesageral lui Hristos, care ii cere s6-l urmeze, dup6 ce apostolulobservd cE lanlurile cu care era legat la mdini s-au rupt.Apostolul considerd ci este vorba despre o secven!6 oni-ric5, iar mesagerul il c6liuzeqte in afara inchisorii, iar mai

15

16 FUGARII. EVADARI DrN lNCHrsoRI $r LAGARE iN sncolul xx

apoi dispare. Este vorba despre o evadare cu substratmistic, pentru cE ea constituie fundamentul credinleiapostolului Petru Ei una dintre minunile consacrate gipromovate de crestinism. De altfel, nu e prima evadarede acest tip: inainte de a fi fost inchis de Irod, apostolulPetru fusese inchis qi de arhiereul evreu, fiind salvatdin inchisoare de acelaqi lnger aI Domnului. in ambelecazuri, el nu este un evadat activ, ci unul pasiv, f6cutsh evadeze, salvat de o entitate divin6, in scop protectorgi mistic.

Fac un salt amplu ln timp, de mai multe secole. Unalt caz faimos de evadare este acela al lui BenvenutoCellini, bijutier Ei seulptor celebru, pdtimaq ca fire, acu-zat cd ar fr ofensat papalitatea prin deturnarea unorbijuterii care i-au fost comandate. El este inchis in l"b38in Castelul Sant'Angelo din Roma de citre papa paulal III-lea (Alessandro Farnese). inci de la inceputuldetenliei sale, Cellini este sfiddtor, anunfAndu-qi temni-cerii cd va evada cu orice pre! qi cE ,ya zbura" din eastel.Cellini reprezintd tipul evadatului coleric, chiar fanfaron,dar care este actant real qi asumat tn incercarea de ascdpa din sistemul de incarcerare. Din pricina amenin-!6rilor delinutului sau fiindcd presimte ce se va lntAmp1a,guvernatorul inchisorii Sant'Angelo il viseaz6 pe CellinievadAnd ca un liliac. Conform premonifiei (metaforicgi simbolic), Cellini evadeazd cu ajutorul unei frdnghiifhcute din aEternuturi legate lntre ele, coboari pe don-joane Ei creneluri, se accidenteazl, qi zace inconqtient ovreme, dar pAnd la urmd reuqegte sd se salveze. Dup6un timp va fi recapturat gi lnchis, de data aceasta intr-osubteranS, pdni cdnd va fi eliberat cu ajutorul diploma-filor regelui Francisc I al Franlei, monarh care il doreape Cellini la curtea sa de esteti.

SCURTA RETROSPECTIVA

Regina Maria Stuart a evadat atunci cdnd a fost inchisd,in L568, ln castelul Loch-Leven din Scolia. Castelul eraineonjurat de ape, astfel inc6t evadarea ar fi fost impo-sibild dacd regina nu ar fi fost ajutatd de oameni dinexterior. Prima tentativd de evadare eEueaz6, intrucAtregina este recunoscutd (dupd finelea pielii mAinilor ei),in schimb, cea de-a doua tentativd izbuteqte.

Multe alte personaje istorice ori aventurieri politiciizbutesc evaddri spectaculoase. Marchizul de Sade eva-deaz6,, la r6ndu-i, in L772, din fortul Miolans, unde eraincarcerat; dar nu va izbuti s5 evadeze din Bastilia saude la ospiciul Charenton. In secolul al XVIII-lea, unuldintre cei mai spectaculoqi delinuli ) care, ori de c6te orise afla ln inchisoare, nu qtia decAt sd incerce obstinatsd evadeze, este baronul Tlenck (evaddrile sale faimoaseau avut loc 1n L746 Ei 1755). Acuzat de Frederic al Il-leaal Prusiei de trddare Ei incarcerat punitiv, baronul a avutparte de mai multe detenfii. Obsesia lui a fost, aproapede fiecare dat6, sdparea unor galerii subterane din carceraunde se afla. Unele dintre aceste tunele nu au fost fina-lizate niciodati, pentru c6 baronul era mutat des dintr-oceluld in alta; alte tunele au fost descoperite din ealrzaneglijenlei sdpdtorului, fiind acoperite de temniceri. incele din urmd, baronul Tbenck a izbutit s6 sape o galerieprin care ar fi putut fugi din fortdreala unde se afla,dar, increzAndu-se in temnicerii sii, le-a deconspirat elinsuqi tunelul camuflat, ln care depozitase toate celenecesare evad6rii (haine, arme, acte). in memoriile sale,baronul Tbenck descrie minufios felul in care s6pa sub-teranele, depozita pdmdntul, pilea gratiile de la fereas-tr6 etc. Baronul Tlenck a fost, probabil, cel mai aplicatom-cdrti!6 de dinainte de marile evaddri prin tunel dinsecolul XX.

17