FRACTURILE LA COPIL

Departamentul de Ortopedie Pediatric,

Disciplina de

Chirurgie i Ortopedie Pediatric

a UMF Cluj-Napoca

Generaliti

frecvena - crete odat cu vrsta copilului

20% traumatismele suferite de copii produc leziuni ortopedice:

contuzii, fracturi, entorse, luxatii prin lipsa de experienta si de prudena

Definitie

Fractura discontinuitate produs de o ncrcare deformant osoasa ce depete elasticitatea sau abilitatea osului de a dispersa fora

aplicat.

fortele actioneaz asupra osului prin mecanism direct si indirect

Tipuri de forte - compresiune, tensiune , for rotatorie

Caracteristicile osului copilului cartilagiul de crestere punctul cel mai slab al osului < luxatii traumatice puine la copil

- el amortizeaz o parte din socul traumatic

=

leziune ligamentar

la adult

fractur prin fiz

la copil

periostul - gros, rezistent, - funcional ==> puternic osteogenic

determina formarea mai repede a calusului

- neconsolidarea fracturii este o raritate

osul este elastic prin coninut mare in tesut cartilaginos

redorile articulare post imobilizare sunt de scurt durat

hipotrofia muscular post imobilizare slab reprezentata i se amelioreaz repede

Autocorecia osoas - este capacitate de remodelare osoas spontan a

deformrilor reziduale post fractur

Conditiile de producere a autocorectiei:

cartilagiul de crestere s mai aib cel puin 2 ani de

activitate

fractura s fie localizat ct mai aproape de cartilagiul de

crestere, n sau aproape de metafiz

deformarea s fie localizat n axul principal de micare a

articulaiei nvecinate

Autocorecie

2 ani

dup

1 an

Defect osos Defect cu t.osos nou

autocorecia ~ varsta pacientului

fractura diafizar se autocorecteaz mai

greu

prin autocorecie se corecteaza majotritatea

deplasarilor; nu se autocorecteaz rotaia

devierile restante post fractur n var i valg se

corecteaz, uneori, prin cretere

Clasificrile fracturilor

- 1 dup localizarea - anatomic a fracturii

- 2 dup traseul liniei de fractur :

3.Dupa gradul de interesare a struct.osoase :

fracturi complecte fracturi incomplecte- fracturile specifice copilului

A. Fractura prin tasare compresiune

B. Fractur n lemn verde:

deformare

plastic

C. Deformarea plastic

Fractura in lemn verde pe radius

Deformare plastica pe ulna

4. Fracturi prin cartilagiul de crestere = fiza

- aceste fracturi sunt prezente numai la copil

5. Dup comunicarea cu mediul extern

Fracturi nchise - oasele nu comunica cu exter.

Fracturi deschise cnd oasele comunic cu exteriorul

-rare la copil ;

-mai frecvente n accidentele

mari;

-cele mai frecvente la copil

Clasificarea fracturilor deschise

Gustilo n funcie de profunzimea i gravitatea leziunilor de . moi

Grd. I plaga sub 1cm, fr striviri de

pari moi

Grd II

plaga mai extins n lungime i profuzime,

dar fr devitalizri

secundar unui traumatism de energie mare

Grd. III contaminare extinsa; fracturi cominutive

leziuni arteriale si/sau neuromusculare

Simptomatologia clinic a fracturilor:

depinde de tipul fracturii si de gravitatea leziunilor din

partile moi

durere local si la mobilizare

tumefierea local +/- scurtare

deformarea regiunii modificarea axului segmentului de

membru ptrunderea de pri moi ntre fragmentele

osase

impoten funcional

leziuni neurologice

Leziuni nervoase i vasculare posibile:

Cauzele fracturilor la copii: la joc

Accidente

la sport

Accidente de circulaie

Decolarile epifizare = fracturi prin fiza

reprezinta peste 25% din fracturile copilului; mai

frecvente la varsta mica

nutriia pricipal a fizei se realizeaz prin sistemul

vascular epifizar i secundar prin cel metafizar

Clasificarea : Salter Harrris (1963 )

este bazat pe relaia dintre linia de fractur i

fiz

Clasificarea Salter-Harris 1. prognostic bun

2. reducere ortopedica frecventa la copii > 10

ani

prognostic bun

3. fractur rar; intraarticulara

tratament chirurgical

pt. stabilirea congruentei artic.

4. necesita reducere perfecta, - intraarticulara tram. chirurgical apar tulburri de cretere

5. distrugere a cartilagiului de crestere; fracturi rare situate in special la tibie, la nivelul gleznei

Salter- Harris

1 2

3 4

Principiile tratamentului fracturilor prin fiz

tratament ortopedic grd. 1,2,5 uneori 3

manevre blande i cat mai repede dup traumatism

tratament chirurgical 4, uneori 3

durata imobilizarii mai mic ;

mai lunga la tip 4.

Complicaiile fracturilor prin fiz

tulburri de cretere cu scurtri

devieri in ax

necroze aseptice

osteite, etc

Diagnosticul imagistic al fracturilor radiografia convetionala din cel putin doua incidene; la

oasele lungi sa cuprinda cel putin o articulatie,

in fracturile incomplete sunt necesare radiografii

comparative

Rdg.- pstrate pana la incheierea tratamentului

Atentie la recunoasterea Rdg. in functie de varsta-

nucleii epifizari, cartilagiul de crestere, etc.

