Florea b Florescu Portul popular din tara Vrancei

  • View
    276

  • Download
    22

Embed Size (px)

DESCRIPTION

 

Text of Florea b Florescu Portul popular din tara Vrancei

  • :4-4414Zi; 4414411.44 444 Aa 444

    4.4114

    CAIETE DE ARTA POPU

    DIN TARA VRANCEI

    www.digibuc.ro

  • Coperta de D. STANESCU

    www.digibuc.ro

  • CAIETE DE ARTA POPULARA

    FLOREA BOBU FLORESCU

    PORTUL POPULARDIN

    TARA VRANCE I

    EDITURA DE STAT EENTRU LITERATURA I ARTAawe J AION _4 -4 4/10.4..rf AM AIM A A..A11 .4.41111

    4. A A AMA AMA AO A Ana dll Li ASA ASA All.d AR A4M:.-1.4111A.41111A -.MENA 4 N :A 4 AMEN A AMIN jA 41101 A -I AMMO -44 AMIN

    www.digibuc.ro

  • nk#7,4KW Zona de muntit 1= peste15oom.2= 800-15oorn Zona de (Jed !um { 1= Goo-Boo m Zona do deoluro (Zoo-I-too)2400-600 m J Zona de cirnpie (sub 2oo in)

    www.digibuc.ro

  • printre zonele cele nzai vestite, poate datoritil si legendei despre babaVrincioaia si altor meirturii legendare legate de tefan cel Mare,

    se afld aceea cunoscutii mai ales sub numele de Tara Vrancei.Este vorba de o micd regiune, asezatd la cotul Carpatilor, strdjuit

    la apus de un zid de munti, iar in rest inconjuratd de dealuri inalte,ea insdsi avind un aspect nzuntos cu putine terenuri mai netede, favorabileasezdrilor omenesti.

    Prima mentiune istoricd despre Vrancea dateazd din anul 1421,din tinzpul lui Alexandru cel Bun. Aceastd lard" este breizdcad de citevariuri, Putna de la care se trage si numele judefului din care fdcea parteodinioard Zeibala si Ndruja.

    Accesul spre Tara V rancei este foarte anevoios. Dacd te incumejisd pleci de la Focsani spre valea Zdbalei, trebuie sd treci pe la Andreiasi,sat asezat pe o culme de deal. E o cale lungd, pe care o laci mai mult pealbia Milcovului, riu care f erpuiege nestingherit, impletindu-se cu dru-mul care nu poate line totdeauna linia de margine a albiei. Apsoaraparcel abia se prelinge pe timp de yard secetoasd, iar and vin ploile seumIld acoperind drumul si tot ce se afld in cale. Adesea suvoaiele ei, dupdruperi de nori, ndvdleau peste latronii de sare de odinioard, care abiascdpau de primejdie, ldsind sarea pradd valurilor. Dupd ce ai ajuns laAndreiasi pe jos, pe lingd cdruld, din mila cdlulilor ce merg greuprin pietrisul albiei o iei pe valea Zdbalei. Incotro te vei duce, spre sudsau spre nord, peisajul devine incintdtor. Dacd ai ajuns la Vidra sivrei sd mergi spre Valea Sdrii, adesea ai florid jocului cu prdpastia.

    5

    www.digibuc.ro

  • Iarna pe aici nu te-ai incumeta sa mergi, lay povotile localnicilor despreatilea intimplari cu gdzarii veniti din alte parli, care necunoscind pri-mejdia trecerii prdpastici au pierit cu cai cu tot, sint inspdimintdtoare.Tara Vrancei este o regiune lard drunturi. Cdrdrile pe care nterg oile $icornutele smut numeroase $i vdzind turmele in$irate pe culmi

    dealuri, ca e vorba de o lard a pcistorilor..Strabdtind-o in lung $i in lat nu este greu set observi c transforma-

    rile geogralice ale acestei ldri au anticipat imaginafia cdhitorului: dea-lurile, coama munlilor mai apropiali sint pleptve. Ele se vor macinadesigur mai departe, sub actiunea intemperiilor. Nici nit liricel de iarbdnu mai prinde pe ele. Culoarea lor albd stralucevte ca un ntunte de onat

