:4-4414Zi; 4414411.44 444 Aa 444

4.4114

CAIETE DE ARTA POPU

DIN TARA VRANCEI

www.digibuc.ro

Coperta de D. STANESCU

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

FLOREA BOBU FLORESCU

PORTUL POPULARDIN

TARA VRANCE I

EDITURA DE STAT EENTRU LITERATURA I ARTAawe J AION _4 -4 4/10.4..rf AM AIM A A..A11 .4.41111

4. A A AMA AMA AO A Ana dll Li ASA ASA All.d AR A4M:.-1.4111A.41111A -.MENA 4 N :A 4 AMEN A AMIN jA 41101 A -I AMMO -44 AMIN

www.digibuc.ro

nk#7,4KW Zona de muntit 1= peste15oom.2= 800-15oorn

Zona de (Jed !um { 1= Goo-Boo m Zona do deoluro (Zoo-I-too)2400-600 m J Zona de cirnpie (sub 2oo in)

www.digibuc.ro

printre zonele cele nzai vestite, poate datoritil si legendei despre babaVrincioaia si altor meirturii legendare legate de tefan cel Mare,

se afld aceea cunoscutii mai ales sub numele de Tara Vrancei.Este vorba de o micd regiune, asezatd la cotul Carpatilor, strdjuitä

la apus de un zid de munti, iar in rest inconjuratd de dealuri inalte,ea insdsi avind un aspect nzuntos cu putine terenuri mai netede, favorabileasezdrilor omenesti.

Prima mentiune istoricd despre Vrancea dateazd din anul 1421,din tinzpul lui Alexandru cel Bun. Aceastd lard" este breizdcad de citevariuri, Putna de la care se trage si numele judefului din care fdcea parteodinioard Zeibala si Ndruja.

Accesul spre Tara V rancei este foarte anevoios. Dacd te incumejisd pleci de la Focsani spre valea Zdbalei, trebuie sd treci pe la Andreiasi,sat asezat pe o culme de deal. E o cale lungd, pe care o laci mai mult pealbia Milcovului, riu care f erpuiege nestingherit, impletindu-se cu dru-mul care nu poate line totdeauna linia de margine a albiei. Apsoaraparcel abia se prelinge pe timp de yard secetoasd, iar and vin ploile seumIld acoperind drumul si tot ce se afld in cale. Adesea suvoaiele ei, dupdruperi de nori, ndvdleau peste latronii de sare de odinioard, care abiascdpau de primejdie, ldsind sarea pradd valurilor. Dupd ce ai ajuns laAndreiasi pe jos, pe lingd cdruld, din mila cdlulilor ce merg greuprin pietrisul albiei o iei pe valea Zdbalei. Incotro te vei duce, spre sudsau spre nord, peisajul devine incintdtor. Dacd ai ajuns la Vidra sivrei sd mergi spre Valea Sdrii, adesea ai florid jocului cu prdpastia.

5

www.digibuc.ro

Iarna pe aici nu te-ai incumeta sa mergi, lay povotile localnicilor despreatilea intimplari cu gdzarii veniti din alte parli, care necunoscind pri-mejdia trecerii prdpastici au pierit cu cai cu tot, sint inspdimintdtoare.Tara Vrancei este o regiune lard drunturi. Cdrdrile pe care nterg oile $icornutele smut numeroase $i vdzind turmele in$irate pe culmi

dealuri, ca e vorba de o lard a pcistorilor..Strabdtind-o in lung $i in lat nu este greu set observi c transforma-

rile geogralice ale acestei ldri au anticipat imaginafia cdhitorului: dea-lurile, coama munlilor mai apropiali sint pleptve. Ele se vor macinadesigur mai departe, sub actiunea intemperiilor. Nici nit liricel de iarbdnu mai prinde pe ele. Culoarea lor albd stralucevte ca un ntunte de onat

$i apusul soarelui de yard.Ìn susul apelor, muntele este insd acoperit de pdduri. Ele au lost

exploatate in devcilm4ie, potrivit unui vechi obicei local.Despre caracterul independent al crganizdrii acestui Jinut amintege

Dimitrie Cantemir, care scrie: o A doua republicd mai micd in Moldovaeste Vrancea, in judelul Putnei, aproape de hotarul Valahiei, inconju-ratd de toate pdrlile de munli loarte stincoi. Ea are 12 sate $i numdrd2000 de case; pentru acela$i motiv ca $i Cimpulungul, locuitorii se multu-mesc cu cregerea cilor $i nu cunosc plugul. Ei, de asernenea, pliitesc inliecare an domnitorului un impozit anumit $i hotdrit, se conduc dupdlegile lor i relitzd $i poruncile domnitorului $i pe judecdtorii lui.»1

A$ezdrile omenoti fin albia riurilor. Ele insd au roit, dind nagerela numeroase cdtune noi. Astdzi Tara Vrancei cuprinde un numdr de 18comune. Ca aspect general, a$ezdrile din aceastd regiune nu prezintdspecificul regiunilor pdstoroti, casele liind destul de aglomerate. Numairoirile recente au case rdslirate, caracteristicd a gospoddriei de tip risipit.

Casa este elementul cel mai specific al satelor vrincene, alit pentruarhitectura sa, cit $i pentru organizarea sa interioard. Tipul cel mai simplude casti este reprezentat de o micd construclie cu tîrna,t cu zdplaz, avind instinga o tindd in care este addpostit hambarul cu Mind, iar in dreaptaodaia de locuit. Tirnalul este strdjuit de stilpi relativ sub,tiri, frumossculptali. Drugii ferestrelor slut infrumuselali cu fier bdtut. Odaia delocuit cu laila mare incastratd in perete este mobilcad cit un patcu picioarele adesea inlipte in pdmint, o masd $i un dulap pentru vasesub care stau donilele de apd. Perelii sint impodobili de jur imPrefur cuun ldicer ales in motive geometrice, de o policromie vie $i totwi armonioasd.

1 Dimitrie Cantemir, Descrterea Moldovei, ESPLA, 1957.

6

www.digibuc.ro

Deasupra ri.sji de intrare strdjuieste cite o poli(d frumos crestatd pemargine. Tipul acesta simplu de casd a evoluat, (rind citeva variantemai complexe.

Simplitatea tipului initial core.spunde nevoilor restrinse pe care leare crescdtorul de oi, fdrd sd se defineascd insd ca fin gen tipic delocuintd pcistoreascd .

Ocupatiile locuitorilor din Tara Vrancei au fost studi ate niai alesin ultimele trei decenii. Din acestea, cea principalel este ttstori1nl. Strd-bdtind regiunea iti dai seama cd locuitorii sint strins legati de aceastdindeletnicire. Incdperile sint i astdzi decorate cu produse din cas, fdcutecu ajutorul unor forme de lernn, frumos crestate: este vorba de pdpusile"si de acele turte plate, rotunde, de cas sarat" , care se atirnd ca pod&ablide grinda oddii . De viata pdstoreascd se leagd si o splendidd creatie populardorald. Miorita insilsi pare sa Ii fost creatd in aceste locuri unde s-auintilnit deopotriva ciobanii moldoveni , munteni si ardeleni.

In afard de pastorit, vrincenii se ocupd i cu pdiurdritul. Aici s-adezvoltat de timpuriu si dogaritul. Intocmai ca si motii ciubdrari, vnmn-cenii aveau obiceiul barbati si femei sa plece cu vasele la ses, ca sale desfacd pe bucatel. lama, locuitorii, grupa,ti in cete de cite 10 12,se adaposteau in colibe, sus la munte si confectionau doage si vase. Indelet-nicirea aceasta probabil este tot alit de veche ca si organizatia sociald a

cu radd;ini stravechi, i deosebit de importanta pentru intelegereauneia dintre cele mai insemnate laturi ale vietii trecute a neamului nostru.Studiind forma de devalmäsie, se poate ajunge la intelegerea sensuluitermenului d3 republica` , pe care il folosea Cantemir pentruVrancei.

Dacd ne uita,n pe harta Tarii Vrancei, ne ddm seama cd ea se alldla intilnirea Moldovei cu Transilvania si Muntenia. In acest punct derdscruce datoria unui teren accesibil s-au tesut legdturi de rudeniesi relatii sociale intre vrinceni si ardeleni, si acestea se oglindesc in costu-mul popular, in arta cresaturilor in lemn, in literatura populard etc.

Creatiile populare nu mai constitue un simplu object de contern-platie pentru cercetdtor. Cercetarea i cunoasterea lor in evolutie istoricd,prezing un dublu interes: pe de o parte se determind esen,ta specificuluikr in functie de conditiondrile complexe social-economice pe epoci, iar pe

Vezi harta cu drumul Anghelinei Chiscoci din comuna Nerej, intocinita denoi si publicata in Neréj, un village d'une région archaïque", Bucarest, 1939,vol. III, pag. 180, fig. 20.

