Upload
simmona2101
View
237
Download
0
Embed Size (px)
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
1/60
Frontiera geopolitica Marea Neagra: un joc de-a baba oarba
09.11.06, Octavian Sergentu, PONTUL EUXIN
Conceptia "Fortei Maritime", este o teorie geopolitica care a fost avansata de amiralul de
flota maritima, istoricul american Alfred Mahan. Abordarii geopolitice in lucrarile sale sunt
dedicate temei "Forta maritima" (Sea Power). si daca geopoliticieni precum Ratzel,
Mackinder, Haushofer au sustinut prevalarea puterilor continentale, atunci Mahan, viceversa,
a lansat conceptia prevalarii puterilor maritime si oceanice. in primul razboi mondial
strategia mahaniana a "anacondei" s-a realizat in sprijinul Antantei si a miscarii albgardiste
de la periferia Eurasiei (ca raspuns la pactul de pace intre bolsevici si Germania); in cel de-al
doilea razboi mondial a fost adresata impotriva "Europei Centrale" si, in special, prin
operatiile militar-maritime, impotriva tarilor Axei si Japoniei. Linia atlantista in geopolitica
s-a dezvoltat practic fara intreruperi cu traditia clasica anglo-americana (Mahan, Mackinder,
Spykman). Pe masura ce SUA devin o "putere mondiala", geopoliticienii-atlantisti de dupa
razboi precizeaza si detaliaza aspectele care fac parte din teorii, dezvoltand sferele factuale.
Modelul pe care se bazeaza, cel al "Fortei maritime" si perspectivele geopolitice ale lui, se
transforma din elaborari stiintifice ale anumitor scoli militar-geografice in politica oficiala
internationala a S.U.A. Victoria atlantistilor asupra U.R.S.S.-ului (hartlandului) insemna
intrarea intr-o noua epoca radicala, care cerea modele geopolitice originale. Statutul
geopolitic al tuturor teritoriilor traditionale, regiunilor, statelor si uniunilor se modifica rapid.
Perceperea realitatii planetare dupa sfarsitul razboiului rece au condus pe geopoliticienii
atlantisti la doua scheme principale. Una din ele poate fi calificata "pesimista" (pentru
atlantism). Ea mosteneste linia traditionala pentru atlantism de confruntare cu hartlandul,
care este considerat neterminat si neexclus de pe ordinea de zi odata cu prabusirea U.R.S.S.-
ului si prognozeaza noi constituiri de blocuri eurasiatice, bazate pe traditiile civilizatiilor si
pe arhetipuri etnice rezistente. Aceasta varianta poate fi numita "neoatlantism", esenta ei se
rezuma la o examinare in continuare a imaginii lumii prin vizorul dualismului de baza, caredoar nuanteaza aparitia unor zone geopolitice suplimentare (in afara de Eurasia), care la fel
pot sa devina focare de confruntare cu Occidentul. Cel mai relevant reprezentant a unei astfel
de abordari neoatlantiste este considerat S. Huntington. Ce-a de-a doua schema, bazata pe
aceeasi imagine initiala geopolitica, este invers, optimista (pentru atlantism) in sensul ca
examineaza situatia care s-a conturat ca urmare a victoriei Occidentului in razboiul rece, ca
una definitiva si fara intoarcere. Pe aceasta se construieste teoria "mondialismului", conceptia
sfarsitului istoriei si lumii unitare, care afirma ca toate formele diferentierii geopolitice -culturale, nationale, ideologice, religioase, statale etc. vor putea fi parcurse irevocabil si va
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
2/60
incepe o era a civilizatiei comuna pentru omenire, fundamentata pe principiile liberal-
democratiei (Reprezentant F.Fuckuyama).
"Factorul Global Rus - Russian Global Factor, R.G.F."
Factorul Global Rus in anumite scrieri ale geostrategilor rusi poseda un rol extrem de
important. in prezent, acestia sustin ca pentru securitatea Federatiei Ruse exista agresiuni
externe si interne. Securitatea nationala a Rusiei este minata social, politic, economic,
teritorial, regional, etnic si de alte contradictii, tendinta unor state si forte politice spre
rezolvarea prin resurse militare. Un mare pericol pentru Rusia prezinta conflictele militare
din zonele de frontiera de pe teritoriile fostei U.R.S.S. in afara de conflictele etnice, un
anumit pericol pentru unitatea teritoriala a Rusiei provine, de asemenea, din posibilitatea de
dezbinare in Ural si Siberia Occidentala in doua parti, europeana si asiatica. Sciziunea Rusiei
ar crea in lume un focar periculos de razboaie interne si internationale, ceata si cataclisme
revolutionare. O sursa de baza ca potential al agresiunii pentru Rusia o constituie S.U.A. si
N.A.T.O. Geopoliticienii rusi considera ca acestea elaboreaza conceptii periculoase militar-
strategice si sustin o politica miltar-tehnica dusmanoasa intereselor rusesti. S.U.A., conform
opticei acestora, expune deschis tendinte hegemonice de conducator mondial. Rusiei i se
prezinta in diverse forme pretentii teritoriale pe intregul perimetru al frontierelor sale. Pe de
alta parte, principalele scoli de gandire geostrategica dominante in Washington din anul 2000
constatau ca, la varful piramidei, lupta pentru suprematie este data intre neoliberalismul
institutionalist, geoeconomie si neorealism. Ideile huntingtoniene ale conflictului dintre
civilizatii, sau globalismul neoconservator straluceau prin absenta. Geoeconomia
operationaliza doctrina potrivit careia intram intr-o noua epoca in care competitia si
conflictul militar fac loc competitiei si conflictului economic. Confruntarile nu mai sunt
militare, ci "razboaie economice" pentru "suprematie comerciala" sau dominarea unor piete.
Crearea unei economii competitive devine miza majora a noului joc geopolitic. Resurselestatului (inclusiv spionajul) trebuie mobilizate in acest sens. Conceptele-cheie sunt "stat
comercial" si "competitie economica", iar principalul promotor al doctrinei este considerat
Edward Luttwak, bine-cunoscut si drept unul dintre strategii primului razboi din Irak. In
vreme ce geoeconomia este o doctrina a competitiei, neoliberalismul institutional e o doctrina
a cooperarii internationale. El promoveaza integrarea globala sub o structura de guvernare
bazata pe o complexa arhitectura institutionala ilustrata de ONU, NAFTA, OMC etc. Unii
adepti merg pana la ideea ca statele-natiune, inclusiv SUA, trebuie sa-si cedeze treptatautoritatea catre acest sistem de institutii transnationale. Altii sustin insa ca, intr-o lume a
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
3/60
globalizarii, o geopolitica eficienta nu mai poate fi exercitata decat prin intermediul acestor
institutii. De aici obiectivul de a le intari pentru a putea mai apoi avansa agenda prin ele.
Conceptele-cheie tin de "institutii internationale" si "globalizare", iar liderii acestui grup vin
in special din zona academica (Robert Keohane, Joe Nye) sau din ramura liberal democrata a
establishment-ului de politica externa (Richard Holbrooke). Spre deosebire de neoliberali,
neorealistii afirma un scepticism profund cu privire la institutiile internationale si, in general,
la angajamente pe plan global, altele decat in strict interes national. Pentru ei, SUA ar trebui
sa faca in lume jocul clasic al Marii Britanii in Europa. Sa monitorizeze oarecum detasate
balanta sistemului (in cazul SUA, cel global) si sa se implice doar pentru a o echilibra cand
situatia o cere. Statele aliate trebuie imbratisate si sustinute fara rezerve (fie ca sunt
democratii sau nu), iar interventiile umanitare, promovarea democratiei etc. de dragul lor
insele sunt non-necesare, chiar daunatoare. Conceptele-cheie: "interes national" si "balanta de
putere", iar principalii promotori sunt Donald Rumsfeld si Condoleezza Rice. Revenind la
Rusia trebuie sa mentionam ca un interes sporit prezinta politica sa prin prisma P.G.S.
( P.G.S. - Periferia Geopolitica Strategica). Unul din actorii importanti din PGS se prezinta
Turcia. in raporturile geopolitice, Turcia se prezinta ca un adversar traditional in zona
Balcanica, Marii Negre, Transcaucaz. Mai ales ca in prezent Turcia dobandeste o
semnificatie geopolitica independenta in calitate de centru de putere in regiune. S-au invechit
infatisarile despre aceasta tara ca despre "flancul sudic" N.A.T.O., ceea ce in esenta era
corect in perioada lumii bipolare. Astazi Turcia este un puternic centru economic, militar si -
cel mai important - ideologic al regiunii. in afara de aceasta, acesta este un nod geopolitic
care leaga (sau invers, in dependenta de problemele propuse si rezolvate, dezleaga) regiunile
Europei de Sud, Orientul Apropiat si indepartat, spatiul post-sovietic. O importanta mare a
dobandit Turcia in timpul prabusirii U.R.S.S. odata cu cresterea potentialelor sale si umplerea
vacuumului geopolitic in campul sudic de actiune al Rusiei. inca nu demult, raporturile
Occidentului cu Turcia pareau fara nori. Turcia era privita ca unul din principalele centre debaza care adunau pe filiera comuna fortele coalitiei anti-irakiene in regiune, ca o arma a
Occidentului de patrundere in tarile C.S.I., inclusiv si in scopul ruperii continue a ramasitelor
influentei ruse. Turcia constituie unul din principalii concurenti si oponenti ai Rusiei in raza
sa sudica (dar si pe teritoriul propriu-zis rus - in Transcaucazia, pe Volga si in primul rand
Turcia prezinta interes chiar pentru Iacutia). Puterea Fortelor Militare Maritime a Turciei
(conform posibilitatilor militare) depasesc astazi puterea flotei Marii Negre. Economia
Turciei, cu toate greutatile sale, este destul de dinamica. Vectorul tendintelor geopolitice inprezent sunt in primul rand teritoriile C.S.I., vecinatatea Marii Negre, Caucaz, Asia Centrala,
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
4/60
Transcaucazia. Chiar daca posibilitatile economice pentru tendintele pan-turce nu sunt mari
(volumul total al investitiilor in tarile CSI din partea Turciei nu depaseau 3 miliarde dolari
pana de curand), Turcia se sprijina pe afinitatea limbii, radacinile istorice comune,
comunitatea religiei. Dupa ascensiunea la inceputul anilor '90 in directia post-sovietica, in
prezent Turcia intampina unele greutati in acest proces.
