Cuprins

CAPITOLUL I. OBIECTUL RECONSTITUIRII/CONSTITUIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE __________________________ 1

1. Cerere de atribuire a terenului pe un amplasament indicat de către reclamant. Existenţa altor titluri de proprietate emise pentru acest amplasament. Refuzul de încheiere a unui acord cu proprietarul investiţiilor aflate pe teren ____________________________________ 1

2. Restituire pe vechiul amplasament al terenului deţinut. Condiţii. Lipsa probelor. Reconstituirea dreptului de proprietate prin echivalent ___________________________ 4

3. Teren ocupat de plantaţii pomicole. Reconstituirea dreptului de pro prietate în natură. Cerere de anulare a titlului __________________________________________ 7

4. Teren aparţinând domeniului public. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia şi înstrăinarea bunului. Inaplicabilitatea principiului bunei‑credinţe _______ 10

5. Reconstituire în natură asupra unui teren cu destinaţia de carieră de piatră. Lipsa dovezii apartenenţei terenului la domeniul public. Reconstituirea dreptului în acelaşi perimetru în favoarea altor persoane. Dovada calităţii de moştenitor. Proba dreptului de proprietate _____________ 18

6. Reconstituire în natură asupra terenului cu destinaţie de izlaz. Nedeţinerea unei suprafeţe cu această categorie de folosinţă la data preluării terenului în cooperativă. Nelegalitate _____________________________________ 26NOTĂ __________________________________________ 28

7. Suprafaţă de teren atribuită unei unităţi de cercetare din rezerva de stat. Revendicarea acesteia în temeiul legilor funciare. Condiţii _________________________________ 28

8. Indicarea unei alte categorii de folosinţă a terenului nu schimbă obiectul cererii de chemare în judecată. Autoritate de lucru judecat __________________________ 37

9. Lipsa terenurilor disponibile pentru restituirea în natură. Retro cedare în comune limitrofe, iar nu pe întregul teritoriu al judeţului ________________________________ 41

10. Acord încheiat cu investitorul asupra investiţiilor existente pe terenul ce face obiectul cererii de restituire. Necesitatea eliberării hotărârii de validare a propunerii de reconstituire. Lipsa titlului de proprietate. Consecinţe __ 45

X Fond funciar

11. Solicitare de atribuire, în temeiul legilor fondului funciar, a terenului aferent construcţiei dobândite în baza Legii nr. 112/1995. Neîncadrare în dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 ________________________________ 51

12. Solicitare de atribuire a terenului aferent construcţiei restituite în temeiul Legii nr. 10/2001 prin ordinul prefectului. Neîndeplinirea condiţiilor. Inexistenţa unui bun în sensul Convenţiei europene a drepturilor omului ___ 58

13. Refuz de atribuire a terenului aferent construcţiei. Admisibilitatea sesizării instanţei de judecată în lipsa unui răspuns din partea unităţii deţinătoare _____________ 64

14. Amplasament neidentificat al terenului pe care s‑a dispus reconstituirea în natură. Hotărâre a Comisiei judeţene privind reconsti tuirea într‑o altă modalitate decât cea dispusă prin hotărâre judecă torească. Nelegalitate _____________________________________ 70

15. Reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt ampla sament. Acceptare de punere în posesie. Solicitare ulterioară de anulare pe motivul amplasamentului _________________________________ 73

CAPITOLUL AL II‑LEA. PERSOANELE BENEFICIARE ALE PROCEDURILOR DE ATRIBUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE _____________________________________ 76

16. Neexercitarea dreptului de opţiune succesorală. Repunerea în termenul de acceptare prin cerere adresată Comisiei de fond funciar. Distincţie în raport de succesibilul renunţător la moştenire. Lipsa temeiului pentru anularea titlului de proprietate _________________ 76

17. Acceptarea moştenirii prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate. Act individual de acceptare _____ 80

18. Ierarhia probelor în dovedirea calităţii de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate. Lipsa probării preluării bunului de către stat sau a predării lui către cooperativa agricolă de producţie _______ 84

19. Dovada dreptului de proprietate la momentul preluării terenului în cooperativa agricolă de producţie. Valoarea probatorie a registrului agricol _______________________ 88

20. Reconstituirea dreptului de proprietate doar pe numele unuia dintre soţi. Efecte juridice. Nulitate _______________ 93

Cuprins XI

21. Proba cu martori pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului cu privire la care se cere reconstituirea dreptului de proprietate. Condiţiile administrării probei testimoniale. Forţa probatorie a documentelor existente la arhivele statului _____________ 99

22. Lipsa de relevanţă a menţiunilor din registrul agricol, în contextul neformulării cererii privind reconstituirea dreptului de proprietate ___________________________ 105

23. Constituirea dreptului de proprietate în virtutea calităţii de inginer agricol. Neîndeplinire condiţii. Nefinalizarea procesului de reconstituire _________________________ 111

24. Dovada dreptului de proprietate. Neînscrierea actului de dobân dire în evidenţele funciare locale. Consecinţe. Suplimentarea proba toriului ______________ 115

25. Cerere de constituire a dreptului de proprietate formulată şi în numele soţiei. Existenţa unui mandat tacit __________________________________________ 120

26. Neîndeplinirea obligaţiei de stabilire a domiciliului în localitatea pe raza căreia s‑a constituit dreptul de proprietate. Momentul îndeplinirii obligaţiei. Consecinţa neîndeplinirii acesteia. Proprietate sub condiţie rezolutorie _____________________________________ 126

27. Situaţia terţului dobânditor al unui imobil teren reconstituit în baza Legii nr. 18/1991, în cazul în care titlul de proprietate al autorului iniţial este desfiinţat prin admiterea unei acţiuni în nulitate absolută. Posibilitatea subrogării în drepturile persoanelor îndreptăţite la reconstituire ____________________________________ 131

28. Declaraţie de renunţare la moştenire, ulterioară depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Neîndeplinirea condiţiilor de formă pentru renunţare. Efectele acesteia în contextul nedepunerii actelor doveditoare îndeplinirii condiţiilor pentru reconstituirea dreptului ____________________________ 138

29. Calitatea de moştenitor şi îndreptăţirea la reconstituirea dreptului de proprietate, în lipsa cererii adresate Comisiilor de fond funciar _________________________ 142

30. Renunţare expresă la moştenirea celui care a adus teren în cooperativa agricolă de producţie. Lipsa calităţii de persoană îndreptăţită ____________________ 146

