56
CORECTAREA DEFICIENŢELOR FIZICE Elemeutul principal folosit de gimnastica medicală pentru prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice este exerciţiul fizic , grupat şi sistematizat în procedee şi metode de gimnastică medicală. Exerciţiul fizic este definit ca o activitate statică şi dinamică încadrată într-una din formele de exercitare curentă. Această activitate este realizată după reguli tehnice şi metodice bine stabilite, respectând cerinţele generale de anatomie, biochimie, fiziologie, igienă şi pedagogie. Corectarea deficienţelor fizice prin practicarea exerciţiilor fizice este posibilă numai datorită efectelor acestora asupra structurii ţesuturilor corpului, asupra funcţiilor organice şi psihicului. Astfel exerciţiile fizice, statice şi dinamice, exercită asupra corpului omenesc multiple înfluenţe pozitive. De aceea nu se poate vorbi de o singură clasificare a acestora. Se constată astfel că în urma practicării sistematice a exerciţiilor fizice apar în organism modificări locale sau generale, trecătcare sau de lungă durată, rapide sau lente care modifică structura şi funcţionalitatea ţesuturilor, organelor şi aparatelor corpului omenesc. Efectele profilactice, dar mai ales cele corective ale exerciţiilor fizioe rezultă din efectele morfogenetice (plastice), fisiologice şi educative ce se observă la cei ce practica timp îndelungat şi metodic exerciţiile fizice, adecvate scopului propus. Exerciţiul fiaic este un important factor morfo-genetic, mai ales pentru elementele aparatului locomotor. Oasele şl periostul, articulaţiile şi muşchii, tendoanele şl fasciile au o structură funcţională atât de evidentă încât capătă semnificaţia unei reprezentări grafice a forţelor mecanice, pe care acţiunile statice şi dinamice le exercită asupra lor. Acţiunile mecanice, care se aplică asupra unul os - întinderea, presiunea şi răsucirea - influenţează aşezarea sistemelor traiectoriale din structura epiflzelor. Cercetările din acest domeniu au subliniat faptul că exerciţiul fizic, determînă o remaniere continuă a elementului fundamental al structurii osoase, osteooitul - în sensul unei ajustări, distrugeri sau reconstrucţii concordante acţiunii mecanice. În acest sens, unele poziţii şi mişcări, care alcătuiesc exerciţiile fizice, prin acţiunile mecanice imprimate asupra osului, pot fi folosite pentru creşterea în lungime şi grosime a acestuia (legea osteogenezei a lui Delpech şi Wolff) totodată,

Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

Citation preview

Page 1: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

CORECTAREA DEFICIENŢELOR FIZICE

Elemeutul principal folosit de gimnastica medicală pentru prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice este exerciţiul fizic, grupat şi sistematizat în procedee şi metode de gimnastică medicală.

Exerciţiul fizic este definit ca o activitate statică şi dinamică încadrată într-una din formele de exercitare curentă. Această activitate este realizată după reguli tehnice şi metodice bine stabilite, respectând cerinţele generale de anatomie, biochimie, fiziologie, igienă şi pedagogie.

Corectarea deficienţelor fizice prin practicarea exerciţiilor fizice este posibilă numai datorită efectelor acestora asupra structurii ţesuturilor corpului, asupra funcţiilor organice şi psihicului.

Astfel exerciţiile fizice, statice şi dinamice, exercită asupra corpului omenesc multiple înfluenţe pozitive. De aceea nu se poate vorbi de o singură clasificare a acestora. Se constată astfel că în urma practicării sistematice a exerciţiilor fizice apar în organism modificări locale sau generale, trecătcare sau de lungă durată, rapide sau lente care modifică structura şi funcţionalitatea ţesuturilor, organelor şi aparatelor corpului omenesc.

Efectele profilactice, dar mai ales cele corective ale exerciţiilor fizioe rezultă din efectele morfogenetice (plastice), fisiologice şi educative ce se observă la cei ce practica timp îndelungat şi metodic exerciţiile fizice, adecvate scopului propus.

Exerciţiul fiaic este un important factor morfo-genetic, mai ales pentru elementele aparatului locomotor. Oasele şl periostul, articulaţiile şi muşchii, tendoanele şl fasciile au o structură funcţională atât de evidentă încât capătă semnificaţia unei reprezentări grafice a forţelor mecanice, pe care acţiunile statice şi dinamice le exercită asupra lor.

Acţiunile mecanice, care se aplică asupra unul os - întinderea, presiunea şi răsucirea - influenţează aşezarea sistemelor traiectoriale din structura epiflzelor. Cercetările din acest domeniu au subliniat faptul că exerciţiul fizic, determînă o remaniere continuă a elementului fundamental al structurii osoase, osteooitul - în sensul unei ajustări, distrugeri sau reconstrucţii concordante acţiunii mecanice.

În acest sens, unele poziţii şi mişcări, care alcătuiesc exerciţiile fizice, prin acţiunile mecanice imprimate asupra osului, pot fi folosite pentru creşterea în lungime şi grosime a acestuia (legea osteogenezei a lui Delpech şi Wolff) totodată, exerciţiile fizice aplicate în prima perioada. A vieţii pot preveni şi corecta - prin acţiune statică sau dinamică - deformaţiile osoase mult mai uşor decât în celelalte perioade ale vieţii.

Periostul are la rândul său o structură funcţională, demonstrată de grosimea, dispoziţia şi orientarea fibrelor din care este alcătuit.

Forma articulaţiei ca şi calităţile sale funcţionale, mobilitatea şi stabilitatea - sunt determînate de rolul articulaţiei în statica şi motricitatea corpului omenesc. Amplitudinea mişcărilor condiţionează întinderea suprafeţelor articulare, lungimea şi grosimea capsulei şi ligamentelor articulare. În structura aparatului fibros periarticular, fibrele conjunctive sunt orientate În concordanţă cu factorii mecanici de tracţiune directă sau indirectă, exercitată asupra articulaţiei.

În tulburările de formă ca şi în tulburările funcţionale ale articulaţiilor, executarea exerciţiilor analitice la nivelul articulaţiei, activ sau împotriva unei rezistenţe, poate reda mobilitatea dar şl stabilitatea articulaţiei deficiente.

Orice activitate cu caracter fizic - fie subforma efortului static sau a mişcărilor cu amplitudine şi întensitate diferită constituie o exercitare apscifică pentru muşchi.

Prin exercitarea muşchilor sau a grupelor musculare se îmbunătăţesc atât proprietăţile fiziologice ale muşcailor cât şi calităţile lor fizice.

Astfel volumul şi forţa musculară pot fi înfluenţate pozitiv de exerciţiile fizice executate liber şi îndeosebi de exerciţii simple executate împotriva gravitaţiei preeam şi de mişcările legate de aparate a căror îngreuiere poate fi mărită progresiv.

Reziatenţa se dezvoltă printr-un număr mare de repetări a unor contracţii statice — izometrice - ca şi prin mişcări cu autorezistenţă sau împotriva unei rezistenţe manuale sau

Page 2: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

mecanice.Elasticitatea muşchilor ae păstrează sau se recapătă prin mişcări ample, mişcări de

pendulare sau împotriva unei rezistente - executate excentric şi în afara segmentului de comtracţie.

Una din cauzale cele mai frecvente a deficienţelor fizice sunt tulburările de tonus muscular. Executate metodic, exerciţiile fizice pot tonifica în condiţii de scurtare grupele musculare hipotone-întinse, dar şi să lungească şi să relaxeze pe cele contracarate şi scurte. De fapt, corectarea celor mai frecvente deficienţe fizice se bazează pe aceste efecte morfogenetice de la nivelul muşchilor.

Odată cu tonificarea musculaturii se întăresc tendoanele şi fasciile musculare. Structura faşiilor, aponevrozelor şi mai ales a tendoanelor demonstrază funcţiile motoare pe care le îndeplînesc. În cazul unor modificări de structuri ale acestora sau numai a unor tulburări funcţionale prin exercitarea lor cu ajutorul grupelor musculare învecinate se pot obţine îmbunătăţiri evidente ale aceslfeor ţesuturi.

Exerciţiul fizic, folosit în scop profilactic dar mai ales corectiv influenţează nu numai forma şi structura ţesuturilor corpului omenesc ci echilibrează concomitent funcţiile fiecărui organ, realizînd o stare de sinergie şi solidaritate funcţională.

Cele mai evidente efecte funcţionale se constată tot la nivelul aparatului locomotor. În gimnastica corectivă exerciţiile fizice urmăresc nu numai exercitarea, dezvoltarea şi perfecţionarea funcţiilor motoare normale dar mai ales reeducarea şi recuperarea celor slăbite sau tulburate. În tulburările şi deficienţele aparatului locomotor, exerciţiul fizic dozat şi gradat în concordanţă cu posibilităţile funcţionale ale deficientului, reeducă şi perfecţionează calităţi motrice de bază, în special forţa, viteza, rezistenţa, supleţea şi îndemînarea.

Aceste îmbunătăţiri funcţionale se datoresc intervenţiei unor factori neuromusculari, care uşurează transmiterea impulsului nervos şi utilizarea completă a substanţelor energetice.

Efortul fizic, chiar de intensitate mică, creează nevoia unui aport crescut de substanţe nutritive, accelerând funcţiile respiratorii şi cardio-vasculare, absorbţia de la nivelul intestinului, nutriţia şi excreţia. În gimnastica medicală sunt selecţionate şi grupate exerciţiile fizice care înfluenţează una sau alta dintre marile funcţiuni.

În fiziologia exerciţiilor fizice se explică pe larg mecanismele complexe care dirijează armonios aparatele şi sistemele organismului. Se poate afirma astfel că exerciţiul fizic, repetat metodic, şi gradat după principii şi reguli bine stabilite, în concordanţă cu vârsta, sexul dar mai ales cu pregătirea anterioară a individului, îmbunătăţeşte funcţiile mari ale organismului.

Exerciţiul fizic are la orice vârstă, dar mai ales în perioada de creştere un puternic rol educativ.

Sistemul nervos este educabil mai ales în sectorul neuromotor. Mişcarea repetată şi corectată se perfecţionează nu numai printr-o reglare mai bună a lucrului grupelor musculare ci mai ales printr-un mai bun control paihoneuromotor.

Atitudinea corpului, mişcărilor şi gesturile corpului precum şi toate manifestările cu caracter motric sunt de fapt o adaptare continuă a funcţiei psihoneuromotoare la cerinţele continue ale adaptării corpului în concordanţă cu necesităţile lui.

Stimularea simultană a factorilor morali şi de voînţă contribuie substanţial la realizarea corectării atitudinilor greşite, la perfecţionarea şi corectarea mecanismelor psihoneuromotorii.

În corectarea deficienţelor fizice, exerciţiul fizic este folosit atât sub forma exerciţiilor statice cât şi a celor dinamice.

Exerciţiile statice corective constau fie din poziţii, fie din contracţii izometrice.Poziţiile sunt asigurate de contracţii musculare statice care fixează trunchiul şi

segmentelor sale, menţinându-le împotriva gravitaţiei sau a altor forţe medanice care tind să modifice raporturile dintre ele. În gimnastica medicală poziţiile de lucru se împart în poziţii fundamentale (stând, pe genunchi, şezând, culcat, atârnat) şi derivatele lor. Poziţiile, după atitudinea corpul în timpul menţinerii lor pot fi corecte - când este o respectare a atitudinii normale globală sau segmentară - corectivă - când se realizează o corectare parţială a deficienţei globale sau segmentare - şi hipercorectivă - când se obţine nu numai corectarea poziţiei dar chiar

Page 3: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

realizarea aspectului invers deficienţei.Poziţiile corective şi hipercorective sunt derivate ale poziţiilor fundamentale simetrice

sau asimetrice, obţinute prin modificări ale poziţiei capului şi gâtului, trunchiului, membrelor supericare şi înfericare.

Poziţiile fundamentale folosite în gimnastica medicală 1. Poziţia stând - se mai numeşte şi ortostatică - are o bază de susţinere redusă, limitată la

contactul tălpilor cu solul sau podeaua. Este o poziţie puţin stabilă şi angrenează în contracţia statică o mare parte din muşchii planului posterior al corpului cum sunt muşchii cefei şi spatelui, muşchii posteriori ai coapsei şi gambei. Poziţia stând este mult utilizată pentru corectarea deformaţiilor toracelui şi spatelui, membrelor supericare şi infericare mai ales sub forma poziţiilor derivate.

2. Poziţia pe genunchi - se menţiae mai greu cu trunchiul vertical întrucât proiecţia centrului de greutate pe suprafaţa de sprijin este dispusă excentric. Totodată genunchii nu au o structură potrivită pentru sprijin - iar atunci când se foloseşte mai mult timp este necesară protejarea genunchilor cu apărătoare, special confecţionate.

În gimnastica corectivă se foloseşte în special poziţia derivată cu sprijin pe palme (poziţie pe patru labe) pentru că asigurând orizontalizarea coloanei vertebrale o eliberează de funcţia statică în menţinerea echilibrului şi îi măreşte amplitudinea mişcărilor. De aceea, poziţia pe genunchi cu sprijin pe palme este mult utilizată în corectarea deviaţiilor coloanei vertebrale şi a toracelui. Prin stabilitatea pe care o oferă corpului întreg eate indicată în reeducarea tulburărilor de echilibru şi coordonare.

3. Poziţia şezând - oferă corpului o bună stabilitate pentru că efortul muscular necesitat de menţinerea echilibrului este redus, suprafaţa de sprijin este mai mare iar centrul de greutate se apropie de suprafaţa de sprijin. În această poziţie, bazinul se apropie ca înclinare de planul orizontal iar curbura lordotică a coloanei vertebrale lombare se îndreaptă sau se poate chiar inversa.

Poziţia şezînd poate fi folosită ca poziţie iniţială pentru exerciţiile de trunchi şi membre superioare ca şi pentru efectuarea exerciţiilor de respiraţie diafragmatică.

4. Poziţia culcat - este poziţia cu suprafaţa de sprijin mult mărită iar coloana vertebrală nu mai are rolul de menţinere a verticalităţii corpului, de aceea mişcările de trunchi se efectuează cu amplitudine mărită în toate planurile de mişcare, la nivelul fiecărei regiuni. Poziţiile derivate (culcat înainte, lateral) sunt de asemenea folosite pentru corectarea deficienţelor coloanei vertebrale şi spatelui, toracelui şi abdomenului, membrelor supericare şi infericare.

5. Poziţia atârnat - este singura poziţie fundamentală în care sprijinul se află deasupra centrului de greutate. Această poziţie se menţine prin forţa membrelor supericare şi a centurii scapularei capul şi gâtul sunt uşor înclinate înapoi, toracele proemină, abdomenul este supt şi membrele inferioare sunt în uşoară extensie.

Poziţia atârnat poate fi incompletă când corpul mai păstrează parţial sprijinul pe sol - poziţia atârnat combinat. Totodată ea se mai poate realiza pasiv cu ajutorul unor dispozitive de fixare a corpului (căpăstrul Glisson sau Sayre), situaţie în care membrele şi trunchiul sunt întinse pasiv pe verticală.

Această poziţie poate fi executată la bara fixă înaltă, la inele, trapez sau la scara fixă, corpul fiind vertical în jos sau poate să fie realizată pe un plan oblic (bancă de gimnastică sau redresor universal). Poziţia atârnat se foloseşte pentru corectarea deviaţiilor coloaoei vertebrale şi spatelui, deformaţiile abdomenului, membrelor supericare şi infericare.