Factorul R. Moldova in spatiul pontic
in perioada de emancipare nationala si democratica Guvernul sovietic de la Moscova a
elaborat un plan strategic bine determinat pentru republica noastra crearea a inca doua
formatiuni cu orientare statala Transnistria si Gagauzia. Daca pentru cea de-a doua
formatiune Chisinaul a reusit sa gaseasca o formula de coexistenta, nu acelasi lucru s-a
intamplat si cu fantoma statala, care are nucleul actional la Tiraspol. Separatistii din estul
R.Moldova au incercat sa demonstreze existenta unui drept obiectiv pentru crearea in
Transnistria a unei republici suverane, invocand specificul etnic si istoric al regiunii care ar
prezenta pamant rusesc stramosesc cu specific multinational care nu a fost niciodata in
componenta unui stat romanesc. Ceea ce este un fals grosolan, intrucat etnia dominanta
ramane a fi cea romana/ moldoveneasca, chiar daca am insuma proportia etnicilor rusi si a
celor ucraineni. Actuala elita politica de la Tiraspol a fost constituita in special din cadre
externe din spatiul estic, cu pregatire profesionala infima, care stapaneste acest teritoriu inca
din perioada URSS. N-a existat un schimb de generatii in viata politica a acestei regiuni a R.
Moldova Analizele au perceput fenomenul transnistrean ca pe unul dezvoltat revansard la
adresa destinului liber pe care si-l dorea Chisinaul si al democratizarii spatiului ex-sovietic,
intrucat sprijinul alocat de catre regimul de la Tiraspol pentru echipele care doreau sa
reinstaureze sistemul totalitar. Dupa conflictul armat din 1992 au existat initiative de
relansare a dialogului dintre cele doua maluri, incurajate de organizatiile internationale si
interguvernamentale, de matusca Rusia, unele din ele soldate cu ciocniri de cupe desampanie. Datorita conflictului transnistrean, Chisinaul a fost nevoit sa abdice de la traseul
prooccidental si sa-si indrepte fata spre Moscova. in politica de stat, ca si in geopolitica sau
studiul relatiilor internationale, se pune un accent major pe termenul de securitate nationala.
Securitatatea poate fi definita ca un raport dinamic intre amenintari si capacitati, dar in care
potentialul militar nu mai ocupa un loc central. Elaborarea unor proiectii si scenarii
geopolitice si geostrategice se fac in continuare in cadrul laboratoarelor geopolitice ruse
referitor la sud estul european, ele avand menirea de-a desemna ulterioarele raporturi simiscari vectoriale ale politicei externe a Moscovei, inclusiv pentru R. Moldova. Amenintarea
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
5/60
cea mai mare care planeaza asupra securitatii R. Moldova se trage de la Moscova. Economic,
mediatic, informational, politic etc. Kremlinul lui Putin a condamnat Chisinaul, etichetandu-l
ca dusman, iar tentativele de-a deschide o cale de dialog a elitei politice basarabene s-a soldat
cu insuccese vizibile. Kremlinul se prezinta in relatiile cu Chisinaul de-a dreptul paranoic si
irational. Polarizarea excesiva a conflictului, in contextul celui de pe Nistru, releva limpede
ca solutionarea oricarui conflict de pe glob necesita aprobarea formala, neformala, tacita,
directa, indirecta a cel putin unuia dintre cei 2 centri de putere, fapt care nu s-a realizat pana
acuma. intre Chisinau si Tiraspol, de la 1988 intotdeauna au existat disensiuni, iar diferendul
nistrean n-a fost solutionat, nici pana astazi, chiar daca a existat un Kozak si nenumarate
proiecte de reglementare a conflictului. Considerata ca duce o politica duplicitara in raport cu
Rusia - metropola sa, R.Moldova era dezavantajata in raport cu Transnistria, care continua sa
fie considerata aliatul geostrategic traditional si continuu fidel - centrului sau geopolitic.
Chisinaul este biciuit economic, mediatic, politic. Moscova a reusit cu succes sa creeze
conflicte in spatiul post-sovietic, pe care le-a congelat si se afla in prezent intr-o forma
latenta. insasi faptul ca Moscova a adoptat o politica de dublu standard in raport cu celelalte
republici post-sovietice, confera rolul ei de putere regionala cu tendinte neoimperiale.
Referitor la asa zisa republica transnistreana, aceasta considera ca precedent Kosova si
sustine ca in cazul in care Serbiei i se va impune suveranitatea regiunii (Kosovo), spre care
inclina lucrurile partenerii lor occidentali, va fi creat un precedent international juridic
evident care se va proiecta inevitabil asupra situatiei din alte conflicte inghetate". Rusia nu ii
va lasa la nevoie pe conationalii stabiliti in prezent in afara granitelor ei, fie ca e vorba de
probleme umanitare, fie ca de pericol pentru siguranta oamenilor afirma diplomatia rusa.
Aparitia unor organizatii de tipul CSI-2, confirma faptul ca Moscova nu va ceda Tiraspolul
ca important cap de pod si nod geopolitic si geostrategic in contextul frontierei Marii Negre.
Chiar daca Ue considera ca este nevoie de o singura voce in relatia cu Rusia, pe numitorul
comun al intereselor nationale, dar care sa reprezinte principii comune si de la care sa nu seabata nimeni, aceasta pana in prezent nu s-a concretizat cu ceva.
Factorul Romania in contextul geopolitic al Marii Negre
intre Forumul Marii Negre, initiativa romaneasca pentru Europa de sud est si OCEMN exista
asemanari dar si multe deosebiri. Prima organizatie, prin excelenta a optiunii democratice in
regiunea Marii Negre este la inceput de cale si poate fi considerata ca o altfel de abordare a
spatiului Pontului Euxin. Pe de alta parte, Rusia detine pachetul majoritar de actiuni aOCEMN-ului. "Singurul castigator al extinderii duratei conflictelor inghetate este tara careia
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
6/60
nu-i place sa aiba o dezvoltare democratica. Este tara care continua inca sa creada ca diferite
tari pot fi controlate in deceniul urmator sau in secolul urmator", a spus presedintele Traian
Basescu. Presedintele Romaniei a acuzat indirect Rusia ca beneficiaza din continuarea
conflictelor inghetate din tari precum Georgia si Moldova. Probabil ca, auzind de
Washington, oras de pe axa sa, presedintele Basescu a crezut ca se afla inca in epoca
razboiului rece. Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, a cerut SUA sa faca tot ce pot
pentru a preveni "repetarea dominatiei autoritare in Europa de Est". O afirmatie care poate
alinia si state grele din UE. Aprecierile presedintelui Basescu referitoare la Rusia sunt exacte
si oportune. Rusia contemporana arata ca o mimare a ideii de o democratie adevarata.
Societatea se prezinta extrem de polarizata, oamenii politici incomozi bagati la zdup, iar in
ultima vreme jurnalistii platesc cu viata pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume. Puterea
lui Putin la Moscova este exstinsa, iar tarul are predestinatia unui narcotic pentru mase,
inca neexpirat. Europa este, insa, interesata de stabilitate si cooperare cu Rusia, continuarea
proceselor de acolo compatibilizand aceasta tara-continent cu restul Occidentului. Relatiile
Romaniei cu Rusia nu au fost cu adevarat normalizate niciodata dupa 1989. Numeroasele
afirmatii ale lui Basescu - cum au fost si cele de anul trecut, din SUA, cand a numit Marea
Neagra "lac rusesc", nu au capacitatea de revigorarea relatiilor Bucurestiului cu cel mai de
seama furnizor de energie al Europei. Basescu este sprijinit in demersurile sale de
presedintele Poloniei, Lech Kaczynsky, si fratele sau geaman, Jaroslav, premier al aceleiasi
tari, care au un discurs la fel de transant impotriva Rusiei. Acestia au reprosat Germaniei
intelegerile de miliarde de euro semnate cu Moscova pentru importul de gaz rusesc printr-un
gazoduct in curs de constructie prin Marea Baltica. Un alt Pact Molotov-Ribbentrop?!
Germania este deranjata de aprecierile polonezilor. Pe de alta parte, tarile Europei de Vest au
o pozitie moderata fata de Rusia, cu care desfasoara un comert intens. in Est, Polonia si |arile
Baltice formeaza asa-numitul pol antirusesc din Uniunea Europeana, relatiile cu Moscova
fiind complexe si delicate. Integrata in NATO si UE, Romania - nu mai pot vreodata sa cadasub dominatia Moscovei. in schimb, continua sa plateasca cea mai groasa factura, cu cel mai
ridicat pret din Europa pentru gazul importat din Rusia.
Marea Neagra ca zona de expresie geopolitica
Unul dintre motivele pentru care seful diplomatiei romane s-a aflat la Moscova, de curand, la
reuniunea Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), a fost, potrivit
propriilor afirmatii, "nevoia de mai multa seriozitate in comunicarea dintre statele membre".insa Rusia are inca multe probleme de comunicare si de incredere cu statele riverane ale
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
7/60
Marii Negre. Motiv pentru care a tratat, ca si la summit-ul Marii Negre de la Bucuresti, cu
reticenta propunerile de reformare a organizatiei. Desi dorea sa eficientizeze structura
politica si economica a proiectelor OCEMN, Romania s-a lovit de refuzul incapatanat al
diplomatiei ruse. Kremlinul nu este de acord cu cerinta statelor membre ca de acum inainte
deciziile sa fie luate prin majoritate calificata, si nu prin consens - un artificiu care permite
Rusiei sa blocheze orice proiect pe care nu il doreste. La Moscova, Serbia a preluat
presedintia organizatiei - o buna ocazie pentru acest stat de a-si promova in regiune politica
externa (mai ales aspecte ce tin de statutul Kosovo). Statele din zona pontica vor putea,
astfel, coopera mai eficient cu Uniunea Europeana, mai ales ca, de la 1 ianuarie, OCEMN va
numara trei membre UE: Grecia, Bulgaria si Romania. Deocamdata, OCEMN nu are insa
structuri adaptate la cooperarea cu UE. Ar putea fi astfel puse pe agenda europeana probleme
mai putin stringente, precum conflictele inghetate din Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia.
Mai ales ca UE nu face diferenta intre proiecte politice si economice, tratand OCEMN-ul ca
pe un tot. Iar acolo unde exista securitate economica, exista si securitate politica.
Izobare geoeconomice
Desi atat SUA, cat si Rusia au incercat sa-si impuna punctul de vedere, au reusit si cateva
firme europene sa se "strecoare" in regiune, printre care Shell, Total, Eni, dar si Petrom.
