of 22 /22
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR – FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL PROIECT FONDURILE EUROPENE NERAMBURSABILE VASILACHE ALINA VELCIU CRISTINA GRUPA 21 1

Fonduri europene nerambursabile

Embed Size (px)

Text of Fonduri europene nerambursabile

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

PROIECT FONDURILE EUROPENE NERAMBURSABILE

VASILACHE ALINA VELCIU CRISTINA GRUPA 211

Fonduri europene nerambursabile

Fondurile nerambursabile sau finanrile nerambursabile exist n Romnia de aproape dou decenii, ns odat cu aderarea Romniei la Uniunea European, adic ncepnd cu ianuarie 2007, ele au devenit mult mai cunoscute romnilor, acetia devenind din ce n ce mai interesai de aceste fonduri. Acest lucru este i normal deoarece ele reprezint o oportunitate pentru persoanele cu spirit ntreprinztor s dezvolte o afacere de succes n majoritatea domeniilor: economic, social, cultural sau administraie local. Un fond nerambursabil reprezint o sum de bani alocat pentru diverse obiective ns care nu trebuie restituit. Fondurile nerambursabile - sunt fonduri europene publice; acestea reprezint o form de finanare nerambursabil acordat de ctre Uniunea European n scopul eliminrii sau diminurii diferenelor economice ntre anumite domenii sau regiuni de dezvoltare ale statelor membre UE. Fondurile europene nerambursabile sunt oferite n ideea de a realiza i menine o coeziune socio-economic. ara noastr a beneficiat de fonduri nerambursabile att nainte de aderarea la UE ct i dup aderarea la UE. nainte de aderare fondurile se numeau fonduri de pre-aderare, iar cele de dup aderare fonduri structurale i de coeziune sau fonduri post-aderare. Fondurile nerambursabile europene au in vizor foarte multe activiti i investiii din Romnia. - investiii n infrastructur (drumuri, canalizri, aduciuni de ap, gaze, electricitate). - ferme zootehnice (vaci, porci, oi, capre, berbecui, turai, gini outoare, pui pentru carne, iepuri, strui),2

- stupi de albine, ferme de melci, mestesugrit, prelucrarea lemnului - abatoare - centre de prelucrare (carne, lapte iaurt, brnz, cacaval, smntan) - turism (pensiuni, cabane, hoteluri) - sere (de flori, de legume), plantaii de pomi fructiferi - achiziii de utilaje agricole - plantatii de pomi fructiferi - modernizare plantaii de vi de vie - laboratoare de prelucrare i mbuteliere miere - centre de colectare i producere plante medicinale - centre de colectare i ambalare fructe i legume - pstravrii - azile de btrni, coli, grdinie, spitale, medicamente, laboratoare - IMM-uri (industrie, transporturi, prelucrare, servicii, etc) 1. Fondurile pre-aderare (pentru Romania) au fost: PHARE Fonduri Europene pentru Agricultura i Dezvoltare Rural; SAPARD- Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development

3

1.1. PhareProgramul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanat de ctre Uniunea European pentru a asista rile candidate din Europa Central i de Est candidate la aderarea la Uniune. Creat iniial n 1989 pentru a asista Polonia i Ungaria, programul PHARE acoper la ora actual zece ri. El asist cele opt state membre noi: Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia i Slovenia, precum i Bulgaria i Romnia ntr-o perioad de restructurare economic i schimbare politic masiv. Pn n 2000 rile din Balcanii Vestici (Albania, fosta Republic Macedon iugoslav i Bosnia-Herzegovina) erau, de asemenea, beneficiare PHARE. ns, din 2001 programul CARDS (Community Assistance for Reconstruction, Development and Stability in the Balkans) a nceput s ofere asisten financiar acestor ri.