XII Fond funciar

31. Vocaţie succesorală la moştenirea defunctului. Insuficienţa acesteia pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţa de teren _________________ 150

32. Modalitatea de renunţare la succesiune. Efecte asupra re constituirii dreptului de proprietate ___________ 154

33. Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unităţii administrativ‑teritoriale. Legalitate. Verificarea calităţii de proprietar asupra bunului _________________ 157

34. Eliberare titlu de proprietate persoanei care nu s‑a înscris în cooperativa agricolă de producţie şi căreia nu i s‑a preluat teren de către stat. Condiţii ____________ 165

35. Completarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Coroborarea ei cu alte înscrisuri pentru determinarea persoanei de pe urma căreia s‑a cerut atribuirea dreptului _______________________________ 169

36. Condiţii pentru constituirea dreptului de proprietate în temeiul prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991. Necesitatea atribuirii bunului în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 ____________________________ 174

CAPITOLUL AL III‑LEA. PROCEDURA DE RESTITUIRE ______ 17937. Cerere de reconstituire adresată direct instanţei de

judecată, în lipsa emiterii hotărârii Comisiei judeţene de fond funciar. Nesoluţionarea cererii în termenul impus de Legea nr. 165/2013. Lipsă de prematuritate. Lipsa dovezii continuităţii dreptului de proprietate ___________ 179NOTĂ _________________________________________ 185

38. Noţiunea de cerere formulată în materie de fond funciar, prevăzută de Legea nr. 165/2013 ___________________ 186

39. Solicitare de reconstituire adresată direct instanţei de judecată. Neparcurgerea procedurii administrative. Inadmisibilitate ______________________ 192

40. Contestaţie împotriva hotărârii Comisiei locale de fond funciar, adresată instanţei de judecată. Inadmisibilitate ___ 196

41. Lipsa răspunsului Comisiei de fond funciar la solicitările adresate de către instanţa de judecată. Neaplicarea mijloacelor procesuale de coerciţie. Consecinţe asupra soluţiei pronunţate de către instanţă în aceste condiţii ___ 199

42. Termenul instituit de Legea nr. 1/2000 pentru depunerea cererii de reconstituire. Caractere juridice _____________ 202

Cuprins XIII

43. Reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de teren mai mică decât cea solicitată. Cerere de constatare a nuli tăţii absolute a titlului de proprietate. Neparcurgerea etapelor pre mer gătoare. Respingere _____________________________________ 205

44. Lipsa finalizării procedurilor administrative. Invocarea încălcării prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ___________ 211

45. Tardivitatea formulării cererii de reconstituire. Invocarea unui înscris nou _________________________ 214

46. Termene prohibitive declarate neconstituţionale. Consecinţe asupra soluţiei de prematuritate. Constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti ________ 216

47. Termenul de formulare a plângerii îndreptate împotriva refuzului de soluţionare a cererii de atribuire a terenului aferent construcţiei. Lipsa comunicării soluţiei prin scrisoare recomandată. Efecte _____________________ 220

48. Decăderea din dreptul de completare a dosarelor administrative depuse la Comisia de fond funciar, cu înscrisuri doveditoare. Indi vizibilitatea culpei moştenitorilor ___________________________________ 225

49. Termen rezonabil pentru finalizarea procedurilor administrative de reconstituire a dreptului de proprietate. Trecerea unui interval de 26 de ani. Culpa Comisiilor de fond funciar ____________________ 230NOTĂ _________________________________________ 236

50. Proba dreptului de proprietate. Dispariţia din rolul fiscal a unei suprafeţe de teren _____________________ 237

51. Lipsa titlului de proprietate asupra unei teren stăpânit în fapt. Nerespectarea termenului de decădere prevăzut de Legea fondului funciar pentru reconstituirea dreptului de proprietate ___________________________________ 244

52. Acceptarea reconstituirii dreptului de proprietate asupra altui amplasament decât cel prevăzut în hotărârea judecătorească de re constituire. Lipsa culpei Comisiei de fond funciar __________________________________ 249

53. Reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament, de pe raza unei alte localităţi. Solicitare de anulare a hotărârii Comisiei judeţene de fond funciar pentru nerespectarea criteriilor de atribuire. Lipsa de finalizare a procedurilor de reconstituire ______________ 254

XIV Fond funciar

54. Litigiu privind modalitatea concretă de reconstituire a dreptului de proprietate, demarat în temeiul Legii nr. 165/2013. Lipsa unei cauze noi în raport cu o judecată anterioară ______________________________ 258

55. Titlu de proprietate datat din 1928. Lipsa coroborării acestui titlu cu alte mijloace de probă. Lipsa dovezii preluării terenului în co operativa agricolă de producție ___ 262

56. Dispozitiv cu caracter relativ generic. Neîncălcarea atribuţiilor Comisiilor de fond funciar _________________ 264

57. Conflictul intertemporal al prevederilor de lege funciară. Aplica bilitatea normelor în timp cu privire la întinderea dreptului şi la cererile nesoluţionate până la data apariţiei conflictului _______________________________ 268

58. Necomunicarea opţiunii de alegere a terenului pe care urmează să se dispună punerea în posesie. Lipsa culpei persoanei îndreptăţite _______________________ 274

59. Autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti ce sta bileşte suprafaţa maximă a terenului ce poate face obiectul reconstituirii. Modificarea ulterioară a legislaţiei sub acest aspect. Consecinţe ______________ 277

60. Cerere de majorare a suprafeţelor de teren pentru care s‑a reconsti tuit deja dreptul de proprietate. Nedepunerea solicitării şi a actelor doveditoare în termenul prevăzut de lege. Drepturi distincte prevă zute de art. 33 din Legea nr. 1/2000. Tardivitate ____________ 280

61. Anularea propriei hotărâri de către Comisia judeţeană de fond funciar. Nelegalitate. Posibilitatea obligării Comisiilor de fond funciar la plata cheltuielilor de judecată _______________________________________ 286

62. Neîntocmirea planurilor parcelare şi a lucrărilor de cadastru. Consecinţe. Culpa Comisiilor locale de fond funciar ________________________________________ 291

63. Semnarea „în alb” a procesului‑verbal de punere în posesie. Invocarea propriei culpe. Legalitatea operaţiunii de modificare a titlului ____________________ 295

