-
1
Activitatea de
conceptie si
realizare a
produslui
Activiteatea de
exploatare a
produsului
Curs 1 FTAR
1.Notiuni introductive - Tipul activitatilor din ciclul de
fabricatie si de
utilizare a produsului
In cazul productiei de serie mare activitatile necesare
realizarii produsului sub forma
unui flux de fabricatie sunt prezentate in urmatoarea
schema:
Intre diversele faze ale realizarii unui produs de serie mare se
stabilesc urmatoarele tipuri
de relatii care au caracter oficial
Realizarea de catre constructor a instructiunilor de
functionare,de exploatare si de intretinere,care se pun la
dispozitie beneficiarului
asistenta tehnica oferita de constructor pe perioada de garantie
din durata de exloatare a produsului
Circulatia activitatilor intre diversele compartimente ale
fluxului de fabricatie se face cu
greutate,ceea ce are ca efect un nivel ridicat al cheltuielilor
in toate compartimentele (nivelul cel
mai ridicat fiind cel al cheltuielilor de intretinere).
Exemplu-repartitia cheltuielilor cu intretinerea si repararea
unui parc de autobuze
Cheltuieli totale=100%
25% 20% 22% 33%
Cercetare | Proiectare
Solutia de baza a
PRODUSULUI
FABRICATIA
Punere in
functiune
Instructiuni
Asistenta
tehnica
EXPLOATARE-intretinere
-reparatii
Fixe Salarii Combustibili Intretinere
-
2
Obtinerea unui optim a fluxului de fabricatie este realizat
atunci cand cheltuielile cu
intretinerea si repartitiile sunt minime.
Gatuirile de informatie apar in urmatoarele situatii:
in activitatea de conceptie
lipsa de colaborare dintre cercetare si proiectare o colaborare
cu legaturi intarziate intre realizare,prototip si
cercetare-proiectare neajunsuri in documentatia de executie care
circula intre proiectare si fabricatie
in activitatea de exploatare
nerespectarea termenilor de reparatii si o calitate
necorespunzatoare a reparatiilor care determina perioade mari de
oprire (indisponibilitate in exploatare)
lipsa de operativitate exploatare nerationala in afara normelor
de utilizare lipsa datelor specifice care sa ofere informatii
corecte asupra cheltuielilor inexistenta unei metodologii de calcul
a cheltuielilor de intretinere
in activitatea de conceptie , fabricatie si exploatare
nu se circula informatiile cu privire la experienta acumulata in
activitatea de intretinere spre cea de conceptie (feed-back),in
vederea adoptarii unor masuri
constructiv-functionale care sa reduca cheltuielile si durata
operatiilor de intretinere
pentru a imbunatati mentenabilitatea (produsul sa fie reparabil
la parametrii initiali cat
mai repede si cu costuri minime)
2.Terotehnica-stiinta interdisciplinara Din analiza fluxului de
fabricatie se desprind doua directii de actiune:
organizarea complexa si rationala a ansamblului activitatilor de
exploatare,intretinere si reparatii in vederea rentabilitatii
optime a cheltuielilor.
Organizarea relatiilor interne ale fluxului de fabricatie,cu
prioritatea acelor relatii care se stabilesc intre intretinre si
conceptie (feed-back eficient),in scopul reducerii consturilor
de intretinere.
In urma acestei analize rezulta ca pentru rezolvarea tuturor
problemelor care apar pe toata
durata fluxului de fabricatie pentru obtinerea unui produs,este
necesara o colaborare intre
diverse discipline tehnice si economice care au ca scop final
minimalizarea costurilor.
Terotehnica
Terologia=(grecescul tero-a mentine in stare de
functionare)-este o stiinta interdisciplinara care a aparut si s-a
dezvoltat ca urmare a progresului din stiinta si
tehnica.Componenta aplicativa a acestei stiinte este
TEROTEHNICA.
Terotehnica reprezinta tehnica instalarii,a punerii in
functiune,a intretinerii,a reparatiilor si de inlocuire a
intreprinderilor,masinilor,echipamentelor,instalatiilor,cu
realizarea
unui feed-back eficient a circulatiei datelor catre activitatea
de conceptie si a activitatilor de
organizare,de disciplina tehnologica,de pregatire si
perfectionare a specialistilor.
Aceasta noua stiinta are un domeniu mult mai larg decat cel al
activitatilor de intretinere
deoarece cuprinde totalitatea actiunilor de organizare,de
realizare a disciplinei tehnologice si de
-
3
control a calitatii operatiilor de intretinere pentru realizarea
operativitatii maxima,o siguranta
pentru interventiile efectuate si a rentabilizarii
costurilor.
Totalitatea actiunilor terotehnice care se aplica produselor sau
componentelor acestora
,are ca scop marirea durabilitatii si mentinerea pe o perioada
de timp cat mai mare a calitatilor
acestora in conditii de siguranta impuse pe toata durata de
functionare.
Siguranta in exploatare pentru produse si pentru componentele
acestora se obtine cu
ajutorul unor indicatori obtinuti prin calcul probabilistic
statistica matematica si teoria asteptarii adica sa poata aprecia
fiabilitatea produsului.
Prin fiabilitate (STAS 8174/77) se intelege capacitatea unui
produs de a-si indeplini
functia ceruta in conditii date pe o perioada de timp
determinata.
Conditiile date se refera la conditiile de exploatare si la cele
ale sistemului de mentenanta
(intretinere si reparatii).
Terotehnica impreuna cu fiabilitatea autovehiculelor rutiere
este importanta atat pentru
optimizarea ciclului de fabricatie si de reducere a
costurilor,cat si in ceea ce priveste siguranta
circulatiei in vederea diminuarii evenimentelor de orice natura
care pot afecta integritatea si viata
oamenilor.
Curs 2 FTAR
1.Procesul de uzare al pieselor si metode de apreciere a
uzurii
Def: uzarea este un proces cu evolutie in timp care se manifesta
prin pierderile de material,care
determina modificarea starii initiale a suprafetei corpurilor si
produce uzura.
Fenomenul de uzare este studiat din doua puncte de vedere:
Economic-deoarece uzarea reprezinta principala sursa de
defectare si de diminuare a
duratei de viata a pieselor
Stiintific-se impune elaborarea unui model complex de apreciere
in timp inca din faza de
proiectare.
Procesul de uzare este influentat de urmatorii parametrii:
Conditiile de solicitare-F,v,temperatura,durata solicitarii
Structura sistemului tribologic
Elemente care produc uzura-cupla de frecare
-lubrifiantul
-mediul inconjurator
Proprietatile pieselor componente-duritate
-calitatea suprafetei
-stratul superficial
-
4
Manifestarea uzurii pieselor este perceputa prin:
Cresterea rezistentei la frecare
Aparitia vibratiilor
Cresterea brusca a temperaturii suprafetelor de contact
Modificarea starii suprafetelor de contact
Schimbarea structurii materialului in stratul superficial
Pierdere de material in timp
Evolutia coeficientului de frecare pentru suprafete de contact
cu miscare relativa este data de
curba Stribeck.
I < 1 regimul de frecare limita II 1
-
5
1
1
2
1
3 3 2
( )
( )
( ) ( )
a
u
u
b
u
duv a k t I
dt
v k II
v b k t t III
22
1 12
2
3 3 2
( 1) ( )
0( )
( 1) ( ) ( )
a
u
b
d ua a a k t I
dt
II
b k b t t III
4.Modelul matematic de calcul al uzurii
U
(limita)Ul 3
(rodaj)Ur 2
t I II III
-uzura este un proces cumulativ 0
( )it
U f u dt
Viteza de uzare
au
I II III
1 2 t
Acceleratia de uzare
au
I II III
1 2 t
5.Metode de masurare a uzurii Pentru aprecierea uzurii se
folosesc urmatoarele metode:
Masurarea directa o Metoda micrometrarii-se masoara dimensiunile
initiale si finale i fu l l
o Metoda cantaririi i fu m m
-
6
o Metoda profilografierii o Metoda amprentelor-amprenta unei
piramide de diamant obtinute cu un
dispozitiv de masurare a duritatii Vickers
Masurarea indirecta indicii functionali-puterea consumata prin
frecare
-forta de tractiune dezvoltata
cantitatea de fier din ulei
Curs 3 FTAR
1.Sistemul de intretine al autovehuclelor rutiere
Obiectul de activitatii de intretinere este de a mentine in
stare de functiune autovehiculul rutier.Din punct de vedere
terotehnic sunt luate in considerare problemele fundamentale
ale
intretinerii comune pentru orice tip de autovehicul si pentru a
stabili trasaturile specifice si
limitile activitatii de intretinere ca parte integranta a unei
activitati terotehnice in scopul
asigurarii bunei functionari a A.R.
a. Activitatile specifice intretinerii A.R
Intretinerea unui parc auto presupune urmatoarele
activitati:
Controlul zilnic al uleiului si a lichidului de racire la
motor,a presiunii din anvelope si a instalatiei electrice
Controlul saptamanal al nivelului de ulei al cutiei de
viteza+diferetianl,spalarea si degresarea
Controlul tehnic dupa un numar de km parcursi
Control tehnic detaliat
Revizii si reparatii
Reparatia autovehiculului
Realizarea unei eficiente economice a intretinerii presupune
cunoasterea cat in mai
detaliu a activitatii desfasurate cu un control corespunzator al
operatiilor de intretinere,ceea ce
asigura calitatea sitemului de intretinere.
O structura a sistemului de intretinere trebuie sa cuprinda:
Costul intretinerii
Supravegherea lucrarilor de intretinere in asteptare
Problemele intretinerii preventive
Stabilirea nivelului de pregatire pentru personalul de
intretinere
Determinarea calitatii operatiilor de intretinere care asigura
buna functionare a AR(disponibilitatea)
b. Strategia sistemului de intretinere A.R
Sistemul de intretinere are ca scop asigurarea unei
disponibilitati ridicate a AR
-
7
Disponibilitate
Fiabilitate Intreruperi
Remediere defecte Intarzieri
Mentenabilitate Procesul tehnologic de
reparatii
Activitatea de cercetare Activitatea de
intretinere
Disponibilitatea-reprezinta durata de timp din durata totala de
existenta a unui AR in care acesta
poate fi utilizat la parametrii nominali.
Factorii de care depinde disponibilitatea sunt:
Fiabilitatea produsului(AR)
Intreruperile de functionare(indisponibilitatea
Mentenabilitatea A.R
Procesele tehnologice de reparatie
Din analiza factorilor de care depinde disponibilitatea A.R
rezulta ca sistemul de
intretinere trebuie sa realizeze o reducere a duratei de
intrerupere a functionarii.