În afara acestor poziţii, exerciţiile statice se mai pot folosi şi sub forma exerciţiilor izometrice adică menţinerea unei poziţii corective sau hipereorective mai mult timp, împotriva gravitaţiei sau a altor rezistenţe.

EXERCIŢIILE FIZICE DINAMICE - CU CARACTER CORECTIV

Exerciţiile dioamice se pot realiza în gimnastica medicală sub forma mişcării active, libere sau legate, a mişcării active Cu rezistenţă.

Exerciţiile dinamice corective se pot sistematiza astfel:1. Exerciţii active de cap şi gât, trunchi, membre supericare şi infericare - executate

Page 4: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

liber sau cu îngreuierei.2. Exerciţii de respiraţie cu caracter corectiv,3. Exerciţii aplicative cu caracter corectiv;4. Exerciţii de redresare - pasive, pasivo-active sau active;5. Exerciţii de relaxare a grupelor musculare contracturate sau scurtate.

1. Din grupa exercitiilor active fac parte în primul rând exerciţii active cu segmentul deficient precum şi exerciţii cu segmente învecinate care amplifică mişcările corective ale deficienţei primare.

Exerciţiile active vor fi foarte localizate numai la segmentul deficient pentru a nu crea alte deficienţe compensatorii. Exemplu: pentru corectarea lordozei lombare se vor executa mişcări de flexii ale trunchiu lui numai la nivelul regiunii lombare, coloana vertebrală toracală fiind fixată sau menţinută în poziţii corective.

Aceste mişcări pot fi executate cu îngreuiere - mingi medicinale, bastoane, gantere etc. sau împotriva unei rezistenţe manuale sau opuse forţei gmvitaţiei.

Exerciţiile segmentelor învecinate deficienţei principale vor întregi sau corecta exerciţiul principal. Astfel membrele supericare în lordoza lombară vor lucra în plan posterior pentru a evita compensarea cifotică a coloanei vertebrale dorsale în timp ce membrele infericare vor fi duse, menţinute sau fixate în plan anterior pentru corectarea poziţiei bazinului. De asemenea aceste exerciţii vor fi executate liber sau cu îngreuiere diferită.

În cadrul exerciţiilor corective, mişeările pot fi executate analitic, dar cele mai bune rezultate se obţin atunci când se execută exerciţii combînate.

2, Exerciţiile de reaspiraţie cu caracter corectiv se execută din poziţii stabilite. Se pot execata liber sau în timpul exerciţiilor de trunchi şi membre supericare, din poziţii simetrice sau asimetrice care să nu stânjenească mişcările toracelui.

În general exerciţiile de respiraţie se pot introduce la sfârşitul părţii introductive şi în partea fundamentală a lecţiei, după exerciţiile corective mai grele.

3. Exerciţiile aplicative cu caracţer corecţiv. Exerciţiile aplicative se folosese pentru educarea sau reeducarea deprinderilor motrice de bază dintre cele mai bune exerciţii aplicative, cu conţinut corectiv sunt exerciţiile de mers, exerciţii de târâre, echilibru şi suspensiuni.

Exerciţii de mers corectiv sunt incluse în partea introductivă şi fînală a lecţiei de gimnastică medicală. Se vor folosi numai acele exerciţii de mers ca structură corectivă pentru deficienţa primară; exemplu: mers pe vârfuri pentru corectarea cifozei, mers cu genunchii îndoiţi, trunchiul vertical pentru corectarea cifozei, mers cu genunchii îndoiţi, trunchiul vertical pentru corectarea lordozei etc.

Exerciţii de tâţâre - se efectuează din poziţii cu bază mare de susţinere şi centrul de greutate foarte aproape de baza de sprijîn. Aceste poziţii permit o localizare precisă a exerciţiilor la nivelul segmentului deficitar şi angrenează în lucru grupe mari musculare. Exerciţiile de târâre se execută din poziţiile fundamentale culcat, pe genunchi şi şezând, dar şi din poziţiile derivate ale acestora, executate simetric sau asimetric.

Exercijii de echilibru pot fi simple şi asociate cu purtări de obiecte uşcare, determînînd o solicitare simetrică a muşchilor antagonişti.

Suspensiunile se pot realiza pasiv prin susţinerea greutăţii corpului cu ajutorul diferitelor aparate sau pot fi realizate activ prin forţa membrelor supericare.

Astfel pot să fie complete - când se realizează pe verticală sau incomplete pe plan oblic sau cu sprijînul membrelor inferioare.

Suspensiunile active pot fi executate simplu sau combinate - cu mişcări active (pendulări, răsuciri) cu redresări pasive - active.

4. Exerciţiile de redresare constau din luarea unoi poziţii corective sau hipercorective şi menţinerea lor o perioadă de timp bine determinată. Ele se pot executa pasiv sau activ. Trebuie subliniată incidenţa mare a exerciţiilor corective atât în condiţii de repaus cât şi în mers.

Redresările pasive se pot însoţi de tracţiuni şi presiuni imprimate asupra segmentului deficient de căti^e profesor sau de unele aparate mecanice cum sunt aparatul Zander. De asemenea se poate asocia cu suspensiunile. Gel mai bune redresări pasive se obţîn din poziţia atârnat §i

Page 5: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

culcat.Redresările active constau de fapt, dintr-o auto-corectare progresivă a atitudinii corpului

imprimând şi menţinând poziţii corective prin încercări repetate şi insisteme în faţa oglinzii. Ele contribuie la formarea reflexului de atitudine corectă a corpului. Poziţiile cele mai indicate pentru executarea acestor exerciţii sunt poziţiile stând şi şezând.

În continuare vom prezenta complexe de exerciţii corective pentru cele mai frecvente deficienţe ale aparatului locomotor care se întâlnesc la vârsta şcolară.

Pornînd de la faptul că educarea atitudinii normle a corpului trebuie să fie în permanenţă în preocupările profesorului de educaţie fizică vom prezenta modul în care putem contribui la formarea şi păstrarea acesteia, precum şi posibilităţile de corectare a atitudinii deficiente globale. Practicarea gimnasticii corective se poate realiza în centre specializate; tot în continuare vom prezenta corectarea deficienţelor coloanei vertebrale şi spatelui, toracelui şi abdomenului, membrelor supericare şi infericare.

Vrem să subliniem că aceste exerciţii corective le considerăm numai orientative, de aceea le prezentăm sub forma complexelor de exerciţii, întrucât ele pot fi îmbunatăţite, schimbate şi completate în concordanţă cu vârsta şi posibilităţile copilului deficient precum şi cu cauza şi evoluţia fiecărei deficienţe fizice.

FORMAREA ŞI EDUCAREA ATITUDINII CORECTE

Atitudinea corectă este o funcţie a corpului omenesc care are la bază o serie de reflexe senzorio-motoare. Acestea au ca punct de plecare impulsurile recepţionate de proprioreceptorii din ţesuturile periarticulare, tendoane şi muşchi, precum şi de interoreceptorii din piele, şi analizatorii vizuali sau acustico-vestibulari. Toate aceste excitaţii se transmit structurii perceptive a scoarţei cerebrale care le reţine şi trimite pe cale motorie, efectoare pînă la nivelul măduvei spinării, impulsuri prin intermediul, cărora se modifică starea de tonus a musculaturii corpului omenesc neoesară menţinerii în condiţii diferite a aceleiaşi atitudini. Deci atitudinea corpului - corectă sau nu - se formează prin intermediul unor reflexe prin care individul îşi menţine aceleaşi raporturi între segmentele sale, în condiţii asemănătoare desfăşurării activităţilor statice şi dinamice.

Procesul de educare a atitudinii corecte a corpului trebuie să înceapă după vîrsta de 5 ani, adică vîrsta la care terminîndu-se mielinizarea fibrelor nervoase se poate regla tonusul muscular şi forma un reflex corect şi stabil de atitudine corectă.

Măsurile prin care se poate educa atitudinea corectă a corpului sunt numeroase şi variate. Unele dintre ele se adresează întregului organism, altele numai aparatului locomotor şi sistemului nervos; primele acţionează indirect asupra funcţiei de atitudine corecte, cealaltă se a-âreeează direct elementelor pasive şi active de care depinde atitudinea corpului.

Din prima grupă - fac parte toate măsurile prin care se îmbunătăţeşte starea generală de sănătate şi rezistenţă a corpului ca bază împotriva predispoziţiilor şi cauzelor care favorizează sau determână atitudinile deficiente

Pentru educarea unei atitudini corecte este utilă organizarea raţională a activităţii zilnice şi evitarea oboselii. Pgrinţii şi chiar profesorii impun în foarte multe cazuri menţinerea îndelungată a unor poziţii la banca sau masa de lucru care solicită static muşchii spatelui. Lucru static prelungit este mai obositor decît lucru dinamic şi favorizează luarea şi menţinerea unor poziţii incorecte, deficiente. Pe lîngă faptul că şederea şi activitatea statica din banca şcolară trebuie să se desfăşoare într-o poziţie cît mai corectă, evitîndu-se înclinările, răsucirile şi poziţiile asimetrice ale corpului şi trunchiului se impune chiar şi organizarea petrecerii timpului liber.

Din cea de a doua grupă fac parte factorii prin care putem să educăm reflexul neuromuscular de atitudine corectă precum şi tonificarea unor grupe musculare ou un rol preponderent în păstrarea atitudinii corecte a corpului (muşchii peretelui abdominal şi bazinului, a membrelor superioare şi inferioare).

Vom prezenta în continuare un complex de exerciţii care incluse parţial sau integral în lecţia de educaţie fizică pot contribui la educarea atitudinii corecte.

Page 6: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

C0MPLEX DE ERCIŢII PENŢRU EDUCAREA ATITUDINII CORECTE A CORPULUI

1. Stând cu spatele lipit de un plan vertical (perete sau scară fixă) aucerea braţelor prin lateral sus,simultan cu îndoirea genunchilor - păstrând spatele şi braţele lipite pe planul vertical în timpul executării exerciţiului.

2. Stând cu mâinile pe şold - cu spatele lipit de perete, îndoirea trunchiului spre dreapta şi spre stânga -trunchiul rămînînd lipit de perete în timpul mişcării.

3. Stând cu mâinile pe şold - cu spatele lipit de perete - deplasare laterală spre stânga cu doi paşi de galop - menţinând spatele lipit de perete; aceiaşi deplasare spre dreapta.

4. Stând cu un baston apucat înainte jos –ducerea bastonului sus cu înclinarea uşoară a trunchiului înainte.

5. Stând cu un baston menţinut la nivelul omoplaţilor, coatele îndoite, braţele lipite de torace întinderea coatelor simultan cu îndoirea genunchilor.

6. Stând cu genunchii îndoiţi cu un baston menţinuţi la spate, trecut pe sub coate, trecerea prin săritură în depărtat stând cu trunchiul uşor aplecat înainte, inspiraţie, revenire - expiraţie.

7. Stând, spate în spate cu un partener, braţele lateral sus, de mâini apucat - îndoirea genunchilor - păstrând spatele lipit de al partenerului atît la îndoirea genunchilor, cît şi la revenire.

8. Stând depărtat cu spatele lipit de un plan verti- 1 cal, mâini pe şold, îndoirea trunchiului lateral cu ducerea braţelor lateral pe planul vertical inspiraţie, revenire - expiraţie.

9. Stând cu faţa la scara fixă - cu piciorul drept întins, sprijinit pe şipca a 5-a, trecerea greutăţii pe pi-; clorul din faţă cu îndoirea lui simultan cu ducerea braţelor lateral. In timpul executării mişcării braţelor, picioJ rul din spate se menţine întins. Aceiaşi mişcare se execută] cu sprijinirea pieiorulvi stâng.

10. Stând spate în spate cu ttn pactemenr, - miini pe şold, pas înainte, urmat de apropierea celuilalt picior; trunchiul şi membrele superioare îşi menţin aceiaşi poziţie la revenire cînd segmentele corpului trebuie sa-şi recapete acelaşi contact ca la poziţia de plecare.

11. Stând cu spatele la scara fixă, mâinile pe şold, îndoirea genunchiului stâng în faţă, ducerea genunchiului lateral pînă atinge scara fixă ; spatele se menţine drept, piciorul de bază întins, iar cel îndoit sprijinit cu vârful la genunchiul piciorului de bază. Cînd genunchiul este dus lateral ridicarea pe vârf a piciorului de bază, şi revenire. Acelaşi exerciţiu cu piciorul opus.

12. Şezând încrucişat, cu mâinile pe genunchi, ducerea capului în extensie cu tragerea umerilor înapoi - inspiraţie, relaxare-expiraţie.

13. Şezând depărtate cu palmele în sprijin pe sol, lîngă şolduri, ridicarea braţelor prin lateral sus, inspiraţie, simultan cu îndoirea genunchilor la piept şi extensia capului, revenire - expiraţie.

14. Şezând cu spatele lipit de scara fixă, braţele în sus pe lîngă cap, mâinile apucate deasupra capului,îndoire laterală spre dreapta şi spre stânga trunchiului, păstrând tot timpul contactul spatelui cu scara fixă.

Page 7: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

15. Pe genunchi cu sprijin pe palme îndoirea coatelor simultan cu extensia capului şi gâtului cu inspiraţie, revenire cu expiraţie.

16. Pe genunchi cite doi faţă în faţă cu trunchiul la orizontală, braţele întinse înainte apucat reciproc la aivelul antebraţelor, ducerea trunchiului în jos simultan cu lăsarea şezutei pe călcâie. În timpul executării mişcării mâinile alunecă pe antebraţele partenerului, menţinându-se apucarea la nivelul palmelor.

17. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub) orizontală, braţele întinse mult înainte, mutarea succesiva a mâinilor din aproape în aproape pe sol.

18. Culcat înapoi cu genunchii îndoiţi, tălpile sprijinite pe sol, ducerea braţelor prin lateral sus - revenire.

19. Culcat înapoi pe sol sau pe o bancă de gimnastică în lungul ei, cu braţele întinse în prelungirea corpuj lui, târâre prin impulsul alternativ al picioarelor.

20. Culcat înapoi pe o bancă de gimnastică cu genunchii îndoiţi la piept, târâre prin tracţiunea alternativă sau simultană a braţelor prin apucarea de marginile laterale ale băncii.

21. Culcat înapoi cu genunchii îndoiţi, tălpile sprijinite pe sol - braţele aşezate pe lângă trunchi - inspiraţie profundă cu "sugerea" peretelui abdominal, simultan cu încercarea de a apropia umerii perfect de sol inspiraţie, revenire - expiraţie.

22. Culcat înainte pe banca de gimnastică, cu jumătatea superioară a trunchiului în afară suprafeţei de sprijin, mâinile sprijinite pe partea laterală. a băncii de gimnastică, extensia trunchiului simultan cu dueserea braţelor lateral sus - inspiraţie, revenire - expiraţie.

23. Atârnat cu faţa la scara fixă, genunciiii îndoiţi, şi vârfurile picioarelor sprijinite pe şipca corespunzătoare, întinderea genunchilor cu ducerea bazinului înapoi şi înclinarea trunchiului înainte, capul şi gâtul în extensie - revenire.

24. Atârnat cu spatele la scara fixă îndoirea şi întinderea genunchilor la piept - păstrând trunchiul lipit de verticală.

25. Atârnat cu spatele la scara fixă - pendularea dreapta - stânga a membrelor inferioare.26. Mers pe vârfuri cu mâinile la eeafă, coatele trase mult înapoi, privirea înainte.27. Mers cu mâinile pe şold, ridicarea alternativă a genunchilor la piept.28. Mers cu mâinile pe şold, la trei paşi, ducerea alternativă a unui picior în extensie

simultan cu ducerea braţelor lateral.29. Mers - ducerea în cerc a braţelor spre înapoi cu oprirea, îndoirea

genunchilor şi balansarea braţelor înapoi - revenire cu braţele sus.