64. Neîndeplinirea obligaţiei de emitere a titlului de proprietate după 25 de ani de la data stabilirii obligaţiei prin hotărâre judecătorească. Inter venirea unor modificări legislative privind procedurile de evidenţă cadastrală. Culpa autorităţilor implicate în restituire _____ 298

Cuprins XV

65. Cerere de repunere în termen. Motive temeinice. Inaplicabilitatea prevederilor art. 33 din Legea nr. 1/2000 ________________________________ 304

66. Refuz de punere în posesie şi eliberare titlu de proprietate. Incidenţa Legii nr. 165/2013 şi actelor normative ulterioare. Justificare _____________________ 308

CAPITOLUL AL IV‑LEA. NULITATEA TITLULUI DE PROPRIETATE ____________________________________ 318

67. Distincţia dintre acţiunea în anulare a titlului de proprietate şi acţiunea în rectificare a acestuia _________ 318

68. Acţiune în anularea titlului de proprietate. Analiza compatibilităţii cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei europene a drepturilor omului ___________ 326

69. Anulare act de constituire a dreptului de proprietate, emis în baza Legii nr. 18/1991. Controlul judecătoresc al actelor emise de Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar. Stabilirea competenţei ______________________ 332

70. Legitimarea procesuală activă şi justificarea interesului în pro movarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate ______________________________ 336

71. Titlu de proprietate emis în procedura Legii nr. 18/1991. Natură juridică __________________________________ 338

72. Admisibilitatea acţiunii în constatarea nulităţii. Justificare ______________________________________ 342

73. Neconcordanţe privind calitatea beneficiarului împroprietării, pre cum şi a suprafeţei de teren ce face obiectul titlului de proprietate. Nulitate ________________ 347

74. Rezoluţiunea convenţiei de dobândire a construcţiei. Efecte cu privire la titlul de proprietate dobândit în temeiul Legii nr. 18/1991 asupra terenului aferent. Nulitate ________________________________________ 350

75. Nulitatea titlului de proprietate întemeiată pe motive de drept comun. Respingerea cererii ___________________ 357

76. Interesul formulării acţiunii în anularea titlului de proprietate. Lipsa acestuia _________________________ 361

77. Radierea dreptului de proprietate constituit. Anularea titlului de proprietate. Lipsa renunţării la drept în formă autentică. Efecte ________________________________ 366

XVI Fond funciar

CAPITOLUL AL V‑LEA. PROCEDURI ULTERIOARE EMITERII TITLULUI DE PROPRIETATE: RECTIFICAREA, MODIFICAREA ŞI ÎNDREPTAREA ERORILOR ____________ 370

78. Cerere de rectificare a titlului de proprietate formulată pe calea acţiunii oblice. Necompetenţa generală a instanţelor de judecată ___________________________ 370

79. Rectificarea titlului de proprietate sub aspectul numărului parcelei. Necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti ___________________________ 373

80. Rectificarea titlului de proprietate pentru o suprafaţă de teren mai mare decât cea reconstituită. Lipsa parcurgerii procedurii prealabile _____________________ 378

81. Solicitare de rectificare a titlului de proprietate ca urmare a noilor delimitări teri to riale între localităţile limitrofe. Lipsa unor planuri cadas trale actualizate şi avizate cores punzător de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară _____________________________ 383

82. Îndreptarea erorilor materiale intervenite în cuprinsul titlului de proprietate. Procedură administrativă. Refuz de parcurgere _____________________________ 389

83. Rectificarea titlului de proprietate cu privire la vecinătăţi şi amplasamentul parcelei, respectiv al tarlalei. Condiţii _________________________________ 395

CAPITOLUL AL VI‑LEA. ASPECTE PROCEDURALE _________ 40184. Inexistenţa interesului în solicitarea de anulare a titlului

de proprietate, în condiţiile neformulării unei cereri de atribuire a terenului ______________________________ 401

85. Lipsa calităţii procesuale active a Comisiei locale de fond funciar în acţiunea privind constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate ____________________ 402

86. Prezumţia justificării interesului în formularea acţiunii de către Primar, în calitate de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar. Inadmisibilitatea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a hotărârii Comisiei judeţene de fond funciar, promovată de un participant la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate _______________ 406

87. Coparticiparea procesuală obligatorie a Comisiei locale de fond funciar şi a Comisiei judeţene de fond funciar într‑un litigiu privind re consti tuirea dreptului de proprietate. Inadmisibilitatea acţiunii formulate doar în contradictoriu cu una dintre comisii __________________ 411

Cuprins XVII

88. Culpa Comisiilor de fond funciar în derularea procesului. Obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Fundamentul acordării lor ____________________________________ 415

89. Legitimarea procesuală activă în exercitarea acţiunii în consta tarea nulităţii titlului de proprietate. Justificarea unui interes ____________________________________ 420

90. Lipsa calităţii procesuale a Agenţiei Domeniilor Statului în cererea de reconstituire a dreptului de proprietate ____ 425

91. Hotărâre judecătorească de reconstituirea a dreptului de pro prietate nepusă în executare. Pierderea caracterului de titlu executoriu. Întreruperea prescripţiei executării ______________________________________ 429

CAPITOLUL AL VII‑LEA. JURISPRUDENŢA OBLIGATORIE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE ÎN MATERIA FONDULUI FUNCIAR ______________________ 438

92. Moştenitorii care beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a moştenirii, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ________________ 438

93. Calitatea procesuală activă a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în cadrul plângerilor formulate în procedura prevăzută de art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, împotriva hotărârilor comisiilor judeţene emise în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere şi al acţiunilor în constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, întemeiate pe dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997 ______________________________ 440

94. Trecerea terenurilor aflate în administrarea instituţiilor prevăzute de art. 9 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 1/2000 din domeniul public al statului în domeniul privat al unităţii administrativ‑teritoriale, prin hotărâri ale Comisiilor judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente în favoarea foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora. Obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat, prin hotărâre a Guvernului ____________________________ 448

XVIII Fond funciar

95. Caz de constituire a dreptului de proprietate. Termenul de formulare a cererilor de constituire de către categoria de beneficiari prevăzută expres de Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 ________ 456

96. Regimul juridic al terenurilor din intravilanul localităţilor, rămase la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale de la persoanele care au decedat şi/sau nu au moştenitori. Abrogarea dispoziţiilor art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată ______________ 459

97. Constituirea dreptului de proprietate în temeiul art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată, fără ca beneficiarul titlului să îşi îndeplinească obligaţia de stabilire a domiciliului pe raza localităţii unde s‑a atribuit terenul. Sancţiunea aplicabilă _____________________________ 464

98. Aplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 165/2013 în situaţia în care, anterior intrării în vigoare a acestei legi, persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate în baza cererilor formulate în temeiul legilor fondului funciar au cesionat unor terţe persoane drepturile ce decurg din hotărâri ale Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ______________________________________ 470

99. Cereri în constatarea nulităţii absolute formulate de primar, în calitate de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar, în temeiul art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997. Inaplicabilitatea cerinţei „interesului legitim”, prevăzută de art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 ____________________________________ 481

100. Restituirea pe un alt amplasament a terenurilor agricole şi foştilor proprietari, persoane juridice, sau succesorilor acestora, după validarea dreptului lor de proprietate de către Comisiile judeţene, respectiv Comisia de fond funciar a municipiului Bucureşti _____________________ 485

101. Modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. III alin. (24) din Legea nr. 169/1997 privind cerinţele concrete în care poate fi solicitat şi obţinut preţul actualizat al unui teren vândut în baza unui titlu constatat nul ulterior vânzării, prin explicitarea sintagmelor „vânzări succesive ale terenurilor” şi „preţul actualizat” ______________________________________ 491

Dr. Mihaela Cristina MocanuJudecător la Curtea de Apel Constanţa

Fond funciarPractică judiciară recentă

III. Procedura de restituire 211

Atât timp cât este evident că, anterior intrării în vigoare a H.G. nr. 1832/2005, hotărârea Comisiei judeţene de validare a propunerii Comisiei locale nu a fost contestată în termenul legal, susţinerea apelantei referitoare la faptul că autorul său a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 8,46 ha şi pentru suprafaţa de 2,4576 ha pădure este lipsită de eficienţă juridică, în raport de dispoziţiile art. II sus‑menţionate, care asigură stabilitatea raporturilor de drept fixate definitiv prin acte cu caracter administrativ‑jurisdicţional, atribuindu‑le prezumţia de legalitate.

44. Lipsa finalizării procedurilor administrative. Invocarea încălcării prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului

Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndrep‑tăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s‑au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea docu mentelor constatatoare prealabile. În cauză, astfel de operaţiuni nu au fost efectuate, iar recla‑manta nu a urmat procedura instituită de lege – calea plângerii – pentru a contesta atitudinea pasivă a Comisiei locale, căreia nu i s‑a adresat cu nicio cerere privind efectuarea actelor prealabile înaintării documentaţiei către Comisia judeţeană în vederea validării propunerii de reconstituire a dreptului. În lipsa finalizării procedurilor administrative impuse de Legea nr. 165/2013, instanţa se află în imposibilitatea stabilirii modului în care ar putea face reconstituirea dreptului de proprietate, în natură sau prin echivalent, neavând toate elementele pentru a dispune în cunoştinţă de cauză.

Nu au fost încălcate nici prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului. Dreptul reclamantei nu a fost recunoscut în prealabil printr‑o hotărâre judecătorească definitivă, care să o îndreptăţească să invoce, în prezent, dreptul său sau o speranţă legitimă, drept care, întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei, să poată fi valorificat în prezenta cauză. Curtea Europeamă a Drepturilor Omului a statuat (cauza Poenaru c. României) că simpla solicitare de a obţine un bun preluat de stat nu reprezintă un bun actual şi nicio speranţă legitimă. De altfel, în jurisprudenţa recentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului se apreciază că transformarea într‑o valoare patrimonială, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei, a interesului patrimonial ce rezultă din simpla cerere de reconstituire este condiţionată de întrunirea de către partea interesată a cerinţelor legale în cadrul procedurilor prevăzute de legile de reparaţie şi de epuizarea

212 Fond funciar

căilor de atac prevăzute de aceste legi” (cauza Maria Atanasiu şi alţii c. României, Hotărârea din 12.10.2010, publicată în M. Of. nr. 778 din 22.11.2010).

Nu pot fi reţinute susţinerile apelantei referitoare la finalizarea situaţiei terenurilor disponibile, remăsurarea şi actualizarea planurilor, parcelarea, în lipsa oricăror dovezi în acest sens. Simpla ajungere şi depăşire a termenului stabilit de lege pentru predarea terenurilor disponibile către comisiile locale nu constituie o dovadă în acest sens, ci doar o prezumţie relativă care nu poate fi reţinută, în lipsa altor elemente care să contureze situaţia expusă de apelantă.

Trib. Constanţa, s. I civ., dec. civ. nr. 978 din 29 octombrie 2015

Prin sentinţa civilă nr. 638/28.04.2015, Judecătoria Constanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta [...], în contradictoriu cu pârâtele C.L.F.F. a Comunei Limanu şi C.J.S.D.P.T. Constanţa.

În esenţă, instanţa de fond a reţinut că procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 165/2013 nu s‑a încheiat, la acest moment cererea reclamantei este de competenţa tuturor autorităţilor implicate în procedura de punere în aplicare a legii, urmând ca acestea, pe baza situaţiilor centralizate, să stabilească modalitatea de soluţionare potrivit art. 11, art. 12, art. 14 sau art. 16 din actul normativ. Reclamanta are posibilitatea ca, în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor în termenul prevăzut de lege, să formuleze plângere conform procedurii speciale prevăzute de art. 11 alin. (2). Prin urmare, soluţionarea cererii reclamantei înainte de împlinirea termenului impus de lege pentru finalizarea procedurii administrative ar avea drept efect lipsirea tuturor instituţiilor implicate în această procedură de posibilitatea de a analiza ele însele mai întâi, pe baza situaţiilor centralizate, dacă este sau nu posibilă soluţionarea cererii conform art. 12 din lege sau dacă s‑ar putea impune aplicarea unor alte dispoziţii ale legii, cum ar fi cele cuprinse în art. 16. Prin urmare, până la întocmirea situaţiei fondului funciar la nivelul fiecărei unităţi administrativ‑teritoriale, instanţele judecătoreşti se află în imposibilitate de a soluţiona cererile privind restituirea, câtă vreme restituirea se poate face în natură sau prin echivalent.