7

www.digibuc.ro

de alta se poate face o adevarata selectie a tot ceea ce este pentru a /1valorificat cu folos in unitdtile cooperatiste socialiste de creatie populara.

Numeroasele centre cooperatiste de creatie populard in care se duceniai departe in spirit non arta covoarelor si cusaturilor,, vor gasi un nepre-luit izvor de inspiratie in cele mai de seamd realizari artistice locale sizonate, care au un fond adinc realist.

Opera de transformare socialista a agriculturii, alfabetizarea caintreaga gamd a actiunilor culturale socialiste au dus la adinci prefaceriin /ant de a gindi al oamenilor. Vechea mentalitate pe care oamenii oaveau in fata vietii , care era intretinuta pe un fond de superstitii, estepe cale de totala schimbare.

Nu mai constitue de loc un secret faptul ea din vechile credinte sisuperstilii n-a mai ramas decit ceea ce forma invelisul decorativ, intregulkr substrat mille fiind cu totul nitat. In ceremonialul nuntii sau al pri-veghiului nu mai traieste decit elementul de spectacol.

Alaturi de motivele traditionale, in artd fac loc ornamentele carereflecta noua realitate socialista, care schimbd fata satelcr noastre. Artatine astfel pas cu translormdrile economice ci sociale reflectind o noudmentalitate si gust artistic.

Creatia populara din Tara V rancei nu se deparleazd in esenta desubstratul comun al artei noastre populare in genere. Manicra de decoraresi, mai ales, dezvoltarea unor genuri de manifestare alaturi de particula-ritatile stilistice ii imprima msa o nota cm totul specified.

www.digibuc.ro

CONSIDERATII GENERALEASUPRA PORTULUI POPULAR DIN TARA VRANCEI

rin ansamblul säu, portul popular din Tara Vrancei sedefineste ca un port de munte. Analizind elementelecare-1 compun, de-a lungul veacurilor, ne däm seama

cä el a ajuns prin a doua jumätate a secolului al XIX-lea la oevolutie optimä, dupä care si-a modificat treptat linia structuralä.

Conditiile social-economice schimbate de la inceputul secoluluiXIX si mai ales de dupä primul rdzboi mondial au determinat otendintä de modernizare generalä; vrincenii incep si ei sä preia dincomert materiale, din care isi confectioneazä o parte din elementelede port.

Procesul de päräsire a costumului traditional täränesc are locmai intii in rindul bärbatilor, care adoptà cu incetul costumul deculoare neagrä. Femeile in schimb rämin mai departe credincioaseportului traditional si mai ales anumitor piese ale costumului, ca depildä catrintele.

Astäzi, portul popular din Vrancea desi nu a dispärut nuse mai bucurä de pretuirea de odinioarä din partea locuitorilor cäroranoul mod de viatä le-a creat alte nevoi si alte gusturi. Vom incerca,prin analizarea pieselor sale componente, sä-i arätam valoarea ar-tisticä, gratie cäreia el se asazä in rindul celor mai interesante mani-festäri ale creatiei populare rominesti.

Desi portul vrincean nu se abate de la substratul comun al costu-mului rominesc in general, el are un specific propriu. Douä sint ele-mentele care ridicä la gradul de port caracteristic constumul vrincean:

9

www.digibuc.ro

1. Merindele se poarta in gluga,care-i fine loc de

camasa cu mineca invirtita si itariifarä. fata. Gasim insa si alte elementein costumul femeiesc din Vrancea,care prin forma sau ornamentica loratrag atentia iubitorului de artä.

Mediul de dezvoltare a costumuluivrincean este bine definit. Nicaieri caaici nu gasim o viatä pastoralo-forestieraatit de evidenta si o izolare de restultinuturilor asa de conturatd.

Totusi portul vrincean are, printreelementele sale componente legate deviata pastoreasca, si unele care sint lolo-site si in alte regiuni: cäciula mocaneasca,gluga, sarica etc.

Legate de indeletnicirea ciobaneascasi de munca la padure, mai exista alte douapiese de costum itariifara fata sichimirul.

De un stravechi obicei tracic estefara indoiala, dupa o recentä descope-rire, si portul itarilor lungi, incretitica o armonica.1

In alta parte am sustinut cä itarii lungi si incretiti ca o armonicasint foarte potriviti pentru viata pastoreasca.2 Am adauga acum ea'initial ei erau folositi ca un element de port obisnuit si numai la odata ulterioara and se descopera piva de ingrosat devin o piesade port a costumului pastoresc, fiind mai comozi in perioada peregri-närilor pastorului.

In afarä de aceste piese de costum barbatesc, care sint in legaturacu mediul in intelesul larg sau cu vechi traditii dacice, existä si unelement de costum femeiesc, pe care-I punem in legatura tot cu o vechetraditie dacica, anume carnasa cu mineca invirti-tä.

La un cavaler tracic provenit de la un monument funerar expus in Mu-zeul de arheologie din Sofia am identificat de curind itarii lungi si incretiti cao armonica, incepind de la glezne pina la solduri. Se confirmi deci ipoteza maiveche cu privire la originea tracica a acestui tip de itari, care apar si pe reliefurilemonumentului de la Adamklissi.

2 Florea Bobu Florescu, Interpretarea elenzentelor enogratice de pe monumen-tul de la Adarnklissi. Studii i cereethri de istoria artei", nr. 3-4, 1955, pag. 67;.idem, Portul popular din Moldova de nord, Bucurqti, ESPLA, 1956, pag. 22.

10

www.digibuc.ro

Pe unele metope ale monumentului de la Adamklissi (1X,XXXV)se observä in mod clar un vesmint femeiesc cu minecile räsucite. Nupoate fi nici o indoialä el sintem in fata unui element de costum cutipul de cämasä cu minecà invirtitä, pe care-I gäsim in Tara Vrancci.

ama cu mineca invirtitä constituie o particularitate surprin-zätoare in portul popular rominesc.

In treacät fie zis, cercetärile arheologice din vara anului 1957,efectuate de C. Mätasä si A. Nitu, au dus la descoperirea unei intensevieti dacice in tot lungul Carpatilor moldovenesti, ceea ce nu s-a cunos-cut pinä acum.

Este de prisos sä mai amintim aici piese de port de traditie dacicá,deja cunoscute, intre care si opincile.

Toate acestea aratä citeva insusiri caracteristice ale portului popu-lar din Vrancea: o parte din piesele lui principale grit adaptate mediu-lui natural si social, iar altele, de veche traditie dacia, se mentinca atare de mii de ani ; una dintre acestea, itarii lungi si incretiti ca oarmonic5 a fost adaptatä incleletnicirii pästoresti dupä aparitia pivelor.

Piesele enumerate din cele cloud categorii, impreunä cu restulelementelor de costurn, formeazä un tot organic, decorativ, cu totulspecific pentru Tara Vrancei.

COSTUMUL FEMEIESC

Rareori costumul femeiesc poate sii ajungá la o linie si un ansamblucrornatic atit de fericit ca cel din Tara Vrancei. Tipul de costum sedefineste prin prezenta catrintei, specificä pentru junatatea nordic5.a Munteniei si pentru Moldova si Bucovina. Aria costumului cu catrinta(literar fot5.) cuprinde de asemenea o parte din teritoriile ardelenestilirnitrofe cu Moldova, si anume zona Valea Muresului superior (Tulghes-Toplita) si zona Casin, Bretcu, Palanca.

In cele ce urmeazä vorn trece la o analizà; mai amänuntit'a a pieselorcomponente ale costumului ferneiesc din Vrancea §i. la o incercare de adescifra sensul decorativ al ornamentelor cusute sau alese care-I împo-dobesc.

Pieptiinilturi, broboade. Fetele mici au pärul tliat breton, iar andsint mai märicele li se fac moate sau codite, legate cu cite un fir rosude linä ca sä nu se deoache. Pe timp mai rácoros sint imbrobodite cucasinci" din cornert, de ale marnelor lor.

11

www.digibuc.ro

2. Cirpa de sub ma, amd estc legalila spate

Fete le mari poart5. pärul irnpletitcu circei", cu pletari de chitigoi" lafruntel, iar ca podoabl au päuni (penede plun) cumpärati de la iarrnaroace".2

Femeile märitate i in virstä, cain alte regiuni, poartä capul acope-

rit. Peste Or se pune con-ciu", din pinzä groasä, prins ca douä.coarne 1.1or marcate ; deasupra cirpa",peste cîrpá in partea din fata unfruntariu" j, in sfirit, ,4tergariul".3Ceva mai recentä este durmeaua".Numärul i märimea pieselor nu diferäcu nimic de ceea ce se inti1neste i inalte zone etnografice carpatice.

Dintre elementele de imbrobo-&alit enumerate, douä intereseazd inmod mai deosebit: fruntariul

Fruntariul era tesut In trei ite.El era ca un tergar de pinzä cu ale-säturi la capete. Se fäcea ca un colac

se aplica peste cirp5. legindu-sela spate. Astfel se acoperea pärul

deasupra fruntii. El nu se mai poartä incä de la inceputul secoluluinostru.