30. Mers - la trei paşi, îndoirea şi întinderea alternativă a unui genunchi înainte, lateral şi în spate.

Page 8: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

CORECTAREA ATITUDINILOR DEFICIENTE GLOBALE ALE CORPULUI

Atitudinile deficiente globale sau totale ale corpului sunt abateri de la normal apărute fie prin insuficienţă sau ecces funcţional, fie prin dezechilibru sau asimetrie funcţională a întregului aparat de susţinere şi mişcară.

Aceste abateri apar sub influenţa mai multor factori cum sunt de exemplu predispoziţiile ereditare, tipul constirtaţional, tulburări ale motricitatii sau desprinderile defectuos formate, slăbirea capacităţii funcţionale a musculaturii etc.

Atitudinile deficiente globale se pot observa în plan sagital (antero-posterior) şi în plan frontal.

În plan antero-posterior se produc deficienţe de atitudiise prin insuficienţă sau relaxare. Aceste atitudini pot lua forme în extensiune sau predominant lordotică şi în flexiune sau predominant cifotică. Mai rar, se produc tot în plan sagital atitudinile rigide care fixează corpul pe axul vertical (atitudinile plan rigide),

În plan frontal se produc atitudini asimetrice ţrin înclinarea, sau răsucirea corpului într-o parte sau cealaltă apărând o formă scoliotică a trunchiului.

Atitudinea globală lordotloă se caracterizează printr-o uşoară accentuare a curburii coloanei vertebrale lombare care se poate întinde în sus cuprinzînd o parte a coloanai dorsale şi uneori spatele în întregime. Examinând copilul din profil, observăm capul şi gâtul vertical sau înclinate în faţă, în sens compensator, umerii sunt traşi înapoi, toracele şi abdomenul proemână înainte, bazinul este înclinat mult sub linia orizontală. Membrele inferioare sunt întinse, uneori genunchii fiind în hipaaextensie. Este atitudinea frecvent întâlnitî la copii dar şi la adolescenţii slabi, cu musculatura abdominală atonă, ca bazinul mult înclinat sub orizontală.

Atitudinea global cifotică - se apreciază deasemenea din profil, observîndu-se capul şi gâtul înclinat înainte, umerii aduşi în faţă, toracele este înfundat sau în flexiune, abdomenul supt sau rareori balonat sub-ombilical. Conturul spatelui este arcuit posterior, cu o cifozare dorso-lombară sau totală a coloanei vertebrale. Bazinul este puţin înclinat, membrele inferioare sunt drepte sau mai frecvent cu genunchii în flexiune.

Se poate astfel constata că această atitudine se menţine mai mult pe baza elementelor pasive întrucât muşchii planului posterior şi trunchiul sunt întinşi, muşchii situaţi anterior sunt relaxaţi.

Aoeastă atitudine este frecvent întîlnită la copiii de vîrstă şcolară care nu-şi corectează suficient atitudinea corpului, precum şi la adolescenţii care au o creştere rapidă în înălţime fără o dezvoltare corespunzătoare a musculaturii.

Atitudinea global rigidă sau plană se caracterizează prin situarea tuturor segmentelor corpului, cap şi gât, trunchi şi membre - pe verticală. Trunchiul este aproape lipsit de reliefuri musculare, spatele, toracele şi abdomenul fiind aproape plane. La examinarea coloanei vertebrale se constată lipsa curburilor fiziologice şi uneori chiar o tendinţă spre inversare a curburilor co-loanei vertebrale dorsale şi lombare. Membrele inferioare sunt drepte şi rigide, cele superioare - lipsite de coordonare în mişcare. Atitudinea plan rigidă este destul de rar întâlnită la elevi şi atunci este ereditară.

Atitudinea global asimetrică se apreciază examinând corpul din faţă sau spate - adică în plan frontal. Se datoreşte unei inegalităţi funcţionale, în sprijin şi în mişcare, a membrelor inferioare, care determână înclinarea sau translatarea de o parte sau de alta a bazinului, trunchiul înclinându-se într-o parte sau alta. Se întâlneşte frecvent la fete, care în ortostatism se sprijină mai mult pe un picior, celălalt membru fiind uşor în flexiune. De această parte bazinul coboară, iar trunchiul deviază lateral spre compensare.

Corectarea atitudinilor deficiente poate să înceapă la orice vârstă, dar practica a demonstrat că această acţiune este mai uşoară şi mai sigură la copii şi adolescenţi.

Rezultatele depind de precocitatea sesizării atitudinii deficitare, de alegerea mijloacelor de corectare şi mai ales de complexitatea factorilor folosiţi pentru obţinerea unei atitudini normale. Între aceşti factori terapeutici un rol deosebit îl au exerciţiile fizice, căci nici un alt tratament nu poate înlocui exerciţiul fizic în tonificarea musculaturii, mobilitatea articulaţiilor şi mai ales în perfecţionarea atitudinii şi coordonării mişcărilor.

Page 9: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

Vom prezenta în continuare scopul urmărit, mijloacele şi exerciţiile sub formă de complexe de exerciţii folosite în corectarea acestor atitudini global deficiente.

CORECTAREA ATITUDINII GLOBAL LORDOTICĂ

Scopul exerciţiilor fizice:1. Formarea reflexului de atitudine corectă a corpului în ortostatism şi în secţiunile

dinamice.2. Corectarea şi redresarea curburii lordotice mai accentuate la nivelul coloanei vertebrale

lombare prin tonificarea şi scurtarea muşchilor abdominali hipotonici şi lungirea muşchilor sacrolombari.

3. Redresarea bazinului prea mult înclinat înainte şi a genunchilor hiperextinşi.4. Corectarea poziţiei capului şi gâtului, dezvoltarea toracelui.

Mijloace folosite1. Exerciţiile statice cele mai indicate sunt poziţiile derivate din poziţiile fundamentale

şezând, culcat şi atârnat. Se folosesc mai puţin poziţiile stând şi pe genunchi care sunt în general lordozante.

2. Exerciţiile dinamice cele mai indicata sîunt exerciţiile de trunchi - îndeosebi mişcările de flexieprecum îndoirile laterale şi răsucirile executate simultan cu flexiunea trunchiului;

- exerciţiile de membre superioare şi inferioare;- exerciţii aplicative: mers corectiv, târâre, suspensiuni, echilibru;- exerciţii de respiraţie executate din poziţii corective pentru prevenirea lordozei;- exercitii de redresare a trunchiului şi mai ales a bazinului executate pasivo-activ sau

activ.

COMPLEXE DE EXERCIŢII CORECTIVE PENTRUATITUDINEAA GLOBAL LORDOTICA

1. Mers cu trunchiul înclinat înainte cu mîicils pe şold.2. Mers cu mlinile la ceafă, ridicarea alternativă a genunchilor la piept.3. Mers cu genunchii îndoiţi cu un baston fixat la spate, pe sub ooate.4. Stând ou trunchiul înclinat braţele oblic sus ducerea braţelor în jos şi înapoi cu îndoirea

genunchi lor, alternativ cu ducerea braţelor în sus prin înainte cu întinderea genunchilor şi înclinarea trunchiului.

5. Stând depărtat, aplecarea trunchiului cu rasucirea trunchiului şi ducerea palmei drepte la piciorul opus - idem ducerea palmei stângi la piciorul drept.

6. Stând depărtat cu înclinarea trunchiului înainte, mâini pe şold, circomducţia trunchiului în plan anterior.

7. Stând în faţa scării fixe cu piciorul drept sprijinit pe şipca a 6-a (de jos în sus) trecerea grea™ taţii pe piciorul din ţaţă cu îndoirea genunchiului şi apucarea şipcii corespunzătoare nivelului umerilor. Coatele se duc lateral iar capul şi gâtul în extensie.

Page 10: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

8. Stând depărtat cu mingea medicinală ţinută deasupra capului - aplecarea trunchiului cu ducerea mingii la piciorul stâng odată cu fandarea laterală a piciorului drept - revenire. Se execută în continuare în sens opus.

9. Stând depărtat cu bastonul apucat înainte joa, înclinarea trunchiului la orizontală cu spatele drept, cu ducerea bastonului sus, - inspiraţie revenire - expiraţie.

10. Pe genunchi pe călcâie şezând cu un picior îndoit în faţă - ridicarea pe genunchi cu ducerea braţelor lateral sus - inspiraţie, revenire - aşezare pe călcâie ou expiraţie, - continuarea exerciţiului cu ducerea celuilalt picior îndoit.

11. Pe genunchi pe călcâie şezând, cu trunchiul înclinat înainte, cu un baston fixat la spate susţinut pe sub coate târâre înainte cu ridicarea şi coborârea bastonului.

12. Pe genunchi cu sprijin pe palma aşazarea pe o coapsă, cu ducerea mâinilor la ceafă inspiraţie - revenire - expiraţie. Se execută în continuare în cealaltă parte.

13. Şezând cu genunchii îndoiţi.- târâre înainta şi înapoi cu sau fără sprijinul tălpilor.14. Şezând cu aţele sprijinit pe sol, înapoi, ] ducerea membrelor inferioare în cerc - idem

forfecarea picioarelor în plan vertical şi orizontal.15. Şezând cu picioarele întinse, mâinile spriji-j nite înapoi - ridicarea membrelor inferioare

la 45 grade simultan cu ducerea braţelor lateral. Menţinerea echili- | brului cel puţin 5 - 6".16. Şezând depărtat faţă în faţă cu un partener-] cu mingea meDţinută deasupra capului-trei

arcuiri cu mingea spre înapoi, aruncarea mingii la partener sau rularea! ei pe sol.17. Şezând cu sprijin pe antebraţe înapoi - în- 1 doirea genunchilor inspiraţie - întinderea lor -

expira- 1 ţie. Mişcarea se poate executa simultan sau alternativ cu ambii genunchi.18. Culcat înapoi cu mâinile la ceafă - ridicarea membrelor inferioare la verticală şi ducerea

lor în cerc.19. Culcat înapoi - cu braţele întinse oblic în 1 sus pe sol, ducerea membrului inferior drept

spre mânastângă. Idem - ducerea membrului inferior stâng spre mâna dreaptă.

20. Culcat înapoi cu genunchii îndoiţi, târâre cu ajutorul membrelor superioare şi umerilor.21. Culcat înapoi cu tălpile sprijinite pe sol, I genunchii uşor îndoiţi, ridicarea trunchiului la

verticală cu ducerea braţelor lateral - inspiraţie, revenire aspiraţie.22. Culcat înapoi - brutele întinsa pe lîngă corp - genunchii îndoiţi ou sprijin pe tălpi -

contracţia peretelui abdominal cu inspiraţie - revenire expiraţie.23. Culcat înapoi, braţele întinse în sus pe lîngă cap - genunchii îndoiţi pe abdomen - lăsarea

genunchilor să cadă amîndoi simultan spre stânga şi spre dreapta.24. Atârnat cu faţa la scara fixă - membrele inferioare fixate pe şipcă - depărtarea bazinului

de scara fixă cu arcuirea trunchiului25. Atârnat la bîrna suedeză, genunchii îndoiţi mers lateral cu ajutorul mâinilor.26. Stând faţă în faţă cu un partener, cu mâinile fixate reciproc pe umeri - aplecarea

trunchiului înainte cu tensiuni finale.27. Stând depărtat alunecarea mingii medicinale printre picioare.28. Stând cu faţa la scara fixă cu genunchii îndoiţi (mâinile apucate la nivelul umerilor sau

mai jos), întinderea genunchilor cu ridicarea pe vârfuri şi aplecarea trunchiului înainte, inspiraţie, revenire, expiraţie.

CORECTAREA ATITUDINII GLOBALE CIFOTICE

Scopul exerciţiilor corective:1. Crearea unui reflex corect de atitudine a corpului în activităţile statice şi dinamice ale

elevului.2. Tonificarea şi scurtarea muşchilor planului posterior al trunchiului pentru îndreptarea

curburii mai accentuate a coloanei vertebrale.3. Corectarea toracelui îngust şi înfundat la bază, restabilirea poziţiei corecte a umerilor şi

omoplaţilor prin scurtarea musculaturii fixatoare a centurii scapu-lare.4. Corectarea membrelor inferioare în deosebi a genunchilor în flexiune atît în menţinerea

Page 11: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

poziţiei cît şi în timpul mersului.

Mijloace folosite.1. Exerciţiile statice sub forma poziţiilor funda-i mentale dar mai ales a poziţiilor derivate,

simetrice care să solicite sinergie muşchii planului posterior al corpului.Cele mai indicate poziţii din punct de vedere al eficaoităţii sunt poziţiile înalte şi cele cu

suprafaţă mare de sprijin.Astfel de exemple - cele mal folosite poziţii sunt :

- poziţia pe genunchi - cu mâinile la ceafă precum şi pe genunchi ou sprijin pe palme cu trunchiul sub orizontală ;

- poziţia culcat înainte şi înapoi ;- poziţia atârnat - cu faţa sau cu spatele la scara fixă sau pe plan oblic.2. Exerciţiile dinamice cele mai indicate sunt:- exerciţiile de trunchi sub forma mişcărilor de extensie, a îndoirilor laterale, răsucirilor şi

cir-cumducţiilor în plan posterior ;- exerciţiile de membre superioare, se vor executa în plan posterior şi deasupra liniei

orizontale e umerilor - exerciţii de membre inferioare executate în plan posterior ;- exerciţii de respiraţie au un caracter corectiv evident ; se pot executa liber sau legate de

mişcările corective ale trunchiului şi membrelor ;- exerciţii aplicative sub forma exerclţillor de mers corectiv, alergare, suspensiunl, târâre şi

echilibru- exerciţii cu obiecte portatlre (minge medicinală halteră, bastoane) şi la aparate fixe

(bancă, scară fixă);- exerciţii de redresare pasivă sau activă.

COMPLEX DE EXERCIŢII PEHTRU CORECTAREAATITUDINII GLOBAL CIFOTICA

1. Mers înainte cu ridicarea braţelor lateral] sus şi extensia trunchiului; piciorul dinapoi rămâne sprijinit pe vârf.

2. Mers pe vârfuri, braţele în sus pe lîngă cap, extensia trunchiului cu ducerea braţelor alternativ înapoi.

3. Mers cu fandară pe piciorul drept, mâinile prinse deasupra capului - extensia trunchiului. Idem -fandare pe piciorul stâng.

4. Alergare uşoară cu aruncarea în sus şi prinderea unei mingi medicinale.5. Stând depărtat, ducerea mâinilor la umeri apoi întinderea braţelor în sus cu arcuirea

trunchiului! inspiraţie revenire expiraţie.

6. Stând - cu un săculeţ cu nisip aşezat pe -frunte.capul în extensie, ridicarea în stând pe vârfuri ! cu ducerea braţelor lateral.

7. Stând depărtat - mlinile la ceafă, săritură 1 ca mingea cu apropierea şi depărtarea picioarelor.

Page 12: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

8. Stând cu spatele la scara fixă braţele întinse sus - mâinile apucă de sus, ducerea bazinului înainta şi extensia amplă a trunchiului - inspiraţie, revenire -j expiraţie.

9. Stând cu spatele la scara fixă, braţele întinse sus, îndoirea genunchilor, păstrând spatele în contact permanent cu scara fixă - revenire în poziţia iniţială.