Strategia sistemului de intretinere privind activitatile
desfasurate cuprinde
O intretinere corectiva-CORMENT
O intretinere preventiva-PERMENT
Intretinerea corectiva cuprinde ansamblul activitatilor de
remediere a defectelor si
inlocuirea pieselor uzate sau deteriorate si activitatile de
revizie si reparatie
Intretinerea preventiva cuprinde ansamblul activitatilor care au
ca scop
impiedicarea sau reducerea uzurilor si de mentinere a A.R in
buna stare de functionare
pentru eliminarea intreruperilor accidentale.
Criteriul fundamental al eficientei activitatilor de intretinere
este
disponibilitatea.
-
8
Cheltuieli totale
Corment-pierderi de productie Perment
Corment
Cheltuieli
Redusa Disponibilitatea Optima Maxima 100%
Curs 4 FTAR
1.Intretinerea corectiva CORMENT
Intretinerea corectiva are ca obiective remedierea defectelor
prin doua activitati:
Prin activitatea de revizie
Prin activitatea de reparatii
care au la baza experienta dobandita din punct de vedere
metodologic,organizatoric,si tehnologic
si sunt reprezentative ca activitati terotehnice.
Revizia-reprezinta totalitatea masurilor care se impun pentru a
asigurara buna functionare
a unui autovehicul rutier dupa o perioada de timp de la
sfarsitul careia unele din caracteristicile
sale nu mai corespund ca urmare a uzarii sau dereglarii.
Realizarea parametrilor nominali ai unui A.R prin activitatea de
revizie ,are loc ca un
proces de reinoire a produsului,adica componentele uzate sau
dereglate sunt inlocuite cu altele
noi sau reparate iar operatiile de intretinere implica
cheltuieli destul de ridicate.
La realizarea operatiilor corespunzatoare tehnologiei de revizie
se va tine seama de
urmatoarele recomandari:
Operatiile de revizie sa fie realizate optim din punct de vedere
al drumului parcurs
(fara multe intoarceri pe flux)metoda drumului critic
Operatiile reviziei sa se efectueze dupa o ducumentatie tehnica
care sa permita
controlul calitatii reviziei si sa se realzieze toate conditiile
tehnice de la
demontare,la montare si punerea in functiune
Stabilirea cauzelor uzarii sau degradarii
componentelor,consemnarea acestora si
repunerea in functiune
Ansamblul operatiilor corective CORMET si a reparatiilor
sunt:
-
9
Centralizat
Descentralizat
In cazul autovehiculelor rutiere reparatiile se pot efectua:
In pozitie avansata(la locul aparitiei defectului)
In baza de reparatii
Evolutia disponibilitatii in functie de cele doua metode de
realizare a activitatii de
reparatii este prezentata in graficul urmator:
Aceeasi disponibilitate
100%
In pozitie avansata
80%
60%
In baza de reparatii
40%
20%
0 0.5 1 1.5 2 2.5
Capacitatea reala de reparatii/Capacitatea planificata de
reparatii
Piesele de schimb au un rol important in asigurarea fiabilitatii
A.R si trebuie urmarit:
Stocul optim de piese de schimb
Nivelul fondurilor imobilizate si asigurarea pieselor de
schimb
2.Intretinerea preventiva Perment
Obiectivul principal al intretinerii preventive este de
mentinere in stare buna de
functionare a A.R fara aparitia defectelor si care are ca
rezultat diminuarea costurilor intretinerii
corective(sunt eliminate intreruperile de functionare a A.R)
Avantajele activitatilor de intretinere preventiva sunt:
Reducerea sau evitarea intreruperilor accidentale,o reducere a
numarului de defectiuni
sau chiar eliminarea lor.
Inlocuirea operatiilor de reparare a defectelor cu operatii de
intretinere programate
Rentabilizarea activitatii de reparatii
Diminuarea timpului alocat reparatiilor si a stocului de piese
de schimb
-
10
O productivitate ridicata si a o calitate superioara a
reparatiilor(elimina rebuturile si
defectele produse de o calitate necorespunzatoare a
reparatiilor)
Cresterea sigurantei in functionare fiabilitatea
3.Influenta factorilor umani asupra activitatii de
intretinere
Factorii umani care intervin in activitatea de intretinere
sunt:
Gradul de calificare a personalului
Nivelul de instruire a personalului(cursuri de pregatire si
perfectionare)
Deisciplina tehnologica
Nivelul experientei acumulate si activitatea in rezolvarea
problemelor aparute in
activitatea de efectuare de reparatii.
Pentru determinarea frecventei optime de realizare a
intretinerii preventive se utlizeaza
un model matematic care compara costul PERMENT cu reducerile de
cheltuielor CORMENT.
Cheltuieli totale
Cost PERMENT
Cost pierderi de productie
Cost
CORMENT
Frecventa optima frecventa PERMENT
Modelul matematic reprezinta relatiile matematice dintre
deciziile adoptate si
consecintele care rezulta in cadrul activitatii de intretinere
si reparatie.
Formula generala a modelului matematic este:
( , )s i iE f x y
Es-indicatorul eficientei sistemului
xi-variabile controlabile
yi-variabile si constante care influenteaza valorile Es
f-relatia variationala dintre variatia xi si yi
-
11
Influenta celor doi factori (PERMENT,CORMENT) asupra duratei
totale a
dinsidponibilitatii A.R si valoarea frecventei optime:
Durata totala
Durata inspectiilor
(PERMENT)
Durata indisponibilitatii prin
defectiuni
Frecventa optima
Frecventa optima F se poate obtine prin anularea derivatei
functiei T
11 2
2
0 ( ) ( )t
t I F t I Ft
La luarea deciziilor in activitatea de intretinere se considera
urmatoarele probleme legate de:
Inspectie
Reparatii
Inlocuire
Structura organizatorica
Aprovizionarea cu piese de schimb
Reparatia prevenita(PREREP)
Timpul(t)
-
12
Problemele intervenite pot fi
deterministse
probabilistice
(PREREP)
Reparatia preventiva=reparatia sau inlocuirea din timp pentru
reducerea frecventei
defectiunilor
(COREP)
Reparatia corectiva=reparatie care se executa dupa aparitia
starii de defectare sau
de scoatere din functiune sau ca urmare a pierderii calitatilor
si caracteristicilor specifice.
Produs nou (limita maxima)
Produs nou
Starea indreptabila
PREREP COREP PREREP
Timp inlocuire
CURSUL 5 FTAR
1. Durabilitatea si Resursa unui autovehicul rutier.
Defnitie: durabilitatea sau durata medie de viata - STAS
8174/1-77, STAS 8069-STAS
12624/1-88, definesc aceasta notiune dupe cum urmeaza:
STAS 8174/1-77 - durabilitatea sau durata de viata utila a unui
produs, reprezinta
intervalul de timp pentru care rata de defectare nu depaseste
limita admisibilia sau
timpul care precede aparitia unui defect nereparabil;
-
13
STAS 8069-87 - durabilitatea la uzare sau timpul de utilizare
fara intrerupere,
reprezinta durata in care o componenta a unui tribosistem isi
pierde capacitatea de
functionare prin uzura;
STAS 1624/1-88 - durabilitatea metrologica reprezinta calitatea
unui mijloc de
masurare de a avea o durata de viata utila determinate de
anumite conditii de
exploatare si mentenanta care sunt stabilite prin
specificatii.
Durabilitatea- reprezinta insusirea unui sistem tehnic sau a
unei componente de a-si pastra
capacitatea functionala pe o perioada cat mai lunga pana la
reformare, in conditii de exploatare
stabilite initial, cu intreruperi impuse de operatiile de
mentenanta, intretinere tehnica, revizii si
reparatii.
Durabilitatea este o marime dependenta de timp, care poate fi
estimata, extrapolata, prevazuta
sau preliminata, si este masura duratei de viata a unui produs
=> indicator de fiabilitate.
Resursa - sau - Potentialul
o reprezinta timpul de functionare a unui sistem sau a unei
componente a sistemului
pana la prima reparatie ( reconditionare) , adica pana la
aparitia starii limita.
o Reprezinta timpul dintre doua reparatii succesive.
In cazul pieselor nereconditionabile : segmenti, rulmenti,
semeringuri, resursa este chiar
durabilitatea lor.
Durabilitatea pieselor reconditionabile este suma resurselor
pana la aparitia starii limita ( de ex.
uzura maxima)
2. Factorii care influenteaza durabilitatea si resursa
pieselor
pentru autovehiculele rutiere.
Durabilitatea ca indicator de fiabilitate depinde de urmatorii
factori:
- factorul constructiv : reprezinta contiuna perfectionare a
tehnicii de proiectare, de
fabricatie si de reparare a autovehicuielor rutiere;
- factorul tehnologic : modul de respectare a procesului
tehnologic de fabricatie;
- factorul de exploatare.: apreciaz condiiile de exploatare i
condiiile de
mentenant;
- factorul nivel de pregtire : apreciaz nivelul de pregtire al
personalului tehnic.
Condiiile care influeneaz buna funciionare sau durabilitatea
(resursa)
sunt: - in cazul factorului constructiv:
soluiile tehnice adoptate in faza de conceptie,
-
14
soluiile constructive , calitatea materialelor, tratamentelor
termice i termochimice
utilizate.
- in cazul factorului tehnologic: .
utilizarea unor procedee tehnologice care determin obinerea
pieselor cu
numr minim de operaii la un grad nalt de mecanizare pn la
automatizarea prelucrrii, asamblrii si controlului, ceea ce
asigur
eficiena maxima. Calitatea i controlul piesei sunt implicate nc
din faza de
elaborare ( sectorul metalurgic care asigur semifabricate de
mare precizie) ;
la realizarea produsului importan prezint tehnologia de
prelucrare,
tratamentul termic, montajul i controlul de calitate care
trebuie s se realizeze
dup documentaia elaborat de constructor;
se vor realiza verificrile i ncercrile pieselor i ansamblurilor
, precum i
rodajul lor in faza final.
- in cazul factorului de exploatare:
condiiile de mediu i de drum : atmosferice, clim, categoria de
drum,
apreciate prin : umiditate, variaii de temperatur, praf. raze
Ultra-violete,
condiii de transport pe diverse categorii de cai de rulare.
sistemul de mentenan i calitatea acestuia;
nivelul de pregtire profesional a personalului tehnic care se
regsete in toi
factorii activitlor umane.
3. Mentenana i Mentenabilitatea.
Mentenabilitatea - reprezint aptitudinea unui organ sau ansamblu
de a crea posibilitatea de
repunere in stare de functionare a acestuia ntr-o perioad
dat.