5tergariul reprezintä piesa de impoclobit cea mai pretioasä.Este vorba intr-adevär de o maramä finä, lucratä mai inainte dincinepä, in sau bumbac, iar apoi din borangic.

Stergariul era tesut in dotaite i decorat in douä chipuri: lacapete, prin vriste bätute cu spata,iar pe cimp, cu alesäturi mici careformeazà figuri geometrice dreptunghiulare, cunoscute sub denu-mirea de prescuri".

1 Ion Diaconu, Tinutul Viancei,pag. LX (transcrierea termenilor oredam cu grafia obi§nuita).

2 Ibidem.3 cf. Ion Diaconu, ibidem.

12

3. Conciul purtat pe par, sub arpd

www.digibuc.ro

4. Beitrinei legatcl cu cirpcl, peste couci

www.digibuc.ro

-tergariul se purta in douä feluri : legat dupä cap la fete si cucapetele lásate la femeile Itäritate.1

tergarele se teseau in casä, ori se cumpärau de la Bretcu sauunguroaice, femei cu rochii din tara ungureascä".2 Ele erau tesute intrei sau mai multe ite, dacä nu erau din borangic.

0 piesà de imbrobodire relativ recentä este durmeaua in trei Col-

turi, care pe marginea care venea peste frunte aveahorbotr executatäcu inglita". Ea era fäcutä din pinzä cumpäratä de la coropcarii olteni"care mai vindeau ace si vopsele.

Podoabe. Cercei de toate felurile poartä mai ales fetele. La git,atit fetele cit si femeile märitate obisnuiesc sä punà màrgele, de diferiteforme si culori. Inele confectionate din plumb folosesc mai ales fetele.

5. sStergarin

Imbriicamintea tru-pului. Cele mai decora-tive elemente de costumfemeiesc slut cele careimbracá trupul i in pri-mul rind cämäsile.

Dacä luärn in searnästructura cärnäsilor feme-iesti vrincene, deosebimtrei tipuri: primul estereprezentat de cämasa in-cretitä la git, al doileade cämasa cu mineca in-virtitä, iar al treilea de cä-masa cu mineca largä saucärnesoiul. Intrucit toatetipurile de cärrasi sint ca-racteristice in ansamblulpieselor de port, le vomexamina in mod separat.

Fetele 11 purtau legaLdupä cap. Cind ne dam la casanoastrk purtam lung", nespune bätrina Anghelita Toa-der Ilie din comuna Väsui,azi Vrincioaia.

2 Ion Diaconu, op. cit.pae-. LIX.

www.digibuc.ro

47 47 .11 /6 16 64 18 8 8so-7

A 13 c

J JK

,- 4

iK

8 8

0000... O

34(WWW,WIWOMS24$7,00.%`94.7

88

ksAo

WIC

6. Ccima,sd femeiascd din catunul Plo,stina, comuna VrincioaiaA lata; 11 spatele; C clinul de la ciuPag; D, Di foaia pentsu mlnecci; E foroclina, clinul; F bdgdturaIntnecii; G pava; H obinzeala; I gulerul; J toile drepte la Poale; K clinii la Poale; L climul

Ceima,sa incretitei la et. Este vorba de un tip de c5masä izvorit dincàmasa dacic5., foarte bogat ornamenteä, care a generat o variantàcu g5.itan asezat de-a curmezisul ye ciupagul din spate.

Cdmasa incretità are la gît o croialä pe care o cunoastem la 61111'6-sile cu altità" din mai multe zone. Acelasi croi are si varianta c5.reiai-a dat nastere, dar prin aplicarea gAitanului capàtà." un aspect aparte;despre croiala aceasta vom insista la descrierea variantei.

Cämasa incretità la git prezintà un decor brodat cu lînicä, amici,tel (betea), hir si fluturi, pe cit de incArcat pe atit de echilibrat cromatic

15

www.digibuc.ro

-18

A BCC D:

DI,..IA" *:.io SF

.L-Vt

i I

GC-2E

E

7. Cdmafii letneiascd din Nereju VranceaA aupag /aid; B sPrite; C atinta la spate; D minecile; E fozoclina sau b(Iglitura la naneci; F alli(a;

G Pava; H gulerui; I obinzeala; J Poalele; K clinii la poale; L clinii miei

de armonios in ansamblu. Prin accentul pus pe culoarea de argintand este vorba de tel i fir, cu intervenirea discretà a culorilor vii,se realizeaza un efect coloristic remarcabil, deosebit de ceea ce se cu-noa$e in restul zonelor etnografice din tarà.

Cimpurile ornamentale sint cele obipuite la cämäsile cugulerul, pieptii, minecile. Pe mineci se distinge compartimentareaobipuita in altitg, incret care uneori e micorat IAnà la disparitie

i ràuri (singular fgurg.) pe minea in jos, pinä la bratara, adicàmawtuta minecii.

Structura morfologia a variantei de c5.maä cu gàitane nu arenimic care sg o depIrteze de tipul din care s-a dezvoltat. Ea este corn-

16

www.digibuc.ro

I. Coslum femeiesc din Comuna Vrincioaia (Colecfia Muzeu-lui de Arta Populard al R.P.R.)

www.digibuc.ro

pusa dintr-un ciupag in Ltd, unul in spate i mineci, la care se adaugapoalele. Ciupagul din fata este format, ca i cel din spate, din cite ofoaie. Cum frig camaa ar fi prea strimta numai din doua foi, in laturise mai adauga cite o jumatate de foaie care se cheama oclata." (pluralocati) sau foroclind.". Cu alte cuvinte, stanul sau trupul camasiieste compus in total din trei foi.

Minecile sint acute dintr-o foaie i un clin, care se numqte bu-catä" sau bägatura" ; uneori poarta chiar i numele de foroclina".La subtioara carn4ii se adauga totdeauna un clin mic, care se prindede minecä si de ocati.

Gura de la git a cäm4ii se formeaza prin incretirea ciupagelor,oclätilor i minecilor. Este vorba de tipul de cäma.ä de traditie dacica.Mineca se terminä. prin brätara" pe fatä sau pe dos.

La aceastä variantä de cama$ se observä o serie de elemente neob4-nuite la cam4ile femeiqti din alte regiuni. Sub guler, pe muchii,apare nu atit o broderie, cit o festonare cu amici negru, care se cheamagaitan ; pe spate, la cca. 20 centimetri de guler, putin mai sus de mijloc

8. Camavi femeiasa din Nereju, veizutit din spate, aand creturile prinse cu gaitan";A ciupag tap; B spate; C elinul la spate; D mtnecile; E toroclima can btitéitura la mtneci; F altita;

G Pava; H gulerul; I obinceala; J Pcalele; K clinii la poale; L mici

17

www.digibuc.ro

cul spatei, revine acelasi gaitan, asezat de-a latul. Atit gaitanul dinfata cit si cel din spate au rolul de a mentine cutele pinzei. Prin felulcum este purtat pe muchii, sub forma unor linii care joaca simetric peorizontalä, se vädeste insa cit se poate de limpede rolul decorativ pecare 1-a luat cu timpul acel gaitan. Culoarea gäitanului poate fi sirosie.

Cheitele, la rindul lor, slut lucrate intr-o manierä asemänätoarein ceea ce priveste jocul liniilor. In ansamblu, cheitele si gäitanele daucamasii un aspect snuruit, cu totul caracteristic si, desi surprinzator,placut la vedere.

Incretiturile de lingä brátara sint si ele cusute in pielea gainii".Si modul cum este decorata cämasa apare destul de caracteristic.

Broderiile acoperä gulerul, pieptul si minecile. Gulerul e cusut cu hirsi amici, iar pe piept si mineci se intrebuinteazä si telul. Cämasa areuneori pepiept niste crengute, de unde si numele care i se dä de camasäcu crengi".

In general la ornamente, indiferent de forma lor, li se zice floripe piept", cind acopera partea din fata a camasii. Sint frecventeornamentele sub forma de pätrate si cele denumite gura päpusii".Pätratele sint realizate printr-o cusätura de contur neagra, umplutäcu culoare.

Beteaua se asociazä cu firul la broderie in felul urmator: se facdouà siruri paralele in lant de fir, iar intre ele se asazà beteaua, adicatelul.

Foarte des apare cusatura de amici in punct oblic.Broderiile de pe mineca se cheama flori pe altitä", desi altita

propriu-zisä lipseste la varianta de camasa de care ne ocupam.Broderiile de pe parti slut märginite in läturi de cite o cheitä

cheitica" prin care ciupagul se prinde de foroclinä.Este de observat cá unele ornamente mai mari, dispersate, au pe

margini floricele mai mici.Pe mineca decorul constä dintr-o raura", denumita drimbescu".

Ea incepe de la guler si tine pina la bratara.Räura este de asemenealucrata in fir, beteala si amici.