10. Stând - pas cu piciorul drept înainte cumpăna înapoi cu ducerea braţelor oblic şi trunchiul în extensie.

11. Stând - ducerea piciorului drept sprijinit înapoi pe vârf simultan cu ducerea braţelor lateral, ridicarea piciorului drept şi legănarea lui înainte, înapoi, înainte şi pas, cu ducerea braţelor la loc. Acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng.

12. Pe genunchi cu sprijin pe palme, îndoirea coa-telor cu ridicarea unui picior în sus.13. Pe genunchi depărtat, apucarea gleznelor cu mâinile extensie amplă a capului şi

trunchiului - cu inspiraţie, revenire, expiraţie.

14. Pe genunchi în faţa scării fixe mâinile sprijinite pe o şipcă la nivelul umerilor, extensia alternativă a picioarelor simultan cu extensia capului şi gâtului, cu arcuire.

15. Pe genunchi - cu mâinile pe şold, ducerea plj clorului drept înapoi, cu întinderea genunchiului sima tan cu ducerea braţelor lateral sus şi extensia trunci lui idem cu inspiraţie revenire - expiraţie. Acelaşi xerclţiu cu piciorul stâng.

16. Culcat înainte mâinile prinse la spate, tîrîrj cu ajutorul umerilor şi impulsul picioarelor.

17. Culcat înainte, cu braţele întinse oblic în sus sau înainte, picioarele uşor depărtate, arcuirea pu ternică a corpului cu ridicarea alternativă a braţelor şi picioarelor.

18. Culcat înapoi - cu minge medicinală, rularea.

19. Culcat înainte, cu braţele pe lîngă cap, rularea laterală a corpului.20. Atârnat cu faţa la scara fixă - ducerea picioarelor în extensie.21. Culcat înapoi - genunchi semiflectaţi - braţele lateral - inspiraţie cu proiectarea toracelui

înainte, expiraţie cu proiectarea abdomenlului.22. Atârnat cu faţa la scara fixă; urcarea şi coborârea în braţe cu genunchii îndoiţi.23. Atârnat la inele - cu o minge medicinală ţinută între glezne, extensia amplă a trunchiului

păstrând mingea medicinală între glezne.24. Atârnat pe un plan oblic, cu faţa în sus - cu picioarele lăsate în jos pe părţile laterale,

tragere.

Page 13: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

25. Stând depărtat - extensia trunchiului cu ducerea braţelor lateral sus şi ridicarea, pe vârfuri, Inspiraţie, revenire expiraţie.

26. Stând - spate în spate cu un partener braţale oblic sus, apucat de mâini, fandare îninte - cu ducerea trunchiului în extensie.

27. Stând cu spatele lipit de perete braţele pe lângă cap - extensia trunchiului cu proiectarea bazinului înainte, mâinile sprijinite pe perete.

28. Mers cu deplasare înapoi, cu ridicarea alternativă a unui picior în spate simultan cu ducerea braţelor prin lateral - sus. La fiecare pas coborârea braţelor.

29. Mers cu un baston la spate susţinut cu braţele îndoite la nivelul coatelor cu ridicarea pe vârfuri la fiecare pas.

30. Mers în echilibru pe partea îngustă a băncii da gimnastică, braţele lateral.

CORECTAREA ATITUDINII DEFICIENTA GLOBAL PLANĂ.

Scopul exeroiţljlor corective1. Formarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi prevenirea tendinţei de

inversare a acestora.2. Corectarea atitudinilor deficiente ale toracelui şi mărirea elasticităţii cutiei toracice.3. Combaterea stângăciei şi lipsei de coordonare a mişcărilor corpului în general şi în

deosebi a membrelor superioare şi inferioare.Mijloace folosite

În corectarea acestei atitudini deficiente vor fi folosite acele mişcări ale trunchiului şi membrelor, de pe loc sau din deplasare, executate amplu, cu tensiuni finale care favorizează mărirea supleţei mişcărilor.

Sunt contraindicate redresările şi suspensiunile. 1. Exerciţiile statice se folosesc sub forma poziţiilor derivate din acele poziţii fundamentale,

care crează condiţii mecanice favorabile realizării scopurilor propuse. Exerciţiile statice nu sunt folosita ca exerciţii în sine. Se folosesc poziţiile fundamentale şi derivatei în care coloana vertebrală are mobilitatea crescută cum sunt: poziţia pe genunchi cu sprijin pe palme, poziţiile derivate în care coloana vertebrală are mobilitatea crescută cum sunt: poziţia pe genunchi cu sprijin pe palme, poziţiile derivate din poziţia culcat (înainte, înapoi, lateral). Sunt mai puţin indicate poziţiile deriva din stând (numai stând depărtat, fandat, pe vârfuri în sprijin). Poziţia atârnat întrucît determână ştergerea curburilor coloanei vertebrale şi poziţia şezând – orizontalizează bazinul şi prin aceasta reduce curbura lombară, sunt contraindicate în corectarea spatelui plan.

2. Exerciţii dinamice sub formă de:- exerciţii de trunchi - executate pentru formarea curburii dorsale (flexii cervico-dorsale)

şi lombare; (extensii în regiunea lombară). Exerciţiile de îndoire laterală, răsuciri şi circumducţii măresc mobilitatea şi supleţea coloanei vertebrale;

- exerciţii de membre superioare sub forma mişcărilor de ducere înainte, lateral sau circumducţii executate în plan anterior. Aceste exerciţii amplifică mişcările regiunii toracice. Se vor executa liber sau lega te de unele obiecte uşoare;

- exerciţii de membre inferioare prin care se urmăreşte redresarea bazinului şi amplificarea mişcări lor în regiunea lombară. De aceea se vor executa în plan posterior;

- exerciţii aplicative - sunt cele mai indicat exerciţii întrucât pot asigura coordonarea mişcărilor, recăpătarea mobilităţii şi supleţei în articulaţiile corpului. Dintre aceste cele mai indicate sunt exerciţiile de mers, de târâre (culcat pe genunchi cu sprijin pe palme) căţărări, transportări de obiecte uşoare. Sunt contraindicate redresările şi suapensiunile - îrtrucît limitează mobilitatea coloanei vertebrale şi reduce curburile fiziologice ale acesteia.

COMPLEX DE EXERCIŢII PENTRU CORECTAREA ATITUDINII GLOBAL PLANĂ

Page 14: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

1. Mers pe vârfuri cu ducerea alternativă a picioarelor în extensie, simultan cu ducerea braţelor înainte.

2. Mers fandat înainte, cu braţele încrucişate la nivelul toracelui, trunchiul în extensie.3. Alergare uşoară cu pas sărit, braţele se duc alternativ sus prin înainte.4. Stând, ducerea braţelor prin înainte sus simultan cu extensia trunchiului şi ridicarea pe

vârfuri inspiraţie - revenire expiraţie.5. Stând depărtat cu câte o măciucă în mână, ducerea în cerc cu braţele în plan anterior şi

lateral (simetrie sau asimetrie).6. Stând fandat lateral - cu câte o măciucă (sau halteră mică) în fiecare mână - răsucirea

trunchiului spre dreapta cu ducerea braţelor lateral sau în cerc -idem cu răsucirea trunchiului spre stânga.

7. Stând cu braţele înainte, pas lateral simultan, ducerea braţelor descriind un opt culcat, cu îndoiri uşoare de trunchi şi genunchi în sensul buclei respective. Capul urmăreşte mişcarea braţelor genunchii se întind după fiecare mişcare a braţelor.

8. Stând cu faţa la scara fixă, mâinile apucă o şipcă la nivelul umerilor - ridicarea piciorului stâng înapoi, cu ducerea trunchiului în extensie şi ridicarea piciorului drept pe vârf - revenire. Acelaşi exerciţiu cu ridicarea piciorului drept.

9. Stând depărtat cu un baston apucat de la capete - menţinut vertical - mâna dreaptă sus - stânga jos întinderea braţelor şi ducerea alternativ a mâinii stângi sus - dreapta jos simultan cu ducerea pe rând a unui picior spre spate.

10. Pe genunchi cu sprijin pe palme, aşezate lingă genunchi ducerea unui picior înapoi, sus - alternativ arcuite, stângul dreptul cu marcarea mişcării.

11. Pe genunchi cu sprijin pe palme, târâre cu ridicarea alternativă a câte unui picior în extensie.

12. Pe genunchi în faţa scării fixe, apucat cu mâinile la nivelul umerilor, aruncare uşoară a trunchiului cu ducerea unui picior înapoi - inspiraţie, revenire, expiraţie.

13. Pe genunchi stând - cu braţele lateral, ţinând câte o ganteră în mână - îndoirea trunchiului sprej stânga simultan cu ducerea braţelor sus - arcuire şi rvenire, acelaşi - cu îndoirea trunchiului, spre dreapta;

14. Culcat înainte cu palmele sprijinite în dreptul umerilor, coate îndoite lateral, ridicarea taratnchiului în extensie împingând în braţe, cu ducerea simultană a unui picior în extensie celălalt sprijinit cu vârful sub genunchiul piciorului întins.

15. Culcat înainte sprijin pe palme, coatele îndoite şi aşezate pe lîngă torace, cu genunchi îndoiţi, târâre.

Page 15: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

16. Culcat înapoi, cu o minge medicinală sub regiunea lombară, forfecarea braţelor înainte.17. Culcat înapoi, cu braţele întinse pe lîngă cap, rostogoliri laterale ale corpului.18. Pe genunchi cu sprijin pe palme, ducerea piciorului drept în extensie şi circumducţia lui;

idem pe piciorul stâng.19. Pe genunchi cu mâinile pe şold, lăsarea trunchiului să cadă lateral spre stânga şi dreapta.20. Pe genunchi cu sprijin pe palme - coatele întinse, sugerea peretelui abdominal cu

inspiraţie,relaxarea cu expiraţie.21. Pe genunchi cu un baston la spate aşezate în dreptul regiunii lombare, apucat cu mâinile

de la capete ducerea bazinului înainte, bastonul amplificînd mişcarea.22. Căţărări la scara marinărească cu ajutorul mâinilor sau cu ajutorul mâinilor şi

picioarelor.23. Stând apucat la inele, ridicarea în braţe cu ducerea membrelor inferioare înapoi cu

genunchii îndoiţi,24. Stând cu picioarele depărtate ducerea braţelor prin înainte sus cu uşoară extensie a

trunchiului inspiraţie, revenire expiraţie.25. Stând cu o minge medicinală în mâini aruncarea mingei în sus şi prinderea ei cu o

săritură în extensie a trunchiului.26. Săritură cu mâinile pe şold, cu ducerea alternativă a unui picior înapoi sau lateral.27. Mers - la trei paşi ducerea alternativă a unui picior lateral şi la spate cu braţele oblic sus.

28. Mers - ducerea braţului drept înainte cu ridicarea piciorului drept pe vârf şi ducerea piciorului stâng înapoi - inspiraţie - revenire - expiraţie. Ace-laşi pas cu schimbarea mâinii şi piciorului.

29. Mers, sărituri cu bătaia palmelor alternativ înainte şi înapoi.

30. Mers pe loc cu legănarea liberă a braţelor.

CORECTAREA ATITUDINII ASIMETRICE GLOBAL SPRE STÂNGA

Scopul exerciţiilor corective.1. Formarea simţului de simetrie la nivelul trunchiului prin corectarea atitudinilor asimetrice

a umerilor, omoplaţilor, toracelui şi coloanei vertebrale.2. Realizarea unui sprijin simetric pe membrele inferioare prin corectarea asimetriei

funcţionale a acestora.3. Corectarea şi redresarea poziţiei asimetrice a bazinului.

Mijloace folosite1. Exerciţii statice sub forma poziţiilor corective şi hipercorective, derivate din poziţiile

fundamentale prin dispunerea simetrică dar mai ales asimetrică a membrelor superioare şi inferioare.

Page 16: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

Astfel se pot folosi din:- poziţia stând - pe vârfuri, cu mîns dreaptă la ceafă, stânga pe şold; cu bastonul

asimetric prins la spate; cu piciorul stâng fixat lateral sau înainte la scara fixă; cu genunchiul îndoit la piept;

- poziţia şezând pe coapsa dreaptă, cu mâna dreaptă pe creştet;- poziţia pe genunchi cu piciorul drept întins înapoi; cu piciorul stâng întias înainte sau

lateral;- poziţia culcat înainte, înapoi cu dispunerea braţului drept deasupra axei umerilor şi

îndoirea genunchiului stâng;- poziţia atârnat, apucat asimetric, braţul drept mai sus.

3. Exerciţii dinamice; cele mai indicate sunt:- exerciţii de trunchi - extensiile pentru crearea simţului de simetrie a trunchiului;

îndoiri laterale spre stânga în scopul corectării atitudinii scoliotice a coloanei vertebrale şi răsucirii spre dreapta (mai ales cînd se constată o torsionare a corpurilor vertebrelor);

- exerciţii de membre superioare - executate simetric dar mai ales asimetric pentru corectarea asimetriei poziţiei umerilor şi omoplaţilor. Pentru aceasta braţul drept va fi dus, fixat sau menţinut în plan posterior şi deasupra axei orizontale a umerilor. Braţul stâng va fi fixat sau dus în plan posterior dar sub linia orizontală a umerilor;

- exerciţii de respiraţie - pentru dezvoltarea simetrică a celor două hemitorace;- exerciţii aplicative sub forma exerciţiilor de mers, târâre (din poziţia culcat, pe

genunchi, şezând) suspensiuni, echilibru;- exerciţii de redresare - executate pasiv din poziţia culcat, pasiv-activ din poziţia

şezând sau activ din poziţia stând şi atârnat.

COMPLEX DE EXERCIŢII PENTRU CORECTAREAATITUDINII ASIMETRICE GLOBAL SPRE STÂNGĂ

1. Mers pe vârfuri cu un baston la spate, ţinut între coate cu ducerea trunchiului înapoi în arcuire la fiecare pas.

2. Mers pe vârfuri cu un baston la spate ţinut între coate cu răsucirea trunchiului spre dreapta.

3. Mers pe vârfuri cu un baston aşezat diagonal la spate, mâna dreaptă apucă de sus, stânga de jos, extensia trunchiului la fiecare pas.

4. Stând fandat lateral spre dreapta, cu mâna stânga pe şold dreapta pe creştet, îndoirea trunchiului spre stânga cu ducerea braţului drept sus, inspiraţie, revenire - expiraţie.

5. Stând depărtat cu trunchiul răsucit dreapta, cu un baston la spate aşezat diagonal, mâna dreaptă sus, ducerea trunchiului în extensie, inspiraţie, revenire -expiraţie.

6. Stând - fandare mare pe piciorul stâng cu răsucirea trunchiului spre dreapta - simultan cu ducerea braţelor asimetric - dreptul oblic sus - stângul jos -revenirea cu ducerea piciorului drept lângă cel stâng.

7. Stând depărtat - inspiraţie lentă şi amplă cu ridicarea braţului stâng sus concomitent răsucirea trunchiului spre dreapta, mâna stânga pe şold - revenire cu inspiraţie.

8. Pe genunchi cu mâna dreaptă deasupra capului, stângă la spate sau pe şold, trunchiul în extensie, îndoirea laterală a trunchiului spre stânga.

9. Pe genunchiul drept, piciorul stâng întins lateral mâinile la ceafă, ducerea bazinului spre dreapta şi înclinarea trunchiului apre stânga - cu torsiuni.

10. Pe genunchi cu mâna dreaptă sus susţinând o minge medicinală pe cap, mâna stânga pe şold, îndoirea laterală spre stânga a trunchiului.

