referat.ro

FOLOSIREA IRATIONALA RESURSELOR NATURALE

CONSIDERATII GENERALE Planeta noastra furnizeaza omului numeroase elamente care se constituie ca suport al vietii, reprezentnd totodata importante componente ale activitatii umane.

ntre oameni si componentele mediului natural exista relatii complexe care, in esenta se manifesta prin exploatarea resurselor naturale de toate categoriile.Aceste relatii, dar mult mai simplificate , au aparut odata cu omul cand acesta era doar vnator si culegator de fructe, dar s-au diversificat, au devenit mai complexe pe masura ce omul a trecut la practicarea agriculturii, la topirea si prelucrarea metalelor, a descoperit forta aburului si tehnologiilor moderne.

n functie de apartenenta la o civilizatie la alta ,de traditii de gradul de instruire,de cultura, de genul de activitate pe care o desfasoara, de localizarea spatiala ntr-o regiune, tara sau continent etc., oamenii percep diferit relatiile care exista intre satisfacerea cerintelor si prelevarile efectuate din sursele naturale.n general, cu ct nlantuirea de procese transmise de la elementul natural la produsul de consumatie este mai mare, mai dinamica, cu att gradul de perceptie se estompeaza.

Resursele naturale sunt definite n Dictionarul Robert ca un ansamblu

de mijloace naturale de care dispune sau poate dispune o colectivitate, acestea fiind aerul,apa-sub toate formele, radiatia solara, biomasa vegetala si animala, solul, substantele minerale din sol si subsol, rocile naturale,combustibilii fosili, minereurile feroase si neferoase.Giraud (1979) si F.Ramade (1984) completeaza aceasta definitie, aratand ca termenul de resursa desemneaza entitatea pe planul energiei si al materiilor necesare omului pentru asigurarea functiilor sale psihologice si pentru a alimenta ansamblul activitatilor sale productive.

O resursa naturala exprima un anumit potential, iar exploatarea sa implica evaluarea acestui potential si aplicarea unei tehnologii corespunzatoare.

Nu este lipsita de sens asocierea notiunii de bogatie naturala cu aceea de materie prima, adica prima forma sub care o resursa naturala se prezinta ca rezultat al aplicarii unei avtivitatii productiv umane.Aceasta poate fi prelucrata mai departe pana la obtinerea produsului finit sau poate face obiectul comercializarii de piata.

n Carta de la Havana, care propunea n anul 1948 organizarea pietei mondiale a materiilor prime, ONU califica drept produse de baza toate produsele agriculturii, padurii si pescuitului si toate mineralele, fie ca se prezinta sub forma naturala sau prelucrata primar si care fac obiectul vnzarii n cantitati importante pe piata mondiala.

Nr.

Crt. Denumirea

resursei Rezerva

Mondiala

(2001) Productia

(2001) Durata

epuizarii (ani)

(2001)

1 Carbuni1122.4 mld.t 3.175 mld.t 354

2Petrol 141.2 mld.t 3.415 mld.t 41

3Gaze naturale157703 mld.m2402.5 mld.m 66

4Fier 74 mld.t 1.017 mld.t 73

5Bauxita 23 mld.t 0.124 mld.t 185

6Cupru 340 mil.t 4.36 mil.t 78

7Plumb 143 mil.t 2.3 mil.t 62

8Zinc 430 mil.t 8.4 mil.t 51

Rezervele mondiale, productia si durata exploatarii pentru

principalele resurse naturale din scoarta terestra

Sursa: Prelucrare dupa Cedigaz, 2001; B P Amoco, 2001; Agence international de lnergie, 2001, Fdration franaise de lacier, 2001, Imetal, 2001; World Metal Statistics, 2001; Metaeurop, 2001; Quid, 2001, Editions Robert Lafonte, Paris.

Dintotdeauna omul a trait ntr-o deplina simbioza cu natura, ale carei resurse le-a exploatat si prelucrat adaptndu-le propriilor sale cerinte.Activitatea omului n naturanu ar fi fost posibila fara a asimila energia solara, apa, hrana, care ramne direct dependenta de productia oferita de biodiversitate, utilizarea energiei fosile.Tot la fel, masinile moderne nu ar putea functiona fara existenta metalelor si a energiei iar agricultura de mare productivitate nu ar fi posibila fara aplicarea ngrasamintelor provenite din zacaminte naturale (fosfati,guano,potasiu,etc.)

