Forme de Manifestare a Tulburarilor

7/21/2019 Forme de Manifestare a Tulburarilor

1/25


2/25

.4erapii specifice de compensare si 5nvatare a lima*ului: terapia tulurarilor de lima*,demutizarea, audiologia educationala si tehnologica, educatia vizual-perceptiva, orientareaspatiala si moilitatea, corectarea defectelor neuromotorii, psihoterapia comportamentala.

1. METODE sI PROCEDEE PENTRU CORECTAREA DISLALIEI

Metode cu caracter general

Acestea nu se adreseaza direct sunetului dar pregatesc organele fonoarticulatoarepentru aplicarea celor specifice. Se refera la:

a. Dezvoltarea motricitatii generale si a motricitatii aparatului fonoarticulator.

La copiii care prezinta nendemnare motorie se realizeaza prin exercitii fizice careau scopul de a facilita realizarea miscarilor complexe ale diferitelor grupe de muschi,ce iau parte la activitatea de respiratie si la motricitatea aparatului fonoarticulator. n

pronuntie aparatul fonoarticulator adopta pozitii fie de relaxare, fie de ncordare.Acestea pe portiuni nespecifice sunetului afecteaza pronuntia, timbrul si naltimeavocii. Aceste exercitii trebuie adaptate la particularitatile logopatilor: la ceihipochinetici miscarile motrice generale !saritul" asociate cu pronuntianormalizeaza tonusul musculaturii articulatorii# la cei hiperchinetici exercitii derelaxare asociate cu pronuntia pentru a ameliora rigiditatea articulatorie.

$xercitii pentru motricitatea faciala sunt necesare la copii care prezinta parezefaciale sau asimetrii faciale: ridicarea si coborrea sprncenelor, umflarea simultanasi alternativa a obra%ilor, imitarea rsului, nchiderea ochilor

$xercitii pentru motricitatea labiala miscarea buzelor exercita un rol important npronuntie: nchiderea si deschiderea buzelor. Aceste exercitii sunt necesare mariima%oritati a dislalicilor, dar mai cu seama la cei cu dislalii audiogene, cu disglosii si lacei care au anomalii ale buzelor# acestia din urma au o lipsa de sincronizare abuzelor, a miscarii lor. $xemple de astfel de exercitii: acoperirea alternativa a uneibuze cu cealalta# strngerea si umflarea obra%ilor si suflarea aerului cu putere#formarea unei palnii# tuguierea buzelor, ntinderea comisurilor buzelor si strngereacu putere# umflarea obra%ilor si retinerea aerului# vibrarea buzelor prin imitareasforaitului# tinerea unui obiect pe buze# imitarea sarutului.

$xercitii pentru motricitatea linguala limba detine cel mai activ rol, ea contractnduse, dilatnduse si astfel luand diferite pozitii. $xemple de exercitii: deschiderea guriisi scoaterea ritmica si rapida a limbii, apoi retragerea ei# ridicarea limbii deasuprabuzei superioare si deplasarea ei stnga& dreapta, sus& %os, imitarea diferitelorfenomene ale naturii, tremuratul, mersul locomotivei, spri%inirea limbii pe gingiasuperioara astfel incat sa sa se realizeze indoituri succesive, formarea asazisei'cupe' cu limba, etc.

$xercitii pentru motricitatea mandibulara: ridicarea si coborrea ritmica amaxilarelor, stnga& dreapta cu opunerea rezistentei# imitarea rumegatuluianimalelor, imitarea cascatului.


3/25

$xercitii pentru motricitatea valului palatin !pronuntie nazala" umflarea obra%ilor sitinerea aerului sau aruncarea lui afara# ingerarea de lichide cu nghitituri mici# masa%al valului palatin.

b. $xercitii pentru educarea respiratiei presiunea este mai accentuata la

consoanele surde dect la cele sonore !pb". La barbati se distinge o respiratiecostoabdominala, in care rolul cel mai important in expir il are muschii abdominali sicostali inferiori, iar la femei predomina respiratia de tip toracic, manifestata princontractia si relaxarea preponderenta a cutiei toracice.

$xercitiile se desfasora in functie de varsta subiectului, astfel la copiii mici ele se vordesfasura sub forma %ocului in aer liber sau in camere bine aerisite, umflareabaloanelor, suflarea ntrun pahar cu apa improviznd o poveste, suflarea n diferiteinstrumente. La copiii mai mari se pot utiliza materiale didactice vizuale, spirometrul,dar se exersa inspirexpirul si pe baza apelarii la intelegere.

(e canapeaua logopedica n pozitia de culcat cu greutati pe abdomen si pe piept,doi timpi se inspira apoi doi timpi expira, dupa care se ridica timpii de executare aexercitiului# acest exercitiu se efectueaza pentru ntarirea musculaturii diafragmei.

Se mai folosesc: expirinspir pe baza unor pauze prestabilite, aburirea unei oglinzi,prin eliminarea %etului de aer alternativ, pe nas si pe gura.

c. $xercitii pentru educarea auzului fonematic se refera la capacitatea dediferentiere si identificare a sunetului. (ronuntia fiind un sistem senzorial motric,emisia si receptia se influenteaza reciproc, controlul si emiterea sunetelorpresupune perceperea corecta a sunetelor emise de altii precum si autocontrolulauditiv. (rin feed bea) sunetul articulat si efectul se integreaza ntro unitate ceprimeste semnificatia fonematica senzoriomotorie prin raportare la sistemulfonologic. (entru a deprinde asemenea conexiuni senzorial motorii copilul arenevoie de o dezvoltare a organelor ce participa la respiratie, articulatie, fonatie,precum si de o capacitate de ntelegere a sensului structurii n ansamblul sau,precum si a fiecarui sunet n parte ca o unitate distincta n cuvnt.

n perioada nsusirii vorbirii pot sa apara neconcordante n realizarea acestui feedbea), astfel cnd deprinderile motrice privind forta, precizia articularii devanseazaprocesele psihomotrice ce stau la baza capacitatii de percepere, se formeaza

deprinderile motrice care nu au fost modelate sub autocontrolul auditiv si se pot fixaca deprinderi malformate. (entru a fi corectate sunt necesare urmatoarele exercitii:de tipul 'ghicirea vocii care tea strigat', 'telefonul fara fir', exercitii de diferentiere asunetelor fizice !zgomote" sau identificarea sursei si directiei# identificarea sunetelorfizice produse de diferite obiecte, instrumente muzicale pentru dezvoltarea atentieiauditive# exercitii pentru dezvoltarea memoriei auditiv verbale: reproducerea de seriide silabe fara sens, memorarea unor cifre# se fac exercitii de analiza si sintezafonematica la copii mici care nu pot desparti cuvintele n unitati fonematice# exercitiide desprinderea sunetelor din cuvnt pe baza analizei auditive, si sa formeze uncuvnt din sunete.


4/25

*aca se fac exercitii bazate exclusiv pe articulare fara dezvoltarea capacitatii dediferentiere si autocontrol auditiv, aceste exercitii nu au efect pentru ca logopatul nusi sesizeaza propriile miscari si semnificatia sunetelor emise.

d. $xercitii de educare a personalitati din momentul nceperii activitatii logopedice

se urmaresc urmatoarele obiective: redarea ncrederii n propriile posibilitati, creareaconvingerii ca tulburarea nu presupune deficienta intelectuala si ca tulburarea poatefi depasita, nlaturarea negativismului.

Acestea se realizeaza prin 'trairea succesului', prin nregistrarea vorbirii la nceputsi compararea ei cu cea ulterioara n vederea observarii progreselor facute peparcurs.