11. Pe genunchi cu sprijin pe palme, coloana vertebrală sub orizontală, coatele întinse,

Page 17: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

ducerea trunchiului în cerc spre stânga, păşind cu mâinile din aproape în aproape.12. Pe genunchiul drept, piciorul stâng lateral cu mâna dreaptă pe creştet, stânga pe şold -

îndoirea trunchiului lateral spre stânga cu întinderea braţelor înapoi.

13. Pe genunchiul drept stând, cu piciorul stâng lateral sprijinit pe o minge medicinală - mâinile sus încleştate - îndoirea laterală a trunchiului spre stânga cu arcuire - inspiraţie - revenire expiraţie.

14. Pe genunchi cu trunchiul sub orizontală mâinile încleştate la spate - ridicarea trunchiului cu ducerea braţelor prin lateral sus - şi răsucirea trunchiului spre dreapta - acelaşi exerciţiu pînă ce mâna stânga atinge călcîlul drept - privirea spre mâna dreaptă - capul în extensie.

15. Şezând cu spatele la scara fixă, mâna dreaptă apucat de sus, stânga de jos, ultima şipcă,trecerea corpului în extensie cu sprijin pe tălpi - revenire.

16. Şezând cu un baston la spate sprijin la nivelul coatelor - târâre înainte şi înapoi.17. Şezând pe coapsa stânga, cu piciorul drept întins lateral - braţele oblic sus - îndoirea

laterală spre stânga a trunchiului cu ducerea braţului drept în cerc deasupra capului, stângul în cerc înapoi şi în jos - revenire.

18. Şezând încrucişat cu mâinile la ceafă trunchiul în extensie - răsucirea trunchiului spre dreapta cu inspiraţie, revenire - cu expiraţie.

19. Culcat înainte cu mâinile prinse la spate ducerea trunchiului în extensie, alternativ cu ducerea picioarelor în extensie (bărcuţa).

20. Culcat înainte - braţele întinse sprijinite pe o minge medicinală, deplasarea mingii prin rostogolire spre stânga fără deplasarea picioarelor şi revenire fină la linia mediană.

21. Culcat înapoi - braţele întinse simetric pe lângă cap, ducerea picioarelor în cerc spre stânga - apoi revenire.

22. Culcat înainte cu trunchiul în afara suprafeţei de sprijin, mâna dreaptă la ceafă, stânga la spate, extensia trunchiului cu arcuire.

23. Culcat înainte cu mâinile sub bărbie sprijinirea mâinilor lîngă torace cu extensia trunchiului şi ridicarea piciorului drept în extensie - inspiraţie, revenire - expiraţie.

24. Culcat înainte - ducerea braţelor lateral şi în extensie - menţinerea poziţiei 5-6 secund - revenire.

25. Culcat pe spate - braţele lateral pe sol, inspiraţie cu ducerea braţelor pe lîngă cap, revenire - expiraţie.

26. Atârnat cu spatele la scara fixă, pendularea picioarelor - dreapta, stânga.27. Atârnat cu spatele la scara fixă, apucat asimetric, mâna dreaptă de sus, ducerea piciorului

stâng lateral.28. Stând cu umărul stâng spre scara fixă, mâna dreaptă apucă pe deasupra capului o şipcă,

mâna stângăl apucă la nivelul şoldului, păşire laterală cu piciorul drept, concomitent cu îndoirea lateral stânga a trunchiului - inspiraţie, revenire - expiraţie.

29. Stând la faţa oglinzii, redresarea trunchiului - închiderea ochilor şi menţinerea poziţiei 10” – redeschiderea ochilor şi controlarea simetriei segmentelor

Page 18: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

corpului.30. Mers pe vârfuri în faţa oglinzii - cu auto-control asupra poziţiei simetrice a umerilor şi

trunchiului.Aceleaşi exerciţii executate însă în partea dreaptă precum şi cu dispunerea inversă a

membrelor superioare şi inferioare se pot folosi pentru corectarea atitudinii asimetrice global spre dreapta.

CORECTAREA DEFICIENŢELOR FIZICE PARŢIALE

Deficienţele fizice parţiale trebuie cercetate cu atenţie pentru a stabili dacă sunt în stadiu de atitudine defectoasă determinată de o tulburare funcţională a aparatului locomotor sau sunt deformaţii rezultate din modificări ale formei şi structurii corpului.

Exerciţiile fizice folosite urmăresc, în general, tonificarea musculaturii segmentului deficient pentru a-1 menţine în atitudine corectă, îndreptarea deficienţelor secundare apărute fie la acelaşi segment sau la nivelul segmentelor imediat învecinate precum şi redresarea şi menţinerea conştientă în atitudine normală urmată de crearea reflexului corect pentru această poziţie.

În lecţia de gimnastică corectivă vor fi incluse aşadar exerciţii statice şi dinamice care să producă simultan efectele amintite.

Deficienţele fizice parţiale se grupează pentru uşurinţa prezentării tratamentului corectiv după principalele regiuni şi segmente ale corpului în felul următor:

- deficienţe fizice ale capului şi gâtului;- deficienţe fizice ale trunchiului - adică la nivelul spatelui, toracelui, abdomenului şi

bazinului;- deficienţe fizice ale membrelor superioare şi inferioare.

Subliniem că vom prezenta numai deficienţele fizice funcţionale frecvent întîlnite la nivelul segmentelor amintite şi doar mijloacele de corectare prin gimnastică medicală.

1. Corectarea prin gimnastică medicală a deficientelor capului şi gâtului.Pentru a stabili posibilităţile de corectare a deficienţelor capului şi gâtului trebuie mai întâi

examinat cu atenţie.Deficienţele capului şi gâtului se cercetează de obicei împreună, întrucît deficienţele

capului sunt de regulă însoţite de deviaţii ale poziţiei gâtului iar gâtul determină mai întotdeauna modificarea poziţiei capului.

Deficienţele de poziţie ale capului şi gâtului care se pot corecta prin gimnastica medicală sunt -cap şi gât înclinat - înainte, mai rar - înapoi, îndoit lateral şi torsionat către dreapta sau stînga. Aceste deviaţii se pot întîlni împreună sau fiecare separat.

Înclinarea înainte a capului şi gâtului este cea mai frecventă deficienţă la copiii şi adolescenţii timizi, miopi şi debili. Se însoţesc de o atitudine cifotică dorsală sau totală, de proiectarea înainte a umerilor precum şi de flexiunea toracelui. La vârsta şcolară se datoreşte poziţiei defectuoase a elevilor când îşi pregătesc lecţiile.

Îndoirea laterală a capului şi gâtului sînt deficienţe frecvente la copii şi se datoresc obişnuinţei sau unui defect de auz sau de vedere. Existenţa acestei deficienţe este confirmată de evidenţa diferenţă de formă şi tonus între muşchii laterali ai gâtului, de asimetria umerilor şi a toracelui.

Torticolisul (capul şi gâtul strîmb) constă din răsucirea capului şi gâtului de partea sănătoasă şi înclinarea lor de partea bolnavă.

Torticolisul se poate produce în viaţa intrauterină (determinat de poziţii vicioase a capului, de presiunile exercitate de cordonul ombilical asupra gâtului) sau de malformaţiile coloanei vertebrale cervicale şi la naştere (torticolisul obstetrical). Cea mai frecvent formă este însă cea căpătată în timpul vieţii prin deprindere greşită sau prin leziuni, inflamaţii, pareze sau spasme, cicatrici sau scleroză, precum şi de unele traumatisme produse la acest nivel.

Înclinarea înapoi a capului, singur sau împreună cu gâtul sunt deficienţe rare, datorate mai puţin obişnuinţei cît mai ales compensator unor deficienţe ales spatelui (spatele plan, cu

Page 19: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

tendinţă de inversarea curburilor}.Întrucît celelalte deformaţii ale capului şi gâtului nu pot fi influenţate pozitiv prin

practicarea metodică a exerciţiilor fizice, vom prezenta tehnica pentru corectarea capului şi gâtului înclinat înainte, lateral şi torsionat.

Corectarea capului şi gâtului înclinat înainte

Scopul - gimnasticii corective; 1. Tonificarea simetrică, în condiţii de scurtare a musculaturii posterioare a gâtului şi în

condiţii de lungire a grupelor musculare anterioare; în acest sens grupele musculare posterioare ale gâtului vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie în timp ce grupele musculare anterioare vor lucra excentric şi în afara segmentului de contracţie.

2. Corectarea atitudinilor deficiente secundar apărute la nivelul coloanei vertebrale, umerilor şi toracelui.

3. Stingerea reflexului greşit de atitudine a capului şi gâtului precum şi formarea unui nou reflex neuromuscular corect stabil.

Mijloacele folosite pentru corectarea acestor deficienţe constau din:1. Exerciţii statice

Exerciţiile statice folosite sînt poziţiile corecte şi hipercorective, selecţionate din poziţiile fundamentale ale gimnasticii medicale: stând, pe genunchi, şezând, culcat şi atârnat, având o structură care să corespundă scopului corectiv. Astfel se vor folosi:

- poziţia stând depărtat, pe vârfuri, cu mâinile pe frunte sau la ceafă ;- poziţia stând cu sprijin, rezemat;- poziţia pe genunchi cu sprijin pe palme, pe genunchi pe călcâie şezând cu trunchiul în

extensie ;- poziţia culcat înapoi, cu capul în afara suprafeţei de sprijin, culcat înainte; - poziţia atârnat cu faţa sau cu spatele la scara fixă.

2. Exerciţii dinamice constau din mişcări care să redreseze capul şi gâtul, formînd o atitudine corectă a acestor segmente ;

- exerciţii pe cap şi gât sub forma mişcărilor de extensie, mişcare corectivă îndoire laterală spre stânga sau spre dreapta, răsucire spre stânga sau dreapta şi circumducţii în plan posterior. La aceste mişcări analitice se poate adăuga mişcarea de întindere a gâtului în axul lung al coloanei vertebrale cervicale;

- exerciţii de membre superioare executate la nivelul umerilor şi peste nivelul umerilor în plan posterior;

- exerciţii de trunchi sub forma mişcărilor de extensie şi îndoire laterală, răsuciri şi circumducţii efectuate simultan cu mişcările capului şi gâtului, pentru a le amplifica;

- exerciţii aplicative sub forma exerciţiilor de mers corectiv, echilibru corectiv, târâre şi suspensiuni;

- exerciţii de respiraţie pentru a corecta atitudinea în flexiune a toracelui;- exerciţii de redresare în atitudine corectă, executate activ şi pasiv, împreună sau nu cu

exerciţiile de relaxare sau elongaţii;- exerciţii cu obiecte sub forma exerciţiilor cu mingea medicinală, bastonul, măciuci.

CONSPECT DE LECŢIE PENTRU CORECTARERACAPULUI ŞI GÂTULUI ÎNAINTE

1. Mers cu ducerea braţelor lateral sas, la doi paşi, privirea înainte.2. Mers, mâinile pe şold, extensia capului la fiecare pas cu uşoară extensie a trunchiului.3. Mers pe vârfuri - ducerea alternativă a braţelor prin înainte sus cu arcuire.4. Mers cu bastonul ţinut sub coate, extensia trunchiului şi a capului cu inspiraţie,

revenire expiraţie.5. Stând depărtat cu mîlnile la spate circumducţia capului şi gâtulul în plan posterior.6. Stând în faţa oglinzii ridicarea capului şi gâtului în poziţie corectă, tragerea umerilor

Page 20: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

înapoi şi proiectarea toracelului înainte (autocontrolul poziţiei).7. Stând cu spatele lipit de perete, genuflexiui cu capul în extensie.8. Stând depărtat ou spatele la scara fixă, la un pas distanţă, cu o minge medicinală

ţinută în faţă, extensia trunchiului până se atinge scara fixă cu mingea medicinală - revenire. În timpul mişcării genunchii se menţin întinşi.

9. Stând cumpănă pe piciorul drept cu ridicaree piciorului stâng înapoi, ducerea braţelor oblic înainte şi menţinerea la nivelul umerilor, ducerea capului pe spate - linia gâtulul liberă fără a ridica umerii - revenire. Acelaşi exerciţiu ou piciorul opus.

10. Pe genunchi pe călcâie şezânnd, mîlnile pe şold, ducerea capului în cerc, numai în plan posterior.

11. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală târâre.12. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală - conducerea a unei mingi

medicinale cu capul.

13. Şezând călare pe banchetă, instructorul stă în spatele copilului cu mâna pe ceafă şi opune rezistenţa la efectuarea mişcării de extensie (extensie concentrică în interiorul segmentului de contracţie).

14. Şezând călare - instructorul pune mâna pe frunte şi copilul rezistă mişcării de flexie concentrică în afara segmentului de contracţie.

15. Şezând, cu sprijin înapoi, trunchiul în extensie inspiraţie cu ducerea capului înapoi, revenire în expiraţie.

16. Şezând cu sprijinul palmelor înapoi, ridicarea bazinului odată cu extensia trunchiului şi a capului.

17. Şezând pe scaun cu vârful picioarelor sprijinite sub scara fixă, mâinile la umeri, ducerea trunchiului în extensie menţinând spatele drept şi umerii traşi înapoi - braţele întinse până pot ridica o minge medicinală de jos. La revenire se menţine spatele drept şi braţele întinse cu mingea medicinală deasupra capului –

18. Culcat înainte cu mâinile sub bărbie – relaxare.19. Culcat înapoi pe banchetă - capul în afara suprafeţei de sprijin - este lăsat în jos şi

rămîne în această poziţie l0"-15".20. Culcat înainte mâinile la spate, târâre ca ajutorul picioarelor (mersul şarpelui).21. Culcat înainte, mâinile la ceafă extensia trunchiulul.22. Culcat înainte pe banca de gimnastică, braţele lateral sus - menţinerea capului şi a

Page 21: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

trunchiului în poziţie corectă.23. Culcat înainte - cordonul elastic apucat de capete, braţele întinse, extensia trunchiului

cu ducerea braţelor peste cap cu întinderea cordonului - inspiraţie, revenire - expiraţie.

24. Atârnat cu faţa la scara fixă, extensia capului şi a picioarelor.

25. Atârnat cu spatele la scara fixă, cu o mingi medicinală sub regiunea dorsală, capul pe spate ş întinderea genunchilor.

26. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică cu o minge medicinală pe cap - susţinută cu amîndouă mâinile.

27. Mers - mâinile pe şold - expiraţie cu extensia trunchiului şi a capului - revenire - expiraţie.

28. Mers fandat cu ducerea braţelor lateral sus extensia capului.29. Mers pe vârfuri, cu fandarea mult în faţă pe piciorul stâng, braţele sus, revenire în

stând pa vârfuri.

30. Stând în faţa oglinzii, cu o cărte pe cap - menţinerea ei.

CORECTAREA CAPULUI ŞI GÂTULUIÎNCLINAT LATERAL SPRE STÂNGA.

Scopul exerclţillor fizice.

1. Tonificarea în condiţii de lungire a grupela musculare laterale ale gâtului scurtate şi contracturate (stânga) şi în condiţii de scurtare a grupelor musculare de partea opusă înclinării, care sunt hipotrofioe şi hipotonice.

Grupele musculare laterale ale gâtului din partea stângă vor lucra excentric şi în afara segmentului de contracţie; grupele musculare din partea dreaptă vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie,

2. Corectarea deviaţiei umerilor şi omoplaţilor, coloanei vertebrale şi toracelui.3. Ştergerea reflexului greşit de atitudine a capului şi gâtului şi formarea unui nou reflex

neuromuscular corect şi stabil în activităţile statice şi dinamice ale corpului.Mijloace folosite.