Împotriva acestei soluţii a declarat apel reclamanta, care a criticat hotărârea instanţei de fond sub aspectul greşitei soluţionări a cauzei. Făcând trimitere la prevederile Legii nr. 165/2013, apelanta a susţinut că până la 01.01.2015 trebuia efectuată predarea terenurilor disponibile către Comisia locală de fond funciar, fapt care nu s‑a întâmplat în speţă, deşi cererea de punere în posesie a fost admisă de către Comisia locală de fond funciar. În prezent, situaţia terenurilor disponibile a fost finalizată, s‑a efectuat remăsurarea şi

III. Procedura de restituire 213

actualizarea planurilor parcelare, au fost validate anexele şi documentaţia aferentă procesului‑verbal de punere în posesie, astfel că se impune punerea în posesie a reclamantei‑apelante. Susţine apelanta că instanţa de fond i‑a încălcat dreptul de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia europeană, fiindu‑i cauzat un prejudiciu disproporţionat şi excesiv, întrucât în prezent este în imposibilitate de a intra în posesia unui bun ce îi aparţine şi nu are certitudinea privind data la care ar putea să îi fie predat.

Soluţionând apelul, Tribunalul a apreciat că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamanta a cerut instanţei de judecată, direct, obligarea pârâtelor la atribuirea unei suprafeţe de teren de 8,05 ha de pe urma autorului [...].

Din cuprinsul probatoriului administrat în cauză rezultă că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de către reclamantă a fost discutată în şedinţa din 07.09.2011 a C.L. Limanu, care a trimis propunerea de atribuire către C.J. Constanţa, fără însă a efectua niciun demers specific, aşa cum impun preve derile Legii nr. 18/1991 ce guvernează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de teren agricole. Astfel, Comisia locală nu a stabilit dacă localitatea mai are excedent de teren pentru atribuirea în natură, nu a identificat terenul, nu a întocmit schiţa planului de amplasament şi, în lipsa acestor documente, evident că nu a întocmit nici procesul‑verbal de punere în posesie. În acest context, Comisia judeţeană în mod întemeiat a invalidat propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate.

Potrivit art. 27 din Legea nr. 18/1991, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de pro prietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s‑au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului sta bilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile.

Or, în cauză, astfel de operaţiuni nu au fost efectuate, iar reclamanta nu a urmat procedura instituită de lege – calea plângerii – pentru a contesta atitudinea pasivă Comisiei locale, căreia nu i s‑a adresat cu nicio cerere privind efectuarea actelor prealabile înaintării documentaţiei către Comisia judeţeană în vederea validării propunerii de reconstituire a dreptului. De altfel, lipsa plângerii a fost surprinsă şi de instanţa de fond, iar apelanta nu s‑a apărat sub acest aspect.

Tribunalul mai reţine şi că documentaţia aferentă cererii de reconstituire nu este completă, întrucât nu cuprinde toate actele ce trebuie anexate cererii, cum ar fi declaraţia pe propria răspundere prevăzută de art. 9 alin. (5) şi urm. din Legea nr. 18/1991.

În plus, tribunalul observă, în acord cu motivarea instanţei de fond, că, la acest moment, în lipsa finalizării procedurilor administrative impuse de

214 Fond funciar

Legea nr. 165/2013, se află în imposibilitatea stabilirii modului în care ar putea face reconstituirea dreptului de proprietate, în natură sau prin echivalent, neavând toate elementele pentru a dispune în cunoştinţă de cauză. Această situaţie se datorează şi lipsei de acţiune a reclamantei, care nu a înţeles să propună probatorii în acest sens, instanţa neputându‑se substitui, în baza rolului activ, reclamantului, care are obligaţia de a‑şi dovedi cererea sa.

Nu pot fi reţinute susţinerile apelantei referitoare la finalizarea situaţiei terenurilor disponibile, remăsurarea şi actualizarea planurilor, parcelarea, în lipsa oricăror dovezi în acest sens. Simpla ajungere şi depăşire a termenului stabilit de lege pentru predarea terenurilor disponibile către comisiile locale nu constituie o dovadă în acest sens, ci doar o prezumţie relativă care, în speţă, nu poate fi reţinută, în lipsa altor elemente care să contureze situaţia expusă de apelantă.

Tribunalul va înlătura şi critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie. În cauză, dreptul reclamantei nu a fost recunoscut în prealabil printr‑o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, care să o îndreptăţească să invoce, în prezent, dreptul său sau o speranţă legitimă, drept care, întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei, să poată fi valorificat în prezenta cauză. C.E.D.O. a statuat (cauza Poenaru c. României) că simpla solicitare de a obţine un bun preluat de stat nu reprezintă un bun actual şi nicio speranţă legitimă. De altfel, în jurisprudenţa recentă a C.E.D.O. se apreciază că transformarea într‑o valoare patrimonială, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei, a interesului patrimonial ce rezultă din simpla cerere de reconstituire este condiţionată de întrunirea de către partea interesată a cerinţelor legale în cadrul procedurilor prevăzute de legile de reparaţie şi de epuizarea căilor de atac prevăzute de aceste legi (cauza Maria Atanasiu şi alţii c. României, Hotărârea din 12.10.2010, publicată în M. Of. nr. 778/2010).

Cu aceste argumente suplimentare motivării instanţei de fond, tribunalul a respins ca nefondat apelul reclamantei, cu consecinţa menţinerii soluţiei instanţei de fond, ca temeinică şi legală.

45. Tardivitatea formulării cererii de reconstituire. Invocarea unui înscris nou

Susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 165/2013, prin care s‑au adus modificări la Legea nr. 18/1991, şi cele ale O.U.G. nr. 66/2015 stabilesc, ca ultim termen de soluţionare a cererilor de reconstituire, data de 01.01.2017, nu poate fi primită, întrucât termenul menţionat vizează momentul final de soluţionare a cererilor de recon sti‑tuire deja formulate, şi nu termenul de depunere/formulare a cererilor de reconstituire.

III. Procedura de restituire 215

În condiţiile în care reclamantul, deşi i s‑a comunicat hotărârea Comi siei judeţene, nu a înţeles să o conteste în instanţă în termenul de 30 de zile de la comunicare, nu poate fi primită nici susţinerea acestuia că a obţinut ulterior un înscris nou, care îl îndreptăţeşte să formuleze cererea de chemare în judecată. Existenţa unui înscris, chiar necunoscut la data pronunţării hotărârii Comisiei judeţene, nu dă dreptul reclamantului la o nouă cale de atac sau repunerea în termen, în afara cazurilor prevăzute de lege.