Dependenta omului de natura si resursele sale ramne nca o realitate, caracterul si acuitatea sa variind n functie de nivelul dezvoltarii social-economice, a standardului de civilizatie si a modelului cultural ce caracterizeaza fiecare natiune a lumii.De aceea, analiza relatiei om-natura

nu poate fi tratata separat de evaluarea corecta a resurselor naturale si de distinctia care trebuie realizata , concomitent, ntre resursele ce mai pot si acelea care nu mai pot fi renoite (Veyeret,Pech,1993).

Resursele ce mai pot fi renoite sunt, n general, cele reproductibile, asa cum este cazul apei.Tot n aceasta categorie de resurse (permanente) specialistii includ energia solara, eoliana,si mareomotrica.Resursele ce nu mai pot fi renoite (nepermanente) sunt cele aflate n stocuri, mai mult sau mai putin generoase n ceea ce priveste asigurarea consumului viitor (resursele energetice fosile, minereurile de toate categoriile).

Principalele tipuri de resurse (Miller,1990)

RESURSE SI BOGATII NATURALE Geografii, confruntati cu problemele resurselor si bogatiilor naturale ,

le-au abordat diferentiat: unii au ales perspectiva ecologica, punnd accentul pe notiunea de sursa, n timp ce altii au optat pentru dominanta economica, data de notiunea de bogatie.Diferentele nu ramn doar la nivelul cuvintelor.Resursele desemneaza ansamblul mijloacelor naturale de care poate dispune o colectivitate, sau, cu alte cuvinte, o entitate pe plan energetic, necesara omului pentru cerintele sale fiziologice.n schimb,bogatiile constituie tot ceea ce poate satisface o nevoie si, n special, bunurile care pot fi obiect de proprietate si au o valoare.Cei doi termeni nu se exclud, dar nici nu implica aceeasi abordare si nu acopera ntru totul acelasi cmp de investigatie, asa cum se considera uneori.

Dimensiunea globala a problemei resurselor naturale, cu deosebire energetice, este data de amploarea fara precedent a solicitarii acestor resurse, concomitent cu faptul ca a devenit tot mai evident caracterul limitat si spectrul epuizarii lor, ca s-a amplificat gradul de independenta a tarilor privind valorificarea acestor resurse, aparand noi si complexe probleme cu privire la necesitatea asigurarii acestora, in vederea sustinerii dezvoltarii economice.

Resursele naturale sunt substante care apar in mod natural, dar care sunt considerate valoroase in forma lor relativ nemodificata. O materie este considerata o resursa naturala atunci cand activitatile primare asociate cu ea sunt extragerea si purificarea, ele fiind opuse creatiei. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul si silvicultura sunt, in general, considerate industrii ale resurselor naturale, in timp ce agricultura nu e. Acest termen a fost introdus unei audiene largi de catre E.F. Schumacher in cartea "Small Is Beautiful" din anul 1970.

Energia reprezinta o necesitate vitala pentru societatea contemporana. Omenirea a trecut de- a lungul timpului prin incercari de colaborare internationala in vederea asigurarii cu energie, dar si prin conflicte armate, pentru resursele energetice. Puterea economica a unei tari depinde foarte puternic de forta ei energetica.

Accesul diferentiat la resurse afecteaza relatiile dintre state cu consecinte dintre cele mai distrugatoare. Asistam la o accentuare a dezastrelor naturale, epuizare a resurselor energetice, crestere demografica, corelata cu reducerea resurselor de apa si hrana, incalzire a climei etc., fenomene ce continua sa influenteze stabilitatea si securitatea globala. Economia mondiala depinde inca de petrol ca resursa centrala de energie, iar lupta pentru resurse domina geopolitica secolului XXI. Problema resurselor prezinta multe fatete, deficitul acestora avand un rol important in declansarea sau amplificarea unor conflicte, de polarizare si/sau de catalizare a fortelor.

Resursele energetice si de materii prime sunt, in general, limitate si repartizate neuniform pe intinderea Terrei. De altfel, exista si o lege a raritatii resurselor, care consta in aceea ca volumul, structura si calitatea resurselor economice se modifica mai incet decat volumul, structura si intensitatea nevoilor umane. Spectrul epuizarii in urmatorii ani a resurselor energetice a facut ca o parte insemnata a politicilor externe, dar si a celor de putere, sa fie preocupata, pe de o parte, de accesibilitatea conductelor si terminalelor, viitoarele trasee ale rutelor energetice, parteneriate etc., iar pe de alta parte, de identificarea celor mai eficiente cai de utilizare si a posibilitatilor de substituire a acestor resurse, diminuarea dezechilibrelor de mediu determinate de exploatarea, condiionarea, prelucrarea si utilizarea resurselor.