Pentru corectarea acestei deviaţii folosim:1. Exarcitii statice, care constau din poziţii corective şi hipercorective simetrice dar mai

Page 22: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

ales asimetrice pentru corectarea asimetriei elementelor centurii scapulare (membru superior drept va lucra deasupra umerilor şi în plan posterior). Astfel cele mai indicate sunt poziţiile derivate ale poziţiilor fundamentale cu un caracter evident corectiv.

Exemplu - poziţia stând - cu bastonul fixat asimetric la spate - mâna dreaptă sus, stânga jos, cu mâna dreaptă la ceafă sau pe creştet, cu braţul drept lateral sus;

- poziţia şezând - derivatele vor aveai de asesenea structuri asemănătoare, braţul drept fiind dispus asimetric;

- poziţia pe genunchi - cu piciorul stâng întins lateral, braţul drept lateral sus, cu sprijin pe palme, dispuse asimetric;

- poziţia culcat - îaaiate - cu mâna dreaptă la ceafă - braţul drept oblic sus, sau lateral;- poziţia atârnat - cu braţul drept mai sus apucat.2. Exerciţii dinamice - constau din deplasări ale segmentului sau a capului - global - în

sensul redresării corective sau hipercorective a capului şi gâtului.În cazul deviaţiei laterale spre stânga a capului şi gâtului se folosesc următoarele exerciţii

dinamice.a) Exerciţii de cap şi de gât sub forma mişcării de îndoire laterală dreaptă,

răsucire spre stânga, extensie, circumducţie în plan posterior şi în jumătatea dreaptă precum şi mişcarea de întindere a gâtului în axul lung al coloanei cervicale capul şi gâtul fiind în atitudine corectă.

b) Exerciţii de membre superioare vor fi exercitate asimetric după cum urmează: membrul superior drept efectuează mişcări peste nivelul umerilor şi în plan posterior, iar membrul superior stâng efectuează mişcări sub nivelul umerilor şi în plan posterior.

c) Exerciţii de trunchi în sensul mişcărilor efectuate de cap şi gât - pentru a amplifica mişcările acestora.

d) Exerciţii de repiraţie - folosite în scop corectiv pentru a îndrepta deformaţia toracelui.

e) Exerciţii de redresare pasivă şi activă.f) Exerciţii aplicative cu caracter corectiv sub forma exerciţiilor de mers corectiv,

echilibru, târâre, suspensiune.g) Procedee de mărire a rezistenţei periferice prin folosirea rezistenţei manuale,

obiectelor portative (mingi medicinale, bastoane, gantere).Pentru capul şi gâtul înclinat lateral dreapta se vor folosi aceleaţi exerciţii executate însă

în sens opus.

CONSPECT DE LECŢIE PENTRU CORECTAREA CAPULUISI GÂTULUI ÎNCLINAT LATERAL STÂNGĂ.

1. Mers cu paşi încrucişaţi spre dreapta, braţul stâng ridicat lateral sus, mâna dreapta la spate.

2. Mers pe vârfuri - braţul drept lateral sus, mâna stângâ pe şold.3. Mers, braţul drept sus, braţul stâng pe lîngâ oorp, îndoirea trunchiului spre dreapta -

la doi paşi,4. Mers fandat, mâinile pe şolduri, răsucirea capului spre stânga cu ducerea trunchiului

în extensie.

Page 23: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

5. Mers cu ducerea braţelor prin lateral sus şi ridicarea pe vârfuri inspiraţie, revenire - expiraţie.

6. Stând în faţa oglinzii - mâinile pe şold, înclinarea capului spre dreapta – autocontrol.7. Stând fandat lateral dreapta - braţul drept oblic lateral, îndoirea trunchiului spre

dreapta.8. Stând depărtat cu un baston apucat oblic -mâna dreaptă sus, stânga jos - ducerea unui

picior înainte şi extensia trunchiului - inspiraţie, revenire – expiraţie.9. Stând cu braţele lateral ducerea piciorului drept înainte cu răsucirea trunchiului spre

stânga simultan cu ducerea braţului drept sus, stângul jos inspiraţie, revenire în poziţia stând cu expiraţie.

10. Stând - îndoirea genunchilui drept cu ducerea braţului drept prin lateral sus, stângul înapoi şi ridicarea pe vârful piciorului stâng - inspiraţie, revenire - expiraţie.

11. Şezând călare pe banchetă, instructorul în spatele copilului, opune rezistenţă manuală îndoirii laterale spre dreapta (îndoire laterală concentrică dreaptă în interiorul segmentului de contracţie) idem - învinge rezistenţa opusă de deficient şi ducerea capului spre dreapta (îndoire excentrică stânga în afara segmentului de contracţie).

12. Şezând cu sprijin la scara fixă mâna stângă apucă de sus - depărtarea trunchiului de scară şi extensia capului şi gâtului.

13. Şezând - cu genunchii îndoiţi cu o minge medicinală pe cap, susţinută cu mâna dreaptă - târâre înainte.

14. Şezând cu sprijin înapoi - ducerea capului în cerc spre dreapta şi stânga.15. Pe genunchi pe câlcâie şezând cu câte o ganteră în fiacre mână, ducerea lor prin

lateral sau cu ridicarea şi extensia trunchiului.16. Pe genunchi cu sprijin pe palme târâre în cerc spre dreapta.17. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trecerea trunchiului printre braţe (valul).18. Pe genunchi stând cu mingea medicinală menţinută sus, braţele întinse aşezarea pe

latura stângă cu îndoirea capului spre dreapta - inspiraţie - revenire, expiraţie.

19. Pe genunchi cu sprijin pe palme târâre cu ridicarea braţului drept şi a piciorului stâng în extensie.

20. Culcat înainte - mâinile prinse la spate, - asimetric, dreapta pe sus, stânga jos, târâre în cerc spre dreapta.

21. Culcat lateral pe stânga, cotul stâng îndoit sub torace, braţul drept întins pe lîngă cap, ridicarea capului cu răsucirea spre stânga.

22. Culcat lateral pe dreapta - pe banchetă, cu capul în afara suprafeţei de sprijin, lăsarea capului să cadă spre partea dreaptă, menţinerea 15"-20".

Page 24: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

23. Culcat înapoi, braţul drept întins pe lîngă cap genunchii îndoiţi, târâre înainte.24. Cuclat înainte, cu braţele întinse înainte, lăsarea alternativă a trunchiului înainte cu

ridicarea picioarelor la spate apoi lăsarea picioarelor înapoi cu extensia trunchiului şi ducerea braţelor oblic sus. Se execută în continuare legat.

25. Atârnat cu faţa spre scara fixă, apucat cu mâna dreaptă mai sus, balansarea picioarelor spre dreapta.

26. Atârnat lateral la scara fixă, apucat cu mâna dreaptă capul se lipeşte de braţul drept menţinerea poziţiei l0”-15”.

27. Stând cu spatele la scara fixă, mâna draptă apucă o treaptă cât mai sas posibil, îndoirea genunchilor..

28. Mers pe vârfuri cu ducerea braţului drept sus, stângul oblic înapoi, cu arcuire.29. Mers ca mingea medicinală pe umărul stâng susţinută cu mâna dreaptă.

CORECTAREA TORTICOLISULUI MUSCULAR DREPT.

Pentru a se putea obţine rezultate bune se recomandă începerea gimnasticii medicale imediat după depistarea deficienţei (prevenirea apariţiei asimetriilor secundare de la nivelul feţei şi toracelui).

Scopul tratamentul corectiv.1. Tonificarea şi lungirea muşchiului sternocleidomastoidian scurtat şi contracturat de pe

partea dreaptă şi tonificarea şi scurtarea muşchiului sterhocleidomastoidian din parte opuaâ.În acest sens muşchiul sternocleidomastoidian de pe partea dreaptă va lucra excentric şi

în afara segmentului de contracţie; muşchiul sternocleidomastoidian din partea stângă va lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie.

2.Corectarea asimetriei centurii scapulare şi toraceului.3.Formarea reflexului de postură corectă a capului şi gâtului în acţiunile statice şi dinamice

ale corpului în condiţiile nou create prin schimbarea staticii capului şi gâtului.Mijloacele folosite.

1. Exerciţii statice.Exerciţii statice se folosesc sub forma poziţiilor corective şi hipercorective care să

favorizeze efectuarea mişcărilor corective ale capului şi gâtului.Poziţiile de lucru trebuie să aibă baza mare de susţinere pentru a asigura echilibrul

corpului şi localizarea mişcărilor corective. Astfel, cele mai folosite poziţii derivate ale poziţiilor fundamentale sunt:

- poziţia stând - depărtat, fandat, cu sprijin (sprijinul poate fi în „cârje” - cu subţioara de partea bolnavă agăţată de bară sau bara suedeză);

- poziţia pe genunchi- cu sprijin pe palme, cu un picior în treaptă, pe călcâie şezând;- poziţia şezând - rezemat, întreg, călare pe banchetă;- poziţia culcat - înainte, înapoi, pa o latură cu capul în afara suprafeţei de sprijin;- poziţia atârnat - la scara fixă, la căpăstrul Glissson.

2. Exerciţii dinamice constau din;a) Exerciţii de cap şi gât se execută sub forma mişcărilor de răsucire spre partea bolnavă

(dreapta);- îndoire laterală spre partea sănătoasă (stângă);- extensia capului şi gâtului;- circumducţia gâtului executată în plan posterior;- întinderea în axul vertical al coloanei vertebrale.

Sunt contraindicate mişcările de flexie.b) Exerciţii de membru superior, umeri si omo plaţi constau din fixări şi mişcări ale

braţelor asimetric. Pentru corectarea asimetrie centurii scapulare, membrul superior de partea

Page 25: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

sănătoasă (stânga) efectuează mişcările peste linia orizontală a umerilor şi în plan posterior, Iar membrul superior drept de partea torticolisulul va executa mişcări sub nivelul umerilor.

c) Exerciţii de trunchi sub forma mişcărilor de îndoire laterală spre stânga, răsucire spre dreapta, extensie şi circumducţie în plan posterior.

Aceste exerciţii au drept scop corectarea deficienţelor toracelui, iar când sunt executate în acelaşi timp cu mişcările capului şi gâtului au rolul de a amplifica mişcările capului şi gâtului.

d) Exerciţii de respiraţie sub formă liberă sau, legate de exerciţii corective pe momentele favorabile respiraţiei.

e) Exerciţii cu obiecte portative si la aparate fixe , vor avea aceiaşi structură corectivă a mişcărilor capului şi gâtului executate concentric şi în segmentul propriu pentru partea stângă, excentric şi în afara segmeatului pentru partea bolnavă.

f) Exerciţii aplicative vor avea o structură oorectivă selecţionate din exerciţiile de mers, târâre, echilibru şi suspensiune.

Exerciţiile de echilibru se fac sub forma mersului pe vârfuri pe sol precum şi a purtărilor de greutăţi pe cap.

Exerciţiile de târâre se execută din poziţia pe genunchi cu sprijin pe palme (mers înainte, în cerc spre partea stângă) şi din poziţia culcat înainte sau culcat pe o latură.

Suspensiunile se fac la scara fixă atârnat simetric şi în căpăstrul Glisson, pe verticală şi pe plan înclinat.

g) Exerciţiile de redresare constau din accentuări ale exerciţiilor corective sub controlul profesorului.

Redresările, pasive şi active, pot fi completate cu tensiuni şi tracţiuni în sensul corectării şi hipercorectării. Redresările active se pot face cu autocontrolul în oglindă.

Pentru corectarea torticolisulul muscular stâng se folosesc aceleaşi exerciţii executate în sensul corespunzător.

CONSPECT DE LECŢIE PENTRU CORECTAREATORTICOLUSULUI MUSCULAR DREPT

1.Mers pe toată talpa cu capul în extensie şi răsucit spre partea dreaptă.2.Mers pe vârfuri cu capul şi gâtul înclinat spre stângă - braţele lateral.3.Alergare spre dreapta cu paşi adăugaţi cu capul înclinat spre stângă - braţul stâng sus,

braţul drept oblic înapoi.4.Alergare cu paşi încrucişaţi cu capul şi gâtul răsucit spre dreapta.5.Mers fandat cu răsucirea capului spre dreapta, mâinile pe şold.6.Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică cu o minge medicinală pe cap,

susţinută din lateral cu mâna stângă.7.Mers cu pas înalt, capul răsucit spre dreapta ducerea simultană a braţului stâng sus,

braţul drept jos.

8.Stând depărtat, cu mâna stângă pe creştet, fandare laterală spre dreapta cu îndoirea trunchiului şi înclinarea capului şi gâtului spre stângă.

9.Stând depărtat, fandare spre stângă cu răsucirea capului spre stângă.

10. Stând cu latura stângă la scara fixă apucat cu mâna stângă bara din dreptul şoldului, braţul drept îndoit la spate - îndoire laterală spre stângă a trunchiului prin depărtarea bazinului de scara fixă.

11. Stând în faţa oglinzii se execută cumpăna pe piciorul drept, cu braţul stâng

Page 26: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

înainte, braţul drept înapoi.12. Stând cu spatele la scara fixă, apucat inegal cu mâna stângă mai sus,

dreapta cu 1-2 trepte mai jos, extensia trunchiului şi a gâtului prin proiectarea bazinului înainte simultan cu răsucirea capului şi gâtului spre dreapta.

13. Stând, ridicarea piciorului drept oblic lateral cu ducerea braţului stâng sus oblic lateral simultan cu răsucirea trunchiului spre dreapta - inspiraţie, revenire - expiraţie.

14. Şezând călare, profesorul se aşează în spatele copilului şi opune rezistenţă pentru mişcarea de îndoire laterală stângă concentrică, în interiorul segmentului de contracţie şi răsucire dreapta concentric.

15. Pe genunchi pe călcâie şezând cu o halteră uşoară în mână, ridicarea în pe genunchi, trunchiul, capul şi gâtul în extensie cu ducerea braţului stâng sus - cel drept înapoi şi în jos.

16. Pe genunchi pe călcâie şezând întinderea concentrică a braţelor cu rezistenţă manuală opusă de profesor, simultan cu încercarea de alungire a coloanei vertebrale cervicale în axul său vertical.

17. Pe genunchi cu sprijin pe palme, îndoirea coatelor cu răsucirea capului şi gâtului spre dreapta până la contactul tâmplei stângi cu podeaua.

18. Idem - cu coatele îndoite lateral târâre în cerc spre stângă.

19. Pe genunchi cu sprijin pe antebraţe împingerea unei mingi medicinale spre dreapta.

20. Culcat înainte - mâna dreaptă la spate,stângă la ceafă extensia capului şi gâtului simultan cu răsucirea capului spre dreapta.

Page 27: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

21. Culcat înainte cu bastonul ţinut oblic la spate, mâna stângă sus, dreapta jos - extensia şi îndoirea capului spre stângă.

22. Culcat pe latura dreaptă pe banchetă - cu faţa spre oglindă - îndoirea laterală spre stângă a capului -împotriva gravitaţiei (autocontrolul poziţiei corecte).

23. Culcat înapoi cu braţul stâng în prelungirea corpului, târâre în cerc spre stânga, cu capul îndoit lateral stângă.

24. Atârnat la scara fixă, inegal apucat, cu mâna stângă mai sus, dreapta mai jos, pendularea membrelor inferioare spre dreapta şi stânga cu menţinerea atitudinii corecte a capului şi gâtului.