Mentenana - este ansamblul aciunilor cu caracter tehnic i
organizatoric ntreprinse in
scopul mentinerii sau stabilirii pentru un produs a functiei
pentru care este destinat.
Mentenana poate fi:
- preventiv : cnd se efectueaz la intervale de timp prestabilite
i care cuprinde
activitatea de ngrijire zilnic i reviziile tehnice;
- corectiva : efectuat. dup apariia unei defectri , curpinznd
reparaiile curente
realizate dup necesitate neplanificat.
Disponibilitatea autovehiculelor- reprezint timpul ct
Autovehiculul Rutier este in stare
perfect de functionare i poate fi utilizat. Disponibilitatea
depinde in mare msur de starea
tehnic a autovehiculului.
-
15
4. Factorii care determina calitatea ntretinerii tehnice i a
reparaiilor.
Calitatea lucrrilor de ntreinere tehnic este determinat de
urmtorii factori
-factori constructivi
separabilitate uoar a elementelor componente ( diagnosticare
defecte, montare
uoar),
accesibilitate la elementele constructive ale Autovehiculelor
Rutiere pentru efectuarea
lucrrilor de ntreinere, a reglajelor i a reparailor,
diagnosticarea strii tehnice far
demontarea prilor componente i amplasarea raional a punctelor de
control,
forma adecvat a mbinnlor i articulaflor pieselor,
redundanta ( rezervarea) elementelor sau ansamblurilor supuse la
aciunea mai
multor sarcini dinamice i a mediului,
protectia materialelor utilizate la realizarea pieselor pentru
industria auto.
-factori tehnologici:
metodele tehnologice de realizare a preciziei de fabricatie:
interschimbabilitate
total sau partial , utilizare de compensatori constructivi (
adaosuri fixe sau
reglabile) , utilizare de compensatori tehnologici ( adaosuri de
prelucrare pentru
montaj) ,
procedee tehnologice de mbunttire a calitilor fizico-chimice
pentru stratul
superficial : tratamente termice i termochimice, ecruisarea
suprafeelor, depunere
de straturi dure.
Procedee tehnologice de restabilire a caracteristicilor
constructive.
-factorii de exploatare
organizatorici:
sistemul i metoda de organizare a ntreinerii tehnice,
asigurarea cu personal calificat, aparatur i dispozitive,
sistemul de asigurare cu materiale i piese de schimb,
existena i calitatea documentaiei de exploatare, ntretinere i
reparaii.
tehnici:
categoria interveniei, continutul i succesiunea operatiilor,
dotarea tehnic.
-
16
5. ntretinerea i Reparaiile. Tehnice Curente ale Autovehiculelor
Rutiere.
Totalitatea lucrrilor de ntretinere i de reparaii curente pentru
un Autovehicul Rutier
reprezint deservirea tehnic auto.
Lucrrile de ntretinere a Autovehiculelor Rutiere i a remorcilor
se realizeaz periodic dup
normative i recomandri ale firmelor constructoare.
Lucrrile de reparaii se executa numai in caz de necesitate i pe
baza documentaliei pus la
dispoziie de fabricantul de autovehicule rutiere.
Lucrrile de intreinere se refer la
- controlul i ngrijirea zilnic- CIZ ,
- splarea- S,
- revizia tehnic de gradul 1 - RT-1,
- revizia tehnic,de gradul 2- RT- 2,
- revizia tehnic sezoniera RTS.
a. Controlul i ngrijirea zilnica CIZ - reprezint lucrrile de
pregtire i verificare a strii
tehnice generale sau a componentelor care asigur sigurana
circulatiei nainte de plecare i
dup sosirea din cursa. sau pe parcurs.
b. Splarea S - reprezint mentinerea in stare de curtenie i
facilitarea executrii altor lucrri
de deservire tehnic i desinfecie i salubrizare.
c. Revizia tehnic de gradul I RT-1 - reprezint verifcarea,
reglarea i strngerea agregatelor
i ansamblurilor cu scopul de a menine o stare tehnica
corespunztoare i a prevenirii
apariiei defectelor tehnice pe parcurs.
d. Revizia tehnica de gradul II RT-2 : reprezint lucrrile
cuprinse la RT--l i lucrri,
suplimentare dup un rulaj mai mare.
e. Revizia tehnic sezonier RTS- reprezint ansamblul operatiilor
specifice pentru trecerea
de la exploatarea pe timp de var la exploatarea pe timp de iar i
invers.
f. Reparaii curente- reprezint remedierile i nlocuirile de piese
cu excepia reparatiilor
capitale. Reparatiile curente pot fi:
- directe: cum ar f schimbarea elementului defect,
- de agregat - cnd este necesar demontarea ansamblului de pe
autovehicul i
remedierea defectiunii.
-
17
Curs 6 FTAR
1. Unitti de exploatare auto.
1.1. Organizarea
Autobazele - reprezint unitti operative de exploatare,
organizate dup principiul unei sectii de
productie cu gospodrire intern, dotate cu material rulant auto
in vederea efecturii
transporturilor de mrfuri i cltori, i cldirile, instalaiile i
utilajele necesare mentinerii unei
stri tehnice corespunztoare a parcului propriu.
Unitile de exploatare auto destinate transportului devin
rentabile cnd autovehiculele se
grupeaz dup cum urmeaz:
- autobaze destinate exclusiv transportului de cltori,
- autocamoioane pentru transport de mrfuri,
- autoturisme i autovehicule speciale,
- autobaze care devin in parcul propriu autovehicule de acelai
tip i aceiai marc
pentru a uura evidena, specializarea atelierelor de reparaii,
dotarea cu piese de
schimb; o bun organizare a muncii,
- 2 autobaze din aceiai localitate care detin in parcul auto
autovehicule de aceiai
marc, una s asigure autovehiculele speciale pentru transportul
de alimente , iar
cealalt autocamioanele pentru transport de marf general.
Organizarea unei autobaze trebuie s cuprind:
mijloacele necesare efecturii transportului de mrfuri sau de
cltori,
personal pentru intreinerea i utilizarea mijloacelor de
transport,
personal pentru efectuarea reparaiilor curente,
personal de conducere, de productie, tehnic i administrativ.
Construciile i mijloacele tehnice pentru o autobaz sunt:
parcarea autovehiculelor
hala de ntretinere i reparatii
depozit de materiale pentru expolatare, intretinere i
reparaii,
-
18
depozit pentru combustibili i lubrifianti impreun cu punctul de
alimentare cu
combustibil,
spatiu destinat personalului tehnico-administrativ.
Cldirile, instalaiile i mijloacele tehnice trebuie s rspund la
urmtoarele necesitti:
utilizarea eficient i rational a cldirilor i a parcrilor,
asigurarea tuturor conditiilor pentru efectuarea activittilor de
intretinere i reparatii auto
un flux de circulaie normal in incinta autobazei i in cldiri
se vor evita pe cat posibil ntoarcerile pe flux, manevrele
inutile care pot produce
accidente si tamponri,
respectarea periodicittii lucrrilor de ntreinere si reparaii
corespunztor personalului
din exploatare,
planificarea lucrrilor de intretinere prin grafice lunare care
asigur un volum de operaii
aproximativ constant pentru o zi de lucru,
fluxal tehnologic preia autovehiculul la intrare i pn la ieirea
din garaj cu efectuarea
tuturor lucrrilor de ntretinere
1.2. Premisele de proiectare a unei autobaze.
O autobaza se construiete pe baza unui studiu, plecnd de la
urmtoarele premise:
justificarea i oportunitatea investiiei,
justificarea capacittii de productie i pe secii cu definirea
indicatorilor tehnico-
economici,
determinarea eficienei economice prin analiza indicatorilor
tehnico-economici,
stabilirea procesului tehnologic, dotarea cu utilaje i definirea
relatiilor de cooperare cu
ali ageni economici,
estimarea necesarului de carburant, a consumului de energie
electric, ap, aer
comprimat i a celorlalte utilitti pentru a asigura functionrii
investitiei,
stabilirea personalului : muncitor i tehnico-administrativ,
stabilirea cheltuielilor pentru instruire i a indicatorilor
tehnico-economici preliminari.
-
19
1.3. Determinarea indicatorilor tehnico-economici.
1.3.1. Stabslirea fluxului tehnologic.
Fluxul tehnologic - cuprinde totalitatea operaiilor necesare
realizrii exploatni autovehiculelor
rutiere:
- alimentarea cu carburant i lubrifianti,
- controlul strii tehnice la intrarea in garaj,
- splarea exterioar,
- efectuarea ungerii i a reviziilor tehnice planificate,
- remedierea defectelor i efectuarea de reparaii curente
- parcarea;
- controlul strii tehnice la ieirea din garaj
0 varianta de flux tehnologic se prezint in
Fig. 1.
Fig. 1.
In functie de fluxul stabilit pe suprafa unei autobaze cldirile
i posturile de lucru se dispun aa
cum este prezentat ca exemplu in Fig. 2.
-
20
Teritoriul autobazei cuprinde:
suprafete construite ocupate de cldiri:
parta i postul pentru efectuarea pontajului,
statia de splare - ungere
staia de efectuare a lucrrilor de intretinere i reparatii,
staia de alimentare cu combustibili i lubrifiani,
magazia cu piese de schimb i materiale,
depozitul de combustibili i lubrifiani,
garajul,
cldirile, administrative.
-suprafee construite cu urmtoarele destinatii:
drumuri de acces,
platforme de parcare in aer liber
piste de ncercare,
spaii verzi de protecie.
Fig.2
-
21
1.3.2. Date necesare pentru determinarea indicatorilor tehnici i
tehnologici.
Volumul de lucrri de ntretinere i reparatii curente este
stabilit dup parcusul anual al
parcului auto i dup norma de timp alocat operatiilor de
ntretinere:
parcursul anual at parcului auto este:
( , , , )anualP f PMZ CUP P D unde:
- PMZ - reprezint parcursul mediu zilnic in km,
- CUP - reprezint coeficientul de utilizare a parcului de
autovehicule,
- P - parcul de autovelucule din inventar,
- D -coeficientul de transformare a categoriei de drum.
numarul de autovehicule echivalente din parcul auto = cu
coeficientul de
echivalare care poate fi : 1 pentru autovehicule cu masa 3...5
tone, 5 tone.