Obiective1. ntrirea administraiilor i instituiilor publice pentru funcionarea eficient ntru Uniunea European. 2. Promovarea convergenei cu legislaia vastei legislaii a Uniunii Europene (acquis communautaire) i reducerea nevoilor de perioade de tranziie. 3. Promovarea coeziunii economice i sociale. Considernd c 8 din cele 10 ri care eligibile anterior pentru programul Phare au devenit state membre ale Uniunii Europene n mai 2004 (Romania si Bulgaria), schimbari substaniale sunt fcute la scopul programului Phare. 2003 a fost anul final stabilit pentru rile nou aderate, dar contractarea de proiecte a continuat pn n 2005, iar plile bazate pe aceste contracte pot continua pn n 2006. ns, lund n calcul reducerea treptat a delegrilor n noile state membre i nlocuirea lor de ctre reprezentane mai mici, din mai 2004 noii membri vor deine responsabilitate complet asupra administrrii programului Phare printr-un proces extins de decentralizare.

4

Romnia a pierdut cca. 169,055 milioane din fondurile de preaderare PHARE care acopereau proiecte de ntrire a capacitii instituionale, adaptarea legislaiei la cea a UE i proiecte de coeziune socio-economic.

1.2. SAPARD Programul SAPARD a creat premizele tehnice i financiare necesare procesului de integrare n Uniunea Europeana. Astfel, fondurile derulate prin Agenia SAPARD i mai apoi Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit, au contribuit la dezvoltarea economic i social a mediului rural, au susinut productorul privat, au oferit sprijin asociaiilor cu profil agricol i societilor comerciale agricole, dar i consiliilor locale. De asemenea, au oferit sprijin financiar i organizaiilor nonguvernamentale, ns doar acelora care au nfiinat uniti specializate pentru maini agricole. Programul SAPARD a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea European a rilor candidate din Europa Central i de Est i pentru a pregti participarea acestora la Politica Agricol Comunitar. Asistena a fost oferit n perioada 2000-2006. Mai mult, n acest mod se ofer posibilitatea de a ne adapta procedurilor financiare i mecanismelor de control ale Uniunii Europene. Principalele domenii pentru care s-au obinut fonduri nerambursabile sunt: - industria agroalimentar -exploataiile agricole, -diversificarea activitilor economice, -formarea grupurilor de productori agricoli, silvici i piscicoli, -metode agricole pentru agricultur ecologic, -silvicultur.

5

- F.E.D.R- Fondul European de Dezvoltare Regionala (European Regional Development Fund ERDF) A fost infiintat in 1975 si a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunitatii. Obiectivele FEDR sunt, in principal: promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in urma si sustinerea reconversiei economice, redezvoltarea si dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale in declin,zonele urbane in dificultate, zonele aflate in criza, precum si zonele dependente de pescuit sau de servicii. Prin FEDR vor fi finantate investitii productive care sa contribuie la crearea si salvarea de locuri de munca, in principal prin investitii cu prioritate in IMM-uri, investitii in infrastructura, dezvoltarea potentialului autohton prin masuri de sprijin la nivel regional si local.

Actiuni care vor fi finantate prin FEDR sub obiectivul Convergenta:a) Cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare, antreprenoriat, inclusiv intarirea capacitatilor de cercetare si dezvoltare tehnologica si integrarea acestora in Zona Europeana de cercetare, inclusiv infrastructura, ajutor pentru CDI in special in domeniul IMM-urilor si al transferului tehnologic; imbunatatirea legaturii intre IMM-uri, educatia universitara si centrele de cercetare-dezvoltare; dezvoltarea de retele de afaceri, a parteneriatelor public-privat, sprijin pentru furnizarea de servicii grupurilor de IMM-uri, hranirea antreprenoriatului si a inovarii.6

b)