Bratara prezinta pe margine cusäturi de amici negru cu fir, cärorali se zice sinätae".

S-au inregistrat o serie de alte denumiri de cusatura la camasilevrincene: lesescu, steluta, cirligul ciobanului, siragul ciobanului,sprincenata, butusei, butuseasca, carabali, caifasul, pestili'n cotet,

18

www.digibuc.ro

46 - 150

fAiD,

E1

9. Clima te! cu mineca invirtitelA. A. ioae din pirli; B lap; C spalele; D, D1 minecile; E altifele

www.digibuc.ro

mocäneasca, säpili, cruciulita, calea räfácitä, räduca, dinurili, meri-oari1i.1

Trebuie sä mentionäm c5. la unele dintre cäm4i apare un fel dealtita de formà triunghiularà, care se cheamä chirucä.".

Inainte de a incheia consideratiile cu privire la cäinaa incretitäla git, mentiondm cä din cauza aparitiei volanului denumit pälärie"avem i o subvariantä de cäma#. FLA indoialä cä aceasta este o indi-catie despre influenta exercitatä de populatia ardeleneascä.

Ceintaci cu mineca invirtitil. Am amintit mai sus despre origi-nea acestui tip de cam*. Prezentäm acum caracteristicile princi-pale.

Prin croiala minecilor, acest tip de elnia# se individualizeazäocupä un loc aparte in tipologia cämä§ilor din tara noasträ.

Dupä cum vom vedea din amänuntele care urmeazä, structura eide bazä ne duce spre tipul de cäma$ dacicä incretitä la git. Compli-catia i deci particularitatea vine de la modul in care sint croiteminecile.

Croiala c5.m4ii cu minecile invirtite meritä sä fie cunoscutä inamänunt. Ea se obtine dintr-un val de pinzà, din care se taie in latpatru bucati egale reprezentind, una ciupagul din fatä, alta pe cel dinspate, a treia i a patra foroclinii. Croirea se face pe latul pinzei. Incontinuare se taie minecile, insä in lung: de la un colt al pinzei se taiein diagonalä pinä la coltul opus. Se obtin astfel douä triunghiuri drept-unghiulare, cu baza de 120 centimetri. In sfirOt, se croiesc pavele dinlatul pinzei.

Ce se va fi petrecut in mintea femeilor, care au trecut la o ase-menea croialä a minecilor, este greu de spus. N-ar fi exclus insä cala bazà: sä stea obiceiul räsucirii minecilor lungi i foarte bogate incusäturi, care pur i simplu cum se observa i astäzi prin Muscel

nu pot fi purtate Mfä ca sä fie räsucite, fiindcä scapä in jos pesteminä. Pe de altä parte, mineca räsucitä i incretit5., deci, avea analogiecu o piesä de port bärbäteasel: itarii incretiti ca o armonicä. Fenomenulse petrecuse ilicä in lumea iliro-tracid., dacI nu i mai inainte.

Pe linie istoricä mai recentä nu avem date prea vechi despre cämaacu mineca invirtitä. In 1930 ea este inregistratä de Ion Diaconu:# ...0 renumita cämaä cu mineca invirtitä" ».2De altfel lipsesc in general

1 Ion Diaconu, op. cit. pag. LVIII.2 Ion Diaconu, op. cit. pag. LVIII.

20

www.digibuc.ro

11. Vrinceancä in costum purtind ctimaFä cu »tinec(piesele, in Colec(ia Muzeului de Artä PoR.P.R.)

SALA DE LICTIilita

NU SE DIPPUNUTA ACASA71111114

Popular IICapItaIs!WILIOTECI ORARNBASCA

pHjt SADOVEANU

www.digibuc.ro

10. Bc1trind imbrohoditdvrincenefte

documente scrise des-pre costumul popular.Dupg informatiile lo-cuitorilor, asemeneacgmg§i s-au purtatping prin anul 1880.1

Este foarte greude stabilit aria de rgs-pindire a cgmg§ii cumineca invirtitä., in-trucit epoca de cindnu se mai poartä estedestul de indepgrtatä.In orice caz trebuiesg. amintim cä ea eracunoscutg i in altezone din lungul Car-patilor. Letitia IonClopotel, in minu-nata colectie de artgpopularg de la Mar-ginea-Lugoj, posedäciteva exemplare de asemenea cgmg§i provenite din regiunea Bra-nului. Este vorba, Mfg. indoialä, de ni§te piese de o exceptionalävaloare documentarg. Prin existenta acestui tip de 6=0, i in alteregiuni carpatice, se confirmä caracterul ei traditional.

Dupg ce am examinat problema croielii, a originii i a räspindiriicgm4ii cu mineca invirtitg, sä vedem care este sensul sgu ornamental.

Si la aceastg cgmag broderiile acoperä cimpurile ornamentalestereotipe, intocmai ca la cgmap, cu altita. Ele se concentreazg decila gulcr, piepti i mineci.

Mineca are altitg, dar de la ea in jos se incepe invirtitura, orna-mentul insotind muchia cusgturii. Gulerul se cosea cu linicg sau cu

1 Informatoarea Anita Lapädatu din comuna Vasui-Vrincioaia ne-a asi-gurat ca bunica ei a 1ncetat sà mai poarte cilmasa cu minec5. invirtita Inca de laanul 1880.

21

www.digibuc.ro

11. Vrinceana purtindcama§ci cu crengi"

amici ; deseori se folo-sea si firul metalic.Pieptii si altitele sintcusute cu aceleasi ma-teriale. Era preferatäla cusut lina albästritäin sinealä.

In general tonulculorii la broderii nudiferä prea mult decele pe care le-amcunoscut la cämasa in-cretità la git.

Ceea ce deosebestecämasa cu mineca in-virtitä de celelalte ti-puri este noua dispo-zitie a elementelor de-corative. Impodobireaminecilor de la altitäin jos se reduce la ungalon, care insotesteincheietura. Initial va

fi fost chiar o simplä cheiticd". Ea era suficientä pentru a orna-menta, prin simpla rotire in jurul miinii. Trebuie sä mentionäm cIinvirtirea galonului dä imaginea unui motiv dispus oblic. Se parecà tipul de cämasä cu mineca invirtitä era inrudit cu cämasanäsäpitä", care se broda in verde de droghitä. La cämäsile cu näsäpitilrindurile mergeau oblic. Minecile erau atit de lungi cä abia se ridicaude jos. Tudora Lepädatu din comuna Väsui detinea informatia de labunica ei care murise in virstä de 104 ani cà minecile lungi sepurtau sucite, invirtite in dreptul incheieturii miinii. Ele se fäceaulungi fiindc5. erau frumoase".

Ciimepiul cu mineca largii. Ca si in alte zone etnografice, femeileau purtat aici si cämäsi cu o croialä dreaptä, avind mineca prinsä la

1 De la nfisapiti Misächiti, probabil actualul chit", cusäturà oblicafolositä, in comuna Balanqti-Gorj.

22

www.digibuc.ro

umär. Mineca era largä si cu butusi", ca la cämasa barbäteasca.1Este interesant de observat forma masculinizatä a denumirii. Aceastapare a indica derivarea ei din cämasa. barbateasca. Termenul de camesoi1-am intilnit si in Bucovina.

Cämäsile enumerate sint purtate cu poale adaugite. Acestea fiindacoperite de catrintä si mai scurte decit ea, sint din pinza ordinarä,chiar de cinepä si nu prezinta nici o broderie pe marginea de jos.

Clzieptarul. Desi sintem intr-o zonä de munte, pieptarele Antrezervate numai femeilor mai in virstä.

Vara se poartä chieptare din postav negru, iar iarna din blanä,infrumusetate prin aplicatii din piele.

Intbraccimintea de la Witt in jos. De fapt in aceastä categorie pentruportul traditional intra o singura piesä: catrinta.

Catrinta, care corespunde fotei" muscelene, este o tesaturä drept-unghiularä care se aplica pe corp, la briu, prin infásurare, in asa felincit marginea de sus cade intotdeauna pe sold, in partea stingä.

Acest element de port este de o veche traditie si era raspindit la daci.Catrinta vrinceanä n-are nimic deosebit din punct de vedere struc-

tural. Amintim ea se tese totdeauna in patru ite si cà urzeala este dinpar, iar bäteala din lira. Citeodata bateala este din dirstini", liraramasä de la cergile date la dirstä.

Catrintele din Vrancea au o notä particulara, determinata demodul cum sint decorate. Existä trei feluri de catrinte: catrinta neagra,catrinta cu virste si catrinta aleasa.

Catrinta neagrei, cu largä räspindire in regiunea Bacilu, este purtat5.la lucru. In general se poate spune cä este o piesa de port a batrinelor.

Catrinta viirgatei este mult mai aträgatoare. Värgaturile slut ase-zate spre extremitatile ei, adicä pe foi". Partea din mijloc, care vinela spate, nu are vargatura si poartä denumirea de dos".