1 1 2 2 ....e i iA P D P D P D
unde: Pi - parcul din inventar
Di - coeficientul de echivalare pentru fiecare categorie de
drum.
parcursul anual ecivalent echivP este:
echiv eP P D in Km echivaleni ,unde
e a c e eP P PMZ z A CUP PMZ z este parcursul annual echivalent
al parcului inventar in
care:
a eP A CUP -parcul activ de autovechicule
Zc=zilele calanderistice
PMZ=parcul mediu zilnic
CUP=coeficientul de utilizare al parcului auto
D=coeficientul mediu al categoriei de drum
-volumul operatiilor de intretinere si reparatii curente:spalare
S,revizia tehnica RT1,schimb de
ulei la motor U,reparatii curente RC,se determina cu
relatiile:
volumul de spalari Vs
-
22
2 22
2
( / )60
2( / )
60 60
2 ( / )60
echiv ss
s
echiv RT RTRT
RT
eRTS RTS
RTS
P tV ore an
P
P t tV ore an
P
AV t ore an
P
Unde:
-trt1,trt2.trts reprezinta timpul de efectuare a reparatiei
RT1,respectiv RT2 si respectiv a
reparatiei cu caracter sezonier la schimbarea de anotimp cald
sau rece sau invers in min
Prt1,Prt2,Prts reprezinta parcursul normal intre doua reparatii
in km echivalenti
volumul schimburi de ulei
( / )60
echiv uu
u
P tV ore an
P
unde:
-tu este timpul normal pentru schimb de ulei in min
-Pu este parcurul normat intre doua schimburi de ulei in km
echiv.
Volumul de reparatii curente:
( / )60
echiv RCRC
RC
P tV ore an
P
-trc este timpul normat pentru efectuarea unei reparatii curente
la un parcurs global de 100 km
echiv = Prc
1.3.3 Statia de spalare si ungere
La statiile de spalare trebuie sa existe in dotare urmatoarele
echipamente:
Pompe electrice pentru furnizarea debitului de apa pentru
spalare la presiune
inalta
p=4-8 bari
Q=20-50l/min
P=1-3 kW
Pentru statia de spalare este necesar sa se determine
urmatoarele elemente:
Debitul de apa pentru o diuza de spalare
60( / min)
1000
S vQ l
unde S-suprafata sectiunii transversale a orificiului de intrare
apa in mm2
v-viteza de curgere a apei in m/s
2 ( / )v g h m s unde - coeficinetul de reducere a vitezei in
functi de forma orificiului
-
23
0.7 0.75 pentru orificiu fara pulverizator 0.5 0.55 pentru
orificiu cu
pulverizator,g=9.81 m/s2-acceleratia gravitationala,h-inaltimea
coloanei de apa in m
Consumul de apa
233 ( )
200
d v tC Q t m
,unde Q debitul unei diuze in l/min , t-timpul de spalare
,d-diametrul
orificiului de spalare in mm ,v-viteza de iesire a apei in
m/s
Numarul locurilor de munca pentru spalare
s
ta s
VN
F m n
unde Vs-volumul de spalare,Fta-fondul de timp pentru un loc de
munca in
ore/an,m-numarul de muncitori ,ns-numarul de schimburi de
spalare
Fondul de timp efectiv pentru un loc de munca
( / )ta c tmF z t ore an unde zc-zilele calendaristice dintr-un
an,timpul de lucru dintr-o zi ,
0.97tm coeficientul de utilizare a unui loc de munca
Fondul de timp efectiv al unui muncitor de la statia de
spalare:
0 1 2( )em c s COF z z z z t unde zc=365 zile dintr-un an,z0=104
zile de odihna,zs=zile de
sarbatoare,zco=zile concediu de odihhna,t=8 ore durata unui
schimb, 1 0.95 0.98 coeficient
de utilizare a timpului de lucru, 2 0.94 0.96 coeficient care
tine seama de zilele de concediu
medical si invoiri
Numarul de muncitori din sectia de spalare
ss
em
Vm
F
Sectiile de spalare se for dota in mod obligatoriu cu un sistem
de decantare a noroiului si
cu o camera de uscare si stergere.
1.3.4 Statia de intretinere si reparatii curente
Pentru statia de intretinere si reparatii curente se vor
determina urmatoarele marimi:
Numarul de locuri pentru efectuarea de revizii si de schimb de
ulei
1 2 ( )RT RT RTS uruta s
V V V VN locuri
F m n
Numarul total de muncitori care efectueaza activitati de
intretinere si reparatii
( )RCrtm
Vm muncitori
F
Numarul de locuri pentru lucrarile de reparatii curente
-
24
RCRC
ta
VN
F m n
Numarul de muncitori care executa reparatii curente
RCRC
em
Vm
F
Suprafata ocupata de locurile de munca din statia de itnretinere
si reparatii
curente:
0aS S N S in m2 ,unde Sa suprafata ocupata de un autovehicul
echivalent, N -suma
locurilor de munca, 20 3.5 4.5S m -suprafata specifica a halei
raportata la 1 m
2 de suprafata
ocupata de autovehicul.
Ateliere anexe halei de reparatii
Atelier mecanic,de tamplarie,de vulcanizare,de forja,de
vopsitorie,de tinichigerie
Spalare piese si subansamble ,inarcare baterii de
acumulatori,regenerare
ulei,refacere tapiterie,remediere echipament electric si reglare
sistem de
alimentare cu combustibil(carburatoare si sistem de
injectie)
Reconditionare piese uzate
Magazie cu piese de schimb
1.3.5 Statia de alimentare si depozitare carburanti si
lubrifianti
Pentru statia de alimentare si depozitare cu combustibili si
lubrefianti problemele care
trebuiesc rezolvate din punct de vedere al respectarii normelor
de securitate impotriva incendiilor
sunt:
Amplasarea statiei
Capacitatea rezervoarelor
Amplasarea posturilor de alimentare
Organizarea fluxului de alimentare
Stabilirea masurilor si a dotarii necesare pentru prevenirea
incendiilor
Capacitatea totala de stocare a rezervorului se determina cu
relatia:
0
(1 )
100
n
i i m s m
irez r
PMZ N C k CUP A D
C z CUP litri
Unde:
Zr=4-6 zile de siguranta pentru timp de iarna
Ni=numarul de autovehicule care utilizeaza acelasi tip de
carburant
-
25
PMZ=parcursul mediu zilnic
Cm=consumul mediu in litri/100 km
K=coeficientul de corectie al consumului de combustibil
CUPs=coeficientul de utilizare al parcului in ore
A=coeficientul de corectie al consumului mediu de combustibil
pentru anotimp
Dm=coeficientul corespunzator categoriei de drum pentru fiecare
autovehicul
Consumul normat pentru un autovehicul se determina cu
relatia:
( )100
echivm e
PCN C k C litri in care:
Pechiv-parcursul echivalent in km
Cm=consumul mediu in litri /100 km
K=coeficientul de corectie al consumului mediu de
combustibil
Ce=consumul efectiv de combustibil/100km
Referitor la numarul de posturi de alimenrare pentru un
sortiment de carburant ,acestea se
stabilesc cu relatia:
1 ( / )100
n
i m m m
ic
si p
PMZ N C D
n l hQ
in care:
Nm=numarul de autovehicule de tipul I alimentate in perioada de
varf intr-o ora
Cm-consumul mediu de carburant in l/100 km pentru autovehiculul
de tip I
Qp=debitul unei pompe l/h
0.8 0.9Si randamentul statiei
Pentru consumul de ulei este necesar sa se determine o valoare a
consumului pe baza
urmatoarei relatii:
100
chiv chiva s
s
P PCU C C
P in litri unde:
Pechiv=parcursul echivalent in km
Ca=consumul normal pentru ardere l/100km echiv
Cs=capacitatea baii de ulei a motorului la un schimb de ulei ,la
care se adauga si schimbarea
filtrului de ulei
Ps=parcursul normat pentru un schimb de ulei in km
-
26
Deasemenea se vor prevedea langa statia de alimentare si
depozitare cu combustibili si
lubrefianti un numar suficient de mijloace de stingere in
concordanta cu capacitatea de stocare
si cu numarul posturilor de alimentare.
1.3.6 Spatiile de parcare
In incinta autobazei este necesar sa se prevada si unu sau mai
multe spatii de parcare a
autovehiculelor din parcul auto a caror destinatie este:
Parcarea in aer liber pe platforme special amenajate
Parcarea in spatii semideschise pe platforme de tip :sopron sau
copertina
Parcarea in spatii inchise acoperite ,cu climatizare,pentru
parcul auto care este
folosit pe timp de iarna
Pentru spatiile de parcare se calculeaza:
Suprafata totala de parcare la care se adauga si suprafata
ocupata de caile de
acces:
1 1 1 2 2 2 2.....i i in n nS N S a N S a N S a unde:
Ni=numarul de autovehicule pe marci si pe tip din parcul
auto
Si=suprafata proiectata in plan orizontal determinata de fiecare
tip si marca de autovehicul in m2
Ai=raportul dintre suprafata totaa necesara pentru un
autovehicul si suprafata proiectata in plan
orizontal a acesteia
Numarul locurilor de parcare:
Ni=numarul autovehiculelor din inventar
Ne=numarul de autovehicule aflate in exploatare
Nrk=numarul de autovehicule aflate in reparatie capitala
Nrt=numarul de autovehicule aflate in reparatii curente si de
intretinere din atelierul de reparatii
Ns=autovehicule aflate pe linia de spalare sau pentru ungere
B=coeficient de utilizare a locurilor de statia de spalare sau
pentru ungere pentru parcare
Spatiile dintre autovehiculele aflate in parcare sunt in
concordanta cu
dimensiunile de gabarit ale fiecarui autovehicul ,cu spatiul
necesar deschiderii
portierelor si cu spatiul necesar efectuarii manevrelor de
intrare si iesire din
parcare fara a deteriora autovehiculele care se afla in imediata
vecinatate.
-
27
Curs 1 FTAR
1.Repararea industriala a autovehiculelor.
1.1.Generalitti si, premise pentru proiectarea unittilor de
reparatii pentru autovehicule rutiere.
Ca activitate terotehnic i de mentenan corectiv, repararea
autovehiculelor rutiere presupune
un flux tehnologic care cuprinde operatiile de demontare , de
reparare i de refacere a ansamblului reparat.
Fluxul tehnologic de reparatii asigur totalitatea procedeelor de
reconditionare i conditiile de
calitate referitoare la obtinerea valorilor impuse pentru
ajustaje , a obtinerii coaxialittii sau paralelismului,
precum i rodajul subansamblurilor reparate sau
reconditionate.
n dotarea unittilor de reparatii i reconditionare este necesar s
existe o dotare corespunztoare
care s cuprind : SDV-urile, AMC-urile i instalatiile de
diagnosticare i verificare, iar controlul i
incercarea s fie executate pe standuri speciale.
Aceasa tehnologie de realizare a lucrrilor de reparatii si-
reconditionari reprezint metoda de
organizare a reparatiilor pe flux.
Alt tehnologie de realizare a lucrrilor de reparatii i
reconditionri reprezint metoda de
organizare a reparatiilor pe flux.