Societatea

informationala

inclusiv

dezvoltarea

infrastructurii

de

comunicatii electronice, imbunatatirea accesului si dezvoltarea serviciilor publice on-line; c) Dezvoltarea initiativelor locale si ajutor pentru crearea de servicii pentru crearea de noi locuri de munca, atunci cand asemenea actiuni nu sunt acoperite de FSE. d) Mediu, inclusiv investitii legate de furnizarea de apa si managementul deseurilor, tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului, prevenirea, controlul si lupta impotriva secetei, preventia si controlul integrat al poluarii, sprijin pentru concilierea refacerea efectelor locurilor schimbarilor contaminate climaterice, si a reabilitarea mediului fizic,

terenurilor

parasite,

promovarea

biodiversitatii si protectia naturii, e) Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea si implementarea planurilor pentru prevenirea si lupta cu riscurile naturale si tehnologice. f) Activitati turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potential pentru dezvoltarea unui turism durabil, protectia patrimoniului, sprijin pentru imbunatatirea serviciilor turistice prin servicii de inalta calitate si incurajarea turismului durabil. g) Investitii in cultura, inclusiv protectia, promovarea si prezervarea mostenirii culturale, dezvoltarea infrastructurii culturale in sprijinul dezvoltarii socio-economice

7

h) Investitii in transport, inclusiv imbunatatirea retelelor transeuropene si a legaturilor cu retelele TEN-T, strategii integrate pentru transport curat care va contribui la imbunatatirea accesului pasagerilor la servicii de calitate, i) Investitii in energie, j) Investitii in educatie inclusiv training vocational care contribuie la cresterea atractivitatii si calitatii vietii.

Actiuni care vor fi finantate prin FEDR din obiectivul Cooperare europeana teritoriala:1. Dezvoltarea activitatilor economice si sociale trans-frontaliere prin elaborarea de strategii comune pentru dezvoltare teritoriala durabila, in primul rand prin: a. Incurajarea antreprenoriatului si dezvoltarea IMM-urilor, turismului, culturii si a comertului trans-frontalier, b. Incurajarea protectiei comune a mediului, c. Reducerea izolarii prin imbunatatirea accesului la transport, retele de comunicare si informare si servicii precum si la sisteme trans-frontaliere de apa, deseuri si energie, d. Dezvoltarea colaborarii si a capacitatii de utilizare comuna a infrastructurii in special in domenii ca sanatate, cultura si educatie. In plus, pot fi finantate masuri legate de promovarea integrarii pietelor de munca trans-frontaliere, a initiativelor de angajare locala, sanse egale, formare si

8

incluziune sociala, utilizarea comuna a resurselor umane si utilitatilor pentru cercetare-dezvoltare. 2. Dezvoltarea cooperarii transnationale, inclusiv cooperare bilaterala intre regiunile maritime prin finantarea retelelor si a actiunilor care sa conduca la dezvoltarea teritoriala integrata in urmatoarele domenii: a. managementul apelor inclusiv protectia bazinelor riverane, zonelor costale, resurselor marine si a serviciilor de aprovizionare cu apa, b. imbunatatirea accesului la retele trans-europene, imbunatatirea accesului local si regional la retele si platforme nationale si transnationale, promovarea comunicatiilor si tehnologiei informatiilor, c. prevenirea riscurilor, protectia impotriva inundatiilor, a cutremurelor si a avalanselor, d. crearea de retele stiintifice si tehnologice legate de dezvoltarea echilibrata a zonelor transnationale, inclusiv crearea de retele de universitati, centre de cercetare-dezvoltare, centre de excelenta, etc. Rata maxima de interventie comunitara este de 85% pentru FEDR.

- F.S.E- Fondul Social European (European Social Fund - ESF) A fost infiintat in 1958. In scopul de a intari coeziunea economica si sociala si de a contribui la implementarea "Strategiei europene privind ocuparea fortei de munca", FSE are ca sarcina imbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru9

someri si muncitori in Piata Unica, prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitarea adaptarii la schimbarile industriale, in particular prin instruire vocationala si reinstruire, precum si prin sistemele de recrutare. Prin intermediul sau se acorda sustinere financiara actiunilor de formare si reconversie profesionala ca si celor vizand crearea de noi locuri de munca.