+n acest sens un rol important il constituie psihoterapia, pentru care trebuie sa seaiba in vedere etiologia si simptomatologia tulburarii, dar si varsta subiectului,particularitatile personalitatii lui, nivelul sau de cultura si de dezvoltare intelectuala.

Scopul ei principal il constituie inlaturarea starilor psihice conflictuale.

Metode si procedee cu caracter specific

Aceste metode se adreseaza strict sunetului afectat. ezultatele cele mai eficace simai rapide, in corectarea tulburarilor de pronuntie, se obtin prin emiterea corecta asunetului afectat, si apoi introducerea sa in cuvant si propozitie. Automatizareapronuntiei corecte se face prin folosirea cuvintelor ce contin sunetul respectiv, inpozitie initiala, mediana si finala.

1. Etapa de impostare!emitere a sunetului" obtinerea izolata a sunetului se faceprin doua procedee:

(rocedeul demonstratiei articulatorii.

*erivarii sunetului din sunetele pronuntate corect

2.Etapa de consolidare exersarea sunetului n silabe fara sens n care sunetul seafla la nceput, la mi%loc si la sfrsit. Se realizeaza cu a%utorul cuvintelor pornind dela cele mai simple la cele mai complexe, cuvinte care contin sunetul respectiv# estede preferat ca sunetul afectat sa fie prezent de mai multe ori n cuvnt# apoi sa se

exerseze n propozitii din ce n ce mai grele. n aceasta etapa nu este indicat safolosim sunetul cu care se confunda. Logopedul trebuie sa stie ca logopatul siansusit o parte din pronuntia corecta a sunetului, si sa nu uite ca atunci cnd pleacade la cabinet are tendinta sa vorbeasca asa cum este ncura%at.

3.Etapa de diferentierecnd sunetul sa consolidat se exerseaza sunetul alaturi desunetele cu care se aseamana n cuvnt si silaba. Se diferentiaza de sunetul cucare l confunda. Se introduc cuvinte n care se afla sunete cu care se aseamana.

4.Etapa de automatizare autocontrolul este minim si poate emite sunetul cuusurinta. Se considera ca sunetul a fost nsusit.


5/25

CORECTAREA RINOLALIEI -orectarea rinolaliei se efectueaza mai nti prinoperatie chirurgicala !extragerea polipilor" apoi prin terapie logopedica, deoarecetulburarea se manifesta n continuare datorita automatizarii. $xemple de exercitii decorectare pentru toate formele de rinolalie !inchisa, deschisa, mixta":

$xercitii pentru mobilitatea valului palatin#

$xercitii pentru educarea auzului fonematic#

$xercitii de respiratie pentru diri%area curentului de aer pe nas: se folosesc oglinzi#pentru sesizarea narinelor care se misca la 'm' si 'n' si nu se misca la 'p' si 'b'#

$xercitii de emitere a sunetelor nazale mobilitate a valului palatin si emitereacorecta# pentru 'm' se realizeaza nchiderea ermetica a buzelor cu suflarea aeruluipe nas pronuntnduse 'm' prelungit.

CORECTAREA RINOLALIEI DESCHISE -ele mai mari probleme apar ladespicaturile palatine ale caror modele de corectare sunt mai variate. $ste necesarao activitate preoperatorie logopedica care urmareste formarea corecta a bazei dearticulare prin strngerea narilor, realiznduse o activare naturala a sfincteruluinazofaringian, apoi realiznduse fara astupare prin exercitii de suflat prinstrngerea narilor si pronuntarea de diferite cuvinte. n rol important l au exercitiilepostoperatorii valabile pentru toate formele de rinolalie.

$xercitii postoperatorii pentru mobilitatea valului palatin: masa% digital, exercitii derespiratie prin suflarea n obiecte dat fiind faptul ca aerul sub presiune este un bunmaseour al valului palatin# exercitii prin astuparea unei nari cu solicitarea suflului#exercitii de deglutitie a lichidelor n cantitati mici ct mai frecvent.

*upa ce se obtine coordonarea organelor fonoarticulatoare si a valului palatin, sefac exercitii de emitere a sunetului similare cu cele de la dislalie, esalonareasunetelor este n functie de exersarea nchiderii, exersarea vocalelor n ordineausurintei d e nchidere.

Se ncepe prin exersarea n silabe, n cuvinte, mai nti n soapta si apoi mai tare.

(entru nlaturarea 'coup de glotte' se exerseaza n soapta si apoi tare cu apasarea

laringelui pna se elimina acest timbru rinofonic.CORECTAREA DIARTRI $ste foarte important sa se stabileasca tipul de paralizie,daca prezinta spasticitate, ataxie, cu tulburari de coordonare a muschilor.

(entru fiecare forma se realizeaza alt tip de exercitiu cei cu spasticitate efectueazaexercitii de relaxare si de ntarire a musculaturii.

*aca disartria este nsotita de debilitate mentala prognosticul nu este optimistcorectarea trebuie sa se realizeze de timpuriu# exercitiile trebuie sa se realizeze cufoarte multe pauze deoarece acestia obosesc usor# tulburarile motorii impun o

atitudine gri%ulie pentru ca nu se pot concentra asupra miscarii. Se pot realizaurmatoarele exercitii:


6/25


7/25

- Atunci c8nd copilul 5nt8mpina dificultati parintii treuie ;sa 5i ia cuv8ntul din gura;.

- inetica, suiectii sunt solicitati safaca diferite miscari p8na c8nd se linistesc.


8/25

EXERCIII DE RESPIRIE Au scopul de a regla ritmul respirator, articulator sifonator+ odata cu agravarea 8l8ieli apare un efort suplimentar ce duce la contractareag8tului iar aceste eercitii au rol de relaare. =espiratia cea mai potrivita este ceadiafragmala. Pe canapea cu greutatea pe adomen copilul este pus sa inspire cu largireacavitatii fara participarea toracelui. Eercitii de respiratie verala- au scopul de a adapta

respiratia la fonatie si invers. Eercitii cu marcarea timpilor respiratori si inspiratori cupronuntarea vocalelor.

EXERCIII PE!TR" REST#I$IRE F$"E!EI %ER#$E Eista mai multeprocedee care au dat rezultate 5n diferite cazuri. Pentru folosirea procedeului adecvatlogopedul treuie sa cunoasca c8t mai multe pentru a le putea folosi 5n raport cu

personalitatea individului.

2. (rocedeul silabisirii este folosit n faza initiala a terapiei si are efect rapid asupraopririi repetitiilor. 3u trebuie folosit mult pentru ca ritmul obtinut nu corespunderitmului normal al vorbirii.

Se foloseste un metronom caruia i se imprima un ritm iar subiectul trebuie savorbeasca silabisit dupa bataile metronomului. (rin silabisire nu mai apar spasmele,subiectul capata ncredere n sine. n blbiala, tahilalie si tumultus sermonis estesingurul procedeu care trebuie folosit.

4. (rocedeul prelungirii sunetelor presupune prelungirea primei vocale sau atuturor vocalelor pentru a nvata sa vorbeasca pe scheletul vocalelor prelungite.

5. (rocedeul continuitati tonului vocal schimbarea intonatiei sau a accentului pesilabe. -opilul nvata numai melodia propozitiei cu accentul pus unde trebuie.

6. (rocedeul coarticulatiei sunetelor presupune pronuntarea dupa scheletul vocalicpentru a relaxa musculatura si pentru a preveni spasmele. Se realizeaza pna cndel poate vorbi normal.