Americanii au avut o singura "problema": aprovizionarea cu petrol a Israelului. si au
rezolvat-o construind conducta petroliera Baku (Azerbaidjan) - Ceyhan (port turcesc la
Marea Mediterana). Atat Turcia, cat si Azerbaidjanul au relatii foarte bune cu Israelul, solutia
Ceyhan garantand, practic, alimentarea energetica a Israelului (care consuma, anual, 12
milioane de tone de petrol), chiar daca relatiile acestei tari cu ceilalti vecini s-ar deteriora. De
remarcat, pentru ca petrolul sa ajunga in "lumea larga" exista o singura ruta: de la porturile
estice ale Marii Negre, prin stramtorile Bosfor si Dardanele, in Marea Mediterana si, de aici,
oriunde in lume. Dar turcii, din motive ecologice, au decis sa nu permita tranzitarea
stramtorilor a mai mult de 25-30 milioane de tone de petrol anual. De aici si necesitatearealizarii de rute alternative, precum Baku-Ceyhan. Marea Neagra este minata de Baku-
Ceyhan. Cum americanii si-au "rezolvat" problema prin construirea acestui oleoduct, nu mai
par atat de interesati de traseele hidrocarburilor din zona. in schimb, Rusia este din ce in ce
mai interesata. Pe de o parte, este unul dintre cei mai importanti producatori de petrol si gaze
din lume. Pe de alta parte, Moscova este principalul furnizor de gaze al Europei. Practic, prin
"arma energetica", Moscova isi continua tendintele hegemonice in Europa. La inceputul
anului, toata Europa a suferit de frig pentru ca Rusia (furnizorul de gaze) s-a "certat" cuUcraina (transportatorul de gaze in Europa). Rusia a hotarat sa "elimine" cvasi-total Ucraina
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
8/60
din facerea gazelor, asa ca a demarat construirea unui gazoduct prin Marea Baltica, astfel
incat sa ocoleasca Ucraina. Nu este prima astfel de "ocolire" pe care o face Moscova: cu
cativa ani in urma a hotarat ca gazele pot ajunge in Turcia si prin Marea Neagra, nu numai
prin Ucraina, asa ca a construit gazoductul Blue Stream. Un lucru este cert: in prezent,
Europa depinde de gazele rusesti in proportie de 50% si va ajunge, in cativa ani, la 70%! Dar
aceasta subjugare termica si energetica ruseasca va dura maximum 20-30 de ani. Pana atunci
ne vom zbate cum sa iesim mai onorabil de sub chinga ruseasca. Frontiera geopolitica
euxiniana razbate spre o alta etapa in abordarea geopolitica.
Octavian SERGENTU , pentru www.conflict.md
Sud-Est si zona Marii Negre puteau sa mai astepte si au asteptat pna la nceputul acestui
mileniu, Dezvoltarea economica si securitatea regionala n zona largita a Marii NegreVictor Babiuc
Presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romniei
Interventia pe care am pregatit-o se refera la dezvoltarea economica n relatie cu problemele
de securitate din regiunea n care se afla Romnia asa numita zona largita a Marii Negre.
Aceasta regiune, n care, n afara de Romnia, se mai afla Bulgaria, Moldova, Ucraina, Rusia,
Turcia, Georgia, Azerbaidjan si care este vecina cu alte doua regiuni sensibile Balcanii de
vest, n care s-a desfasurat cel mai recent razboi european, si Orientul Apropiat a fost multa
vreme considerata problematica, dar neinteresanta. Exista aproape o traditie a politicii vest-
europene, formata prin secolele XVIII-XIX, de a considera regiunea lipsita de importanta
strategica pentru politica europeana. Aceasta traditie s-a prelungit si n secolul al XX-lea, iar
Statele Unite au mpartasit-o.
Dupa prabusirea comunismului si destramarea URSS, regiunea a devenit una din zonele
problematice ale continentului european. Tensiuni si conflicte latente, pe care razboiul rece lementinuse nghetate au iesit la lumina si au luat forme dintre cele mai violente. Razboaie
locale au izbucnit n fosta Jugoslavie, n Caucaz, n Republica Moldova si numeroase tensiuni
si controverse au nasprit relatiile dintre mai toate tarile din regiune. Faptul ca exista probleme
de securitate n regiune nu a fost negat de nimeni, dar convingerea ca regiunea este mai putin
importanta s-a mentinut. Pentru democratiile vest europene prioritare erau relatia cu Rusia si
integrarea Europei Centrale. Europa de cnd a avut loc o schimbare importanta.
http://www.conflict.md/http://www.conflict.md/7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
9/60
Pe 6 decembrie 2005, ministrul romn de externe si secretarul de stat al SUA au semnat T he
Defense Cooperation Agreement prin care Romnia asigura armatei americane accesul la
baze militare si facilitati de antrenament pe teritoriul sau. n termeni mai putin diplomatici
putem vorbi de baze militare americane pe teritoriul romnesc. O reactie imediata a venit din
partea Rusiei. La ntlnirea Rusia - Consiliul Nato de la sfrsitul lui decembrie 2005, ministrii
rusi de externe si ai apararii si-au manifestat nemultumirea fata de acordul romno-american
si au afirmat ca el ncalca acordul privind fortele armate conventionale din Europa. Viziunea
ruseasca este ca are loc o expansiune catre est a NATO de fapt a Statelor Unite care se
petrece n defavoarea Rusiei, daca nu cumva chiar mpotriva ei. Romnia este numai un caz,
pe o lista destul de lunga care include schimbarea regimurilor politice din Georgia si Ucraina
n 2004 n favoarea unor forte politice mai apropiate de Washington si despre care Pravda (5
ianuarie 2006) afirma ca vor sa adere la organizatia nord-atlantica. Tot Pravda afirma ca si
Republica Moldova face eforturi pentru a nlocui fortele rusesti de mentinere a pacii din
Transnistria cu forte NATO. Mai recent, diplomatia ruseasca a luat initiativa de a face o
paralela ntre solutia occidentala pentru rezolvarea problemei Kosovo (autonomie fata de
Serbia, dar nu independenta), pentru rezolvarea problemei Abhaziei. Cele doua cazuri aparent
locale sunt astfel legate ntre ele, traversnd Marea Neagra.
Acest sir de exemple poate continua, dar ele sunt suficiente pentru a sugera continutulschimbarii la care ma refeream: ceea ce pna acum au fost probleme locale ntre tari mici sau
fara importanta strategica s-au transformat n expresii ale problematicii de securitate globala.
Dintr-odata nu mai avem de a face cu relatia dintre moldoveni si transnistreni, ci cu
raporturile dintre NATO, UE si Rusia. Problematica relatiilor inter-etnice din Georgia, care a
nascut problema Abhaza, exprima acum o problema a relatiilor dintre Rusia, Statele Unite,
Germania si Franta. Si asa mai departe. n consecinta, relatiile dintre statele regiunii nu mai
sunt expresia doar a problemelor locale si sunt direct si semnificativ influentate de relatiileacestor tari cu marii actori ai politicilor globale. Aceasta evolutie este recenta, dar are
perspectiva de a deveni o constanta macar pentru acest deceniu si poate si pentru cel urmator.
A doua caracteristica a securitatii regionale din jurul Marii Negre, care se naste acum, consta
n faptul ca problematica sa, ca expresie si teren de competitie pentru relatiile globale, se
desfasoara n paralel cu relatiile bilaterale dintre actorii globali (SUA, UE, Rusia, China,
NATO, ONU etc.) si independent de acestea. Este vizibil fara multe analize. n noiembrie
2005, Vladimir Putin declara unor ziaristi olandezi ca Rusia ar fi ncntata sa devina membru
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
10/60
si al NATO si al Uniunii Europene si ca nu considera NATO o organizatie ostila. O luna mai
trziu, avem de a face cu ngrijorarea ministrilor rusi de externe si ai apararii fata de bazele
americane din Romnia, tara membra NATO si, n curnd, membra a UE. Nu e vorba de
viziuni diferite ale conducatorilor rusi si nici de o cotitura n politica ruseasca, ci pur si simplu
de tratarea diferita a doua aspecte unul global si unul local al aceleiasi probleme. Tot
astfel, relatiile ruso-americane, ruso-germane, ca si cele americano-germane sunt, la nivel
bilateral si global, pe un traseu ascendent. Recentul acord al Rusiei si al Chinei de a accepta
initiativa americano-vest-europeana de a aduce problema Iranului n discutia Natiunilor Unite
este un pas important n aceasta directie. Nu este un secret pentru nimeni nsa, ca n acelasi
timp avem de a face cu o competitie ntre Rusia si Occident pentru zonele de influenta si ca o
buna parte a acestei competitii se desfasoara tocmai n spatiul Marii Negre. Asa numitele
revolutii colorate din Georgia si Ucraina, presiunea asupra Belarus, schimbarea de orientare
politica din Moldova, eforturile tuturor taberelor de a influenta evolutiile politice din tarile
caucaziene etc. ilustreaza tocmai aceasta competitie, n care fiecare tabara ncearca sa si
consolideze pozitiile: Occidentul utiliznd miscarile civice si perspectiva sprijinului acordat
prin NATO si UE, iar Rusia utiliznd politicile nationaliste si energetice. Perspectiva
alegerilor din martie din Ucraina a declansat deopotriva declaratiile critice ale Secretarului de
Stat cu privire la situatia din Rusia, ct si conflictul energetic dintre Rusia si Ucraina.
Faptul ca avem de a face cu doua planuri diferite ale aceleiasi probleme securitatea globala
si relatiile globale de putere nu usureaza cu nimic dificultatile de abordare. n prezent este
neclar cum se relationeaza cele doua categorii de probleme. n timpul razboiului rece, solutia
era clara si simpla: acordurile la nivel global impuneau solutiile la nivel local. Aceasta
simplitate a disparut. Influenta acordurilor la nivel global asupra problemelor locale s-a
diminuat considerabil. Faptul ca nivelul global este dominat n principal de cooperare, n
vreme ce nivelul local este dominat mai ales de competitie, nu este rezultatul unei ipocrizii apoliticienilor din capitalele marilor puteri, ci este produs n mare masura de apelul actorilor
locali la sustinere internationala. Amintesc un proverb romnesc care spune ca buturuga mica
rastoarna carul mare . Exista o concluzie unanim recunoscuta potrivit careia globalizarea nu
diminueaza, ci, dimpotriva, mareste importanta actorilor locali si capacitatea lor de a influenta
relatiile globale. Am afirmat ca problematica locala din regiunea largita a Marii Negre tinde
sa exprime, n forme concrete, aspecte latente ale problematicii globale de securitate si ale
relatiilor de putere dintre marii actori globali. Reciproca este, nsa, la fel de adevarata: micile
probleme locale tind sa se exprime prin intermediul relatiilor globale de putere si sa le
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
11/60
influenteze. Uitati-va la confruntarea politica dintre Iuscenco si Ianucovici n Ucraina. Ea
poate fi interpretata ca o expresie a confruntarii dintre Occident si Rusia pentru Ucraina. Este
o perspectiva care are numerosi sustinatori. Dar ar fi naiv sa ne nchipuim ca acesti doi
politicieni sunt doar simpli reprezentanti ai intereselor politice ale Washingtonului si ale
Moscovei. n realitate, ei sunt politicieni autentici, exprimnd n primul rnd interesele
politice ale diferitelor grupari din Ucraina. Asa ca, la fel de adevarata este interpretarea care
afirma ca o confruntare politica locala ucraineana este capabila sa genereze probleme n
relatiilor politice globale. Avem de a face cu o importanta rasturnare n perspectiva construirii
solutiilor. Pna de curnd, problemele locale erau rezolvate prin solutii la nivel global. Acum,
suntem ntr-o noua perioada, n care mai degraba solutiile locale ofera perspectiva unor noi
relatii globale.