In cadrul obiectivelor "Convergenta" si "Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca", FSE va sprijini actiuni legate de:1. Cresterea adaptabilitatii lucratorilor, a intreprinderilor si antreprenorilor in vederea anticiparii si aplicarea unui management al schimbarii economice. 2. Imbunatatirea accesului la angajare si incluziune sustenabila pe piata muncii a persoanelor inactive, prevenirea somajului, in special a celui pe termen lung si in randul tinerilor, incurajarea imbatranirii active si prelungirea duratei de activitate. 3. Intarirea incluziunii sociale a categoriilor dezavantajate in vederea integrarii durabile a acestora pe piata muncii si combaterea tuturor formelor de discriminare pe piata muncii. 4. Intarirea resurselor umane.

10

- F.C.- Fondul de Coeziune

A fost creat de Tratatul de la Maastricht in 1992 pentru a furniza contributia financiara necesara proiectelor din domeniul mediului si a retelelor trans-europene de infrastructura de transport. Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus "programul de convergenta" si al caror PIB pe locuitor este sub 90% din media Comunitatii. In prezent acopera Spania, Grecia, Irlanda si Portugalia. Spre deosebire de Fondurile Structurale prezentate mai sus, Fondul de Coeziune nu co-finanteaza programe, ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la inceput. Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisie, in acord cu Statul Membru beneficiar, in timp ce proiectele sunt administrate de autoritati nationale si supervizate de un Comitet de Monitorizare. Domenii de interventie ale acestui instrument financiar sunt: a) Retelele trans-europene de transport, in special proiecte prioritare de interes european identificate in Decizia nr. 1692/96/EC; b) Proiecte majore de infrastructura de mediu; c) Domenii care se pot dezvolta durabil si care prezinta beneficii evidente in ceea ce priveste protectia mediului . Rata maxima de finantare prin Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publica pe proiect.11

Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului national pentru a cofinanta mari proiecte in materie de mediu si retele de transport trans-europene si a permite astfel ca aceste costuri ale lucrarilor sa nu perturbe eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigentelor uniunii economice si monetare. Mai mult, Fondul ajuta aceste tari sa se conformeze normelor europene in aceste domenii.

- F.E.A.D.R.- Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este actiunea complementara destinata politicii agricole comune a Uniunii Europene. FEADR a fost infiintat in 1958 si finanteaza masuri de dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri, in special in regiuni cu intarzieri in dezvoltare. Este destinat imbunatatirii eficientei structurilor de productie, procesare si marketing al produselor agricole si forestiere si dezvoltarii potentialului local in zonele rurale. Este corespondentul Fondului SAPARD, accesibil insa statelor membre ale UE are ca obiective sustinerea pietei produselor agricole si promovarea restructurarii agriculturii comunitare.. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala poate fi accesat dupa integrarea Romaniei in Uniunea European, FEADR fiind un fond european postaderare, spre deosebire de Programul SAPARD care este un fond european de preaderare. Investitiile care vor putea primi fonduri nerambursabile prin FEADR nu sunt stabilite cu exactitate, in acest moment exista propuneri pentru stabilirea acelor12

investitii

eligibile;