Trib. Tulcea, s. civ., cont. adm. şi fisc., dec. civ. nr. 446 din 4 mai 2017

Judecătoria Măcin, prin sentinţa civilă nr. 677/23.11.2016, a respins, ca tardive, acţiunea principală şi cererea de intervenţie formulate în contradictoriu cu pârâtele C.J.S.D.P.P.T. [...] şi C.L.S.D.P.P.T. [...]

Analizând excepţia invocată, prima instanţă a reţinut că, potrivit art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Evocând dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 169/1997, art. 33 din Legea nr. 1/2000, respectiv art. 3 din O.U.G. nr. 127/2005, prima instanţă a arătat că, în speţa de faţă, potrivit înscri surilor depuse la dosar, reclamantului şi intervenientei li s‑a reconstituit, prin titlul de proprietate nr. xxx/26.10.1995, dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 6,35 ha teren arabil, situat în extravilanul Comunei [...], Judeţul Tulcea, teren ce a aparţinut părinţilor lor. Ulterior emiterii titlului de proprietate, ca urmare a solicitării de reconstituire a dreptului de proprietate pentru încă 7 ha teren arabil extravilan, formulată de [...], în temeiul Legii nr. 247/2005, C.L.F.F. [...] a emis hotărârea nr. xx/21.11.2015, prin care a respins cererea, motivat de faptul că nu se face dovada proprietăţii.

Împotriva acestei hotărâri se formulează contestaţie, soluţionată de C.J.S.D.P.P.T. Tulcea, prin hotărârea nr. 5xx/4.05.2006, prin care se respinge contestaţia, ca nefondată. Hotărârea comisiei judeţene este comunicată numitului [...] la data de 07.08.2006, iar aceasta nu este atacată în instanţă.

A mai reţinut prima instanţă că susţinerea reclamantului în sensul că, potrivit dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 165/2013, prin care s‑au adus modificări la Legea nr. 18/1991, şi a prevederilor O.U.G. nr. 66/2015, ultimul termen de soluţionare a cererilor de reconstituire este 01.01.2017, nu are aplicabilitate în speţa de faţă, termenul de 01.01.2017 vizând ter menul final de soluţionare a cererilor de reconstituire deja formulate, şi nu termen de depunere/formulare a cererilor de reconstituire.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, susţinând, în esenţă, că prevederile legale la care a făcut trimitere instanţa de fond nu

216 Fond funciar

sunt aplicabile speţei de faţă. Interpretarea prevederilor art. 33 din Legea nr. 165/2013 este injustă, întrucât cererea este depusă din anul 1991 şi soluţionată, dar nu pentru întreaga suprafaţă, drept urmare, a trebuit să se depună acte doveditoare pentru restul terenului de 3,95 ha, intimata neluând în seamă înscrisurile pe care însăşi Comisia locală le deţinea.

Examinând cauza, tribunalul […] a reţinut că a fost emis titlul de proprietate nr. xxx/26.10.1995 pentru suprafaţa de 6,35 ha teren arabil. Ulterior, ca urmare a solicitării de reconstituire a dreptului de proprietate pentru încă 7 ha teren arabil extravilan, formulată în temeiul Legii nr. 247/2005, C.L.F.F. a emis hotărârea nr. xx/21.11.2005, prin care a respins cererea, motivat de faptul că nu se face dovada proprietăţii, iar prin hotărârea nr. 5xx/04.05.2006 se respinge contestaţia formulată, ca nefondată.

Potrivit art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea Comisiei judeţene este comunicată numitului [...] la data de 07.08.2006, iar aceasta nu este atacată în instanţă.

Instanţa nu poate primi susţinerea apelantului că a obţinut ulterior un înscris nou, care îl îndreptăţeşte să formuleze prezenta cerere. Existenţa unui înscris, chiar necunoscut la data pronunţării hotărârii comisiei judeţene, nu dă dreptul apelantului la o nouă cale de atac sau repunerea în termen, în afara cazurilor prevăzute de lege, ceea ce nu este cazul.

Cum acesta, deşi i s‑a comunicat hotărârea nr. 5xx/4.05.2006, nu a înţeles să o conteste în instanţă în termenul de 30 de zile de la comunicare, demersul acestuia a fost în mod legal respins, ca tardiv, de către prima instanţă.

46. Termene prohibitive declarate neconstituţionale. Consecinţe asupra soluţiei de prematuritate. Constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti

1. În speţă, reclamanţii au depus, în anul 2016, la Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar, o cerere privind punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, cerere la care nu au primit răspuns. Instanţa de fond a admis excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată, întrucât Comisia locală avea obligaţia de a soluţiona cererea, de a efectua punerea în posesie şi de a elibera titlul de proprietate până la data de 01.01.2018, potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013.

Soluţia de respingere a cererii ca prematur introdusă contravine însă Deciziei nr. 44/2017 a Curţii Constituţionale, prin care s‑a stabilit neconstituţionalitatea art. 7 alin. (1) şi a art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru fina lizarea procesului de restituire,

III. Procedura de restituire 217

în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada comunistă din România.

Prin instituirea unor termene prohibitive (01.01.2016, 01.01.2017 şi, mai nou, 01.01.2018) în cadrul Legii nr. 167/2013, persoanele interesate au fost împiedicate în exercitarea accesului liber la justiţie, drept garanţie a realizării dreptului pretins, dreptul de proprietate, fiind în imposibilitatea de a reclama pasivitatea, lipsa unui răspuns, efectuarea unor demersuri de către comisiile funciare, entităţi statale.

Prorogările succesive ale termenelor de finalizare a procedurilor de restituire nu îşi mai găsesc justificarea, condiţii în care comisiile funciare nu se mai pot prevala de prorogarea termenului de finalizare a procedurii de restituire, iar instanţele pot verifica conduita autorităţilor Statului în sensul îndeplinirii obligaţiilor legale.

2. Reglementarea situaţiei juridice a terenului în litigiu se realizează din perspectiva aplicării art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, fiind teren aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti. Întinderea suprafeţei de teren pentru care se poate constitui dreptul se limitează însă la 1.000 mp, determinat potrivit art. 8 din Decretul‑lege nr. 42/1990, care a înlăturat situaţia nefirească în care proprietarul casei de locuit avea numai un drept de folosinţă asupra terenului.

