of 27 /27
TEMA REFERAT FILETAREA. ASAMBLARI FILETATE CUPRINS ARGUMENT1 CAPITOLUL.I.GENERALITATI.............................2 1.1. Filetul. Definitie si terminologie..2 1.2. Clasificarea suruburilor..........................2 1.3. Elementele filetului5 1.4. Tipuri de filete 7 CAPITOLUL II. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE..9 2.1. Forme constructive de suruburi.....................9 2.2. Forme constructive de piulite.....................12 2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii.13 CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA MONTARII SI DEMONTARII PREZOANELOR.........................16 CAPITOLUL IV. MECANISMUL SURUB-PIULITA................18 4.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub - piulita.18 4.2. Clasificarea mecanismului cu surub.19 4.3. Exemple de mecanisme surub-piulita.20 4.3.1. Cricul20 4.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si profile21 4.3.3. Micrometrul22 CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII.23

Filetarea.Asamblari filetate

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ARGUMENT1CAPITOLUL.I.GENERALITATI.............................21.1. Filetul. Definitie si terminologie..21.2. Clasificarea suruburilor..........................21.3. Elementele filetului51.4. Tipuri de filete 7CAPITOLUL II. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE..92.1. Forme constructive de suruburi.....................92.2. Forme constructive de piulite.....................122.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii.13CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA MONTARII SI DEMONTARII PREZOANELOR.........................16CAPITOLUL IV. MECANISMUL SURUB-PIULITA................184.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub -piulita.184.2. Clasificarea mecanismului cu surub.194.3. Exemple de mecanisme surub-piulita.20 4.3.1. Cricul20 4.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si profile21 4.3.3. Micrometrul22CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII.23

Text of Filetarea.Asamblari filetate

TEMA REFERATFILETAREA. ASAMBLARI FILETATECUPRINSARGUMENT1CAPITOLUL.I.GENERALITATI.............................21.1.Filetul. Definitie si terminologie..21.2. Clasificarea suruburilor..........................21.3. Elementele filetului51.4. Tipuri de filete 7CAPITOLUL II. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE..92.1. Forme constructive de suruburi.....................92.2. Forme constructive de piulite.....................122.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii.13CAPITOLULIII.TEHNOLOGIA MONTARII SIDEMONTARII PREZOANELOR.........................16CAPITOLUL IV. MECANISMUL SURUB-PIULITA................184.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub -piulita.184.2. Clasificarea mecanismului cu surub.194.3. Exemple de mecanisme surub-piulita.204.3.1. Cricul204.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si profile214.3.3. Micrometrul22CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII.23BIBLIOGRAFIE24

ARGUMENTAsamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si demontarea repetata a imbinarii fara distrugereapartilor componente. Aceste asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor saua vibratiilor, cu efect negativ asupra functionariimecanismelor. De aceea, se concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblulAsamblarile prin filetsunt asamblari demontabilesi permitmontarea si demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de strangere mari aplicand forte relativ mici.O asamblare filetata este formata din:.surub- piesa cuprinsa, filetata la exterior;.piulita -piesa cuprinzatoare, filetata la interior.Elementul principal al piesei filetate estefiletul.El este o nervura elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior, pentrupiulita.Lucrarea este structurata in 5 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza:CAPITOLUL.I.GENERALITATICAPITOLUL II. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITECAPITOLULIII.TEHNOLOGIA MONTARII SI DEMONTARIIPREZOANELORCAPITOLUL IV. MECANISMUL SURUB-PIULITACAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCIIBIBLIOGRAFIEPrin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ.Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL.I.GENERALITATIAsamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si demontarea repetata a imbinarii fara distrugereapartilor componente. Aceste asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor saua vibratiilor, cu efect negativ asupra functionariimecanismelor. De aceea, se concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblului.1.1.Filetul. Definitie si terminologieAsamblari prin filetsunt asamblari demontabilesi permitmontarea si demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de strangere mari aplicand forte relativ mici.O asamblare filetata este formata din:.surub- piesa cuprinsa, filetata la exterior;.piulita -piesa cuprinzatoare, filetata la interior.Elementul principal al piesei filetate estefiletul.El este o nervura elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior, pentrupiulita.1.2. Clasificarea suruburilorDuparolul functional,suruburile pot fi:.suruburi de fixare sau de strangere;.suruburi de etansare;.suruburi pentru transmiterea miscarii;.suruburi de reglare;.suruburi de masurare.Din punct de vedereconstructiv,suruburile pot fi:-surub cu cap preformat si piulita (fig. 1);