Cred ca putem privi problematica de securitate din zona largita a Marii Negre care n
aceasta perioada se suprapune n mare masura cu problematica Europei largite ca un caz
exemplar al unei noi evolutii a problemelor globale de securitate. Am subliniat deja doua
caracteristici ale acestei perspective. Prima se refera la faptul ca problemele de securitate
locala tind sa devina expresia unor probleme latente n raporturile de securitate globala. A
doua caracteristica se refera la faptul ca problemele de securitate locala tind sa se transforme,
ca urmare a integrarii actorilor locali n retelele globale de securitate, n factori de influenta arelatiilor la nivel global. Exista si o a treia caracteristica pe care vreau sa o subliniez si ea se
refera la ceea ce as numisfrsitul abordarii geo-politice. O sa detaliez un pic acest aspect, pe
care l consider important.
Va reamintesc ca vreme de patru decenii, razboiul rece a acordat prioritate absoluta
confruntarii ideologice ntre sisteme si ca, ceea ce a fost denumit real-politik, viziunea despre
politica internationala dezvoltata n secolul al XIX-lea, a trecut ntr-un plan secundar, chiar
daca nu a ncetat nici o clipa sa influenteze gndirea politica si strategica. Prabusirea
comunismului a adus dupa sine triumful paradigmatic si ideologic al abordarilor geo-politice.
O exceptie notabila o reprezinta SUA, care a continuat sa si defineasca politica externa n
mare masura n termeni ideologici, promovnd democratia si economia de piata libera la nivel
mondial. Dominatia paradigmei geopolitice a dus la acuzatiile de ipocrizie politica la adresa
principiilor ideologice sustinute de SUA n politica sa externa, cum a fost cazul n razboiul
din Irak.
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
12/60
Geo-politica nseamna n mare masura geo-economie, iar n centrul distributiei geografice a
economiei se afla, conform teoreticienilor, distributia geografica a resurselor energetice. De
aici si pna la descrierea relatiilor globale si a principalelor probleme de securitate n termenii
competitiei pentru resursele energetice ale planetei nu este dect un singur pas si el a fost
facut cu mare usurinta. Cu prea mare usurinta, cred.
O particularitate a geografiei economice actuale este ca resursele de capital si resursele de
energie sunt distribuite pe o corelatie inversa: capitalul s-a dezvoltat n tarile care nu au
resurse energetice sau sunt insuficiente (SUA, Japonia, Europa Occidentala), iar resursele
energetice le gasim n tarile n care capitalul este slab dezvoltat (Rusia, Orientul Apropiat,
America Centrala si de Sud, Africa). Aceasta realitate este un fapt, dar n politica faptele au
uneori semnificatie secundara. Mult mai importanta este viziunea politicienilor. Un celebrufizician britanic facea observatia ca stim despre univers doar ceea ce teoria ne permite sa
aflam. Acest lucru este cu att mai adevarat n politica. Daca politicienii vor interpreta
realitatea mondiala din perspectiva geopolitica, atunci exact asta vor obtine o realitate
geopolitica dominata de problematica accesului capitalului la resursele energetice. Atunci,
politica externa a Rusiei va fi dominata de politica conductelor de titei si gaz. O Rusie
condusa de politicieni care interpreteaza lumea n viziune geopolitica va face exact ce face
acum va renegocia contractele de gaz cu satelitii, va construi conducte prin Marea Balticacatre Germania si prin Siberia catre China si Japonia si va lupta pentru controlul conductelor
care distribuie energie non-ruseasca, cum este conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, care pare sa
ofere o explicatie simpla pentru o buna parte din politica ruseasca n Asia Centrala. (Conducta
raspunde unei necesitati economice, dar traseul ei raspunde unei viziuni geopolitice). Dincolo
de aspectele locale, influenteaza abordarea globala. Declaratii recente ale lui Putin sugereaza
ca doctrina militara sovietica doreste sa renunte la teoria nu mai avem dusmani si sa o
nlocuiasca cu doctrina exista un dusman, care nca nu a fost identificat.
Mi se pare ca ambele perspective, cea ideologica si cea geopolitica, sunt prea simple pentru o
lume att de complicata ca cea actuala. n regiunea Marii Negre, de unde vin eu, alternanta lor
conduce la confuzie, la incertitudine si la perpetuarea problemelor. Perspectiva ideologica
sugereaza Occidentului sa sustina regimurile politice mai democratice si sa militeze pentru
extinderea democratiei catre est, eventual pentru o schimbare inclusiv a regimului politic de la
Moscova, prin intermediul miscarilor civice si a unor politicieni pro-occidentali. Perspectiva
geopolitica, dimpotriva, sugereaza ntarirea relatiilor cu Moscova si cu regimurile politice
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
13/60
care si iau angajamente ferme sa asigure securitatea energetica a Europei si chiar dincolo de
aceasta, nchiznd eventual ochii la unele derogari de la democratie si respectarea drepturilor
omului. Politicienii occidentali si americani au folosit ambele viziuni si rezultatul nu este
fericit. La rndul ei, Rusia a oscilat, facnd concesii uneia sau alteia intre viziuni, dar ntarind-
o de fiecare data pe cea alternativa. Problemele de securitate locala mai degraba s-au
accentuat dect s-au rezolvat, iar regiunea a ramas n continuare una dintre cele mai putin
dezvoltate si mai fecunde n probleme din ntreaga Europa.
Intentia mea este sa propun o viziune mai complicata. Anul trecut am prezentat n cadrul unor
dezbateri purtate tot aici, la Washington, o perspectiva pe care am denumit-o a dezvoltarii.
n esenta, ea sustine ca toate societatile si cauta surse de dezvoltare, ca sursele de dezvoltare
sunt concentrate n cteva regiuni si ca nu se dezvolta probleme de securitate ntre tarile careapeleaza la aceeasi resursa de dezvoltare. Problemele de securitate sunt produse de tarile care,
fie oscileaza ntre surse de dezvoltare alternative (Ucraina ntre lumea occidentala si Rusia,
Palestina ntre lumea occidentala si cea Islamica etc.), fie nu au acces la sursele de dezvoltare
si ncearca sa construiasca o dezvoltare ad-hoc, prin forte proprii (Iran, Coreea de Nord, unele
tari sud-americane, etc.). Consecintele nu sunt doar de natura teoretica, ci pot fi extrem de
practice. ntre altele, ele presupun ca politicile n regiuni precum cea a Marii Negre sa se
deplaseze dinspre obiective care vizeaza regimuri politice (n abordarea ideologica) sauobiective care vizeaza securitatea energetica si militara (n perspectiva geopolitica) nspre
obiective care vizeaza dezvoltarea economica si sociala. Asta nu nseamna deloc ignorarea
problemelor ideologice sau energetice. La urma urmei, dezvoltarea este o ecuatie care
cuprinde cel putin sase termeni: democratia politica, capitalul, energia, oamenii, cunostintele
si mediul nconjurator. Subliniez ca, n acest moment, n lume nu exista nici o singura tara
(poate cu diferenta notabila a Norvegiei (?)) care sa aibe rezolvate toate problemele celor sase
parametri. Abordarea a sase parametrii simultan este evident mai dificila dect a unuia singursau a cel mult doi, dar este, cred eu, mai eficienta.
Pentru regiunea Marii Negre asta ar nsemna pozitionarea ferma, fie a Uniunii Europene, fie a
Statelor Unite, fie a unei combinatii ntre acestea doua ca resursa de dezvoltare pentru aceste
tari. n prezent nu este cazul si tari precum Romnia, Bulgaria, Polonia, Ucraina ceea ce
Donald Rumsfeld denumea la un moment dat noua Europa au fost nevoite sa oscileze
ntre Uniunea Europeana si Statele Unite exact n momentul n care acestea tocmai si
nrautateau relatiile dintre ele (n timpul razboiului din Irak). Romnia este acum ntr-o
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
14/60
situatie avantajoasa, avnd un parteneriat strategic cu SUA si pregatindu-se sa devina membru
al UE, dar incertitudinea legata de sursa de dezvoltare ramne. Ea este cu att mai mare
pentru celelalte tari din regiune, unde apare o a treia sau chiar o a patra resursa alternativa de
dezvoltare n persoana Rusiei sau a lumii islamice sau chiar a Chinei.
De aceea am fost destul de dezamagit cnd un oficial american a anuntat n cadrul unei
dezbateri purtate la Washington ca nu se pune problema unui nou plan Marshall pentru
Europa de Est n particular si pentru noua zona de expansiune euroatlantica din zona Marii
Negre, inclusiv Rusia. De fapt, un plan Marshall ar fi cu totul insuficient pentru aceasta zona.
Ceea ce ar fi necesar cu adevarat ar fi o alianta americano-vest europeana care sa aiba ca
obiectiv dezvoltarea integrata a Europei de Est si a zonei Marii Negre (incluznd Turcia si
Caucazul).
Sunt constient de faptul ca un asemenea proiect nu se afla pe agenda comunitatii euro-
atlantice si ca multi dintre dvs. l vor considera utopic. Eu ma multumesc sa notez faptul
empiric ca tarile din regiune actioneaza, chiar daca nesistematic si oscilant, n directia unei
asemenea cooperari cu lumea occidentala, surprinznd-o pe aceasta uneori insuficient
pregatita. Turcia a solicitat aderarea la UE si, n lipsa unei conceptii clare a politicienilor
europeni, aderarea ei a strnit mari dispute n ntreaga Europa. Ucraina si Moldova se
straduiesc sa se reorienteze, deopotriva catre UE si NATO. Rusia nsasi, nu face doar
declaratii politice cu privire la parteneriatul cu NATO si UE, dar ncurajeaza investitii
occidentale masive nu doar n industria energetica, ci si n ramurile de vrf, cum ar fi IT si
constructiile de masini.
Romnia, n ciuda situatiei ceva mai bune, pe care am subliniat-o membru NATO,
parteneriat strategic cu SUA, n curs de aderare la UE ilustreaza foarte bine deficientele
abordarii fragmentare fata de o abordare globala, n termenii celor sase variabile esentiale aledezvoltarii. Suntem un partener strategic al SUA n Europa de Est, membrii ai coalitiei din
Irak, participam la mentinerea pacii n Afganistan etc., dar comertul nostru cu Statele Unite
abia atinge un miliard de euro, nsemnnd 2,8% din totalul comertului exterior al Romniei
(n 2003). Romnia este strns legata politic de lumea occidentala, dar investitiile nete de
capital strain n Romnia n 2003 nu au reprezentat dect mai putin de 1% din totalul
investitiilor realizate n acel an. Situatia s-a mai mbunatatit n ultimii doi ani, dar este evident
ca, n aceste conditii, perspectivele dezvoltarii rapide ale Romniei pe toti cei 6 parametri ai
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
15/60
dezvoltarii nu sunt exceptionale. Majoritatea sunt europene. Cele americane sunt
nesemnificative.