Este adevărat că din convenţiile încheiate de către apelanţi rezultă o suprafaţă mai mare, însă acestea au fost încheiate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991. Prin urmare, nu poate fi aplicată ipoteza prevă zută de art. 23 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, republicată, care are ca principal scop stabilirea dreptului de proprietate şi asupra terenurilor pentru care nu au fost încheiate acte în formă autentică din cauza regimului prohi bitiv al tranzacţiilor din perioada comunistă. De asemenea, în ipoteza textului de lege de mai sus, existau cereri reciproce atât ale fostului proprietar, cât şi ale celui care a cumpărat casa şi terenul, anterior anului 1991.

Trib. Satu Mare, s. I civ., dec. civ. nr. 674/Ap din 7 decembrie 2017

Prin sentinţa civilă nr. 1117/24.03.2017, Judecătoria Satu Mare a admis excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată şi a respins, ca prematur introdusă, cererea formulată de reclamanţii [...], în contradictoriu cu Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Lazuri şi C.J.S.D.P.P.T. Satu Mare.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, coroborat cu art. III din O.U.G. nr. 98/2016, comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 01.01.2018.

218 Fond funciar

Instanţa a constatat că reclamanţii au depus la data de 22.02.2016, la Co misia locală de aplicare a legilor fondului funciar Lazuri, o cerere privind pu nerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul în su‑prafaţă de 2.615 mp, situat în sat Peleş, x, cerere la care nu au primit răspuns.

Comisia locală are obligaţia de a soluţiona cererea, de a efectua punerea în posesie şi de a elibera titlul de proprietate până la data de 01.01.2018, astfel că instanţa a admis excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată şi a respins, ca prematur introdusă, cererea formulată de reclamanţi.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii.În motivarea căii de atac exercitate, apelanţii au arătat că, potrivit art. 11

alin. (1) din Legea nr. 165/2013, coroborat cu art. III din O.U.G. nr. 98/2016, Comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 01.01.2018, fără a constata lipsa răspunsului la cererea apelanţilor de eliberare a unui titlu de proprietate.

Cu toate că instanţa a constatat că apelanţii, la data de 22.02.2016, au solicitat C.L. Lazuri eliberarea unui titlu de proprietate pe numele lor, nu au primit niciun răspuns, deşi cererea a fost adresată unei instituţii publice, care nu a formulat şi nici nu a comunicat un răspuns în termenul legal de 30 de zile. (…)

În condiţiile în care, conform legii, cererile de eliberare a titlurilor de pro prietate se depun la comisiile locale, şi nu la comisiile judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor, iar cererea apelanţilor a fost formulată şi depusă la data de 22.02.2016, apreciază ca îndeplinită procedura prealabilă, cu toate că intimata C.J. [...] nu a emis în acest sens o hotărâre, dar o putea face în intervalul de timp scurs de la data depunerii cererii şi până în prezent sau să‑şi exprime un punct de vedere în acest sens.

În aceste condiţii, în opinia apelanţilor, hotărârea instanţei de fond este netemeinică şi nelegală prin admiterea excepţiei prematurităţii cererii de chemare în judecată invocate, aceasta cu prea multă uşurinţă a constatat doar obligaţia de soluţionare a cererii în termenul prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, fără a analiza existenţa calităţii de persoane îndreptăţite la constituirea dreptului de proprietate.

Precizează că apelanţii au făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, cât şi a deţinerii acestui imobil de la data cumpărării 16.02.2009, existând astfel, prin joncţiunea posesiilor, o posesie utilă, continuă şi neîntreruptă în calitate de proprietari, achitând toate taxele şi impozitele locale la zi aferente imobilului, tot în calitate de proprietari, astfel consideră că nu poate fi pusă în discuţie calitatea lor de deţinători legali, cât şi calitatea lor de persoane îndreptăţite la constituirea dreptului de proprietate.

Subliniază că, prin decizia nr. 6119/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, s‑a stabilit că legea şi‑a fixat preferinţele

III. Procedura de restituire 219

sale, astfel că în procesul de reconstituire şi de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s‑a dat prevalenţă deţinătorilor caselor de locuit şi a anexelor gospodăreşti, astfel încât terenul aferent acestora, precum şi curtea şi grădina din jurul lor intră, prin voinţa legii, în proprietatea privată a deţinătorilor construcţiilor, în timp ce foştii proprietari trebuie compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, cu teren situat în extravilan, în imediata vecinătate. (…) Precizează că decizia Curţii Supreme de Justiţie sus‑indicată mai dispune că în conflictul de drepturi dintre foştii proprietari de terenuri de pe timpul colectivizării care au fost ocupate de construcţiile unor terţi şi deţinătorii actuali ai acestor construcţii, legea, fie din considerente de echitate, fie din raţiuni de stabilitate a raporturilor juridice, i‑a preferat pe aceştia din urmă, înţelegând să dispună compensarea celor dintâi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan ori, după caz, în extravilan, în imediata vecinătate a terenurilor ocupate de construcţii.

Tribunalul, analizând cu prioritate excepţia de prematuritate pe care prima instanţă şi‑a întemeiat hotărârea, reţine că soluţia adoptată contravine Deciziei nr. 44/31.01.2017 a Curţii Constituţionale, prin care s‑a stabilit, cu opinie majoritară, neconstituţionalitatea art. 7 alin. (1) şi ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada comunistă din România.

Prin instituirea unor termene prohibitive (01.01.2016, 01.01.2017 şi, mai nou, 01.01.2018) în cadrul Legii nr. 167/2013, persoanele interesate au fost împiedicate în exercitarea accesului liber la justiţie, ca garanţie a realizării dreptului pretins, dreptul de proprietate, fiind în imposibilitatea de a reclama pasivitatea, lipsa unui răspuns, efectuarea unor demersuri de către comisiile funciare, entităţi statale.

Prorogările succesive ale termenelor de finalizare a procedurilor de resti‑tuire nu îşi mai găsesc justificare, condiţii în care comisiile funciare, cum este cazul în speţă, nu se mai pot prevala de prorogarea termenului de finalizare a procedurii de restituire, iar instanţele pot verifica conduita autorităţilor Statului, în sensul de a se verifica dacă şi‑au îndeplinit obligaţiile legale.

Întemeiat pe considerentele Deciziei şi a obligativităţii deciziilor Curţii Constituţionale, tribunalul a înlăturat excepţia prematurităţii şi a trecut la verificarea pe fond a dreptului pretins de către apelanţii‑reclamanţi.