PRINCIPALELE TIPURI DE RESURSE ENERGETICE

Resursele energetice ocupa un loc central in avutia nationala, constituind atat conditiile materiale, cat si forta necesara pentru dezvoltarea productiei bunurilor materiale si a serviciilor. Istoria moderna este, mai ales in a doua jumatate a secolului XX, puternic marcata de sporirea considerabila si diversificarea productiei, de consumul de energie si de modificarea profunda a structurii acesteia.

La etapa actuala de dezvoltare a progresului tehnic, omenirea beneficiaza, in fond, de trei categorii de surse de energie, bazate respectiv pe :

- arderea combustibililor fosili (carbune, titei, gaze),

- fisiunea nucleara,

- captarea si convertarea energiilor regenerabile (energia vantului, energia solara, energia potentiala a apelor din rauri, energia termica a apelor subterane, energia valurilor etc.).

Aceste trei categorii de resurse se deosebesc considerabil din multe puncte de vedere :

- al capacitatii de a produce energie in cantitati si la perioade de timp solicitate (ziua-noaptea, vara-iarna etc.),

- al pretului energiei produse,

- al impactului asupra mediului, datorat producerii resurselor energetice primare si a energiei finale.

Resursele clasice sunt considerate resursele energetice epuizabile: carbunele, petrolul, gazele naturale, sisturile bituminoase, nisipurile asfaltice si minereurile radioactive. Posibilitatile in resurse energetice clasice oferite de Terra pentru viitor sunt limitate. Consumul lor reclama o mai judicioasa folosire a lor pe plan mondial si national.

Combustibilii sunt materiale, in general, de origine organica, ce ard cu viteza mica in contact cu oxigenul din aer, cu formare de dioxid de carbon si apa ( sau numai apa in cazul hidrogenului) cu degajare de caldura. Combustibilii sunt clasificati dupa: starea de agregare in conditii normale de temperatura si presiune, dupa provenienta, mod de preparare, destinatie.Probleme actuale ale mediului ca urmare a aciunilor iraionale ale omului

Constatarea pertinent a lui Alvin Toffler conform creia Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii, n loc sa traiasca din dobnzile pe care le da acest capital! trebuie sa constituie un semnal de alarm privind aciunile din ce n ce mai distructive asupra mediului nconjurtor, cu repercursiuni deosebit de grave, de multe ori fiind adevrate catastrofe pentru mediul ambient, cu efecte ireversibile.Mediul nconjurator,elementul esential al existentei umane, reprezinta rezultatul interferentei unor elemente naturale (sol, aer, apa, clima,biosfera ) cu elemente create prin activitatea umana. Interactiunea acestor elemente influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare ale societatii. Societatea contemporan trebuie s identifice problemele existente, s previn extinderea si multiplicarea punctelor slabe identificate n scopul evitrii amplificrii acestor situaii si gasirea soluilor de rezolvare optime. Resursele naturale regenerabile ale Terrei nu mai sunt suficiente pentru nevoile omenirii, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate. Urmare a creterii necesarului de materie prima si energie pentru productia de bunuri i a exploatarii intensa a resurselor Pamntului s-a creat dezechilibru ecologic.Un obiectiv major al dimensiunii de mediu, ca i component a dezvoltarii durabile l reprezint conservarea ecosferei, utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile si minimizarea utilizarii resurselor neregenerabile. Problema esentiala o constituie impactul extractiei si utilizarii resurselor naturale asupra mediului.Activitate de protectie a mediului nconjurator trebuie s aib n vedere folosirea rationala a resurselor naturale, regenerabile si neregenerabile, corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masurile de protejare a factorilor naturali, adoptarea tehnologii de productie ct mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului nconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.Deosebit de important, prin rolul su educative, de constientizare a maselor si sensibilizare privind mediul inconjurator este Declaratia de la Stockholm adoptata n cadrul Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediu, n cadrul cruia s-a proclamat datoria fiecarui om de a proteja si ameliora mediul nconjurator pentru generatiile prezente si viitoare:Resursele naturale ale globului, inclusiv aerul, apa, pamntul, flora si fauna si, n mod deosebit esantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie protejate n interesul generatiilor prezente si viitoare printr-o planificare sau o gestionare atenta,dupa nevoi.La nivel naional, obiectivele dezvoltarii durabile s-au realizat printr-un proces complex de evaluare prealabila a legislatiei adoptate pna n prezent si de stabilire a unui calendar legislativ. La ntocmirea calendarului legislativ s-au avut n vedere urmtoarele prioriti: obligativitatea adoptarii acquis-ului comunitar, respectarea conventiilor si acordurilor privind protectia mediului, posibilitatile financiare ale Romniei si necesitatea restabilirii unor coordonate ntre perspectivele cresterii economice si calitatea vietii.Documentul de pozitie pentru aderarea la Uniunea Europeana - Capitolul 22 Protectia mediului nconjurator prevede angajamentele prin care Romnia a acceptat acquis-ul comunitar.Alinierea standardelor nationale la cele europene n conditiile actuale este mai dificil n aplicarea metodele, conceptiile, relatiile si structurile institutionale.