Eu sunt nsa optimist. Consider ca, mai lent dect ne-am dori noi romnii, realitatea
actioneaza n favoarea noastra. n 1998, Franta ncerca sa convinga SUA sa accepte intrarea
Romniei n NATO, iar SUA se straduia sa convinga Franta si Germania sa accepte aderarea
Romniei la UE. n numai ctiva ani, situatia s-a modificat radical am devenit membri
NATO si suntem pe cale sa intram n UE. Ma astept ca, n continuare, evolutiile sa fie la fel
de rapide, bazate pe nlocuirea continua a abordarilor traditionale, ale secolului XX, cu
abordari mai adecvate secolului al XXI. Una dintre schimbarile la care ma astept sa aiba loc
pe termen scurt consta n a nu mai privi Europa de Sud Est nici ca pe o zona lipsita de
importanta strategica, nici ca pe o simpla perdea de protectie (buffer-zone) ntre Occident siRusia, ci ca pe una dintre regiunile a carei dezvoltare rapida poate conduce la rezolvarea unor
probleme actuale de securitate, att regionala, ct si globala.
Vorbitor: Mihai-Rzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externeData: 30.08.2006Eveniment: Reuniunea anual a Diplomaiei Romne Noi realiti, noi rspunderi, noi perspectiveLocatia: Bucureti, Hotel JW Mariott
As prepared
Doamnelor i domnilor minitri,
Doamnelor i domnilor senatori i deputai,
Doamnelor i domnilor ambasadori i consuli generali,
Distini membri ai corpului diplomatic,
Dragi colegi i stimai invitai,
Iat-ne reunii din nou, potrivit tradiiei Ministerului Afacerilor Externe, la momentul anual de
bilan al activitii noastre diplomatice. Cu un an n urm, ne-am propus s ne mobilizmresursele pentru a continua efortul pregtirii pentru aderare la acelai ritm, fr sincope, spre a
elimina orice alternativ la data de 1 ianuarie 2007. Ne-am propus, n
egal msur, s demonstrm c vocaia european a diplomaiei romaneti decurge nu numai
din energia cu care urmrim obiectivul aderrii noastre la Uniune, dar i din maniera in care
dorim s configurm si s construim identitatea i obiectivele Romniei n etapa post-aderare.
Ne-am propus s regndim cu inteligen i pragmatism raporturile noastre cu vecintatea, n
mod special Balcanii de Vest, Republica Moldova i regiunea Mrii Negre. Am urmrit deasemenea iniierea procesului de revalorizare a unor spaii n care Romnia a fost consistent
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
16/60
implicat n trecut: Asia Central, Orientul Mijlociu, Asia de Sud Est, America Latin.
Nu doresc s insist, aici i acum, asupra detaliilor tehnice. Vei gsi distribuit, n anexa
discursului, un bilan al activitii MAE de la precedenta reuniune i pn astzi. Prefer s
desenez, n linii generale, bilanul activitii diplomatice din septembrie 2005 pn astzi. A
fost un an de care, personal, sunt mulumit. n acord cu propriile exigene, dar i cu ateptrile
partenerilor notri, diplomaia romn s-a concentrat n acest rstimp pe consacrarea unor
standarde calitative care nu mai depind de conjuncturi i reuesc s evite accidentele de
parcurs. A fost un an n care diplomaia romneasc a lucrat pe multiple paliere specializate,
cu o bun dinamic i fr a-i trmbia succesele. Beneficiile vor fi din ce n ce mai vizibile,
att la nivelul imaginii internaionale a Romniei, ct i pe ecranul societii civile. tiu c
diplomaii romni sunt astzi pe deplin contieni de faptul c nu se afl doar n serviciul
statului, ci i la dispoziia concetenilor notri, pe care suntem tot mai mult chemai s i
protejm, prin nsi natura evoluiilor europene i globale.
Discreia deliberat cu care am articulat i am consolidat, dup caz, marile linii ale politicii
externe a Romniei, poate fi privit i ca exerciiu critic. n era democraiei, a economiei de
pia sau a marketingului dar i ntr-o epoc de ubicuitate a mijloacelor de comunicare -
calitatea oricrui produs i utilitatea oricrei politici publice, inclusiv cea extern, se judec n
raport cu percepia mai larg referitoare la ea. Iat de ce politica extern are i vocaia
transparenei interne, chiar dac ea vizeaz relaiile cu interlocutori internaionali.
Excelenele voastre,
Doamnelor i domnilor invitai,
Privim reuniunea anual a diplomaiei romneti nu att ca pe un pretext festiv, ct ca o
oportunitate aparte de analiz i reflecie strategic. Ne aflm ntr-un moment crucial pentru
evoluia Romniei, dat fiind c, la 1 ianuarie 2007, Romnia va deveni membr a Uniunii
Europene. Dei jalonat cu obstacole, efortul nostru politico-diplomatic nu se ncheie atunci.Ne ateapt, dimpotriv, o nou cltorie, cu ncercrile, oportunitile, succesele i eecurile
ei. Este o cltorie n care trebuie s ne regsim i s ne remodelm identitatea ca politicieni,
diplomai, dar i ca naiune. Iat de ce imperativul prezentei reuniuni este acela de a trasa fr
complezen conturul acestei identiti, formulnd cu toat claritatea att interesele naionale,
ct i necesara lor articulare cu interesele Uniunii Europene. Se pune n discuie maniera n
care vom reui s fructificm beneficiile i s gestionm costurile viitorului nostru statut. E
nevoie s stabilim ce tip de contribuie vom aduce n interiorul Uniunii, cine sunt parteneriinotri privilegiai i cine vor fi, inevitabil, competitorii notri la scar global. Sunt ntrebri
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
17/60
care graviteaz n jurul Strategiei post-aderare, document la care v rog s v raportai n toate
grupurile de lucru. Plecnd de la ideile generate n aceste zile, dorim s consolidm Strategia
i s o aducem n dezbaterea public. Este un efort conceptual la care vor participa toate
instituiile centrale dar i reprezentanii societii civile i sperm ca, din interaciunea lor
responsabil, s rezulte modalitile optime de amortizare a ceea ce s-ar putea numi ocul
integrrii.
Doamnelor i domnilor,
Dragi colegi,
Locurile comune de astzi sunt ideile inovatoare de ieri. Am mai spus-o i cu alte ocazii,
Romnia va fi, n Uniunea European, un stat de dimensiune medie, al aptelea sub raport
demografic i al doilea ca mrime dintre noile state membre, dup Polonia. Suntem un stat cu
importante conexiuni att n sud-estul Europei, ct i la est de grania extern a UE. Un stat
care ofer o pia interesant pentru marile corporaii occidentale, dar care are, deocamdat,
un aport relativ modest la veniturile totale ale Uniunii i la afirmarea competitivitii ei
globale.
n ultimii ani, diplomaia noastr a evitat excesele retorice i s-a concentrat pe respectarea
obligaiilor asumate i afirmarea opiunilor strategice, mai presus de conjuncturile politice
interne. Nu am avut nici aspiraiile, nici resursele financiare ale unei mari puteri sau ale unei
puteri regionale. Am dorit doar s ndeplinim datoria de a ne fixa obiective realiste, de a ne
depi limitele i de a compensa vulnerabilitile prin maxima mobilizare a resurselor creative
de care dispunem. Ne-am strduit tot mai mult s ne comportm ca un membru de facto al
Uniunii, devansnd momentul aderrii.
Prioritatea numrul unu a politicii externe romneti a urmrit, desigur, finalizarea procesului
de aderare la Uniunea European, potrivit calendarului stabilit. Suntem foarte aproape astzi
de realizarea acestui obiectiv. Trebuie s meninem aceeai abordare sobr i pragmaticpentru a parcurge ultimii pai pe care i mai avem de fcut pn la aderare. Sptmnile i
lunile urmtoare sunt cruciale. Avem in fa un test nsemnat, cel al raportului Comisiei din
26 septembrie, pe baza cruia Consiliul Uniunii urmeaz s confirme aderarea noastr la 1
ianuarie 2007. Aa cum am fcut-o i pn acum, vom continua s transmitem, ca diplomai,
un mesaj de seriozitate i angajament, un mesaj care s comunice prompt i credibil
progresele pe care le facem pentru a ne ndeplini angajamentele i faptul c reformele
profunde iniiate in Romnia sunt ireversibile.Urmrim n continuare finalizarea cu succes a procesului de ratificare a Tratatului de Aderare.
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
18/60
Parcurgerea procedurilor de ratificare, ncheiate n 21 de state membre, a constituit, dup cum
bine tii, o dimensiune politic esenial n activitatea politico-diplomatic, i doresc s v
mulumesc pentru implicarea dumneavoastr n aceast direcie. Este un proiect a crui
finalizare necesit mobilizarea maxim a capacitii noastre de comunicare i n urmtoarele
luni.
n paralel cu eforturile pentru aderarea la 1 ianuarie 2007, am continuat i demersurile
tradiionale n forurile multilaterale, atunci cnd Romnia i-a asumat responsabiliti
internaionale, precum preedinia SEECP i preedinia Consiliului de Securitate n cursul
anului 2005, respectiv preedinia Comitetului de Minitri al Consiliului Europei, simultan cu
Preedinia OCEMN, n prima parte a anului 2006.
Activitatea din domeniul promovrii francofoniei s-a intensificat semnificativ, astfel nct
pregtirile pentru sommet-ul din septembrie, de la Bucureti, au intrat n linie dreapt. Sperm
c acesta va fi un succes organizatoric i de imagine.
Pe plan regional, ne-am concentrat cu precdere atenia asupra problematicii Mrii Negre,
care a inspirat unul dintre cele mai complexe proiecte de construcie diplomatic romneasc
de dup 1989. Am demarat Forumul Mrii Negre pentru Dialog i Parteneriat, al crui
certificat de natere a fost emis cu ocazia summit-ului de la Bucureti din 5 iunie. Am
lansat procesul de formare a unei euro-regiuni a Mrii Negre, sub auspiciile Consiliului
Europei. Am reuit instituirea unui nou program de cooperare transfrontalier la graniele
externe ale UE - Programul Marea Neagr ce va funciona ncepnd cu 1 ianuarie 2007, sub
egida Instrumentului European de Parteneriat i Vecintate (ENPI). Continum eforturile
pentru consolidarea sprijinului regional i internaional pentru aceste iniiative, pentru a
genera primele proiecte cu dividende concrete. Balcanii de Vest, R. Moldova i Gergia, dar
i Orientul Mijlociu, Irak i Afganistan, reprezint celelalte spaii care au beneficiat de atenia
constant a diplomaiei romne, pe parcursul ultimului an.
Relaia strategic de parteneriat cu SUA a continuat s constituie un reper privilegiat alpoliticii externe a Romniei, altfel spus, un instrument eficient de sprijinire a reformelor
interne pe plan politic, economic, militar i administrativ. Aceeai relaie de parteneriat a
definit n continuare i raporturile Romniei cu Marea Britanie, Germania, Frana, Spania,
Italia, Ungaria.
Iat, aadar, punctele forte pe care se sprijin politica extern a Romniei, ca viitor stat
membru al UE. Romnia post-aderare este centrul de interes al tabloului pe care a dori s-l
schiez n faa dumneavoastr i care va fi, desigur, completat prin contribuia fiecruiparticipant la reuniunea noastr.