7. (ractica negativa sau blbiala voluntara se bazeaza pe ideea ca pentru adestrama un obiect trebuie sa o faci deliberat. Se recomanda n formele cuvintelorusoare de care nu se teme pentru a disparea frica de a gresi. 3u poate fi folosit lavrstele mici.

8. ntreruperea si reluarea vorbiri 'stop go' are rolul de al obisnui pe subiect sasicreeze o stare pregatitoare de cte ori simte aparitia spasmului pentru asi pregatirespiratia si pentru a putea articula cuvntul corect.

9. (rocedeul masticatiei *emostene 1roschels explica ca vorbind sau mncndparticipa aceleasi organe sau muschi. *aca el nu are dificultate mncnd nu artrebui sa se blbie.

. (rocedeul asocierii pronuntiei cu scrisul Subiectului i se cere ca atunci cndscrie sa si pronunte, sa lungeasca vocalele. nlatura tendinta de a pronunta vocalelecu o durata mai scurta dect la consoane.


9/25

;. (rocedeul de citire sonora Se da un text care nu creeaza probleme. n citire suntscutiti de formulare si se orienteaza dupa semnele de ortografie.

2


10/25

- Eercitiile de c8ntat duc la 5munatatirea coordonari musculaturii+

- Urcatul si coor8tul gamei 5n surdina+

- ?ocuri de roluri cu diferentierea vocala si eercitii de antrenament auditiv+

- Eercitii pentru ameliorarea tensiunii laringelui+

- Eercitii de cascat, murmurat, de vorit la metronom 5ntr-un ritm impus+

- Eercitii de asezare a vocii.

-=$-0A$A @=-++ $3-=+*AL$ n plan psihic subiectii sunt timizi, nchisi nsine, %enati si datorita acestor disconforturi psihice apar acele tulburari respiratorii.Se urmareste corectarea vocii eunucoidale prin urmatoarele exercitii:

- Eercitii pentru corectarea miscarii respiratorii 5n concordanta cu fonatia+

- Pentru otinerea unei emisii sonore grave, corespunzator anatomiei vocii logopeduleercita o presiune asupra cartila*ului tiroid pentru a evita urcarea laringelui si ahipercontractiei faringelui+ se poate apasa lima cu o lingura 5n timp ce suiectul pronunta+timrul nu se corecteaza odata cu emiterea sunetelor grave.

METODE sI PROCEDEE DE CORECTARE A TULBURRILOR LEXICO-

GRAICE

Metode si procedee cu caracter general

Aceste metode pregatesc subiectul pentru aplicarea metodologiei specificlogopedice si faciliteaza efectele actiunii metodelor din categoria celor specifice.?ulte din aceste metode si procedee se pot efectua sub forma de %oc n functie devrsta subiectului sau li se pot imprima un caracter de distractie relaxare sinlaturarea oboselii. Aceasta metoda cu caracter general vine n spri%inul terapieispecifice si dobndeste o conotatie aparte, menita sa stimuleze si sa dezvolte unelecomponente ale activitatii implicate n achizitia corecta a scris cititului.

a. Eercitii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor si a m8inii

Au o importanta deosebita pentru formarea miscarilor fine ale degetelor si minilor,ceea ce contribuie la o mai buna tinere in mana a instrumentului de scris, la evitareaoboselii si la alunecarea facila pe foaia de scris, iar ca efect, cresterea vitezeiactiunii si adoptarea unei scrieri 'silentioase'. $xercitiile sunt mbinate cu adoptareapozitiei corecte a ntregului corp.

Aceste exercitii se pot desfasura n forme variate, ncepnd cu miscari ritmice dentindere a bratelor si scuturarea lor, astfel nct sa se transmita vibratia pe ntreagafibra musculara pna la cele mai complexe forme ce se utilizeaza n terapia derelaxare. n functie de vrsta copilului, se poate introduce %ocul cu scopul de a

stimula efectuarea ex. respective. (rinderea si apucarea mingiei, mentinerea, pe operioada de timp, atrnat de o bara ori de o frnghie, trasarea cu degetul a unor


11/25

contururi precise ntro lada cu nisip, ntinderea corpului paralel cu podeaua sispri%inirea pe mini si vrful picioarelor, pentru executarea flotarilor sunt cteva dinexercitii care pot fi utilizate cu mare eficienta. Se mai pot utiliza exercitii din cele demai %os:

nchiderea si deschiderea ritmica a degetelor# Apropierea si ndepartarea alternativasi ritmica a degetelor# ?iscarea degetelor prin imitarea cntatului la fluier sau lapian# 0rasarea cu degetul, n aer, a literelor# *ecuparea si colorarea literelor#0rasarea cu degetul, pe o sticla, a literelor# Strngerea ritmica a dinamometrului saua unei mingii de cauciuc# Scrierea grafemelor dupa conturul model# *esenareadiferitelor figuri geometrice ori trasarea conturilor lor# ?odela%ul n lut sau plastilina.

. Educarea si dezvoltarea auzului fonematic

Auzul fonematic priveste capacitatea de a identifica si diferentia sunetele limbii, de adistinge ntre sunet si litera, ntre sunet si reprezentarea sa grafica. $xistenta

tulburarilor auzului fonematic sau slaba dezvoltare a acestuia determina dificultati nunumai la nivelul emisiei, dar si la cel al discriminarii literelor si reprezentarii lor nplan grafic. *aca fenomenul este accentuat, dificultatile se extind la nivelulgrupurilor de litere si chiar al cuvintelor. (e masura obtinerii unor rezultate pozitive,n dezvoltarea auzului fonematic, se mbunatatesc, n special, cititul si scrierea dupadictare.

*ezvoltarea auzului fonematic, la copii prescolari si la cei cu debilitate mintala, sepoate face sub forma de %oc, prin recitarea cu intonatie a unor poezioare scurte sauprin ghicirea vocii unor copii pe care nui vede. 1olosirea cuvintelor paronime ! tusdus, spatespade, roateroade, tatadata, vatafata, varfar, vagfag, vinafina, lacrac, legerege, lamarama, gogosicocosi, goalacoala, garacara" este eficace latoate vrstele. Aceasta contribuie la diferentierea sunetelor asemanatoare, capronuntie si pozitie a aparatului fonoarticulator, n emiterea lor, ca si diferentiereagrafemelor ce au structuri optice apropiate.

n acest scop se pot utiliza exercitii cu scopul de constientizare a asemanarilor sideosebirilor dintre literele de tipar si reprezentarea lor grafica de mna, alegerea sidiferentierea sunetelor si literelor asemanatoare acusticooptic din cuvinte, formareade cuvinte din litere si sunete ce pot fi confundate, sublinierea literelorasemanatoare dintrun text, perceperea tactil )inestezica n relief a grafemelor

asemanatoare, n special pentru nevazatori, pronuntarea unui sunet si gasirea lui ntext, analiza fonetica a cuvntului naintea scrierii acestuia.

c. Educarea si dezvoltarea capacitatii de orientare si structurare spatiala

+n formarea deprinderilor de scriscitit functionarea corecta a activitatii de orientaresi structurare spatiala devine o conditie pentru trasarea semnelor grafice siurmarirea succesiuni desfasurarii literelor n cuvinte, a cuvintelor n fraze, asuccesiuni rndurilor si repetarea spatiilor ntre ele se constituie n faze ale

procesului de achizitie lexicografica, peste care nu se poate trece fara riscul de acrea unele dificultati. Se pot folosi si exercitii de fixare a schemei corporale.