Fig.1. Surub cu cap preformat si piulita-surub la care piulita este inlocuita cu piesade strans prezon simplu (fig. 2)

Fig. 2. Surub la care piulita este inlocuita cupiesa de strans-surub la care capul surubului este inlocuit cupiulita, iar piulita cu piesa de strans - prezon simplu(fig.3);

Fig.3. Prezon simplu-surub la care capul surubului este inlocuit cupiulita - prezon cu doua piulite (fig. 4);

Fig.4. Prezon cu doua piuliteUn caz deosebit il reprezintasurubul de miscare.El poate fi construit in patru variante (fig.5):piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie asurubului are loc o deplasare axiala;a)piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie asurubului are loc o deplasare axiala;b)surubul este fix, iar piulita se deplaseazaodata cu rotirea ei;c)piulita se roteste, avand loc in acelasi timp o deplasare a surubului;d) surubul executa numai o miscare de rotatiefara o deplasare axiala, si atunci piulita va avea omiscare de translatie;Fig. 5. Suruburi de miscareIn practica, surubul este folosit ca element de transmitere a miscarii la urmatoarele mecanisme:.cricul de ridicat;.presa cu surub;.menghina;.mecanisme de deplasare la masini unelte side masurare.1.3. Elementele filetuluiFiletuleste caracteristica principala a suruburilor, reprezentand si o baza de clasificare a acestora.Geometric, desfasurata unei elice directoare esteipotenuza unui triunghi dreptunghic, iar cateta ested(fig. 6):

Fig.6. Desfasurarea filetuluiEliceaare urmatoarele elemente caracteristice:p- pasul;a- inclinarea elicei;d- diametrul cilindrului.Filetul poate fi:.filet pe dreapta- daca surubul sau piulitasunt rotite in sensul acelor de ceasornic, surubul areo miscare de avans;.filet pe stanga- daca rotind surubul sau piulita in sensul acelor de ceasornic surubul se retrage.Filetul poate fi prelucrat cu unul sau mai multefilete suprapuse, din acest punct de vedere suruburileclasificandu-se astfel:.filete cu un inceput- avand un singur filet;acestea sunt folosite in general la suruburile de fixaresi de forta;.filete cu mai multe inceputuri-avand maimulte filete juxtapuse, identice si echidistante. Acestea sunt folosite in general la suruburile de miscare.Elementele geometrice ale filetuluisunt definitein fig. 7 sunt prezentate elementele standardizate ale filetelor surubului si piulitei complementare.

Semnificatiile geometrice ale notatiilor folosite in figura 7 sunt urmatoarele:Unghiul profilului

pasulp

Numarul de inceputurii

Diviziunea

Filetul multiplup', p=ip'

Diametrul exteriord;D

Diametrul interiord1; D1

Diametrul mediud2; D2

Inaltimea totalaH1

Inaltimea utilaH2

Unghiul de infasurare;

Cel mai folosit este filetul cilindric, adica cel trasat pe o suprafata cilindrica. In conditiile speciale se poate folosi filetul conic, iar acesta poate fi:perpendicular pe axa piesei;perpendicular pe generatoarea conului.Din punct de vedere al marimii pasului filetul poate fi: cu pas mare, cu pas normal, cu pas fin.1.4. Tipuri de fileteSistemele de filetare reprezinta totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni si forma cunoscuteale elementelor sale. Sistemele de filetare vor fi prezentate in continuare.Filetul triunghiular- este folosit ca surub defixare, pentru instrumente de masurare si de reglare.Se construieste in variantele filet metric si filetWhitworth.a)Filetul triunghiular metricare profilul deforma unui triunghi echilateral.Varful triunghiului este retezat la distantaH/S,iar varful filetului piulitei la distantaH/4de varfulprofilului teoretic (fig. 8).