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
19/60
Cred c putem admite fr dificulti faptul c interesul primordial al Romniei este
modernizarea i dezvoltarea pentru valorificarea maxim a potenialului su politic,
economic, social, cultural i uman. Romnia promoveaz acest interes n contextul mai
general al Europei unite, aflat ntr-un parteneriat real cu SUA, ntr-o lume panic, stabil,
caracterizat prin extinderea proceselor democratice, respectarea drepturilor omului,
supremaia legii i progresul bunei guvernri.
Interesul naional, astfel definit, nu s-a schimbat de-a lungul ultimilor ani. Ne confruntm ns
astzi cu noi realiti internaionale, ne asumm rspunderi noi i avem noi perspective.
Afirmaia c nici un stat nu se poate izola pe scena internaional fr s-i submineze
propriile interese a dobndit astzi o actualitate fr precedent. nsi definiia intereselor nu
mai poate fi realizat fr complexe interaciuni cu diferii actori, parteneri sau competitori, pe
fondul unui minimum de consens referitor la evoluiile de pe scena internaional.
Primul segment asupra cruia se proiecteaz definirea intereselor Romniei este realitatea
european. Este inutil s glosez acum pe seama importanei Uniunii ca actor global. Rolul
su este semnificativ i de multe ori de la sine neles, dei n interiorul UE, el face nc
obiectul dezbaterilor politice i academice. n ultima perioad, Uniunea European i
redimensioneaz ambiiile i traverseaz procese, adesea delicate, de sporire a coeziunii
interne. Exist contiina oportunitii de a profila Uniunea European ca pivot al dezvoltrii
mondiale. O asemenea aspiraie nu se poate concretiza n absena demersurilor de consolidare
a eafodajului politic, instituional, economic i social care susine construcia european.
Aa cum Romnia are nevoie de exerciiul reflexiv al unei strategii post-aderare, Uniunea
European are nevoie de analiz i proiecie strategic, pornind de la digerarea i integrarea
propriu-zis a celui de-al cincilea val al extinderii, care se va finaliza prin aderarea Romniei
i Bulgariei. Uniunea are la rndul ei nevoie s tie, cu maxim claritate, cum i va
transforma interesele sub impactul evoluiilor interne i externe, care sunt riscurile,
provocrile i perspectivele sale. Anumite puncte de pe agenda european devin automat temede reflecie i aciune pentru Romnia:
Uniunea are nevoie de o reconfigurare instituional i juridic pentru a-i spori eficiena, n
pas cu evoluiile noului mileniu i cu ateptrile existente n interiorul sau n afara ei.
UE va trebui s identifice modalitile cele mai eficiente pentru a difuza idealul european n
ansamblul esutului social i a consolida vocaia democratic a guvernrii din spaiul
continentului nostru.
UE trebuie s ajung rapid la opiunile cele mai adecvate cu privire la viitoarele sale granie,n ceea ce privete propria vocaie n raport cu vecintatea apropiat, dar i la nivelul
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
20/60
interaciunilor sale cu SUA, Federaia Rus i puterile emergente din Asia de Sud Est.
Uniunea trebuie s i consolideze avantajul economic pe plan global, prin cultivarea
inovaiei, cercetrii, informaiei i cunoaterii, ceea ce presupune anumite modificri n
funcionarea modelului european tradiional.
Din asemenea raiuni, dezbaterea despre viitorul Europei nu se poate limita la perspectivele
Tratatului Constituional. A ndrzni s afirm c dezbaterea referitoare la Tratat este doar
prima instan a marilor provocri crora Uniunea trebuie s le fac fa nu doar n mod
generic, ci pragmatic, operaionalizat pe domenii i sectoare de aciune precum politica
agricol, perspectivele financiare, reforma economic, diminuarea dependenei energetice,
PESC/PESA, Politica European de Vecintate.
n ceea ce privete realitile globale pe fundalul crora vom construi profilul internaional al
Romniei, ca stat membru al UE, ele sunt mult prea complexe i fluide pentru a fi riguros
sintetizate aici, dar v cer permisiunea de a meniona cteva:
n secolul XXI, politicul, economicul i aspectele de securitate sunt inseparabile att la nivel
naional, ct la scar global.
Securitatea statelor implic, mai mult ca oricnd, securitatea cetenilor.
Ritmul globalizrii economice crete continuu, datorit progresului informatic i
comunicaional. Fluxurile internaionale de resurse, capital, servicii, idei, deschid perspective
pentru progresul economic i social al multor categorii i zone. Nu avem nc un rspuns
definitiv dac ele produc simultan dezechilibre, discriminare i perdani, dar tim c trebuie s
acordm toat atenia diferenelor economice ntre state i regiuni, excluderii sociale,
discrepanelor economice.
Problematica energetic, adus tot mai frecvent n centrul ateniei, va rmne una dintre
preocuprile fundamentale ale statelor, inclusiv n relaiile lor externe. Construirea de noi
conducte, ncheierea parteneriatelor, chiar identificarea i exploatarea unor surse alternative
vor dobndi o conotaie politic tot mai pregnant.Ameninrile i riscurile sunt difuze, omniprezente, inerente opiunilor politice i
multisectoriale: terorism, risc de pandemii, dezastre naturale sau produse de om,
deteriorarea mediului, fluxurile migraioniste, toate au devenit deopotriv domenii ale politicii
interne i externe ale fiecrui stat.
Pe viitor, sursele de divergen cu potenial conflictual vor decurge mai puin din litigiile
teritoriale sau etnice, ct din competiia pentru resurse, pentru performana economic i
prosperitate, punnd n contrast diferite opiuni de dezvoltare, bazate pe ideologii sociale ireligioase concureniale.
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
21/60
Factorii religioi i culturali joac un rol tot mai consistent n peisajul global actual, ceea ce
sporete complexitatea mediului internaional i diversific ateptrile la adresa performanei
diplomatice. M altur acelor lideri de astzi care vd n ideile i valorile umane cea mai
important surs de conflict, dar i de reconciliere, n anii urmtori.
Simpla explorare a complexitii lumii internaionale i a inerentelor sale dificulti presupune
un exerciiu adeseori descurajant. Exist, cu toate acestea, i cteva repere certe. SUA vor
continua s reprezinte principalul actor internaional, att din punct de vedere politic, ct i
economic. Uniunea European rmne un juctor economic semnificativ, care trebuie s
evolueze spre asumarea unui rol politic pe msur. Exist actori globali cu o tot mai
nsemnat pondere geopolitic: m gndesc aici la China, India, Japonia, Rusia. n pas cu UE,
Romnia asimileaz lecia reconfigurrii raporturilor globale i a necesitii unor noi
parteneriate.
ONU se confrunt n continuare cu problema spinoas a reformrii interne. Dei anumite
oportuniti nu au fost valorificate, noile structuri create au ansa de a-i asuma un rol n
prevenirea, soluionarea sau aplanarea conflictelor internaionale. Revigorarea i reafirmarea
angajamentelor fa de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului prezint, n acelai timp, o
speran pentru eliminarea discrepanelor economico-sociale flagrante i, implicit, creterea
stabilitii sistemului internaional.
Doamnelor i domnilor invitai,
Dragi colegi,
Analiza noului decor european i global are o evident miz pentru reflecia strategic. Acesta
este contextul n care se cuvine s evalum noile rspunderi pe care Romnia i le asum,
ncepnd cu 1 ianuarie 2007.
Primul palier la care ne raportm este cel al rspunderilor politice i de securitate. Purtnd
o amprent istoric dificil, Romnia a concentrat multe eforturi, n perioada post 1990,pentru a-i asigura securitatea i a evita reculul ntr-o aa numit zon gri. Astzi, Romnia
aparine Alianei Nord-Atlantice, a stabilit un parteneriat strategic cu SUA i contribuie cu
trupe n diverse teatre de operaiuni din lume. Asemenea altor state care au aderat mai recent
la Uniunea European, Romnia acord o mare importan rolului Statelor Unite n securitatea
european. Nu vedem prezena american n Europa ca pe un factor opus ambiiei de a
dezvolta o politic european de securitate i aprare. Romnia consider c una dintre cele
mai importante rspunderi politice, dup aderare, este aceea de a contribui, cu argumente iaciuni credibile, la refacerea solidaritii transatlantice. Nu este obligatorie perfecta
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
22/60
suprapunere conceptual a partenerilor atlantici. Avem ns nevoie de legturi solide bazate
pe varietatea valorilor i intereselor comune, pentru c legturile transatlantice funcionale pe
plan politico-militar sunt singurele capabile s garanteze un mediu favorabil progresului
economic de pe ambele continente. Sub aspectul pledoariei pentru coeren i solidaritate
transatlantic, Romnia va adopta cel mai probabil o linie de conduit care s mbine pro-
atlantismul lucid cu multilateralismul eficace al Europei.
Modalitatea noastr de a gndi raporturile dintre UE i SUA se proiecteaz direct asupra
manierei n care Romnia percepe asumarea rspunderilor de securitate. Pentru noi, NATO i
relaia transatlantic vor continua s se situeze n prim planul politicii naionale de securitate.
Este la fel de adevrat c evoluiile doctrinare i factuale din ultimii ne-au convins c
securitatea nglobeaz astzi multiple faete i instrumente i c trebuie s pledm pentru
complementaritatea dintre NATO i EU, ca furnizori de securitate la nivel european i global.
O provocare pentru Romnia, ca i pentru statele integrate n 2004, privete echilibrul dintre
investiiile n securitate i investiiile n dezvoltarea intern. Romnia aloc importante
fonduri pentru susinerea trupelor n exterior, la limita obiectiv de susinere bugetar. Au fost
demarate importante programe de nzestrare a forelor armate. n perspectiva aderrii la UE,
Romnia a dorit s fie perceput ca un contributor la demersurile comune de asigurare a
securitii, dar i ca deintoare a unor capabiliti de ni. Exist totui decalaje notabile ntre
potenialul de care dispunem, ateptrile Uniunii n raport cu noi i implicarea efectiv n
aciuni ale UE. Apreciem c se impune ameliorarea procedurilor inter-instituionale de
management al crizelor, pentru a spori predictibilitatea planificrii militare ori de cte ori vom
angaja trupe n diferite teatre de operaiuni.
Abordarea securitii n sens larg implic tot mai frecvent dosare tradiional apolitice
precum problematica securitii energetice. Anumite medii europene au adesea tendina de a
privi securitatea energetic n contextul relaiilor UE-Rusia. Dosarul energetic este ns
mult mai vast; el include diversificarea, liberalizarea, conlucrarea ntre actorii politici iactorii economici, investiiile n cercetare i dezvoltare (prin care se conecteaz cu Agenda
Lisabona).
Romnia abordeaz securitatea energetic de pe o poziie particular: ea nu depinde dect
moderat de importurile de energie, a fost la un moment dat al doilea productor european de
petrol, deci are i perspectiva rilor productoare, i aspir la un loc central n cadrul
tranzitului de energie dinspre spaiul CSI ctre UE.