12/25

$le sunt importante pentru deficientii de intelect, la care se manifesta dificultatima%ore pe aceasta linie, si care trebuie sasi nsuseasca in vocabular denumirile saureprezentarile respective. n cazul nevazatorilor se dovedesc a fi eficiente activitatilede analiza a desfasurarii cititscrisului de la stnga la dreapta si a distinctiei dintredirectia scrisului si directia cititului, n Braille.

4ulurarile de structurare spatiala, cu efecte negative 5n dimensionarea si plasareadefectuoasa a grafemelor 5n spatiul paginii ori de percepere corecta a literelor si araporturilor dintre ele, pot fi 5nlaturate prin procedee si prin eercitii de formare adeprinderilor de reprezentare grafica a unor forme mai simple, la 5nceput, cu a*utoruldesenului si reproducerii figurilor geometrice, folosind etisoare, constientizareacaracteristicilor liniei drepte si ale liniilor paralele, a uniformitatii literelor si grafemelor, dinaceeasi categorie, a respectarii distantei egale dintre grafeme si cuvintele 5n scris, arespectarii constante a 5nclinatiei scrisului sau a verticalitatii acestuia.

d. nlaturarea atitudinii negative fata de scris citit si educarea personalitatii

-a orice alta tulburare de vorbire dixlexo disgrafia, odata instalata, determina ostare de neliniste si teama de insucces, de penibilitate si de subapreciere, ceea ce lface pe subiect sa traiasca momente stresante. epetarea insuccesului scolar, ca

urmare a neputintei exprimarii corecte prin comportamentul lexicografic,accentueaza starea de oboseala intelectuala si fizica. Acestea imprima personalitatiilogopatului un aspect negativist, care perturba relatiile cu cei din %ur si nchiderea nsine, izolarea de antura%.(entru nlaturarea acestor comportamente, cel mai eficaceprocedeu este cel al psihoterapiei. n loc important n psihoterapie l ocupa %ocul.Se urmareste sa se nlature sentimentul de inferioritate instalat. Subiectul trebuieconvins ca dislexo disgrafia poate fi nlaturata si ca ncrederea n fortele proprii

devine o componenta a succesului. Se mai poate folosi desenul si dramatizarea,care permit patrunderea n relatiile complexe ce definesc personalitatea. amne caprincipala forma a psihoterapiei, ncepnd cu vrsta pubertatii si a adolescentei,

discutia libera sau pe o tema data. (roblemele abordate n discutie trebuie sa vizezenlaturarea unor bloca%e afective, redarea ncrederii n fortele proprii, ndepartarea

fobiei si a inertiei, crearea unor conditii stimulative si tonifiante care sa duca lainstalarea confortului psihic.

Principala preocupare a specialistului este aceea de a gasi solutia necesara pentru 5ncura*areapermanenta a logopatului, pentru ca acesta sa do8ndeasca 5ncredere 5n fortele proprii si sadepuna un efort constient 5n corectarea handicapului respectiv.

?$0=*$ s+ (=-$*$$ - -AA-0$ S($-+1+- L=C=($*+-

n cadrul metodelor si procedeelor cu caracter specific logopedic se insista pe acelemetode care au fost verificate n practica logopedica.

a. 1isnuirea logopatului sa-si concentreze activitatea psihica, si 5n primul r8nd g8ndirea siatentia, asupra procesului de analiza si sinteza a elementelor componente ale grafo- leiei.)e

pot face o serie de eercitii, folosind un material variat chiar si de tipul unor proe de atentie.1data cu trecerea la citit-scris, suiectul va fi 5nvatat sa efectueze descompunereaelementelor grafice si leice din care este format cuv8ntul, si apoi propozitia+ totodata, va

treui sa realizeze unificarea lor pentru a le putea reda 5n mod unitar si cursiv 5n citit si scris.


13/25


14/25

Prin toate aceste procedee, logopatul 5si dezvolta capacitatea de a sesiza legaturile dintrefonem-grafem, fonem-litera si litera-grafem 5n planul perceptiv, pe de o parte, iar pe de alta

parte, 5n cel al reprezentarii si al g8ndirii.

d. Dezvoltarea capacitatii de discriminare auditiva, vizuala si >inestezic-motrica.

Aceasta metoda se poate realiza prin folosirea unor procedee care sa se situeze sisa faciliteze analiza si sinteza fonetica a structurii cuvintelor si propozitiilor.ezultatele sunt mai bune daca se folosesc, initial, cuvinte mono si bisilabice, ca nfinal sa se a%unga la cele polisilabice. (entru a fixa mai bine imaginea vizuala adespartirii cuvintelor n silabe, se poate folosi scrierea colorata, cu una sau maimulte culori. ?etoda lui S. Borel?aisonnD, de copiere a unor serii de cuvintegrupate pe principiul structurii gramaticale asemanatoare se dovedeste a fi eficientadin acest punct de vedere. (rin antrenarea activa a subiectului la corectareapropriului scris, se realizeaza o mai buna fixare a greselilor tipice, si astfel nvata sale elimine, dar si sa aprecieze, din punct de vedere valoric, corectitudinea si estetica

scrisului.

Cu une rezultate, 5n dezvoltarea capacitatii de discriminare, se pot folosi comparatiilepentru distingerea asemanarilor si deoseirilor dintre diferite grafeme si litere asemanatoare,din punct de vedere auditiv, vizual si >inestezic, cu scopul contriuirii la fiarea si 5ntarirealegaturilor nervoase pentru consolidarea formelor corecte.

e. Dezvoltarea si perfectionarea ailitatilor de scriscitit.

Eista o serie de metode si procedee care contriuie fie la dezvoltarea deprinderilor de citit,fie a celor de scris, fie a amelor, 5n acelasi timp, dar indiferent pe care cade accentul,rezultatele finale otinute sunt pozitive pentru perfectionarea ailitatilor leico-grafice.9ulte dintre aceste metode 5si dovedesc eficienta si 5n etapa initiala a 5nvatari scris-cititului,c8nd copilul 5ncepe activitatea organizata de instruire. Cele mai importante sunt urmatoarele:

-itirea imaginilor izolate si n suita ea dezvolta gustul cititului si poate fi apreciataca etapa premergatoare procesului de instruire, ce contine elemente de organizarea activitatii mintale.

-ititscrisul selectiv metoda care trezeste interesul copilului sii stimuleazamotivatia pentru desavrsirea actiunii, se realizeaza printrun efort si mbraca forma

activitatii placut distractive# atentia logopatului este centrata pe o anumita categoriede cuvinte, litere si grafeme, nvata sa le diferentieze de altele si sa depuna eforturipentru a le reproduce corect.

-itirea simultana si scrisul sub control subiectul citeste n acelasi timp culogopedul, scrie sub supravegherea nemi%locita a acestuia. Astfel imita modelul si

fiecare greseala este corectata pe loc. -u timpul, subiectul nvata sa se autocontroleze si sa devina constient n raport cu propria sa activitate, ca si modelul

corect.

Citirea si scrierea 5n pereche - 9etoda determina rezultate pozitive si datorita mentinerii

situatiei tensionale, a formarii- dezvoltarii motivatiei competitionale si a satisfactiei pentrusuccesul 5mplinit. Procedeul poate fi etins la un grup mai mare de suiecti, si ca urmare


15/25

dispare inhiitia si 5ncordarea caracteristica disleo- disgraficilor. Pentru logopati cu deficitde intelect este si mai indicata o asemenea metoda+ ea are darul si de a contriui si la5nlaturarea negativismului fata de activitatea de scris-citit.