Dezvoltarea durabila a fost definita de Comisia Brundtland, n 1987, prin satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile i reprezint progresul care integreaza obiective imediate si pe termen lung, actiuni locale si globale, probleme economice si de mediu.

Societatea trebuie sa adopte anumite principii (politice, economice, sociale, de gndire), n acest sens Uniunea Europeana a elaborat o strategie ambitioasa pentru dezvoltare durabila prin care si propune obiective si actiuni clare. Aceste obiective vizeaz gsirea de soluii privind schimbarea climatica si energia curate, transportul durabil, consumul si productia durabila, conservarea si managementul resurselor natural, sanatatea public, incluziunea sociala, demografia si migratia i saracia si provocarile dezvoltarii durabile la nivel global.

Teritoriul Romniei este unitatea geografica ce include componentele naturale (unitatile de relief, reteaua hidrografica,sistemul bioclimatic), umane (repartitia populatiei, sistemul de asezari urbane) si economice (resurse naturale, utilizarea agricola, sistemul de transporturi, repartitia teritoriala a ramurilor si centrelor industriale).Resursele naturale reprezinta capitalul natural i este una dintre componentele esentiale ale patrimoniului rii noastre. Valorificarea resurselor prin exploatarea materiilor prime neregenerabile (minerale si combustibili fosili si a celor regenerabile (apa, aer, sol) precum si prelucrarea lor n produse necesare vietii, sunt factori eseniali ai stadiului de dezvoltare economica si sociala a tarii, starea mediului si conditiile de trai ale populatiei.n Romnia sectoarele cu cel mai mare impact asupra mediului sunt: industria, transporturile si agricultura, iar acestea ar trebui s fie luate n considerare ca probleme majore ale ecologiei, avndu-se n vedere paleta larg de repercursiuni i efecte secundare distructive ce deriv din folosirea, utilizarea i proasta gestionare a activiilor legate de fiecare sector n parte.

Industria este principala sursa de poluare a mediului din cauza utilizrii proceselor tehnologice prin cantitatea mare de impuritati degajate n aer si apa. Printre efecte negative ale activitilor industriale asupra mediului amintim poluarea apelor, cu un continut mare de reziduuri, predominant anorganice, presiunile asupra calitatii solului rezultate din activitatea de minerit si metalurgie neferoasa, ape ncarcate cu reziduuri si deseuri ce provin din combinatele siderurgice, termocentrale, centrale atomo-electrice.

Resursele naturale neregenerabile minerale si combustibili fosili, asociata cu producerea deseurilor-genereaza impact asupra mediului si asupra sanatatii umane sunt exploatate si prelucrate cu ajutorul tehnologiilor care conduc la poluarea intensa a unor zone din tara. Transporturile reprezinta,o sursa majora de poluare prin amplasarea cailor de comunicatie si degajarea n atmosfera a gazelor de esapament, deversarea n apele marine a reziduurilor petroliere. O preocupare importanta n ceea ce priveste transportul rutier, o constituie dezvoltarea durabila si diminuarea efectelor negative asupra mediului, generate de poluarea chimica sau fonica.