Fig.8. Filetul triunghiular metricb)Filetul triunghiular Whitworth- are profilulsub forma de triunghi isoscel cu unghiul la varf de 55. La acest filet, pasul se exprima in numarul despire pe 1 tol; 1 tol = 25,4 mm (fig. 9). Este folositpentru asamblarea tevilor in scopul fixarii sietansarii.Fig.9. Filetul triunghiular WhitworthCAPITOLUL II.FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE2.1. Forme constructive de suruburiDupa scopul in care sunt folosite, suruburilese impart in:.suruburi destinate fixarii;.suruburi pentru etansare;.suruburi de transmitere a miscarii;.suruburi de reglare;.suruburi pentru masurare.Dupa forma capului, suruburile pot fi (fig.10):

Fig.10. Clasificarea suruburilor dupa forma capului:a - cu cap hexagonal; b - patratic; c - dreptunghiular;d - triunghiular; e - hexagon interior; f- semirotund;g - patrat interior; h - semirotund; i - striat; j - inel;k - cap rasucit;I- cap crestat.In fig. 11 sunt prezentate cateva tipuri desuruburi:

Fig. 11.Tipuri de suruburiSemnificatiile notatiilor din fig. 11 sunturmatoarele:a - surub metric cu cap hexagonal;b - surub metric filetat pe toata lungimea cucap hexagonal;c - surub metric cu cap patrat;

d - surub cu cap inecat;e - surub cu cap semirotund;f - surub cu inel de ridicare;g - surub oscilant cu piulita fluture.2.2. Forme constructive de piulitePiulitele au rolul de protectie si asigurare impotriva desfacerii asamblarilor filetate. Formeleconstructive sunt prezentate in fig. 8.41:

Fig. 12.Piulite.Forme constructive:a - hexagonala;b- patrata;c- crenelata;

d- infundata joasa;e - cu suprafata de asezare sferica;f - striata;g - rotunda;h - piulita fluture;i - piulita pentru canale T;j - piulita inel.2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubariiSaibaeste un disc metalic cu gaura putin maimare decat diametrulexterior al surubului, care seasaza intre piulitasi piesa. Ea se foloseste atuncicand suprafatapiesei nu este bine ajustata, ceea cear provoca oasezare imperfecta a piulitei.Se deosebesc patru tipuri de saibe:.tipA -cugaura rotunda pentru metale;.tipB -cugaura rotunda pentru lemn;.tipC -cugaura patrata pentru lemn;.tipD -cugaura rotunda pentru lemn.Asigurarea impotriva desurubariia) Asigurareaelasticarealizeaza disparitiajocului intre piulitasi piesa stransa cu o forta elasticacare impinge in permanenta piulita.Acest sistem serealizeaza prin (fig. 13):.rondela elastica din cauciuc;.rondela elastica rotunda;.rondela elasticaspintecata, denumita si saibaGrover.

Fig.13. Tipuri de saibe: a-rondele; b-saibe Groverb)Marirea fortei defrecareprin montareacontrapiuliteloreste prezentata in figura 14..

Fig.14. Asamblarea cu contrapiulitac)Alte metode sunt prezentate in fig.15:Fig.15. Diverse metode de asigurare impotrivadesurubarii:a - prin rondele indoite sau prevazutecu umeri;

Fig.15. Diverse metode de asigurare impotrivadesurubarii:b - prin cheie de imobilizare;c - prin consi cuj spintecat;d - prin puncte de sudura.CAPITOLUL III.TEHNOLOGIA MONTARII SIDEMONTARII PREZOANELORDatorita absentei capului de stringere, montarea unui prezon constituie o operatie mai dificila decit cea a suruburilor.Pentru a se asigura o buna functionare a prezoanelor, se va acorda oatentie deosebita operatiilor de gaurire si filetare a gaurilor, astfel incit sa se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafata piesei incare el este prins. Pozitia corecta a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului (fig. 16).