Suntem convini, alturi de ali parteneri europeni, de necesitatea unei politici energeticeeuropene. Un astfel de proiect nu va fi uor de implementat, ntruct interesele statelor
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
23/60
membre nu sunt nc armonizate. Dificultatea nu l face ns mai puin necesar. Pe termen
lung, lipsa unitii politice din domeniul energetic va avea efecte similare lipsei de unitate din
domeniul PESC, de exemplu. Vulnerabilitile UE ce decurg din absena unei politici
energetice comune se vor rsfrnge n alte sectoare. De aceea, cercul vicios al
vulnerabilitilor UE trebuie ntrerupt prin leadership i viziune, fr de care proiectul
european risc s stagneze.
Leadership-ul i viziunea pot fi dovedite inclusiv prin adoptarea unei politici altruiste n
raport cu statele productoare, prin descurajarea divizrii europene i al focalizrii asupra
propriului interes pe termen scurt. Politica energetic nu trebuie realizat prin sacrificarea
politicii de vecintate, spre exemplu i, cu att mai puin, prin obliterarea valorilor fondatoare.
Preul energiei trebuie decis prin aciunea pieei i cooperarea politic, fr a subestima
deficitele democratice, nclcrile drepturilor omului sau penetrarea unor interese ilicite n
structurile de stat.
O ultim idee pe care doresc s o menionez aici este necesitatea consolidrii cooperrii
transatlantice n domeniul energiei. Este natural ca UE i SUA, n virtutea interdependenei
lor economice, s aib interese comune n domeniul energiei. O astfel de cooperare trebuie
vzut ntr-un sens ct mai larg, nu doar prin colaborarea n vederea accesului la resurse, ci i
prin includerea noilor tehnologii, domeniu n care doar aciunile euro-americane conjugate pot
imprima o schimbare concret, la nivel global.
Palierul de securitate al viitoarelor noastre rspunderi ca membru al Uniunii este inseparabil
de palierul politic. Voi reveni la tabloul politic intern al Uniunii cnd m voi referi la noile
perspective, precum i la resursele aflate la dispoziia Romniei. Este suficient, n acest
moment, s afirm angajamentul nostru de a contribui, prin poziiile adoptate n raporturile
intra-comunitare, la coeziunea, consolidarea i relansarea proiectului european. Este o linie
major de aciune politic, potenat graie euroentuziasmului manifestat de societatea
romneasc.n ceea ce privete relaiile politice ale Uniunii Europene cu alte state, nu vom nceta s
relevm interesul nostru strategic de a eficientiza implementarea unei Politici Europene de
Vecintate capabil s funcioneze ca interfa realist cu regiunea Mrii Negre, R. Moldova,
Ucraina i Balcanii de Vest.
n calitate de nou stat membru al UE, politica Romniei va cuta s stimuleze implicarea UE
n regiunea Mrii Negre, cu intenia de a dubla prghiile bilaterale deja existente printr-o
abordare strategic regional, coerent i inclusiv. Suntem consecveni n pledoaria noastrpentru contientizarea, de ctre toate prile interesate, a importanei i potenialului deosebit
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
24/60
pe care regiunea Mrii Negre l ofer Europei. Este nevoie de viziune n plan regional i
european, este nevoie de cunoatere reciproc i dinamizarea formatelor de cooperare, n
ideea c rezultatele vor aduce beneficii ambelor pri. Romnia va susine orice iniiativ pe
linia precizat i este hotrt s pun la dispoziia Uniunii propriile resurse, idei i
contribuii. Forumul Mrii Negre poate reprezenta cadrul necesar stabilirii prioritilor de
aciune n cooperarea dintre UE i regiunea pontic, asumndu-i simultan vocaia de a pune
n practic orice proiect de cooperare cu impact pozitiv asupra societilor civile din statele
litorale.
n calitate de viitor membru al UE, ne vom afirma dorina de a consolida oferta politic i
strategic fcut Republicii Moldova. Ne intereseaz o vecintate stabil, democratic,
prosper, conectat la circuitele europene. Avem un interes special generat de multiplele
noastre afiniti i vom reflecta acest interes n poziia adoptat la nivelul Uniunii Europene.
Romnia dezvolt, totodat, o empatie generatoare de responsabiliti sporite fa de alte state
din proximitate, care traverseaz acum procese de reform, democratizare i reconstrucie
politic intern. Ne bucur accelerarea ritmului contactelor noastre cu Ucraina. Continum s
cutm mpreun cele mai flexibile formule pentru rezolvarea chestiunilor divergente.
Romnia se va altura altor parteneri europeni n susinerea ferm a democraiei i reformelor
din societatea ucrainean i n valorificarea instrumentelor i experienelor europene n
beneficiul Ucrainei i al Uniunii.
O similar empatie investim n democraiile emergente din aria Balcanilor de Vest. Aceast
empatie se proiecteaz n trei dimensiuni interdependente: planul strict bilateral, cel al
aciunilor noastre n cadrul NATO i UE, i cel al cooperrii regionale.
Credem c stabilitatea n zonele de interes strategic pentru UE este crucial pentru
reunificarea panic a Europei. Dac principiul viabilitii pe termen lung este surclasat de
considerente conjuncturale, formulele la care se va ajunge risc s nu produc stabilitate
regional pe termen lung. Avem datoria de a ne susine punctul de vedere consecvent iargumentat. Vom continua s susinem importana unei abordri coerente a problematicii
acestei regiuni, n cutarea unor scenarii echilibrate menite s apropie regiunea de vocaia sa
pur european. Este datoria noastr s artm c desprinderea de trecut este un pariu pe care
aceast generaie de lideri politici din zon trebuie s l ctige.
Alturi de prioritile regionale, trebuie s regndim o serie de relaii cu potenial strategic
insuficient valorificat. Romnia aduce n UE experiena relaiilor diplomatice cu o mare
varietate de state. Capitalul acesta se cere valorificat cu inteligen. Etapa concentrriiexclusive pe prognoza politic sau economic venit de la Bruxelles se ncheie pentru muli
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
25/60
colegi. Energiile, resursele i ideile noastre trebuie reorientate, n parte, ctre spaii precum
Orientul Mijlociu i Asia de Sud Est, n care dispunem de contexte favorabile intensificrii
relaiilor politice i economice. Putem aduce un aport propriu la prezena global a Uniunii,
adecvat celei mai bune utilizri a prezenei diplomatice, tradiiilor i resurselor disponibile.
Recalibrarea relaiilor cu China, India, Japonia, cu statele din Orientul Mijlociu, va servi
interesele noastre, servind interesele Uniunii i reciproc. in s fac, n acest context, o
specificare: una dintre direciile prioritare de aciune politic vizeaz aezarea raporturilor
noastre cu Federaia Rus pe fundamente pragmatice i constructive. Rusia este un partener
important al Uniunii Europene i un actor global cheie. Romnia dorete o relaie echilibrat
i funcional cu Federaia Rus, att n cadrele comunitare, ct i pe plan bilateral. Trebuie s
deschidem mpreun, prin munca noastr politico-diplomatic, etapa de maturitate propice
unor raporturi de factur nou cu Federaia Rus.
n planul diplomaiei economice, se impune premisa c efortul de susinere a intereselor
economice trece astzi din sfera exclusiv a comerului exterior, ctre promovarea activ a
investiiilor, atragerea fluxurilor financiare, problematica ajutorului pentru dezvoltare,
inovaia tehnologic, securitatea energetic i impactul PR-ului de ar asupra politicilor
investiionale.
Informaia i analiza economic primar sunt inseparabile de diplomaia politic, ct vreme
statul i piaa coexist ntr-o realitate integrat. Fie c se exercit la Paris, Bruxelles, Jakarta
sau Bucureti, diplomaia romn va avea tot mai apsat obligaia s amelioreze percepia
mediului de afaceri cu privire la capacitatea sa de a-i realiza interesele.
Rspunderile economice ce vizeaz nemijlocit activitatea diplomatic dup 1 ianuarie 2007
trebuie s se axeze pe: promovarea relaiilor comerciale, integrarea n clubul statelor
dezvoltate, inclusiv prin obinerea statutului de membru OECD, consolidarea profilului
strategic al Romniei prin sesizarea oportunitilor economice, propunerea de proiecte,
orientarea resurselor i atragerea de investiii. ndeplinirea acestor rspunderi economice vadeveni unul dintre primele criterii de evaluare a performanei activitii diplomatice.
O alt rspundere a Romniei, n zona economicului, intete reducerea disparitilor de
dezvoltare socio-economic fa de UE. Avem n acest sens obiective concrete, prevzute n
Planului Naional de Dezvoltare:
creterea competitivitii economice i potenialul economiei bazate pe cunoatere;
dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport, cu prioritate clar asupra traseelor
pan-europeneprotejarea i mbuntirea calitii mediului;
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
26/60
dezvoltarea resurselor umane, promovarea incluziunii sociale i ntrirea capacitii
administrative;
dezvoltarea economiei rurale i creterea productivitii n sectorul agricol;
diminuarea disparitilor de dezvoltare ntre regiunile rii.
Romnia trebuie s i orienteze politicile macroeconomice din perspectiva participrii la
Uniunea European Monetar. Ne revine datoria de a implementa reformele structurale.
Convergena nominal i real a economiei romneti cu aceea comunitar trebuie s
prefaeze etapa de adoptare a monedei euro, care reprezint, dup cum tii, unul dintre
obiectivele noastre pe termen mediu.
Realizarea, dezvoltarea si modernizarea reelei de transport reprezint nu doar o prioritate
naional, ci i proba concret c putem s ne asumm rspunderile de stat membru capabil s
contribuie la progresul economic al spaiului european.
O alt direcie important pentru diplomaie va fi promovarea firmelor romneti n UE,
sprijinirea lor i facilitarea contactelor dintre firmele romneti i firmele europene. La nivelul
avantajului comparativ - i printr-un necesar efort interinstituional - putem obine imaginea
clar a valorii pe care Romnia o poate aduga n ansamblul comunitar. Domeniile pe care le
sugerez aici sunt: tehnologiile informaiei i industria desoftware, producia i tranzitul
energiei i cercetarea. Capitalul uman al Romniei reprezint, n continuare, o resurs vital,
creia trebuie doar s i asigurm condiii propice pentru dezvoltare. Avem fa de cetenii
Romniei, dar i fa de Uniunea European, obligaia de a contribui la implementarea
Agendei Lisabona.
n actualul context internaional, domeniul consular dobndete o semnificaie de prim ordin.
Din punctul de vedere al Romniei, cele mai serioase provocri decurg din stoparea migraiei
ilegale, a criminalitii organizate i a corupiei. Romnia este, pentru moment, i origine, i
destinaie a acestor fenomene, dar odat cu aderarea, probabil c va deveni tot mai mult
destinaie i tot mai puin origine. Se impune, prin urmare, s ne concentrm atenia asupragestionrii frontierei externe a UE i, n acest sens, avem nevoie pe mai departe de ntreaga
cooperare a Uniunii.
Un al doilea imperativ consular vizeaz pregtirea aderrii la spaiul Schengen, n orizontul
anilor 2009-2010. Ea presupune aplicarea unui ansamblu de msuri legislative, investiionale
i de construcie instituional menit s asigure implementarea acquis-ului Schengen.