Agricultura contribuie la poluarea mediului natural prin utilizarea unui volum mare de ngrasaminte chimice si pesticide, care ajung, prin intermediul scurgerii de suprafata, n lacuri si cursuri de apa si determina degradarea faunei si florei. Exploatarea nerationala a terenurilor are efecte precum degradarea solului si pierderea unor suprafete din circuitul agricol.Poluarea solului, a apei si a aerului, fragmentarea habitatelor si pierderea vietii salbatice sunt, de cele mai multe ori,consecintele unor practici agricole inadecvate, iar omul ar trebui s tin seama de efectele pe care le produce asupra mediului, iar implementarea si dezvoltarea unor programe si poiecte privind protectia mediului ar putea fi raspunsul la multe din problemele cu repercursiuni grave pe termen lung.

Una dintre soluii pentru evitarea aciunilor distructive ca urmare a folosirii si exploatarii resurselor naturale ar putea fi elaboarea unor strategii de informare a societii prin diverse canale de comunicare si folosind materiale si instrumente auxiliare care sa arate situatii i efectele nefavorabile si distrugtoare ale aciunilor ilogice si gresite ale activittii umane.PROTECIA MEDIULUI

Protejarea mediului este fundamental n zilele noastre. Trebuie s ne gndim att la noi, ct i la nevoile viitoarelor generaii. n ultimii 20 de ani, Europa a neles c triete peste posibilitile sale reale i c modul nostru de via pune planeta la ncercare. Consumm tot mai mult din resursele naturale i punem n pericol sistemele de mediu (apa, solul i aerul). Aceasta nu poate continua la nesfrit, cu att mai mult cu ct populaia lumii continu s creasc.

Dac nu schimbm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puin sigur i tot mai muli oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce n ce mai reduse.

Mai sunt multe obstacole care trebuie depite pn cnd vom reui s trecem la un consum raional. Va trebui s schimbm modul n care consumm resursele naturale. n rile industrializate se triete confortabil, dar se folosesc cantiti mari de energie i de materii prime. Tot aici se produc i multe deeuri. Pentru a ajunge la un consum raional, va trebui s schimbm stilul ne-raional de consum. Dezvoltarea raional pare o problem copleitoare, dar chiar aa i este. Dar, la coal sau acas, toi trebuie s contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru c aa este corect, ci i pentru c este n interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantiti de deeuri, refolosirea i reciclarea obiectelor de uz curent i respectarea normelor ecologice atunci cnd mergem la cumprturi, avem posibilitatea de a contribui la

o schimbare radical.

SCHIMBRILE CLIMATICE De la nceputul secolului XX i pn astzi, temperatura a tot crescut cu repeziciune. n Europa, numrul dezastrelor naturale legate de clim s-a dublat n anii 90 n comparaie cu deceniul anterior. Nivelul apei i mrilor este n cretere - fapt alarmant pentru locuitorii zonelor joase, iar calota glaciar s-a redus cu 10% fa de mijlocul anilor 1960. Pe termen lung, schimbrile climatice ar putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hran i de ap, ceea ce ar duce la apariia conflictelor pe glob i la dispariia multor specii de animale i de plante slbatice, incapabile s supravieuiasc la temperaturi mai ridicate. Dac nu acionm pentru stoparea climei sau a nclzirii globale, lumea pe care o tim se va schimba, fcnd ca viaa s devin mai grea pentru noi toi.

Sistemele de transport, sistemele energetice, industria productoare de bunuri de larg consum, agricultura - toate acestea eman n atmosfer cantiti enorme de gaze de ser, care duc la schimbarea climei.

Trebuie s gsim modaliti de reducere drastic a emisilor de gaze.

Aadar, vremea devine tot mai clduroas. Chiar e aa de ru? Da.

Schimbarea climei nseamn mai mult dect vacane de var mult mai calde. Ea ar putea avea un efect dezastruos asupra Europei i restului lumii:

Calotele polare se topesc. Dac se topete calota de ghea din Groenlanda, nivelul mrii ar putea crete cu circa 7 metri. Oraele de coast din toat lumea ar fi inundate. Creterea nivelului mrii amenin zonele de coast, dar n acelai timp contamineaz terenurile agricole i rezervele de ap potabil.

Ghearii se topesc. n staiunea montan Andermatt din Elveia administraia local a fost nevoit s acopere ghearii cu o ptur gigantic, n ncercarea de a reduce topirea lor n timpul verii.