Värgulitele catrintei, dispuse pe latul tesaturii si verticale pe ea,pot fi de diferite culori. Dupa informatille culese, prin a doua jumätatea secolului al XIX-lea, värgulitele erau de culoare rosie.Catrintele cuasemenea värgulite se numeau catrinte cu rosu". Adesea se mai audeprin sate: obunica purta camasä cu mineca invirtita si catrintä cu rosuo.

De la o data greu de precizat s-a rdspindit foarte mult catrintacu vergi galbene incit azi toamna, in zona de cimpie sau a dealurilor de

I Inf. Ion Diaconn, op. cit. pag. LVII.

23

www.digibuc.ro

prin Bacau, culegätoarele de porumb sau de struguri din Putna pot firecunoscute dupä catrintele pe care le poartä.

Incä pe la sfir0tu1 secolului al XIX-lea, in Tara Vrancei incepu-sera sä se teasá catrinte cu fir, bogat i frumos alese. In general, intro-ducerea firului la confectionarea pieselor de costum popular a fost

intimpinatä cu rezervede cei care au studiat co-stumul popular. Aceastadatoritä faptului cá ex-cesul in folosirea luica i a märgelelor du-sese la forme cu totullipsite de valoare artis-tied*. In zona Vrancei,lucrurile s-au petrecutaltfel: vrincenii s-au pri-ceput sá minuiaseà atitfluturii, telul, cit i hirul .

In vederea armoni-zärii culorilor noi alematerialului metalic cucimpul catrintei, s-auprodus unele fenomenedeosebit de interesante.Cimpul catrintei s-a mo-dificat prin firul argintiubätut in urzeala de par

i prin introducerea devärgulite de o tonalitatecomplimentarà necontra-stantä. Nicäieri rozulnu-0 gäse0e o intrebu-intare mai fericitä caaici, de asemenea ver-dele, albastrul. Dar prin-tre värgulitele denumitevriste" i0 fac loc ale-säturile, märind efec-tul decorat iv.

12. Bdtrind in costum de toate zilele

www.digibuc.ro

tOVA102VIVAMV1302M11

VrAWAVirataMOZAVAraTZVACVMMAVA

ZIAMPIPWWWWJA

1

Detaliu de ornamente; al1iÇ., gura pieptului, catrin(d,briu ci bräciri

www.digibuc.ro

Motive le ornamentaleacoperá foile catrintei.Ele au totdeauna o des-flprare pe verticalä, in-cadrate de vristute.

Catrinta aleasei, carac-teristic6 in regiune, arede obicei urmätoarea corn-pozitie ornamentalä.: Spretivéle" skit wzate cite-va vristute de diferite cu-lori, roz, albastru, verde,apoi vin alesäturile. Mo-tivele ornamentale aleseIn mod frecvent sint: creangabradului, puii cohitelor,ghioceii pe patru hire. Dupämotivele alese, urmeazà dinnou vristute, complexul or-namental alternIndu-se.

Existä. §i alte elementedecorative folosite In regi-une: cirliga ciobanului, coa-da rindunelii etc.

Inzbrdciimintea pentrutot corpul. Putine grit ele-mentele de port traditionalcare imbrac5. tot corpul:minecarele, saricile, cata-veica.

Minecarele erau din po-stay albástrui sau negrul,lungi piná in j os de genunchi.Nu se poate §ti precis forma

1 Ion Diaconu, op. cit.pag. LIX.

13. Fetip

www.digibuc.ro

14. Tincrc purtind calnufe alcse, dupä moda noucl

www.digibuc.ro

acestor minecare, careerau aduse de la Bretcu.Amintim insä cá la Pa-lanca am mai gäsit decurind minecare, dar erauscurte.

Sarica ca §i cataveicareprezintä elemente deport femeiesc completdispäiute.

Inceillämintea. Dupäunele constatäri mai ve-chi, in Tara Vrancei, pelingl opinci s-au purtat§i boftori", ciubote in-cretite jos aduse de laBretcu, precum i ciubotero§ii.l. Este evident clalit acei boftori, cit §iciubotele sint elementede costum maghiar. Se in-registreazg astfel o influ-enta directä transilvä-neara asupra Vrancei,tinut relativ inch is. Acea-sta vIde§te contactulsteins al populatiei localecu cea ardeleneascI, pre-cum §i eventualele imi-gràiri de populatie arde-leneasa.2

1 Ibidem, pag. IXIII.2 Imigrarea din Mun-

tenia si partial din Transil-vania au arittat-o mai dernultpentru comuna Nereju, H. H.Stahl si Florea Florescu, inL'histoire des lignees lanu-liales, din Neréj, un villaged'une région archaique", vol.I, pag. 131 134. 15. Bellrind purlind §lergar legal vrincenelle

www.digibuc.ro

Probabil cä influentamaghiarä a avut in parte§i caracterul unei mode,fiindcà astäzi femeile aupäräsit incältämintea im-prumutatä, räminind totla lolosirea opincii.

Opincile erautate peste cioareci", a-dicä un f el de cältunilungi 011ä mai sus degenunchi, din postav alb,ca §i itarii.

In concluzie, costu-mul femeiesc, dei se in-tegreazä in zona vastä aportului cu fotä, prezintäpiese de imbräcämintespecifice i se bucurä deun decor remarcabil.

Mai trebuie sà acläu-gäm c5. in Tara Vranceise mai folosesc feluri"(culori) obtinute dupà re-tete locale: verdele in-trebuintat la briie etc.se obtine din droghite",roul din frunzä de mär

sovirv, negrul din coajäde arm i negru de lutadus de la Plotina, iaralbastrul din, sinealà §iususc. Unele dintre cu-lori erau procurate dela coropcari" (negustori

16. vrinceancti iii costum vechi ,cu minecile intoarse olteni" ambulanti).

www.digibuc.ro

COSTUMUL BARBATESC

Dupl cum am amintit, costumul bärbätesc are cîteva piese speci-fice, desi se defineste ca un port caracteristic de munte, întocmai ca siin alte zone.

Piepteindturi, acoperitoczre de cap. Copiii umblà de obicei cu capuldescoperit, iar pe timp de iarnä si toamnä poartä pälärii sau cäciulide ale parintilor.

Inainte vreme, fläcäii isi ungeau pärul cu unt topit si purtau coadefa:cute de mamele bor.'

Fläcäii ca si bärbatii poartä astäzi pälärii si cäciuli.Mu It Inainte de primul räzboi mondial se purtau pälärii cu mar-

gine mare. EIe se numeau pälärii de la Brasov". Astäzi se poartäpälärii de Virg. Marginea päläriei se cheamä stresinä", panglica siret",iar calota cäciull" sau potcap".

Cdciulile. S-au purtat doul feluri de cäciuli: cäciuli tuguiate sicäciuli vrincenesti.

Clciulile tuguiate sint inalte si nu au nimic specific, iar celelalteau partea de sus räsfrintä in afark ceea ce le defineste ca niste cäciulinet mocInesti.

Imbrdcdmintea pentru trup. Din piesele de costum, care se folo-sesc la Imbräcarea trupului, unele prezintä un deosebit inheres artistic.

Cdnic4ile. Pe Bugg camasa de lucru existä si o cämasä de särbä-toare, pe care o mai folosesc rar doar bätrinii. Ea se caracterizeazäprin mineca largä si este bogat cusutä la gît, la gura de la piept, laincheietura de la umär si pe marginile minecilor.

Croiala cämäsii este simplä. Ea se obtine dintr-o bucatä de pinzIindoitä, care la indoiturä are gura gitului, si tot de acolo începe gurapieptului. In läturi prezintä cite un singur clin de lätimea unei foi,iar la subtioarl cite o pavä. Este vorba de tipul de cämasä cu clini,zisä si bätrineascä, pe care o intilnim in numeroase zone etnograficedin tarä, ca si la alte popoare.

Cusäturile se fac adesea cu mulineu, pe un fir; s-a folosit si linica.De asemenea este intrebuintat foarte des si firul. Motivul ornamentalpe guler are deseori forma unei linii In zigzag din fir auriu, iar triunghiu-rile gilt umplute in mod alternativ cu rusu si verde. Pe margini, orna-

1 Ion Diaconu, Tinutul Vrancei, pag. LX.

29

www.digibuc.ro

mentul este incadrat de dusuri" in verde si roz. Motivul decorativ de lagura clingsii ca si de la mineci are forma cornului de berbec. Desiacest element decorativ pare indräznet, prin repetare continu5. devinedestul de pl5.cut.

In jurul incheietu-rilor sint concentrate deobicei unele broderii carese repet5.. Incheieturaeste in ghicu", de o partesi de alta slut facuteniste punctulete numitemilcovenesti", apoi ur-meaz5. läntisorul" dinhir si, in sfirsit, puii peun hir".