Alt metod de efectuare a reparatiiilor este aceea de organizare
a remedierilor cu agregate de
schimb - adic de nlocuire a subansamblurilor defecte cu altele
noi sau reparate anterior.
Cea de adoua metod este mai eficient deoarece:
- reduce timpul de imobilizare,
- crete gradul de utilizare a autovehiculelor rutiere,
- produce o marire a numrului de piese reconditionate ,
- reduce numr de piese de schimb.
fapt care determin o mai bun utlizare a fondului de timp necesar
utilizrii unui autovehicul rutier.
1.2.Premisele de proiectare.
Proiectarea unei unitti de reparatii a autovehiculelor rutiere
se realizeaz pe baza unui studiu
tehnico-economic:
- justificarea necesittii i oportunitii unittii de
reparatii,
- eficienta economic pe baz de indicatori estimai,
- justificarea capcittii de productie total i pe ateliere ,
pentru cunoaterea consumurilor
specifice de piese i materiale, necesarul de manoper. .
- stabilirea procesului tehnologic , a numrului i tipului de
utilaje din dotare, cu ncrcarea obinut
din utilizarea lor in unitate sau prin cooperarea cu alti
parteneri,
-
28
- aprecierea mrimii suprafetei de teren acoperite prin
constructii,
- justificarea consumului de energie, ap , abur, aer
conditionat, gaz metan,
- cunoaterea necesarului de muncitori i personal TESA,
- evaluara cheltuielilor privind investitia i a indicatorilor
tehnico-economci preliminari.
2. Indicatorii tehnici i tehnologici pentru o unitate de
reparatii a autovehiclulor rutiere.
Pentru o unitate de reparaii auto se definesc urmtorii
indicatori tehnici i tehnologici care
estimeaza necesittea realizarii investitiei
- volumul de lucru al unitii de reparatii:
( )a r RKV N t ore om unde:
Va=volumul annual de reparat de autovehicule rutiere
Nr=numarul de autovehicule reparate annual
tRK=norma de timp pentru repararea unui autovehicul rutier in
ore-om
sau: "
|" ...I i
I iRK RK RKRK r r r
RK RK RK
t t tN N N N
t t t unde:
Nr=reprezinta numarul de autovehicule reparate echivalent
annual
Trk,trk-timpii de reparatii capitale pentru autovehicule
diferite
Ne,Ne-numarul de autovehicule diferite reparate annual
-regimul de lucru al unitatii de reparatii auto si fondul de
timp:
Regimul de lucru-reprezinta numarul de zile de munca,numarul
zilnic de
schimburi,durata unui schimb in ore si uniformitatea incarcarii
unitatii in decursul
anului
Fondul de timp-reprezinta timpul exprimant in ore care este
folosit de
muncitor,sau timpul de utilizare a masinii unelte ,sau a locului
de munca intr-o
perioada data.Fondul de timp mai poate fi apreciat prin:
o Reprezinta fondul de timp pentru muncitori ca fiind numarul de
ore prestate de
muncitori intr-un an calendaristic
o Fondul nominal exprimat prin relatia: 0 0 1( )nm c s sf z z z
t n m
unde:
ts=numarul de ore pe schimb de lucru
ns=numarul de schimburi
m=numarul de muncitori care lucreaza simultan la locul de
munca
1 0.98 1 coeficientul de utilizare a locului de munca
-
29
Fondul de timp al utilajelor:
0( ( ))u c r r s sF z z z z t n
Unde:
Zr=numarul de zile de reparatii
0.8 0.9 coeficientul de utilizare a sectiei de reparatii
Ritmul de productie(ritmul de lucru)
rs s
uz
NR t n
F unde:
Nr=numarul de autovehicule reparate intr-o anumita perioada
Este ritmul de productie pentru o reparatie echivalenta
Reprezinta indicele de complexitate al reparatiei
Este ritmul de intrare-iesire din reparatie al unui autovehicul
rutier in ore/reparatie
Durata de imobilizare in reparatie-este perioada de timp
cuprinsa intre intrarea si
iesirea din reparatie a unui autovehicul rutier
r iF t R unde ti-timpul de imobilizare,R-ritmul de reparatie in
autovehicule reparate/zi
Numarul de muncitori:
a
em
Vm
F unde Va=volumul annual de lucru,Fem=fondul efectiv de
reparatii.La acest indicator
se mai adauga urmatoarele corectii:
10-15%/an muncitori auxiliari
10-12%/an ingineri si tehnicieni
4-6%/an personal administrativ
2-3%/an personal de serviciu
'
"
' '
" "
1
RK
RK
RK
RK
tR R R i
t
tR R R i
t
rR
-
30
3.Utilitarea si modelarea unitatilor de reparatii auto
Pentru utilarea si modelarea unei unitati de reparatii auto se
definesc urmatorii indicatori:
Volumul de spalare exterioara a autovehiculelor rutiere,apreciat
prin volumul de lucru:
seas se
se
FN
t (reprezinta numarul de autovehicule spalate exterior intr-o
anumita perioada)
Fse=fondul de timp al instalatiei de spalare corespunzator
perioadei considerate
Tse=timpul necesar pentru spalarea exterioara a unui
autovehicul
0.9 0.92se coeficientul de utilizare al instalatiei de
spalare
Dimensionarea sectiei de demontare apreciata prin numarul de
autovehicule demontate:
d d sad
d
F m nN
t
in care F-fondul de timp al sectiei de montare,md=numarul de
locuri de munca
pentru demontare,ns=numarul de schimburi,td=timpul necesar entru
demontarea unui
autovehicul rutier.Pentru a impiedica aparitia de blocaje este
necesar sa fie indeplinita
conditia:Nas=Nad.
Dimensionarea sectiei de spalare-degresare piese:
60
ss s i
VN F q in kg,este volumul de piese spalate unde Fs=fondul de
timp al sectiei de
spalare degresare,q=incarcatura benzii transportoare in kg/m
liniar,Vs=viteza de deplasare a
benzii transportoare in m.min,Vs=0.2-0.25 m/min.Vs=L/tsp,unde
L-lungimea benzii in m,iar
tsp-timpul de salare-degresare piese in min . 0.6 0.9i este
coeficientul de utilizare a
instalatiei de spalare.
1 1 2 2(0.5 0.6) ( ...... )p n nG G n G n G n este greutatea
pieselor spalate
G1-n=greutatea autovehiculului spalat
N1-n=numarul de autovehicule de acelasi tip
Indicatorii sectiei de masini unelte:
o Volumul de lucru al sectiei de masini unelte
mup mu
p
FN
t reprezinta numarul de piese pentru o perioada considerata.
Fmu=fondul de timp pentru prelucrearea piesei de
reconditionat
Tp=norma de timp pentru prelucrarea piesei reconditionate
0.6 0.85mu coeficientul de utilizare al masinii unelte
o Numarul de masini unelte:
-
31
mumu
mu s mu
TN
F n
(masini unelte) in care Tmu=reprezinta volumul de lucru pe o
perioada data
a masinii unelte,iar ns-numarul de schimburi
Sau: armu
s mu
TN
R n
unde Tar-este volumul de lucru pentru repararea unui autovehicul
rutier
in ore/masina iar R-este ritmul de productie.
Indicatorii sectiei de montare ansambluri si subansambluri
o Numarul de bancuri de rodaj:
1 2( )
60
mr
u
K N t tb
F
inc are K=1.05-1.10 coeficient pentru receptia rodajului ,
Fu=0.8-0.9 fondul de timp al utilajului pe care se efectueaza
rodarea
Nm-numarul de motoare reparate
o Numarul de motoare care se pot roda simultan:
1 2
60
( )(1 )mr
FN
t t k
unde Fr=fondul de timp destinat sectiei de rodaj
0.9 0.92 coeficientul de utilizare a bancului de rodaj
T1=timpul de rodaj la rece
T2=timpul de rodaj in sarcina
Indicatorii liniei de montaj:
o Distanta dintre posturile de lucru d=1+a in m,unde l=lungimea
ansamblului si
a=spatiul de deservire
o Lungimea utila a benzii de montak L=np*d+A,inc are np=numarul
de posturi de
lucru,A=1-1.5m-lungimea statiei de antrenare a benzii
o Suprafata specifica pentru un post de lucru S=np*Sp in m2 unde
Sp=suprafata
specifica a unui post iar np=numarul de posturi
o Suprafata specifica pentru un muncitor S=m*Sm in m2 sunde
Sm-suprafata
specifia unui muncitor
o Suprafata ocupata de utilajele din sectia de montaj ui tS S k
in m2 unde Sui
este suprafata utilajului I ,iar kt-coeficientul de frecare a
utilajului
o Frontul de reparatii t rS S F in m2,unde St=suprafata
specifica a unui
autovehicul rutier in m2 iar Fr=este frontul de reparatii
Indicatorii suprafetelor auxiliare productive:reprezinta 10-12%
din S
Indicatorii suprafetei de depozitare reprezinta 6-7.5% din S
Indicatorul suprafetelor administrative reprezinta:4-5% din
S
-
32
4.Planul general si sectorizarea unitatilor de reparatii
auto
Pentru planul de sectorizare al unei unitti de reparaii auto
este necesar s se asigure
dispunerea in plan a seciilor componente ale unitii de reparaii
cu respectarea urmtoarelor
criterii:
- agregatele i organele grele s aib un parcurs minim posibil in
fluxul de reparaii,
- perimetrul cldirii - calculat din suprafata s fie minim pentru
reducerea cheltuielilor
de constructii i instalaii,
- sectiile cu pericol de incendiu s fie amplasate la
extremittile cldirii i izolate de
celelalte secii,
- peretii interiori s fie amplasati ntre stlpii fermelor cu
distana dat de normativele
in vigoare.
Fluxul tehnologic cu indicarea locurilor de lucru la
ansamblarile principale se poate
organiza dup cum urmeaz:
- flux direct (linie dreapt) : demontare-reparaii la cadru sau
roi-montare,
- flux in. form de L: pentru unittile de reparaii de capacitate
mica: autovehiculul se
rotete cu 90 pe flux: demontare-reparatie
motor-asamblare-recondiionare.
- flux in forma de U: caracteristic pentru unittile de reparaii
de mare capacitate:
demontare reparaii cadru-asamblare recondiionare-montare.
- flux stationar: caracteristic atelierelor mici de reparaii la
care autovehiculul reparat
sta pe loc.
Schema planului general pentru o unitate de reparaii auto este
in strns concordant cu
tipul de flux dup care se desfoar activitatea de ntretinere i
reparaii.
-
33
Curs 8 FTAR
1. Fiabilitatea autovehiculelor rutiere.
1.1.Conceptul i necesitatea cunoaterii fiabilitii
autovehicurilor rutiere.