Schimbrile climatice sunt cauza unor manifestri extreme ale verii - furtuni, inundaii, secete i valuri de cldur.

1,2 miliarde de oameni nu au acces la ap potabil. Dac temperatura la nivel global continu s creasc, este foarte probabil c lor li se vor aduga ali 2,4 miliarde de oameni.

Dac temperatura crete cu 2,5 C, exist riscul ca 50 de milioane de oameni s moar de foame.

Bolile tropicale s-ar putea propaga spre nord, punnd n pericol vieile a 210 milioane de oameni.

Plantele i animalele nu sunt capabile s reziste la schimbrile de temperatur. Un studiu arat c schimbrile climatice ar putea duce la dispariia unei treimi din speciile de pe glob, pn n 2050. Animalele care triesc n zonele friguroase sunt cele mai vulnerabile.

Pe termen lung, schimbrile climatice din lume ar putea duce la conflicte regionale, la foamete i la migraia unui mare numr de refugiai, plecai n cutare de hran, ap i combustibil.

Peste 60 de cazuri de poluare accidental au fost nregistrate anual, n ultimul deceniu, n Romnia, unele avnd consecine dramatice asupra strii de sntate a oamenilor, a mediului

nconjurtor i a economiei din zonele afectate.

UN OM PREVENIT FACE CT DOI

Sfaturi utile:Vrei un ceai? Atunci folosete numai atta ap ct ai nevoie, nu umple ibricul pn sus.

Zborul cu avionul produce creterea cea mai rapid a emisiei de CO2. Ce-ar fi s i petreci vacana n ara ta sau s descoperi o alt parte a Europei cltorind cu trenul?

Automobilele produc 10% din emisiile de CO2, n UE. De ce s nu mergi cu mijloacele de transport n comun? Ori s mergi cu bicicleta sau pe jos, opiuni mult mai sntoase i mai ieftine.

Dac intenionezi s cumperi un frigider nou, o main de splat sau alte aparate casnice, verific eticheta de eficien energetic, obligatorie n Europa, care arat dac acestea fac parte din categoria de eficien economic A. Clasa A arat o eficien energetic ridicat.

Nu lsa televizorul, aparatura electronic i computerul n standby - cu lumina roie aprins. Televizorul folosete 45% din energia necesar, n modul standby. Dac toi europenii ar evita aceast situaie, atunci s-ar putea economisi suficient energie pentru a acoperi necesarul energetic al unei ri de mrimea Belgiei.

Nu lsa ncrctorul telefonului mobil n priz dup ce s-a ncrcat bateria. Dac faci acest lucru, se pierde 95% din energie - de fapt numai 5% este necesar pentru ncrcarea telefonului tu.

Economisete ap cald fcnd du n loc de baie. Pentru du se folosete de patru ori mai puin ap.

Stinge luminile cnd pleci de acas i cnd nu ai nevoie de ele. Lumina din apartamente reprezint 30% din consumul de electricitate din UE, aa c, dac am economisi cu toii electricitate, contribuia noastr ar fi foarte mare. S-ar economisi i bani - dac stingi cinci becuri cnd nu ai nevoie de ele, poi economisi 60 de euro pe an.

Cumpr becuri economice. Ele cost mai mult dect becurile obinuite, dar fac toi banii, pentru c au o durat de funcionare mai mare i consum de cinci ori mai puin energie.

Nu exagera cu nclzirea casei tale. Reducerea temperaturii cu doar 1C poate micora cu pn la 7% factura de energie a familiei tale.

Dac ai de gnd s cumperi o main nou, cumpr un model mic, cu consum redus de combustibil, Toate automobilele noi poart o etichet pe care este nscris cantitatea de CO2 emis n aer.

Nu pune mncarea n frigider cnd e fierbinte sau cald; las-o mai nti s se rceasc.

Caut produsele cu eticheta ecologic european - o floare mic. Ea arat c produsele respective sunt ecologice i c protejeaz mediul mai mult dect cele fr etichet.

Cnd aeriseti casa, pentru a nu fi nevoit s utilizezi ulterior n mod excesiv instalaiile de nclzire/rcire, las fereastra deschis numai cteva minute.

COMBUSTIBILI ALTERNATIVI

Avem nevoie de energie ca s ne nclzim, s mncm, s ne deplasm la distan i s producem bunuri de consum. Dar sursele de energie ce nu pot fi regenerate uor se consum ntr-un ritm rapid.