Prin folosirea bogatäa firului si asocierea luicu restul materialului intonuri armonioase, ca-masa bärbAteasc5. cu mi.-neca largä din Vrancease a§azä printre cele maide seamä realizäri dinarta noastel popularl.

Vesta. Destul de frec-ventä a devenit vesta,care prezintä un gulera§fásfrint.

17. Cdciuld vrinceneascd

Chieptarul nu pre-zina nimic deosebit.

Cingeitorile. B5rbatiipoartä briie si chimire.Dupä informatiile maivechi si cele recente, chi-mirele erau aduse dinTransilvania. Aceasta sedatoreste probabil dez-volarii industriei piel5.-

30

68

18. Cdciuld vrinceneasca asernandtoare cu cea mo-cdneascd",purtahl de pdstorii tndrgineni si ungureni

din sudul Carpafilor

www.digibuc.ro

228

V A B B1

10

D2 B3 C..-----

Ci 'nv

EE10

to10

.1)

t,141.t "ke,

td.^C 410, ,PT:If

1414'4""A1110AifilglfriMIA000,1.

ftlefffiRjr_idli,9q1d finin11-Ilniiirigglink100 MO!

1411.

19. Ciimacl. belrbeiteasa din Cie* tunul Muncei, comuna VrincioaiaA MO $i spate; B, B1, Bg, 83 minecile din cite cloud toi; C, C1 clinii; D gulerul; E pava; F cheila

de la minecd; G gulerul i pieptut

www.digibuc.ro

)11 !Mg4

'04111*1111/MI. 11""'"i

20. Camafd barbdteascd, peste care smut aplicate briul i cureaua cu fereaturi(Coleciza Muzeului de Arid Populara al R.P.R.)

www.digibuc.ro

I V . Piesele componente ale costumului Mrbeitesc de yardsi gluga

www.digibuc.ro

ritului din Ardeal i bogatei varietäti de chimire care se produceauacolo.

Peste brîiele deosebit de frumoase, se aplicä curea cu tinte.Imbrdcdmintea de la briu n jos. Ne vom ocupa de douä. elemente

de port, de care am mai amintit: itarii färä fatä i itarii încretiti ca oarmonicd.

Ilarii /aril fatd. Un tip curios de cioareci, numiti insä itari",11 reprezintä cei vrîncenesti. Este vorba de cioarecii fäcuti din postavalb dat la piuä, numiti tot itari". AcWi itari se caracterizeazä prinaezarea asimetricä a clinilor.

22-

21. Vesta barbäteeca, din comuna Nerejn

www.digibuc.ro

Croiala are loc in felul urrnätor: dintr-un val de postav se taiedouä bucati de cca. 90 centimetri, din care se formeazä cracii; dinacel* postav se mai taie doar un pätrat (46/46 cm) care este indoitpe diagonalä i täiat. Cele douäl bucäti rezultate de forma unor tri-unghiuri dreptunghiulare stilt cusute pe o micA portiune la un unghi(dupä cum se vede din fig. 22). Dupä aceastä imbinare a celor douäforme triunghiulare, urmeazä introducerea lor sub formä de clini, unulin fatä §i altul In spate, asigurindu-se lärgirea cracilor.

113 113

A

22. Iiari, din ceitunut Muncei, comuna VrincioaiaA, A1 cracii; B, B1 clinii; a veaca prin care se trece cureiusa

Prin asimetria asezärii clinilor se realizeazA un gen de itari carenu au fatä. Ei pot fi imbrAcati de pästori sau de lucrätorul de la pà-dure i noaptea, tocmai din cauza clinilor care asigurà o lärgire uni-formä atit in fatä cit i in spate. Din acest motiv itarii pot fi denu-miti itari de noapte".

Nu am gäsit analogie acestor itari in nici o altä zonä etnograficädin tara i nici la vreun alt popor.

In väcälia" itarilor, brácinarul se introduce cu ajutorul unei miciunelte numitä lemnur.

34

www.digibuc.ro

Itarii incregli. In Vrancea s-au purtat i itari lungi, incretitica o armonicä. 0 fotografie deosebit de frumoasä in care se observäun vrincean purtind asemenea itari reprezintä un document de marevaloare.1 Itarii incretiti ca o armonicg au de fapt o largg räspindirein Moldova. In genere, itarii pot fi fgcuti numai din ling, din bumbaci ling sau numai din bumbac.

In Soveja, unde sint wzati musceleni, itarii se poart5. pesteogiel i" .2

In afarg de itari, au inceput sä se poarte in regiune i pantalonide tip or4enesc.

Intbreicilmintea 15entru tot corpul. Putine sint elementele de portcare imbracg tot corpul, pe care le folosesc bgrbatii: gluga, minecarele

sumanele i sarica.Gluga. Este prin

excelentä o piesä deport intrebuintatg depgstori in toate regiu-nile tgrii. Prin gluglq,ea apgrä de ploaiecapul, iar prin parteade jos, imbräcgminteatrupului, mai ales par-tea din spate, cad petimp de ploaie purtä-torul glugii stä iqoraplecat.

Glugupl se ob-tine, dupg; cum se vedein figurg, prin croireaa doi clin4ori, care

1 N. Manolescu, Igi-ena pranului. Bucuresti,1895, pag. 128, fig. 40.

2 Ion Diaconu, Ti-niaul Vrancei, pag. LX.

23. I fari cu clini asime-trici din dimie albd

www.digibuc.ro

188

A Ai

24. I tari increfitiA, A, cracil; B clinul

sint apoi imbinati in-vers de cum s-au croft.In felul acesta se rea-lizeazä o bombare aglugusului care aco-per5. capul.Acelasi croi1-am putut observa laglugile din comunaDofteana, din regiuneaBac5.u.

c5. in majoritatea re-Este de mentionat

giunilor tarii, inclusivzona Pädurenilorzona Màrgduenilor, seintilneste gluga cu;

g1ugu frä clini. For-ma vrinceanä apare

deci mai evoluatà. Chiar si In trecut, si anume pe la inceputul seco-lului al XVIII-lea, glugile confectionate de catre sasii de la Sibiuaveau glugus far5. clini.1 Aceasta dovedeste eh' forma primitivä de glugä

s-a mentinut continuu piná in zilele noastre, chiar dupà ce s-a trecutla realizarea glugusului prin r6scroire.

Clinii glugweului sint cusuti printr-o broderie de un pläcut efectdecora tiv.

Gluga este acutà din itari" albi, prezentind si unele elementedecorative de culoare închisá. Muchiile tivului de la clinii glugusuluisint cusute intr-o maniefa de broderie. (E o cusaurà in trei ate formindun feston in patru pancte.) Pe glugus apare si o broderie de forma uneicruci, denumia floare". Pe foaia glugii se intilneste totdeauna unornament asem'ainàtor unei potcoave, càruia i se zice cirligu". Inaintea

1 Florea Bobu Florescu, Producfia me,stesugdreasai a *imam, i mesterilorrornini neautorizati din Transilvania. Studii §i cercetari de istoria artei", anul III(1956), nr. 1-2, pag. 278, fig. 1, 2.

36

www.digibuc.ro

cirligului se aflä o vristä, adicä o bant5. destul de latä de culoare neagrä,realizatä din tesätur5., inainte de executarea cirligului.

Nu se cunoa§te semnificatia cirligului. Credem cä nu este vorbade un simplu ornament decorativ. Probabil cl el a avut o semnificatiemagici, in directä legäturä cu profesiunea de pästor. aii§a-i din vechi,ca sä fie frumoasä, ca sä và spui eu ce zicem noi» imi declarä infor-matoarea Marcu Märiuta din comuna Väsui.

Poala glugii se terminä totdeauna prin tortore" (ciucure).Gluga servqte §i ca sac de merinde, avind astfel o functiune dublä.

Minecarele, sumanele. In zona Vrancei s-au purtat minecare adusedin Transilvania, mai ales de la Bretcu.

Sumanele nu mai pästreazä vechea croialä, fiind influentate dehainele or4enqti. Ele stiltconfectionate din postav negrusau lai, numit cioareci".

Sarica. Ca §i in alte zonemuntoase, sarica a fost foartemult purtatä in trecut i inVrancea. Astäzi ea a dispärutaproape cu totul.

Thaillämintea. In generalvrincenii poartä opinci, mairar bocanci sau pantofi.

Opincile. Existä un singurtip de opincl cunoscut inVrancea: tipul carpatic.1 0-pinca de tip carpatic se obtinedin piele de porc neargäsitä ieste prinsä pe picior cu aju-torul unei ate din pär de cal,impletitä in trei, din cite douafire räsucite. Ea se executädintr-o bucatä de piele drept-unghiulara, din care se des-prinde pe margine o f4ie Ora

1 Florea Bobu Florescu, Opin-cile la Romini. Bucuresti 1957, pag.65, 168 fig. 99, pag. 130 fig. 101.

25. Pereche de vrinceni, la 1895

www.digibuc.ro

la jurratatea laturii anterioare, si eareia i se fac o serie de impun-säturi de virf de briceag, paralele cu marginea, pe ambele jumätätiale laturii anterioare. Este vorba deci de opinca ingurzitä la gurgui,peste muchie. De asemenea, se executä impunsäturi de NTH de briceagsi in ambele treimi anterioare, perpendiculare pe margine, care ajutäla incretirea opincii. Pe ambele margini, Ora la alcii se executä citetrei boarte", iar la cälciiul propriu-zis se practia o singurá boartä.