25. Atârnat la bârna suedeză, inegal aşezată - mâna stângă mai sus, deplasarea laterală cu ajutorul mâinilor, menţinând atitudinea corectă a capului şi gâtului.

26. Şezând lateral pe coapsa atângă cu un cordon elastic la spate aşezat diagonal, apucat cu mâna stângă sus şi cu dreapta în jos, întinderea cordonului cu inspiraţie, revenire - expiraţie.

27. Stând cu o minge medicinală pe umărul drept sus - ţinută pe deasupra capului cu mâna stângă - fandare înainte cu extensia capului şi gâtului, şi a trunchiului.

28. Stând depărtat cu braţele lateral, stângul sus, dreptul jos, extensorul apucat de capete, ţinut la spate (fără a fi întins), răsucirea capului şi trunchiului spre dreapta simultan cu întinderea extensorului, inspiraţie,revenire - expiraţie.

29. Stând cumpăna pe piciorul drept cu braţul stâng înainte dreptul înapoi,30. Mers pe vârfuri, cu capul în extensie şi cu o minge medicinală susţinută pe frunte

cu mâna stângă din lateral.

2. CORECTAREA DEVIAŢIILOR ŞI DEFORMAŢIILOR SPATELUI

2.1. Corectarea deviaţiilor coloanei vertebraleÎn partea posterioară a trunchiului şi gâtului se găseşte situată coloana vertebrală. Cele

32-33 de segmente vertebrala care alcătuiesc acest stâlp mobil sunt unite între ele prin articulaţii şi întărite de ligamente şi muşchi.

Coloana vertebrală este fixată prin osul sacral în peretele posterior al bazinului osos, iar prin bazinul osos, coloana vertebrală are strînse legături funcţionale cu membrele inferioare.

La extremitatea superioară, coloana vertebrală se articulează cu baza craniului, coloana vertebrală toracală este articulată cu coastele, iar prin intermediul acestora cu elementele centurii scapulare şi membrele superioare.

Rolul coloanei vertebrale este static şi dinamic.Rolul static este predominent şi constă din menţinerea atitudinii verticale a corpului, În

acelaşi timp în poziţia stând, coloana vertebrală constituie un stâlp puternic de sprijin pentru mişcările capului şi gâtului, toracelui şi membrelor superioare.

Rolul dinamic al coloanei vertebrale este demonstrat prin mobilitatea sa. Din acest punct de vedere se deosebesc două părţi verticale: una anterioară, formata din corpurile vertebrale - cu un rol deosebit în stabilitatea trunchiului. Cealaltă parte, situată posterior, este forma din arcurile vertebrelor şi prezintă articulaţii mai mici dar mai numeroase întărite de ligamente şi numeroşi muşchi,

Această diferenţă, dintre partea anterioară şi cea posterioară este deosebit de importantă din punct de vedere corectiv căci dezvoltînd selectiv muşchii şanţurilor intervertebrale putem acţiona asupra curburilor coloanei vertebrale, să le menţinem sau să le corectăm.

În mod normal, coloana vertebrală prezintă în ortostatism următoarele curburi în plan

Page 28: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

sagital, care au reeşit din necesităţile funcţionale ale fiecărei regiuni:- în regiunea cervicală există o curbură lordotică care apare în jurul vîrstei de 3 luni

şi care permite ridicarea şi menţinerea capului; - în porţiunea toracală se păstrează uşoară curbură cifotică existentă în viaţa

intrauterină. Menţinerea ei in timpul vieţii asigură forma şi mobilitatea cavitaţii toracice;- la vîrsta de 8-9 luni, când copilul se ridică în stând apare cea de a treia curbură a

coloanei vertebral; în regiunea lombară, în sens lordotic prin înclinare, bazinului înainte.În plan frontal pot sa apară curburi în regiuna lombară sau dorsolombară, mai frecvent

cu convexitatea spre stânga.Curburile coloanei verticale pot să fie exagerate sau să dispară determinînd în aceste

cazuri deviaţiile şi deformaţiile coloanei vertebrale.După întinderea lor, deviaţiile coloanei vertebralei pot fi exagerări ale curburilor

fiziologice numite deviaţii tipice, sau pot cuprinde în totalitate coloana vertebrală sau numai regiunile de trecere - cervico-dorsal şi dorso-lombar - numite deviaţii atipice.

Unele deviaţii pot sa modifice şi elementele spa-H telui, dteterminînd apariţia deformaţiilor spatelui cum sunt spatele rotund, cifotic, lordotic şi plan.

După cauzele şi mecanismele de producere deviaţiile coloanei vertebrale se împart în deviaţii funcţionale şi patologice. Deviaţiile funcţionale ale coloanei vertebrale sunt de obicei tipice, cu un început greu de precizat, cu o evoluţie lungă şi lentă, fiind cele mai uşor de corectat prin gimnastică medicală.

Deformaţiile patologice sunt mai accentuate şi mai grave, fiind determinate de modificări în structura elementelor coloanei vertebrale. Dintre acestea numai o parte pot fi corectate prin exerciţii fizice.

Deviaţiile şi deformaţiile coloanei vertebrale sunt întîlnite la toate vîrstele. Întrucît frecvenţa lor este crescută la vârsta şcolară - în perioada de creştere - ne vom ocupa în cele ce urmează numai de acele deviaţii vertebrale care se pot corecta prin gimnastică medicală la această vîrsta a şcolarităţii.

Aceste deviaţii le vom prezenta astfel:2.1.1 Cifozele - cu localizări mai importante în regiunea toracală, lombară şi totală.2.1.2 Lordozele lombare.2.1.3 Cifolordozele2.1.4 Scoliozele2.1.5 Cifoscoliozele

2.1.1. Corecţarea prin gimnastica medicală a cifozelor

Cifozele sunt deviaţii ale coloanei vertebrale în plan sagital cu convexitatea curburii îndreptată înapoi.

Se consideră cifoză tipică - cifoza care este o exagerare a curburii fiziologice dorsale; cifozele atipice sunt localizate în regiunea lombară, mai rar cervicală, dar şi cifozele zonei de trecere dorso-lombare sau cele totale - cervico-dorso-lombare sau cele totale - cervico-dorso - lombare.

Cifozele funcţionale sunt deviaţii tipice, provocate şi întreţinute de tulburările funcţionale ale coloanei vertebrale care se accentuează atunci cînd nu sunt corectate corespunzător şi la timp, fiind însoţite de unele modificări în forma şi structura oaselor şi a articulaţiilor vertebrale. Aceste deviaţii se pot întîlni sub forma a-titudinii cifotice, cifozei habituale, profesionale sau compensatorii.

Cifozele patologice care se pot întîlni la şcolari pot fi congenitale, rahitice, paralitice, prin tuberculoză osteoarticulară, grave ale adolescenţilor şi tinerilor, traumatice precum şi alte forme clinice mai rare.

Corecţarea cifozei dorsale

Scopul exerciţillor fizice corective:

Page 29: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

a). Tonificarea şi scurtarea muşchilor spatelui şi lungirea celor situate în partea anterioară a trunchiului. Pentru aceasta muşchii spatelui vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie;

b). Corectarea deficienţelor secundare care însoţesc cifoza cum sunt: cap şi gât înclinat înainte, omoplaţi depărtaţi şi desprinşi, umeri aduşi în faţă, torace înfundat sau în flexiune.

c) Stângerea reflexului de atitudine greşită a trunchiului şi formarea unui reflex de postură corect şi stabil în activităţile statice şi dinamice ale corpului care să asigure coloanei vertebrale dorsale şi lombare poziţia corectă.

Mijloacele folosite sunt :

Exerciţiile statice sub forma poziţiilor fundamentale dar mai ales a celor derivate cu o structură corectă, corectivă sau hipercorectivă în care trunchiul este în extensie în regiunea dorsală, înclinat înainte sau aplecat din regiunea lombară. Totodată aceste poziţii vor fixa membrele superioare la şi peste nivelul umerilor, iar membrele inferioare vor fi fixate sau menţinute în plan anterior.

Astfel putem lucra din următoarele poziţii:- poziţia stând - cu trunchiul înclinat sau aplecat cu mâinile la ceafă, sau braţele lateral

sus;- cu trunchiul vertical cu membrele inferioare îndoite (ghemuit) sau fixate înainte la scara

fixă, pe scaun etc.;- poziţia şezând - este una dintre cele mai bune poziţii corective întrucît permite o

localizare foarte bună a mişcării în regiunea dorsală,simultan cu o fixare a coloanei vertebrale;- poziţia pe genunchi - pe călcâie şezând sau cu un picior întins şi îndoit în plan anterior;- cu sprijin pe palme - cu trunchiul sub orizontală;- poziţia culcat , înapoi cu genunchii îndoiţi sau culcat înainte cu un sul sau şea sub

abdomen; cu trunchiul coborît sub orizontală;- poziţia atârnat – la inele, scară fixă etc. cu genunchii îndoiţi,

Exerciţii dinamice - constau din mişcări active libere sau îngreuiate care să redreseze coloana vertebrală şi celelalte deficienţe secundare ale cifozei.

Astfel sunt:- Exerciţiile de trunchi - sub forma mişcării de extensie în regiunea dorsală - ca mişcare

corectivă şi a mişcărilor de îndoire laterală, răsucire spre stânga sau dreapta, întinderii în axul vertical al coloanei vertebrale.- Exerciţii de membre superioare sub forma ducerii şi menţinerii în plan posterior a

braţelor, fie la nivelul liniei orizontale sau deasupra acesteia. Aceste exerciţii pot fi însoţite de duceri în cerc, sau rotaţii externe din articulaţia scapulohumerală, care corectează îndeosebi po-ziţia umerilor duşi în faţă. Exerciţiile se pot efectua liber sau cu diferite obiecte portative din gimnastică: bastoane, mingi medicinale, gantere, măciuci etc.- Exerciţii de membre inferioare - executate în plan anterior sub forma mişcării de

forfecare, abducţie întindere, îndoiri, flexii şi circumducţii - Aceste exerciţii redresează poziţia bazinului şi tonifică peretele abdominal adică previne lordozarea compensatorie a curburii lom-bare .- Exerciţiile de respiraţie - folosite în mod corectiv pentru corectarea toracelui înfundat şi a

măririi mobilităţii cutiei toracice.- Exerciţiile de respiraţie se pot executa sub forma exerciţiilor libere de respiraţie dar mai

ales amplificate de mişcări corective, ale trunchiului şi membrelor superioare.- Exerciţii aplicative - cu o structură corectivă şi hipercorectivă cum sunt exerciţiile de

mers (mers pe vâfuri) târâre (din poziţiile pe genunchi cu sprijin pe palme şezând şi culcat) echilibru şi suspensiuni.- Exerciţii de redresare realizate pasiv dar mai ales activ sub forma exerciţiilor cu

autocontrol în oglindă pentru obţinerea unei poziţii corecte.

Page 30: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

CONSPECT DE LECŢIE

1. Mers obişnuit cu mâinile la ceafă şi ducerea la trei paşi a unui genunchi îndoit în faţă,

2. Mers cu mâinile pe şold, patru paşi pe vârfuri, patru paşi pe călcâie.3. Mers pe vârfuri cu ducerea în cerc mic spre înapoi a braţelor întinse lateral -

mişcarea cu amplitudine mică se execută cu coatele în extensie în ritm vioi, iar cele ample lent îndoind uşor coatele.

4. Mers pe vârfuri cu trunchiul înclinat uşor înainte - mâinile susţinând o minge medicinală pe cap.

5. Stând cu spatele lipit de scara fixă - mâinile pe cap, coatele lipite, întinderi în axul lung vertical al corpului.

6. Stând cu mâinile la spate apucat, săritură cu depărtarea picioarelor, genunchii întinşi simultan cu ducerea braţelor lateral, aterizarea cu apropierea picioarelor şi ducerea mâinilor la spate.

7. Stând în faţa scării fixe - cu sprijinirea unui picior înainte la şipcă a 6-a, coatele îndoite la piept extensia trunchiului cu ducerea braţelor lateral - inspiraţie, revenire - expiraţie, cu menţinerea coatelor în dreptul umerilor.

8. Stând cu mâinile la ceafă - ghemuire menţinând spatele drept simultan cu ducerea braţelor lateral sus - revenire.

9. Stând depărtat cu mâinile la umăr, cu cordonul elastic la spate, apucat de capete, întinderea bruscă a cordonului elastic lateral - prin extensia coatelor şi menţinerea braţelor lateral - revenirea se execută lent.

10. Stând depărtat cu cordonul în faţă, înclinarea trunchiului înainte cu spatele drept, cu ducerea braţelor peste cap, oblic înapoi cu întinderea cordonului, menţinând genunchii în extensie.

11. Stând depărtat în faţa scării fixe la distanţă de un pas - înclinarea trunchiului cu apucarea şipcii de la nivelul umerilor, cu arcuirea trunchiului.

12. Pe genunchi, pe călcâie şezând cu un baston apucat, fixat peste omoplaţi, ducerea bastonului în sus şi a braţelor oblic sus, cu extensia capului şi gâtului.

Page 31: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

13. Pe genunchi cu sprijin pe palme – întinderea coatelor, menţinând coapsele vertical.

14. Pe genunchi cu sprijin pe palme - trunchiul sub orizontală, braţele înainte - târâre prin alunecarea mâinilor pe sol.

15. Pe genunchi pe călcâie şezând – mâinile la ceafă, ducerea braţelor lateral sus - inspiraţie, revenire - expiraţie.

16. Şezând cu picioarele întinse înainte – cu bastonul ţinut între coate, târâre prin mutarea alternativă a picioarelor.

17. Şezând – spate în spate cu un partener - braţele întinse oblic sus - apucat - îndoirea - şi întinderea coatelor - păstrând spatele lipit de al partenerului.

18. Şezând călare pe un scaun, profesorul în spatele copilului - apucat reciproc palmă în palmă, întinderea cu rezistenţă a coatelor. Din aceiaşi poziţie cu mâinile la ceafă, profesorul opune rezistenţă ducerii înapoi a coatelor.

19. Culcat înapoi cu genunchii îndoiţi – cu o şea sub coloana vertebrală toracală, respiraţie liniştita controlată.

20. Culcat înapoi – cu genunchii îndoiţi pe abdomen, braţele întinse pe lîngă cap - târâre cu ajutorul umerilor.

21. Culcat înainte pe banca de gimnastică cu câte o ganteră în fiecare mână - ducerea braţelor laţeral. Acelaşi exerciţiu cu o pernă sub abdomen sau cu coapsele verticale aşezate pe părţile laterale ale băncii şi genunchii îndoiţi.

22. Culcat înapoi – cu picioarele sprijinit la scara fixă pe a 3-a, a 4-a şipcă - ducerea braţelor lateral - inspiraţie - revenire - expiraţie.

23. Culcat înapoi – mâinile la ceafă, forfecări a membrelor inferioare întinse.24. Atârnat cu spatele la scara fixă, genunchii îndoiţi - ducerea lor lateral - dreapta -

stânga.25. Atârnat pe un plan oblic la 2o-3o grade - ducerea membrelor inferioare în cerc

prin simetrie (unul spre dreapta, celălalt spre stânga) sau ambele picioare în acelaşi timp.

26. Stând depărtat – braţele oblic sus - ducerea trunchiului înainte cu genunchii la piept - inspiraţie - revenire, expiraţie. La revenire braţele se menţin oblic sus.