Trebuie s ncepem s economisim energie nc de pe acum! Sunt lucruri mrunte pe care le putem face i noi, pentru a face economie de energie. Ne referim aici la reducerea consumului de energie electric, la nlocuirea aparatelor casnice vechi, care au un consum

energetic mai mare dect cele noi i la reducerea, pe ct posibil, a consumului de combustibil auto.

Izolarea casei este de un real folos. Protecia termic montat pe rezervorul de ap cald i draperiile trase n timpul nopii sunt un nceput. Ferestrele termopan reduc pierderea de cldur cu pn la 20%.

APA

Apa este una dintre cele mai preioase resurse naturale. Nu putem tri fr ea, dar ne comportm de parc ni se cuvine. Apa de la robinet este bun de but aproape peste tot n Europa, dar, nainte de a fi trimis prin conducte, ea trebuie tratat. Acesta este un procedeu

costisitor, dar necesar, deoarece apa poate fi contaminat de ngrminte, pesticide, substane chimice industriale sau de germeni de la gunoaiele umane sau animale. Principalii poluani sunt ngmintele i pesticidele. La contactul cu apal, ele sunt transportate spre ruri i fluvii i de acolo n mare. Reducerea polurii este extrem de important, nu numai pentru conservarea rezervelor de ap potabil, ci i pentru protecia animalelor care triesc n ruri, n lacuri i n mri.

POLUAREA AERULUI

Aerul curat este esenial pentru sntatea noastr. Studiile arat c poluarea aerului, cauzat de activitile industriale i de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra strii de sntate a populaiei. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii i a unor probleme

respiratorii grave, precum astmul.

Efectele polurii aerului:

Sntate precar, de la bronit la astm i chiar la moarte prematur.

Acidizare - creterea PH-ului solului, afectnd pdurile, rurile, lacurile i cldirile istorice.

Eutroficarea - creterea n exces a algelor n lacuri i n ruri, fapt care afecteaz viaa florei i a faunei.

Poluarea aerului este cauzat de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultur, dar i de fiecare dintre noi. Printre cei mai periculoi poluani se numr gazele nocive i aerosolii - particulele de praf sau de funingine, emise de mainile cu motoare disel, de uleiurile arse sau de solvenii folosii la vopsele. Acestea ne afecteaz plmnii. Depirea unor anumite praguri ale ozonului troposferic, n combinaie cu alte substane poluante, afecteaz pdurile, recoltele i animalele. Poluarea aerului este o problem foarte grav, iar tu poi ajuta la soluionarea acesteia dac iei anumite msuri cu un impact pozitiv.

DIVERSITATEA BIOLOGIC

Diversitatea biologic nseamn totalitatea modalitilor prin care se manifest viaa, cu toate formele ei de existen i de asociere. Ea ne asigur mncarea sntoas, aerul proaspt i apa curat. Poate c ai citit despre exploatarea masiv a pdurilor tropicale de pe Amazon, ameninate astfel cu dispariia. i n Europa, biodiversitatea este grav ameninat. Se estimeaz c rata de dispariie a speciilor este, la ora actual, de pn la 10.000 de ori mai mare dect procesul natural. Dac nu acionm acum pentru conservarea diversitii biologice, n curnd nu vom mai putea face nimic. Cauzele distrugerii biodiversitii, prin pierderea habitatului natural i prin distrugerea ecosistemelor, sunt: agricultura intensiv, construciile, poluarea, exploatarea exagerat a pdurilor, a oceanelor, a rurilor, a lacurilor, a solului, dar i schimbrile climatice. Protejarea biodiversitii poate ajuta la reducerea impactului schimbrilor climatice. Unele ecosisteme ajut la diminuarea concentraiilor de gaze de ser, cum ar fi pdurile sau turbriile. Alte ecosisteme ne pot ajuta mpotriva catastrofelor naturale, amplificate de schimbrile climatice.

SUBSTANELE CHIMICE PERICULOASE I TEHNO-DEEURILE

Nu se vd, nu se simt i nu le poi gusta, dar suntem nconjurai de substane chimice. Unele dintre acestea sunt periculoase pentru organism i pentru mediu - gazele de eapament, emisiile industriale, pesticidele. Alte substane chimice periculoase se gsesc n componena produselor de uz curent, cum sunt detergenii, unele textile, aparatura electronic, condensatoare electrice i chiar jucrii.