Influenta proceselor de degradare tehnic a pieselor i
subansambleor de autovehicule rutiere
este accelerat de actiunea urmtorilor factori:
- nivelul de tehnicitate i de complexitate al sistemelor
tehnice,
- caracterul de mas specific productiei de autovehicule
rutiere,
- densitatea i complexitatea condiiilor de utilizare a
autovehiculelor rutiere.
Definitie:
o Fiabilitatea este o tiin: interdisciplinar care studiaz legile
degradrii in timp a
elementelor i a sistemelor de elemente. `
o Dup STAS 8174/1-17 -76- Funcia de fiabilitate reprezint
parametrul care
msoar aptitudinea unui sistem tehnic de a-i ndeplini misiune
specificat i de
a realiza ntr-o perioada de timp data.
o Din punct de vedere matematic fiabilitatea este probabilittea
ca un produs s
funcionaeze far defectiuni o penoad de timp data i in anumite
conditii tehnice
precizate.
In componena noiunii de fiabilitate se regsesc 4 elemente
distincte:
o Dispozitivul - reprezint elementul sau, sitemul de elemente
care poate fi
ncercat sau utilizat in mod independent
o Funciile specifice -reprezint caracteristicile fiecrui tip de
dispozitiv
o Condiiile tehnice - sunt date de conditiile in care se
utilizeaz
dispozitivul
o Timpul - este perioada de variaie a indicatorilor utilizai
exprimat in unitati adecvate
( ore de functionare, km echivalenti, numr de. actionri )
-
34
Studiile de fiabilitate au urmtoarele scopuri:
o asigurarea functionrii corecte a unor sisteme cu rol hotrtor
in sigurana
circulaiei ( sistemul de directie , sistemul de frnare, sistemul
de suspensie),
o creterea eficienei folosirii sistemelor tehnice care se
regsesc in structura de
ansablu a autovehiculelor rutiere
o necesitatea asigurrii unui nivel ridicat de fiabilitate pentru
piese i organe de
maini de valoare mic, dar a cror defectare poate scoate din
funciune alte sisteme
cu valoare mare ( de ex. cureaua de transmisie, contatul mobil
de la sistemul de
distributie al scnteii electrice) ,
o perfecionarea cooperrii ntre societile care fabric diferite
sisteme componente
ale ansamblului general pentru a asigura un nivel de calitate
ridicat i competitiv in
industria de autovehivule,
o dimensionarea optim a stocurilor cu piese de schimb i a
retelei care asigur
asistenta tehnic de specialitate in teritoriu pentru un anumit
tip de autovehicul, sau
pentru o anumit marc,
o pentru a se realiza garantarea nivelului de fiabilitate pentru
autovehiculele rutiere
noi, este necesar s se realizeze o baza de date care s furnizeze
informaii privind
fiabilitatea componentelor de autovehicule rutiere de fabricatie
proprie ( referitor la
o singur marc de autovehicul)
1.2. Abordarea sistematic a fiabilittii autovehiculelor
rutiere.
Orice autovehicul rutier trebuie s satisfac in procesul
folosirii anumite nsuiri i cerine, la
un anumit grad de siguranta, pe o anumit perioad de timp.
Pentru prevenirea defectelor se impune luarea unor msuri care s
garanteze comportarea
corespunztoare a sitemelor pentru perioade de timp bine
precizate.
Caracterul de mas al productiei de autovehicule rutiere este un
factor important al accelelrrii
proceselor de degradare tehnic. Nivelul optim al fiabilittii
corespunde unui minim al
costurilor de producie ( fabricati-fiabilitate-remediere
defecte) Fig 2 i a costurilor de utilizare
( achiziie funcionare i mentenant-numr de defectri) Fig.3.
-
35
cost
4 cost
fiabilitate
Cost total productie
cost 3 cost fabricatie
productie 1 fabricatie
cost
optim
2 Rebut remedieri
Fig.2 Optimul Costurilor de Productie
Cost
Cost Cost total utilizator 9
defecte
remedieri 8
cost 6 cost
achizitie
utilizare
optim
7 cost mentenanta
5 cost
functionare
Fiabilitate optima nivel de fiabilitate
Fig 3 Optimul costurilor de utilizare
Modelul matematic al fiabilitatii este prezentat in Fig 4
-
36
Fig 4
U1,U2,U3-variabile de intrare(solicitari motor,regim
termic,turatie)
Y1,Y2,Y3-variabile de iesire(putere motor,cuplu mototr,consum
specific,grad de uzura)
X1,X2,X3-variabile de stare
1.3 Corelatia calitate-fiabilitate
Calitatea reprezinta capacitatea produsului de a indeplini in
conditii tehnico-economice optime,un anumit serviciu sau o anumita
functie care este de realziat.
1.4. Defectiunea.
Defeciunea - reprezint pierderea parial sau total a capacittii
de functionare, precum i
orice modificare a valorilor parametrilor constructivi i
funcionali in afara limitelor impuse
de documentaie.
Defeciunea poate avea
- caracter concret ( distrugere),
- caracter relativ ( uzur ) ,
- caracter legislativ ( nivel de poluare, nivel de zgomot).
Defectiunile pot aparea in oricare faz a produsului de realizare
a unui autovehicul rutier i
stau la baza determinrii indicatorilor de fiabilitate.
O clasificare a defeciunilor se realizeaz dup urmtoarele
criterii
- dup frecven:
sporadice,
cronice.
-dup gradul de reducere a capacittii de
funcionare:
partiale,
totale.
-dup consecinele defectrii:
minore,
majore,
critice.
-
37
- dup durata de utilizare a autovehiculului:
timpurii,
ntmpltoare,
de uzur sau de mbtrnire.
Postulat - un punct cu defect apare ntr-un anumit obiect perfect
omogen, atunci cnd energia
2.Factorii care influenteaz fiabilitatea autovehiculelor
rutiere.
Fiabilitatea autovehiculelor rutiere este influentat de urmtorii
factori:
- factorii inteni:
o factori constructivi,
o factori tehnologici
- factorii exteni:
o influenta calittii materialelor de exploatare,
o influena condiiilor de exploatare.
2.1. Influena factorilor interni.
2.1. a. Factorii constructivi.
Influenta factorilor constructivi asupra siguranei in
functionare i a duratei in exploatare a
pieselor de autovehicule este apreciat prin:
- forma i dimensiunile pieselor care rezulta din mrimea
presiunii de contact, starea
de concentrare a tensiunilor interne, din valoarea rezistentei
la oc i la oboseal;
- rigiditatea construciei care exprim capacitatea pieselor de a
se deforma ct mai
puin sub aciunea sarcinilor exterioare de solicitare;
- precizia dispunerii reciproce a pieselor care lucreaz mpreun
exprimat prin gradul
de finee al asamblului pieselor pentru reducerea uzuiii i pentru
creterea
durabilitii; - utilizarea corect a ajustajelor pentru a se
asigura funcionarea
cu joc sau cu strngere a pieselor din componena diverselor
ansambluri;
- utilizarea de dispozitive pentru purificarea aerului, a
combustibilului i a uleiurilor,
precum i utilizarea de agregate pentru optimizarea regimurilor
termice i de lucru.
-
38
2.1.b. Factorii tehnologici.
Factorii tehnologici realizeaz nivelul de fiabilitate prescris
pentru sistemele componente din
structura unui autovehicul rutier sunt:
- Precizia de prelucrare i calitatea pieselor care se apreciaz
prin suprafata relativ de
contact r
hv
R
, unde , v sunt coeficienti care depind de metoda de
prelucrare,
h apropierea pieselor mbinate, Rr nlimea cea mai mare a
neregularitilor,
- Aplicatia tratamentelor termice i termochimice pentru
ridicarea fiabilitii i
durabilittii pieselor,
- Asigurarea conditiilor tehnice de montaj care se refer la :
etaneitate, planietate,
pozitie relativ dintre piese, ungerea obligatorie, calitatea i
siguranta mbinri lor.
2.2. Influenta factorilor externi.
Factori externi sunt acei factori care se refer la condiiile de
exploatare:
- structura i starea tehnic cii de rulare,
- condiiile de mediu,
- calitatea conducerii,
- calitatea lucrrilor de mentenanta
- calitatea materialelor.
2-7.a. Influena calitii materialelor de exploatare asupra
fiabilitii
Materialele de exploatare influenteaz fiabilitatea componentelor
subansamblurilor de
autovehicule prin:
o influena lubrifianilor , apreciat prin vcozitate,
onctuozitate, stabilitate la oxidare,
aciditate, caracterul coroziv, comportarea fa de materialul.
Etanii
o influena combustibililor se refer la influena proprietilor
benzinei : proprietile
fizicochimice, porpnetile - de ungere care infiueneaz uzarea,
pro prietile de curgere,
transportul-manipularea-cifra octanic i respectiv influena
proprietilor motorinei:
-
39
vscozitatea, cifra octanic, compoziia fracionar, continutul de
sulf, aciditatea. i
impurittile;
o influena fluidelor tehnice: pentru rcire motor, pentru
amortizare, pentru comand
sistemului de frnare i pentru acionarea ambreiajului pe cale
hidraulic sau pneumatic,
electrolitul pentru bateria de acumulatori.
2.2.b. Influena condiiilor de exploatare asupra fiabiiittii.
Condiiile de exploatare determin fiabilitate prin modul in care
acesate se reflect asupra
nivelului de fiabilitate al autovehiculului , apreciate
prin:
- influena condiiilor cii de rulare:
o starea i tipul suprastructurii cii de rulare,
o mrimea i lungimea pantelor i a rampelor,
o razele i lungimea curbelor,
o gradul de prfuire i granulatia particulelor de
praf
Starea cii de rulare se apreciaz prin categoria drumului:
o categoria I-a simbol M- stare foarte buna , drum
modernizat,
o categoria a II-a simbol K - stare bun far restrictii de
vitez
o categoria a III-a simbol T - stare bun cu reducerea vitezei cu
20%,
o categoria a IV-a simbol L - stare satisfactoare cu reducerea
vitezei cu 40%
o categoria a V-a simbol E - stare satisfctoare cu reducere de
vitez de 70%
o categoria a VI-a simbol H - stare impracticabil pentru vitez
maxim de
deplasare de 15 km/h.
Curs 9-10 FTAR
1.Indicatori de fiabilitate pentru autovehiculele rutiere
Prin definitie probabilitatea teoretica pt reprezinta linia
raportului dintre numarul de
evenimente n si numarul total de elemente teoretice luate in
incercari N0,cand acestea tind la
infinit.