Politica Agricola Comuna, pe care si tara noastra o va urma odata cu integrarea in Uniunea Europeana consta intr-o serie de masuri, majoritatea legate de dezvoltarea rurala. Potrivit Reglementarii Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finantarea politicii agricole comune s-au creat doua fonduri europene pentru agricultura, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricola) pentru finantarea masurilor de marketing si FEADR (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) pentru finantarea programelor de dezvoltare rurala. Actiunile care vor fi finantate prin FEADR sunt: a. Investitii in holdinguri agricole; b. Sprijin de inceput pentru tineri fermieri; c. Instruire profesionala; d .Sprijin pentru scheme de pensionare anticipata; e. Alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate; f. Masuri de agro-mediu; g. Procesarea si marketingul produselor agricole; h. Dezvoltarea si promovarea padurilor; i. Masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale. Fondurile pentru Dezvoltare Rurala reprezinta banii europeni care vor dati Romaniei pentru investitii in agricultura si dezvoltare rurala. Conform negocierilor dintre Romania si Uniunea Europeana, tara noastra va beneficia de circa 7,5 miliarde euro (262.000 miliarde lei vechi) pentru perioada 2007 - 2013, ceea ce inseamna 1,07 miliarde de euro pe an. La acesti bani se adauga contributiile statului13

roman, in functie de tipurile de investitii

care vor fi realizate.

Fondurile pentru Dezvoltare Rurala sunt asemanatoare cu fondurile SAPARD, dar au ceva in plus : - se adreseaza mult mai multor beneficiari, inclusiv micilor fermieri si intreprinzatori - vor putea fi obtinute mai simplu. Fondurile pentru Dezvoltare Rurala se adreseaza deopotriva micilor fermieri, asociatiilor de fermieri, tinerilor, intreprinderilor mici si mijlocii din sectorul agricol si silvic (dar si din servicii si mica industrie), unitatilor de procesare, proprietarilor de paduri, agricultorilor din zona de munte, consiliilor locale. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala urmareste patru axe de dezvoltare: Axa 1: Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Axa 2: Imbunatatirea mediului si a peisajului natural Axa 3: Imbunatatirea calitatii vietii in spatiul rural si incurajarea diversificarii economiei rurale Axa 4: Leader 1. Cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier = 3,25 miliarde euro (45% din total) * sprijin pentru ferme de semi-subzistenta (circa 85.000 de ferme mici vor primi 1.500 euro/ an, timp de 3 ani, daca isi fac un plan de modernizare) * modernizarea exploatatiilor agricole (16.000 de exploatatii agricole vor primi in

14

jur de 70.000 euro/ proiect) * infiintarea de ferme de catre fermieri sub 40 de ani (pana la 40.000 euro/ ferma, conform proiectului depus) * sprijinirea infiintarii grupurilor de producatori agricoli (750 de grupuri de producatori vor primi circa 250.000 euro/ proiect) * formare profesionala si informare (140.000 de fermieri vor fi instruiti) 2. Gospodarirea terenurilor agricole si silvice = 1,8 miliarde euro (25% din total) * sprijin pe suprafata pentru zonele defavorizate, in principal zona de munte (circa 370.000 de fermieri vor primi suplimentar intre 25 si 250 euro/ hectar/ an) * sprijin pentru pajisti si fanete (circa 95 euro/ hectar/ an) *sprijin pentru prima impadurire a terenului agricol (36.000 de hectare vor beneficia de fonduri de 5.000 euro/ hectar) 3,. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural = 2,12 miliarde euro (30% din total) * diversificarea activitatilor neagricole (mestesuguri, artizanat, produse traditionale, turism rural) (19.000 de beneficiari vor primi 10.000 euro/ proiect) * investitii in mici intreprinderi la tara - frizerii, reparatii de utilaje agricole etc. (3.800 de mici intreprinderi vor fi finantate cu 20.000 euro/ proiect) * renovarea satelor (circa 1.200 de consilii locale vor primi cate 1 milion de euro pentru drumuri comunale, canalizare, restaurarea constructiilor cu valoare istorica si culturala etc.)

15

4. Programul LEADER = 0,18 miliarde euro (2,5% din total). Se va finanta crearea de Grupuri de Actiune Locala care vor sprijini proiectele de dezvoltare ale satelor.