Din conţinutul înscrisurilor anexate în probaţiune rezultă că reclamanţii deţin un imobil casă de locuit, situat în [...], pentru care a fost emis certificatul de atestare fiscală nr. 54xx/23.11.2016, unde, alături de imobilul construcţie, figurează şi terenul intravilan în suprafaţă de 2.444 mp. Pentru identificarea topografică a terenului, prima instanţă a admis în probaţiune memoriul tehnic şi planul de amplasament, calculul suprafeţelor şi planul de încadrare în zonă, lucrare topografică întocmită de inginer [...], care deţine autorizaţia [...].

220 Fond funciar

În dovedirea dreptului de proprietate, reclamanţii şi‑au întemeiat cererea pe înscrisurile sub semnătură privată din 26.11.2003 şi, respectiv, 19.06.2009. La data de 22.02.2016, reclamanţii au solicitat C.L.F.F. Lazuri constituirea dreptului de proprietate pentru imobilul situat în sat Peleş [...], pentru suprafaţa de 2.615 mp, suprafaţă identificată potrivit memoriului tehnic anexat.

Reglementarea situaţiei juridice a terenului în litigiu se realizează din perspectiva aplicării art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, fiind teren aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti. Întinderea suprafeţei de teren pentru care se poate constitui dreptul se limitează însă la 1.000 mp, determinat potrivit art. 8 din Decretul‑lege nr. 42/1990, care a înlăturat situaţia nefirească în care proprietarul casei de locuit avea numai un drept de folosinţă asupra terenului.

Este adevărat că din convenţiile încheiate de către apelanţi rezultă o suprafaţă mai mare, însă acestea au fost încheiate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991. Prin urmare, nu poate fi aplicată ipoteza prevăzută de art. 23 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, care avea ca principal scop stabilirea dreptului de proprietate şi asupra terenurilor pentru care nu au fost încheiate acte în formă autentică din cauza regimului prohibitiv al tranzacţiilor din perioada comunistă. De asemenea, în ipoteza textului de lege de mai sus, existau cereri reciproce atât ale fostului proprietar, cât şi ale celui care a cumpărat casa şi terenul, anterior anului 1991.

În cauză, apelanţii‑reclamanţi pot obţine constituirea dreptului de proprietate numai în limita celor 1.000 mp, diferenţa de 1.615 mp intră sub incidenţa Legii nr. 18/1991, iar obţinerea dreptului de proprietate era condiţionată, în primul rând, de existenţa cererii de retrocedare formulate de către fostul proprietar care a fost deposedat abuziv. Din înscrisurile cuprinse în cartea funciară nr. 615 Peleş rezultă proprietarii tabulari, ultima înscriere este din 1954 şi nu are nicio legătură cu apelanţii, aceştia deţin şi folosesc terenul în regim extratabular, inclusiv pentru construcţie.

În consecinţă, tribunalul, în temeiul art. 480 alin. (3) CPC, a admis apelul, a înlăturat excepţia de prematuritate a cererii de chemare în judecată şi în urma evocării fondului, ca urmare a anulării hotărârii apelate, a admis în parte cererea de constituire a dreptului de proprietate, în limita suprafeţei de 1.000 mp, conform celor stabilite prin dispozitivul prezentei decizii.

47. Termenul de formulare a plângerii îndreptate împotriva refuzului de soluţionare a cererii de atribuire a terenului aferent construcţiei. Lipsa comunicării soluţiei prin scrisoare recomandată. Efecte

Dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, se aplică şi în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care

III. Procedura de restituire 221

a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în Capitolul al III‑lea din Legea nr. 18/1991.

Termenul de 30 de zile prevăzut de art. 53, în care trebuie introdusă plângerea, este un termen de decădere, care curge de la data comunicării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Dacă o astfel de comunicare nu s‑a realizat, atunci persoana îndreptăţită poate for‑mula oricând plângere, fără a se putea opune excepţia tardivităţii plân‑gerii. Corespondenţa purtată între părţi nu poate fi asimilată unui act administrativ, iar reclamanţilor nu le‑a fost comunicată nicio hotărâre privind soluţionarea cererii de constituire a dreptului de proprietate, astfel că excepţia tardivităţii este neîntemeiată.

Trib. Sibiu, s. I civ., dec. civ. nr. 1142 din 7 decembrie 2017

Prin sentinţa civilă nr. 2650/2017, Judecătoria Sibiu a respins excepţia tardivităţii formulării cererii, a admis în parte cererea formulată de reclamanţii [...], în contradictoriu cu pârâta Comuna Şelimbăr şi a dispus obligarea pârâtei să soluţioneze cererea nr. 39xx/03.12.2001, înregistrată la C.L. Şelimbăr, în sensul efectuării şi înaintării propunerii de atribuire a dreptului de proprietate către Instituţia Prefectului Judeţului Sibiu cu privire la terenul în suprafaţă de 770 mp, situat administrativ în localitatea Mohu, x, Comuna Şelimbăr, înscris în cartea funciară x, în favoarea reclamanţilor [...], în devălmăşie, în calitate de bun comun. (…)

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în fapt, că reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei la soluţionarea cererii nr. 39xx/03.12.2001 şi, respectiv, să facă propuneri pentru atribuirea în proprietate a terenului în suprafaţă de 2.776 mp, aferent casei de locuit, curţi şi grădini din jurul acestora, situat în intravilanul localităţii Mohu, x, şi să înainteze propunerea către Instituţia Prefectului Judeţului Sibiu în vederea emiterii ordinului de atribuire a acestui teren în proprietatea reclamanţilor, precum şi la suportarea cheltuielilor de judecată în caz de opoziţie.

Reclamanţii au susţinut că sunt proprietarii construcţiei şi ai unei părţi în suprafaţă de 250 mp de teren din întregul de 3.026 mp, înscris în cartea funciară. Anterior, acest imobil a aparţinut antecesorului tabular [...], decedat. Cu ocazia succesiunii din anul 1979, au constatat că în masa succesorală se aflau construcţiile existente în totalitate, iar terenul doar în limita suprafeţei de 250 mp, restul de 2.776 fiind proprietatea cooperativei agricole de producţie – conform pct. II alin. (2) din certificatul de moştenitor nr. 49/1979. Această menţiune se regăseşte şi în nota de la înscrierea din cartea funciară. Reclamanţii au apreciat că suprafaţa aferentă construcţiilor, curte şi grădini aferente la data preluării de către cooperativa agricolă de producţie este de 3.026 mp de teren şi că sunt beneficiarii art. 36 din Legea