    $i apusul soarelui de yard.n susul apelor, muntele este insd acoperit de pdduri. Ele au lost

    exploatate in devcilm4ie, potrivit unui vechi obicei local.Despre caracterul independent al crganizdrii acestui Jinut amintege

    Dimitrie Cantemir, care scrie: o A doua republicd mai micd in Moldovaeste Vrancea, in judelul Putnei, aproape de hotarul Valahiei, inconju-ratd de toate pdrlile de munli loarte stincoi. Ea are 12 sate $i numdrd2000 de case; pentru acela$i motiv ca $i Cimpulungul, locuitorii se multu-mesc cu cregerea cilor $i nu cunosc plugul. Ei, de asernenea, pliitesc inliecare an domnitorului un impozit anumit $i hotdrit, se conduc dupdlegile lor i relitzd $i poruncile domnitorului $i pe judecdtorii lui.1

    A$ezdrile omenoti fin albia riurilor. Ele insd au roit, dind nagerela numeroase cdtune noi. Astdzi Tara Vrancei cuprinde un numdr de 18comune. Ca aspect general, a$ezdrile din aceastd regiune nu prezintdspecificul regiunilor pdstoroti, casele liind destul de aglomerate. Numairoirile recente au case rdslirate, caracteristicd a gospoddriei de tip risipit.

    Casa este elementul cel mai specific al satelor vrincene, alit pentruarhitectura sa, cit $i pentru organizarea sa interioard. Tipul cel mai simplude casti este reprezentat de o micd construclie cu trna,t cu zdplaz, avind instinga o tindd in care este addpostit hambarul cu Mind, iar in dreaptaodaia de locuit. Tirnalul este strdjuit de stilpi relativ sub,tiri, frumossculptali. Drugii ferestrelor slut infrumuselali cu fier bdtut. Odaia delocuit cu laila mare incastratd in perete este mobilcad cit un patcu picioarele adesea inlipte in pdmint, o masd $i un dulap pentru vasesub care stau donilele de apd. Perelii sint impodobili de jur imPrefur cuun ldicer ales in motive geometrice, de o policromie vie $i totwi armonioasd.

    1 Dimitrie Cantemir, Descrterea Moldovei, ESPLA, 1957.

    6

    www.digibuc.ro

  • Deasupra ri.sji de intrare strdjuieste cite o poli(d frumos crestatd pemargine. Tipul acesta simplu de casd a evoluat, (rind citeva variantemai complexe.

    Simplitatea tipului initial core.spunde nevoilor restrinse pe care leare crescdtorul de oi, fdrd sd se defineascd insd ca fin gen tipic delocuintd pcistoreascd

    .

    Ocupatiile locuitorilor din Tara Vrancei au fost studi ate niai alesin ultimele trei decenii. Din acestea, cea principalel este ttstori1nl. Strd-bdtind regiunea iti dai seama cd locuitorii sint strins legati de aceastdindeletnicire. Incdperile sint i astdzi decorate cu produse din cas, fdcutecu ajutorul unor forme de lernn, frumos crestate: este vorba de pdpusile"si de acele turte plate, rotunde, de cas sarat" , care se atirnd ca pod&ablide grinda oddii . De viata pdstoreascd se leagd si o splendidd creatie populardorald. Miorita insilsi pare sa Ii fost creatd in aceste locuri unde s-auintilnit deopotriva ciobanii moldoveni , munteni si ardeleni.