Ajutor de Stato Fondurile pentru Dezvoltare Rurala vor veni prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP - fosta Agentie SAPARD). APDRP are 42 de oficii judetene, la care se vor putea depune proiecte incepand cu primavara anului 2007. o Ajutorul de Stat reprezinta subventiile si creditele date de Ministerul Agriculturii incepand cu 2007 pentru sprijinirea cultivarii pamantului si a cresterii animalelor. o Ajutorul de Stat se va acorda sub forma de: - credite pentru productia agricola, ajutor pentru seminte si material saditor, subventii pentru tratamente fitosanitare, prime pentru asigurarea culturilor, sprijin pentru infiintarea plantatiilor de vita de vie si pomi, subventii pentru irigatii (in sectorul vegetal) - sprijin pentru cumpararea de animale de rasa si de reproducatori, credite pentru productie, subventii pentru centrele de insamantare ale asociatiilor de producatori (pentru sectorul zootehnic). o Ajutorul de Stat va fi distribuit prin intermediul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si al Directiilor pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR).

16

Mecanisme de PiataMecanismele de piata reprezinta actiunile de protejare a producatorilor agricoli atat in raport de concurenta din afara Uniunii Europene, cat si impotriva modificarilor de preturi la produsele agro-alimentare.

- F.E.P- Fondul European pentru Pescuit

Fondul European pentru Pescuit :infiintat in 1993, contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului prin indepartarea capacitatilor in surplus si orientarea industriei catre sustinerea unei dezvoltari integrate a regiunilor costiere dependente puternic de pescuit. Fondul sustine actiuni avand ca scop atingerea unui echilibru sustinut intre resurse si exploatare; promovarea dezvoltarii intreprinderilor viabile economic in sectorul pescuit; imbunatatirea aprovizionarii pietei si cresterea valorii adaugate la produsele din peste si acvacultura prin procesare; revitalizarea industriilor care depind de pescuit si acvacultura. In afara de finantarea innoirii flotei si investitiilor industriale, fondul finanteaza masurile avand ca scop cautarea de noi piete si de sectoare alternative de activitate.

17

Fondul European pentru Pescuit (FEP) ajuta la realizarea durabilitatii economice, sociale si de mediu prin reducerea efortului de pescuit si protejarea mediului marin. Gradul de sustinere financiara prin FEP este de maxim 40% din valoarea proiectului pentru cresterea capacitatilor sau infiintarea unitatilor de productie. Pentru acele proiecte care vizeaza investitii pentru interes colectiv, instruiri, actiuni de promovare dar si pentru proiecte pilot, gradul de sustinere este intre 80 - 100%. Pentru pescuit va exista un fond special de 263 milioane euro pentru perioada 2007 - 2013 (in jur de 9.250 miliarde lei vechi). Cea mai mare parte din acesti bani va fi alocata pentru: - crearea fermelor de acvacultura, - modernizarea barcilor si navelor de pescuit - finantarea asociatiilor de pescari. Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare: Adaptarea flotei de pescuit a Comunitatii Acvacultura, pescuitul intern, procesare si marketing Masuri de interes comun Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit Asistenta tehnica

Actiunile care vor fi finantate prin FEP sunt:a) ajustari ale efortului in sectorul pescuitului; b) modernizarea flotei;18

c) dezvoltarea de ferme de pescuit; d) protectia zonelor maritime; e) facilitati in porturile de pescuit; f) procesarea si marketingul produselor de peste; g) promovarea produselor. Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale in cadrul obiectivului "Convergenta", 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului "Cooperare Teritoriala Europeana"

BIBLIOGRAFIE19

1. Dona, Ion Economia Rural, Ed. Economic Bucureti, 2005; 2. Cadrul Legislativ European pentru Implementarea FEADR i FPE; 3. Regulamentul (CE) NR.1698/2005 al Consiliului din 20 sept. 2005 privind Sprijinul acordat din FEADR 4. Dicionar de Economie Politic, Ed. Politic, Bucureti 1974; 5. Guvernul Romniei Programul Naional pentru Agricultur i dezvoltare Rural.

20