00
limtN
np
N
Preactic N0 este limitat si se determina o probabilitate
estimata p0:
-
40
0
np
N
Unde n-este numarul de evenimente urmarite
N-reprezinta numarul de elemente real incercate
Precizia probabilitatii p0 creste cu cresterea numarului de
elemente incercate N
1.1 Indicatori de fiabilitate pentru elementele nereparabile
Pentru elementele nereparabile se definesc urmatorii indicatori
de fiabilitate:
a.Functia de fiabilitate R(t) si functia de defiabilitate
F(t)
R(t)-se mai numeste si functia de siguranta=probabilitatea ca un
element sa functioneze fara
defectari pana la momentul t,considerat pentru indeplinirea
misiunii elementului,pentru care
acesta a fost conceput si realizat,in anumite conditii date,se
determina:
o Din punct de vedere probabilistic:
( ) ( )R t p T t pe intervalul (0,t)
22 1
1
( )( ) ( , )
( )
R tR t p t t T t
R t pe intervalul (t1,t2)
o din punct de vedere statistic:
0 0
0
0 0
( ) lim lim 1t t tN N
N N n nR t
N N N
pe intervalul (0,t)
Unde Nt-reprezinta numarul de elemente care supravietuiesc pana
la momentul t
nt=reprezinta numarul de elemente defecte la momentul t
Functia de fiabilitate R(t) are urmatoarele proprietati:
o este descrescatoare in timp 0
-
41
III-concava-pentru un sistem de uzura medie negativa
(DFRA=decreasing failure rate
Average)
Fiabilitatea R(t)
1
III
II
I
Durata t(ore)
F(t) functia de defiabilitate (probabilitatea de defectare) a
elementului in intervalul (0,t) in
conditii impuse:
Din punct de vedere probabilistic
F(t)=p(T0,pentru t>0
o F(t)=1,atinge valoarea maxima la t cand defectarea este
inevitabila
Intervalul de timp t pentru calculul functiei F(t) este apreciat
practic cu una din urmatoarele
relatii:
-relatia simplificata: max min
10
t tt
unde:
Tmax-reprezinta momentul defectarii ultimului element sau sistem
supravegheat
Tmin-reprezinta momentul defectarii primului element sau sistem
supravegheat
-relatia completa:
-
42
max min
1 3.32 lg
t tt
n
Unde n este numarul total de elemente defecte dintr-un lot
min
10
1( ) ( )
t t
t
F t n tN
Relatia fundamentala intre functiilee R(t) si F(t) este:
F(t)+R(t)=1
Pentru care se afirma:cele doua evenimente posibile care pot
apare in timpul functionarii unui
element sau sistem de elemente la un anumit timp T:supravietuire
R(t) sau defectarea F(t) sunt
evenimente complementare ,nu se pot produce simultan si se
exclud reciporc
Graficul de variatie al celor doua functii se prezinta in figura
2.
R(t)
F(t)
F(t)
R(t)
Fig.2 T(ore)
b-densitatea de probabilitate a timpului de buna functionare
f(t)
se defineste:
Probabilistic:0
( )( ) lim
t
p t T t tf t
t
care reprezinta probabilitatea de defectare a
elementului in intervalul [ , ]t t t
tatistic: ( ) ( )
( )dR t dF t
f tdt dt
Functia f(t) din punct de vedere practic:
-viteza de defectare a elementului
-este utilizata la intocmirea graficelor de mentenanta
-in functie de valoarea dispersiei ,functia f(t) poate servi la
determinarea volumului de piese
necesare restabilirrii capacitatii de functionare a
sistemelor.
c.Intensitatea momentana a defectarilor z(t)
-
43
Se defineste:
-din punct de vedere probabilistic:
0( ) lim
t
t tp t T
T tz t
t
reprezinta probabilitatea de defectare a elementului in
intervalul ( , )t t t ,conditionata de buna functionare in
intervalul (0,t) si marimea
intervalului t
-din punct de vedere statistic:
0
( )( ) lim
( )t
n tz t
N t t
unde n( t ) reprezinta numarul de elemente defecte pe
intervalul
( , )t t t 0,
( ) ( ) ( )
( )( )
( )
( ) ln ( )
n t N t N t t
f tz t
R t
dz t R t
dt
care reprezinta o masura a schimbarii sanselor de ramanere
in
functiune ,cu trecerea unitatii de timp t
Expresia generala a functiei de fiabilitate este:
0
( )
0
( ) ln ( ) ln ( ) ( ) ( )
t
t z t dtdz t R t R t z t dt R t e
dt
Graficul functiei z(t) pe parcursul vietii unui element incercat
este prezentat in Fig.3
Z(t)
zonaI zonaII zonaIII
a
A
B C
( )z t ct
ti tu m t
Fig.3
in care :
-zona I reprezint perioada de functionare initial . unde
defectrile prezint o intensitate mare
i sunt determinate de urmatoarele cauze:
-
44
o erori de proiectare i de conceptie,
o defecte de fabricaie, .
o control de calitate ineficace pe faze i la final,
o nerespectarea conditifor tehnice de stocare, de transport, de
rodaj etc.
Panta curbei AB reprezint nivelul tehnic al fabricaiei i
conceptiei produsului i a
gradului de pregtire pentru punerea in funciune.
-zona II reprezint perioada de viat uti1. z(t)=ct. i este foarte
mic. Defectiunile in aceast
zon sunt instantanee ( aecidentale) , cu rat mic.a cderilor i
stabil, fiind determinate de
o exploatarea neraional a produsului,
o nerespectarea eantitii i calittii interventifor preventive i
sau corective,
o necorelarea conditiilor tehnice de exploatare cu condiiile
tehnice de realizare a
produsului, fa de condiiile tehnice impuse de documentatia
constructiv.
-zona III reprezint perioada de functionare ( cu uzur)
caracterizat printr-o cretere brusc a
intensitii de defecatare z(t) datorit:
o apariiei uzuni pronuntate,
o mtrnini naterialelor,
o micorarea rezistenei la oboseal.
Clasificarea nivelelor de fiabilitate in functie de valoarea
funciei z(t) este:
nivel comercial O , z(t) = 20% /1000-ore - produse de larg
consum , care nu cer o
apreciere calitativ a fiabilitii
nivel sczut R, z(t) = 1,5% /l000 ore - produse de important
redus,
nivel standard militar S, z(t) - 0,5%0 /1000 ore - instalaii
complexe,
nivel standard uurat AS , z(t) = 0,15% /1000 ore - elemente din
instalatii
complexe incrcate sub sarcin nominal,
nivel superior T , z(t) = 0,05% /1000 ore - pentru
calculatoare,
nivel superior uurat AT , z(t) = 0,01% /l000 ore - pentru
calculatoare incrcate
la o sarcin sub cea nominal,
-
45
nivel inalt U , z(t) = 0,005% /1000 ore - pentru tehnic
spatial.
d. Media timpului de bun funcionare MTFB
In cazul elementelor neraparabile MTBF- timpul de bun
functionare reprezint perioada total
de folosire, adic perioada de functionare pn la defectare.
0
10
1N
i
i
MTFB t mN
unde: t, - este timpul de bun functionare pentru elementul i =
timpul de via a elementului
ncercat No
MTBF - media timpului de bun funcionare are urmtoarele
proprieti:
- este un indicator global i permite compararea elementelor
nereparabile ale diverilor
producatori.
-nu indic dect masura in care un produs este fiabil pe o perioad
dat de-a lungul vieii utile,
-ca dezavantaj - nu poate caracteriza complet timpul de
functionare al elementului.
e. Dispersia timpului de functionare D.
2
0
( ) ( )D t m f t dt
unde t- timpul de functionare , m - media timpului de bun
functionare
0
2
10
1( )
N
i
i
D t mN
f. Abatera medie ptratic a timpului de funcionare
0
2
0
2
10
( ) ( )
1( )
N
i
i
t m f t dt
t mN
Indicatorii D i reprezint:
- abaterile posibile ale timpului de funcionare fata de MTBF =
adic gradul de omogenizare a
productiei de bunuri.
-
46
- evideniaz diferena dintre condiiile tehnice de utilizare i
ntreinerea tehnic a elementelor
supravegheate.
g. . Coeficientul de variaie a timpului de functionare v .
vm
h. Media timpului de functionare.
0
( )mt
mt f t dt
1.2. Indicatorii de fiabilitate ai elementelor reparabile.
Orice element sau subsistem poate fi considerat reparabil dac
prezint aptitudinea de a i se
putea stabili caracteristicile fizico=chimice, caracteristicile
tehnologice, caracteristicile
funcionale, la valori apropiate de cele iniiale, prin aplicarea
unei tehnologii adecvate de
reparare.
Pentru elementele i sistemele reparabile n viata lor se
disting:
- timpii de funcionare pn la prima defectare i
- timpii consumati pentru restabilirea capacitii de functionare
( reparare) '1 ,
- timpii de functionare dup prima restabilire 2
unde: 1 2...... n
i respectiv
' ' '1 2 1....... n
de unde rezult c numrul de restabiliri este limitat din punct de
vedere al mrimii perioadelor
de bun functionare i de restabilire ( maxim 2 reparabii).
Costul reparatiei i, timpul pierdut pentru restabilirea
capacitii de functionare, de obicei
depsesc veniturile estimate in perioada functionrii dup
restabilire.
Perioada vieii unui element reparabil cuprinde:
- TTF : timpul total de bun funcionare,
- TTR : timpul total de restabilire a capacitii de functionare (
timpul de stabilire a
defeciunii + timpul de inlturare a defectului + timpul de
conservare a defectului),
-
47
i se determin cu relatiile:
1 2
' ' '
1 2
....
....
n
n
TTF
TTR
Timpii de functionare i de restabilire pentru elementele
reparabile se estimeaz i se evalueaz
corect prin dterminarea urmtorilor indicatori:
- densitatea de probabitate a timpului maxim de utilizare : fu
(t) ,
- resursa medie a timpului de utilizare Mm ,
- media timpului de restabilire MTR, etc.
1.2.1. Indicatori care caracterizeaz timpul total de
furrctionare TTF.
Timpul total de functionare TTF este caracterizat de urmtorii
indicatori:
a. - Funcia de repartitie a timpului maxim de functionare Fu
(z), arat c defeciunile
sunt cauzate de vicii ascunse de material i nu de nerespectarea
prescriptilor de
functionare.
Timpul maxim de utilizare a elementelor reparabile este
determinat de imposibilitatea
de a se mai putea restabili capacitatea de bun functionare din
motive tehnice,
economice sau de uzur moral.