Recomandri:

Spal sau cur coaja fructelor i a legumelor nainte de a mnca.

Evit produsele menajere sau de curare, care au mirosuri foarte puternice.

Evit alimentele care au venit n contact cu materiale aderente din PVC.

Alege produse cosmetice fcute din ingrediente naturale.

Evit folosirea pesticidelor, a biocidelor i a fungicidelor n grdin.

ncearc s evii produsele marcate cu simbolurile de avertizare pe care UE le folosete pentru a semnala pericolele i riscurile.

La cumprturi, caut eticheta ecologic - simbolul florii, care arat ce produse afecteaz cel mai puin mediul.

Pe msur ce apar pe pia noi tehnologii i aparate, cele considerate depite sau uzate moral sunt aruncate. Acest munte de computere, televizoare i prjitoare de pine vechi reprezint deeuri electronice i casnice, numite i e-deeuri sau tehno-deeuri. Este vorba de un nou tip de gunoi, care crete vznd cu ochii n societile avansate tehnologic.

Dac nu sunt depozitate corespunztor, aceste deeuri pot fi foarte periculoase, deoarece conin substane nocive.

Sfaturi utile Stinge luminile cnd pleci de acas i cnd nu ai nevoie de ele. Lumina din apartament reprezint 30% din consumul de electricitate din UE, aa c dac am economisi cu toi electricitate, contribuia noastr ar fi foarte mare.

Cumpr becuri economice. Ele cost mai mult dect becurile obinuite, dar fac toi banii, pentru c au o durat de funcionare mai mare i consum de cinci ori mai puin energie.

Nu lsa televizorul, aparatura electronic i computerul n standby. Dac toi europenii are vita aceast situaie, atunci s-ar putea economisi suficient energie pentru a acoperi necesarul energetic al unei ri de mrimea Belgiei.

Caut produse cu eticheta ecologic european - o floare mic. Ea arat c produsele respective sunt ecologice i c protejeaz mediul mai mult dect cele fr etichet.

Nu exagera cu nclzirea casei tale. Reducerea temperaturii cu doar 1 grad Celsius poate micora cu pn la 7% factura de energie a familiei tale.

Frigiderul tu poate fi o surs important pentru pierderea de energie. Dac nu e dezgheat n mod regulat, consumul lui de energie poate crete cu 30%.

Dac intenionezi s cumperi un frigider nou, o main de splat sau alte aparate casnice, verific eticheta de eficien energetic, obligatorie n Europa. Clasa A arat o eficien energetic ridicat.

Frigiderele trebuie dezgheate ndat de stratul de ghea ajunge la grosimea de 3 mm. Dac vrei s cumperi un frigider nou, allege unul cu dezgheare automat.

Nu pune mncarea n frigider cnd e fierbinte sau cald. Las-o mai nti s se rceasc.

Cnd aeriseti casa, las fereastra deschis numai cteva minute, dac sistemul de nclzire funcioneaz.

tiai c . . .

. . . dac am economisi 20% din consumul individual de energie, pn n anul 2020, Europa ar putea economisi circa 60 miliarde de Euro, echivalentul a circa 210 mii de miliarde de lei?

. . . un european folosete cam de zece ori mai mult combustibil i mai mult energie dect un locuitor dintr-o ar n curs de dezvoltare? Tot noi suntem cei care producem de trei ori mai multe deeuri.

. . . Marea Nordului s-a nclzit cu 1,1 grade Celsius n ultimii 30 de ani, fapt care are un puternic impact asupra speciilor de peti? 36 de specii de peti s-au deplasat cu 5 pn la 400 km mai spre nord.

. . . pn n anul 2100, din cauza nclzirii globale se prevede o cretere a nivelului mrilor i oceanelor de pn la 88 cm? Insulele joase i zonele de coast ar putea fi inundate, iar circa 70 de milioane de persoane din Europa ar fi n pericol.

. . . pe uscat, 16 specii de fluturi spanioli s-au mutat n zone montane mai nalte, n cutarea unui habitat mai rroros. Sol

Apa

Plante si

animale

Aer

Vnt,maree, ape curgatoare

Minerale

(argile,nisipuri,fosfati)

Energie

fosila

Energie

solara

Resurse

nepemanente

RESURSE

Resurse

pemanente

Minereu

(fier,cupru)