Fig.16. Verificarea pozitiei prezonuluiPrezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite (fig.17.a)rotindu-secucheiapiulitasuperioara,careservestedreptcontrapiulita.Acest procedeu prezinta, insa, dezavantajul ca lademontarea piulitelor slabeste si stringerea prezonuluiin corpul piesei. Mai indicata este folosirea unei piulitehexagonale inalte 7 (fig. 17,b)care se insurubeazaliber pe capatul prezonului si se blocheaza cu un surub de fixare 2. Prezonul se insurubeaza prin rotireapiulitei cu cheia. Pentru scoaterea piulitei se slabestemai intii surubul de fixare, dupa care piulita se poatedesuruba usor.Pentruinsurubarearapidaaprezoaneiorsefolosesc cheispeciale, ca, de exemplu,cea dinfigura 17,c.La insurubareabucsei7peprezon,surubul2se afla insurubat liber in bucsa, iar stiftul3se reazema in partea superioara ataieturii inclinate, practicata in bucsa.

Fig.17. Montarea prezoanelorPrezonul intra in bucsa pina cind capatul lui sereazema, pe stiftul calit4al surubului2.Prin insurubarea in continuare,surubul2se roteste cu ajutorul manivelei cu un unghi oarecare, limitat delungimea taieturii bucsei, si in felul acesta creeaza o stringere a filetuiuiprezonului necesara pentru montarea lui. Pentru scoaterea cheii, surubul2se roteste in sens invers, astfel incit stiftul3,alunecind in taietura, ajungepina la capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa.Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare,insa la care taietura din bucsa este inclinata invers decit in cazul precedent,Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorulpiesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Dacadeasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon, se incearca prinderealui cu o scula oarecare, in vederea desurubarii, sau sudarea pe el a unui miner.Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practicao gaura in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu muchii ascutite, introdus innate, practicata in bucsa. Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui sereazema, ps stiftul calit4al surubului2.Prin insurubarea in continuare,surubul2se roteste cu ajutorul manivelei cu un unghi oarecare, limitat delungimea taieturii bucsei, si in felul acesta creeaza o stringere a filetuiuiprezonului necesara pentru montarea lui. Pentru scoaterea cheii, surubul2se roteste in sens invers, astfel incit stiftul3,alunecind in taietura, ajungepina la capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa /.Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare,insa la care taietura din bucsa este inclinata invers decit in cazul precedent,Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorulpiesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Dacadeasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon, se incearca prindereaIui cu o scula oarecare, in vederea desurubarii, sau sudarea pe el a unui miner.Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practicao gaura in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu muchii ascutite, introdus in aceasta gaura. Daca acest lucru nu da rezultate, se poate distruge prezonul prin prelucrarea cu scintei electrice sau pringaurire, cu burghiul, urmind sa se fileteze ulterior gaura la un diametru maimare.CAPITOLUL IV.MECANISMUL SURUB-PIULITA4.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub -piulitaMecanismele surub-piulita sunt folosite pentrutransformarea miscarii de rotatie in miscare detranslatie.Avantajeleutilizarii acestui mecanism sunt:.are o constructie simpla;.poate realiza o deplasare precisa;.transforma viteze unghiulare mari in deplasari mici sau la viteze convenabile;.fortele transmise au valori relativ mari;.functionarea este lina si silentioasa.Dezavantajeleacestui tip de mecanism sunt:.randament scazut din cauza frecarilor mari;.uzura neuniforma pe flancuri, deoarece sarcinile sunt distribuite neuniform;.existenta curselor moarte, ceea ce face necesara folosirea dispozitivelor pentru eliminarea lor.Elementele de baza pentru transmiterea miscarii si a fortelor sunt surubul si piulita. Ele intra inconstructia cricurilor, preselor cu surub, aparatelor de masurare si a aparatelor optice.Suruburile se executa din oteluri rezistente lauzura: OLC45, OLC50, OSC10, 40MoCll.Piulita este realizata din bronzuri sau fonteantifrictiune.Din punct de vedere constructiv, piulitele pot fi realizate in doua variante:a)piulita fixa(cricurile);b)piulita de translatie(dispozitivele de deplasare a carucioarelor la strungurile paralele).In fig. 18. sunt prezentate schemele de functionare ale celor doua tipuri de mecanisme surub-piulita:

Fig. 18. Schema de functionarea mecanismelor surub-piulita: a - cu piulita fixa; b - cu piulita detranslatie.4.2. Clasificarea mecanismului cu surubDupa modul in care este realizata miscarea,mecanismele cu surub pot fi:a)mecanisme cu surub cu doua elemente-unul de rotire si altul de deplasare, dar avand un singur contact surub-piulita (fig. 19)

Fig.19.Mecanism surub-piulita cu doua elementeb) mecanisme cu surub diferential- surubul are doua zone de lungimi diferite, care au pasi si diametre diferite. Aceste mecanisme sunt folosite pentru deplasari mici in constructia aparatelor demasurare

Fig. 20. Mecanism cu surub diferentialc)mecanisme de tractiune cu surub- ausurubul format din doua zone cu pasi egali. La unadin zone surubul este pe dreapta, iar la cealalta estepe stanga. Acest mecanism prezinta o deplasaremare pentru o rotatie.

Fig. 21. Mecanism de tractiune cu surub4.3. Exemple de mecanisme surub-piulitaIn continuare vor fi prezentate cateva mecanisme cu surub-piulita.4.3.1. CriculCricul-este un mecanism cu surub folosit laridicare si sustinere. Este un mecanism cu surub invarianta piulita fixa (fig. 22).

Fig.22. Cricul4.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si profilePresa manuala pentru indreptat bare si profile- este utilizata in atelierele de lacatusarie sau deexemplu, in lucrarile din constructiile de locuinte(fig. 23).

Fig.23. Presa manuala pentru indreptat4.3.3. MicrometrulMicrometrul-este un mijloc pentru masuratlungimi bazat pe principiul surubului micrometric, la care deplasarile unghiulare (miscarea de rotatie)se transforma in deplasare liniara. Surubul micrometric este realizat cu precizie inalta, avand pasulde 0,5 mm, iar la o rotatie completa deplasarea in directie axiala este egala cu pasul (fig. 24).

Componentele micrometrului sunt:1- corpul (potcoava);2- nicovala;3- suprafata de masurare;4- bucsa filetata pentru ghidarea tijei;5- tija;6-suprafata de masurare;7- surub micrometric;8- tambur gradat;9- capac care se strange prin filet pe tamburulgradat;10, 11, 12, 13- dispozitiv de limitare a forteide masurare;14- piulita pentru reglarea jocului filetului micrometric;- mecanism de bloc

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCIIPentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncasi imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului demunca dar si lucratorilor.Acestea sunt:-asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;-masinile si instalatiile sa fie echipate cuinstructiuni de folosire;-sa fie asigurata legarea la pamant si la nula tuturor masinilor actionate electric;-masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;-atelierele sa fie echipate in locuri vizibilecu mijloace de combatere a incendiilor;-atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;-muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fieacoperit sau legat;-inainte de inceperea lucrului va fi controlatastarea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire siinversare a sensului de miscare;-se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau altegaze inflamabile sau toxice;-la terminarea lucrului se deconecteazalegaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite,sculele se vor aseza la locul lor iar materialele sipiesele vor fi stivuite in locuri indicate;-muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbaculutilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun;-ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn deesenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzislucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,sparturi sau deformari in forma de floare;-la folosirea trasatoarelor se cere atentiepentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vorfi asezate in truse speciale;-daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fiverificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezintefisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.