Citirea si scrierea 5n stafeta - metoda presupune ca fiecare suiect, dintr-un grup anumit, sa

citeasca ori sa scrie una sau mai multe propozitii+ apoi, el treuie sa indice un coleg care sacontinue actiunea. Pentru desfasurarea 5n conditii normale a activitatii, toti partenerii treuiesa fie atenti pentru a putea continua si corecta pe cel ce greseste.

-itirea si scrierea n stafeta greselilor subiectul primeste sarcina sa scrie sau saciteasca pna n momentul comiterii unei greseli pe care colegii au datoria sa o

semnaleze. Se poate alcatui un grafic, care sa puna n evidenta numarul punctelorobtinute de subiect, notnduse cu minus fiecare greseala si cu plus citirea sau

scrierea unui text ct mai lung.

Citirea si scrierea cu caracter ortoepic - devine eficienta c8nd fiecare silaa, care se citeste

sau se scrie cu dificultati, este repetata de doua ori- spre deoseire de celelalte, ce se scriu sise citesc oisnuit.

-itirea si scrierea pe roluri deosebit de important este ca prin folosirea acestuiprocedeu se faciliteaza introducerea intonatiei si a ritmului de citire ca si n nvatarea

regulilor logico gramaticale n activitatea lexicografica.

-itirea si scrierea pe sintagme aceasta metoda contribuie la formareadeprinderilor lexico grafice, prin facilitarea vitezei, legarea mai buna a grafemelor ncuvnt, evitarea saririi rndurilor ori repetarea lor la citit, evitarea suprapunerilor dernduri, la scris, nlaturarea agramatismelor, dezvoltarea capacitatii de discriminare

dintre fonemgrafem, fonemlitera, literagrafem.

$xercitii de copiere, dictare si compunere.

-opierea contribuie la realizarea deprinderilor motorii si la obisnuirea cu formagrafemelor si cu diferentele dintre ele# dictarea este mai dificila pentru logopat dectcopierea este indicat ca textul sa nu contina cuvinte necunoscute, iar acelea caresunt mai dificile sa fie explicate n prealabil.

f. Corectarea tulurarilor de vorire se face 5nainte sau concomitent cu terapia disleo-

disgrafiei.

Cu c8t tulurarile de pronuntie ori de ritm si fluenta voririi sunt mai accentuate si maipersistente, cu at8t este mai necesar sa fie corectate 5naintea 5nceperea activitatii terapeuticepentru 5nlaturarea disleiei si disgrafiei. )e respecta principiul de la simplu la comple, ceeace faciliteaza otinerea unor rezultate pozitive rapide si ca atare, logopatul se convinge defaptul ca tulurarile lima*ului sunt pasagere, astfel c8stig8nd 5ncredere 5n fortele proprii si 5neficienta activitatii logopedice.

g. 4erapia disleo- disgrafiei treuie sa vizeze 5n egala masura, dezvoltarea lima*ului sistimularea activitatii psihice.


16/25

=data cu corectarea disgrafiei si dislexiei se poate realiza si dezvoltare si stimulareantregii activitati psihice.

7n dezvoltarea lima*ului, diferentele sunt deoseit de importante de la un suiect la altul, 5nfunctie de handicap si de gravitatea acestuia. Cu toate ca achizitiile lima*ului sunt mai mari,

cantitativ, fata de grupa de control, la deili mintal capacitatile de 5ntelegere si comunicare5nregistreaza un progres mai lent.

Desi prin activitatea de antrenare verala intensiva, handicapatii capata posiilitati mai mari5n eprimarea continutului activitatii mentale, totusi comunicarea ram8ne impregnata deaspectele emotional-afective ce se produc 5n detrimentul cognitiei. Comunicarea, 5n special lahandicapatii de intelect, 5mraca forma prezentarii gloale a informatiilor 5n cadrul tetuluilaconic do8ndeste valente necesare unei depline receptari si 5ntelegeri prin anticiparea decatre auditor a sutetului. Datorita evenimentelor nesemnificative pentru continutulcomunicarii se creeaza impresia ca handicapatul este ;omardat; de impresii cu 5ncarcaturaemotional-afectiva. Ca atare, comunicarea este centrata pe sens nu pe semnificatie, cum este

normal. Cu toate acestea, progresele favorizeaza activitatea psihica at8t prin solicitarile sistimularile permanente, c8t si prin achizitia de cunostinte, ca urmare a eplicarii conceptelorsi tetului cu care opereaza.

h. Corectarea confuziilor de grafeme si de litere este o conditie de aza 5n terapia tulurarilorgrafo-leice.Cele mai frecvente confuzii ale unor litere si ale fonemelor lor, care se producdin cauza analizatorului auditiv, sunt: p--m, t-d-n, p-, f-v, s-s, s-*, z-*, c-g, r-l, iar ca urmarea dificultatilor analizatorului vizual, pot fi citate: m-n, u-n, p-, a-o.

Eercitiile pentru 5nlaturarea confuziilor dintre grafeme si litere treuie sa se efectueze astfel5nc8t sa se respecte principiul de la simplu la comple. 7n acest caz se vor folosi eercitii caresa urmareasca formarea capacitatii de discriminare, mai 5nt8i, a grafemelor si literelorseparate, iar apoi in cominatii de cuvinte monosilaice, isilaice si trisilaice. Pozitiaocupata, 5n cuvinte, de grafemele si literele afectate treuie sa varieze, pentru a-l oisnui pesuiect cu toate situatiile posiile. Ele pot fi marcate cu o culoare diferita de restulcuv8ntului, evidentiindu-se pregnant, 5n plan optic, si contriuind astfel, la o memorare mairapida.

9etoda epunerii scurte la tahistoscop a unor litere, cuvinte mono- si isilaice, apropozitiilor, cu si fara sens, pentru dezvoltarea capacitatii de analiza si sinteza, de atentie simemorare, ca si pentru 5nvatarea deoseirilor si asemanarilor dintre grafeme. Aceeasi metoda

este eficienta si pentru formarea deprinderilor de citire rapida+ prin folosirea ei repetata, se5nlatura dificultatile de perceptie si se dezvolta oisnuinta de reprezentare a 5ntregului prinperceperea unor elemente. )porirea vitezei de citire este si un rezultat al dezvoltarii c8mpuluivizual, antrenat prin metoda epunerii tahistoscopice sau prin discriminarea unor figuri detipuri diferite.

$ste semnificativa vrsta la care se ncepe activitatea de corectare. nii specialistisubliniaza necesitatea nceperii corectarii dislexiei si disgrafiei ct mai timpuriu,chiar din clasa +, pentru a preveni formarea si dezvoltarea unor deprinderi gresite,negative n nsusirea cititscrisului.

Pe linia educarii scolarilor disleici si disgrafici 5n a 5nvata citit-scrisul se pot distinge treietape principale:


17/25

A Prima etapa-se caracterizeaza prin 5nsusirea, de catre elevi, a primelor grafeme si litere,stailindu-se totodata, legatura lor cu formele respective, precum si cuprinderea acestorelemente 5n cuvinte scurte mono- si isilaice.

Caracteristic pentru aceasta etapa confuzia fara regula, 5nt8mplatoare, 5n scris, a ma*oritatii

grafemelor: a, m, n, u, p, c, d, t, o, i, si a fonemelor corespunzatoare acestor grafeme.Confuziile cele mai frecvente se manifesta 5n timpul transcrierii grafemului sau al denumiriiliterei pe aza indicarii unui anumit fonem, ceea ce 5nseamna ca perceperea se realizeaza maifacil dec8t transpunerea 5ntr-un anumit timp sau spatiu. 1 alta caracteristica se refera laincapacitatea disleicilor si disgraficilor de a desprinde dintr-un cuv8nt, 5n unele cazuri foartesimple, componentele lui fonematice.