52

26. Glugei blirbecteascei (Colectia Muzeului de Arta' Popularcl al R.P.R.)

Uneori se observä si täieturile necesare 'pentru realizarea cälciiuluibine inchis, denumit in altä parte cälcii cu purcea", cälcii cu po-tinjitä" 1.

Ingurzirea opincii se realizeazä cu ajutorul unei fisii; ea in-cepe la nas" (gurgui), peste muchie. Dupá terminarea ingurziriigurguiului, se continuä ingurzirea pe marginea externä. Ingurzireatreimii anterioare interne se face cu ajutorul unei fish adause. Cuajutorul acestei fisii la baza gurguiului se realizeazä un ochi prin care

1 Florea Bobu Florescu, Opincile la Romini. Bucure§ti 1957, pag. 58.

38

www.digibuc.ro

28. Glugd vdzutd din frifd (aceea§icolecfie)

27. Glugd vdzuld din spate (aceeaficolec fie)

www.digibuc.ro

29. Bdrbat in costum de yard,cu Vesta

se introduce ata care fixeazäopinca pe picior. Este vorbade o caracteristic5. proprieopincii din Vrancea §i pecare o regäsim doar la opincade Fägära§, din comunaVi$ea. Drept unealtä, laingurzire se folose$e su-vacul".

Opincile sint incältatede obicei peste obiele.

Piese de port compli-mentare.Trebuie sä aniintimcä existä pretutindeni piesede port complimentare. InVrancea o singurä piesä tre-ze$e un interes mai deose-bit : §ervetul de schimb".

Existä obiceiul ca lanuntä sä se dea ginereluia§a-zisul ervet de schimb,bogat împodobit cu brode-rii, la care se folosesc deo-potrivä fluturii, hirul, ar-niciul i linica. De fapt ju-mätate din ervet apartineginerelui i junatate mire-sei. Fiecare din ei la moarteeste ingropat cu partea luide §ervet. In popor se spune

dupä o credintä ale c5.reiorigini trebuie sä fie strä-vechi cä dupä jumätätilede §ervet sotii se vor recu-noa$e pe lumea cealaltä.

www.digibuc.ro

50

6 1.7

19I

C r22

A A

45

26 45

30. Cojoc barbdtesc din comuna NerejuA pdrfile din fajc1; B elinii din pgirfi; C dm11 la subfiori; D sPalele; E gulerul; F tnineca

COSTUMUL PASTORESC

Costumul pastoresc nu difera de cel ob4nuit cleat prin prezentacarn4ii ciobäneti, care este tnnegrita. Tehnica innegririi a fost ara-tata.1 Scopul innegririi cam4ii este fära indoiala de a o face imper-

Ion Diaconu, Pdstoritul în Vrancea, in Grai si Suflet", vol. IV, fasc. 2(1930), pag. 273.

41

www.digibuc.ro

32. Vrincean purtindglugá

31. Opinci de tip carpaticOurtate peste obiele

www.digibuc.ro

33. Scend de la priveghiul cu mdfli din comuna Nereju

meabilä pe timp de ploaie, fiindel nu innegrirea propriu-zisä este urmä-ritä, ci gresarea fibrelor tesäturii. CI portul pästoresc nu diferä de celobisnuit, se datoreste faptului cä insusi portul vrincean se defineste caun port de munte pästoresc. Amintim doar in treacat cä pästorii vrin-ceni folosesc si ei chimirele din piele, dupà modelul ardelenesc, cumpä-rate adesea din Transilvania.

COSTUME OCAZIONALE

Litre costumele ocazionale (costumul de nuntä, costumul de priveghietc.) cel mai interesant este gig indoialä cel din urrra. Nu putemincheia consideratiile despre portul popular din Tara Vrancei, färä säredäm citeva aspecte ale costumului ocazional de priveghi.

Se stie cä in numeroase zone din 011 priveghiul este insotit de oserie de rituri. In Tara Vrancei ritul priveghiului, care vädeste unsubstrat primitiv din care nu lipseste ideea de fecunditate, este insotitde o bogatä costumatie.

43

www.digibuc.ro

Dansatorii din jurul focului care se tin la spate de curea joacàin costum mascat. Acoperiti de aceleasi mästi, ei intretin dialogurilehazlii cu mortul, pe care adesea II. mascheaz5.. Mastile stilt uneorirealizate cu un dezvoltat simt artistic. Costume le redau imagineaaproximativä a portului obisnuit.

CONCLUZII

Costumul popular din Tara Vrancei se defineste prin specificulsä.0 de port de munte pästoresc. Portul femeiesc se caracterizeazä' prinprezenta catrintei (fotei), ceea ce inseamnä el el se integreazä intr-ovastä zoia a costumului cu fotä, care cuprinde jumätatea nordiel aMunteniei, Moldova, Bucovina si unele atii mai restrinse ardelenesti.

Prezenta unor elemente de costum tipice, intre care cämasa feme-iascä cu mineca invirtitä, itarii färä fatä., aläturi de maniera decorativä,asazä portul popular din Tara Vrancei printre cele mai interesante sifrumoase din tara noasträ.

Portul popular vrincenesc prezinta o puternia unitate, si dinacest motiv influentele provenite din Transilvania s-au pierdut prinintegrarea in formele locale.

Prin existenta pe de o parte a unor elemente de costum de traditiedacid. (cämasa cu mineca invirtitä., itarii incretiti ca o armonica etc.),iar pe de altà parte a citorva piese legate de indeletnicirea plstoreascäsi de pädueärit, se dovedeste cä. Tara Vrancei este o depresiune infra-carpatic5., neintrerupt locuitä: din perioada formarii poporului rominsi ping. azi.

www.digibuc.ro

REP RODUCE RI

www.digibuc.ro

34. B4trinti in costum vrincenesc

www.digibuc.ro

35. Vrinceancd purand cämavi cu mineca intoarsd

,":;1'7,.:;

,

blot, FdOsit'zr'A:

www.digibuc.ro

36. Felul cum cade fler-gariul de cap la spate

www.digibuc.ro

37. Bdtrinii legatel cuf tergariu

www.digibuc.ro

38. Pereche de vrinceni

www.digibuc.ro

39. Beitrinci irnbrdcatei in costum dWm.

as al Capital's!B BE GTE'A ONS:NE

sdffiliVire SAD 0 V E f:

www.digibuc.ro

40. Vrinceancdcu copil in bra fe

www.digibuc.ro

41. Copil

www.digibuc.ro

42. Vrincence in costum de sarthit are, va-zute din spate

www.digibuc.ro

43. Vrincence in costum de seírbiitoare, vcizute din fafcl

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

44. La costumulde yard vrincea-nul de muntepoartel fi caciula

vrinceneasc4

45. Biiirin cupiete purand

gluga

www.digibuc.ro

46. Familie de vrinceni

www.digibuc.ro

47. Portul de toate zilele la femei diferei de cel de sdrbdtoare prin simplitaleacdnic4i: f i lipsa ftergariului

www.digibuc.ro

49. Formil pentru p61pusidin cas sarar, care se atirn4la grindà in scop decorativ

48. Detaliu de custiturd la gluga

www.digibuc.ro

77777

50. Mused ritual5 de priveghiu

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

Ar b or e P. Virgil Vrancea istoricd, Conferintä, Foc-sani, 1933.

Cantemir Dimitrie Descrierea Moldovei, ed.Gheor-ghe Adamescu, Bucuresti, 1942.

Cazan C. I. La litt rature populaire, in Neréj, un villaged'une région archaïque, Bucarest, 1939, pag. 185-194.

Constantinescu C. D. si Stahl H. H. Docu-mente vrincene, vol. I, Bucuresti, 1929.

D iaconu Ion Aspecte etnografice putnene, Focsani,1936.D iaconu Ion Pdstoritul in Vrancea, in Grai si Suflet",

vol. IV, fasc. 2 (1930), pag. 257-309.D iaconu I o n Tinutul Vrancei, Bucuresti, 1930.D iaconu I o n Folclor din R. Sdrat, I, Focsani, 1933.Enächescu Alexandrina Cantemi r, Costumul

popular rominesc, Craiova, 1937.Florescu Florea Bobu Interpretarea elementelor

etnografice de pe tnonumentul de la Adamklissi, Studiicercetäri de istoria artei", anul II (1955), nr. 3-4,pag. 29-80.

Florescu Florea Bobu Opincile la romini, Bucu-resti, 1957.