    In afard de pastorit, vrincenii se ocupd i cu pdiurdritul. Aici s-adezvoltat de timpuriu si dogaritul. Intocmai ca si motii ciubdrari, vnmn-cenii aveau obiceiul barbati si femei sa plece cu vasele la ses, ca sale desfacd pe bucatel. lama, locuitorii, grupa,ti in cete de cite 10 12,se adaposteau in colibe, sus la munte si confectionau doage si vase. Indelet-nicirea aceasta probabil este tot alit de veche ca si organizatia sociald a

    cu radd;ini stravechi, i deosebit de importanta pentru intelegereauneia dintre cele mai insemnate laturi ale vietii trecute a neamului nostru.Studiind forma de devalmsie, se poate ajunge la intelegerea sensuluitermenului d3 republica` , pe care il folosea Cantemir pentruVrancei.

    Dacd ne uita,n pe harta Tarii Vrancei, ne ddm seama cd ea se alldla intilnirea Moldovei cu Transilvania si Muntenia. In acest punct derdscruce datoria unui teren accesibil s-au tesut legdturi de rudeniesi relatii sociale intre vrinceni si ardeleni, si acestea se oglindesc in costu-mul popular, in arta cresaturilor in lemn, in literatura populard etc.

    Creatiile populare nu mai constitue un simplu object de contern-platie pentru cercetdtor. Cercetarea i cunoasterea lor in evolutie istoricd,prezing un dublu interes: pe de o parte se determind esen,ta specificuluikr in functie de conditiondrile complexe social-economice pe epoci, iar pe

    Vezi harta cu drumul Anghelinei Chiscoci din comuna Nerej, intocinita denoi si publicata in Nerj, un village d'une rgion archaque", Bucarest, 1939,vol. III, pag. 180, fig. 20.

    7

    www.digibuc.ro

  • de alta se poate face o adevarata selectie a tot ceea ce este pentru a /1valorificat cu folos in unitdtile cooperatiste socialiste de creatie populara.

    Numeroasele centre cooperatiste de creatie populard in care se duceniai departe in spirit non arta covoarelor si cusaturilor,, vor gasi un nepre-luit izvor de inspiratie in cele mai de seamd realizari artistice locale sizonate, care au un fond adinc realist.

    Opera de transformare socialista a agriculturii, alfabetizarea caintreaga gamd a actiunilor culturale socialiste au dus la adinci prefaceriin /ant de a gindi al oamenilor. Vechea mentalitate pe care oamenii oaveau in fata vietii , care era intretinuta pe un fond de superstitii, estepe cale de totala schimbare.

    Nu mai constitue de loc un secret faptul ea din vechile credinte sisuperstilii n-a mai ramas decit ceea ce forma invelisul decorativ, intregulkr substrat mille fiind cu totul nitat. In ceremonialul nuntii sau al pri-veghiului nu mai traieste decit elementul de spectacol.

    Alaturi de motivele traditionale, in artd fac loc ornamentele carereflecta noua realitate socialista, care schimbd fata satelcr noastre. Artatine astfel pas cu translormdrile economice ci sociale reflectind o noudmentalitate si gust artistic.

    Creatia populara din Tara V rancei nu se deparleazd in esenta desubstratul comun al artei noastre populare in genere. Manicra de decoraresi, mai ales, dezvoltarea unor genuri de manifestare alaturi de particula-ritatile stilistice ii imprima msa o nota cm totul specified.

    www.digibuc.ro

  • CONSIDERATII GENERALEASUPRA PORTULUI POPULAR DIN TARA VRANCEI

    rin ansamblul su, portul popular din Tara Vrancei sedefineste ca un port de munte. Analizind elementelecare-1 compun, de-a lungul veacurilor, ne dm seama

    c el a ajuns prin a doua jumtate a secolului al XIX-lea la oevolutie optim, dup care si-a modificat treptat linia structural.

    Conditiile social-economice schimbate de la inceputul secoluluiXIX si mai ales de dup primul rdzboi mondial au determinat otendint de modernizare general; vrincenii incep si ei s preia dincomert materiale, din care isi confectioneaz o parte din elementelede port.

    Procesul de prsire a costumului traditional trnesc are locmai intii in rind