27. Stând cu mingea medicinală pe cap susţinută din lateral cu amîndouă mâinile - îndoirea şi întinderea genunchilor.

28. Mers cu un baston trecut pe sub coate, trunchiul înclinat înainte, îndoirea laterală dreapta, stânga a trunchiului.

29. Stând în faţa oglinzii – mâinile pe şold tragerea coatelor înapoi şi bombarea toracelui cu inspiraţie - revenire - expiraţie.

30. Mers ou mâinile la ceafă – la trei paşi îndoirea genunchilor şi menţinerea trunchiului pe verticală.

CORECTAREA CIFOZEI LOMBARE (joase)

SCOPUL exerciţiilor fizice corective:

Page 32: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

- Tonificarea şi scurtarea grupelor musculare din regiunea lombosacrală concomitent cu lungirea muşchilor abdominali. Pentru aceasta, muşchii lombosacrali vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie, iar muşchii abdominali excentric şi în afara segmentului de contracţie.

- Prevenirea tendinţei de inversare a curburilor coloanei vertebrale, precum şi corectarea celorlalte deficienţe ale poziţiei bazinului, abdomenului şi membrelor inferioare.

- Formarea unui nou reflex neuromuscular corect asupra atitudinii trunchiului, bazinului şi membrelor inferioare,

MIJLOACELE folosite sunt astfel sistematizate:- Exerciţiile statice sub forma poziţiilor fundamentale, dar mai ales a poziţiilor derivate care

să favorizeze lordozarea coloanei vertebrale şi înclinarea bazinului înainte, faţă de planul său orizontal. În acest sens poziţia şezând este contraindicat, căci orizontalizîând bazinul, menţine ştearsă curbura coloanei vertebrale lombare. Se folosesc poziţiile derivate ale poziţiilor stând, pe genunchi, culcat şi atârnat cum sunt de exemplu:

- poziţia stând - pe vârfuri - fandat înainte cu unul din membrele inferioare fixat în plan posterior;

- poziţia pe genunchi - cu un membru inferior întins lateral sau înapoi, cu sprijin pe palme, trunchiul orizontal sau înapoi, cu sprijin pe palme, trunchiul orizontal ;

- poziţia culcat înainte. înapoi, lateral;- poziţia atârnat - la inele, bârnă sau cu faţa la scara fixă.

- Exerciţiile dinamice în general sunt asemănătoare celor folosite pentru corectarea cifozei torocale, dar cu modificări ale sensului şi localizării mişcărilor de trunchi şi membre. Astfel cele mai importante exerciţii sunt:

- Exerciţiile de trunchi sub forma mişcării de extensie în regiunea lombară, simple sau asociate cu mişcările de îndoire laterală, răsucire stânga - dreapta şi ducere în cerc în plan posterior.

- Exerciţii de membre inferioare care vor înclina bazinul înainte şi vor amplifica redresarea coloanei vertebrale lombare. Astfel mişcarea corectivă este extensia membrelor inferioare.

- Exerciţiile de membre superioare vor fi executate în plan anterior pentru a localiza extensia trunchiului în segmentul lombar şi a preveni tendinţa de inversare a curbei dorsale.

- Exerciţii aplicative cu structură corectivă - cum sunt exerciţiile de mers corectiv, târâre, echilibru, suspensiuni.

- Exerciţii de respiraţie - libere sau amplificate de mişcările de trunchi şi membre superioare.

- Exerciţii de redresare pasive şi active (autocontrol în faţa oglinzii).

CONSPECT PE LECŢIE

1. Mers pe vârfuri - mâinile la ceafă - la trei paşi - ducerea alternativă a câte unui picior înapoi.2. Alergare cu călcâiele - încercînd să fie lovită şezuta - mâinile la ceafă.3. Mers cu fandare mare înainte, mâinile pe şolduri - împingând înainte bazinul.4. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică cu extensia alternativă a unui picior în

spate simultan cu ducerea braţelor prin înainte, oblic sus. La fiecare pas coborârea braţelor.5. Stând depărtat - braţele întinse - extensia trunchiului cu inspiraţie şi ducerea braţelor sus -

revenire - expiraţie.6. Stând depărtat în faţa scării fixe - la un pas depărtare, mâinile apucă şipca din dreptul

umerilor, ducerea bazinului înainte cu extensia trunchiului şi a piciorului stâng - revenire. Acelaşi exerciţiu cu extensia piciorului drept,7. Stând fandat înainte mâinile la umeri, extensia trunchiului cu ducerea braţelor sus -

inspiraţie - revenire - expiraţie.8. Pe genunchi - în faţa scării apucarea şipcii de la nivelul umerilor, ridicarea în extensie a

Page 33: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

câte unui picior.9. Pe genunchi cu sprijin pe palme - mers cu ridicarea unui picior întins în extensie.10.Pe genunchi ducerea braţelor prin înainte sus - răsucirea trunchiului la stânga cu atingerea

călcâiului drept cu mâna stânga, braţul drept oblic sus -revenire la poziţia iniţială - acelaşi exerciţiu pe partea opusă.

11.Pe genunchi stând, braţele lateral cu câte o ganteră în mână, patru rotari mici ale braţelor din umeri, urmate de îndoirea trunchiului la stânga - revenire - reluarea exerciţiului cu îndoirea trunchiului spre dreapta.12.Culcat înainte mâinile sub bărbie - respiraţie liniştită.13.Culcat înainte cu câte o halteră în mână ducerea braţelor înainte cu extensia trunchiului -

revenire cu aşezarea halterelor pe sol.14.Culcat înapoi - tălpile sprijinite pe sol, îndoire uşoară a genunchilor, ridicarea bazinului -

şi ducerea bazinului lateral dreapta-stânga,15.Culcat înapoi - cu o minge medicinală, trecerea unei mingi medicinale pe sub bazin de la

dreapt la stânga şi de la stânga la dreapta.16.Culcat înainte cu mâinile sub bărbie - ducerea picioarelor în extensie - forfecări - revenire

-cu picioarele pe sol.17.Culcat înainte pe o banchetă - trunchiul în afara suprafeţei de sprijin - braţele întinse

înainte extensia trunchiului - menţinerea 15-20” - revenire.18.Culcat înapoi pe banchetă - genunchii lăsaţi să cadă în afara suprafeţei de sprijin -

respiraţie liniştită.

19.Culcat înainte în faţa scării fixe – apucat de prima şipcă, trunchiul bine extins, cu capul pe spate, braţele întinse – apucarea din ce în ce mai sus a şipcilor, până la şipca 9-10 – menţinerea poziţiei – coborârea pe rând a mâinilor cu fiecare şipcă.

20.Culcat înainte între două bănci de gimnastică puse paralel – apucat cu mâinile de o bancă – şi sprijinând vârful piciorului pe cealaltă – deplasare laterală cu lasarea bazinului aproape de sol.21.Atârnat cu faţa la scara fixă, ducerea piciorului în extensie- simultan sau alternativ.22.Atârnat la inele, sprijin pe vârful picioarelor, ducerea în cerc a bazinului.

23.Atârnat cu spatele la scara fixă – cu o minge sub regiunea lombară – menţinerea acestei poziţii 10-15”, cu ducerea picioarelor în echer susţinut.

Page 34: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

24.Stând cu faţa la perete, mâinile sprjinite pe perete la nivelul umerilor, ridicarea pe rând a picioarelor în extensie.

25.Stând cu spatele la scara fixă, cu cordonul elastic fixat la scara fixă, fandare lungă înainte cu piciorul stâng în extensia trunchiului, braţele oblic jos la spate, revenire cu ducerea braţelor pe lîngă corp - acelaşi cu piciorul opus.26.Mers pa vârfuri - menţinând o minge medicinală cu mâinile prin lateral.27.Stând depărtat, dreptul înainte, stîngul înapoi, cu coarda petrecută pe sub talpa piciorului

din urmă, coatele îndoite, mâinile menţin coarda la nivelul umerilor, ridicarea piciorului stâng în cumpănă menţinnînd coarda bine întinsă - revenire - acelaşi exerciţiu ca piciorul opus.28.Mers liniştitor cu urmărirea în oglindă a atitudinii spatelui.

CORECTAREA CIFOZEI TOTALE

SCOPUL - exerciţiilor fizice corective:- Tonificarea în condiţii de scurtare a grupelor musculare ale spatelui şi lungirea

musculaturii anterioare a toracelui şi abdomenului. Pentru aceasta muşchii spatelui vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie - iar muşchii din partea anterioară a trun-chiului - concentric şi în afara segmentului de contracţie.

- Corectarea deficienţelor secundare care însoţesc cifoza totală cum sunt: capul şi gâtul înclinat înainte, atitudinea în flexiune a toracelui, umerii aduşi şi orizontalizarea bazinului.

- Formarea unui reflex corect de atitudine a corpului în acţiunile statica şi dinamice ale trunchiului.

MIJLOACELE folosite pentru corectarea cifozei totale sunt:Exerciţii statice sub forma poziţiilor fundamentale şi derivatele acestora care au o

structura corectivă şi hipercorectivă. Acestea pot fi sub forma poziţiilor iniţiale, dar şi a poziţiilor menţinute atunci cînd îşi menţin acelaşi conţinut corectiv sau hipercorectiv.

Exerciţii dinamice concretizate sub f orma mişcărilor corective ale trunchiului, toracelui, bazinului, membrelor superioare şi inferioare, efectuate în sensul redresării în atitudine corectă a coloanei vertebrale, aceste mişcări pot fi executate activ, liber sau ca rezistenţă în felul următor:

- Exerciţii de trunchi sub forma mişcărilor âe extensie a întregii coloane vertebrale, la care se pot adăuga îndoiri laterale, răsuciri spre stânga şi dreapta, circumducţii în plan posterior, mişcări de întindere în axul lung al coloanei vertebrale.

- Exerciţii de cap şi gât sub forma mişcărilor de extensie efectuată peste nivelul liniei orizontale a umerilor. Pe lîngă această mişcare se mai execută circumducţii în plan posterior, duceri laterale, în sus sau oblic, în sus şi deasupra liniei umerilor - rotaţii din articulaţia scapulohumeraiă.

- Exerciţii de membre inferioare vor avea o structură corectivă pentru poziţia bazinului şi a coloanei vertebrale lombare - de aceea mişcările de membre inferioare - extensii, circumducţii. forfecări vor fi executate numai în plan posterior,

Page 35: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

- Exerciţii de respiraţie fie liber executate sau legate de mişcările corective ale trunchiului şi membrelor.

- Exerciţiile aplicative vor fi sub forma exerciţiilor de mers şi alergare corectivă, suspensiune, târâre şi echilibru corectiv.

- Exerciţii de redresare se vor realiza pasiv, cu ajutorul profesorului sau a unor obiecte portative - sub forma activă pentru autoredresarea coloanei vertebrale.

CONSPECTE DE LECŢIE

1. Mers cu paşi mărunţi, la fiecare pas ducerea braţelor prin înainte sus, simultan cu ducerea unui picior înapoi. Acelaşi exerciţiu se poate executa cu ducerea braţelor oblic sus.

2. Mers pe vârfuri cu o minge medicinală suţinută pe cap cu ambele mâini - extensia trunchiului la fiecare pas concomitent.

3. Mers fandat cu ducerea braţelor sus şi arcuirea trunchiului înapoi,4. Mers cu mâinile la spate, coatele trase spre spate, ducerea trunchiului în

extensie la doi paşi.5. Mers înapoi cu trunchiul în extensie, mîinile apucat deasupra capului, ducerea

braţelor înapoi la doi paşi, revenire.6. Stând depărtat, cu mâinile pe şold, ducerea braţelor oblic sus - inspiraţie,

revenire - expiraţie. În timpul inspiraţiei se poate executa ridicarea pe vârfuri

7. Stând, spate în spate cu un partener, braţele oblic sus, apucat de mâini - fandare cu ducerea trunchiului şi a membrelor superioare în extensie.

8. Stând cu spatele la scara fixă, la o distanţă de un pas - ducerea trunchiului în extensie, până ce mâinile ating scara fixă - coatele fiind întinse.

9. Stând cu mâinile pe şold, săriitură cu ducerea braţelor prin înainte sus, extensia accentuată a trunchiului simultan, depărtarea picioarelor în faza de zbor. Aterizarea se face pe vârfuri, picioarele apropiate.

10. Stând depărtat ducerea braţelor lateral sus - inspiraţie, revenire - expiraţie.11. Stând - ducerea braţelor lateral sus, simultan cu ducerea piciorului drept

înapoi cu extensia amplă a trunchiului - "cumpăna".12. Stând cu spatele la scara fixă. călcâiele lipite de planul scării, apucat de

sus, ducerea bazinului înainte simultan cu extensia amplă a trunchiului.13. Stând cu spatele la scara fixă cu piciorul sprijinit înapoi pe şipca a 3-a, a 4-a,

ducerea braţelor prin înainte sus, cu arcuirea trunchiului.

Page 36: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

14. Pe genunchi cu sprijin, pa palme, trunchiul sub orizontală, braţele întinse oblic înainte, ducerea unui picior în extensie cu genunchiul întins - revenire. Acelaşi exerciţiu cu piciorul celălalt.

15. Pe genunchi depărtat eu mâinile apucat de glezne, extensia amplă a capului şi trunchiului - inspiraţie - revenire expiraţie.

16. Culcat înainte cu mâinile apucat la spate, târâre înainte cu ajutorul picioarelor şi umerlor.

17. Culcat înapoi, cu genunchii întinşi, ducerea braţelor prin lateral sus - inspiraţie- revenire

- expiraţie.18. Culcat înainte cu picioarele sprijinăde prima şipcă de jos, mutarea alternativă a

picioarelor din şipcă în şipcă, 7-8 trepte - revenire prin coborâre treaptă cu treaptă.19. Culcat înainte - transversal pe banca de gimnastică - extensie simultană a trunchiului şi

membrelor inferioare - menţinerea poziţiei l0-15”.

20. Culcat înainte cu mâinile sub bărbie, picioarele sprijinite pe o minge medicinală - inspiraţie gi expiraţie liberă.

21. Atârnat cu faţa la seara fixă - extensia ambelor picioare - menţinerea poziţiei l0-15”.

20. Atârnat pe plan oblic, cu spatele pe o şea, la nivelul regiunii dorsale, picioarele cad lateral sub nivelul planului oblic - menţinerea poziţiei 10-15”.

25. Atârnat cu spatele la scara fixă, picioarele sprijinite, proiectarea bazinului înainte urmată de mutarea mâinilor pe o şipcă mai jos - succesiv din aproape în aproape.

24. Pe genunchi cu sprijin pe palme – un partener apucă pieioarele - deplasare cu sprijin în mâini, „roaba”.

25. Stând depărtat aruncarea mingii medicinale înapoi pe deasupra capului la un partener - întoarcerea 180°, prinderea mingii şi reluarea exerciţiului.

26. Mers pe vârfuri cu ducerea mingii medicinale înainte sus, la doi paşi şi aruncarea mingii unui partener - deplasare în sens invers şi prinderea mingii,

27. Mers pe vârfuri cu un baston la spate prins peste omoplaţi - 8 timpi menţinerea bastonului cu coatele îndoite, 8 timpi ducerea braţelor sus capul în extensie, inspiraţie, revenire - expiraţie.

28. Cu faţa la scara fixă, apucat cu mâinile de şipca de la nivelul umerilor extensia trunchiului simultan cu extensia alternativă a unui picior

Page 37: Formarea si Educarea Atitudinii Corecte

29. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică cu o minge medicinală pe cap susţinută cu mâinile, coatele trase spre înapoi.

30. Stând cu spatele sprijinite de perete, braţele întinse sus lipite de perete - ridicarea pe vârfuri şi coborârea păstrând contactul permanent cu peretele.