O a treia rspundere, poate cea mai important, este asigurarea serviciilor consulare la
standarde europene pentru cetenii romni care vor beneficia de avantajele liberei circulaiin UE. Serviciul consular din ar i din exterior trebuie s demonstreze zilnic c a reuit s
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
27/60
asimileze bunele practici pe care le invocm de civa ani. ntregul spectru al serviciilor
consulare se adreseaz cetenilor romni, care devin, la 1 ianuarie 2007, ceteni europeni.
Este aadar de datoria noastr s i asistm pe ceteni, s i informm corect n legtur cu
drepturile, obligaiile sau cu eventualele restricii, pe scurt, s aducem Europa la ndemna lor.
Excelenele voastre,
Stimai colegi i invitai,
Performana Romniei ca stat membru UE va depinde n mare msur de capacitatea de
planificare, coordonare i implementare a politicilor publice, de reuita unei bune
comunicri cu societatea pe teme comunitare i de cultivarea sprijinului civil fa de politica
noastr european. Pentru aceast, trebuie s avem n vedere creterea permanent a
capacitaii administrative, reforma instituional, formarea profesional continu a
funcionarilor publici, precum i o motivaie financiar adecvat. Capacitatea administrativ a
instituiilor nu va garanta ns viteza de reacie i expertiza necesare asumrii reale a statutului
de membru al Uniunii, dac nu va fi completat prin reflexul coordonrii inter-instituionale la
toate nivelurile i n toate sectoarele relevante.
Funcionari publici i diplomai, n Central, la Bruxelles sau n spaiile din afara Uniunii, cu
toii avem nevoie de rafinarea capacitii anticipative i nelegerea consecinelor fiecrei
decizii, prin adecvarea capacitii de reacie a fiecrei misiuni n raport cu instituiile
comunitare.
MAE are o rspundere special n planul transformrii culturii administrative n Romnia.
Funcionari publici i diplomai, n Central, la Bruxelles sau n alte spaii din afara Uniunii,
cu toii trebuie s parcurgem procese noi de nvare. Pentru a fi un agent al schimbrii,
trebuie noi nine s ne schimbm. Avem nevoie de mbuntirea capacitii de anticipare a
deciziilor, de nelegere a consecinelor lor, precum i de creterea capacitii de reacie la
nivelul misiunilor noastre i pe lng instituiile comunitare.Gndii-v doar c, ncepnd cu 1 ianuarie 2007, vom fi parte pe deplin a fluxului de
informaii specific sistemului european. Aceasta implic reformarea deprinderilor diplomatice
de comunicare i informare, orientarea analitic, fructificarea prompt a oricrui posibil
avantaj pentru Romnia. Vom prsi stadiul acumulrilor birocratice pur cantitative i vom
intra, inevitabil, n aria unei diplomaii focalizate pe calitatea informaiei i a expertizei.
Trebuie s ne formm un reflex al analizei i al abordrii tematice, alturi de o cultur a
managementului de proiect.n planul comunicrii cu societatea romneasc, m gndesc la deschiderea unor noi canale
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
28/60
care s ne permit dialogul deschis i rapid cu toate entitile, publice sau private, care-i
manifest interesul fa de urmrile interne ale deciziilor de ordin comunitar. Avem n egal
msur nevoie de canale operative pentru a recepta, prelucra i transmite, cu influena
necesar, interesele sectoriale ale societii romneti la nivelul Comisiei. Reforma
comunicrii trebuie s nceap cu diplomaia i cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru a-i
menine alturi de noi pe cetenii Romniei care ateapt, cu legitime sperane, momentul
aderrii. Va conta aici modalitatea de a reconfigura parteneriatele MAE cu organizaiile non-
guvernamentale, sectorul privat i centrele de expertiz independent. Reelele cooperrii
nonguvernamentale la nivelul UE sunt sofisticate i influente. Trebuie s optm pentru forma
cea mai potrivit de a sprijini conectarea acestor segmente ale societii civile romneti la
procesele europene i de a utiliza potenialul lor pentru atingerea obiectivelor naionale.
Doamnelor i domnilor minitri,
Doamnelor i domnilor ambasadori i consuli generali,
Stimai invitai,
Nu putem s ne angajm cu seriozitate n proiectul european fr a lua n calcul, cu franchee
i realism, resursele de care dispunem. Cert, Romnia vine n cadrul UE cu o semnificativ
prezen diplomatic i consular n toate zonele lumii. Avem aproape 100 de ambasade, din
care peste 60 n afara UE. Avem, de asemenea, 26 de consulate generale, 19 dintre acestea n
afara UE. Din punctul de vedere al resurselor umane, prin aderarea Romniei la UE,
impresionantul aparat diplomatic comunitar se va extinde cu cca 2000 de diplomai. Romnia
sosete n club cu un portofoliu de relaii i expertiz distinct de cel al altor state membre.
Tradiia politicii externe romneti constituie o zestre de expertiz specific. Avem bagajul
nostru de lecii nvate n privina democratizrii, europenizrii, reformei economice,
construirii unui regim multicultural n beneficiul minoritilor, reformei sectorului militar,
consolidrii capacitii administrative i n cel al reconstruciei post-conflict.Dac analizm distribuia geografic a prezenei noastre diplomatice, observm c regiunile n
care concentrm cele mai importante eforturi administrative i financiare, sunt, dup zona UE,
Balcanii, spaiul CSI, Orientul Mijlociu i America de Nord. O consecin logic este faptul
c expertiza romneasc pentru politica extern i de securitate a UE se manifest cu
precdere n spaii precum Balcanii de Vest, bazinul Mrii Negre, Orientul Mijlociu / lumea
arab. Aceste zone de expertiz trebuie ntrite, prin regndirea necesitilor aferente spaiului
comunitar. Intrm ntr-un ritm susinut de contacte cu omologii europeni, precum i ncircuitul informaiilor interne ale Uniunii. Diplomaia n spaiul european se va confrunta cu
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
29/60
dosare i metode de lucru diferite. Adaptarea la ele a nceput deja, dar a venit momentul s
regndim din temelii modalitile n care noua realitate genereaz noi ateptri, noi roluri i
noi instrumente pentru misiunile noastre din interiorul Uniunii. Subsecvent, va trebui
regndit alocarea resurselor umane i financiare necesare.
Analizarea alocrii resurselor ntre spaiile de implicare pentru Romnia trebuie acompaniat
de analizarea alocrii resurselor pe domenii de interes. Asigurarea unei prezene europene i
internaionale coerente presupune, printre altele, realocarea fondurilor destinate aciunilor
externe. Pn acum, am contribuit prea mult n exterior pentru securitate, n sens militar, i
prea puin pentru dezvoltare. Trebuie s contientizm c, din 2007, vom fi parte integrant a
unei puteri cu vocaie global, care s-a afirmat n lume n primul rnd ca o puteresoft. Efortul
financiar extern va trebui, de aceea, s realizeze un echilibru optim dintre cheltuielile pentru
operaii militare, cele pentru operaii civile i asistena pentru dezvoltare.
Politica extern romneasc dispune nc de resurse financiare limitate i, pentru a-i juca
rolul, va trebui adesea s compenseze, ca i pn acum, prin performan i dedicaie uman.
Pe msur ce veniturile naionale se vor mri, statutul nostru de donator emergent va cpta
consisten. Prognozele economice care prevd o medie de cretere economic de 5,5% anual
n urmtorii ani susin, cel puin teoretic, obligaia Romniei de a-i defini condiia de stat
donator. Va fi un statut nou, cu care vor trebui deopotriv s se acomodeze instituiile i
opinia public din Romnia. Pentru nceput, ne vom concentra eforturile prioritar ctre
Republica Moldova, Georgia i Serbia i vom avea n atenie Irakul i Afganistanul.
Integrarea n Uniunea European ofer o nou gam de instrumente pentru diplomaia romn
i va genera resurse organizaionale preioase. Una dintre categoriile noi de resurse rezult din
reprezentarea Romniei la nivelul instituiilor comunitare. n baza tratatelor existente, datorit
ponderii geografice, Romnia va beneficia n cadrul Consiliului Uniunii Europene de 14
voturi i 35 euro-parlamentari, 1 comisar european, 1 judector n cadrul Curii de Justiiei a
Comunitii Europene i un judector la Tribunalul de Prim Instan, 15 reprezentani nComitetul Economic i Social i 15 n Comitetul Regiunilor.
Prezena funcionarilor romni n structurile comunitare va determina influena lor specific
asupra instituiilor europene, cu un impact semnificativ i asupra interesului nostru naional.
Pentru pregtirea i promovarea candidailor romni trebuie s analizm utilitatea nfiinrii
unui departament care furnizeaz informaii i faciliteaz/realizeaz programe de pregtire,
mai ales pentru funcionarii din administraia naional. De asemenea, este important crearea
unei reele de circulaie a informaiei privind recrutrile UE, ntre administraia central,local, universiti, faculti, alte institute i centre implicate n afaceri europene.
7/28/2019 Frontiera Geopolitica Marea Neagra
30/60
Probabil cel mai delicat aspect, dac este s analizm capitolul resurse i instrumente post-
aderare, ntr-un sens larg, rmne chestiunea tactic a alianelor n interiorul UE. Cred c
trebuie s ne raportm cu toii la acelai mod de a nelege aceste aliane: ca grupuri de state
care acioneaz din necesitatea unei mai bune organizri i sistematizri a eforturilor lor
pentru a ajunge la un obiectiv comun, dificil de realizat n mod individual.
Nu consider c avem nevoie de fixarea unor aliane predeterminate, n strategia noastr post-
aderare. Dup cum am nvat din leciile altor state membre, alianele ad-hoc i cele
sectoriale sunt, n mod paradoxal, mai durabile i mai eficiente. Trebuie s gsim, desigur,
poziia optim ntre grupul statelor mari i cel al statelor mici, ntre statele nordice i cele
sudice, ntre membrii fondatori i noii membri, ntre statele donatoare i statele primitoare de
fonduri. Postura noastr aparte, aceea de stat prea mare pentru cele mici i prea mic pentru
membrii mari, trebuie transformat, prin gndire strategic i ingeniozitatea dumneavoastr,
ntr-o component a valorii adugate a Romniei. E important, n acest context, s nelegem
i noi i s transmitem i interlocutorilor notri c sprijinul Romniei nu este ntotdeauna de la
sine neles, ci se cultiv i se negociaz. Cred c diplomaia romn trebuie s fac mult mai
mult n sensul extragerii gamei complete de beneficii strategice din asumarea unor poziii
politice de ctre ara noastr, n plan european i global.
Doamnelor i domnilor,
Stimai invitai,
Ne confruntm cu noi realiti, contientizm i operaionalizm progresiv, la nivel de lucru,
noile rspunderi, dar s nu uitm c n faa noastr se deschid, cu adevrat, noi perspective.
Vom avea un nou statut, un nou fundament inclusiv juridic pentru dezvolt