Florescu Florea Bobu Portul popular din Mol-dova de nord, Caiete de arta populara.", Editura de Statpentru Literatura si Arta, Bucuresti, 1956.

F lorescu Florea Bobu Producfia mefteptgtireascita fdranilor ci me0efugarilor romini neautorizafi din Tran-

63

www.digibuc.ro

silvania, Studii i cercetari de istoria artei", anul III(1956), nr 1-2, pag. 277 282.

Ionescu Ion, de la Brad Agricultura ronfind dinjudeciulu Putna, Bucuresti, 1869.

Pop Mihai Mdstile la Topesti. Revista de Folklor, I(1958).

Stahl H. H. Le cadre histori ue, in Neréj, un villaged'une région archaïque", Bucarest, 1939, vol. I, pag.225 376.

Stahl H. H. Le problème du village archalyue roumain,in Neréj, un village d'une région archaïque", Bucarest,vol. I, 1939, pag. 3 32.

St ahl H. H. Sociologia satului deviiimaf, Bucuresti, 1942.Stahl H. H. si Florescu Florea L'histoire des

lignées fam liales, in Neréj, un village d'une régionarchaïque", vol. I, pag. 131-139.

Radulescu Al. N. Vrancea. Geografie fizia ci umand,Bucuresti, 1937.

RAut escu I. P r. Dragoslavele, Cirnpulung, 1936.Sava Aure 1 Documente putnene, vol. I, Focsani, 1929

si vol. I, 1931.

www.digibuc.ro

LISTA ILUSRATIILOR

I n text

I. Merindele se poarta In gluga, care-i tine loc de traista.2. Cirpa de sub maramä este legata la spate.3. Conciul purtat pe par, sub cirpä.4. Bate:Ina legata cu cirpa, peste conci.5. $tergariu.6. Camasa femeiasca din catunul Plotina, comuna Vrincioaia.

A fata; B spatele; C clinul de la ciupag, D, D, foaia pentru minecAE foroclina, clinul; F bagatura minecii; G pava; obinzeala;Igulerul; J foile drepte la poale; K clinii la poale; L clinul tnic.

7. Camas& ferneiasca, din Nereju Vrancea:A ciupag lap; B spate; C Clinul la spate; D min cile; E foroclinasau bilgatura la mineci; F altita; G pava; H gulerul; I obinzeala;J poalele; K clinii la poale; Lclinii mici.

8. Cama.a femeiascä din Nereju, vazuta din spate, avind cre-turile prinse cu gaitan".

9. Carna§ä cu mîneca invittitä:A, Al foile din parti; B fata; C spatele; D, DI minecile;E altifele.

10. Batrina Imbroboditä vrincenWe.11. VrInceanca purtind camaqa cu crengi".12. Batrina in costum de toate zilele.13. Fetita.14. Tinere purtind catrinte alese, dupa moda noua.15. Batrina purtind §tergar legat vrinceneqte.16. Vrinceanca In costum vechi, cu minecile intoarse.17. Caciula vrinceneasca.18. Caciul'a vrinceneasca asemanatoare cu cea mocaneascä", pur-

tata de pastorii margineni §i ungureni din sudul Carpatilor.

65

www.digibuc.ro

19. Camasa barbateasca din catunul Muncei, comuna Vrin-cioaia :

A fata si spate; B, B1,B2, B3 infnecile din clte doua foi;D-gulerul; E pava; F-cheita de la mineca; G gulerul i pieptul.

20. Camasa barbateasca, peste care sint aplicate briul si cureauacu ferecaturi (Colectia Muzeului de Arta Popularä. alR.P.R.).

21. Vesta barbateasca, din comuna Nereju.22. Itari, din catunul Muncei, comuna Vrincioaia:

A, A, - cracii; B, B, - clinii; a - veaca prin care se trece curelusa.23. Itari cu clini asimetrici din dimie alba.24. Itari incretiti:

A, A, - cracii; B- clinul.25. Pereche de vrinceni, la 1895.26. Glugä. barbateasca (Colectia Muzeului de Arta Populara

al R.P.R.).27. Gluga vazuta din spate (aceeasi colectie).28. Gluga va.zutä din fata (aceeasi colectie).29. Barbat in costum de vara, cu vesta.30. Cojoc barbatesc din comuna Nereju:

A - partile din fata; B - clinii din pírti; C- ennui la subtiori; D - spa-tele; E - gulerul; F - mlneca.

31. Opinci de tip carpatic, purtate peste obiele.32. Vrincean purtind gluga.33. Scena de la priveghiul cu masti din comuna Nereju, dupa

H. H. Stahl, Neréj, un village archaïque.

In atara textului

34. Batrinä in costum vrincenesc.35. Vrinceanca purtind camasa cu mineca intoarsä.36. Felul cum cade stergariul de cap la spate.37. Batrina legata cu tergariu.38. Pereche de vrinceni.39. Bfttrina imbracata in costum de sarbatoare.4. Vrineeanca cti eopil in brate.41. Copii.42. Vrincence in costum de sarbatoare, vazute din spate.43. Vrincence in costum de sarbatoare, vazute din fata.44. La costumul de vara vrinceanul de munte poarta si caciula

vrinceneasca.45. Batrin cu plete purtind gluga, dupa I. Diaconu.46. Familie de vrinceni.47. Portul de toate zilele la femei difera de cel de sarbatoare

prin simplitatea camasii si lipsa stergariului.48. Detaliu de cusatura la gluga.49. Forma pentru papusi din cas sarat", care se atirna la

grinda in scop decorativ.50. Masca ritual& de priveghiu, dupa H. H. Stahl.

66

www.digibuc.ro

Plarqe in culori

I. Costum ferneiesc din comuna Vrincioaia (Colectia Muzeuluide Art& Popular& al R.P.R.).

II. Vrinceanca in costum purtind camas& cu mineca invirtit&(piesele, in Colectia Muzeului de Arta Popular& al R.P.R.).

III. Detaliu de ornamente: a1tià, gura pieptului, catrinta,briu §i braciri.

IV. Piesele componente ale costumului tarbätesc de varagluga.

www.digibuc.ro

CUPRINS

Pa g

Prefatit 5

Consideratii generale asupra portului populardin Tara Vrancei 9

Costumul femeiesc 11

Costumul bärbätesc 29Costumul pastoresc 41

Costume ocazionale 42

Concluzii 44

Bibliogratie 63

Lista ilustratiilor 65

www.digibuc.ro

IN COLECTIA 4CAIETE DE ART A POPUL A,

au apärut :

T. BlineifeanuPORTUL POPULAR DIN TARA OASULUI

Florea Bobu FlorescuPORTUL POPULAR DIN MOLDOVA DE NORD

C. IrimiePORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI ZONA AVRIG

I. BielzPORTUL POPULAR AL SAILOR DIN TRANSILVANIA

Florea Bobu FlorescuPORTUL POPULAR DIN MUSCEL

N. DundrePORTUL POPULAR DIN BIHOR

C. IrimiePORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI ZONA FAGARA$

N. Dundre i M. FowzPORTUL BUCIUMANILOR DIN MUNTII APUSENI

Jend NagyPORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TINUTUL CALATEI

Jend NagyPORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TRASCAU

Romulus VuiaPORTUL POPULAR AL PADURENILOR

www.digibuc.ro

Responsabil de carte : A. Polcovnicufehnoredactor : S. GushCorector : S. Voronca

Dat la cules 27.05.58. Bun de tipar 15.11.53. Tiraj 2150 excrelata de 120 gr. rn.2 Format 700x1000 16. Coll

ed. 4,54. Colt de tipar 4,5. Edifia I. Comanda 3975.Planse policromii 4. A. nr. 0567. Pentru bibliotecile mid

indicele de clasiiicare 74 76

Tiparul executat sub comanda nr. 80816 la CombinatulPoligrafic Casa Santeii V. STALIN'.

Bucuresti R.P.R.

www.digibuc.ro

II f k, Ls 11), '

II. LL 11L. Lb.

H LL I llIII bd. i.II

ILLII 1. 11.II 1 h.: II

ILL I& ,II . .I1

11.1. h. .... %,,11-1 11.1.,. II

16.' t LkiAtH ,.. ILI. h.. L.., II

11 V . 11tt:"11

hahit i11 LLI II

II 11:L.t.N-t 1,1t; 1111u.? .?11 1.1,,11..11..? 11

kh.bII ' IIL.*. '11 kkk.1. LLik; IIh. !.1.) I.N.;11 1 kl. 4. )-k., 11

tte1.11.1.11.11.1.11.1.,ii 1 II11 L . . H

11.11 lijk ' 11et16.16,.k Ii b.,11 II).1II . II16. Lila.II i.. # II16ika. balk ,

II .11

II IIL LLII L il41.6.ILL 6. h.II LL Ia. , IIL.L.

II II11 ' 11

11 6e

II,:1111), it

www.digibuc.ro