A doua etapa-5ncepe odata cu realizarea unor progrese 5n directia stailirii legaturii dintrefoneme si respectivele grafeme si litere. Cele mai frecvente confuzii sunt cele de tipul: f-v, -

p, c-g, s-z, d-t, ale caror foneme se gasesc doua c8te doua, 5n opozitie principala surd- sonor.7n opozitie asemanatoare se afla si m-n, s-s, l-r, te- ce. 7n citire literele se confunda cel mai

frecvent, din cauza asemanarilor optice, sunt: d-p-, u-n, a-a, m-n, t-t si invers. 4ot peprincipiul asemanarii acustice, optice si ca sens, au loc confuzii si 5nlocuiri de cuvinte.Aceasta etapa se 5ncheie cu formarea capacitatii elevului de a citi si scrie corect propozitii sifraze de o compleitate mai redusa, dar cu posiilitati limitate 5n ceea ce privestecompunerea si lectura unui tet cu cuvinte mai putin cunoscute.

C A treia etapa- se caracterizeaza prin eliminarea greselilor si aparitia posiilitatii de aparcurge si de a 5ntelege tete complee, efectuarea unor compuneri coerente, logice faragreseli semnificative. )uiectul reuseste sa retina sensul si semnificatia, ceea ce face sacreasca posiilitatea de a reda cele citite. Deprinderile leico-grafice formate treuie supuseunui antrenament continuu, pentru dezvoltarea lor si pentru scutirea suiectului de un eforttraumatizant.

TRATAMENTUL LOGOPEDIC AL RETARDULUI SIMPLU sI RETARDULUI

COMPLEX

n vederea corectarii retardului de limba% se folosesc metode ortofonice, de orientaresimptomatica care au n vedere structurarea si restructurarea limba%ului. ?etodecentrate pe deficienta observata, metode de orientare psihoterapeutica precum siimplicarea parintilor a mamei, n activitatea de nvatare a limba%ului.

2. *e orientare logopedica:Sub forma de %oc logopedul propune o serie de exercitii sub o forma lurdica caresunt destinate sa dezvolte: memoria, atentia, orientarea n spatiu, coordonareamotrica.

-opilul trebuie sa fie solicitat sa reproduca atitudini corporale !cntece cu texte:nainte, napoi, sus, %os cu efectuarea miscarilor", manipularea unei papusi prinindicarea partilor corpului# %ocuri de clasare, exercitii de memorie auditiva si vizualape baza de sunete, imagini cu verbalizare.

Se porneste de la simplu la complex.


18/25

Se profita de fiecare exercitiu n functie de scop pentru a formaliza un modellingvistic complex, mbogatirea vocabularului, pronuntarea propozitiilor simplecomplexe, articularea corecta, mbogatirea morfo sintactica.

4.(rin psihoterapie:

Se are n vedere faptul ca limba%ul este un mi%loc de comunicare si o modalitate de aintra n relatii. -opilul care nu vorbeste sau vorbeste defectuos ne adreseaza unmesa%, iar pentru al nvata trebuie sal ascultam.

0erapia trebuie sai trezeasca dorinta de a vorbi, ncura%nd la maxim toatemodalitatile de exprimare ale copilului.

(entru trezirea dorintei de a vorbi este importanta stabilirea unor solide legaturiafective cu copilul.

5.-ooperarea sau participarea mamei:

nii autori arata ca asa cum limba%ul se cstiga spontan la copilul normal, fara efort,la copilul cu tulburare trebuie sa i se trezeasca placerea pentru comunicare.

0rebuie sa se stie ca unele forme de interactiune le dezvolta iar altele le inhiba.(entru ca mama sa fie un bun model trebuie sa articuleze, utiliznd propozitii scurteadaptate la nivelul copilului si experienta practica sal nvete sa repete, dar fara alforta ci doar furnizndui acel feed bac) necesar.

TERAPIA LIMBA!ULUI LA AUTIsTI

*at fiind faptul ca lipsa de relatii si evitarea contactului sunt simptomele cele maigrave, terapia se ndreapta spre nvatarea limba%ului si ntrarea n comunicare, nrelatii. Se porneste de la activitati simple exersnd pe lucrurile care i strnescinteresul.

Activitatea terapeutica trebuie sa se faca n conditii neschimbate, astfel ncttendinta de imuabilitate sa fie utilizata pentru al nvata sa pronunte si sa vorbeascacorect. Stereotipiile trebuie folosite n directia pe care o dorim: pentru a intra ntrorelatie comunicationala.

n functie de vrsta si de capacitati se pot folosi %ocuri: cu mingia, dansuri simplecombinate cu muzica si folosirea poeziilor iar cu timpul %ocuri de echipa. 0erapia prinmuzica are o importanta foarte mare deoarece cei care refuza sa vorbeasca potavea o voce placuta.

+ntrarea n comunicare si iesirea din izolare se realizeaza mai bine daca n mediulterapeutic sunt introdusi copii cu diferite handicapuri, de preferabil cei cu sindromul*oEn. Acestia sunt afectuosi, dornici de contact si nu sunt afectati de lipsa deafectivitate a autistilor. Autistii observa ca cei cu acest sindrom nu fac fata %ocului darsunt optimisti. *atorita nevoii permanente de ordine autistul intra n %oc.


19/25

-ei cu forme usoare de autism pot merge n scoli normale. 0endinta de a nfiintacentre de autisti este deficitara deoarece mpiedica dezvoltarea acestuia.

TERAPIA MUTISMULUI PSIHOGEN

n vederea terapiei se urmareste crearea unui climat relaxant, eliminarea conflictelorsi a starilor de ncordare nervoasa, calirea psihogena prin %ocuri care dezvoltancrederea n sine, excursii, crearea unui climat stimulativ pentru vorbire, povestiri#

ntarirea ncrederii n fortele proprii# pentru desfasurarea activitatii n bune conditii seare n vedere scoaterea copilului din mediul frustrant, relatii de ntelegere empatice,cooperarea cu parintii explicarea acestora care sunt cauzele si modul n care vortrebui sa se comporte cu copilul, evitarea comparatiilor referitoare la performantelealtor copii, orientarea spre activitati de genul: constructii, %ocuri la care copilul arecapacitati si pe care le executa cu succes, pentru a se stabili ncrederea n forteleproprii#

La nceput logopedul l stimuleaza n activitatile nonverbale tulburarea este totalignorata si este stimulata ntelegerea dinte logoped si copil# dupa o perioada cndcopilul este mai bine dispus logopedul poate sa i adreseze o ntrebare n soapta laureche, iar copilul poate sai raspunda fara sa si dea seama, activitatea secontinua ca si cum nimic nu sar fi ntmplat, apoi se asteapta o situatieasemanatoare si copilul se poate debloca#

Logopedul trebuie sa speculeze orice pasiune n diferite domenii: muzica, animale,logopedul se va implica ntro discutie pe tema respectiva iar copilul va fi ignorat,logopedul vorbeste eronat stiind ca copilul si da seama, astfel el va simti nevoia saintervina pentru al corecta pe logoped#

+ncluderea copiilor n grupe de copii cu deficiente grave astfel nct sa i se trezeascadorinta de ai a%uta#

Activitati de dramatizari la nceput sa i se dea numai roluri mute pentru stimulareacomunicarii mimicogestuale#

?utismul psihogen se poate instala si la copii cu vrsta scolara mica ei trebuie safie introdusi ntrun grup primitiv iar grupul sa nu fie atentionat de dificultatile

acestuia# atitudinea trebuie sa fie adecvata nu excesiv de ngaduitoare.TERAPIA ALALIEI

2.$valuarea terapeutica evaluarea vocabularului, ce sunete poate emite, ctntelege din cuvinte, se urmareste necesitatea de exprimare verbala, raporturileemotionale.