Probabilistic
Fu (z) = P(Ti
-
48
( ) ( )u ud
f Fdt
Sau statistic:
0
10
( )1( )
N
iu
i
nf
N
unde: ( )in - reprezint numrul de elemente care au realizate
timpul maxim de utilizare in
intervalul
c. Resursa medie sau media timpului de utilizare MTu
1
1
1 n
u i
i
MTn
unde n reprezint numrul de ciicluri de utilizare in perioada
vietii elementului
reparabil
Acest indicator compar fiabilistic produse de acelai tip,
proiectate i realizate de
productori diferii i influena condiiilor de exploatare asupra
elementelor realizate in
aceleai productor dar folosite de diveri beneficiari.
1.2.2. Indicatori care caracterizeaz timpul total de restabilire
TTR.
Timpul total de restabilire TTR este caracterizat de urmtorii
indicatori:
a.- Funcia de repartiie a timpului de retabilire FR (z)
probabilistic: '( ') ( )R R mF p T - reprezint probabilitatea ca
elementul reparat ntr-un
timp Tr mai mic sau cel mult egal cu timpul mediu stabilit m
statistic
'
'
10
1( ') ( ')
r
r
R
i
F nN
unde ( ')n reprezint numarul de elemente care au fost
reparate in intervalul '
Practic FR (r)
- realizeaz studii comparative asupra modului in care se
repartizeaz timpul de
reparate in diferite uniti reparatoare, .
- constituie baza de organizare a procesului tehnologic de
reparate,
- contribuie la stabilirea costurilor in unitile
reparatoare.
-
49
b. Densitatea de probabilitate a timpului de restabilire (
')Rf
Probabilistic
' 0
( ' ( ' '))( ') lim
'
RR
p Tf
reprezint probabilitatea ca durata de reparare a
elementului TR s fie cuprins, n intervalul ( ', ' ') i mrimea
intervalului
'
Statistic:
0
1 ( ')( ') ( ')
'R R
n df F
N dt
unde ( ')n este numarul de elemente reparate in unitatea de
timp.
Acest indicator este utilizat n lucrarile de mentenant, la
proiectarea spaliilor pentru
activitatea de ntreinere, la stabilirea necesarului de piese de
schimb, la dimensionarea spaiilor
de depozitare a pieselor de schimb i indic viteza cu care
elementele ies din reparaie.
Indicatorul determin capacitatea de reparare a elementelor.
c. Media timpului de restabilire MTR.
Media timpului de restabilire reprezint valoarea medie a
timpului consumat pentru depistarea
i inlturarea defeciunii elementului reparabil.
1
'
1
1
1
n
i
i
MTRn
unde 'i reprezint timpii de restabilire a elementelor pentru
cele (n-1)
restabiliri.
Indicatorul MTR apreciaz nivelul de pregtire a personalului de
asisten tehnic, gradul
de dotare tehnic a unitilor de reparatii, organizarea fluxului
de reparaii , organizarea activittii
pe schimburi.
-
50
CURSUL 11-12 FTAR
1. Legi de repartiii utilizate in studiul fiabilitii
autovehiculelor.
Variabil aleatoare : - reprezint o mrime care poate cpta in urma
unui experiment oarecare,
necunoscut aprioric.
Variabila aleatoare prezint dou aspecte:
- exprim cantitativ sau calitativ o caracteristic;
- exprim posibilitatea de realizare apreciat prin
probabilitate.
Variabila aleatoare poate fi:
- discret : cand se exprim prin valori izolate,
- contiunu : cnd capt valori diferite pe un interval finit sau
infinit.
Notatii:
-pentru variabile aleatorii: litere majuscule X Y Z ...
-pentru valori posibile : literele minuscule cu indici
inferiori: xi , x2, ... , xn zi,z2,...,zn.
-probabilitatea de aparitie a fiecrei valori: pi , p-2, ,... ,
Pn .
Unde:
1 1 2 2( ) , ( ) .... ( )n np x x p p x x p p x x p
Enumerarea tuturor valorilor posibile ale unei variabile
aleatoare i ale probabilitilor respective
poart numele de repartiie sau distribuie.
Repartiia variabilei aleatoare poate fi prezentat sub form de
tabel sau de matrice,
Fig. 1.
xi x1 x2 xn X x1 x2..xn
p(x=xi) p1 p2 ... pn p1 p2..pn
Fig. l
Grafic funcia de probabilitate poate fi prezentat-.sub form de
bare sau de poligoane , Fig. 2.
-
51
Fig.2.
Pe baza funciei de probabilitate a unei variabile aleatoare
discrete p(xi), se determin funcia de
repartiie corespunztoare:
1 1
( ) ( ) ( )k k
k k i i
i i
F x p x x p x x p
1.1. Legi de reparatie pentru variabile discrete
I.l.a. Legea de repartitie binomial
Se aplic cnd procesul de apariie al defectiunilor este
caracterizat de aceiai probabilitate in
oricare din experimentrile efectuate.
0 0
0 0( ) (1 )
N n N nn n n n
N Np n C F R C F F
unde:
-R probabilitatea de bun funcionare
-F probabilitatea de defectare,
-No numrul de elemente ncercate,
-N numul de defeciuni posibile.
Sau dezvoltnd termenul general al binomlui (R+F)NO se obine:
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0
1 1 2 20 1 2 0 0( ) ....N N N N N N N N
N N N NR F C R F C R F C R F C R F
in care primul termen reprezint probabilitatea de a nu avea
defeciuni, al doilea termen
probabilitatea de a avea o defectiune, al treilea probabilitatea
de a avea dou defeciuni, ... ,
ultimul termen reprezint probabilitatea ca toate elementele s
fie defecte.
Dac R=F atunci avem o distributie simetric a probabilittilor de
a avea defeciuni fata de
numrul mediu de defeciuni ateptate.
Dac RF atunci avem o distributie asimetric.
l.Lb. Legea de repartitie de tip Poisson.
-
52
Se aplic la producerea unor avarii , a accidentelor de
circulatie i exprim probabilitatea de
a avea n defeciuni pentru No elemente sau sisteme ncercate, la
care probabilitatea de
defectare F este mic i fiabilitatea R este mare.
( )!
naap n e
n
in care a reprezint numrul mediu de evenimente (defeciuni) pe
intervalul(0,t).
Dac 0N , iar F este mic 0
0 0
1( ) ( )
!
N Fn
Fa N p n N F en
, in care 0N F
numrul mediu de defectari
Dac z ( t ) = ct. = A ( intensitatea defectriior) t rezint
pumrul mediu de defectri in
timpul t, adic 0N F t
1
( ) ( )!
n tp n t en
Sau
1( )
!
n t
nt
p n en n
unde
1m MTBF
este media timpului de bun
funcionare
1.2. Legi de repartitie pentru variabile continue.
1.2. 1. Legea de repartitie exponenial.
Se aplic la elementele sau sistemele pentru care defeciunile
sunt considerate accidentale,
determinate de vicii ascunse de fabricatie sau de exploatare
neraional.Pentru aceasta lege
se determin urmtorii indicatori de fiabilitate:
1
( ) t mR t e e este funcia de fiabilitate,
( ) 1 ( ) 1 tF t R t e este functia de reparatiie a timpului de
funcionare.
( ) ( )tdf t F t e
dt
este funcia densitate de probabilitate a timpului de bun
functionare.
-
53
este media timpului de bun funcionare.
z ( t ) = A = ct. intensitatea deteriorrilor,
2
2
1D m
dispersia,
1
D m
abaterea inedie ptratic,
1n
vm
coeficient de variatie.
1.2.2. Legea de repartiie normal Gauss-Laplace.
Particulariti: se aplic la aprecierea uzurii i a mbtrnirii
pieselor sau sistemelor, cu o
repartiie simetric a timpului de functionare in jurul unei
valori medii.
Legea este caracterizat de doi parametri : m i s , u=0,08...0,4
;
2
2
( )
21
( )2
t m
f t e
este funcia densitate de probabilitate a timpului de bun
functionare.
Funcia f(t) este o funcie normal trunchiat, corectat de
coeficientul de normare
1
0.5
mc
n
unde
m
n
este funcia Laplace ( are valori tabelate).
Funcia f(t) axe -urntoarele proprieti:
- graficul funciei f(t) este sub form de clopot.
- la t=m , functia obine un maxim 1
( )2
f t
i scade la dreapta i la stnga
acestei valori,
- ma m=ct. si .ct variabil,curba este simetrica fata de axa
t=m
Domeniul de buna functionare a autovehicului este:
],[ maxminmaxmin YYYYYY iii reprezinta intervalul de incredere
pentru performantele I ale
autovehicului.
Functia de probabilitate a sistemului Rs este:
p
iiiis YYYpR
1maxmin
-
54
Reprezinta probabilitatea ca valorile aleatorii ( Y1,Y2.Yn)ale
vectorului Y sa apartina
intervalului (0, t); unde I = 1, 2.,p reprezinta performantele
sistemului.
Duratele de buna functionare asociate fiecarui parametru :
k
j
k
j
k
j XXX maxmin unde k=1,21 ; j=1,2.n
Functia de fiabilitate asociata unei componente, impusa de
performante si natura sistemului,
reprezinta probabilitatea ca toti parametrii lj sa fie cuprinsi
in intervalele de incredere pe
domeniul (0, t) adica:
kjkjkjj XXXpR maxmin unde j=1,2.n
2.c.Analiza structurala a fiabilitatii autovehiculelor prin
modele logice.
Functiile de fiabilitate R1,R2..Rn ale elementelor sunt
cunoscute in conformitate cu criteriile
reale impuse de sistem.
- sisteme nereparabile cu structura logica in serie.
Sistemele nereparabile cu structura logica in serie, Fig.4,
reprezinta un sistem de k elemente
nereparabile, cu structura logica in serie, (S ), care se
defecteaza atunci si numai atunci cand cel
putin un element component se defecteaza.
Pentru acest tip de sistem se definesc urmatorii indicatori de
fiabilitate:
11
21 ....... RRRRRk
iks
functia de fiabilitate a sistemului.
k
i
is
1
rata de defectare a sistemului,
k
i
is
sm
1
11
media timpului de buna functionare a sistemului
- sisteme reparabile cu structura logica in serie
Componenta fiecarui element reparabil in timp respecta un
process de reinoire, Fig. 5, existand
pentru fiecare element timpul mediu de functionare Tf si timpul
mediu de restabilire Tr.
-
55
La sistemele reparabile cu structura logica de tip serie se
definesc urmatorii indicatori de
fiabilitate:
- durata medie a unui ciclu de functionare ^
frT , unde :
^
0
^
0
^^^ 11
rifrrffrT
nT
nTTT
- procentul de timp p, dintr un ciclu, in care elementul este in
reparatie:
^^
^
^
^
rf
f
fr
f
TT