Alte posibilitati imagistice

ecografia la varsta de sugar mic

artrografia

Artrografia:

redoarea de cot si-a gasit explicatia numai

dupa artrografie

CT la nivelul bazinului

RMN mai ales in fracturile coloanei vertebrale

- anteroliza C5-C6

Tratamentul fracturilor la copii - ortopedic

1. Reducerea fracturii corectarea deplasarilor

A. Reducere extemporanee : se efectueaza sub

anestezie- locala sau generala

B. Reducere prin tractiune continua sistem de tractiune pe o periada mai lunga de timp

pentru reducere fracturii

2. Fixarea reducerii

A Prin imobilizare: gipsata

B. FIXARE chirurgicala = tip de osteosinteza

Fixarea reducerii cu brose trecute transcutan, pe focar inchis

Tratament chirurgical = osteosinteza pe focar

inchis sau deschis

- operatii minim invazive si fixare cu: brose,

suruburi, tije elastice, placi introduse prin metode

minim invaziv, fixator extern

Alte mijloace de

osteosinteza:

Imobilizarea gipsat post operatorie -variabil

Depinde de : - locul fracturii si grupul muscular din jurul fracturii

- vrsta pacientului,

- de calitatea osteosintezei

- probleme sociale de supraveghere, etc.

Timpul necesar consolidrii:

- tipul fracturii si al fixarii,

al osteosintezei

- vrsta pacientului

- dimens. osului si calitatea lui

Atribuiile prinilor si al personalului din

ambulator pstrarea aparatului curat si uscat

urmarirea aparitiei eventualelor crapaturi sau

deteriorari ale aparatului gipsat

se interzice introducerea sub aparat de obiecte pentru

calmarea pruritului; se va folosi: uscator de par sau alte

aparate ce introduc aer rcoros sub imobilizare

se interzice introducerea de loiuni sau pudre sub gips

acoperirea aparatului gipsat pe perioada alimentaiei

se interzice utilizarea barei de abducie pt ridicarea copil

Tratamentul fracturilor deschise:

In urgenta imobilizare, pansament provizoriu

In sala de operatie: toaleta corecta a plagii, debridarea t. devitalizate

montarea mijloacelor de fixare a fracturii

profilaxia tetanica; -antibioterapie

Complicatiile fracturilor la copil: exceptional - intarziere sau lipsa de consolidare consolidari in pozitii vicioase

osteite mai ales dupa tratam chirurgical sau fracturi deschise

redori articulare , atrofii musculare minime la copil

tulburari de crestere, scurtari +/- dezaxari de membre

necroze aseptice

complicatii neurologice si/sau vasculare

Sindromul Volkmann = sindrom de compartiment

= sindr. de retractie a flexorilor

- apare numai la copii si tineri

Loja anterioara a antebratului - inextensibila

Cauzele Sindr. Volkmann:

a) Cauze intrinseci edeme, hematoame ( reduceri repetate)

coagulopatii, hemofilii, implante metalice voluminoase,

fracturi , contuzii de la nivelul paletei radio-carp

b) Cauze extrinseci

bandaje prea stranse

alte presiuni externe

Presiune crescuta

Hipoxie ( anoxie )

Elib. de enzime histamin-like

Edem intramuscular

Stimularea presoreceptorilor

vasculari

Vasoconstrictie

Hipoxie ( anoxie )

fenomenul se instaleaza la 4-8 ore de hipoxie Simptomatologie clinic :

1. Faza de alarma : - durere de intensitate crescanda , permanenta si spontana

- este mai exprimata la extinderea degetelor; extensia

degetelor se face doar pasiv

cianoza sau paloarea degetelor = manifestari vasculare

Obs: prezenta pulsatiilor la a. radiala nu exclude instalarea sindromului

manifestari neurologice: - parestezii pe n. median ,

senzatia de arsura, furnicaturi, usturime la nivelul mainii.

2. Faza de stare apar pozitiile vicioase

cotul flectat

semipronatia sau pronatia antebratului

flexia din radio-carp

prin suferinta m. lombricali si interososi pozitia

vicioasa a degetelor ; la police abductia primei

falange si flexia ultimei

3. Faza sechelara practic mana nefunctionala

- se instaleaza in 2 ani de la debut

Faza de stare imagini clinice

Extensie metacarpo-falangiana

Flexie radio-carpiana

Adductia policelui

Faza sechelara

clinic la o flexie fortata din radio-carp degetele

se indreapta

Tratament

cel mai eficient cel preventiv: reduceri corecte, asistarea pacientilor cu tulburari de coagulare, post trauma, etc

in faza de alarma - fasciotomia

in faza sechelara- operatia Scaglietti = dezinsertia musculaturii de pe condilii humerali si membrana interosoasa

Fracturi obsetricale: - Dgn. Clinic si Ecografic rar Rdg.

- clavicula cea mai frecventa

" pseudoparalizia" de plex brahial

-fracturi de humerus

- fractura de femur

Fractura Montegia-Stanciulescu

fractura ulnei cu luxatia capului radial

apare la tineri i copiii mai mari laxitatea

ligamentar

Aprecierea radiologic a luxatiei de radius

Pronatia dureroasa de cot- subluxatia , in plina grosime a ligamentului inelar a capului radial

apare la minim traumatism de tractiune si pronatie 3 ani, la cei

cu hiperlaxitate pana la 5-6 ani

necesita prezenta hiperlaxitatii articulare

Diagnostic - clinic

-semiflexie din cot f. dureroasa la

mobilizare

- pronatie

Tratament reducere, cu sau fara imobilizare

Avulsii ale nucleilor, apofize,

etc

Muschii mai puternici

decat

apofizele

Tendoanele mai

puternice decat

fizele

Copil abuzat fizic- Sindr.Silverman

Sindromul copilului btut

(abuzat fizic)

14 zile

Fracturi diafizare prin traumatism direct

Fracturi la nivelul cartilajului de cretere copil scuturat