4.(rincipii terapeutice generale dozarea progresiva a exigentei n raport cu nivelulvorbirii# atragerea n %ocuri.

5.(rincipii terapeutice n alalia motorie:


20/25

-se urmareste ntarirea sunetelor urmarite: onomatopee din repertoriu !'sa faca capisica', sa se '%oace dea trenul'", sa formeze cuvinte din sunete si asocierea lor cuimagini#

nu trebuie fortat ci stimulat, cerinta de a solicita repetarea duce la aversiune fata de

vorbire# logopedul trebuie sa fie un model pentru el trezindui dorinta pentru vorbire#cu timpul cnd ncepe sa emita sunete acest lucru se realizeaza#

de la cuvintele pe care le pronunta se formeaza si altele noi apoi se trece laexersarea unor propozitii scurte, simultan cu exercitii de dezvoltare a motricitatii, alateralitatii, de orientare spatiala, exercitii fizice cu folosirea muzicii este foarteimportant pentru ca este influentata nu numai vorbirea ci si miscarea si afectivitateadeoarece copilul manifesta mai multa placere pentru melodie.

6.(rincipii terapeutice n alalia senzoriala:

este o terapie de lunga durata# se urmareste sa distinga armonicile emise dediferite instrumente#

exercitii de educare a auzului dupa exercitii de educare a hipoacuzicilor cu resturiauditive pot fi folosite procedee pentru demutizarea surdomutilor# procedee folositepentru demutizare se exploreaza perceptia vizuala cu miscari bine conturate astfelnct el trebuie sa citeasca pe buze !labiolexie", se porneste de la imagini pe care eltrebuie sa le denumeasca iar dupa un timp imaginile i se prezinta n ordinealeatoare#

executarea de diferite gesturi, comenzi !mergi la masa, mergi la usa" cu miscaribine conturate ale buzelor, la nceput cu a%utor gestual iar cu timpul el le suprima# lacei cu vrsta scolara aceste exercitii trebuie sa fie nsotite de exercitii de scris citit#

progresele sunt lente iar n caz contrar el poate ramne mut.

TERPI F(IEI

n vederea alegerii celor mai adecvate metode este necesara o evaluare riguroasasub toate aspectele: valoarea vocabularului, valoarea de comunicare, capacitateade pronuntie si ntelegerea. (rincipiul de baza este ca recuperarea sa se bazeze pe

functiile pe care le are limba%ul. Sau elaborat mai multe baterii de exercitii pentruafazici care permit evaluarea cu precizie a F+ verbal. +on @oinescu si 3ataliaCheorghita, explica n '+nventar de evaluare', analiza functiilor de repetare, dedenumire, capacitatea de decodare, de ntelegere, examinarea lexie, litere, cuvintescrise, propozitii pe care sa le citeasca. (rin aceasta se permite stabilirea formeiclinice de afazie stabilinduse gravitatea ei. n functie de gravitate: daca scorul estesub 4


21/25

5ndelungat dificultatile sunt mai mari datorita stereotipiilor. )e realizeaza etalonarea 5nfunctie de cultura. Colaorarea cu familia este esentiala.

+PR&CEDEE+

1.Procedee ,n afa-ia sen-oriala*

tonalitatea relativ grava cu amplitudinea vocii usor superioara, cu un deit lent, cu miscariine conturate si cu dictie clara+

-se 5ncepe de la imagini- aratarea de imagini simple din acelasi c8mp semantic+

-se introduc informatii redundante, se arata imagini aleatoriu care nu sunt din acelasi c8mpsemantic+

-discutii cu propozitii simple+

".Pr#ce$ee %& '(')i' *#t#rie:

-5ntelegerea nu este afectata, eprimarea, vorirea, scrierea sunt afectate+

-spri*inul pe leie si iesirea din stereotipie- az8ndu-se pe cuvinte pe care copilul le stie dartreuie stimulat pentru a le folosi unde treuie+

-stereotipiile sunt ine fiate astfel el nu gaseste cuv8ntul potrivit+

-se eerseaza vocaularul, automatismele+ lista de cuvinte de la usor la greu+

-otinerea uni sunet pe care el nu-l are, de eemplu pentru sunetul ;; se folosesc cuvinte siimagini care 5ncep cu acest sunet+

-iesirea din stereotipie+

-se pot forma cuvinte noi din cuvinte pe care le pot pronunta+

-recuperarea diftongilor si pronuntiei din ruperea din alte cuvinte care se pot pronunta+

-apar stereotipii verale care treuie rupte prin continuarea cu altceva+

-la cei cu perifaze- spri*in pe leie+

-datorita faptului ca ei sunt succeptiili si au stari depresive pot fi astfel stimulati pentrutrairea succesului, pentru a-i capta interesul si a-i reda 5ncrederea 5n sine.

%III.cti)itatea scolara cadru de formare si de-)oltare a abilitatilor deprinderilor sicapacitatilor ,n )ederea inte/rarii socioprofesionale

1.Caracteristicile si rolul abilitatilor manuale ,n ac0i-itionarea principalelor abilitati si

deprinderi necesare profesionali-arii.


22/25

.cti)itati de preprofesionali-are

2.cti)itati de formare profesionala si scolile de rte si 3eserii

4.cti)itati de formare a competentelor necesare speciali-arii ,n liceu

IX.Inte/rarea copiilor cu deficiente ,n scoala publica

1.Conceptul de inte/rare. Forme ale inte/rarii e5istente ,n scoala rom6neasca.

7Educatia inte/rataeste o replica a sistemului de 5nvatam8nt clasic, azat pe institutiiletraditionale, incapaile sa satisfaca, prin modul de organizare si alte caracteristici, nevoileeducationale ale tuturor copiilor cu CE) $.(. )-a impus ca necesitate aandonarea practiciiizolarii elevilor cu dizailitati 5n institutii segregate , care formeaza indivizi insuficientadaptati pentru a face fata eigentelor societatii.;

3a aza constituirii acestei forme de educatie, care functioneaza peste tot 5n lumeaoccidentala si ).U.A., stau:

-respectarea "Drepturilor fundamentale ale copilului"+

-principiul "educatiei pentru toti copiii"prin crearea de "scoli incluzivive+

-principiul "integrarii"si "normalizarii"+

-principiul "individualizarii educatiei" si "egalizararii sanselor de acces la educatie atuturor copiilor"indiferent de CE), etc.+

A aparut chiar o ramura a psihopedagogiei speciale numita Psihopedagogia integrarii sinormalizarii. Ea studiaza sistemul de 5nvatam8nt azat pe scolile incluzive, menit sasatisfaca necesitatile educationale speciale ale tuturor copiilor. 3a aza constituirii acestuimodel educational stau respectarea Drepturilor 6undamentale ale 1mului, principiuleducatiei pentru toti, principiul integrarii si normalizarii, principiul individualizarii educatieisi egalizarea sanselor de acces la educatie, principiul dezinstitutionalizarii, a evitariisegregarii concomitent cu valorizarea diferentelor.

(+3-+(+L +30$C++

Integrareastatueaza dreptul fiecarui individ la recunoasterea integritatii lui si a valorii pecare o are. =eferitor la persoanele cu dizailitati, acestea au dreptul sa fie privite ca oamenice prezinta unele diferente fata de altii, si nu treuie priviti numai prin prisma deficientelor.Ei poseda o serie de calitati si posiilitati compensatorii ce le ofera posiilitatea ducerii uneivieti c8t mai apropiate de normalitate 5n interiorul comunitatii, daca eneficiaza de servicii sifacilitati speciale.

B. 3ir%e considera ca 'integrarea nseamna sa ti se permita sa fi capabil sa fi tu nsuti printre ceilalti'. +ntegrarea se refera la relatia care se instaureaza ntreindivid si societate, adica modul cum societatea l accepta si l valorizeaza pe individ.


23/25

!.2ntegrarea fizica - permite persoanei cu dizailitati satisfacerea nevoilor de aza sirealizarea ritmurilor eistentei

.2ntegrarea functionala - asigurarea functionarii persoanei 5n mediul 5ncon*urator, prinfolosirea tuturor facilitatilor si serviciilor pe care aceasta le ofera.

".2ntegrarea sociala - se refera la ansamlul relatiilor sociale dintre persoanele cu nevoispeciale si normali 5n interiorul grupurilor de apartenenta $relatii cu vecinii, colegi de servici,alti memri ai comunitatii(

.2ntegrarea personala - este legata de dezvoltarea relatiilor cu persoane semnificative, 5ndiverse perioade ale vietii $relatiile copilului cu parintii, rudele prietenii, relatiile adultului curude, prieteni, sot@sotie, copii(

/.2ntegrarea 5n societate - se refera la asigurarea de drepturi egale si respectareaautodeterminarii fiecarui individ

#.2ntegrarea organizatorica - formele si structurile organizatorice care spri*ina integrarea.Acest lucru 5nseamna ca serviciile pulice treuie sa raspunda nevoilor tuturor indivizilor dinsocietate.

7n multe tari, s-a cazut de acord asupra faptului ca elevii cu C.E.). au dreptul legal de a5nvata alaturi de copiii normali, 5n aceeasi scoala. 7n acest scop s-au creat o varietate demodele de integrare, de la integrare partiala, la cea totala.

Dupa )teve 9cCall $!%%( modelele cele mai etinse 5n plan mondial sunt:

1. Modelul cooperarii scolii speciale cu scoala obisnuita

scoala speciala va staili legaturi cu cea mai apropiata scoala oisnuita din vecinatate. Pentru5nceput cooperarea consta 5n schimul de vizite 5ntre copiii celor doua scoli, pentru a putea

eneficia de facilitatile lor. 7n momentul 5n care legaturile sunt ine stailite copiii cu CE)vor asista la o parte sau la toate orele de la cealalta scoala. Profesorii de la scoala speciala 5ivor a*uta pe copiii cu CE) integrati, adapt8nd materialele la ore, d8nd sfaturi profesorilor dinscoala oisnuita, sau chiar pred8nd alaturi de acestia. scoala speciala poate oferi resursesuplimentare, c8t si eperienta psihopedagogica a profesorilor pentru pre5nt8mpinareadificultatilor de 5nvatare a tuturor elevilor. Copiii cu CE) au acces la continuturi mult mai

variate si ogate si la posiilitatea unor contacte sociale mai largi cu copii normali. Acestiadin urma pot do8ndi capacitati de 5ntelegere fata de copiii cu CE). Pentru a fi eficient, acestmodel necesita o colaorare si o pregatire minutioasa.

Principalul avanta* al acestui model este ca nu sunt necesare resurse si capital suplimentar,dar are dezavanta*ul ca ofera o integrare restr8nsa.

2. Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale pentru elevi cu C! n scoala obisnuita

Copiii cu dizailitati sunt 5nscrisi 5n aceasta clasa speciala si profesorul specialist 5n CE)raspunde de educarea acestora. 1 sala de clasa este pusa la dispozitie pentru predare si

acordare de spri*in suplimentar copiilor cu CE). scoala oisnuita anga*eaza un profesorspecialist pentru a raspunde de aceasta clasa.


24/25

#. Modelul bazat pe folosirea unei camere de instruire si resurse separate$ n cadrul scoliiobisnuite.

-opilul cu -$S este nscris ntro clasa obisnuita de care raspunde profesorul clasei!nvatator, diriginte". n acea scoala este creat un spatiu separat unde un profesor

specialist ofera copiilor cu -$S consiliere, servicii de terapii specifice, adapteazamaterialele didactice sau sunt depozitate protezele de care au nevoie copiii nactivitatea educativa. Acest model se poate completa cu profesori asistenti

psihopedagogi, care spri%ina profesorul clasei n timpul cursurilor si n rezolvareatemelor.

Ca si la primele modele nu este depasit dezavanta*ul ca orice copil sa 5nvete 5n scoala ceamai apropiata de domiciliul sau.

%. Modelul bazat pe profesorul itinerant$ specialist 5n activitatea cu elevi cu CE) caredeserveste scoala oisnuita.

Este un model care evita dezavanta*ul deplasarilor copiilor, deoarece elevul cu CE) este5nscris la scoala cea mai apropiata de domiciliu. Profesorul clasei 5n care este 5nscris estespri*init de un profesor itinerant specialist 5n CE) anga*at de catre autoritatile locale de5nvatam8nt.

7n acest caz, profesorul itinerant spri*ina profesorul clasei, elevul 5n timpul orelor, dar si 5ntimpul unor activitati de terapie specifica.

&. Modelul comun, azat pe profesorul itinerant, specialist 5n activitatea cu elevi cu CE),care deserveste toti copiii dintr-o anumita zona. Acest model 5si propune spri*inirea copiluluisi familiei de5ndata ce cazul a fost depistat. Profesorul itinerant va lucra mai 5nt8i cu parintiisfatuindu-i cu privire la nevoile incipiente ale copilului, si pe masura ce copilul creste 5i5nvata pe parinti sa relationeze si sa comunice cu copilul astfel 5nc8t acesta sa nu creascaizolat. 4ot profesorul va facilita 5nscrierea copilului 5ntr-o gradinita si apoi va a*uta laalegerea scolii adecvate.

Pe parcursul scolarizarii, acesta va oferi sfaturi si spri*in educatorilor si profesorilor.

6recventa vizitelor profesorului itinerant variaza 5n functie de nevoile copilului de la "-@saptam8na la !@trimestru.

Acest model nu este viail fara o una functionare a mi*loacelor de comunicatie si dedeplasare, dar se azeaza si pe responsailitatea si trasaturile de personalitate ale profesoruluiitinerant.

7n concluzie alegerea modelelor de integrare se face 5n functie de nevoile copilului. Pentru afi eficiente, modelele propuse treuie sa ia 5n considerare contetul geografic, socio-economic al sistemului national de 5nvatam8nt si necesita o proiectare minutioasa a

programului de interventie educational-compensator.

7n principiu, cu handicapatii mintalsunt practicate aceleasi forme de integrare, ca si cu alte

categorii de handicapati : clase diferentiate, integrate 5n structura scolii oisnuite, grupuri de


25/25

c8te -" copii deficienti inclusi 5n clasele oisnuite, integrarea individuala a acestor copii 5naceleasi clase oisnuite.

.3odalitati de fa)ori-are a inte/rarii copiilor cu deficiente ,n scoala publice prin*depistare precoce a deficientei8 inter)entie timpurie8 educatie prescolara8 debut scolar

,n scoala publica8 trasee educationale compatibile cu tipul si /radul de deficienta.

2.$imitele inte/rarii scolare.

Documents

Forme de Manifestare a Tulburarilor